ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [607566]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza”
ȘCOALA DOCTORALĂ
„Ordine publică și siguranță națională”

Doctorand: [anonimizat]:
MANAGEMENTUL PREVENIRII ȘI
COMBATERII TRAFICULUI DE M INORI –
ABORDARE INTEGRATĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
PROF.UNIV.DR.
ROBERT MORAR

BUCUREȘTI
2016
1

CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI

INTRODUC ERE
STADIUL CUNOAȘTERII TEMEI
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TRAFICUL DE MINORI
1.1. Noțiuni introductive privind traficul de minori
1.2. Precizări terminologice și delimitări conceptuale
1.3. Cauze și factori care favorizează traficul de minori
1.4. Dimensiune a internațională și europeană a
traficului de minori
1.5. Diagnoza traficului de minori în România
1.6. Considerații parțiale
CAPITOLUL II
ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND
TRAFICUL DE MINORI
2.1. Etapele infracționale ale traficului de minori
2.2. Tipologiile de exploatare a minorilor traficați
2.3. Profilul victimei și al traficantului
2.4. Concluzii parțiale
2

CAPITOLUL III
SISTEMUL LEGISLATIV ȘI
INSTITUȚIONAL ÎN DOMENIUL
PREVENIRII ȘI COMBATERII TRAFICULUI DE MINORI
3.1. Analiza sintetică a cadrului legal în materie
3.1.1. Cadrul convențional internațional
3.1.2. Sistemul legislativ european
3.1.3. Legislația internă în domeniul prevenirii și combaterii traficului de minori
3.2. Principalele instituții implicate în lupta împotr iva traficului de minori
3.2.1. La nivel internațional și european 3.2.2. La nivel național
3.3. Concluzii parțiale
CAP ITOLUL IV
INVESTIGAREA JUDICIARĂ A INFRACȚIUNILOR DE TRAFIC DE MINORI
4.1. Bune practici în activitatea investigativă a agențiilor naționale de aplicare a legii
4.2. Cooperarea judiciară internațională în contextul investigării traficului de minori
4.3. Analiza SWOT
4.4. Concluzii parțiale
CAPITOLUL V
CERCETARE EMPIRICĂ PRIVIND TRAFICUL DE MINORI ÎN ZONELE CU RISC
RIDICAT DE VICTIMIZARE
5.1. Obiectivele cercetării
3

5.2. Premisele cercetării
5.3. Lotul de subiecți supus cercetării
5.4. Metode și tehnici
5.5. Analiza datelor prelucrate și inter pretarea
rezultatelor
5.6. Concluziile cercetării empirice

CAPITOLUL VI
CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI
6.1. Concluzii fi nale
6.2. Propuneri și recomandări
BIBLIOGRAFIE

4

INTRODUCERE

Traficul de persoane prin toate formele sale
de manifestare, printre care amintim în principal
exploatarea sexuală, munca forțată, obligarea la
cerșetorie sau la comiterea de infracț iuni, continuă să
fie unul dintre fenomenele sociale cu o în tindere
global ă care aduce extrem de multe prejudicii
morale, psihice ș i fizice atât victimelor sale ,
familiilor acesto ra, cât și societății în general .
Cumpărarea, vânzarea și exploatarea
persoanelor (inclusiv a minorilor) în contextul
traficului ilegal de ființe umane constituie un fenomen deosebit de periculos, adesea etichetat ca formă modernă a sclaviei. Din nefericir e, atâta timp
cât va exista o cerere pentru servicii sexuale sau pentru forță de muncă ieftină, va exista și oferta pe
„piața neagră ” a traficanților de ființe umane.
Perceput din perspectivă juridică, fenomenul
traficului de persoane constituie o problemă
privitoare la nerespectarea unor drepturi și libertăți. În prezența acestor încălcări nejustificate, victimele
traficului devin vulnerabile și dependente de Motto: „Important în via ță este s ă nu te la și târât, un
lucru atrage după sine un altul ș i apoi nu mai ș tii
unde ajungi ” (André Gide) .
5

exploatator i. Vulnerabilitatea este cu atât mai
acutizată atunci când ne raportăm la victimele cop ii,
ființe imature din punct de vedere psiho- fizic.
Afirmăm cu tărie faptul că perioada copilăriei trebuie
să fie dedicată procesului de creștere și educație normală, în familie și în societate, și nu implicării ori expunerii minorilor la forme de abuz sex ual,
exploatare prin muncă, cerșetorie, pornografie infantilă , comitere de infracțiuni etc.
La nivel mondial, statisticile referitoare la
numărul minorilor traficați variază în funcție de
diferite variabile, precum victime incluse în sistemul de asistență și protecție, victime ce depun sesizare în
cadrul unui dosar penal ori care sunt identificate și recuperate din procesul de trafic . Acest or aspecte li
se adaugă și dificultatea procedurilor de identificare
a victimelor traficului, precum și reticența pe care
victimele o manifestă uneori în a sesiza/informa
autoritățile cu privire la experiențele prin care au
trecut, de teama repercu siuni lor, stigmatizării,
revictimizării etc .
Recent, Comisia Europeană a adoptat primul
raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane. În cuprinsul documentului au fost identificate atât tendințele și
provocările în materie, cât și necesitatea intensificării și eficientizării luptei împotriva traficului de persoane. O constatare esențială a acest ui raport o
reprezintă și creșterea numărului de minori
victime ale traficului de persoane, din totalul victimelor înregistrate la nivel european, 15%
fiind minori .
6

Fenomen ul devine și mai îngrijor ător când
rețelele de traficanți exploatează victimele fără să
țină cont de vârsta acestora. De cele mai multe ori
traficanții consideră mai importantă perspectiva
câștigurilor financiare rezultate din exploatarea
minorilor decât consecințele sociale , morale sau
medicale.
Exploatarea și abuzurile suferite de minor ii
traficați reprezintă o gravă încălcare a drepturilor și
libertăților umane pe care acești a le au . Mulți minori
suferă abuzuri emoționale, sexuale și fizice fiind
exploatați atât de proprii traficanți, cât și de clienți.
Minorii traficați pot fi supuși f recvent bătăii, violului
și torturii în mod intenționat de către așa -numiții lor
„stăpâni ", cu un singur scop – de a obține profit.
Libertatea lor de mișcare este de cele mai multe ori
sever restricționată și multe victime minore sunt
amenința te cu pedepse fizice dacă nu produc destui
bani sau dacă nu predau câștiguril e realizate către cei
care îi și controlează. În multe cazuri, minorii
dezvoltă relații de dependență emoțională cu
traficanții lor.
Principala ipoteză de lucru a tezei – ideea
pivot – este cea potrivit căreia abordarea
integrată a fenomenului traficului de minori poate conduce la eficientizarea activităților de
prevenire și combatere. În opinia noastră,
abordarea integrată presupune derularea de activități
și acțiuni concertate atât pe segmen tul reducerii
cererii , dar și al ofertei, prin luarea de măsuri ferme
atât privind combaterea prin măsuri penale a activității infracționale a traficanților, dar și prin
7

adoptarea și implementarea celor mai eficiente
metode de asistență și protecție a vict imelor. În egală
măsură, eficientizarea activităților de prevenire a traficului de minori poate conduce la limitarea sau reducerea numărului de minori expuși la situațiile de
trafic.
La momentul alegerii acestei teme de
cercetare împreună cu conducătorul d e doctorat, am
fost motivat de dorința de a cerceta un domeniu extrem de sensibil de acțiune a criminalității organizate , împotriva căruia am fost implicat ca
practician (ofițer operativ în cadrul structurilor
specializate ale Poliției Române) , în „ linia întâi ” de
luptă împotriva traficului de persoane, dar și ulterior din perspectiva coordonării la nivel național a
întregii activități de prevenire a traficului (prin prisma poziției de director adjunct al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane , pe care
am ocupat -o timp de un an de zile ). Acest domeniu
de expertiză, în care mi -am desfășurat activitatea
pentru o perioadă de aproximativ 10 ani, mi -a
conferit posibilitatea să mă dezvolt profesional în materia investigării judiciare a unei forme extr em de
dinamice și conspirative a criminalității organizate, dar și să descopăr latura umană și morală a activității
de poliție, prin posibilitatea de asistență și suport a unor categorii extrem de vulnerabile de persoane –
victimele traficului de ființe umane. Fiecare caz
soluționat prin identificarea traficanților și extragerea victimelor din procesul de trafic a constituit sub o formă sau alta, pe lângă redobândirea dreptului la libertate a victimei, și redarea speranței la o viață
8

normală – fără abuzuri, violențe, amenințări, șantaje
etc. Aceste aspecte m -au determinat să mă implic și
în privința inițierii și dezvoltării unei cercetări
științifice în acest domeniu , la nivelul studiilor
doctorale.
Având în vedere cele expuse anterior,
relevăm faptul că p rincipalele direcții de cercetare
ale tezei sunt următoarele:
 Delimitarea aspectelor de ordin conceptual și etiologic ale traficului de minori, precum și diagnoza fenomenului,
 Realizarea unei analize criminologice privind etapele și formele de manifestare ale acestei categorii de infracțiuni, precum
și conturarea unui profil orientativ al
victimei și autorului,
 Studiul și analiza principalelor reglementări juridice și descrierea locului și rolului actorilor instituționali implicați în prevenirea și combaterea fenomenului la
nivel internațional, european și național,
 Analiza sistemului investigativ și de cooperare inter -agenții,
 Realizarea unei cercetări empirice privind traficul de minori în zonele cu risc ridicat
de victimizare.
Cunoașterea și analiza fenomen ului supus
studiului doctoral s-a realizat prin intermediul
metodelor și tehnicilor de cercetare științifică ,
după cum urmează:
9

a) analiza documentară, având drept scop
studiul unor lucrări de specialitate și al legislației
incidente în domeniul traficului de minori,
b) analiza SWOT , ce a condus la identificarea
punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor privind activitatea agențiilor de
aplicare a legii în domeniul investigației și cooperării judiciare ,
c) metoda logică, cea comparat ivă, istorică și
sociologică, acestea contribuind în egală măsură la
facilitarea cunoașterii științifice a problematicii supusă cercetării,
d) cercetarea empirică pe baza unui
chestionar a cărui aplicare în rândul practicienilor a
condus la aprofundarea înțelegerii fenomenului traficului de minori, precum și la identificarea aspectelor legale, practice și operaționale în investigarea cazurilor de trafic.
e) studiul de caz, derulat pe baza analizei
cazuisticii judiciare în materia traficului de minori cu
care se confruntă agențiile de aplicare a legii.
Prin aplicarea metodologiei cercetării
științifice sub îndrumarea conducătorului de
doctorat, mi -am propus să fac față unei noi provocări
– cunoașterea atât spontană, cât și empirică, printr -o
abordare integrat ă, a unei problematici cu care am
luat contact din primii ani ai carierei de ofițer de poliție judiciar ă – TRAFICUL DE PERSOANE ȘI
TRAFICUL DE MINORI.
În contextul existenței și a altor lucrări de
specialitate publicate anterior în domeniul traficului
de p ersoane și minori, din perspective
10

interdisciplinare, suntem de părere că prezenta teză
deschide noi direcții de cercetare atât în plan teoretic, dar și practic, încercând să ofere mediului profesional al cercetătorilor și practicienilor antitrafic o viziu ne integrată a abordării prevenirii și
combaterii traficului de minori.

11

STADIUL CUNOAȘTERII TEMEI

Dacă la începutul anilor 1990, analizele și
dezbaterile privitoare la trafic erau axate în special asupra traficului în scopul expl oatării sexuale, ultima
perioadă de timp a scos la iveală și forme severe ale traficului în scopul exploatării prin muncă ,
cerșetoriei, pornografiei etc., ceea ce a condus la recalibrarea eforturilor de prevenire și combatere, dar și de cunoaștere în mater ie de studiu și cercetare
științifică. Cu toate acestea, exploatarea sexuală
rămâne principala formă de exploatare a victimelor traficului de persoane, majoritatea acestora din urmă fiind femeile și copiii. Totuși, precizăm de la început
că în practica jud iciară sunt frecvente situațiile de
exploatare multiplă, atât din sfera exploatării sexuale, prin muncă, prostituției și pornografiei infantile , cerșetoriei etc. Multe dintre formele de
exploatare rămân adesea invizibile sau nesesizate, ceea ce face și mai dificilă activitatea de cunoaștere a
fenomenului. Inexistența unor instrumente unitare și universal acceptate de măsurare a nivelului traficului determină o insuficientă cunoaștere a dimensiunii și dinamicii fenomenului, precum și o repartizare necalibrat ă a resurselor necesare în vederea
prevenirii și combaterii.
Interesul cunoașterii formelor de exploatare
umană, sub toate formele sale de manifestare, a făcut obiectul preocupărilor diferiților autori și cercetători
din zona științelor juridice, sociologi ce, psihologice,
12

istorice etc. încă de la momentul proliferării primelor
forme de sclavie.
În cuprinsul raportului său din anul 2013
privind criminalitatea gravă și organizată, Europol recomanda atât statelor membre, cât și instituțiilor europene, concentr area atenției asupra unor
amenințări prioritare, printre care și traficul de persoane, considerat a fi o EURO -INFRACȚIUNE.
În ultimul deceniu, atât la nivel internațional,
european cât și național, instituții și structuri din zona guvernamentală și neguver namentală și -au
dedicat activitatea procesului de prevenire și combatere a fenomenului, inclusiv prin componenta studiilor empirice. Acestea au căutat să identifice
aspecte considerate ca fiind esențiale în cunoașterea fenomenului, precum incidența sa, fac torii care
conduc la apariția și dezvoltarea traficului, tipologii infracționale, precum și identificarea celor mai bune practici în privința prevenirii și combaterii traficului de minori. La nivel internațional, au fost create structuri și instituții spec ializate în privința sprijinirii
agențiilor naționale implicate în prevenirea și combaterea fenomenului. Ultimii ani au fost dedicați
creării și operaționalizării unor instrumente eficiente de monitorizare a implementării convențiilor și
actelor juridice comunitare, de genul coordonatorului antitrafic, precum și analizei fenomenului din perspectiva noilor provocări, respectiv reducerea cererii și reducerea ofertei de trafic, abordarea din perspectiva drepturilor omului, a nediscriminării și egalității de ge n, impactul noilor tehnologii asupra
procesului de recrutare și conexiunile criminalității
13

informatice cu traficul de persoane, locul și rolul
tehnicilor speciale de investigații în lupta antitrafic, consolidarea parteneriatului dintre instituțiile guverna mentale și ONG -uri etc.
În aceeași ordine a ideilor, statele lumii și- au
orientat atenția asupra fenomenului traficului de persoane printr -o intervenție la nivel legislativ,
instituțional și procedural, menită să asigure prevenirea și combaterea fenomenulu i. Cu toate
acestea, ultimele date ale Comisiei Europene arată că, cel puțin la nivelul statelor membre ale UE, încă mai este mult de realizat în privința atingerii unor ținte precise legate pe de o parte de prevenirea
generală, identificarea, asistența și protecția
victimelor, dar și combaterea prin măsuri de drept
penal substanțial și drept procedural pe de altă parte. De asemenea, cooperarea inter -agenții la nivel
internațional, european și național poate și trebuie să fie ajustată prin găsirea celor mai eficiente canale de
cooperare și schimb de date și informații, menite să asigure eficientizarea activităților de prevenire și combatere.
Din studiile realizate în ultimii ani, s -a ajuns
la concluzia că există o limită a cunoștințelor privind noile tendinț e ale fenomenului traficului de minori în
România, în mod special, al traficului în interiorul granițelor, cu precădere după ce, în anul 2007, România a devenit stat membru UE, cu drepturi depline.
Rapiditatea cu care s -a extins fenomenul
traficului de mi nori a impus, la nivelul autorităților,
o abordare integrată, multidisciplinară, care să atingă
14

în egală măsură prevenirea și combaterea traficului,
protecția și asistența acordată victimelor, precum și evaluarea politicilor publice în domeniu, astfel încâ t
să se contureze un parteneriat viabil și activ inter-
agenții .

15

CONȚINUTUL TEZEI

Primul capitol al tezei este alcătuit din
elementele de ordin general privind traficul de
minori, prin prezentarea cadrului evolutiv al fenomenului , detalierea unor elemente terminologice
și delimitarea traficului de minori în raport cu alte manifestări infracționale conexe, analiza cauzelor și factorilor care favorizează traficul de minori. În cuprinsul a două secțiuni distincte sunt abordate dimens iunile fenomenului la nivel internațional,
european și național. Forma predominantă a
traficului rămâne, așa cum s -a menționat în acest
prim capitol, exploatarea sexuală, urmată de o
creștere constantă a traficului în scopul exploatării
prin muncă. Provocă rile cărora statele membre ale
UE trebuie să le facă față în anii ce vor urma sunt
reprezentate în principal de legăturile strânse dintre
trafic și criminalitate organizată, trendul acestor
infracțiuni în contextul migrației și azilului,
problematica minor ilor neînsoțiți, și nu în ultimul
rând utilizarea noilor tehnologii și a Internet- ului în
recrutarea online a victimelor traficului.
Capitolul al doilea constituie un studiu
criminologic comp lex privind traficul de minori. În
cuprinsul capitolului sunt ana lizate etapele
infracționale ale traficului de minori, tipologiile de exploatare a minorilor traficați, profilul victimei și al traficantului. Cunoașterea profilului victimei poate contribui la orientarea și dedicarea activităților
16

preventive către grupur ile vulnerabile și cu grad
ridicat de victimizare, în timp ce cunoașterea
profilului traficantului și a indicatorilor de trafic facilitează anticiparea activităților infracționale, cunoașterea modurilor de operare specializate, înțelegerea modului de coope rare dintre membrii
grupării de traficanți, consolidarea operațiunilor proactive dar și reactive în contextul luptei antitrafic. Așa cum s -a subliniat în cuprinsul acestui capitol,
există noi forme de asociere infracțională a grupărilor, bazate pe criterii etnice, familiale sau de
clan, ce au drept scop creșterea gradului de conspirativitate a activităților infracționale, ceea ce se repercutează asupra acțiunii agențiilor de aplicare a legii, care se văd nevoite să apeleze la noi metode și tehnici de probar e și documentare a traficului de
minori.
În cuprinsul celui de -al treilea capitol, este
prezentat pe larg sistemul legislativ și instituțional în domeniul prevenirii și combaterii traficului de minori. În context, sunt descrise cadrul convențional internaț ional, sistemul legislativ european și
legislația internă în materie. În mod distinct, au fost analizate competențele principalelor instituții implicate la nivel internațional, european și național
în lupta împotriva traficului de minori. Cadrul juridic internațional și european în materia traficului a
cunoscut progrese semnificative, în acord cu noile evoluții infracționale, fiind în măsură să asigure baza activității instituțiilor guvernamentale și ONG -urilor
implicate în prevenirea și combaterea traficul ui.
Principalele documente juridice internaționale au
17

fost adoptate la nivelul ONU, UE și Consiliului
Europei, fiind asigurată și procedura de monitorizare a implementării dispozițiilor acestora în dreptul național.
Cel de- al patrulea capitol al tezei reprezintă
un demers științific de analiză atât a bunelor practici în activitatea investigativă a agențiilor de aplicare a legii, cât și a instrumentelor cooperării judiciare internaționale. Caracterul conspirativ, organizat și
transfrontalier al infracțiunilo r de trafic de minori a
condus la nevoia unei reacții rapide și conjugate din partea agențiilor de aplicare a legii aflate pe rutele de traficare și exploatare a victimelor. În practică, există suficiente obstacole și dificultăți la nivel investigativ și de cooperare judiciară, ce împiedică activitatea
agențiilor de aplicare a legii, favorizând în același timp indirect activitatea infracțională a traficanților. În vederea identificării celor mai bune practici și a eficientizării activităților de investigare și cooperare
judiciară în contextul luptei antitrafic, a fost realizată o analiză SWOT bazată pe cercetarea documentară și empirică, dar și pe baza propriilor observații și constatări ale autorului tezei. Valorificarea
rezultatelor acestei analize poate conduce pe de o parte la utilizarea mai eficientă a punctelor tari în
scopul consolidării și maximizării oportunităților existente, precum și la reducerea punctelor slabe pentru a preveni expunerea directă în fața noilor amenințări în domeniul traficului de minori.
În cadrul ultimului capitol al tezei, sunt
descrise rezultatele cercetării empirice privind traficul de minori în zonele cu risc ridicat de
18

victimizare. Scopul cercetării este acela de a
aprofunda înțelegerea fenomenului traficului de minori, de a identifica aspectele legale, practice și
operaționale în investigarea cazurilor de trafic. Demersurile întreprinse în cadrul acestei cercetări au drept scop sprijinirea tuturor actorilor instituționali implicați: polițiști specializați în combaterea traficului de persoane, judecători, procurori, lucrători
ANITP dar și asistenți sociali, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților locale, în creșterea gradului de înțelegere a fenomenului traficului de minori în România și în îmbunătățirea măsurilor de prevenire și combatere a acestui fenomen. Perioada supusă cercetării este 2013 -2015, iar activitatea
reprezintă o cercetare calitativă a prevenirii și combaterii traficului cu minori, respectiv eficientizarea modalităților de combatere și investigare a cazurilor de trafic de minori. Pentru
sondarea opiniei reprezentanților instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea traficului de minori a fost folosită tehnica chestionarului,
instrument de cercetare constând dintr -o serie de
întrebări, pentru a aduna cât mai multe informații de
la actorii implicați. Modurile de administrare a chestionarului au fost următoarele: tehnica față în
față, aplicarea chestionarului telefonic, administrarea chestionarului pe suport de hârtie și transmiterea întrebărilor prin i ntermediul poștei electronice.

19

CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI

Concluzii finale

Traficul de persoane în general și de minori
în special , se numără printre formele de
criminalitate cu o dinamică fără precedent, fiind
comise la nivel transfrontalier și mo tivate de o
cerere permanentă de servicii ieftine în statele de
destinație a traficului, inclusiv dezvoltarea industriei sexuale și cererea de forță de muncă ieftină .
Infracțiunile din această gamă, denumite
EUROINFRACȚIUNI, se situează pe lista de priori tăți ale UE pentru perioada 2014- 2017.
Abordările strategice din ultimii ani la nivel internațional și european percep traficul de persoane ca o amenințare majoră la adresa drepturilor omului.
În prezent, minorii sunt traficați și exploatați
în contexte și forme diferite. Ultimii ani au
confirmat faptul că exploatarea sexuală este principala formă de exploatare a victimelor
traficului, urmată de exploatarea prin muncă, traficul în scop de cerșetorie, pentru comiterea de infracțiuni, căsătoriile forțate, pre levarea de organe
și traficul în contextul adopțiilor ilegale. Pe lângă
acestea, există și unele activități infracționale conexe traficului, precum exploatarea copiilor în mediul online și pornografia infantilă. Minorii
constituie cea mai vulnerabilă categ orie de victime,
20

provenind cel mai frecvent din rândul familiilor
problemă, celor cu carențe educative, expuse la sărăcie, abuzuri sau violențe. Sistemul facil de
recrutare a victimelor minori, recrutarea online, criza migrației și problematica minorilor n eînsoțiți
constituie elemente ce întrețin activitățile infracționale din zona traficului de minori.
Promisiunea unei vieți mai bune și înșelarea victimei/familiei acesteia sunt omniprezente la începutul istoricului de trafic. Sărăcia, corupția,
discriminar ea și marginalizarea socială sunt
probleme sociale ce întrețin fenomenul traficului de minori.
Țara noastră rămâne în continuare în
principal țară sursă a traficului, noile provocări în materia grupărilor infracționale ce acționează în acest domeniu fiind reprezentate de constituirea unor grupuri infracționale în cadrul unor familii, clanuri, nu neapărat specifice criminalității organizate. Cercetarea derulată a condus la
stabilirea existenței mai multor forme de trafic de minori, respectiv trafic intern, t rafic transfrontalier,
trafic comis de grupări de crimă organizată și trafic nelegat de crima organizată.
În urma cercetării realizate, au fost
identificați o serie de actori instituționali implicați în prevenirea și combaterea traficului de minori, fiind necesară colaborarea acestora într -un mod
mai integrat și cuprinzător, în scopul evitării suprapunerii de competențe, sarcini etc. Acest mod
de abordare poate conduce în opinia noastră la eficientizarea activităților de prevenire și
21

combatere, evitarea retraficării victimelor,
consolidarea sistemului de servicii de asistență și protecție. În contextul special al traficului de
minori, este necesară punerea în aplicare a reglementărilor existente prin plasarea în centrul tuturor politicilor și strategiilor a victimei minore, prin luarea în considerare a gradului ridicat de vulnerabilitate, evitarea revictimizării și
respectarea principiului interesului superior al copilului. Identificarea cauzelor și factorilor de risc
ce stau la baza traficului de minori constituie un aspect esențial al politicilor antitrafic.
Crearea de mecanisme de monitorizare a
traficului la nivel european și național, incriminarea utilizării serviciilor prestate de victimele traficului, adoptarea unor politici și strategii de reducere a cererii și ofertei de trafic ,
garantarea egalității de gen în implementarea măsurilor antitrafic constituie realizări
semnificative ale ultimilor ani. Aceste măsuri sunt
implementate la nivel național în sistem de parteneriat public -privat, ONG- urile având un rol
important în privința programelor de prevenire, sprijinului direct acordat victimelor, programelor de reintegrare a victimelor și cooperării cu
instituțiile guvernamentale.
În opinia noastră, abordarea integrată a
traficului de minori presupune conjugarea eforturilor tuturor statelor aflate pe rutele de traficare și a agențiilor specializate în lupta antitrafic, atât pe segmentul reducerii cererii, dar și
al ofertei de trafic.
22

Propuneri și recomandări

Cercetarea empirică desfășurată pe parcursul
studiilor doctorale a condus la identificarea unor
propuneri și recomandări concrete ale practicienilor implicați în prevenirea și combaterea traficului de minori, menite să asigurarea eficientizarea activității instituțiilor în acest domeniu. Traficul de minori este
o problemă globală ce necesită o reacție integrată a instituțiilor guvernamentale și neguvername ntale
implicate în lupta antitrafic.
Propunerile și recomandările vizează
perfecționarea sistemului legislativ, procedural, instituțional și privind cooperarea inter -agenții, prin
abordarea integrată a fenomenului, acestea fiind detaliate în cele ce urmeaz ă.

a) Propuneri privind perfecționarea cadrului
legislativ.
– adoptar ea unui regim sanc ționator mai sever
privind infracțiunile de trafic de minori, ca principală măsură de descurajare a implicării în astfel de activități infracționale;
– consolidarea atr ibuțiilor instituțiilor de
protecție a copilului ca autoritate decizională;
– modificarea cadrului juridic național, prin
incriminarea distinctă a infracțiunii de ,,vânzare a minorilor”;
– incriminarea penală a faptei de obligare la
săvârșirea de infracțiu ni ori prin executarea/prestarea
de către minori a unor munci cu încălcarea normelor
23

legale de muncă privind condițiile de muncă,
sănătate etc.;
– consolidarea cadrului legal privind
recompensarea financiară a victimelor traficului,
precum și în privința a cordării victimelor de
compensații financiare de la stat;
– reglementarea acordării de ajutoare
financiare familiilor din care provin victimele
minore pentru reintegrarea în societate ;
– armonizarea instrumentelor de investigare
ale statelor membre, în spe cial în privința metodelor
speciale de supraveghere sau cercetare, existând la nivel european diferențe semnificative privind posibilitatea utilizării acestora în cauzele de trafic;
– promovarea acordurilor bilaterale, trilaterale
și multilaterale de coope rare judiciară și
polițienească între statele membre și țările terțe de origine, tranzit și de destinație a victimelor ;
– consolidarea acordurilor (protocoalelor)
existente și încheierea de noi astfel de instrumente de cooperare cu alți actori -cheie din mediul public și
privat, ONG -uri etc. privind prevenirea și
combaterea traficului de minori, în vederea creșterii gradului de conștientizare și cunoaștere a acestui fenomen.
b) Propuneri privind perfecționarea cadrului
procedural .
– modificarea normelor pr ocedurale în scopul
judecării în regim de urgență și printr -o procedură
24

rapidă a cauzelor cu minori victime ale traficului,
pentru a evita retrăirea momentelor exploatării;
– asigurarea cadrului legislativ pentru
audierea victimelor, persoanelor suspecte p rin
mijloace tehnice, audierea la distanță;
– exploatarea și interconectarea bazelor de
date administrate de Ministerul Afacerilor Interne și alte instituții implicate în prevenirea traficului de minori, protecția copilului;
– instituirea de săli de așteptare speciale în
cazul judecării cauzelor de trafic de minori;
– redactarea unui Manual de bune practici
destinat practicienilor din cadrul organelor judiciare (procurori, judecători și polițiști) menit să asigure descrierea pașilor concreți în investigarea infracțiunilor de trafic de minori, modul de abordare a victimelor, audierea suspecților, punerea în aplicare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, judecarea acestor cauze;
– audierea victimelor și martorilor în absența
inculpaților;
– audierea separată a persoanelor implicate în
procesul penal în fața instanței;
– evaluarea victimelor traficului de minori din
punct de vedere comportamental de către o comisie
din care să facă psihologi și polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Crimin alității Organizate,
la diferite intervale de timp, până la împlinirea
vârstei de 16 ani;
– posibilitatea de reinserție socială a
victimelor traficului de minori, în sensul angajării acestora, a continuării studiilor etc.;
25

– instruirea polițiștilor și celo rlalte categorii
de personal din cadrul structurilor de ordine și
siguranță publică privind luarea primelor măsuri în cazul identificării indicilor de trafic, a măsurilor urgente, declinarea competenței către organele judiciare specializate etc. ;
– creșterea ponderii utilizării tehnicii de
analiză a informațiilor în cauzele de trafic în care sunt implicate grupări infracționale organizate și notificarea Europol în vederea deschiderii unui fișier de lucru pentru analiză;
– consolidarea capacității autorităț ilor de
frontieră în scopul detectării cazurilor de trafic și
verificarea atentă a documentelor de identitate.
c) Propuneri privind perfecționarea cadrului
instituțional.
– sporirea numărului de specialiști din cadrul
ANITP;
– asigurarea condițiilor pentru reintegrarea
socială a victimelor prin cooptarea instituțiilor locale și centrale (guvernamentale și neguvernamentale);
– înființarea mai multor centre de protecție a
victimelor traf icului de minori;
– crearea unor centre de protecție socială în
fiecar e județ și încadrarea acestora cu personal
calificat;
– suplimentarea numărului psihologilor din
sistem;
26

– o bună administrare a adăposturilor și
locuințelor din cadrul Direcției Generale de
Asistență Socilaă și Protecție a Copilului;
– suplimentarea fondurilor destinate protecției
victimelor;
– înființarea la nivel regional a unor comisii
cu toți factori implicați în prevenirea și combate rea
traficului de minori pentru a urmări periodic
victimele minore și sprijinirea acestora pentru a nu
mai deveni vict ime ale tra ficului de minori;
– detașarea polițiștilor specializați antitrafic
din cadrul DCCO și BCCO la DIICOT, având la
bază modelul detașării polițiștilor judiciari la DNA, propunerea argumentându -se prin
necesitatea creării de echipe comune procuror –
polițist delegat pe dosare în lupta antitrafic.
d) Propuneri privind perfecționarea modului
de cooperare inter -agenții .
– armonizarea legislației în domneniul
traficului de minori la nivel european;
– consolidarea utilizării instrumentului
echipelor co mune de anchetă, prin intermediul
Eurojust și cu sprijinul operațional și analitic al Europol;
– delegarea unui număr mai mare de
polițiști, care să lucreze împreună cu autorități din străinătate pentru combaterea traficului de minori;
– constituirea unor echipe comune, formate
din polițiști specializați în combaterea traficului de minori, care să comunice direct și în timp real datele
27

si informațiile obținute cu ocazia investigării acestor
genuri de fapte;
– permiter ea unu i contact direct dintre
organel e de urmărire penală din România și
autoritățile din străinătate implicate în combaterea traficului de minori, inclusi v prin intermediul unor
contacte informale (conversații telefonice, prin email etc.) ;
– consolidarea cooperării și schimbului de
informaț ii între unitățile specializate de combatere a
traficului de persoane (mai ales minori) și cele de combatere a criminalității informatice , în special
datorită expansiunii pornografiei infantile pe Internet și a recrutării online a victimelor traficului .
e) Propuneri privind perfecționarea
sistemului serviciilor de prevenire, asistență și
protecție a victimelor.
– adoptarea și implementarea unui Mecanism
specializat de referire a victimelor minore ale traficului;
– dezvoltarea cooperării transfrontaliere în tre
instituțiile publice și ONG -urile din zona de
prevenire a traficului, cu structurile similare din alte state aflate pe rutele obișnuite de traficare a
victimelor, inclusiv prin încheierea de protocoale, parteneriate sau accesarea de proiecte transfront aliere cu finanțare comunitară
nerambursabilă , menite să asigure consolidarea
activităților în domeniul identificării victimei, acordarea de asistență și protecție, reintegrare, activități preventive și programe educaționale ;
28

– dinamizarea activității de informare a
victimelor, prin realizarea de campanii de informare
cu privire la drepturile legale, sprijinul și asistența de care pot beneficia victimele traficului;
– realizarea unor programe intensive de
pregătire și formare în domeniul identificării timpu rii
a victimelor traficului, luând în considerare faptul că
neidentificarea acestora conduce la imposibilitatea asigurării serviciilor de asistență și protecție ;
– reglementarea creșterii perioadei de
reflecție acordată victimelor traficului, în scopul consilierii corespunzătoare a acestora;
– crearea unor adăposturi pentru victime în
sistem dual public -privat care să asigure asistență și
protecție pe termen lung victimelor traficului;
– perfecționarea cadrului legal privind
repatrierea, returnarea și refer irea victimelor traficate
și exploatate în alte state;
– reglementarea dreptului permanent la ședere
în ipoteza existenței unor victime cetățeni străini sau
minori neînsoțiți, pentru care există risc de retraficare sau insecuritate în statul de origine;
– consolidarea programelor de consiliere
educațională, ocupațională și de reintegrare socială, în scopul evitării retraficării victimelor traficului;
– consolidarea campaniilor de prevenire a
traficului, bazate pe perspective de gen și luând în considerare i nteresul superior și necesitățile speciale
ale minorilor.
– consolidarea campaniilor de conștientizare,
prevenire și descurajare a cererii pentru serviciile prestate de victimele traficului;
29

– intensificarea colaborării între ONG -urile
specializate în aco rdarea de protecție victimelor
violenței în familie, exploatării cop ilului și
victimelor traficului;
– consolidarea locului și rolului Platformei
societății civile din UE împotriva traficului de
persoane.

f) Propuneri privind perfecționarea
sistemului de formare profesională a specialiștilor .
– organizarea de seminarii, workshop- uri,
conferințe, mese rotunde la care să participe practicienii implicați în lupta antitrafic, conferindu -le
acestora posibilitatea de a face schimb de experiență în vederea dez voltării celor mai bune practici în
materia prevenirii și combaterii traficului de minori;
– înființarea unor grupe specializate pe
profilul combaterea traficului de persoane la nivelul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza ”
București și școlilor de a genți de poliție, care să
asigure specializarea de viitori ofițeri antitrafic pe perioada școlarizării, formarea inițială a acestora urmând să aibă un caracter practic- aplicativ, prin
stagii de practică la nivelul ANITP și DCCO.
– desfășurarea sesiunilor de formare pe baza
scenariilor și jocurilor de rol, menite să asigure dobândirea de abilități investigative, de relaționare și audiere a victimei traficului etc.
BIBLIOGRAFIE

30

Legislație

1. *** Convenția ONU împotriva
criminalității transnaționale organiz ate,
adoptată la New York, la 15 noiembrie
2000, și Protocolul său adițional privind prevenirea, reprimarea ș i pedepsirea
traficului de persoane, în special al femeilor
și copiilor ;
2. *** Convenția Organizației Internaționale a
Muncii nr.182/1999 privind int erzicerea
celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de- a 87- a sesiune a
Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999;
3. *** Convenția Consiliului Europe i privind
lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005;
4. *** Convenția internațională a Societății
Națiunilor referitoare la combaterea traficului cu femei și copii, Geneva, 30 septembrie 1921;
5. *** Convenția pentru reprimarea traficului
cu ființe umane și a exploatării prostituirii altuia, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 2 decembrie 1949;
6. *** Convenția suplimentară cu privire la
abolirea sclaviei, a traficului cu sclavi și a instituțiilor și practicilor analoage sclaviei,
31

adoptat ă de Adunarea Generală a ONU la 7
septembrie 1956;
7. *** Protocolul facultativ la Convenția
ONU cu privire la drepturile copilului,
referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, adoptat la data de 6 septembrie 2000, la New Yo rk;
8. *** Convenția cu privire la drepturile
copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la data de 20 noiembrie 1989;
9. *** Directiva 2011/36/UE a Parlamentului
European și a Consiliului privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia,
precum și de înlocuire a Deciziei -cadru
2002/629/JAI a Consiliului;
10. *** Decizia Consiliului 2009/371/JAI din 6
aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol), publicată în „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene” nr.
L121 din 15 mai 2009;
11. *** Decizia- Cadru nr.2002/629/JAI a
Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane;
12. *** Decizia Comisiei Comunităților
Europene nr.2007/675/CE de înființare a Grupului de experți privind traficul de persoane;
13. *** Convenția pentru protecția copiilor
împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată de Comitetul de Miniștri
32

al Consiliului Europei, la data de 11 iulie
2007, la Lanzarote (Spania) ;
14. *** Strategia UE pentru perioada 2012-
2016 în vederea eradicării traficului de persoane, COM (2012) 286, Comisia Europeană, Bruxelles, 19.6.2012;
15. *** Recomandarea (2005)9 a Comitetului
de Miniștri din Statele Membre privind protecția martorilor și a colaboratorilor justiției, adoptată de Comitetul de M iniștri
în 20 aprilie 2005;
16. *** Recomandarea nr.R(91)11 privind
exploatarea sexuală, pornografia, prostituția, precum și traficul de copii și tineri;
17. *** Recomandarea nr. R (2000) 11 a
Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale, adoptată la data de 19 mai 2000;
18. *** Recomandarea nr.1325(1997) a
Consiliului Europei privind traficul de femei și prostituția forțată în statele membre ale Consiliului Europei;
19. *** Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, cu modificările și
completările ulterioare ;
20. *** Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările
ulterioare;
21. *** Legea nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Mini sterului Public a Direcției de
33

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism ;
22. *** Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare ;
23. *** Legea nr. 272/2004 pri vind protecția și
promovarea drepturilor copilului , cu
modificările și completările ulterioare ;
24. *** Legea nr. 211/2004 privind unele
măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor ;
25. *** Legea nr. 682/2002 privind protecția
martorilor, cu modi ficările și completările
ulterioare ;
26. *** Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu
modificările și completările ulterioare;
27. *** Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare ;
28. *** Strategia națională împotriva traficului
de persoane 2006- 2010, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr.1654/2006;
29. *** Hotărârea Guvernului nr. 1142/2012
privind aprobarea strategiei naționale
împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012- 2016 și a planului național
de acțiune 2012- 2014 pentru
implementarea strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012 -2016;
34

30. *** Hotărârea Guvernului nr. 49/2011
pentru aprobarea Metodologiei de
intervenție multidisciplinară și interinstituțională a copiilor exploatați și la risc de exploatare prin muncă, a copiilor victime ale traficului de persoane și a copiilor români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state;
31. *** Hotărârea Guvernul ui nr.1443/2004
privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți aflați pe teritoriul altui stat și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora.

Lucrări de autor (monografii)
1. Brandibur, Claudiu- Nicolae, Traficul ilegal
de migranți -factor de risc la adresa ordinii
publice și siguranței naționale (teză de doctorat), Academia de Poliție „A.I.Cuza”,
București, 2013;
2. Bărăscu, Adrian -Augustin, Cooperarea
internațională în realizarea protecției martorilor (curs universitar), Edit ura Etna,
București, 2008;
3. Cloșcă, Ionel; Suceavă, Ion, Tratat de
drepturile omului (ediția a II -a), Editura
V.I.S. Print, București, 2003;
4. Dascălu, Ioan (coordonator), Țupulan, Marin -Claudiu, Ștefan, Cristian -Eduard,
Angheluș, Adrian, Traficul de minori ș i
crima organizată, Editura Sitech, Craiova, 2008;
35

5. Dima, M. Marian, Traficul ilegal de
persoane în România. Tendințe și perspective (teză de doctorat), Academia
de Poliție „A.I.Cuza”, București, 2009;
6. Mateuț, Gheorghiță, Petrescu, Violeta Elena, Ștefăroi, Nicoleta, Onu, Elena,
Dublea, Aurel, Luca, Sofia, Iovu, Daniela, Tărniceriu, Radu Dimitrie, Gafta, Georgeta -Lăcrămioara, Luca, Cătălin,
Prună, Raluca Alexandra, Traficul de ființe
umane. Infractor. Victimă. Infracțiune ,
Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005;
7. Moraru, Alexandru- Irinel, Sistemul
echipelor comune de anchetă la nivel european (teză de doctorat), Academia de
Poliție „A.I.Cuza” , București, 2015;
8. Ștefan, Cristian Eduard (coordonator), Safta Cătălin -George, Dascălu Ștefan –
Gabriel, Constantin Florea, Traficul de
minori în scopul exploatării prin muncă, Editura Sitech, Craiova, 2013.

Studii, articole, rapoarte
1. Alexandrescu, Gabriela (coordonator) și
colectiv, Raport privind traficul de copii,
Organizația Salvați Copiii, Editura Speed Promotion, București, 2004;
2. Alexandrescu, Gabriela, Păunescu,
Georgeta (coordonatori) și colectiv, Ghid
de bune practici pentru asistarea copiilor victime ale traficului în scopul exploatării
36

sexuale, Organizația Salvați Copiii, Editura
Speed Promotion, București, 2004;
3. Alessandra Cancedda, Barbara De Micheli,
Dafina Dimitrova, Brigitte Slot, Study on
high- risk groups for trafficking in human
beings. Final report , Luxembourg:
Publications Office of the European Union, 2015;
4. Alexandru, Monica, Copiii vorbesc despre:
riscurile de a fi traficat și mecanisme de
protecție în sud- estul Europei: raport
România, Organizația Salvați copiii, Editura Speed Promotion, București, 2007;
5. Gavril, Ioana -Gențiana, Tamaș, Ana- Maria,
Traficul de copii în România: studiu asupra procesului de recrutare, Editura Alpha
MDN, Buzău, 2009;
6. Guțu, Daniela, Bune practici juridice
regionale în asistența victimelor traficului de ființe umane , Centrul pentru Prevenirea
Traficului de Femei, Chișinău, 2007;
7. Nagy, Judit, About joint investigation teams
in a nutshell, Issues of business and law,
Volume 2 (2010) ;
8. Ulrike Kathrein, Cătălina -Gabriela Miron,
Ana Ploscă, Florin -Răzvan Radu, Eckart
Rainer, Michaela Salamun, Mariana Zainea, Cooperarea judiciară în materie
penală. Manual elaborat în cadrul Proiectulu i de înfrățire între România și
Austria PHARE RO 2005/IB/JH 03, intitulat “Consolidarea cadrului
37

instituțional și legislativ în domeniul
cooperării judiciare internaționale” ,
Centrul de Competență Juridică, Viena, 2007;
9. *** Analiză privind situația victime lor
identificate în primul semestru 2011, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, București, 2011;
10. *** Dezvoltarea unui modul de instructaj
anti-trafic pentru judecători și procurori.
Manual provizoriu de instructaj, Centrul
Internațional pentr u Dezvoltarea Politicilor
de Migrație (ICMPD), 2004;
11. *** Europol, Intelligence Notification,
Child trafficking for exploitation in forced criminal activities , 2014.
12. *** Evaluarea situației traficului de
persoane în România în anul 2010,
Ministerul Administrației și Internelor –
Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, București, 2011;
13. *** Handbook on trafficking in human
beings – indicators for investigating police
forces, Council of the EU, Brussels, 18
March 2015;
14. *** ILO global estimate of for ced labour:
results and methodology / International Labour Office, Special Action Programme
to Combat Forced Labour (SAP -FL),
Geneva: ILO, 2012;
15. *** Justiție și Afaceri Interne , Centrul de
Resurse Juridice, Editura Dacris, 2004;
38

16. *** Raport privind evoluția traficului de
persoane în anul 2013, ANITP, 2014.
17. *** Raport privind situația traficului de
persoane în România, Agenția Națională
împotriva Traficului de Persoane, București, 2007;
18. *** Raport privind situația traficului de
persoane în România, Agenția Na țională
împotriva Traficului de Persoane, București, 2006;
19. *** Raport Evaluarea politicilor privind
traficul de ființe umane în România, București, 2006;
20. *** Reply from Romania to the
Questionnaire for the evaluation of the implementation of the Council of Europe
Convention on Action against Trafficking
in Human Beings by the Parties Second
evaluation round (Reply submitted on 15
April 2015), Strasbourg, 17 April 2015 GRETA (2015)5;
21. *** Rolul și responsabilitățile polițiștilor în
protecția și promovarea dre pturilor
copilului , Autoritatea Națională pentru
Protecția Drepturilor Copilului, Editura Trei, București, 2006;
22. *** Standardul regional de instructaj anti –
trafic pentru poliție în Sud- Estul Europei ,
Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD) și Ministerul de Interne al Austriei, 2003;
39

23. *** Standard operating procedures on
investigation of crimes of trafficking for
forced labour , United Nations Office on
Drugs and Crime, 2008;
24. *** Study on paving the way for future
policy initia tives in the field of fight against
organised crime: the effectiveness of specific criminal law measures targeting organised crime (final report), European
Union, 2015;
25. *** Toolkit to Combat Trafficking in
Persons , United Nations Office for Drugs
and Crime (UNODC) 2nd edition, 2008;
26. *** Trafficking for Forced Labour in
Europe: Report on a study in the UK, Ireland, the Czech Republic and Portugal ,
Anti-Slavery International, 2006;
27. *** Trafficking in Human Beings:
Identification of Potential and Presumed Victims. A Community Policing Approach,
OSCE, Vienna, 2011;
28. *** UNODC, A short introduction to
migrant smuggling, Migrant Smuggling Issue Paper n°1, 2010.

Resurse on line
1. *** http://anitp.mai.gov.ro
2. *** http://ec.europa.eu/anti -trafficking/
3. *** www.wikipedia.org
4. *** www.unodc.org
5. *** www.icmpd.org
6. *** www.ilo.org
40

7. *** http://fra.europe.eu
8. *** www.ungift.org
9. *** www.childtrafficking.com
10. *** www.humantrafficking.org
11. *** www.unicef.org
12. *** www.osce.org
13. *** www.antislavery.org
14. *** www.interpol.int
15. *** www.un.org
16. *** www.arkofhopeforchildren.org
17. *** www.descopera.ro
18. *** http://www.globalslaveryindex.org/
19. ***https://lupuldacicblogg.wordpress.com/
2014/11/21/omul -exploatat -de-om-sclavia-
din-zilele -noastre /
20. ***http://www.florinrazvanradu.com/2008/09/cooperarea -n-domeniul -justiiei- i.html
21. ***http://www.preveniretrafic.ro/ro/legislatie/directiva -201136ue -a-parlamentului –
european/
22. ***http://www.met.police.uk/foi/pdfs/disclosure_2010/november/20101000002635.pdf

41