ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [306893]
ACADEMIA DE POLIȚIE “Alexandru Ioan Cuza”
FACULTATEA DE POMPIERI
Instalații de protecție la incendiu pentru un centru comercial de mari dimensiuni (hipermarket)
[anonimizat]. Univ. Dr. Ing. Col.,
Manuel ȘERBAN
Absolvent: [anonimizat]
2015
DECLARAȚIE
Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul „Instalații de protecție la incendiu pentru un centru comercial de mari dimensiuni (hipermarket)” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. [anonimizat], [anonimizat], cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
[anonimizat], sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, 24.06.2015
Autor: Vlad AMARIEI
_________________________
(semnătura în original)
CUPRINS
CUPRINS 3
TABLE OF CONTENTS 5
LISTĂ FIGURI 7
LISTĂ TABELE 8
GLOSAR 9
REZUMAT 11
ABSTRACT 12
INTRODUCERE 13
CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE 14
I.1. Introducere în domeniul comerțului 14
I.2. Definirea noțiunii de comerț 14
I.3. Noțiuni generale despre centrele comerciale 15
I.4. Definirea termenului de hipermarket 20
I.5. Noțiunea de incendiu 21
I.6. Caracteristicile incendiului 22
I.7. Concluzii 26
CAPITOLUL II APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA SPAȚII PENTRU COMERȚ 27
II.1. Scop și domeniu de aplicare 27
II.2. Organizarea și desfășurarea activității de apărare împotriva incendiilor 27
II.3. Reguli și măsuri de apărare împotriva incendiilor 30
II.4. Evacuarea în caz de incendiu 32
II.5. Echiparea și dotarea cu mijloace de protecție împotriva incendiilor 34
II.6. Concluzii 35
CAPITOLUL III MODALITĂȚI DE PROTECȚIE ACTIVĂ ȘI PASIVĂ PENTRU CENTRELE COMERCIALE……………………………………………………………………………………………36
III.1. Generalități 36
III.2. Elemente de protecție activă la centrele comerciale 37
III.3. Elemente de protecție pasivă la centrele comerciale 44
III.4. Concluzii 48
CAPITOLUL IV PARTICULARITĂȚI ALE STINGERII INCENDIILOR IZBUCNITE LA CENTRE COMERCIALE DE MARI DIMENSIUNI 49
IV.1. Caracteristici constructive și funcționale 49
IV.2. Caracteristicile incendiilor 52
IV.3. Organizarea și executarea intervenției 54
IV.4. Concluzii 59
CAPITOLUL V ÎNTOCMIREA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU PENTRU UN CENTRU COMERCIAL DE MARI DIMENSIUNI 61
V.1. Caracteristicile construcției 61
V.2. Riscul de incendiu 68
V.3. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu 75
V.4. Echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor 90
V.5. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu 100
V.6. Concluzii 101
CAPITOLUL VI ÎNTOCMIREA SCENARIULUI DE INTERVENȚIE LA UN CENTRU COMERCIAL DE MARI DIMENSIUNI 104
VI.1. Topografia zonei incendiate 104
VI.2. Persoane implicate sau afectate 104
VI.3. Condiții meteorologice104
VI.4. Resurse în zona incendiată 104
VI.5. Acțiuni în curs 105
VI.6. Descrierea evenimentului 108
VI.7. Concluzii 117
CONCLUZII 119
ANEXE………………………………………………………………………………………………………………. 120
BIBLIOGRAFIE 124
TABLE OF CONTENTS
TABLE OF CONTENTS 5
LIST OF FIGURES 7
LIST OF TABLES 8
GLOSARY 9
SUMMARY 11
ABSTRACT 12
INTRODUTION 13
CHAPTER I INTRODUCTORY NOTIONS 14
I.1. Introduction in commerce 14
I.2. Defining commerce 14
I.3. General comercial centers notions 15
I.4. Defining hypermarkets 20
I.5. The notion of fires 21
I.6. Fire characteristics 22
I.7. Conclusions 26
CHAPTER II FIRE PROTECTION FOR COMERCIAL CENTERS 27
II.1. Purpose and application domain 27
II.2. Organizing and providing fire protection 27
II.3. Rules and measures for fire protection 30
II.4. Fire evacuation 32
II.5. Equipping and endowment of fire protection means 34
II.6. Conclusions 35
CHAPTER III MANNER OF ACTIVE AND PASSIVE FIRE PROTECTION FOR COMERCIAL CENTERS 36
III.1. Generalities 36
III.2. Active protection elements for comercial centers 37
III.3. Passive fire protection elements for comercial centers 44
III.4. Conclusions 48
CHAPTER IV SPECIFICS OF FIRE INTERVENTION FOR LARGE COMERCIAL CENTERS 49
IV.1. Functional and constructive characteristics 49
IV.2. Fire characteristics 52
IV.3. Organizing and executing the fire intervention 54
IV.4. Conclusions 59
CHAPTER V CREATING THE FIRE SECURITY SCENARIO FOR A LARGE COMMERCIAL CENTER 61
V.1. Buiding characteristics 61
V.2. Fire risk 68
V.3. Fire security performance criteria levels 75
V.4. Equipping and endowment of fire prevention and estinguishing tehnical means 90
V.5. Specific conditions for fire intervention ensuring 100
V.6. Conclusions 101
CHAPTER VI CREATING THE INTERVENTION SCENARIO FOR A LARGE COMERCIAL CENTER 104
VI.1. Fire area topography 104
VI.2. Affected or implicated persons 104
VI.3. Wheather conditions 104
VI.4. Fire area resources 104
VI.5. Developing actions 105
VI.6. Describing the event 108
VI.7. Conclusions 117
CONCLUSIONS 119
ANEXES…………………………………………………………………………………………………………….. 120
BIBLIOGRAPHY 124
LISTĂ FIGURI
Figura I.1: Country Club Plaza, Kansas City, SUA. 16
Figura I.2: Highland Park Shopping Village, SUA. 17
Figura I.3: AFI Palace Cotroceni, București, România. 19
Figura I.4: Palas Mall, Iași, România. 20
Figura I.5 : Incendiu izbucnit la o casă din județul Maramureș. 22
Figura IV.1: Magazinul „Victoria” București. 50
Figura IV.2: Magazinul „Unirea Shopping Center”, București. 50
Figura IV.3: Hipermarket „Cora Pantelimon”, București. 51
Figura VI.1: Plan amplasament Celedevit Bârlad. 105
Figura VI.2 : Schiță hipermarket Celedevit. 108
Figura VI.3: Plan situație actuală. 110
Figura VI.4 : Schiță situație actuală. 111
Figura VI.5 : Plan situație tactică posibilă. 114
Figura VI.6 : Schiță situație tactică posibilă. 115
LISTĂ TABELE
Tabel I.1 : Definirea tipurilor de centre comerciale după Consiliul Internațional al Centrelor Comerciale. 18
Tabel V.1 : Depozit (Rezervă) : 1590 m2. 69
Tabel V.2 : Spațiu de vânzare Celedevit: 7,600 m2. 69
Tabel V.3 : Birouri (mezanin) : 3380 m2. 70
Tabel V.4 : Timpi de evacuare. 86
Tabel VI.1 : Repartiția misiunilor pentru obiectivul general. 109
Tabel VI.2 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea situației actuale. 112
Tabel VI.3 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 1: stingere incendiu magazin articole vestimentare. 112
Tabel VI.4 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 2: evacuare persoane din interiorul Hipermarketului Celedevit. 112
Tabel VI.5 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 3: acordare prim-ajutor medical de urgență. 113
Tabel VI.6 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea situației tactice posibile. 116
Tabel VI.7 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 1: stingere incendiu parcare subterană. 116
Tabel VI.8 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 2: evacuare persoane din parcarea subterană. 117
Tabel VI.9 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 3: acordare prim-ajutor medical de urgență. 117
GLOSAR
apărarea împotriva incendiilor – reprezintă un ansamblu de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiului și asigurării intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiului, în vederea evacuării, salvării și protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de incendii.
clasa de reacție la foc – reprezintă expresia cantitativă, formulată în termeni de performanță, pentru modul de comportare a unui produs în condiții de utilizare finală (pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc la care este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate. În funcție de reacția lor la foc, produsele de construcții în condiții de utilizare finală pot fi incombustibile sau combustibile. Produsele și elementele de construcții se clasifică in clase de reacție la foc:
A1 – incombustibile;
A2 – practic incombustibile;
B – practic neinflamabile;
C – dificil inflamabile;
D – mediu inflamabile;
E – ușor inflamabile;
F – foarte ușor inflamabile.
compartiment de incendiu – construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate, amplasate la distanțele normale față de vecinătăți, sau volum construit, compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente. În clădirile înalte și foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, construit din unul sau până la 3 niveluri succesive, delimitate de elemente de rezistențe la foc conform normativului și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de gradul I de rezistență la foc.
densitate de sarcină termică – raportul dintre sarcina termică și suprafața pardoselii spațiului afectat de incendiu;
etanșeitate la foc (E) – capacitatea elementului pentru construcții, care are o funcție de separare, de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fără transmisia focului pe partea neexpusă ca rezultat al trecerii flăcărilor sau gazelor fierbinți. Acestea pot cauza aprinderea fie a suprafeței neexpuse sau a oricărui material adiacent acestei suprafețe. (SR EN 13501-2:2008) Criteriul E se considera a fi satisfăcut când trecerea flăcărilor si a gazelor fierbinți dincolo de element este prevenită. (SR EN 1996-1-2:2005)
hidranți exteriori – sunt mijloace de intervenție ce asigură posibilitatea stingerii incendiilor, din exterior, potrivit scenariilor de securitate la incendiu prin alimentarea din rețelele de distribuție a apei ale localităților.
hidranți interiori – sunt mijloace de stingere a incendiilor utilizați fie de către forțele proprii ale obiectivului (personal de pe locul de muncă, serviciu privat de pompieri) sau după caz de către serviciile de pompieri profesioniști.
hipermarket – magazin foarte mare ce dispune de spații comerciale ce variază între 8000–22000 m2.
incendiu – ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și spațiu, care produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.
instalații de sprinklere – sunt sisteme de protecție cu funcționare automată care utilizează ca substanță de stingere apa.
rezistența la foc (R) – aptitudine a unui produs de a păstra, pe o durata de timp determinată, capacitatea portantă, etanșeitatea la foc, izolarea termică impuse și/sau orice altă funcție impusă, specificate într-o încercare standardizată de rezistență la foc.
risc de incendiu- produsul dintre probabilitatea de inițiere a unui incendiu într-un proces tehnologic sau într-o situație tehnică dată și importanța estimată a pagubelor sau a consecințelor lor la apariția incendiului.
sarcină termică – energie termică ce poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conținute într-un spațiu, cu excepția pardoselii pe suport incombustibil.
scenariu de securitate la incendiu – totalitatea măsurilor aplicate unei situații de risc asociat unei clădiri, unui compartiment de incendiu, sau spațiu din cadrul compartimentului, în scopul realizării unui nivel de protecție rațional acceptabil pentru utilizatori.
REZUMAT
Hipermarketurile sunt unele dintre cele mai vulnerabile construcții, în cazul oricăror tipuri de situații de urgență. Deși sunt echipate cu sisteme de protecție foarte performante, atât la construcțiile noi, dar și cele mai vechi, întotdeauna va apărea ca și problemă principală modul de reacție al omului în situații de criză, cu atât mai mult cât densitatea acestora este foarte mare aproape tot timpul pe parcursul unei zile.
Protecția acestor centre comerciale se poate face în principal în două moduri: pasiv și activ. Ambele tipuri de protecții au rolul lor important deoarece, situațiile periculoase apărute pot avea o arie largă de factori declanșatori, iar obligația proprietarilor este de a acoperi cât mai mult dintre aceștia.
O importanță deosebită o constituie scenariul de securitate la incendiu deoarece, prin acesta se asigură timpii de evacuare și de intervenție estimați, căile de acces, de evacuare și de intervenție care se mențin în permanență, în orice anotimp practicabile și curate.
Scenariul de intervenție are alocat la rândul său o importanță deosebită în principal pentru serviciile profesioniste de pompieri, pentru ca aceștia să își poată face o imagine de ansamblu a zonei respective și pentru a fi capabili să acționeze în cel mai eficient mod.
Cuvinte cheie: centre comerciale, legislație, securitate la incendiu, servicii profesioniste de pompieri, căi de evacuare.
ABSTRACT
Hypermakets are one of the most vulnerable contructions when it comes down to emergency situations. Although they are equipped with performant protection devices, for the older and newer buidings, the way people react in an emergency situation will always be a problem, especially in crowded areas, as is the case with commercial centers altrough the day.
Fire protection for these commercial centers can be done in two principal ways: passive protection and active protection. Both have their important part to play beacause dangerous situations have a wide range of factors that can trigger them, and the owners obligation is to cover as many of them as possible.
Of great importance is the fire security scenario because this assures that the evacuation and intervention time are set, the acces, evacuation and intervention paths are clear and clean.
The intervention scenario has a great importance for the intervention proffesionals for them to have an overall view of the area and for them to be able to avt in the most efficient way.
Keywords: commercial centers, legislation, fire security, firefighting professional services, evacuation path.
INTRODUCERE
Ținând cont de faptul că în ultima perioadă atât pe plan internațional cât și pe plan național, a avut loc o creștere impresionantă de construcții de centre comerciale mari dimensiuni, iar asigurarea securității oamenilor este destul de dificilă, am decis sa îmi aleg această temă, pentru a putea puncta anumite aspecte ce trebuiesc respectate cu strictețe în aceste cazuri.
Securitatea la incendiu reprezintă o cerință indispensabilă în vederea asigurării protecției persoanelor care se află la un moment dat în interiorul unui magazin, dar la fel de folositoare este și pentru evitarea pierderilor materiale, în cazul în care are loc un eveniment nedorit. Această activitate de protecție mărită asupra persoanelor din incintă se datorează și densității mari de oameni care se află în interior.
În această lucrare s-au punctat anumite aspecte referitoare la apărarea împotriva incendiului a unui spațiu pentru comerț, aspecte ce trebuiesc respectate întocmai de către personalul destinat să se ocupe de prevenirea și stingerea incendiilor.
De asemenea s-auprezentat anumite modalități de propagare a incendiilor în magazine și mai exact de ce este favorizată această propagare, modul de executare a activității de recunoaștere și anumite metode de stingere a incendiilor în astfel de spații.
Tot în această temă, pentru a găsi toate detaliile cu privire la centrul comercial pentru care s-a realizat studiul de caz și toate măsurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea protecției personalului, a celorlalte persoane care se află la interior și evacuarea acestora, s-a întocmit un scenariu de securitate la incendiu.
CAPITOLUL I
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
I.1. Introducere în domeniul comerțului
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societății, comerțul are o importanță strategică pentru dezvoltarea echilibrată și viabilă a sistemelor economice și sociale din orice țară. Respectivul comerț este un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuției cu amănuntul, depozitării mărfurilor și aprovizionării, precum și activităților de import-export. Într-o asemenea accepțiune, comerțul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piață, indiferent de forma acesteia.
Pornind de la asemenea premise, cunoașterea domeniului respectiv, interpretarea fenomenelor care stau la baza actelor de schimb și conturarea proceselor manageriale specifice ridică probleme deosebit de complexe, pentru a căror rezolvare sunt necesare cunoștințe și analize științifice de amploare, în cadrul cărora trebuie apelat atât la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate, cât și la experiența practică acumulată de-a lungul veacurilor,comerțul reprezentând una dintre cele mai vechi îndeletniciri omenești.
La toate acestea se adaugă faptul că, în viitor, modificarea schimburilor care vor crea noi și importante oportunități de afaceri, va impune reacții deosebit de rapide din partea firmelor, capacitatea de a interpreta corect noile schimbări și puterea de a înfrunta o piață puternic concurențială și generatoare de continue restructurări. Toate acestea necesită o bună cunoaștere a problematicii comerciale, a comerțului și a structurilor sale. De o deosebită importanță este cunoașterea unor aspecte referitoare la definirea comerțului, condițiile în care a apărut, conținutul său, precum și funcțiile sale în cadrul unei economii moderne.
I.2. Definirea noțiunii de comerț
Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică ce constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile consumatorilor. În același timp, aceeași noțiune definește profesiunea unui corp de agenți economici care acționează în cadrul pieței, asigurând actele de schimb.
Sub aspect juridic, noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii realizate între diferitele stadii ale producției sau direct între producător și consumator care, de asemenea, se consideră că reprezintă acte de comerț.
La aspectele prezentate mai sus se mai adaugă faptul că, prin codul comercial care, în realitate, se aplică la toate activitățile economice organizate în scop lucrativ, sunt definite ca acte de comerț actele de producție industrială, de transport, de curtaj și altele.
I.3. Noțiuni generale despre centrele comerciale
I.3.1. Definiția centrelor comerciale
Un centru comercial este o clădire sau un grup de clădiri, împreună cu căile de acces și spațiile de parcare aferente, în care își desfășoară activitatea mai multe unități de desfacere, ce comercializează o gamă largă de produse și servicii. Un termen sinonim folosit frecvent în ultimii ani este „shopping mall” sau, prescurtat, „mall”.
I.3.2. Centrele comerciale moderne
Centrele comerciale moderne, denumite în limba engleză „Shopping Mall”, denumire ce vine de la Pall mall, un joc cu mingea, precursor al jocului croquet de mai târziu, era la modă în secolele XVI și XVII. Numele englezesc vine din numele italian al jocului pallamaglio, acesta referindu-se și la terenurile de joc, în principiu alei rectilinii lungi. Când jocul a fost abandonat, terenurile de joc au găsit alte utilizări, unele fiind convertite în spații comerciale, altele în spații verzi. Toate acestea au primit numele de mall, în limba engleză termenul fiind aplicabil în egală măsură la zone de concentrare de spații comerciale, sau la un spațiu verde. Exemplul cel mai ilustrativ al celui de-al doilea sens este zona centrală a orașului Washington (SUA), cunoscută sub numele de The Mall. Deși în România, există o tendință de preluare a unor termeni din limba engleză (adeseori cu o viciere a sensului din limba de origine) și de a desemna spațiile comerciale noi cu denumirea de mall, o asemenea preluare a cuvântului este incorectă. În principiu, termenul de mall fără altă precizare se referă la un spațiu verde, iar spațiile comerciale au denumiri compuse în care se precizează despre ce tip de mall este vorba, de exemplu shopping mall, strip mall, outlet mall și altele.
După International Council of Shopping Centers – (Consiliul Internațional al Centrelor Comerciale) – ISCS, un centru comercial este definit ca un grup de magazine de desfacere sau alte stabilimente comerciale care sunt proiectate, executate, deținute în proprietate și administrate ca o singură unitate. Un centru comercial trebuie să dispună de loc de parcare.
I.3.3. Centre comerciale golașe (strip mall)
Centrele comerciale golașe (denumite în Statele Unite și în Canada strip mall sau plaza iar în Regatul Unit retail parks sau out-of-town shopping centres) sunt zone comerciale deschise, unde magazinele sunt de obicei așezate într-un singur șir, cu un trotuar (uneori acoperit) în față. Uneori clădirile centrului sunt așezate și lateral față de centrul comercial, izolând spațiul complet de zonele din jur. În mod tipic ele au un spațiu mare de parcare în față și se află la marginea unor artere importante de circulație. Centrele golașe sunt în general de sine stătătoare, cu puține sau fără legături pietonale cu spațiile din jur. Primul centru comercial de acest tip este Country Club Plaza, realizat în 1922 în Kansas City, Missouri, SUA.
Figura I.1: Country Club Plaza, Kansas City, SUA.
Arhitectura centrelor comerciale golașe variază în limite foarte largi. Multe centre mai vechi aveau o arhitectură extrem de simplă, fără elemente decorative. Centrele mai moderne tind să aibă elemente ornamentale care să le facă mai atractive.
În general există două tipuri de centre comerciale golașe:
– centre comerciale de proximitate adeseori amplasate la intersecția a două străzi principale din zone rezidențiale, în special în zone rurale sau semirurale. Ele au destinația de a satisface în primul rând necesitățile populației locale, și în general conțin un magazin alimentar, un magazin de închiriat video-casete, o curățătorie, un mic restaurant și alte mici magazine similare. Uneori, în cadrul aceluiași complex se află și o stație de benzină și un oficiu bancar.
– centre comerciale dezvoltate în jurul unor magazine hală (în engleză big box retailer) care au rolul de a ancora centrul. Aceste magazine hală sunt de obicei fie unități ale unor linii comerciale pentru magazine universaleieftine,cumsunt de exempluînStatele Unite liniile Walmart sau Target, fie unități ale unor linii de magazine specializate, cum sunt de exemplu în Statele Unite liniile Home Depot (pentru articole de fierărie, materiale de construcții și aparataj casnic), Circuit City pentru produse electronice și altele. Ele își iau numele de la faptul că sunt în general instalate în mari hale de tip industrial, cu minime amenajări interioare. În jurul magazinelor ancoră mai sunt uneori instalate și alte magazine mai mici. Centrele comerciale de acest tip sunt de obicei amenajate în afara orașelor mari și numărul lor este, în general, limitat, un singur magazin al unei linii deservind o zonă foarte întinsă, adeseori chiar un oraș întreg.
Figura I.2: Highland Park Shopping Village, SUA.
În 1907 s-a realizat edificiul Roland Park Shopping Center la Baltimore. Prototipul tuturor centrelor comerciale actuale este Highland Park Shopping Village, construit în 1931 la Dallas.
Tabel I.1: Definirea tipurilor de centre comerciale după Consiliul Internațional al Centrelor Comerciale.
Centrele comerciale se mai pot clasifica în: bazare acoperite(Marele Bazar din Ispahan, KapaliÇarși din Istanbul), centre comerciale acoperite-Rusia(GostinîiDvor din Moscova, GostinîiDvor din Arhanghelsk, GostinîiDvor din Kostroma, GostinîiDvor din Sankt Petersburg), pasaje și arcade(Burlington Arcade din Londra, Arcada Westminster din Providence (SUA), Galleria Vittorio Emanuele II din Milano, Arcada din Cleveland, Ohio (SUA) Arcade, Pasajele din România, Pasajul Vulturul Negru din Oradea), magazine universale(Magazinul Harrods din Knightsbridge, Londra), hale(Halele din Paris, Hala din Wrocław, Hala Obor, Halele Centrale din Ploiești).
Deși cele mai multe centre comerciale din țara noastră se găsesc în București(AFI Palace Cotroceni, Sun Plaza, Băneasa Shopping City), în aproximativ fiecare reședință de județ din țară se găsește cel puțin un centru comercial cum ar fi Palas Mall Iași, Cora, Auchan, Carrefour, Winmarktsau altele.
Figura I.3: AFI Palace Cotroceni, București, România.
Figura I.4: Palas Mall, Iași, România.
I.4. Definirea termenului de hipermarket
Hipermarket-ul este un magazin foarte mare ce dispune de spații comerciale ce variază între 8000–22000 m2. Combină specificul desfacerii cu amănuntul cu cel al supermarketului, al magazinului de solduri și al magazinului-depozit. Aceste magazine se caracterizează prin prezența tuturor raioanelor, inclusiv a celor care practică vânzarea clasică. Rezultatul este un gigant comercial care pune în vânzare o imensă gamă sortimentală sub același acoperiș, incluzând, de la produse alimentare, până la produse electrocasnice și confecții. Gama sortimentală cuprinde între 25000-50000 produse. Construcția magazinului este pe un singur nivel, iar amplasarea, de regulă, la periferia orașului.
Primul hipermarket a apărut în Statele Unite, în 1931, în Portland, Oregon. La nivel mondial cel mai mare hipermarket se găsește în Statele Unite, acesta fiind Wall-Mart, iar în Europa se întâlnesc hypermarket-uri ca: Tesco în Anglia, Marktkauf în Germania, Eroski și Hiperscor în Spania, Carrefour și Real în Polonia.
După succesul înregistrat de supermarket-uri si hipermarket-uri s-a creat o teamă în rândul deținătorilor de mici magazine, aceștia crezând că vor ajunge să dea faliment. Francezii au fost primii care au luat măsuri din punct de vedere legislativ pentru îngrădirea dezvoltării lanțurilor de hipermarket-uri.
În ultimii ani au început să se dezvolte și în România hipermarket-urile, magazinele de tip discount, și mall-urile. Ponderea acestora a început să crească și să atragă din ce în ce mai mulți consumatori, apariția noilor forme de comerț cu amănuntul fiind o altă caracteristică a comerțului cu amănuntul din România.
Forma de distribuție de tip hipermarket a fost introdusă în România în 2001 din inițiativa unuia dintre cei mai mari detailiști mondiali, Hiproma, companie deținută de Hyparlo Group și Carrefour.
Dezvoltarea continuă a hipermarket-urilor tinde să scoată de pe piață micile magazine de cartier. În opinia multora, este mai practic să-ți faci cumpărăturile o dată pe săptămână dintr-un hipermarket decât să mergi zilnic pentru aprovizionare la magazinul din colțul străzii.
I.5. Noțiunea de incendiu
Dicționarul limbii române definește incendiul astfel: „foc mare care cuprinde și distruge parțial sau total o clădire, o pădure etc.”.
Cu mulți ani în urmă majoritatea oamenilor și chiar literatura de specialitate foloseau pentru acest fenomen noțiunea defoc și foarte rar incendiu. Astăzi ne este familiar, aproape tuturor, pentru un astfel de fenomen nedorit, noțiunea de incendiu.
A defini un fenomen, cum este de exemplu incendiul, înseamnăa cunoaște forma exterioară a lucrurilor prin care se manifestă esența lor și care poate fi percepută direct prin organele senzoriale. Acest lucru nu este ușor de făcut, mai ales ca o bună definiție trebuie să cuprindă esența fenomenului, să fie clară, scurtă, ușor de înțeles și de reținut. Deci în a defini cât mai corect incendiul trebuie să se țină seama de toate elementele care stau la baza acestui fenomen, ca inițierea, dezvoltarea și lichidarea lui, precum și de consecințele ce le poate cauza.
Aceste elemente pot fi exprimate succint prin: existența combustibilului și acțiunea unei surse de aprindere; inițierea și dezvoltarea unei arderi și scăparea ei de sub control; producerea de pierderi materiale în urma arderii; necesitateaintervenției printr-o singură acțiune de stingere cu scopul întreruperii și lichidării procesului arderii.
Lipsind unul dintre aceste elemente, nu putem spune că avem de-a face cu un incendiu.
Incendiul este o ardere inițiată de o cauză bine definită, cu sau fără voia omului, scăpată de sub control, în urma căreia se produc pierderi de materiale și pentru a cărei întrerupere și lichidare este necesară o intervenție cu mijloace adecvate.
Orice incendiu este însoțit de fenomene chimice și fizice cum sunt: reacții chimice pe timpul arderii, degajarea și transferul de căldură, producerea de flăcări, degajarea, separarea și răspândirea produselor arderii, formarea schimbului de gaze etc.. Pe timpul incendiului toate aceste fenomene nu se produc separat, ci sunt strâns legate între ele și se desfășoară pe baza legilor chimiei și fizicii specifice fenomenelor respective.
Cunoscând amploarea acestor fenomene, dacă este posibil chiar concretizate prin anumiți parametri, se creeazăposibilitatea aprecierii cât mai real a situației incendiului și a luării unei hotărâri concrete în vederea stingerii acestuia. În practică apar cazuri când elementele de bază ale incendiului pot influența apariția unor condiții care să complice situația, ca de exemplu producerea de explozii, fierberea și debordarea lichidelor combustibile din rezervoare, deformarea și surparea elementelor de construcție și a instalațiilor tehnologice.
Figura I.5 : Incendiu izbucnit la o casă din județul Maramureș.
I.6. Caracteristicile incendiului
I.6.1. Viteza de ardere
Aceasta este o caracteristică cantitativă importantă a combustibilității și depinde de natura lor, de condițiile de schimb de căldură și de masă în zona procesului de ardere.
Noțiunea de viteză de ardere are un înțeles diferit pentru stările de agregare a materiei.
De exemplu, la scurgerea gazului printr-un orificiu, la arderea gazelor sub formă de flacără, prin viteza de ardere se înțelege, de obicei, cantitatea de gaz care arde în unitatea de timp, fără a se ține seama de factorul suprafață. Pentru amestecurile omogene de gaze, noțiunea de viteză de ardere este identică cu cea a vitezei de propagare a flăcării în amestec.
Viteza de ardere este o caracteristică principală a substanțelor și materialelor combustibile și depinde de: temperatura la care are loc prima reacție; compoziția chimică; umiditatea substanței sau materialului combustibil; curenții de aer; presiunea atmosferică; raportul dintre suprafață liberă a combustibilului și volumul lui; de prezența catalizatorilor; la lichide și gaze de concentrația acestora.
La temperaturi scăzute, arderea se desfășoară cu multă greutate; de exemplu, în regiunile polare nu este posibilă aprinderea chibriturilor. La temperatura normală (20C) unele substanțe combustibile se oxidează lent; pe măsura ce temperatura crește, se mărește și viteza de oxidare și deci de ardere (la o creștere a temperaturii cu 10C viteza de oxidare se mărește de 2 – 3 ori).
I.6.2. Evoluția incendiului
Analizând evoluția unui incendiu într-un spațiu închis, având în vedere variația temperaturii în raport de timp, se pot distinge 3 faze care se caracterizează în mod diferit.
În primă fază, după aprinderea unui material combustibil de la o sursă de căldură, se constată o creștere relativ lentă a temperaturii în spațiul respectiv, arderea propagându-se la materialele din vecinătate, manifestându-se cu o intensitate din ce în ce mai mare.
Temperatura crește foarte rapid, determinând cea de-a doua fază de ardere activă, și ca urmare incendiul devine în plină desfășurare. Creșterea temperaturii continuă până ce se stabilește un echilibru între căldura degajată în încăperea respectivă și pierderea de căldură prin pereți, în mediul ambiant.
Cea de-a treia fază (regresia) se caracterizează prin scăderea temperaturii, aportul de căldură fiind inferior pierderilor.
În faza de ardere activă ca și in cea de regresie temperaturile sunt atât de ridicate încât există pericolul propagării incendiului prin flăcări și radiație termică.
I.6.3. Evaluarea mărimii unui incendiu
Din primele studii executate s-a ajuns la concluzia ca mărimea unui incendiu se poate aprecia numai ținând seama de sarcina termică a clădirii. De exemplu, mărimea unui incendiu într-o încăpere care conține 50 kg lemn/m2 suprafață planșeu, ar corespunde unui incendiu de 1h, cu creșterea temperaturii astfel: ≈ 800°C după 20 min; 880°C după 40 min; 920°C la o oră. Ulterior s-a ajuns la concluzia că incendiile pot fi mult diferențiate, chiar și in cazul unor sarcini termice egale.
I.6.4. Structura flăcărilor
Flacăra se poate defini ca o masă de gaze care dezvoltă lumină și căldură, ca urmare a unor reacții chimice foarte exotermice. Flăcările se pot produce în reacțiile de combinare ale substanțelor și materialelor combustibile, cu aerul sau oxigenul, și uneori, în reacțiile unor substanțe incombustibile, atunci când se combină cu anumite gaze, cum sunt clorul și hidrogenul (de exemplu, combinarea fosforului cu clorul și a clorului cu hidrogenul). Flacăra este rezultatul exclusiv al arderii gazelor. Corpurile solide ajung la starea de incandescență în situația în care reacțiile de ardere se produc fără flăcări; ele ard cu flacără numai atunci când substanțele din care sunt compuse se transformă în gaze combustibile sub acțiunea căldurii. Flacăra este cu atât mai luminoasă, cu cât conține mai multe particule incandescente aflate în suspensie.
Flăcările prezintă câteva caracteristici de o reală importanță pe timpul operațiilor de stingere a incendiilor, ca de exemplu culoarea și temperatura. Unele flăcări sunt luminoase, altele neluminoase.
I.6.5. Propagarea incendiilor
Un început de incendiu dacă nu este stins imediat cu mijloacele inițiale de stingere sau cu orice altceva existent la îndemână se propagă în unele cazuri extrem de rapid.
Propagarea incendiului depinde de: – compoziția chimică și viteza de ardere a materialului aprins; – de temperatura mediului înconjurător; – curenții de aer din atmosferă (vântul) sau de cei care se formează; – cantitatea de materiale combustibile supusă arderii sau existența acestora în împrejurimi (sarcina termică); – sursa potențială de aprindere (intensitatea focarului inițial); – configurația terenului, atât în aer liber, cât și în spații închise și planul în care are loc arderea (orizontal sau vertical); – obstacolele întâlnite în cale (pereți antifoc, spații de siguranță etc.).
Dintre toți factorii arătați mai înainte un rol hotărâtor îl au: – viteza de ardere; – alimentarea cu aer.
I.6.6. Ventilarea spațiilor incendiate
Una din metodele de bază ale stingerii incendiilor constă în îndepărtarea oxidantului sau reducerea conținutului procentual în mediul combustibil. Orice ardere încetează în lipsa de aer (mai exact în lipsa oxigenului).
Plecând de la această remarcă s-a preconizat că metoda posibilă de stingere, izolarea încăperilor incendiate de mediul înconjurător. Această metodă, aplicabilă la incendii în spații mici și cu degajare redusă de căldură este necorespunzătoare în cazul unor spații mari (hale industriale, depozite de mărfuri, blocuri de locuințe etc.) din următoarele motive:
1) Practic este imposibil să se asigure o etanșare perfectă a spațiilor mari pentru a se putea împiedica pătrunderea aerului.
2) Cantitatea de aer cuprinsă într-o încăpere cu volum mare este suficientă pentru a asigura arderea unei importante cantități de materiale, determinând în ultima instanță degradarea construcției și dezvoltarea incendiului cu mare intensitate.
Din aceste considerente se desprinde următoarea concluzie: trebuie luate toate măsurile pentru a crea pompierilor condiții să acționeze direct asupra focarului, in cel mai scurt timp posibil. Este necesar să se efectueze o ventilare a spațiilor în care s-a produs incendiul pentru a nu evacua căldura, fumul și gazele de ardere, permițând în acest fel accesul la focar. Ventilația spațiilor incendiate se va face numai în prezența țevilor de apă. Un accent deosebit se pune pe utilizarea ventilației naturale.
I.6.7. Dezvoltarea incendiului
Pe timpul unui incendiu se pot distinge 3 faze: dezvoltarea liberă, localizarea, lichidarea.
Faza de dezvoltare liberă a incendiului este determinată de timpul t0din momentul izbucnirii incendiului până la introducerea primei țevi în acțiune și a celorlalte mijloace pentru stingerea acestuia.
Durata fazei de dezvoltare liberă a incendiului depinde și de timpul de la observarea incendiului și de cel de anunțare și alarmare, de adunarea la alarmă, de intrarea primei țevi în acțiune, de aprecierea situației și desfășurarea atacului.
Faza de localizare a incendiului tloc. Prin localizarea incendiului se înțelege eliminarea posibilității de propagare a incendiului, a prăbușirii construcției (slăbirea portanței) și crearea premiselor pentru lichidarea lui, luându-se o serie de măsuri de asigurare a condițiilor de îndeplinire a misiunii. Ea trebuie să se caracterizeze prin oprirea creșterii suprafeței incendiului S și concentrarea forțelor și mijloacelor.
Faza de lichidare a incendiului se caracterizează prin realizarea atacului ferm și neîntrerupt asupra incendiului, în principiu din toate direcțiile și cu toate forțele și mijloacele folosite la acțiunea de stingere.
Prin lichidarea incendiului se înțelege oprirea arderii pe toate suprafețele care au fost cuprinse de incendiu și excluderea reapariției lui.
Durata fazei de lichidare a incendiului depinde de întinderea suprafeței care arde în momentul localizării, de condițiile meteo, de agenții de stingere, de caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentului unităților și de volumul lucrărilor care sunt necesare pentru a exclude posibilitatea unei reaprinderi a materialelor sau substanțelor combustibile.
Formele de dezvoltare a incendiilor sunt: circulară, frontală, unghiulară.
I.7. Concluzii
Centrele comerciale la momentul actual reprezintă unele dintre cele mai complexe construcții, create în primul rând pentru activitatea de comerț dar și pentru multe alte activități. Una dintre cele mai importante probleme la aceste tipuri de construcții o reprezintă aglomerarea de persoane care s-ar putea afla în același timp într-un spațiu ca acesta, pe timpul unei situații de urgență, cum ar fi de exemplu un incendiu.
Se știe că incendiul este un fenomen foarte periculos, care de multe ori se soldează cu pierderi de vieți omenești, dar și pagube materiale, iar pentru astfel de construcții un asemenea fenomen ar putea avea urmări catastrofale.
CAPITOLUL II
APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA SPAȚII PENTRU COMERȚ
II.1. Scop și domeniu de aplicare
Apărarea împotriva incendiilor la spații pentru comerț are ca scop prevenirea și reducerea riscurilor de producere a incendiilor, asigurarea condițiilor pentru limitarea propagării și dezvoltării acestora, prin măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția utilizatorilor, forțelor care acționează la intervenție, bunurilor și mediului împotriva efectelor incendiilor. Acestea se aplică spațiilor pentru comerț pe întreaga perioadă de exploatare a acestora și sunt obligatorii pe întreg teritoriul României, indiferent de forma de proprietate.
Prin spațiu pentru comerț se înțelege orice construcție sau amenajare destinată, prin proiectare și execuție, activității de comerț, inclusiv spațiile de depozitare și administrative aferente acestora. Spațiile pentru comerț se clasifică din punctul de vedere al modului în care au fost construite în:
a) spații pentru comerț independente;
b) spații pentru comerț înglobate în alte construcții.
Spațiile pentru comerț se mai clasifică și din punctul de vedere al complexității și diversității produselor comercializate în:
a) centre comerciale de tip mall, hipermarket și supermarket;
b) centre comerciale de tip show-room;
c) magazine.
II.2. Organizarea și desfășurarea activității de apărare împotriva incendiilor
Spațiile pentru comerț sunt reprezentate, de regulă, de proprietar, care însă poate delega această responsabilitate persoanei care administrează spațiul pentru comerț.
La nivelul operatorilor economici care desfășoară activități în spații pentru comerț, personalul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor poate fi reprezentat, după caz, de către:
a) cadru tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, numit exclusiv pentru această activitate, pentru clădiri cu suprafață desfășurată mai mare de 2500 m2;
b) personal desemnat din cadrul serviciului privat pentru situații de urgență, care se încadrează în funcție de criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor private pentru situații de urgență, aprobate prin ordinul ministrului afacerilorinterne;
c) persoana/e care îndeplinește/îndeplinesc prin cumul atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;
d) persoane fizice sau persoane juridice atestate pentru desfășurarea activității de apărare împotriva incendiilor, conform legii, pe bază de contract;
e) administrator, pentru spațiile unde sunt mai puțin de 10 angajați.
Utilizatorii spațiilor pentru comerț pot fi:
a) personalul angajat;
b) personalul care desfășoară activități de prestări servicii/întreținere;
c) cumpărătorii.
În domeniul apărării împotriva incendiilor, proprietarul are următoarele obligații principale:
a) solicită avizele și autorizațiile de securitate la incendiu necesare pentru desfășurarea activității, conform legii;
b) asigură încadrarea personalului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, după caz;
c) permite desfășurarea controalelor de apărare împotriva incendiilor organizate de către inspectoratele pentru situații de urgență județene/al municipiului București și de către personalul desemnat din cadrul serviciului privat pentru situații de urgență;
d) stabilește măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate;
e) asigură instruirea utilizatorilor, privind regulile de apărare împotriva incendiilor, prin personalul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;
f) asigură echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentațiile tehnice, după caz, sau prevăzute de prezentele dispoziții generale;
g) asigură, potrivit prezentelor dispoziții generale, întocmirea instrucțiunilor de apărare împotriva incendiilor proprii unității și le aprobă;
h) stabilește atribuțiile privind apărarea împotriva incendiilor, ce revin întregului personal;
i) evaluează nivelul de apărare împotriva incendiilor și stabilește măsurile de optimizare a capacității de apărare împotriva incendiilor;
j) îndeplinește obligațiile privind asigurarea evacuării persoanelor și bunurilor;
k) reglementează, după caz, raporturile privind apărarea împotriva incendiilor în relațiile generate de contracte/convenții.
Măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor în spațiile pentru comerț se stabilesc în funcție de următoarele:
a) identificarea și combaterea surselor specifice de aprindere;
b) categoriile de materiale și modul de gestionare a deșeurilor combustibile susceptibile a se aprinde;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor;
d) activitățile desfășurate de utilizatorii care se pot afla simultan în astfel de spații și construcții.
Prin loc de muncă se înțelege locul destinat care cuprinde posturi de lucru, situat în clădirile unității, inclusiv orice alt loc din aria unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității profesionale.
Atunci când pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiași clădiri își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici sau mai multe persoane fizice autorizate, locul de muncă se delimitează conform contractului, convenției sau actului juridic similar încheiat între părți.
Planurile de protecție necesare împotriva incendiilor la spațiile pentru comerț sunt:
a) planul de evacuare a persoanelor;
b) planul de depozitare și de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase;
c) planul de intervenție.
Planurile de evacuare se întocmesc și se afișează în conformitate cu prevederile Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 163/2007.
În cazul spațiilor pentru comerț înglobate în alte construcții, planurile de evacuare sunt extrase din planul de evacuare al obiectivului.
Afișarea planului de evacuare pentru spațiile comerciale înglobate în alte construcții reprezintă obligația persoanei care administrează spațiul respectiv.
Planurile de depozitare și evacuare se întocmesc și se afișează conform Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 163/2007.
Planurile de intervenție se întocmesc în conformitate cu prevederile Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 163/2007.
Întocmirea planurilor de intervenție pentru construcțiile în care sunt înglobate spații comerciale reprezintă obligația proprietarului construcției, ca integrator al tuturor măsurilor de apărare împotriva incendiilor la nivelul obiectivului.
Personalul angajat are următoarele atribuții principale:
a) să respecte normele generale de apărare împotriva incendiilor, prevederile prezentelor dispoziții generale și măsurile și regulile specifice stabilite de operatorul economic;
b) să respecte instrucțiunile specifice de exploatare a aparatelor/echipamentelor aflate în dotarea operatorului economic;
c) să participe, conform atribuțiilor stabilite, la evacuarea personalului în condiții de siguranță;
d) să intervină, conform instrucțiunilor specifice, pentru stingerea oricărui început de incendiu, utilizând mijloacele de apărare împotriva incendiilor din dotare.
Cumpărătorul are următoarele obligații principale:
a) să respecte, după caz, instrucțiunile/regulile specifice privind apărarea împotriva incendiilor, aduse la cunoștință sub orice formă de către proprietar;
b) să nu aducă în stare de neutilizare instalațiile de protecție împotriva incendiilor și mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor;
c) să nu aducă în stare de neutilizare mijloacele de semnalizare destinate apărării împotriva incendiilor;
d) să respecte toate mesajele transmise în caz de incendiu.
La întocmirea instrucțiunilor de apărare împotriva incendiilor la spațiile pentru comerț se ține seama, în principal, de:
a) specificul activităților care se desfășoară în spațiile respective;
b) categoria de utilizatori care trebuie să le cunoască și să le aplice;
c) includerea regulilor de prevenire a incendiilor și enumerarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor din dotarea sau echiparea construcțiilor;
d) modalitățile practice de evacuare a utilizatorilor;
e) dotarea cu mijloace de intervenție adecvate pentru stingerea incendiului, necesare personalului de intervenție propriu și extern.
II.3. Reguli și măsuri de apărare împotriva incendiilor
II.3.1. Principii de apărare împotriva incendiilor
Măsurile de prevenire a incendiilor la exploatarea spațiilor pentru comerț privesc:
a) controlul/supravegherea din punctul de vedere al prevenirii incendiilor, pe timpul desfășurării și după încheierea activităților;
b) stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu;
c) menținerea condițiilor realizate prin proiect pentru evacuarea utilizatorilor în siguranță și pentru securitatea echipelor de intervenție în cazul izbucnirii unui incendiu;
d) întreținerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.
În cadrul spațiilor pentru comerț trebuie să fie asigurate marcarea și semnalizarea:
a) căilor de acces, evacuare și intervenție;
b) locurilor pentru fumat, în condițiile legii;
c) mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.
În spațiile pentru comerț fumatul este interzis, cu excepția locurilor special amenajate, în condițiile legii.
Acest lucru se marchează la intrarea/intrările în clădire, prin afișarea, în conformitate cu prevederile standardelor specifice, a simbolisticii și a sintagmei "FUMATUL INTERZIS".
Ușile, căile de acces și locurile de depozitare utilizate de serviciul de intervenție pentru desfășurarea activităților de salvare și stingere a incendiilor trebuie să fie accesibile în orice anotimp și în orice condiții.
Orice utilizator aflat în spațiul pentru comerț trebuie să aibă acces liber și nerestricționat la căile de evacuare în caz de incendiu.
Este interzisă blocarea sau diminuarea gabaritului căilor de acces prin depozitarea de mărfuri sau ambalaje. În acest sens este obligatorie verificarea zilnică a căilor de evacuare, pentru menținerea acestora în stare de practicabilitate.
Pe întregul traseu de evacuare din spațiile pentru comerț se interzic următoarele:
a) montarea de oglinzi, perdele, praguri sau alte elemente care pot crea confuzie în perceperea traseului de evacuare;
b) amplasarea de dozatoare pentru sucuri/cafea, amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale pe holuri, în casele de scări, sub rampele scărilor;
c) amenajarea unor locuri de muncă sau activități pe căile de evacuare, inclusiv cele cu caracter de amenajare temporară, cum ar fi: expoziție/prezentare a unor produse promoționale, care reduc gabaritul acestora și care nu sunt prevăzute în proiect;
d) amplasarea de decorațiuni realizate din materiale combustibile.
Căile de evacuare a spațiilor pentru comerț nu trebuie să conducă spre spații din care evacuarea nu se poate continua.
II.3.2. Spații de expunere și comercializare a produselor
Pentru evacuarea persoanelor din spațiile de expunere și comercializare a produselor, în caz de incendiu, se asigură următoarele măsuri principale:
a) amplasarea raioanelor cu produse pentru copii sau a produselor care prezintă pericol de incendiu în locuri ușor evacuabile (parter, etajul 1);
b) organizarea și instruirea personalului cu activitate în zona de comercializare a produselor cu privire la evacuarea utilizatorilor, în condiții de securitate, fără generarea fenomenului de panică;
c) marcarea și menținerea practicabilă a căilor de evacuare;
d) asigurarea bunei funcționări a iluminatului de siguranță pentru evacuare;
e) asigurarea funcționării ascensoarelor de pompieri.
În spațiile destinate verificării funcționării produselor comercializate se asigură următoarele măsuri:
a) se verifică funcționarea produselor comercializate numai de către personalul special instruit pentru această activitate;
b) se interzice aglomerarea spațiilor pentru probe cu alte mărfuri care nu sunt destinate a fi verificate.
În locurile în care se execută verificarea funcționării produselor comercializate, la terminarea programului, se oprește alimentarea cu energie electrică a aparaturii a cărei funcționare nu mai este necesară.
II.4. Evacuarea în caz de incendiu
II.4.1. Prevederi generale
Proprietarul spațiilor pentru comerț are următoarele obligații privind evacuarea în caz de incendiu:
a) stabilește modalitățile și procedurile de evacuare a persoanelor și bunurilor, adaptate la categoria spațiului comercial;
b) stabilește atribuții privind evacuarea persoanelor care nu se pot evacua singure;
c) asigură instruirea personalului propriu privind atribuțiile ce îi revin din organizarea evacuării în caz de incendiu;
d) asigură mijloacele necesare evacuării în caz de incendiu;
e) stabilește prioritățile în desfășurarea operațiunilor de evacuare în funcție de personalul propriu avut la dispoziție;
f) stabilește ordinea de salvare a bunurilor și materialelor.
Alarmarea în caz de incendiu a utilizatorilor se realizează cu mijloace adecvate fiecărui obiectiv și dinainte stabilite, astfel încât să nu producă panică în rândul acestora.
Personalul angajat trebuie să cunoască mijloacele de alarmare, alertare, evacuare, precum și modul de acționare în caz de incendiu.
Evacuarea utilizatorilor se face:
a) în mod organizat, sub supravegherea personalului desemnat;
b) prin locurile dinainte stabilite, în baza planurilor de evacuare.
Pentru evacuarea în siguranță în caz de incendiu se iau măsuri de instruire temeinică a personalului angajat privind:
a) modalitățile practice de asigurare a evacuării utilizatorilor ori, după caz, a salvării persoanelor care nu se pot evacua singure;
b) modalitățile practice de asigurare a salvării obiectelor din cadrul obiectivului în cazul producerii unui incendiu, cu precizarea personalului nominalizat pentru salvarea, paza obiectelor evacuate, locurile de adăpostire și, după caz, a mijloacelor tehnice alocate.
II.4.2. Planificarea și executarea exercițiilor de evacuare în caz de incendiu
Scopul principal al planificării și executării exercițiilor de alarmare/evacuare îl reprezintă cunoașterea de către personalul angajat a modului de acțiune în caz de incendiu.
Exercițiile de alarmare/evacuare în caz de incendiu se planifică și se execută o dată la 6 luni cu personalul propriu, în funcție de formele de evacuare, și se pot organiza pentru întreaga construcție sau pe segmente închiriate din aceasta.
Executarea exercițiilor de evacuare reprezintă obligația persoanei care administrează spațiul.
Executarea exercițiilor de alarmare/evacuare în caz de incendiu se planifică și organizează în baza planurilor de evacuare.
Planificarea și executarea exercițiilor de alarmare/evacuare sunt coordonate de personalul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și sunt conduse de persoana care administrează spațiul.
II.5. Echiparea și dotarea cu mijloace de protecție împotriva incendiilor
Echiparea și dotarea construcțiilor cu instalații de protecție împotriva incendiilor și alte mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor și parametrilor specifici, precum și dimensionarea și amplasarea acestora se asigură conform prevederilor din proiectul tehnic al construcției.
Exploatarea și menținerea în stare de funcționare a instalațiilor de protecție împotriva incendiilor și a altor mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor se realizează în conformitate cu reglementările tehnice specifice.
Persoana care administrează spațiul trebuie să asigure existența unui registru de control al instalațiilor de protecție împotriva incendiilor.
Proprietarul spațiului pentru comerț sau persoana care administrează spațiul desemnată de proprietar, în condițiile legii, este responsabil/responsabilă pentru echiparea, dotarea, inspectarea, întreținerea și repararea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor în spațiile de folosință comune.
Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor utilizate de personalul angajat și/sau de forțele de intervenție se amplasează cu respectarea următoarelor cerințe:
a) locurile de amplasare trebuie să fie vizibile, ușor accesibile, de exemplu: căi de evacuare, coridoare, holuri, în zonele ieșirilor și alte asemenea spații și la distanțe optime față de focarele cele mai probabile;
b) înălțimea de montare și greutatea acestora trebuie să fie pe măsura capacităților fizice ale persoanelor care le utilizează;
c) trebuie să fie bine fixate și să nu împiedice evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor se indică prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.
Referitor la performanțele de stingere, acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) stingătoarele cu CO2 sunt cel puțin de capacitate/încărcătură de minimum 2,5 kg;
b) stingătoarele cu pulbere sunt cel puțin de capacitate/încărcătură de minimum 6 kg;
c) stingătoarele cu apă pulverizată/spumă sunt cel puțin de capacitate/încărcătură de minimum 6 litri.
În spațiile pentru comerț care au suprafața sub 200 m2 se asigură dotarea cu cel puțin două stingătoare de incendiu.
Se recomandă respectarea următoarelor valori ale distanțelor și înălțimii de montare a stingătoarelor în perimetrul suprafeței protejate:
a) maximum 15 m, respectiv 20 m față de cele mai importante focare de incendiu din clasele B și A;
b) maximum 1,4 m înălțime față de pardoseală.
Controlul stării de funcționare a instalațiilor de protecție împotriva incendiilor și a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor se execută, conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice și în instrucțiunile tehnice elaborate de producători/furnizori, de către persoanele fizice și juridice atestate conform legii.
II.6. Concluzii
În orice spațiu pentru comerț este obligatorie organizarea, în condițiile legii, a activității de control intern și respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor. Respectarea acestor lucruri va duce la buna desfășurare a activităților din respectivul loc și va duce la scăderea considerabilă a riscului de producere a unui eveniment nedorit.
CAPITOLUL III
MODALITĂȚI DE PROTECȚIE ACTIVĂ ȘI PASIVĂ PENTRU CENTRELE COMERCIALE
III.1. Generalități
O protecție la incendiu bine articulată cuprinde trei direcții de activitate:
– protecția tehnică (activă);
– protecția structurală (pasivă);
– protecția organizațională (proceduri și instruire).
Protecția tehnică (activă) cuprinde echipamentele și sistemele pentru protecția personalului și reducerea pagubelor în caz de incendiu:
– Sistemele de securitate;
– Sistemele de alarmare pentru detecția gazelor;
– Echipamentele de detecția incendiului;
– Sistemele de alarmare și evacuare;
– Căile de evacuare și iluminatul de siguranță;
– Sistemele de protecție la fum;
– Sistemele de stingere;
– Echipamentele de luptă;
– Sistemele active de stingere.
Protecția structurală (pasivă) se referă la prevenirea apariției și propagării incendiilor. Elementele ei cele mai importante sunt:
– asigurarea accesului serviciilor profesioniste de intervenție în situații de urgență;
– asigurarea distanțelor de protecție între clădiri și instalații;
– prezența pereților antifoc între clădirile adiacente;
– prezența materialelor și sistemelor de construcție făcute din materiale rezistente la foc;
– rezistența înaltă la foc a elementelor structurii de rezistență a clădirii;
– realizarea de compartimente de incendiu pentru evitarea propagării fumului și căldurii;
– etanșarea canalelor și conductelor de instalații;
– existența unor căi scurte și sigure de evacuare în caz de urgență;
– separarea, dacă este posibil, a surselor de aprindere, de materialele combustibile;
– existența sistemului de iluminare de siguranță.
Protecția organizațională cuprinde toate structurile și persoanele care contribuie la prevenirea incendiilor sau, cel puțin, la limitarea propagării acestora. Protecția organizațională se referă la următoarele aspecte:
– mentenanța normală a clădirii;
– întreținerea și curățenia;
– verificările periodice și eliminarea deficiențelor;
– întocmirea planului de apărare;
– instrucțiunile conducerii privind amenințările operaționale ale incendiului;
– echipamentele existente de protecție la foc, regulile de prevenire a incendiilor;
– comportamentul în caz de incendiu etc.;
– monitorizarea lucrărilor de reparații;
– controlul și mentenanța preventivă a echipamentelor de securitate la incendiu;
– păstrarea liberă a căilor de transport și a celor de evacuare;
– utilizarea de scule și mașini sigure;
– desființarea sarcinilor termice mobile inutile;
– interzicerea fumatului și introducerea de zone de fumat;
– organizarea de sesiuni de instruire în domeniul luptei cu incendiul;
– organizarea unor sesiuni de antrenamente de evacuare.
III.2. Elemente de protecție activă la centrele comerciale
III.2.1. Instalații cu hidranți interiori
III.2.1.1. Hidranți interiori
Hidranții interiori sunt mijloace de stingere a incendiilor utilizați fie de către forțele proprii ale obiectivului (personal de pe locul de muncă, serviciu privat de pompieri) sau după caz de către serviciile de pompieri profesioniști.
Persoanele care lucrează în încăperi prevăzute cu hidranți interiori trebuie să cunoască modul de folosire a acestora.
Scopurile instalației cu hidranți interiori sunt: limitarea și localizarea incendiilor, stingerea incendiilor, răcirea construcțiilor, instalațiilor și bunurilor, protecția personalului care acționează la temperaturi ridicate.
Hidranții interiori sunt alcătuiți din: rețeaua de conducte cu apă cu racorduri fixe și robinet de închidere – deschidere, furtun de refulare, țeavă de refulare a apei, dispozitiv de producere a spumei cu recipient de spumant și țeavă de spumă, cutie de hidrant cu iluminator de siguranță.
Pentru instalațiile de stins incendii cu hidranți interiori și alimentare cu apă se vor utiliza următoarele materiale:
– țevi din oțel de carbon, sudate longitudinal, pentru instalații zincate, în execuție obișnuită;
– cuplaje mecanice pentru îmbinarea țevilor din oțel zincat;
– racord fix;
– hidrant de incendiu interior, complet echipat cuaccesoriile necesare de stingere;
– vane cu sertar și flanșe;
– robinet de reținere.
Materialele vor fi însoțite de certificate de calitate eliberate de producător. De asemenea acestea vor fi agrementate tehnic conform legislației în vigoare și vor fi avizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
III.2.1.2. Verificarea materialelor
Înainte de realizarea instalației, conductele și fitingurile vor fi verificate, conform normelor în vigoare. În vederea depistării unor deficiențe care ar putea să afecteze montajul sau condițiile de exploatare al instalațiilor.
Verificarea instalației se va face prin:
– control vizual;
– controlul dimensiunilor și după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficiențe.
Controlul vizual va urmări ca:
– țevile să fie drepte, stratul de zinc să fie uniform;
– suprafața interioară și exterioară să fie netedă, fără fisuri sau cojeli;
– suprafața filetului să nu aibă deformări, zgârieturi care să pericliteze etanșarea îmbinărilor.
Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al țevilor și la diametrul interior al mufelor fitingurilor , să se încadreze în cele admise în standardele de produs. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă. La cele care pot fi remediate se va avea în vedere ca prin operațiile de corecție să nu se distrugă stratul de zinc.
III.2.1.3. Condiții de montare a sistemului de conducte
Conductele pentru instalația de hidranți interiori se vor monta paralel cu elementele de construcții adiacente.
Panta minimă a conductelor de alimentare cu apă va fi de 1% pentru asigurarea aerisirii sau golirii.
La montajul aparent, în cazul conductelor paralele, izolate sau neizolate, distanța minimă între suprafețele finite ale acestora sau între suprafața finită a conductelor și suprafața finită a elementelor de construcții adiacente va fi de minim 10 cm.
La trecerea prin pereți și planșee conductele de apă se vor monta în golurile prevăzute în proiect sau în tuburi de protecție. Partea superioară a manșoanelor de protecție din încăperile dotate cu instalații sanitare, va depăși nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
La trecerea conductelor prin elementele de construcție care au rol de protecție la foc (pereți, planșee) se vor lua măsuri de etanșare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente la foc asigurându-se limita de rezistență la foc a elementului de construcții străpuns.
În zonele de trecere prin planșee, pereți, plafoane și rosturile de tasare nu se vor realiza îmbinări ale conductelor.
Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece cu 10-15 cm.
Robinetele se vor monta de regulă cu tija îndreptată în sus (în plan vertical) dar se admite și montarea cu tija înclinată până la orizontală.
Racordarea la conducte a robinetelor prevăzute cu flanșe se realizează prin strângere uniformă și gradată a piulițelor diametral opuse și în cruce.
După montarea robinetului în sistem, înainte de începerea probelor se va verifica dacă robinetul este cu obturatorul în poziția complet deschis și sigilat în această poziție astfel ca la curgerea fluidului de probă prin robinet să spele suprafețele de etanșare ale sertarelor și scaunelor, eliminând orice urmă de particule (stropi de cuplaje, rugină, etc.) rămase în urma montajului și care ar putea deteriora suprafețele de etanșare la închiderea obturatorului.
III.2.1.4. Verificarea instalațiilor
Conductele de alimentare cu apă pentru incendii vor fi supuse la următoarele încercări:
– proba de etanșeitate la presiune la rece;
– proba de funcționare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu.
Proba de etanșeitate a unei rețele permite să se verifice dacă montajul îmbinărilor a fost corect executat.
Racordurile care alimentează hidranții de incendiu sunt supuse probelor în același timp și în aceleași condiții ca și rețeaua de distribuție.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt:
– instalarea agregatelor de pompare a apei la capătul conductei. La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca apa să fie refolosită la tronsonul următor;
– se montează vane de golire și robinete de aerisire ca și aparatele de măsură a presiunii (manometru);
– se deschid ventilele de dezaerisire;
– se umple conducta cu apă, se închid robinetele de dezaerisire și se continuă pomparea până la realizarea presiunii de încercare care este egală cu 1,5 ori presiunea de regim (dar nu mai mică de 6 bar);
– durata de menținere a presiunii este de 20 minute.
Dacă apar defecte, după remedierea acestora, se va repeta încercarea în aceleași condiții.
Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces verbal, care face parte integrantă din documentația necesară la recepția preliminară și definitivă a conductei.
Nu se vor executa probe pneumatice.
Încercarea de funcționare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu – se efectuează după ce s-au montat armăturile și capetele de debitare a apei (hidranți de incendiu interiori), precum și toate echipamentele (agregate de pompare, hidrofoare etc.). Instalația este pusă în stare de funcționare, debit și presiune de regim. Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numărului de hidranți indicat în proiect, se verifică dacă se asigură simultaneitatea în funcționare și debitul de calcul.
III.2.1.5. Etape pentru execuția instalației cu hidranți interiori
1. Primirea proiectului de bază, verificarea și analizarea lui, formularea și prezentarea eventualelor obiecțiuni în formă scrisă, beneficiarului și proiectantului de specialitate.
2. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecțiuni) și încheierea contractului de execuție a lucrărilor, se va întocmi:
– extrasul principalelor materiale și echipamente, conform listelor de cantități de lucrări, a listelor de materiale, echipamente și dotări, precum și a fișelor tehnice;
– extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protecție, scări mobile, rulete, nivele etc..
3. Stabilirea graficului de execuție a principalelor lucrări de instalații – montaj care rezultă din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcții și alte instalații și cu termenul din contractul încheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificării, numărului și eșalonării forței de muncă, având la bază termenul contractual și graficul de execuție a principalelor lucrări.
5. Aprovizionarea, sortarea și depozitarea în siguranță a materialelor necesare în prima urgență, apoi a celorlalte materiale, funcție de eșalonarea lucrărilor.
6. Selecționarea și angajarea forței de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuția, instruirea asupra lucrărilor de instalații – montaj, instruirea asupra protecției și igienei muncii, inclusiv semnarea fișelor individuale de instructaj și dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentul individual de protecție etc., precum și organizarea muncii conform graficului de eșalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de bază ale instalației să fie executate în următoarea ordine:
– montarea conductelor, armăturilor, aparatelor și echipamentelor, suporților și accesoriilor instalației și a cerințelor, efectuarea probelor hidraulice de etanșeitate și rezistență a instalațiilor;
– curățirea, grunduirea și vopsirea instalațiilor;
– efectuarea probelor;
– efectuarea recepției la terminarea lucrărilor.
III.2.2. Instalații automate cu sprinklere și sprinklere deschise (drencere)
III.2.2.1. Materiale necesare pentru instalațiile de sprinklere
Instalațiile de sprinklere sunt sisteme de protecție cu funcționare automată care utilizează ca substanță de stingere apa. Sunt alcătuite dintr-o rețea de conducte din țevi de oțel care alimentează cu apă rece armături speciale numite sprinklere. Acestea se deschid automat, la o anumită temperatură în caz de incendiu, și dispersează apa peste locul incendiat.
Sprinklerele se declanșează individual și acționează asupra ariei incendiate, evitându-se stropirea inutilă a unor zone necuprinse de incendiu.
Se prevăd în funcție de pericolul de incendiu, de importanța și amplasamentul clădirilor, de valoarea utilajelor și a materialelor depozitate.
Instalația cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune și se poate realiza în următoarele sisteme: apă-apă, apă-aer, mixt, cu preacționare, în derivație.
Pentru realizarea instalației de sprinklere și sprinklere deschisesunt necesare următoarele:
– Țeavă: din oțel carbon, iar capetele canelate realizate prin roluire sau tăiere conform cu materialul țevii, grosimea peretelui, valorile de presiune, dimensiunile și metoda de îmbinare. Capetele de țeavă se vor canela conform standardelor actuale.
– Cuplaje mecanice Victaulic pentru îmbinarea țevilor din oțel carbon fabricate din două semicuple din fontă turnată. Garniturile trebuie să fie din cauciuc sintetic sensibil la variațiile de presiune. Șuruburile pentru cuplajul mecanic trebuie să fie cu cap deeclisă zincat.
– Fitinguri Victaulic cu capăt canelat. Acestea se vor turna din fontă ductilă, oțel forjat sau confecționate din țeavă de oțel carbon forjat.
– Vane cu cap canelat Victaulic. Acestea pot fi vane cu bilă, vane fluture, robinet-vană.
– Supape unisens cu arc.
– ACS apă-apă și ACS apă-aer.
– Capete de sprinkler Victaulic formate dintr-un corp filetat din cupru turnat sub presiune, ax de expulzare capsulat în teflon și balon de sticlă casantă.
– Produse speciale Victaulic de protecție împotriva incendiilor și anume aparate de măsură pe tur pompa de incendiu și modul de testare a alarmei.
III.2.2.2. Verificarea materialelor necesare
Înainte de punerea în operă, conductele și fitingurile vor fi verificate în vederea depistării unor deficiențe care ar putea să afecteze montajul sau condițiile de exploatare ale instalațiilor.
Verificarea se va face prin:
– control vizual;
– controlul dimensiunilor și după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficiențe.
Controlul vizual va urmări ca:
– țevile să fie drepte, stratul de zinc să fie uniform;
– suprafața interioară și exterioară să fie netedă, fără fisuri sau cojeli;
– suprafața filetului să nu aibă deformări, zgârieturi care să pericliteze etanșarea îmbinărilor.
Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al țevilor și la diametrul interior al mufelor fitingurilor, să se încadreze în cele admise în standardele de produs. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă. La cele care pot fi remediate se va avea în vedere ca prin operațiile de corecție să nu se distrugă stratul de zinc.
IV.2.2.3. Verificarea instalațiilor
Conductele de alimentare cu apă pentru incendiu vor fi supuse la următoarele încercări:
– încercarea de etanșeitate la presiune la rece;
– încercarea de funcționare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu.
Proba de etanșeitate a unei rețele permite să se verifice dacă montajul îmbinărilor a fost corect executat.
Racordurile care alimentează sprinklerele și drencerele sunt supuse probelor în același timp și în aceleași condiții ca și rețeaua de distribuție.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt :
– instalarea agregatelor de pompare a apei la capătul conductei. La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca apa să fie refolosită la tronsonul următor;
– se montează vane de golire și robinete de aerisire ca și aparatele de măsură a presiunii (manometru);
– se deschid ventilele de dezaerisire;
– se umple conducta cu apă, se închid robinetele de dezaerisire și se continuă pomparea până la realizarea presiunii de încercare care este egală cu 1,5 ori presiunea de regim (dar nu mai mică de 6 bar);
– durata de menținere a presiunii este de 20 minute.
Dacă apar defecte, după remedierea acestora, se va repeta încercarea în aceleași condiții.
Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces verbal, care face parte integrantă din documentația necesară la recepția preliminară și definitivă a conductei. Nu se vor executa probe pneumatice.
Încercarea de funcționare a conductelor de alimentare cu apă de incendiu – se efectuează după ce s-au montat armăturile și capetele de debitare a apei (sprinklere și drencere), precum și toate echipamentele (agregate de pompare, hidrofoare etc.). Instalația este pusă în stare de funcționare, debit și presiune de regim. Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numărului de capete de sprinkler și drencere indicat în proiect, se verifică dacă se asigură simultaneitatea în funcționare și debitul de calcul.
III.2.2.4. Etape avute în vedere pentru execuția instalațiilor de sprinklere
1. Primirea proiectului de bază, verificarea și analizarea lui, formularea și prezentarea eventualelor obiecțiuni în forma scrisă, beneficiarului și proiectantului de specialitate.
2. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecțiuni) și încheierea contractului de execuție a lucrărilor, se va întocmi:
– extrasul principalelor materiale și echipamente, conform listelor de cantități de lucrări, a listelor de materiale, echipamente și dotări, precum și a fișelor tehnice;
– extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protecție, scări mobile, rulete, nivele etc..
3. Stabilirea graficului de execuție a principalelor lucrări de instalații – montaj care rezultă din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcții și alte instalații și cu termenul din contractul încheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificării, numărului și eșalonării forței de muncă, având la bază termenul contractual și graficul de execuție a principalelor lucrări.
5. Aprovizionarea, sortarea și depozitarea în siguranță a materialelor necesare în primă urgență, apoi a celorlalte materiale, funcție de eșalonarea lucrărilor.
6. Selecționarea și angajarea forței de muncă necesară, a responsabililortehnici cu execuția, instruirea asupra lucrărilor de instalații – montaj, instruirea asupra protecției și igienei muncii, inclusiv semnarea fișelor individuale de instructaj și dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protecție etc., precum și organizarea muncii conform graficului de eșalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de bază ale instalației să fie executate în următoarea ordine :
– montarea conductelor, armăturilor, aparatelor și echipamentelor, suporților și accesoriilor instalației;
– efectuarea probelor hidraulice de etanșeitate și rezistență a instalațiilor;
– curățirea, grunduirea și vopsirea instalațiilor;
– efectuarea probelor;
– efectuarea recepției.
III.3. Elemente de protecție pasivă la centrele comerciale
III.3.1. Instalații de protecție a căilor de evacuare
Pentru a proteja căile de evacuare în toate accesurile, respectiv casele de scări, închise subterane și supraterane au fost implementate următoarele sisteme de ventilare presurizare:
a. Pentru accesul aferent spațiilor tehnice au fost prevăzute instalații de presurizare formate din:
– Grilă de introducere aer amplasată la partea inferioară a accesului;
– Tubulatură de introducere a aerului(protejată la foc pentru o oră);
– Ventilator de introducere a aerului protejat în carcasă(rezistență la foc pentru o oră la 400°C). Ventilatoarele vor fi dotate cu convertizoare de frecvență pentru a menține diferența de presiune față de exterior.
– Tubulatură de aspirație a aerului din exterior (protejată la foc pentru o oră);
– Priză exterioară de aer – montată pe terasa clădirii.
b. În coridoarele de evacuare aferente zonei de hipermarket și galerii au fost prevăzute instalații de presurizare formate din:
– Grilă de introducere a aerului amplasată la partea inferioară a accesului;
– Tubulatură de introducere a aerului (protejată la foc pentru o oră);
– Ventilator de introducere a aerului protejat în carcasă (rezistență la foc o oră la 400°C, debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține suprapresiune la acces față de exterior de cca. 3600m3/h).
– Tubulatură de aspirație a aerului din exterior (protejată la foc pentru o oră);
– Priză exterioară de aer.
c. Pentru accesul aferent caselor de scări subterane au fost prevăzute instalații de introducere aer și respectiv de evacuare fum formate din:
– Grilă de introducere a aerului amplasată la partea inferioară a accesului;
– Tubulatură de introducere a aerului (protejată la foc pentru o oră);
– Ventilator de introducere a aerului protejat în carcasă (rezistență la foc o oră la 400°C, debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține suprapresiune la acces față de exterior de cca. 3600m3/h).
– Tubulatură de aspirație a aerului din exterior (protejată la foc pentru o oră);
– Priză exterioară de aer;
– Grilă de aspirație a fumului amplasată la partea superioară a accesului;
– Tubulatură de aspirație protejată la foc 1h;
– Ventilator de evacuare (rezistent la foc pentru o oră la 400°C);
– Tubulatură de refulare protejată la foc pentru o oră.
III.3.2. Iluminatul de securitate
1. Iluminatul de securitate pentru zona de birouri se va realiza în următorul mod:
– iluminat de securitate pentru marcarea hidranților, realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W, cu fluxul luminos minim 250 lm, de tip permanent și cu autonomie de funcționare o oră. Acestea se vor monta deasupra fiecărui hidrant în parte și vor fi alimentate dintr-un tablou de iluminat de securitate;
– iluminat de securitate pentru evacuare realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W, cu fluxul luminos minim 250 lm, de tip permanent și cu autonomie de funcționare 2h. Acestea se vor monta deasupra fiecărei uși de pe calea de evacuare, pe coridoarele de evacuare astfel încât distanța dintre două luminoblocuri să nu depășească 15 m, pe casele de scări, și la orice schimbare de direcție. Alimentarea acestor corpuri de iluminat se realizează cu cablu fără halogeni și cu întârziere mărită la propagarea focului.
– iluminat de securitate împotriva panicii realizat cu kituri de emergență cu autonomie pentru o oră, montate în cadrul corpurilor de iluminat din iluminatul general. Acesta se montează în cadrul zonelor de birouri deoarece suprafața acestora depășește 60 m2.
– iluminat de securitate pentru continuarea lucrului este prevăzut în camera tablourilor generale, în încăperea dispeceratului de incendiu, încăperile de ACS realizat cu kituri de emergență 3h montate în cadrul corpurilor din iluminatul general.
2. Iluminatul de securitate pentru zona spații comune (parter și subsol) se va realiza astfel:
– iluminat de securitate pentru marcarea hidranților realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W, cu fluxul luminos minim 250 lm, de tip permanent și cu baterie proprie, alimentate din sistemul centralizat de UPS. Acestea se vor monta deasupra fiecărui hidrant în parte și vor fi alimentate dintr-un tablou de iluminat de securitate. Alimentarea corpurilor de iluminat se realizează cu cabluri rezistente la foc timp de 90 min.;
– iluminat de securitate pentru evacuare realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W, cu fluxul luminos minim 250 Im, de tip permanent, fără baterie proprie, alimentate din sistemul centralizat de UPS, cu cabluri rezistente la foc timp de 90 min.. Acestea se vor monta deasupra fiecărei uși de pe calea de evacuare, pe căile de circulație astfel încât distanța dintre două luminoblocuri să nu depășească 15 m, pe casele de scări și la orice schimbare de direcție. Dispunerea corpurilor de iluminat de securitate pe calea de rulare se realizează prin alternarea circuitelor electrice. În zona de subsol se va prevedea și un iluminat de securitate la înălțimea de 0,5 m față de cota pardoselii finite, cu corpuri de iluminat de tip luminoblocuri , fără baterie, cu grătar metalic de protecție;
– iluminat de securitate împotriva panicii realizat cu corpuri de iluminat din cadrul iluminatului general alimentate din sistemul centralizat de UPS și alimentate cu cabluri rezistente la foc timp de 90 min..
– iluminat de securitate pentru continuarea lucrului este prevăzut în camera tablourilor generale, în încăperea dispeceratului de incendiu, încăperile de ACS, încăperea grupului electrogen, încăperea UPS centralizat, realizat cu kituri de emergență 3h montate în cadrul corpurilor din iluminatul general care sunt la rândul lor alimentate din sistemul de back-up al clădirii (generator).
3. Iluminatul de securitate pentru zona de hipermarket se va realiza astfel:
– iluminat de securitate pentru marcarea hidranților realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W cu fluxul luminos minim 250 Im , de tip permanent (o oră timp minim de funcționare la pierderea sistemului de iluminat normal). Acestea se vor monta deasupra fiecărui hidrant în parte și vor fi alimentate dintr-un UPS centralizat prin intermediul tabloului de iluminat de securitate. Alimentarea acestor corpuri de iluminat se realizează cu cablu din cupru rezistent la foc timp de 120 min..
– iluminat de securitate pentru evacuare realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc 2x8W, cu fluxul luminos minim 250 Im, de tip permanent (2h timp minim de funcționare la pierderea sistemului de iluminat normal). Acestea se vor monta deasupra fiecărei uși de pe calea de evacuare pe coridoarele de evacuare astfel încât distanța dintre două luminoblocuri să nu depășească 15 m., pe casele de scară și la orice schimbare de direcție
– iluminat de securitate împotriva panicii realizat cu corpuri de iluminat etanșe IP65 Pacific 1 TCW216 1xTL5 35 W, montate în zona spațiului de vânzare permanent aprinse. Acestea vor fi alimentate dintr-un UPS centralizat 15kVA autonomie o oră.
– iluminat de securitate pentru continuarea lucrului este prevăzut în camera tablourilor generale, în încăperea dispeceratului de incendiu, încăperile de ACS realizat cu kituri de emergență 3h montate în cadrul corpurilor din iluminatul general.
– iluminat de securitate pentru intervenții în zone de risc (în locurile în care sunt montate electrovane drencere) realizat cu corpuri de iluminat etanșe IP65 Pacific 1 TCW216 1xTL5 35 W, permanent aprinse.
III.3.3. Instalația de paratrăsnet
Instalația contracarează efectele trăsnetului asupra construcției și anume: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistență datorită temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descărcare, inducerea în elementele metalice a unor potențiale pericole. Instalația are de asemenea rolul de a capta și scurge spre pământ sarcinile electrice din atmosferă pe măsura apariției lor.
Instalația de paratrăsnet este de tip INTARIT I și este realizată cu trei dispozitive electronice de captare (trei dispozitive tip Prevectron TS6.60 cu raza de protecție 79 m pentru fiecare dispozitiv în parte), montate pe terasa clădirii. Cele trei dispozitive Prevectron TS6.60 sunt legate între ele printr-un conductor rotund OLZn d=10mm. Se vor prevedea un număr de 6 coborâri de paratrăsnet montate pe fațada clădirii. Fiecare coborâre este echipată cu contor de lovituri de trăsnet.
Conductorul de coborâre se execută de preferință dintr-o bucată fără îmbinări. În cazul în care nu se poate, numărul îmbinărilor trebuie redus la minimum, iar îmbinările se realizează prin sudare, lipire, șuruburi sau buloane.
III.3.4. Instalația de priză de pământ
Priza de pământ este naturală, și este formată dintr-o platbandă OLZn 40×4 dispusă în fundație, având rezistență de dispersie de maxim 1 ohm (fiind o priză comună).
În zona de subsol această priză de pământ se va scoate în interior prin piese de separație și se va conecta atât centurile interioare realizate cu platbandă OLZn 40(25)x4 din camerele tehnice cât și cele șase coborâri de paratrăsnet. Piesele de separație se vor monta la înălțimea de 2 m față de cota pardoselii.
Priza de pământ este de tip natural și comună atât pentru instalația de protecție împotriva șocurilor electrice cât și pentru instalația de paratrăsnet, având rezistență de dispersie mai mică de 1 ohm. Priza de pământ este realizată cu platbandă OLZn 40×4 dispusă în fundația clădirii perimetral.
La priza de pământ se vor lega și glisierele ascensoarelor și scărilor rulante prin intermediul unei platbande de OLZn 25×4 mm.
III.4. Concluzii
În prezent atât protecția activă cât și cea pasivă, trebuie să fie nelipsite de la orice spațiu indiferent de destinația acestuia, cu atât mai mult la cele comerciale ținând cont de faptul că în aceste zone se pot afla aglomerări mari de persoane. Ambele tipuri de protecții se pot face în diferite moduri, în funcție de caracteristicile spațiului și de numărul de persoane care pot fi prezente în zona respectivă. Fiecare protecție dintre cele enumerate de mai sus, are rolul ei foarte important, întrucât evenimentele negative pot lua prin surprindere și ca atare trebuie să fii pregătit pentru a face față oricărei situații.
CAPITOLUL IV
PARTICULARITĂȚI ALE STINGERII INCENDIILOR IZBUCNITE LA CENTRE COMERCIALE DE MARI DIMENSIUNI
IV.1. Caracteristici constructive și funcționale
Magazinele se amenajează în clădiri cu dimensiuni din ce în ce mai mari, cu multe etaje, cu activități diferite, cu personal și public foarte numeros, unde se efectuează expunerea și vânzarea unui număr mare de obiecte foarte diferite în majoritatea lor combustibile și chiar explozive, ceea ce prezintă un accentuat pericol de incendii.
În aceste clădiri sarcina termică este atât de mare, încât se poate aprecia că marile magazine se situează printre obiectivele cu riscurile foarte mari, din punct de vedere a posibilității de izbucnire a incendiilor.
Magazinele de dimensiuni mici și medii (clădiri izolate cu 1-2 niveluri, având de regulă o arie totală de vânzare de 200-500 m2) prezintă un risc de incendiu mult mai mic.
Spre deosebire de acestea, marile magazine așa cum s-a mai arătat prezintă un foarte mare pericol de incendiu.
Desfășurate pe unul sau mai multe niveluri, având suprafața de vânzare de 1000-2000 m2, marile magazine concentrează într-o singură construcție spații echivalente cu aria unui număr mare de magazine mici sau medii. De exemplu, magazinul „Victoria” are o suprafață de vânzare de 1600 m2 pe fiecare nivel, magazinul „Unirea Shopping Center” are o arie de circa 100000 m2, iar complexul comercial „Cora” are o suprafață comercială de 40000 m2, din care aria comercială măsoară 16000 de m2.
Figura IV.1: Magazinul „Victoria” București.
Figura IV.2: Magazinul „Unirea Shopping Center”, București.
Figura IV.3: Hipermarket „Cora Pantelimon”, București.
Clădirile de comerț adăpostesc în incinta lor săli de comerț, de expunere, încăperi pentru primirea, păstrarea și pregătirea mărfurilor pentru vânzare, încăperi auxiliare și tehnice (camere de ventilație, tablouri electrice, instalații de încălzire, etc.) încăperi administrative și grupuri sociale.
Complexele comerciale acoperite ating dimensiuni și mai mari. Acest tip de construcții ating arii de la 70000 până la 100000 m2 (exemple „Unirea Shopping Center”, „Piața Delfinului” etc.) grupând la un loc unul sau două mari magazine universale și numeroase localuri comerciale mai mici.
Consecința acestei concentrări este creșterea probabilității de producere a unui incendiu în asemenea imobile, la care se adaugă și cea determinată de dotarea construcțiilor cu instalații utilitare pe care magazinele mici le au (instalații de ventilare-condiționare, ascensoare, scări rulante, instalații electrice complexe, ghene verticale, etc.).
Spre deosebire de sălile aglomerate, în magazine nu poate fi limitat numărul de persoane care pot accede simultan în acestea. După statisticile efectuate în cele mai mari magazine din capitală și marile orașe ale țării, numărul de persoane aflate în perioadele de vârf, depășește ordinul sutelor sau chiar miilor, astfel în magazinul „Victoria” se pot concentra la un moment dat 3000 de persoane, în magazinul „Unirea” – 3500 de persoane , iar în complexul comercial „Cora” 20 000 de persoane. În momentul izbucnirii incendiului de la magazinul „Victoria” în clădire se găseau 2000 de persoane.
Cea mai mare parte a spațiilor magazinelor este destinată cumpărătorilor, iar de-a lungul pereților se găsesc rafturile pe care sunt expuse mărfurile precum și tejghelele.
De obicei golurile ferestrelor sunt utilizate ca vitrine în care sunt expuse mărfurile care îngreunează evacuarea și realizarea dispozitivului.
O altă caracteristică cu directe implicații în ceea ce privește evacuarea și realizarea dispozitivului este aceea că, numărul căilor de acces către caturile superioare și subsoluri este destul de redus.
Toate magazinele au, de regulă, alături sau la subsol încăperi destinate depozitării mărfurilor sau ambalajelor ceea ce face ca pericolul de incendiu și de propagare a acestuia să fie considerabil mărit.
De asemenea magazinele mici au în apropierea lor șoproane, barăci sau chiar materiale combustibile depozitate în aer liber (în special ambalaje) care prezintă un mare pericol de incendiu și favorizează propagarea incendiilor.
IV.2. Caracteristicile incendiilor
În magazinele și marile complexe comerciale, incendii pot izbucni în: raioanele de prezentare și vânzare a mărfurilor, magazii și camere de primire-expediție a mărfurilor, birouri, încăperi tehnice și instalații, depozite tehnice și instalații, depozite de mărfuri anexă ale magazinului.
Propagarea incendiilorîn magazinele comerciale este favorizată de:
– concentrarea în spații relativ mici a unor imense valori materiale, cele mai multe fiind materiale combustibile;
– depozitarea în aceleași spații a unei varietăți de sortimente de mărfuri cu caracteristicile de ardere și comportare la foc diferite (articole de celuloid si cauciuc, alături de parfumuri, mobile și bijuterii, textile, obiecte din mase plastice, vopseluri, ambalaje, etc.);
– existența unei mari cantități de ambalaje de diferite categorii și a volumelor mari ale încăperilor care contribuie la creșterea intensității arderii și propagarea incendiului cu repeziciune;
– un număr mare de cumpărători aflați în magazine în momentul izbucnirii incendiului, panica acestora care se îmbulzesc spre cele mai apropiate ieșiri face ca să nu se poată lua cele mai operative măsuri de localizare a incendiului și de evacuare a oamenilor și a bunurilor materiale;
– degajarea fumului în cantități mari, care inundă întregul magazin, (în 10-15’), îngreunează evacuarea, mărește panica, dă naștere la asfixieri și noi accidente, îngreunează activitatea echipelor de salvare precum și acțiunea de stingere.
În momentele care urmează imediat izbucnirii incendiului și inundării cu fum a unui magazin, panica cuprinde persoanele aflate în magazin. Neavertizată asupra pericolului, lipsită de cele mai elementare indicații asupra poziției căilor de evacuare și a modului în care să se salveze, mulțimea se îmbulzește spre cele mai apropiate ieșiri, iar scoaterea de sub tensiune a instalațiilor blochează ascensoarele între etaje, mărind numărul eventualelor victime.
Studiile întreprinse în ultimii ani au arătat că:
– densitatea de la care panica prezintă pericol pentru evacuarea persoanelor este de 0,28 m2/om;
– fenomenul panicii se produce și fără existența situației de pericol. La densități de 0,26 m2/om, când oamenii aflați unul lângă altul se ating între ei și nu mai pot evita contactul, se creează o stare de stres, care poate genera panică, fără nici o altă cauză exterioară;
– atât timp cât publicul continuă să se deplaseze spre un loc pe care-l consideră sigur, posibilitatea de apariție a panicii este redusă. Dacă însă, deplasarea încetinește sau se oprește, pericolul apariției acesteia este iminent.
Din cauza concentrării în spații închise a unor cantități însemnate de materiale sau mărfuri care au proprietăți diferite în caz de incendiu pot avea loc unele fenomene caracteristice cum sunt:
– aprinderea întregii suprafețe a încăperii și a suprafețelor libere a materialelor combustibile, lucru favorizat și de intervalele mici dintre mărfuri;
– propagarea rapidă a incendiului și prin intermediul materialelor combustibile expuse, a tejghelelor și rafturilor combustibile, precum și datorită tirajului ce se formează;
– creșterea rapidă a temperaturii până la 1000° C și presiunii gazelor ca rezultat al afluxului de aer sau descompunerea oxidanților ce favorizează formarea flăcărilor înalte care pot ajunge până la planșeu, fapt ce creează condiții de propagare la elementele de construcție ale magazinului;
– apariția pericolului de explozie ca rezultat al reacției dintre apă și diferite substanțe chimice sau prin combinarea acestora, explozii însoțite de degajări de oxid de carbon sau alte gaze toxice;
– prăbușirea stivelor de materiale, sau rafturilor care contribuie la creșterea intensității arderii, împiedică evacuarea bunurilor materiale, îngreunează acțiunea de stingere ducând la accidentarea servanților amplasați în intervalele dintre acestea;
– o parte dintre mărfuri se găsesc expuse pe tejghele, rafturi, suporturi etc., ceea ce face ca suprafața de contact cu aerul să fie mai mare deci și propagarea incendiului să se facă mai repede;
– prăbușirea planșeelor combustibile datorită pierderii capacității lor portante, precum și a elementelor acoperișurilor în situația când incendiul s-a propagat la ele;
– propagarea incendiului prin casa scării, casa liftului, scările rulante se face destul de repede ca urmare a tirajului;
Toate acestea creează mari dificultăți la realizarea dispozitivului și la evacuarea oamenilor și bunurilor materiale.
IV.3. Organizarea și executarea intervenției
IV.3.1. Recunoașterea
Se execută de una sau mai multe grupe, în funcție de mărimea obiectivului și proporțiile incendiului, pe căile de acces neocupate de cumpărătorii care se evacuează, pe scările fixe de incendiu și chiar pe scările și autoscările de incendiu din dotarea secției de pompieri, însoțite de personalul specializat din magazin.
Dacă intervenția pentru stingere se execută pe timp de noapte, situație când, de regulă, intrările în magazin și spațiile de vânzare sunt blocate, prin uși și grilaje metalice încuiate, pătrunderea la parterul magazinului se face prin spargerea unui geam din interior. Deschiderea astfel realizată trebuie supravegheată de către servanți, pentru a împiedica pătrunderea unor răufăcători și înstrăinarea materialelor expuse.
Pentru pătrunderea la etajele magazinului, comandantul intervenției va folosi scările fixe de incendiu, scările și autoscările din dotarea subunității.
Pe timpul recunoașterii, comandantul intervenției va stabili:
– prezența oamenilor rămași în încăperile magazinului, la diferite etaje, starea în care se află, necesitatea acordării primului ajutor medical, metodele și mijloacele ce pot fi folosite pentru salvarea rapidă. Acțiunea de acordare a primului ajutor medical și de dirijare a cumpărătorilor spre căile de acces sigure, în vederea evacuării, începe chiar pe timpul executării recunoașterii. În acest scop, se repartizează servanți pentru iluminatul intrărilor în căile de acces stabilite pentru dirijarea oamenilor de salvat și mai ales pentru intervenția energică, în vederea liniștirii celor intrați în panică si restabilirea ordinii normale de evacuare;
– gradul de inundare cu fum a caselor scărilor care vor fi folosite pentru salvarea oamenilor, necesitatea și posibilitatea ventilării lor sau evacuării fumului cu ajutorul mijloacelor specializate din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor și pentru iluminat, ori a executării unor deschideri dacă este posibil;
– natura, cantitatea și modul de depozitare al mărfurilor supuse arderii;
– locul și proporțiile incendiului, direcțiile principale de propagare a acestuia;
– cantitatea și modul de depozitare a mărfurilor care trebuie evacuate sau numai protejate împotriva efectelor fumului, focului sau apei;
– prezența substanțelor îmbuteliate, pasibile de a exploda și provoca victime în rândul cumpărătorilor, personalului de deservire și al servanților care acționează la incendiu, precum și măsurile ce trebuie luate pentru protecția acestora;
– existența personalului și mijloacelor tehnice din dotarea magazinului, posibilitățile de evacuare a acestora în acțiunea de evacuare a valorilor materiale (benzi transportoare, elevatoare, electrocare, cărucioare, containere, coșuri etc.);
– existența instalațiilor speciale de stingere (sprinklere sau sprinklere deschise), dacă au fost puse în funcțiune și efectul acestora pentru limitarea propagării incendiului;
– prezența instalațiilor electrice de iluminat, de forță și de ventilație sub tensiune și necesitatea deconectării lor;
– existența tablourilor generale sau a cabinelor telefonice și electrice în subsoluri, dacă acestea au fost scoase de sub tensiune, în vederea prevenirii electrocutărilor, ce măsuri trebuie luate pentru protecția lor împotriva apei ce se va acumula în subsoluri pe timpul ducerii acțiunilor de stingere;
– măsuri de asigurare a servanților care vor acționa în încăperile incendiate ale magazinului.
În alegerea substanțelor stingătoare, comandantul intervenției trebuie sa țină cont de varietatea produselor depozitate, de proprietățile fizico-chimice și de comportarea diferită la foc a acestora. Substanțele cel mai des utilizate în acțiunea de stingere sunt: apa pulverizată, spumele ușoare cu coeficient mare de înfoiere și pulbere stingătoare. Intensitățile de refulare se aleg în funcție de materialele combustibile preponderent expuse în magazin.
IV.3.2. Procedee de stingere a incendiilor
Dacă incendiul a izbucnit pe timp de zi și în magazin se găsesc cumpărători și personalul de deservire, sarcina cea mai importantă și plină de răspundere a comandantului intervenției este să organizeze și să conducă personal acțiunea de salvare și evacuare a persoanelor rămase blocate și neevacuate, concomitent cu realizarea dispozitivelor preliminare de intervenție.
Stabilind încă de pe timpul recunoașterii numărul oamenilor rămași în încăperile magazinului, starea acestora, gradul de pericol ce-l prezintă fumul și flăcările pentru ei, precum și starea lor morală, comandantul intervenției este obligat:
– să instaleze lămpi cu acumulator sau proiectoare, la ieșirile din casele scărilor sau ale altor spații destinate evacuării, la nivelul fiecărui etaj;
– să numească special la fiecare nivel, servanți care să adune și să îndrume cumpărătorii și personalul spre ieșiri, să tempereze spiritele, liniștindu-i pe cei cuprinși de panică;
– să organizeze echipe de 3-4 oameni din subunitatea specializată de salvatori, pentru fiecare nivel, cu misiunea de a căuta și de a descoperi victimele, de a le transporta până la punctele sanitare, în care sunt concentrate autosalvări cu personal medico-sanitar specializat, chemat încă de la plecarea subunităților la incendiu;
– ca în cazul în care numărul victimelor este mai mare să ceară sprijin, încă de pe timpul executării recunoașterii;
– să instaleze și să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea fumului și a gazelor toxice fierbinți, în primul rând din casele scărilor folosite pentru evacuare;
– tot pentru evacuarea fumului, folosindu-se utilajele specializate pentru demolări, din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor și pentru iluminat, să ordone executarea unor deschideri care vor grăbi efectuarea schimbului de gaze în spațiile de evacuare.
În situația mai gravă, când independent de justețea și corectitudinea măsurilor luate, căile de evacuare devin nefolosibile, comandantul intervenției trebuie să concentreze efortul întregului efectiv chemat la locul incendiului pentru salvarea persoanelor, folosind toată gama de mijloace și procedee de salvare a celor rămași neevacuați sau blocați, cum sunt:
– scările fixe de incendiu;
– autoscările cu ascensor rapid;
– scările de incendiu din dotarea subunității de pompieri;
– mijloacele specializate din dotare (tub extensibil de salvare, perna pneumatică de salvare, cablu de salvare cu scripeți, etc.).
Succesul operațiunilor de salvare este asigurat de organizarea și menținerea legăturilor radio cu șefii echipelor de la fiecare etaj, fapt ce va permite comandantului intervenției să cunoască în orice moment situația și să dirijeze efortul forțelor în zonele sau direcțiile cele mai periclitate.
Se vor numi șefi de sectoare, pe etaje, cu misiunea de a conduce efectiv acțiunea echipelor specializate de salvatori, pentru evacuarea oamenilor și, ulterior, de a conduce acțiunea șefilor de țeavă, pentru localizarea și lichidarea incendiului și evacuarea marilor valori materiale aflate în pericol.
Concomitent cu executarea acțiunii de salvare a oamenilor, comandantul intervenției, pe baza datelor obținute prin recunoaștere, este obligat să realizeze dispozitive de intervenție, în primul rând pe direcția hotărâtoare de acțiune, pentru asigurarea salvării și evacuării oamenilor și limitarea incendiului în zona căilor de salvare și a încăperilor cu mari valori.
O sarcină deosebită din acest punct de vedere, este ca dispozitivele de intervenție să nu încetinească sau să împiedice ritmul operațiunilor de evacuare, lucru ce se poate realiza prin:
– realizarea dispozitivelor de intervenție pe căile de acces secundare;
– folosirea scărilor din dotare și a ferestrelor pentru introducerea dispozitivelor pe verticală, de-a lungul pereților, cu luarea unor măsuri severe de asigurare a acestora împotriva producerii de accidente.
În cazul intervenției pe timp de noapte sau în zilele când în marile magazine nu se află personal de deservire și cumpărători, ca și căi de acces pentru ajungerea, în timp scurt, la etajele incendiate, în vederea executării recunoașterii și a realizării dispozitivelor preliminare de intervenție, se vor folosi scări rulante.
Stingerea se organizează pe sectoare de intervenție, de regulă, pe orizontală și pe niveluri. La clădirile înalte, aceste sectoare se pot organiza și pe verticală, în cazul în care se dispune de mijloace de acces prin exterior (scări de toate tipurile), la fiecare fațadă a construcției.
Sectoarele de intervenție trebuie organizate astfel:
– un sector de intervenție cu misiunea de localizare și lichidarea incendiului în încăperile incendiate, evacuarea fumului și a valorilor materiale de preț amenințate direct de incendiu sau de efectele fumului și a apei;
– un sector de intervenție cu misiunea de supraveghere și limitare a propagării incendiului la etajele superioare, cu dispozitiv etajat, inclusiv la acoperiș;
– un sector de intervenție cu misiunea de supraveghere și limitare a propagării incendiului la etajele inferioare, prin intermediul golurilor scărilor rulante sau al altor instalații de legătură între etaje, cum sunt: casele lifturilor de transport, de mărfuri ș.a.. Acestui sector i se va încredința și misiunea de evacuare a apei ce se acumulează pe timpul ducerii acțiunilor de stingere în scopul protejării cabinelor instalațiilor electrice de iluminat, de forță, de ventilație, cât și a mărfurilor depozitate în aceste subsoluri;
– un sector de intervenție pentru protecția clădirilor vecine alipite magazinului incendiat sau situate în apropierea acestuia.
În cazul când ușile de la intrările principale în magazin și în încăperile pentru vânzare ori golurile scărilor rulante și intrările la caturile superioare sunt închise cu uși grele sau gratii încuiate, comandantul intervenției va hotărî în care zone se vor executa deschideri în vitrine, pentru introducerea dispozitivelor de intervenție, organizând totodată paza acestora, până la sosirea organelor de poliție.
Pentru intervenția la nivelurile superioare, comandantul va hotărî în dreptul căror ferestre se vor amplasa scările de incendiu și prin care se vor introduce dispozitivele de evacuarea fumului, de iluminat și pentru stingerea incendiului.
În cazul în care flăcările se propagă pe fațadele clădirii spre etajele superioare prin ferestre, până la realizarea dispozitivelor de intervenție, comandantul intervenției va destina 1-2 autotunuri, care, prin perdele de apă, vor lichida flăcările la exterior și chiar vor refula prin acestea, apa direct în magazin, în zonele cu arderile cele mai intense.
În sectorul principal de lichidare a focarului comandantul intervenției trebuie să acorde, de la început, o atenție deosebită protecției elementelor portante ale construcției, alocând în mod special țevi, care vor refula apă de sus în jos, pe întreaga suprafață a acestora.
Pentru limitarea propagării incendiului prin golurile scărilor rulante sau ale altor instalații, spre etajele superioare, se vor destina țevi cu misiunea de răcire a ușilor sau trapelor acestor deschideri sau de protejare a golurilor, folosindu-se acțiunea jeturilor pulverizate.
În cazul golurilor neprotejate, în limita posibilităților, se vor confecționa panouri de închidere, care vor fi umectate permanent. Pentru prevenirea accidentelor, golurile respective vor fi marcate, vizibil, cu stegulețe, proiectoare sau lămpi cu acumulatori, numindu-se câte un servant cu misiunea de pază a acestora.
În încăperile incendiate, servanții vor acționa cu jeturi pulverizate, amplasându-se la capătul rafturilor și nu în intervalul dintre ele, în scopul evitării accidentelor rezultate prin prăbușirea acestora, în cazul pierderii capacității lor portante.
După stingerea flăcărilor de la suprafața mărfurilor îmbalotate, acestea vor fi scoase în afara încăperilor incendiate, cu ajutorul coșurilor, containerelor, cărucioarelor, electrocarelor, benzilor rulante etc., pe platforme sau pe locuri amenajate în apropierea clădirii unde, după desfacerea baloturilor, se vor stinge eventualele focare pătrunse în masa mărfurilor respective.
Concomitent cu acțiunea de stingere, se execută și evacuarea mărfurilor neincendiate, dar periclitate de incendiu, sub îndrumarea personalului din conducerea obiectivului, care va stabili și dirija modul de transport și de depozitare a mărfurilor, pentru a se evita degradarea lor.
În cazul incendiilor izbucnite în raioanele de încălțăminte și țesături sau de alte substanțe care ard mocnit, se recomandă folosirea spumei ușoare cu coeficient mare de înfoiere, refulată de hidrogeneratoarele din dotare.
Pentru protecția mărfurilor așezate pe rafturi și amenințate de incendiu, până la evacuarea lor, acestea vor fi acoperite cu prelate, pentru a le proteja contra efectului apei folosite la stingere și a fumului.
Întrucât pe timpul dezvoltării incendiului se degajă mari cantități de gaze toxice, care pot afecta starea sănătății personalului care acționează la incendiu, dar și crea pericolul explodării unor bidoane cu vopseluri, a unor butelii, flacoane cu spray-uri sau poate avea loc prăbușirea elementelor de construcție, comandantul intervenției va lua măsuri speciale de protecție a servanților prin:
– echiparea servanților șefi de țeavă cu costume de protecție anticalorică și aparate izolante;
– realizarea rezervei de aparate izolante, dar mai ales a buteliilor de oxigen și cartușelor filtrante și absorbante;
– amplasarea servanților înapoia stâlpilor, a pereților sau a altor elemente de construcție, care să-i ferească de efectul exploziilor;
– rulajul servanților șefi de țeavă care acționează în zonele periculoase și organizarea odihnei acestora, scop în care va fi creată o rezervă de forțe și mijloace;
– interzicerea amplasării, concentrării sau deplasării inutil a unui număr mare de servanți în zonele centrale ale încăperilor sau în cele cu pericol de explozie.
Pentru a se preveni propagarea incendiilor prin căldura radiată și prin transportul de scântei și jăratic aprins spre construcțiile vecine și combustibile, se vor realiza perdele de apă sau ziduri de apă, în intervalele dintre clădiri, folosindu-se, în acest scop, țevile de pe autotunurile de stins incendii sau țevile tip „B” din dotare.
De asemenea, pe direcția de deplasare a curenților din aer, se vor instala echipe de vânători de scântei, în punctele cele mai periculoase și se vor destina autospeciale sau echipe de patrulare în zonele cu pericol de creare a unor focare noi.
După lichidarea incendiului, comandantul intervenției va lăsa în obiectiv forțe si mijloace, cu misiunea de supraveghere si prevenire a reizbucnirii incendiilor în zonele cu rafturi și mărfuri prăbușite, cât și de lichidare rapidă a focarelor nou apărute.
IV.4. Concluzii
Faptul că în țara noastră comerțul particular este în plină dezvoltare, că diversitatea produselor destinate pentru consum este din ce în ce mai mare, face ca în complexele comerciale și depozitele aferente să existe cantități mari de mărfuri cu proprietăți diferite. Acesta, impune specialiștilor noștri atenție sporită, ținând seama că în unele cazuri mărfurile depozitate au depășit capacitatea complexelor comerciale și depozitelor aferente.
Intervenția, trebuie axată de la început pe localizare, prin introducerea în timp a forțelor de intervenție pe direcția principală de propagare a incendiului. Concomitent cu acțiunea de lichidare, trebuie să se asigure evacuarea oamenilor și a bunurilor materiale folosind forțele și mijloacele stabilite. Substanțele de stingere trebuie să fie folosite în limitele strict necesare și direct asupra focarului.
Crearea și concentrarea spațiilor comerciale în construcții de mari dimensiuni, apariția marilor magazine universale, a supermagazinelor și în ultimul timp a centrelor comerciale complexe, impune studierea cu atenție a problemelor privind intervenția la incendiile ce pot izbucni la aceste obiective – găsirea unor soluții optime în folosirea procedeelor și substanțelor de stingere.
Principala preocupare a comandantului intervenției o reprezintă salvarea vieții oamenilor din clădire. Aceasta se poate realiza prin: limitarea propagării incendiului pe căile de evacuare, ventilarea dirijată pentru evacuarea fumului și produșilor arderii, reducerea panicii și îndrumarea evacuării folosind și personalul magazinului, realizarea dispozitivului de stingere pe alte căi decât cele de evacuare, până la terminarea acestei operațiuni.
CAPITOLUL V
ÎNTOCMIREA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU PENTRU UN CENTRU COMERCIAL DE MARI DIMENSIUNI
V.1. Caracteristicile construcției
V.1.1. Date de identificare
Denumirea obiectivului:
CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E COMPLEX MULTIFUNCTIONAL CELEDEVIT BÂRLAD, ÎMPREJMUIRE TEREN, BRANȘAMENT UTILITĂȚI, ORGANIZARE DE ȘANTIER, AMENAJĂRI EXTERIOARE
Amplasament: Str. Milcov, Nr. 2-4, Bârlad
Beneficiar: S.C. BÂRLAD ESTATE SRL
Proiectant general: SC CONSTRUCT CONCEPT SRL cu sediul în București, Șoseaua Mihai Bravu nr.14, sector 2, telefon +40213675165, fax +40213864566, e-mail: office@construct-concept.ro, www.construct-concept.ro
Obiectivul proiectului:
Construire ansamblu comercial, compus din:
– centru comercial CELEDEVIT și birouri angajați CELEDEVIT – parter+mezanin;
– galerii comerciale – parter;
– subsol cu parcaje – subsol;
– împrejmuire și branșamente.
Destinația construcțiilor
Construcția propusă, în regim S+P+1E, are ca funcțiune principală comerțul și cuprinde:
1. Spații comerț și servicii conexe:
– magazin Celedevit cu rezerve proprii pentru pregătire produse și anexe depozitare marfă;
– galerii comerciale pe nivelurile parter;
– birouri și locuințe mezanin și etaj 1;
– spații servicii de alimentație publică;
– spații deschise publice de relaxare și pentru servirea mesei (foodcourt).
2. Spații parcaje amenajate în subsolul imobilului construit.
Amplasament: este situat în intravilanul municipiului Bârlad, județul Vaslui.
Regim juridic:
Amplasamentul complexului multifuncțional afectează suprafața de teren de 34882,38 m2.
Categoria de importanță a construcțiilor
Categoria de importanță "C"- normală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95.
Clasa II de importanță, conform Normativului P100-1/2006.
Particularitățile specifice construcțiilor
A. Principalele caracteristici ale construcțiilor:
a) Construcția este o construcție civilă publică pentru comerț care nu se înscrie în regimul clădirilor înalte, cota fiind de +14 m (pe zona de etaj) și +9,50 m (pe zona de parter):
– regimul de înălțime: S+P+1E;
– volumul subsolului=79271 m3;
– volumul construcției supraterane=190575m3.
b) Arii ale clădirilor și principalele destinații ale încăperilor:
– Suprafață construită subsol (anexa 1): 23315 m2;
– Suprafață construită parter (anexa 2): 20550 m2;
– Suprafață construită mezanin: 3380 m2;
– Suprafață construită etaj 1 (anexa 3): 1125 m2.
Suprafața construită totală supraterană=suprafață desfășurată: 25055 m2.
c) Număr compartimentelor de incendiu, ariile acestora și volumele:
Construcția constituie un compartiment de incendiu cu zona de subsol separată de parter.
Suprafață construită subsol =23315 m2;
Suprafață construită parter+mezanin+etaj 1 =25055 m2;
Subsolul(zona de parcaj) este împărțit în 6 arii protejate la foc, după cum urmează:
– Zona 1 de incendiu: S=4427m2;
– Zona 2 de incendiu: S=3368 m2;
– Zona 3 de incendiu: S=4549 m2;
– Zona 4 de incendiu: S=2460 m2;
– Zona 5 de incendiu: S=3686 m2;
– Zona 6 de incendiu: S=4550 m2.
d) Utilizatorii construcției
La stabilirea numărului de utilizatori s-au avut în vedere prevederile art.4.2.42. lit. b) din Normativul P118-99 care precizează că, pentru centrele comerciale cu aria desfășurată mai mare de 500 m2, estimarea numărului de persoane care au acces în spațiile destinate publicului, se face luându-se în considerare o suprafață de 5 m2/persoană, indiferent de nivel, rezultând:
N=Au * 2/3 V.1.
(Suprafață accesibilă clienților din spațiul comercial): 5 m2/persoană.
La acest număr, se adaugă acela al personalului de deservire, pe un schimb.
1. Vizitatori aflați simultan în clădire:
– parcaje cu 725 locuri de parcare= 218 persoane (15% * 2 din locuri parcare) – 4 fluxuri;
– zona vânzare Celedevit= 1015 vizitatori (2/3 * Suprafață construită/5m2) – 15 fluxuri;
– galerii comerciale= 680 vizitatori (2/3 * Suprafață construită/5m2) – 10 fluxuri;
– total locuri la mese în foodcourt= 100 locuri (vizitatori) – 2 fluxuri;
Numărul total de vizitatori aflați simultan în clădire este de maximum 2013 persoane.
2. Personal permanent:
– numărul de angajați ai magazinului Celedevit= 300 persoane la parter și 150 persoane la birouri mezanin;
– numărul angajaților în sectorul administrativ și de mentenanță al complexului= 20 de persoane;
– componența din cadrul dispeceratului PSI= 10 persoane;
– personalul angajat în cadrul galeriilor comerciale= 50 de persoane.
În total rezultă un număr maxim de 265 persoane (530 de persoane, care vor lucra în 2 ture) – 4 fluxuri.
Numărul maxim de utilizatori (vizitatori+personal)= 2278 reprezentând 35 de fluxuri de evacuare, din care:
– la parter – 1910 persoane (28 de fluxuri);
– în mezanin – 150 persoane (3 fluxuri);
– la subsol – 218 persoane (4 fluxuri).
3. Locatari în zona de locuințe:
Numărul de persoane locatari în clădire= 30.
În total rezultă un număr maxim de 30 persoane – 1 flux (locatari permanenți).
4. Persoane în spațiile de birouri de închiriat:
– numărul de angajați în zona de birouri de la mezanin= 160 persoane.
În total rezultă un număr de 160 persoane – 3 fluxuri.
e) Prezența permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora:
În spațiile accesibile publicului există persoane care se pot evacua singure (valide) sau însoțitori ai persoanelor cu dezabilități.
Este asigurată în permanență prezența personalului propriu atât în timpul programului de lucru prin personalul angajat, cât și in timpul liber și a sărbătorilor legale prin personalul serviciului de pază.
f) Capacități de depozitare
Pentru depozite cu arii mai mari de 36 m2, încadrate la categoria C pericol de incendiu – materiale combustibile (depozit marfă) este necesară asigurarea unor măsuri de securitate la incendiu speciale în ceea ce privește compartimentarea față de celelalte spații (prin pereți și planșee rezistente la foc în funcție de densitatea sarcinii termice) și asigurarea evacuării fumului ce se poate dezvolta la apariția unor eventuale incendii.
În cadrul construcției, există o zonă majoră de depozitare, rezervată hipermarket-ului. Aceasta se desfășoară la nivelul parterului pe o suprafață totală de 1560 m2. Înălțimea utilă sub grindă este de minim 6,80 m. Separarea depozitelor de restul spațiilor se face prin pereți RF 180' și uși EI90C, cu închidere automată în caz de incendiu.
Depozitările se fac pe zone, pe categorie de mărfuri, alimentare/nonalimentare, perisabile/nonperisabile, combustibile/incombustibile și s-au creat zone închise, protejate împotriva focului, pentru materialele periculoase.
De asemenea la subsol la cota -3,90 m, complet îngropat s-a amplasat un adăpost pentru 300 persoane.
Adăpostul este prevăzut cu 2 accese (sasuri) cu suprafața de 6 m2 fiecare, dotate cu uși metalice UME0 (90x190cm) cu deschidere spre exterior, dispuse la un unghi de 90° peste goluri de 80×180 cm. Încăperile de adăpostit au suprafața utilă de 180 m2 și pot adăposti 150 persoane (angajații permanenți ai complexului).
Sunt prevăzute 9 grupuri sanitare uscate (wc-uri ecologice prefabricate) care satisfac condiția de 1 grup sanitar la 50 persoane.
Sunt prevăzute ieșiri de salvare deși există 2 accese în adăpost.
g) Caracteristici ale proceselor tehnologice și cantități de substanțe periculoase
Prin decizie scrisă se interzice depozitarea de lichide inflamabile, materiale explozive, gaze sub presiune, substanțe cu pericol de autoaprindere sau substanțe incompatibile sau orice substanță clasificată potrivit legii drept periculoasă (conform art. 3.2.7. din normativul indicativ P118 – 99).
O precizare privind modul de procesare în brutărie a făinei, reprezintă cernerea acesteia, prin fluxul tehnologic în capsule etanșeizate pentru a nu permite ridicarea prafului.
h) Numărul căilor de evacuare
Evacuările din interiorul clădirii către exterior se efectuează pe căi de circulație orizontale (tunele, culoare, holuri, pasaje, degajamente) și verticale (scări, scări rulante, rampe).
Scările închise de evacuare s-au executat din două rampe, din beton armat, cu lățimea rampei dimensionată în funcție de numărul necesar de fluxuri de evacuare, cu pereți RF150ʼ și uși EI 60ʼC. Rampele sunt drepte, cu trepte fără nas și parapeți de protecție, la hp=0,90 m.
Travelatoarele asigură evacuarea unui flux pentru fiecare scară și se prevăd cu butoane de alarmă și oprire, montate aparent și ușor accesibile, pentru situațiile de panică și în caz de urgență.
Subsol (Anexa 1):
– încăperi tampon de minim 3 m2, ventilate în suprapresiune, cu pereți EI 120ʼ și uși de evacuare UEI 60ʼC, prevăzute cu mânere antipanică, cu dimensiuni 100×210 cm către 6 scări închise de evacuare către nivelul superior al parterului, în două rampe de beton, cu lățimea rampei 1,35 m.
– evacuarea se face și dintr-o zonă de incendiu în alta prin uși UEI 60ʼC.
Parter (Anexa 2):
– 5 tuneluri de evacuare cu pereți RF180ʼ, cu lățimea de 2,10 m, prevăzute cu uși cu mânere antipanică, UEI90ʼC, uși folosite în caz de evacuare din magazin, cu deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior.
– 5 uși de evacuare UEI 60 ̓C prevăzute cu mânere antipanică, cu dimensiuni de 100×210 cm uși ce aparțin caselor de scări de la subsol, 4 uși de evacuare către exterior prevăzute cu mânere antipanică, cu dimensiuni de 100×210 cm.
– 2 uși de evacuare prevăzute cu mânere antipanică din spațiul de vânzare Celedevit, în două canate cu dimensiuni 210×210 cm.
– 4 uși de evacuare prevăzute cu mânere antipanică, 2 într-un singur canat cu dimensiuni de 90×210 cm și 2 în două canaturi cu dimensiuni de 210×210 cm, în zonele de acces în centrul comercial.
Mezanin:
– Pentru birouri Celedevit : 2 uși de evacuare UEI 90 ̓ C prevăzute cu mânere antipanică, cu dimensiuni de 90×210 cm.
– Pentru birouri de închiriat : 2 uși de evacuare UEI 90 ̓ C prevăzute cu mânere antipanică, cu dimensiuni de 90×210 cm.
B. Instalații utilitare aferente clădirii
Alimentarea cu apă:
Alimentarea cu apă s-a făcut prin intermediul a două conducte de branșament, conform prevederilor I9-94 art.3.15, dimensionate pentru asigurarea unui debit de refacere a rezervei intangibile: Qref = 11,6 l/sec.
Debitul pentru refacerea rezervei intangibile în caz de incendiu a fost calculat ținând seama de prevederile SR 1343-1/2006, cerându-se ca refacerea să se efectueze în 24 ore (conform tabelului 6).
Conductele au fost pozate în sol, sub cota de îngheț (-0,9 m ), pe un pat din nisip.
Racordarea obiectivului la conductele publice de alimentare cu apă s-a făcut prin intermediul unui cămin de branșament proiectat de către Compania Regională de Apă.
De la căminul de branșament s-au prevăzut două conducte pentru alimentarea cu apă a gospodăriei de apă și a rezervorului pentru stocarea rezervei intangibile de stingere a incendiilor.
Alimentarea cu energie electrică:
Lucrările privitoare la deservirea electrică a spațiilor comerciale pe baza rețelei furnizorului de energie electrică MT 20 kV.
Alimentarea cu energie electrică a zonei de galerie comercială, zona birouri închiriat, zona apartamente, s-a realizat din cadrul unui post de transformare PT1, ce conține 2 transformatoare din care 1×1600 kVA putere (trafo 1 – spații comerciale, apartamente, birouri) și respectiv 1×1250 kVA putere (trafo 2 – spații comune galerie , zona subsol, utilități generale), amplasat la subsolul clădirii (ambele transformatoare sunt în construcție uscată), prin intermediul a 2 tablouri electrice generale pentru zona de magazine, birouri, apartamente și respectiv pentru zona de spații comune.
Alimentarea cu energie termică și gaze naturale
S-a propus alimentarea cu gaze naturale a funcțiunilor din zona studiată. Alimentarea cu gaze naturale a obiectivului s-a putut face direct, printr-un branșament la conducta subterană de gaze naturale din municipiul Bârlad, cu verificarea disponibilului necesar al acestei conducte, de a asigura debitul maxim orar pentru zona studiată. Proiectarea și executarea rețelei de alimentare cu gaze naturale în interiorul zonei studiate s-a realizat conform normativelor în vigoare de către proiectanți și executanți de specialitate. Atât în faza de proiectare cât și la realizarea și exploatarea rețelei de gaze naturale s-au respectat distanțele minime de protecție dintre acestea și alte instalații sau construcții.
Agentul termic pentru alimentarea bateriilor de încălzire a agregatelor de tratare aer, a aerotermelor din zona pentru depozitare și laboratoare, a instalației de încălzire cu corpuri statice și a ventiloconvectoarelor este furnizat de o centrală termică, complet automatizată amplasată la nivelul mezaninului într-o încăpere special amenajată în acest sens.
Centrala termică este dotată cu următoarele echipamente principale:
-2 cazane de preparare agent termic 90/70° C , cu funcționare pe combustibil gaze naturale și randament de minim 91% având puterea termică de 420 kW.
– pompe de circulație aferente cazanelor și circuitelor de agent termic.
– 2 schimbătoare de căldură cu plăci având putere termică de 330 kW aferente circuitului de tratare a aerului.
Pentru zona aferentă galeriilor comerciale s-a prevăzut o centrală termică pentru alimentarea cu agent termic a circuitului de tratare a aerului, a ventiloconvectoarelor aferente zonei de birouri și a perdelelor de aer de la ușile de acces în clădire.
Centrala termică a fost dotată cu următoarele echipamente principale :
– 2 cazane de preparare agent termic 90/70° C , cu funcționare pe combustibil gaze naturale și randament de minim 91% având putere termică de 350 kW.
– 2 schimbătoare de căldură cu plăci având putere termică de 290 kW aferente circuitului de tratare a aerului.
– pompe de circulație aferente cazanelor și circuitelor de agent termic.
Gazele arse rezultate din arderea combustibilului sunt colectate separat de la fiecare cazan și evacuate în atmosferă prin intermediul unor coșuri de fum cu pereții dubli și termoizolație interioară.
Evacuarea gazelor arse se realizează prin tiraj natural, tiraj care acoperă pierderile de presiune de la racordul cazanului la coș și până la ieșirea din coș (pe traseul gazelor arse).
Pentru asigurarea aerului necesar arderii, în peretele exterior al centralei s-a practicat o priză de aer.
Centrala termică a fost dotată cu mijloace de intervenții în caz de incendiu și a fost echipată cu instalații de stingere a incendiilor conform reglementărilor în vigoare.
În caz de incendiu, alimentarea electrică, respectiv alimentarea cu gaz se vor întrerupe în mod automat.
V.2. Riscul de incendiu
A. Pentru identificarea și stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se ține cont de:
a) Nivelul riscului de incendiu
Având în vedere tipul clădirilor (clădiri civile publice), s-au stabilit riscuri de incendiu, în raport cu densitatea sarcinii termice și destinațiile spațiilor, potrivit prevederilor art.2.1.1.-2.1.3. din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118-99.
Densitatea sarcinii termice:
Pentru stabilirea densității sarcinii termice de incendiu, beneficiarul a furnizat date cu privire la natura și cantitățile materialelor existente.
Determinarea densității termice s-a efectuat conform STAS I0903, având ca bază cantitățile și sortimentația materialelor combustibile existente, astfel:
SQ = [MJ] V.2.
unde:
SQ = sarcină termică;
Qi= puterea calorifică inferioară a unui material (MJ/kg);
Mi = masa materialelor combustibile de același fel, aflate în spațiul luat în considerare (kg);
n = numărul materialelor de același fel;
Qi – Puterea calorifică inferioară.
Densitatea sarcinii termice – qs – s-a determinat cu relația :
qs= SQ / AS [MJ/m2] V.3.
AS – suma ariilor pardoselilor încăperilor ce alcătuiesc spațiul luat în considerare în m2.
Masele și puterile calorifice inferioare ale materialelor combustibile din încăpere sunt următoarele:
Tabel V.1: Depozit (Rezervă) : 1590 m2.
qs = 2571317 / 1590 = 1617,18 MJ / m2> 840 MJ / m2
Având în vedere prevederile art.2.1.4. din P118/99 depozitele de materiale combustibile solubile au fost considerate cu risc mare de incendiu.
Tabel V.2: Spațiu de vânzare Celedevit: 7,600 m2.
qs= 7688510 / 7600 = 1011,64 MJ/m2> 840 MJ/m2
În conformitate cu prevederile art.2.1.2. din P.118/99, în încăperile și stațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii. Având în vedere acest lucru – Sala de vânzare Celedevit, a fost încadrată în categoria construcțiilor cu risc mediu de incendiu.
Tabel V.3: Birouri (mezanin) : 3380 m2.
qs= 47475,65 / 3215
14,76 MJ/m2420 MJ/m2
Birourile au fost încadrate în categoria spațiilor cu risc mic de incendiu.
Subsol: – Funcțiuni:
– parcare auto cu risc mediu de incendiu;
– spații tehnice cu risc mare de incendiu.
Densitatea sarcinii termice :
– Suprafața Zonei I de incendiu S4427 m2;
Locuri parcare -128
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică totală 3289088 MJ
Sarcina termică uniform distribuită 742,96 MJ/m2
– Suprafața Zonei II de incendiu S3368 m2
Locuri parcare 106
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică totală 2723776 MJ
Sarcina termică uniform distribuită 808,72 MJ/m2
– Suprafața Zonei III de incendiu S4549 m2
Locuri parcare 137
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică totală 3520352 MJ
Sarcina termică uniform distribuită 773,87 MJ/m2
– Suprafața Zonei IV de incendiu S2460 m2
Locuri parcare 99
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică totală 2543904 MJ
Sarcina termică uniform distribuită 1034,10 MJ/m2
– Suprafața Zonei V de incendiu S3686 m2
Locuri parcare 138
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică uniform distribuită 962,03 MJ/m2
– Suprafața Zonei VI de incendiu S 4550 m2
Locuri parcare 117
Sarcina termică aferentă unui autoturism 25696 MJ/auto
Sarcina termică totală 3006432 MJ
Sarcina termică uniform distribuită 660,75 MJ/m2
La o densitate a sarcinii termice de 830,44 MJ/m2 , și în baza art.2.1.3. al P118/99, a rezultat un „risc mediu de incendiu”.
b) Clasele de reacție la foc
Clasele de reacție la foc au fost stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc.
Stabilirea rezistenței la foc a clădirii s-a făcut conform prevederilor Normativului de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118/1999.
b.1) Clasele de combustibilitate și periculozitate ale materialelor și substanțelor utilizate
Materialele și elementele de construcție folosite la realizarea clădirii s-au încadrat din punct de vedere al claselor de combustibilitate , respectiv al clasei de reacție la foc, astfel:
– Stâlpi din beton armat : clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0 (CA1) – RF minim 120' ;
– Diafragme de beton armat la nivelul subsolului, clasa A1, rezistenți la foc minim REI 120' și elemente de separare față de construcția supraterană cu clasa A1 cu planșee din beton armat monolit cu rezistența REI 120';
– Pereți exteriori neportanți: clasa de reacție la foc B-s1d0, s2d1, clasa de combustibilitate C1 (CA2a), cu rezistență minim EI 15';
– Pereți interiori neportanți : clasa de reacție la foc A2 (s1d0), clasa de combustibilitate C0 (CA1), cu rezistența minim EI 30';
– Pereți interiori neportanți rezistenți la foc, din materiale care se încadrează în clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0 (CA1) (zidărie, beton, gips carton, etc.) – cu rezistența minim REI 180';
– Pereți antifoc : din materiale care se încadrează în clasa A1, clasa de combustibilitate C0 (CA1) (zidărie, beton, gips carbon, etc.) – cu rezistența minim REI 180';
– Acoperiș cu suport din tablă cutată , termoizolație continuă din vată minerală bazaltică, clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0 (CA1) și membrane hidroizolante din folie bituminoasă cu rezistența minim 15'. Grinzile prefabricate din beton ce susțin învelitoarea au o rezistență de minim 30';
– Pereții tuturor ghenelor verticale au fost realizați cu materiale din clasa A1 cu minim EI 15', excepție ghenele pentru cabluri și conducte cu minim EI 30';
– La pereții cortină, spațiul liber dintre planșeu și peretele respectiv a fost etanșeizat cu materiale clasa A1 rezistente la foc minim 30';
– Pereții claselor de scări sunt clasa A1 și rezistente RF 150'.
c) Surse potențiale de aprindere și împrejurări favorizante producerii incendiilor:
Surse potențiale de aprindere:
– Surse de aprindere cu flacără (ex: flacără de chibrit, brichetă, aparat de sudură);
– Surse de aprindere de natură termică (ex: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice);
– Surse de aprindere de natură electrică (ex: arcuri și scântei electrice, scurtcircuit, ș.a.);
– Surse de aprindere de natură mecanică (ex: scântei mecanice, frecare);
– Surse de autoaprindere (combustie spontană);
– Surse de aprindere naturale (ex: radiație solară, trăsnet);
– Surse de aprindere datorate exploziilor;
– Surse de aprindere indirecte (ex: radiația unui focar de incendiu).
Împrejurări favorizante producerii incendiilor:
– Nerespectarea regulilor cu privire la utilizarea focului deschis, executarea lucrărilor de sudare, ș.a.;
– Exploatarea defectuoasă a sistemelor de încălzire, a plitelor de gătit, a cuptoarelor pentru prepararea diferitelor produse, etc.;
– Utilizarea de instalații și echipamente electrice cu defecțiuni ori improvizații;
– Receptori electrici lăsați sub tensiune, nesupravegheați;
– Neprotejarea circuitelor electrice împotriva supracurenților sau utilizarea de dispozitive de protecție necalibrate corespunzător;
– Neexecutarea conform graficelor stabilite, a operațiunilor și lucrărilor de reparații și întreținere a aparatelor, mașinilor și altor sisteme cu piese în mișcare;
– Fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
– Nerespectarea regulilor și măsurilor specifice la exploatarea sistemelor și aparatelor care utilizează gaze combustibile (cazane, plite, etc.);
– Neasigurarea ventilării corespunzătoare a spațiilor în care pot apărea scăpări de gaze combustibile (centrală termică);
– Nereguli de natură organizatorică, nerespectarea regulilor de ordine interioară, erori umane datorate neinstruirii personalului;
– Explozie urmată de incendiu;
– Trăsnet sau alte fenomene naturale;
– Acțiuni intenționate („arson”).
Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: cca. 30 minute.
B. Nivelurile riscului de incendiu:
Construcției cu instalații automate de stingere a incendiilor de tip sprinkler, i-a rezultat o încadrare în „risc mediu de incendiu”.
În funcție de această încadrare au fost stabilite măsurile necesare de limitare a propagării incendiului.
C. Posibilități de reducere a riscului de incendiu:
a) Sarcina termică. Densitatea sarcinii termice.
Pentru reducerea celor doi parametri au fost stabilite următoarele măsuri:
– s-a evitat supraaglomerarea depozitelor cu materiale combustibile;
– deșeurile rezultate sunt colectate și evacuate ritmic.
b) Clasele de periculozitate ale materialelor și substanțelor depozitate:
S-a interzis depozitarea de materiale sau substanțe explozive sau cu ardere violentă (artificii, muniție, etc.), gaze lichefiate și lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 280°C (diluanți, produse petroliere gen benzină etc.) cu excepția celor necesare activităților gospodărești, ambalate etanș și în cantități ce nu pot forma cu aerul amestec exploziv.
c) Surse posibile de aprindere și condiții preliminate
În raport cu natura surselor de aprindere și de condițiile preliminate au fost stabilite următoarele categorii de măsuri care să reducă sau să elimine posibilitățile de producere, dezvoltare sau propagare a unui eventual incendiu:
Ordinea interioară
– S-a reglementat fumatul în incinta societății, fiind stabilite locurile unde acesta este permis, cu marcarea corespunzătoare a acestora și dotarea locurilor pentru fumat.
– S-au interzis lucrări de întreținere a autoturismelor în parcaje.
– Lucrările de reparații care presupun utilizarea focului deschis s-au executat numai pe bază de „permis de lucru cu foc” emis în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare și cu luarea tuturor măsurilor specifice de prevenire și stingere a incendiilor.
– S-au stabilit atribuțiile personalului care asigură paza și protecția societății inclusiv în afara orelor de program, privind modul de acțiune în cazul producerii unui incendiu (anunțarea și alarmarea conducerii societății și a personalului, alertarea serviciilor specializate de intervenție, acționarea cu mijloacele tehnice de stingere din dotare).
Întreținerea, exploatarea, verificarea și repararea construcțiilor și instalațiilor
Instalații electrice :
– Instalațiile și echipamentele electrice (corpuri de iluminat, tablouri electrice, aparate electrocasnice, etc.) au în permanență protecția adecvată mediului de lucru.
– Întreținerea, verificarea și repararea instalațiilor și echipamentelor electrice se efectuează numai de către personal calificat.
– La terminarea programului de lucru se deconectează toți receptorii electrici care nu sunt vitali pentru utilizarea instalațiilor.
– S-a interzis utilizarea de receptori electrici suplimentari, a căror putere nominală însumată la cea a receptorilor existenți depășește puterea instalată a clădirii.
Instalații de încălzire :
– Punerea în funcțiune și supravegherea centralei termice de către personal autorizat.
– Existența și funcționarea aparatelor de măsură și control a temperaturii, presiunii și nivelului, precum și a supapelor de siguranță.
– Controlul periodic al etanșeității rețelei de alimentare cu gaze naturale folosind emulsie de apă cu săpun.
V.3. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu
V.3.1. Stabilitatea la foc
Stabilitatea la foc s-a estimat potrivit prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor și reglementărilor tehnice, în funcție de rezistența la foc a principalelor elemente de construcție, stabilită potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, reglementărilor tehnice și standardelor de referință.
a) Rezistența la foc
– Stâlpi din beton armat: clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0(CA1) – RF minim 120'.
– Diafragme de beton armat la nivelul subsolului, clasa (A1), rezistenți la foc minim REI 120', și elemente de separare față de construcția supraterană cu clasa (A1) cu planșee din beton armat monolit cu rezistența REI 120'.
– Pereți exteriori neportanți: clasa de reacție la foc B-sld0, s2d1, clasa de combustibilitate C1(CA2a), cu rezistență minim E115'.
– Pereți interiori neportanți: clasa de reacție la foc A2(sld0), clasa de combustibilitate C0(CA1), – cu rezistență minim E130'.
– Pereți interiori neportanți rezistenți la foc din materiale care se încadrează în clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0(CA1): (zidărie, beton, gips carton, etc.) – cu rezistența minim REI 180'.
– Pereți antifoc: din materiale care se încadrează în clasa A1, clasa de combustibilitate C0(CA1) : (zidărie, beton, gips carbon, etc.) – minim REI 180'.
– Acoperiș cu suport din tablă cutată, termoizolație continuă din vata minerală bazaltică, clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate C0(CA1) și membrane hidroizolante din folie bituminoasă – cu rezistența minim 15'. Grinzile prefabricate din beton ce susțin învelitoarea au o rezistență de minim 30'.
– Pereții tuturor ghenelor verticale sunt cu materiale din clasa (A1) cu minim E115', excepție fac ghenele pentru cabluri și conducte cu minim E130'.
– La pereții cortină, spațiul liber dintre planșeu și peretele respectiv se realizează cu materiale clasa (A1), rezistente la foc minim 30'.
– Pereții caselor de scări vor fi (A1) și rezistente RF 150'.
b) Gradul de rezistență la foc a construcțiilor (compartimentelor de incendiu), conform reglementărilor tehnice
Pe baza nivelurilor de performanță privind combustibilitatea și rezistența la foc a elementelor de construcție structurale, de compartimentare și închidere, în conformitate cu Tabelul 2.1.9. din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118-99, clădirea (compartimentul de incendiu) a fost încadrată în gradul II de rezistență la foc.
V.3.2. Limitarea apariției și propagării focului și fumului în interiorul construcției
A) Compartimentarea antifoc și elementele de protecție a golurilor funcționale din elementele de compartimentare
Centrul comercial a fost alcătuit dintr-un singur compartiment de incendiu.
În conformitate cu prevederile art.3.2.4. din P118/99, aria maximă admisă pentru un compartiment de incendiu, încadrat la gradul II de rezistență la foc, este de 2500 m2. Având în vedere faptul că spațiile au fost prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor, în conformitate cu prevederile art.3.2.4. și ale notei nr.1 aferentă tabelului 3.2.4. din P118/99, aria maximă admisă pentru un compartiment de incendiu, încadrat la gradul II de rezistență la foc, s-a putut majora cu 100% , rezultând o arie de 5000 m2.
Pentru compartimentul de incendiu s-a asigurat corelarea între destinație, numărul de niveluri, aria construită la sol, gradul de rezistență la foc și numărul maxim de persoane (utilizatori), conform art.3.2.4. respectiv tabel 3.2.4. din normativul indicativ P118/99.
B) Măsuri constructive adoptate la utilizarea construcției
Prin conformarea clădirii s-a asigurat limitarea propagării incendiilor atât în interior cât și pe fațadă, astfel:
– nivelurile au fost separate cu planșee conformate , astfel încât s-a asigurat gradul de rezistență la foc al construcției;
– depozitul de marfă (rezerva) a fost separat față de celelalte spații prin pereți realizați din materiale incombustibile C0(CA1), clasa de reacție la foc A1, ce asigură o rezistență la foc de minimum 180', fiind astfel îndeplinite prevederile art.2.4.2., respectiv ale tabelului 2.4.2. din P118/99. S-au avut în vedere prevederile art.2.4.2. respectiv nota aferentă tabelului 2.4.2. din P118/99, unde se specifică faptul că pentru spațiile prevăzute cu instalații automate de stingere (instalații cu sprinklere) pereții de compartimentare pot avea o rezistență la foc de 180' indiferent de valoarea densității sarcinii termice;
– ușile ce protejează golurile de circulație funcțională practicate în acești pereți sunt uși rezistente la foc UEI 90'C, prevăzute cu sistem de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, conform prevederilor art.6.2.35. și 5.6.4. din P118/99;
– camera centralei termice a fost separată față de celelalte spații prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile C0(CA1) , clasa de reacție la foc A1, ce asigură o rezistență la foc de minimum 180' pentru pereți și 120' pentru planșee, fiind astfel îndeplinite prevederile art.3.8.4. din P118/99;
– camera tabloului electric general a fost separată față de celelalte spații prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile C0(CA1), clasa de reacție la foc A1, ce asigură o rezistență la foc de minimum 180' pentru pereți și 180' pentru planșee, fiind astfel îndeplinite prevederile art.2.3.47. din P118/99;
– postul TRAFO a fost separat față de celelalte spații prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile C0 (CA1), clasa de reacție la foc A1, ce asigură o rezistență la foc de minimum 180' pentru pereți și 180' pentru planșee, fiind astfel îndeplinite prevederile din P 118/99;
– camera pompelor a fost separată față de celelalte spații prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile C0/CA1), clasa de reacție la foc A1, ce asigură o rezistență la foc de minimum 180' pentru pereți și 120' pentru planșee, fiind astfel îndeplinite prevederile din P 118/99;
– rampele scărilor interioare de evacuare au fost realizate din beton armat, astfel încât să fie asigurată o rezistență la foc de minimum 60' conform art.2.3.33. din P 118/99; Pereții caselor de scări au o rezistență la foc de minimum 150';
– camerele ACS au fost separate de celelalte spații prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile C0 (CA1), ce asigură o rezistență la foc de minimum 180' pentru pereți și 180' pentru planșee;
C) Sisteme de evacuare a fumului
Ținând cont de normele aflate în vigoare în parcajul subteran, au fost dimensionate mai multe sisteme de evacuare fum în caz de incendiu; calculul instalațiilor pornind de la un debit de evacuare de 600m3/h/loc de parcare – debitul de compensare fiind de minim 75% din debitul evacuat.
Pentru compartimentul 1 și respectiv 2 a fost dimensionată o instalație de evacuare fum formată din:
• Sistem de introducere aer de compensare format din prize de aer proaspăt;
Pentru compartimentul 1 aerul de compensare a fost preluat din exteriorul clădirii printr-un canal betonat, respectiv dintr-o curte de lumină. Pentru compartimentul 2 aerul de compensare a fost preluat din zona de rampă de acces respectiv dintr-o curte de lumină.
– Ventilatoare de introducere (protejate în carcasă rezistentă la foc);
Pentru compartimentul 1 în faza de ventilare a fost pornit ventilatorul Vcomp S11 în treapta 2 (debit nominal 41400 m3/h) și respectiv ventilatorul Vcomp S10 (debit nominal 1000 m3/h).
Pentru compartimentul 2 a fost pornit ventilatorul de compensare Vcomp S09 (debit nominal 23850 m3/h).
– Tubulatura de introducere protejată la foc 1 h;
Grile de refulare amplasate la partea inferioară a parcajului.
• Sisteme de circulație aer format din ventilatoare tip jet fan RF2h/300°C – ce funcționează în treapta 2 de turație.
• Sistem de evacuare noxe format din:
– Volet de desfumare cu grilă montat pe racordul la coloana verticală de evacuare, tubulatură protejată la foc 30'.
Colector vertical racordat la partea verticală la ventilatoare de evacuare – tubulatură protejată la foc 2 h.
Ventilatoare de evacuare având fiecare un debit nominal de 36900 m3/h.
Pentru compartimentul 1 sau pentru compartimentul 2 în fața de desfumare s-au pus în funcțiune 2 ventilatoare. Funcționarea intermitentă pe cele 2 compartimente se face folosind voleții amplasați pe tubulatura de evacuare.
Pentru compartimentul 3 și respectiv 4 a fost dimensionată o instalație de evacuare noxe/fum formată din:
• Sistem de introducere aer de compensare format din prize de aer proaspăt.
Pentru compartimentul 3 aerul de compensare este preluat din exteriorul clădirii: curți de lumină, rampă de acces în parcaj.
Pentru compartimentul 4 aerul de compensare este preluat din curtea de lumină prevăzută în acest sens.
Ventilatoare de introducere (protejate în carcasă rezistentă la foc).
Pentru compartimentul 3 în faza de ventilare a fost pornit ventilatorul Vcomp S01 respectiv S02 (debit nominal 17 500 m3/h).
Pentru compartimentul 4 a fost pornit ventilatorul de compensare Vcomp S03 în treapta 2 de turație (debit nominal 36800 m3/h).
Tubulatura de introducere protejată la foc 1 h.
Grile de refulare amplasate la partea inferioară a parcajului.
• Sistem de circulație aer format din ventilatoare tip jet fan Rf2h/300°C – ce funcționează în treapta 2 de turație.
• Sistem de evacuare noxe format din :
Volet de desfumare prevăzut cu grilă, montat pe racordul la coloana verticală de evacuare, tubulatură protejată la foc 30'.
Colector vertical racordat la partea verticală la ventilatoare de evacuare – tubulatură protejată la foc 2 h.
Ventilatoare de evacuare având fiecare un debit nominal de 46500 m3/h.
Pentru compartimentul 3 sau pentru compartimentul 4 în faza de desfumare a fost pornit ventilatorul Vdesf Te_01a, respectiv Vdesf Te_01b în treapta 2 de turație (debit nominal 46500 m3/h). Funcționarea intermitentă pe cele 2 compartimente se face folosind voleții amplasați pe tubulatura de evacuare.
Pentru compartimentul 5 și respectiv 6 a fost dimensionată o instalație de evacuare noxe formată din:
• Sistem de introducere aer de compensare format din prize de aer proaspăt.
Pentru compartimentul 5 și respectiv 6 , aerul de compensare este preluat din exteriorul clădirii printr-un canal betonat.
Ventilatoare de introducere amplasate la partea inferioară a parcajului.
Pentru compartimentul 5 în faza de ventilare a fost pornit ventilatorul Vcomp S04,S05,S06, în treapta 2 (debit nominal 19800 m3/h).
Pentru compartimentul 6 în faza de ventilare a fost pornit ventilatorul Vcomp S07,S08 în treapta 2 (debit nominal 29 300 m3/h).
Tubulatură de introducere protejată la foc 1h.
Grile de refulare amplasate la partea inferioară a parcajului.
• Sistem de circulație aer format din ventilatoare tip jet fan RF 2h/300°C – ce funcționează în treapta 2 de turație.
• Sistem de evacuare noxe format din:
– Volet de desfumare prevăzut cu grilă montat pe racordul la coloana verticală de evacuare, tubulatură protejată la foc 30'.
– Colector vertical racordat la partea verticală la ventilatoare de evacuare – tubulatură protejată la foc 2 h.
– Ventilatoare de evacuare având fiecare un debit nominal de 39300 m3/h.
Pentru compartimentul 5 sau pentru compartimentul 6, în faza de desfumare s-au pus în funcțiune două ventilatoare. Funcționarea intermitentă pe cele 2 compartimente se face folosind voleții amplasați pe tubulatura de evacuare.
Ținând cont de prevederile scenariului la incendiu pentru zona de depozitare aferentă hipermarket Celedevit – au fost prevăzute trape de desfumare amplasate în acoperișul clădirii, trape ce au o suprafață minimă totală de 1% din suprafața zonei de depozitare. În caz de incendiu aceste trape se deschid automat sau acționate manual, urmând ca în același timp la partea inferioară a spațiului se vor deschide automat ușile spre exteriorul clădirii, inclusiv voletul amplasat în peretele exterior.
În zona de vânzare hipermarket, respectiv în zona de coridoare galerii, au fost prevăzute trape de evacuare fum amplasate în acoperișul clădirii, trape ce au o suprafață minimă totală de 1% din suprafața de vânzare, respectiv din zona de coridoare – aerul de compensare fiind asigurat prin deschiderea ușilor exterioare de acces în hipermarket.
În ceea ce privește spațiile comerciale, evacuarea fumului din aceste zone se face prin prevederea de trape amplasate în acoperișul clădirii – trape a căror suprafață utilă va fi de minim 1% din suprafața spațiului comercial, respectiv prin sisteme mecanizate de evacuare fum formate din:
– Guri de absorbție fum amplasate în tavanul fals al fiecărui spațiu comercial (debitul extras fiind calculat conform P 118/99).
– Tubulatură de evacuare fum amplasată la tavanul parterului – tubulatura va fi RF 1h/400°C (când această tubulatură traversează alte compartimente, ea este închisă într-o ghenă RF 1h).
– Ventilator de evacuare rezistent la foc 2 h /400°C , montat pe terasa clădirii.
Aerul de compensare este introdus prin deschiderea ușilor de acces în hipermarket.
Instalații de protejare a căilor de evacuare.
Pentru a proteja căile de evacuare în toate sas-urile, respectiv casele de scări închise subterane și supraterane au fost implementate următoarele sisteme de ventilare/presurizare:
a) În sas-urile aferente spațiilor tehnice au fost prevăzute instalații de presurizare formate din:
– Grilă de introducere aer, amplasată la partea inferioară a sas-ului.
– Tubulatură de introducere aer protejată la foc 1 h.
– Ventilator de introducere aer protejat în carcasă RF 1h/400°C (debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 30 Pa.). Ventilatoarele au fost dotate cu convertizoare de frecvență pentru a menține diferența de presiune față de exterior – convertizoare ce au fost comandate de presostatele diferențiale amplasate în spațiile respective.
– Tubulatura de aspirație aer din exterior – tubulatură protejată la foc 1 h (toate traseele de tubulatură amplasate în exteriorul clădirii au fost protejate la exterior cu tablă zincată). Aerul este aspirat fie din zona curților de lumină la nivelul subsolului, fie din zona terasei clădirii.
Priză exterioară de aer – montată în zona curților de lumină sau pe terasa clădirii.
b) În coridoarele de evacuare aferente zonei de hipermarket și galerii au fost prevăzute instalații de presurizare formate din:
– Grilă de introducere aer, amplasată la partea inferioară a sas-ului.
– Tubulatură de introducere aer protejată la foc 1h.
– Ventilator de introducere aer protejat în carcasă RF 1h/400°C (debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 30 Pa (3600 m3/h)). Ventilatoarele au fost dotate cu convertizoare de frecvență pentru a menține diferența de presiune față de exterior – convertizoare ce au fost comandate de presostatele diferențiale amplasate în spațiile respective.
– Tubulatură de aspirație aer din exterior – tubulatură protejată la foc 1 h (toate traseele de tubulatură amplasate în exteriorul clădirii au fost protejate la exterior cu tablă zincată).
– Priză exterioară de aer.
c) În sas-urile aferente caselor de scări subterane au fost prevăzute instalații de introducere aer și respectiv de evacuare fum formate din:
– Grilă de introducere aer , amplasată la partea inferioară a sas-ului.
– Tubulatură de introducere aer protejată la foc 1h.
– Ventilator de introducere aer protejat în carcasă RF 1h/400°C (debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 30 Pa (3600 m3 /h)).
– Tubulatura de aspirație aer din exterior – tubulatură protejată la foc 1 h (toate traseele de tubulatură amplasate în exteriorul clădirii au fost protejate la exterior cu tablă zincată). Aerul este aspirat fie din zona curților de lumină la nivelul subsolului, fie din zona terasei clădirii.
– Priză exterioară de aer – montată în zona curților de lumină sau pe terasa clădirii.
– Grilă de aspirație fum amplasată la partea superioară a sas-ului.
– Tubulatură de aspirație protejată la foc 1 h.
– Ventilator de evacuare rezistent la foc 2h/400°C (protejat la foc în carcasă RF 1 h în cazul în care acesta este amplasat în parcaj și carcasa acestuia nu rezistă la foc), debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 30 Pa (3400 m3/h).
– Tubulatură de refulare protejată la foc 1 h (atunci când tubulatura de evacuare străbate alte compartimente, aceasta este separată de spațiul respectiv printr-o ghenă RF 1 h).
d) În casele de scări închise subterane protejate cu sas-uri, au fost prevăzute instalații de presurizare formate din :
– Grilă de introducere aer , amplasată la partea inferioară a sas-ului.
– Tubulatură de introducere aer protejată la foc 1h.
– Ventilator de introducere aer protejat în carcasă RF 1h/400°C (debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 50 Pa (5400 m3/h)). Ventilatoarele vor fi dotate cu convertizoare de frecvență pentru a menține diferența de presiune față de exterior. Convertizoare ce au fost comandate de presostatele diferențiale amplasate în spațiile respective.
– Tubulatură de aspirație aer din exterior – tubulatură protejată la foc 1 h (toate traseele de tubulatură amplasate în exteriorul clădirii au fost protejate la exterior cu tablă zincată). Aerul este aspirat fie din zona curților de lumină la nivelul subsolului, fie din zona terasei clădirii.
– Priza exterioară de aer – montată în zona curților de lumină sau pe terasa clădirii.
e) În casele de scară închise supraterane au fost prevăzute instalații de presurizare formate din:
– Grilă de introducere aer , amplasată la partea inferioară a sas-ului.
– Tubulatură de introducere aer protejată la foc 1h.
– Ventilator de introducere aer protejat în carcasă RF 1h/400°C (debitul ventilatorului a fost calculat pentru a menține o suprapresiune în sas față de exterior de cca. 50 Pa (5400 m3/h)).
– Tubulatură de aspirație aer din exterior – tubulatură protejată la foc 1 h (toate traseele de tubulatură amplasate în exteriorul clădirii au fost protejate la exterior cu tablă zincată).
– Priza exterioară de aer.
– Trapă de desfumare (cu acționare manuală și automată) montată la partea superioară a casei de scară, având suprafața de minim 1 m2 (5% din suprafața casei de scară).
f) În casele de scări supraterane deschise nu au fost implementate sisteme de presurizare conform normativ P 118/99.
D) Sisteme și instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere în caz de incendiu
Sistemul de detecție și avertizare permite localizarea rapidă și precisă a unei situații anormale, afișarea stării elementelor de detecție și transmiterea alarmei.
Detectoarele folosite utilizează diferite principii de operare ajungându-se astfel la un procent mare de precizie a detecției și un procent scăzut de alarme false.
Sistemul de detecție și avertizare incendiu a fost proiectat astfel încât să ofere o protecție completă, astfel sunt protejate plafoanele false, puțurile lifturilor și camerele tehnice.
Sistemul de detecție și alarmare la incendiu are în componență următoarele echipamente:
Centrală de detecție și alarmare la incendiu echipată cu 8 bucle, pe fiecare buclă putându-se conecta maxim 250 de detectoare. Centrala a fost realizată într-o structură redundantă, modernă, modulară, care utilizează detectoare inteligente controlate de microprocesor.
Cele 8 bucle ale sistemului de avertizare incendiu sunt repartizate astfel:
– 2 bucle la subsol;
– 5 bucle la parter din care 1 buclă este rezervată pentru chiriași;
– 1 buclă pentru mezanin și etaj.
Toate elementele componente ale centralei sunt dublate. În caz de defectare a unui circuit, „dublura” acestuia preia funcțiile până la remedierea defecțiunii, sistemul rămânând complet funcțional (este indicată starea de avarie).
Montajul detectoarelor de fum, declanșatoarelor manuale, sirenelor interioare se realizează în conformitate cu legislația și cerințele beneficiarului, după cum urmează:
• La subsol s-au montat detectoare liniare de temperatură în zona de parcaj și circulație auto. În spațiile tehnice s-au montat detectoare multicriteriale de fum și temperatură. În camera centralei termice s-a prevăzut un detector de gaz. S-au montat butoane de semnalizare și sirene.
• La parter s-au montat detectoare multicriteriale de fum și temperatură sub și în tavanul fals. S-au montat butoane de semnalizare incendiu și sirene de semnalizare. În exteriorul clădirii s-au montat sirene de exterior cu flash, autoalimentate. S-a prevăzut o buclă de detecție pentru spațiul de sub tavanul fals, în vederea extinderii ulterioare în zona chiriașilor. Pentru zona depozitului de făină s-a prevăzut un detector ATEX (detector de gaz cu performanțe ridicate având o arie de supraveghere de 360°), iar pentru depozitele frigorifice au fost prevăzute detectoare prin aspirație.
• La mezanin în zonele de birouri s-au montat detectoare multicriteriale de fum și temperatură sub și în tavanul fals. S-au montat butoane de semnalizare incendiu și sirene de semnalizare.
• La etaj, în zona locuințe s-au montat detectoare multicriteriale de fum și temperatură pe holul de circulație. S-au montat butoane și sirene de semnalizare incendiu.
Distanța maximă dintre orice punct al clădirii și un buton manual de incendiu nu trebuie să depășească 30 m.
E) Sistem de semnalizare și alarmare (sonorizare și avertizare vocală) în caz de incendiu
Sistemul de avertizare și adresare vocală are rolul de a difuza mesaje vocale de alarmare și control, directe sau preînregistrate, în spațiile frecventate de publicul larg.
Mesajele sunt difuzate în situații de criză (incendii, cutremure, inundații, etc.) pentru avertizarea imediată , dirijarea și evacuarea rapidă și ordonată, a tuturor persoanelor implicate.
Pentru a îndeplini criteriile cerute de beneficiar, sistemul de amplificare PA (Public Address)/Sistem de Evacuare vocală și control, respectă următoarele:
– Controlează și gestionează integritatea „drumului critic”. Drumul critic este reprezentat de calea de la microfoanele de urgență și/sau generatorul de mesaje, la linia de difuzoare prin procesul de amplificare. Acesta se referă la: orice defecțiune a capsulei microfonice, a cablurilor de conectare cu console, a stării liniilor de amplificatoare și de difuzoare, trebuie raportate conform specificațiilor.
– Funcționează în lipsa unei surse de alimentare cel puțin 30 h la capacitate maximă și 24 h în stand-by prin existența unei linii de alimentare secundară.
– Înregistrează pe memoria nonvolatilă ultimele 100 de evenimente(defecțiuni) cu detalii complete: data/ora/minut/secunda/indicații(non-volatil=informația nu dispare odată cu deconectarea aparatului).
– Amplificator de rezervă în caz de defecțiune.
– Difuzarea de mesaje de alarmă cu nivel de claritate superior și independent de nivelul de zgomot de pe fundal.
V.3.3. Limitarea propagării incendiului la vecini
Centrul comercial este alcătuit dintr-un singur compartiment de incendiu.
Separarea față de clădirile învecinate se asigură prin distanțe de siguranță, ce respectă prevederile art.2.2.2. din P 118/99, astfel încât să nu se permită propagarea incendiilor.
V.3.4. Evacuarea utilizatorilor
A. Căi de evacuare a persoanelor
Căile de circulație pentru funcționarea normală a clădirii asigură și cerințele prevăzute de reglementări pentru evacuarea în caz de incendiu, astfel:
a) Alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea de alte funcțiuni:
– ușile ce protejează golurile de circulație funcțională practicate în pereții de compartimentare dintre depozitele de materiale combustibile și spațiul comercial, sunt uși rezistente la foc minimum 90', prevăzute cu sistem de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu (prin intermediul centralei de detectare și semnalizare incendii), conform prevederilor art.6.2.35. și 5.6.4. din P 118/99.
– ușile ce protejează golurile de circulație funcțională spre spațiile unde este amplasată centrala de detectare și semnalizare a incendiilor sunt uși rezistente la foc minimum 60', prevăzute cu sistem de autoînchidere.
b) Măsuri pentru asigurarea controlului fumului
Ținând cont de legislația în vigoare pentru zona de parcaj subteran au fost dimensionate instalații de ventilare (evacuare noxe) comune cu cele de evacuare fum, considerând un debit de ventilare de 300 m3/h pentru un spațiu de parcare subteran.
c) Tipul scărilor – forma și modul de dispunere a treptelor
În conformitate cu prevederile Normativului privind criteriile de performanță specifice scărilor și rampelor pentru circulația pietonală în construcții, indicativ NP 063-02, scările interioare ce fac legătura între subsol și parter sunt scări cu trepte drepte și au lățimea rampei de 1,35 m. Scările rulante ce fac legătura între subsol și parter au lățimea liberă de 1 m.
d) Geometria căilor de evacuare
Înălțimea minimă pentru căile de evacuare este de minimum 2 m pentru ușile de pe traseul de evacuare, fiind astfel respectate prevederile art.2.6.68. din P 118/99. Sensul de deschidere al ușilor de pe traseul de evacuare se face în sensul evacuării persoanelor spre exterior.
e) Timpi (lungimi) de evacuare
Având în vedere destinația clădirii și a spațiilor precum și gradul II de rezistență la foc rezultă:
Tabel V.4: Timpi de evacuare.
f) Număr fluxuri de evacuare
Numărul necesar de fluxuri de evacuare este dat de relația:
F N / C V.4.
N = reprezintă numărul de persoane ce trebuie să treacă prin calea de evacuare, conform art.2.6.55. din normativul indicativ P 118/99.
C = reprezintă capacitatea normată a unul flux care în conformitate cu prevederile art.4.2.39. respectiv din normativul P 118/99 este de 70 de persoane.
Subsol:
F 218/70 necesar 4 fluxuri de evacuare;
Patru uși într-un canat cu mânere antipanică, 1 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, ce fac legătura la nivelul parterului cu exteriorul clădirii, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 4 fluxuri (0,80 – pentru un flux).
Parter:
F 1910/70 necesar 28 fluxuri de evacuare;
– Trei uși în două canaturi cu mânere antipanică, 1,20 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 6 fluxuri (1,10 – pentru 2 fluxuri).
– Patru uși în două canaturi cu mânere antipanică, 2,10 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 16 fluxuri (2,10 – pentru 4 fluxuri).
– Două uși într-un canat cu mânere antipanică, 1 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuare a 2 fluxuri (0,80 – pentru 1 flux).
– Două uși în două canaturi cu mânere antipanică, 2,10 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 8 fluxuri(2,10 – pentru 4 fluxuri).
Total număr de fluxuri parter 32
Mezanin birouri CELEDEVIT:
F = 150/70 = necesar 3 fluxuri de evacuare;
– Două uși într-un canat cu mânere antipanică 1 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 2 fluxuri (0,80 – pentru 1 flux).
– O ușă în două canaturi, 1,20 m lățime – ce asigură evacuarea a 2 fluxuri.
Mezanin birouri de închiriat:
F 160/70 = necesar 3 fluxuri de evacuare;
– Patru uși într-un canat cu mânere antipanică, 1 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din magazin, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 4 fluxuri (0,80 – pentru 1 flux).
Etaj I (Anexa 3):
F 30/70 = necesar 1 flux de evacuare;
– Două uși într-un canat cu mânere antipanică, 1 m lățime – uși folosite în caz de evacuare din clădire, având deschidere în sensul de evacuare al utilizatorilor spațiului spre exterior și asigură evacuarea a 2 fluxuri (0,80 – pentru 1 flux).
g) Existența iluminatului de securitate
Conform reglementărilor, s-a prevăzut un iluminat de securitate de tip permanent, care permite asigurarea pentru zona de vânzare:
– reperării obstacolelor;
– balizajul ieșirilor;
– iluminat de ambianță.
Iluminatul de securitate din suprafața de vânzare și anexe s-a obținut pornind de la centrala alimentată prin încărcător în floating și cu alimentare de urgență.
Capacitatea bateriei permite alimentarea punctelor luminoase timp de minim 1 h.
Ansamblul încărcător – baterie este completat cu un bloc convertizor , care creează curent monofazat de 230 V alternativ (comutator) și permite alimentarea lămpilor fluorescente.
Pentru canalizări se folosesc cabluri rezistente la foc 90 minute.
Canalizările pentru localurile publice sunt diferite de cele pentru localuri private.
Paturile de cabluri au alt traseu decât cel pentru iluminatul obișnuit.
h) Prevederea de dispozitive de securitate la uși
Ușile ce protejează golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc, ce fac compartimentarea între depozit și celelalte spații(sala de vânzare) sunt uși rezistente la foc prevăzute cu sistem de autoînchidere sau de închidere automată (comandat de centrala de detectare și semnalizare incendii), conform prevederilor art.6.2.35. și 5.6.4. din P 118/99.
i) Timpul de siguranță a căilor de evacuare și după caz a refugiilor
În toate zonele clădirii se asigură lungimea admisă pentru evacuarea utilizatorilor.
j) Marcarea căilor de evacuare
S-a executat prin corpuri de iluminat (iluminat de securitate pentru evacuare) și cu săgeți indicatoare conform STAS 297/1. Prin dimensionarea făcută s-a urmărit evacuarea tuturor persoanelor în siguranță, în timpul cel mai scurt, în exterior la nivelul terenului.
B. Măsuri pentru accesul și evacuarea copiilor, persoanelor cu dezabilități, bolnavilor și ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu (dacă este cazul)
Pentru persoanele cu handicap locomotor care nu se pot deplasa singure, care au acces în clădire cu însoțitor sau cu cărucior, prin proiect s-a propus accesul în spațiul comercial la nivelul trotuarului, spații de parcare autoturisme special dedicate.
C. Asigurarea condițiilor de salvare a persoanelor, a animalelor și evacuarea bunurilor pe timpul intervenției
La nivelul întregului ansamblu sunt realizate căi de evacuare sau de intervenție pentru salvarea persoanelor și pentru stingerea incendiilor.
Asigurarea condițiilor de salvare a animalelor – nu este cazul.
Evacuarea bunurilor pe timpul intervenției se poate face în spațiul liber adiacent clădirii.
V.3.5. Securitatea forțelor de intervenție
A. Amenajările pentru accesul forțelor de intervenție în clădire și incintă, caracteristici tehnice și funcționale ale acceselor carosabile
Căile de acces, de evacuare și de intervenție cuprind intrările și ieșirile în și din incintă, căile de circulație carosabile din interiorul acesteia, accesul la punctul de alimentare cu apă și la racordurile fixe pentru cuplarea mijloacelor mobile de intervenție a serviciului de pompieri.
Platformele exterioare pentru parcarea mașinilor sunt situate în vecinătatea construcției, amplasate în afara gabaritului liber necesar pentru evacuarea persoanelor din clădire și a căilor de acces a vehiculelor pompierilor la fațadele clădirii sau la sursele de apă.
În fața ieșirilor din clădire există spații unde se pot evacua persoanele în caz de necesitate, fără să stânjenească accesul echipelor de intervenție.
Traseele de intervenție sunt scurte, ușor de recunoscut, echipate și marcate corespunzător, astfel încât să asigure protecția echipelor de pompieri.
Căile de acces, de evacuare și de intervenție sunt destinate să asigure:
– Evacuarea nestingherită și în condiții de siguranță a persoanelor aflate în pericol și a bunurilor materiale;
– Accesul în tot timpul anului al mașinilor, utilajelor și al personalului care acționează la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor și a bunurilor;
Starea acestora, practicabilitatea și identificarea lor cu ușurință sunt elemente esențiale în reducerea timpilor operativi de intervenție, în special a timpului de deplasare și de evacuare.
Intervenția autospecialelor se poate face pe cel puțin două fațade ale magazinului.
În interior intervenția este asigurată prin ușile exterioare la nivelul parterului.
B. Caracteristicile tehnice și funcționale ale acceselor carosabile și ale căilor de intervenție ale autospecialelor;
a) Numărul de accese:
Accesul autospecialelor de intervenție se poate realiza pe două fațade ale clădirilor, fiind astfel îndeplinite prevederile din P 118/99.
b) Dimensiuni, gabarite:
Căile de acces sunt dimensionate conform prevederilor Regulamentului general de urbanism, a tuturor normelor tehnice încât să reziste la circulația pentru trafic greu (peste 30 tone) și au o lățime care să permită trecerea autospecialelor (mai mare de 3,80 m).
c) Trasee;
d) Realizare și marcare: străzi și aleii carosabile, betonate sau asfaltate.
C. Ascensoare de intervenție;
Nu este cazul, clădirea nefiind înaltă.
a) Tipul, numărul și caracteristicile acestora:
Nu este cazul.
b) Amplasarea și posibilitățile de acces, sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă:
Grup electrogen.
c) Timpul de siguranță a ascensoarelor de pompieri:
Nu este cazul.
D. Asigurarea condițiilor de salvare a persoanelor, a animalelor și evacuarea bunurilor pe timpul intervenției
La nivelul întregului ansamblu sunt realizate căi de evacuare sau de intervenție pentru salvarea persoanelor și pentru stingerea incendiilor.
Asigurarea condițiilor de salvare a animalelor – nu este cazul.
Evacuarea bunurilor pe timpul intervenției se poate face în spațiul liber adiacent clădirii.
V.4. Echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor
A. Nivelul de echipare și dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
În conformitate cu prevederile specifice legale în vigoare („Normativ de siguranță la foc a construcțiilor”, indicativ P118/99, a reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a II-a – Instalații de stingere”, indicativ P 118/2-2013 și a reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de semnalizare a incendiilor și a sistemelor de alarmare contra efracției în clădiri” indicativ I 18/2-02) și ținând cont de faptul că această construcție este încadrată în gradul II de rezistență la foc, s-a avut în vedere următoarea dotare :
a) Dotare cu instalație de detectare și semnalizare a incendiilor
În conformitate cu prevederile art.4.2.1. din Normativul pentru proiectarea și executarea instalațiilor de semnalizare a incendiilor și a sistemelor de alarmare contra efracției în clădiri, indicativ I 18/2-02, pentru construcții comerciale în care își desfășoară activitatea un număr mai mare de 1500 de persoane, a fost obligatorie echiparea cu instalație de detectare – semnalizare incendii.
b) Dotarea cu instalații de stingere a incendiilor
În conformitate cu „Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, partea a II-a – Instalații de stingere”, indicativ P 118/2-2013, pentru construcții cu depozite din categoria C pericol de incendiu, cu arii de peste 750 m2 și densitatea sarcinii termice de peste 420 MJ/m2, a fost necesară dotarea spațiului cu hidranți interiori pentru incendiu. Pentru construcții închise de comerț cu o capacitate de primire mai mare de 500 de persoane, a fost necesară dotarea spațiului cu hidranți exteriori pentru incendiu și pentru construcții publice cu aria mai mare de 1250 m2 și densitatea sarcinii termice de peste 840 MJ/m2, a fost necesară dotarea spațiului cu instalație automată de stingere cu sprinklere.
Instalații de detectare și semnalizare a incendiilor
Sistemul de detecție și alarmare la incendiu are în componență următoarele echipamente:
1. Centrală de detecție și alarmare la incendiu echipată cu 8 bucle, pe fiecare buclă putându-se conecta maxim 250 de detectoare. Centrala a fost realizată într-o structură redundantă modernă, modulară care utilizează detectoare inteligente controlate de microprocesor.
Cele 8 bucle ale sistemului de avertizare incendiu sunt repartizate astfel:
– 2 bucle la subsol;
– 5 bucle la parter din care 1 buclă este rezervată pentru chiriași;
– 1 buclă pentru mezanin și etaj.
Toate elementele componente (cartele modul) ale centralei sunt dublate. În caz de defectare a unui circuit , „dublura” acestuia preia funcții până la remedierea defecțiunii, sistemul rămânând complet funcțional (este indicată starea de avarie).
2. Siguranța neafectată la defectarea procesorului
Dacă procesorul central se defectează, sistemul de monitorizare se asigură că semnalele de detecție și alarma de incendiu sunt transmise la o unitate alternativă. În acest fel facilitatea de detecție a sistemului de alarmare incendiu este menținută și în timpul operațiunilor de urgență. În cazul unei întreruperi de curent bateriile asigură funcționarea sistemului.
3. Diagnosticul de la distanță (TEDIS)
În practică este important să existe o imagine imediată a lucrărilor de întreținere și reparații. Specialiștii pot oferi ajutor localizat dintr-o locație îndepărtată. Sistemul de diagnostic la distanță oferă următoarele informații semnificative de la procesor pentru a fi sunat și afișat chiar și într-o rețea cu până la 31 de centrale:
• Informațiile existente în centrală;
• Toate setările curent;
• Starea fiecărui detector.
4. Rețea centrale
Permite până la 16 utilizatori cum ar fi centrale, display, panouri de semnalizare, terminale inteligente, combinate într-o rețea non-ierarhică , care acoperă câțiva km. Alerte cum ar fi : alarme, defecțiuni sau alte evenimente sunt accesibile tuturor utilizatorilor din acest punct.
5. Varietatea opțiunilor panoului frontal
Instalarea și operarea acestuia este simplă. Programarea este transmisă direct la sistemul de alarmare. Toate display-urile sunt concentrate pe esențial. De aceea simplifică operațiile care pot fi realizate necentralizat rețea.
6. Detectoare de incendiu adresabili
Detectorul multicriterial MTD 533 poate fi utilizat drept detector de fum, detector de temperatură ori detector combinat fum/temperatură după necesități și este configurat specific în funcție de condițiile ambientale ale mediului în care este instalat. Poate detecta încă din fazele incipiente atât incendiile cu flacără mocnită cât și cele cu flacără deschisă datorită capacității de identificare și evaluare a caracteristicilor focului și fumului (principiul Tyndal) precum și ale căldurii degajate (senzor NTC).
Sensibilitatea detectorului poate fi configurată cu ajutorul aplicației software de programare, conform specificațiilor EN 54. Detectorul dispune de izolator la scurtcircuit care , în eventualitatea unui scurtcircuit pe buclă, permite izolarea elementului defect și menține funcționale toate celelalte dispozitive pe pe buclă.
Pentru identificarea alarmelor false, detectorul folosește un filtru dinamic; de asemenea, atunci când este necesar, un mesaj de prealarmă este evaluat și transmis centralei de incendiu. Și pentru a compensa modificările ambientale, detectorul se ajustează automat, la intervale regulate după condițiile mediului înconjurător.
Montarea și instalarea se realizează prin utilizarea oricărui soclu din gama USB 501. Pentru planificarea și instalarea sistemelor automate de alarmare la incendiu, trebuie respectate normele și instrucțiunile specifice țării în care se execută proiectul. Este posibil să fie necesar ca și alte norme pentru detectoarele combinate să fie respectate, în cazul în care unul din principiile de detecție este dezactivat temporar sau permanent.
7. Declanșatoare manuale analog adresabile
Acestea acoperă un larg spectru de aplicație și trăsăturile lor standard includ indicatori alarmă și codificarea adresei în software.
8. Modulul 4 IN/2OUT analog adresabile
Modulul de intrare/ieșire BX-O2I4 se conectează la bucla Integral X-LINE. Dispune de două ieșiri pe releu – capabile de a emite pulsuri – și de patru intrări pentru interogarea contactelor libere de potențial. În cazul căderilor de tensiune, ieșirile pe releu se comută automat în poziția fail – safe. Această funcție poate fi programată și configurată prin software. În timpul inițializării buclei, BX-O2I4 detectează automat un eventual scurtcircuit. Astfel timpul de pornire a buclei este redus substanțial deoarece, în cazul unui scurtcircuit, tensiunea pe buclă rămâne constantă, asigurându-se alimentarea tuturor dispozitivelor conectate în buclă. Modulul BX-O2I4 se montează într-o cutie de plastic având clasa de protecție IP 66 și care acceptă diferite intrări de cabluri, în funcție de necesități. Pentru instalare se recomandă utilizarea de cablu ecranat, în special în cazurile când pot să apară interferențe electromagnetice ori acestea pot fi cauzate periodic datorită proceselor de funcționare. Pentru planificarea și instalarea sistemelor automate de alarmare la incendiu, s-au respectat normele și instrucțiunile specific românești.
9. Detector de gaz cu o treaptă de detecție – caracteristici tehnice
– Grad foarte înalt de sensibilitate;
– Optim pentru un sistem de alarmă – ieșire cu releu;
– Detectează diferite tipuri de gaze (metan, propan, butan);
– Semnalizarea acustică și optică;
– Element detector : Senzor Semiconductor;
– Stabilizare inițială : Aprox. 2 min.;
– Timp de răspuns : Aprox. 20 sec.;
– Tensiune de alimentare : DC 12V / 500 mA;
– Consum : În regim normal 1W, în regim de alarmare 2W;
– Alarma : Piezo, min.85 dB (cu revenire) ; Releu C/NC/NO;
– Limite de alarmă : 1/8 , 1/4 L.I.E. (Limita Inferioară de Explozie);
– Temperatura : – 10°C, 50°C;
– Umiditate : Max.95 % RH;
– Greutate : 250 g;
– Dimensiuni : D 105 mm x H 50 mm.
10. Sirena de incendiu de interior adresabilă – caracteristici tehnice
– Sirenă semnalizare;
– Cutie robustă, rezistentă la intemperii;
– Ton cu frecvență modulară;
– Protecție împotriva tăierii firelor, tamper;
– Programarea timpului de alarmă.
11. Sirenă incendiu autoalimentată – caracteristici tehnice
– Sirenă profesională de exterior;
– Autoprotecție la tăierea firelor;
– Autoprotecție la demontare;
– Semnalizare luminoasă pulsatorie (flash);
– Exterior estetic din policarbonat, protecție suplimentară metalică;
– Tensiune de comandă : 27,6 VDC;
– Timp maxim de alarmare ajustabil;
– Alimentare: acumulator intern de 12V/7 Ah;
– Sonor : 104 dBA (la 3 metri);
– Temperatura de funcționare : -25° … 55°C;
– Greutate : 2,8 kg;
– Corespunde normei de protecție IP34;
– Dimensiune : 180x270x90 mm;
– Greutate: 2,8 kg.
B. Instalații și dispozitive de limitare și stingere a incendiilor
1.Instalația de hidranți de incendiu interiori
În concordanță cu P 118/2-2013 și N.P. 127-09 s-au prevăzut instalații de hidranți interiori după cum urmează:
– Instalații de tip apă – apă pentru protejarea spațiilor comerciale;
Având în vedere că în parcarea subterană există posibilitatea ca temperatura să scadă sub +5°C se va realiza o rețea uscată de tip aer – apă.
Conform P 118/2-2013, s-au considerat 2 jeturi în funcțiune simultană pentru instalația de hidranți interiori la clădirile comerciale.
Având în vedere că spațiul comercial este echipat și cu instalație de securitate la incendiu cu sprinklere, hidranții interiori au fost amplasați astfel încât să se asigure protejarea fiecărui punct combustibil cu un singur jet.
Corespunzător prevederilor P 118/2-2013, este obligatorie prevederea hidranților de incendiu interiori cu următoarele caracteristici:
– Debitul specific minim al unui jet : qih = 2,50 l/sec.
– Numărul de jeturi în funcțiune simultan : 2; QC = 5,0 l/sec.
– Lungimea minimă a jetului compact : lC = 6 m
– Debitul de calcul al instalației : Qih = 5,0 l/sec.
Timpul teoretic de funcționare a instalației este în baza P 118/2-2013, de 10 minute.
S-au utilizat hidranți de 2″, STAS 2501, echipați cu țeavă de refulare, cu diametrul orificiului final de 13 mm , care asigură:
– Debitul specific = 2,5 l/sec.;
– Presiunea necesară la ajutajul țevii de refulare = 31,15 m H2O;
– Lungimea jetului compact : 10 m.
Accesoriile de trecere a apei (furtun de 20 metri liniari, cu diametrul Dn 50 mm, țeavă de refulare simplă, ajutaj de pulverizare a apei și cheie de manevră), au fost pozate în cutii de hidranți și nișe, astfel încât robinetele să fie la maxim 1,50 m de pardoseală, corespunzător P 118/2-2013.
Hidranții interiori au fost amplasați în locuri vizibile și ușor accesibile în caz de incendiu.
Pentru instalația din parcaj, de tip aer – apă s-au montat electrovane comandate de la butoanele de incendiu amplasate lângă fiecare hidrant în parte. Aceste electrovane s-au montat în camera de pompare unde temperatura nu va scădea sub +5°C.
Conductele de distribuție a apei au fost realizate din țeavă de oțel zincat, protejate contra coroziunii prin grunduire și vopsire.
Pentru a evita stagnarea apei, rețeaua de stingere a incendiilor cu hidranți interiori s-a racordat la rezervorul unui wc din grupul sanitar de la ultimul nivel.
Ținând cont de regimul de înălțime al construcției, pentru rețeaua din subsol se prevăd reductoare de presiune, fără a depăși la capetele de debitare (ajutaj – țeavă de refulare) presiunea de 4 bar, conform P 118/2-2013.
Rezerva intangibilă de incendiu este păstrată în rezervorul de incendiu amplasat îngropat lângă stația de pompare.
Presiunea necesară în instalație este asigurată de un grup de pompare sub presiune, compus din: pompă activă, pompă de rezervă, pompă pilot, rezervor de hidrofor, armături și elemente de automatizare.
Pompele intră în funcțiune automat, funcție de presiunea din instalație și sunt oprite numai manual din stația de pompare.
Conductele de alimentare a rețelei supraterane de hidranți de tip apă – apă de la camera pompelor, au fost izolate cu armaflex 9 mm și prevăzute cu fir electric încălzitor.
Volumul de apă pentru stingerea incendiilor este păstrat într-un rezervor de acumulare amplasat în subsolul clădirii fiind calculat în conformitate cu cerințele STAS 1478-90.
2. Instalația de hidranți de incendiu exteriori
În conformitate cu cerințele existente clădirea a fost echipată cu instalație cu hidranți de incendiu exteriori.
Respectând cerințele P 118/2-2013, pentru construcțiile închise de comerț cu o capacitate de primire mai mare de 500 de persoane și volumul compartimentelor de incendiu (mai mare de 50000 m3), s-au prevăzut hidranți pentru stingerea incendiilor din exterior.
Aceștia au fost dotați cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, țevi de refulare, etc.), astfel încât să se asigure parametrii de calcul, debitul de apă și presiunea pentru intervenția la nivelul cel mai înalt.
Accesoriile de intervenție se păstrează în panouri PSI (pichete) montate lângă clădire sau într-o încăpere separată din spațiul tehnic. S-au prevăzut câte un panou PSI la 5000 m2 din incintă.
Hidranții exteriori sunt de tip suprateran Dn 100 mm cu câte 2 racorduri de tip B de câte 5 l/s , din care se utilizează câte două linii de furtun, în lungime maximă de 120 metri liniari, iar ramificațiile rețelei inelare care alimentează hidranții de incendiu exteriori, au diametrul de 110 mm. Diametrul rețelei exterioare de distribuție este de 160 mm.
Dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori se face conform P 118/2-2013. Astfel pentru stabilirea debitelor la clădiri cu mai multe compartimente de incendiu, debitul se alege pentru compartimentul cu volumul cel mai mare.
Corespunzător P 118/2-2013:
– La clădiri de depozitare obișnuite;
– Cu gradul „II” de rezistență la foc;
– Categoria „C” pericol de incendiu;
– Cu un volum al compartimentului de incendiu mai mare de 50000 m3.
Astfel debitul de apă pentru stingerea din exterior al unui incendiu este:
Qie = 25 l/sec.
Timpul teoretic de funcționare a instalației este de 3 h. Presiunea și debitul pentru instalația de hidranți exteriori sunt asigurate de la stația de pompare comună pentru rețeaua de hidranți exteriori și interiori.
3. Instalația de stingere automată cu sprinklere
În conformitate cu cerințele NP 127 și P 118/2-2013, clădirea este echipată cu instalație automată de sprinklere.
Conductele de ramificație se execută din țeavă de oțel și se montează conform planurilor cu panta de 5 ‰. În capătul fiecărei ramificații s-a prevăzut câte un ventil de aerisire pentru a permite aerisirea instalației, dopuri pentru spălarea instalației și manometre pentru controlul presiunii. Manometrele se racordează la instalație prin intermediul supapelor de separație. Conductele de distribuție au fost prevăzute a se monta cu panta de 2 ‰. Din punctul cel mai de sus s-a prevăzut a se monta o conductă la capătul căreia (care este la loc vizibil și ușor accesibil) s-a montat un robinet de golire cu portfurtun necesar pentru spălarea instalației și un manometru.
Pentru alimentarea cu apă a instalației de sprinklere de la pompele mobile de incendiu pe distribuitoarele din camerele ACS s-a prevăzut o conductă care alimentează instalația de la racordurile fixe tip B , marcate cu indicatoare, la 1 m de la nivelul trotuarului clădirii. Debitul unui racord fix tip B este de 15 l/sec., și a rezultat că racordurile fixe tip B sunt în număr de 7. Fiecare racord a fost prevăzut cu ventil de reținere.
Caracteristicile hidraulice, geometrice și funcționale ale sprinklerelor de care se ține seama la alegerea tipurilor și numărului acestora sunt :
– Debitul specific qsp (l/sec.), realizat la o anumită presiune disponibilă a apei în secțiunea orificiului de refulare, Hi (mH2O);
– Diametrul orificiului de refulare al sprinklerului, di (mm);
– Aria protejată , Ap (m2) și aria de declanșare simultană a sprinklerelor, As (m2);
– Intensitatea de stropire cu apă, ii (l/sec. m2) și intensitatea de stingere is (l/sec. m2);
– Temperatura de declanșare a sprinklerelor (°C);
– Caracteristicile hidraulice, geometrice și funcționale ale sprinklerelor sunt precizate de producător pentru fiecare cap de sprinkler.
Instalațiile de sprinklere au fost concepute în următoarele sisteme: – De tip apă-apă, acolo unde în spațiile protejate (în care sunt montate componentele instalației) este asigurată, în permanență, temperatura minimă de gardă de +4°C;
– De tip apă-aer, acolo unde în spațiile protejate (în care sunt montate rețelele de distribuție a apei echipate cu capete de sprinkler) temperatura poate scade sub temperatura minimă de gardă de 4°C;
Conform NP 127-09 toate parcajele subterane de tipul P1, P2, P3 și P4 s-au prevăzut cu sprinklere standard montate cu rozeta în sus.
În proiect s-au prevăzut sprinklere cu bulb, având diametrul interior de 1/2″ , de tip K80 (conform SR EN 12845) pentru spațiul comercial, birouri și parcarea subterană și sprinklere de tip K115 pentru spațiile de depozitare. În spațiul având ca destinație brutărie s-au utilizat sprinklere K80 având o temperatură de declanșare de 93°C.
Capetele de sprinklere au fost astfel amplasate încât fiecare din acestea să protejeze o suprafață maximă de 9 m2, corespunzător încadrării clădirii în clasa de risc mare de incendiu „HH”.
Timpul de funcționare a instalației de sprinklere este conform SR EN 12845, de 90 minute.
Pentru situația cea mai dezavantajată, spațiul de depozitare, conform SR EN 12845, tabel 4 trebuie asigurată o intensitate de 15 mm/min. Conform tabel 7 presiunea necesară pentru sprinklere K 115 și aria protejată de 9 m2 , este de 2,10 bar.
Aria de declanșare simultană a sprinklerelor din zona de incendiu s-a considerat de 260 m2 în cazul compartimentului de incendiu suprateran, conform SR EN 12845-09.
– Intensitatea de stingere: is= 0,25 l/sec. m2;
– Aria de declanșare simultană As = 260 m2;
– Debitul unui cap de sprinkler: 2,78 l/sec.;
– Numărul de capete minim pe aria de declanșare simultană : 29;
– Debitul de calcul sprinklere plafon : Qp = 80,55 l/sec..
La acest debit s-a mai adăugat și debitul necesar pentru sprinklerele de raft K80 cu răspuns rapid.
Debit de calcul sprinklere raft Qr = 11,30 l/sec.
Debit total instalație sprinklere Qis = 91,85 l/sec.
Timpul de funcționare : 90 minute.
Instalația de sprinklere este formată din: sprinklere , conductele de ramificație și distribuție, conducte principale, ACS-uri.
Conform P 118/2-2013 rețelele de sprinklere, în sistem aer-apă , au fost împărțite în zone care să nu depășească 600 capete de sprinkler și un volum de aer de 3 m3. Rețelele de sprinklere în sistem apă-apă au fost împărțite în zone care să nu depășească un număr de 800 capete de sprinkler.
4. Instalații de sprinklere deschise (drencere)
Corespunzător prevederilor Normativului P 118/2-2013 și NP 127/2009 – pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta în timpul unui incendiu.
Prin proiect s-au prevăzut perdele de protecție cu sprinklere deschise pentru protecția rampelor de acces la subsol și a golului de scară dintre subsol și parter, protecția culoarelor de evacuare, precum și separarea compartimentelor de incendiu pe linia caselor de marcat.
Instalația de protecție cu sprinklere deschise a fost alcătuită în conformitate cu prevederile din Normativul P 118/2-2013, din următoarele echipamente:
– Vană cu acționare electrică, dublată de posibilitatea de acționare manuală locală (robinet de by-pass a vanei cu acționare electrică) sau de la distanță (electrică cu butoane de acționare);
– Conducte de distribuție (pentru alimentarea capetelor de debitare a apei);
– Sprinklere deschise (pentru crearea perdelelor de apă);
– Distribuitor de alimentare cu apă a instalațiilor de protecție;
– Grup de pompare pentru instalația de drencere;
– Rezerva de apă.
Instalația de protecție cu drencere a fost alimentată cu apă din rezerva proprie în rezervorul de acumulare apă pentru stingerea incendiilor.
Ridicarea presiunii este asigurată de grupul de pompare aferent instalației de drencere.
Pentru separarea compartimentelor de incendiu pe linia caselor precum și pentru protecția culoarelor de evacuare s-a realizat o rețea de drencere montată la plafonul halei.
În camera stației de pompare, se asigură pe timp friguros, în permanență, o temperatură minimă de gardă de +5°C.
În caz de incendiu este asigurată semnalizarea intrării în funcțiune a instalației, acustică și optică la dispeceratul clădirii.
Această instalație este interconectată cu sistemul de semnalizare al clădirii, prin intermediul căruia se comandă automat deschiderea vanei cu acționare electrică.
C. Dotarea cu stingătoare
Construcția a fost dotată cu mijloace de primă intervenție – stingătoare. Conform Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire și stingere a incendiilor respectiv ale P 118/99, a fost necesară dotarea cu stingătoare portabile cu pulbere de 6 kg sau echivalente (un stingător la 200 m2 , conform cu anexa nr.6 din Ordinul MAI nr.163/2007). Astfel, magazinul a fost prevăzut cu 103 stingătoare. Toate mijloacele de primă intervenție sunt ușor accesibile personalului și sunt menținute în bună stare de funcționare, executându-se periodic verificările prevăzute de producător și de legislația în vigoare.
V.5. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu
V.5.1. Surse de alimentare cu apă, substanțele de stingere și rezervele asigurate
a) Stația de pompare pentru stingerea incendiului
Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor a fost montată în subsolul clădirii, într-o cameră special amenajată.
Pentru instalațiile de stingere a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, este prevăzut:
– un grup de pompare pentru hidranți;
-2 recipiente de hidrofor 300 litri;
– rezervor apă cu capacitate 273 m3.
Pentru instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere, a fost prevăzut:
– un grup de pompare pentru sprinklere;
– o stație de pompare diesel de rezervă, montată într-o cameră separată, conform P 118/2-2013;
– 2 recipiente de hidrofor 800 litri;
– rezervor apă cu capacitate 496 m3;
Pentru instalațiile de stingere a incendiilor cu sprinklere deschise, a fost prevăzut:
– un grup de pompare pentru sprinklere deschise;
– 2 recipiente de hidrofor 600 litri;
– rezervor apă cu capacitate 230 m3.
b) Rezerva de apă pentru stingerea incendiului
Volumul de apă pentru stingerea incendiilor este păstrat într-un rezervor de acumulare amplasat lângă stația de pompare, fiind calculat în conformitate cu cerințele STAS 1478-90, pentru fiecare tip de instalație astfel:
– hidranți interiori:
Vh interiori 5 l/sec. x 10 min. x 60 sec. = 3000 l = 3 m3
– hidranți exteriori:
Vh exteriori 25 l/sec. x 180 min. x 60 sec. = 270 000 l = 270 m3
– sprinklere :
Vsprinklere 91,85 l/sec. x 90 min. x 60 sec. = 496 000 l = 496 m3
– sprinklere deschise:
Vsprinklere deschise = 64 l/sec. x 60 min. x 60 sec. = 230 000 l = 230 m3
Volumul util al rezervorului de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, rezultat din calcul a fost:
V util al rezervorului de acumulare = Vh interiori + Vh exteriori + Vsprinklere + Vsprinklere deschise = 3+270+496+230 = 999 m3.
Rezerva de apă pentru incendiu este stocată în două bazine adiacent stației de pompare incendiu, montate îngropat, având o capacitate utilă de 499,50 m3 fiecare.
S-a asigurat posibilitatea alimentării autopompelor formațiilor de pompieri din rezervorul de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, prin prevederea unui punct de alimentare cu două racorduri exterioare tip „A” din fiecare rezervor.
Pentru supravegherea permanentă a alimentării cu apă a rezervorului s-au prevăzut instalații pentru semnalizarea optică și acustică a nivelelor rezervoarelor de incendiu, cu transmiterea semnalizării la dispeceratul de securitate și pompieri de la parter, în concordanță cu prevederile P 118/2-2013.
V.6. Concluzii
A. Condițiile și măsurile necesare a fi luate în funcție de situația existentă
În eventualitatea unui incendiu se întrerupe alimentarea cu energie electrică și cu gaze naturale și se anunță telefonic:
– Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
– SC Electrica;
– Poliția.
B. Condițiile și reglementările care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcției
Personalul permanent a fost instruit pentru a cunoaște normele ce se impun în caz de necesitate. Activitatea de prevenire și stingere a eventualelor incendii constituie sarcini de serviciu care se înscriu în fișa posturilor. Persoanele cu atribuții de conducere au asigurat salariaților din subordine, care au stabilite în fișele posturilor sarcini și responsabilități de apărare împotriva incendiilor, timpul și condițiile necesare desfășurării activităților aferente îndeplinirii în bune condiții a respectivei sarcini.
Sunt obligatorii următoarele activități:
– Instruirea la angajare și instruirea periodică a salariaților privind normele, regulile și măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor, precum și asupra sarcinilor ce le revin din planurile de intervenție.
– Participarea salariaților la instruirile și exercițiile privind prevenirea și stingerea incendiilor stabilite potrivit legii.
În ceea ce privește documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe durata exploatării construcției s-au stabilit următoarele:
– Instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire și stingere, planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează, se utilizează și afișează conform reglementărilor specifice.
– Planurile de intervenție se întocmesc ori se actualizează după caz, în situațiile reglementate sau impuse de condițiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor.
– Punerea în aplicare a planurilor de evacuare și a planurilor de intervenție este obligatorie în situații de urgență publică de incendiu, precum și aplicațiile tactice de intervenție.
S-au întocmit și afișat planurile de evacuare.
S-a nominalizat o persoană care să coordoneze activitatea de PSI și care să întocmească planul de apărare împotriva incendiilor.
Planul de autoapărare cuprinde:
– Dispoziția de constituire a comisiei.
– Obligațiile generale și specifice ale membrilor comisiei.
– Măsurile de autoapărare cu termeni și responsabilități, completate trimestrial, precum și cele rezultate din documentele de control ale organelor de specialitate.
– Stabilirea locurilor unde este interzis focul deschis și fumatul.
– Evidența exercițiilor și aplicațiilor.
– Evidența instalațiilor și mijloacelor PSI din dotare, tematica de instruire a personalului angajat.
Prin acest plan se stabilesc măsurile și operațiunile care trebuie luate în permanență:
– În clădire și în încăperile acesteia;
– La instalațiile, aparatele și mijloacele de prevenire și stingere a incendiilor, precum și la punctele de comandă ale acestora(centrale și butoanele de semnalizare a incendiilor, vanele rețelelor exterioare și interioare de apă, hidranți de incendiu, stingătoarele și postul telefonic de anunțare a incendiilor la serviciul pompierilor militari din zonă);
– La dispozitivele de acționare a mijloacelor cu rol de protecție în caz de incendiu (trapele de evacuare a fumului, clapetele de pe tubulaturile de ventilație și condiționare, ventilatoarele de introducere și exhaustare, ferestrele și ușile de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor);
– Tablourile de distribuție și întrerupătoarele instalațiilor electrice de iluminat, de forță și iluminat de siguranță și la sursele de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu.
Pentru asigurarea timpilor de evacuare și de intervenție estimați, căile de acces, de evacuare și de intervenție se mențin în permanență, în orice anotimp practicabile și curate.
Acestea au fost marcate cu indicatoare de securitate, conform reglementărilor legale în vigoare astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu ușurință atât ziua cât și noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.
S-au montat indicatoare corespunzătoare la ușile de acces către încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.
În casele scărilor, pe coridoare sau holurile căilor de evacuare ale clădirii nu s-au amenajat locuri de lucru sau depozitat materiale, precum nici nu s-au efectuat modificări la acestea prin care să se reducă lățimea sau înălțimea liberă de circulație, stabilită ori care prezintă pericol de incendiu și care ar putea împiedica evacuarea persoanelor și a bunurilor, precum și accesul personalului de intervenție.
Scenariul de securitate la incendiu își pierde valabilitatea atunci când nu mai corespunde situației pentru care a fost întocmit.
Întocmirea acestuia duce la rezolvarea unor probleme-cheie cum ar fi determinarea: zonelor protejate în cazul incendiilor, numărului estimativ de vizitatori care se pot afla în incinta complexului, numărul angajaților regăsiți permanent la interior, tipurilor de risc existente datorită depozitării anumitor mărfuri, numărul căilor de evacuare, stabilității la foc a construcției, și de asemenea limitarea apariției și propagării focului.
Tot din prezentul scenariu a reieșit faptul că, pentru asigurarea unei rezerve de apă necesare complexului în cazul unui incendiu, au fost construite două bazine montate îngropat, având un total de aproximativ 999 m3 de apă.
CAPITOLUL VI
ÎNTOCMIREA SCENARIULUI DE INTERVENȚIE LA UN CENTRU COMERCIAL DE MARI DIMENSIUNI
Obiectiv: CELEDEVIT BÂRLAD
VI.1. Topografia zonei incendiate
– Dimensiuni: 200×150 m, H=14 m;
– Relief: Zonă asfaltată cu mici spații verzi, fără denivelări;
-Vegetație: pădure la Nord;
– Detalii de planimetrie:
*Căi de acces: Strada Milcov;
*Zone cu aglomerări de persoane: la sud: magazin materiale de construcții.
VI.2. Persoane implicate sau afectate
– Persoane sinistrate: 47 dintre care: copii, adulți și persoane în vârstă;
– Autorități: poliție, pompieri, jandarmerie, consiliul local, protecție civilă;
– Mass-media: televiziune, presă;
– Localizarea persoanelor în zona incendiată: posibilitatea existenței victimelor în orice punct al obiectivului;
– Personal de intervenție: pompieri profesioniști și serviciul de pompieri al obiectivului.
VI.3. Condiții meteorologice
– actuale: cer senin;
– prognozate: intensificări ale vântului.
VI.4. Resurse în zona incendiată
– rezerva de apă pentru stingerea incendiilor;
– 3 hidranți interiori;
– 2 hidranți exteriori amplasați în parcare;
– 1 hidrant amplasat în parcarea subterană.
VI.5. Acțiuni în curs
Situația se raportează eșalonat după cum urmează:
– Șeful GIS → Comandantul Subunității;
– Comandantul Subunității → Ofițerul Operativ;
– Ofițerul Operativ → Inspectorul Șef;
– Inspectorul Șef → Inspector General.
Figura VI.1: Plan amplasament Celedevit Bârlad.
Datorită mărimii obiectivului, acțiunea de recunoaștere se realizează de către două grupe, folosindu-se de căile de acces și de scările fixe de incendiu. Pe timpul acțiunii de recunoaștere, comandantul intervenției va stabili:
– prezența oamenilor rămași în încăperile magazinului, la diferite etaje, starea în care se află, necesitatea acordării primului ajutor medical, metodele și mijloacele ce pot fi folosite pentru salvarea rapidă;
– gradul de inundare cu fum a caselor scărilor care vor fi folosite pentru salvarea oamenilor, necesitatea și posibilitatea ventilării lor sau evacuării fumului cu ajutorul mijloacelor specializate din dotarea autospecialei;
– natura, cantitatea și modul de depozitare al mărfurilor supuse arderii;
– locul și proporțiile incendiului, direcțiile principale de propagare a acestuia;
– cantitatea și modul de depozitare a mărfurilor care trebuie evacuate sau numai protejate împotriva efectelor fumului, focului sau apei;
– prezența substanțelor îmbuteliate, pasibile de a exploda și provoca;
– existența personalului și mijloacelor tehnice din dotarea magazinului, posibilitățile de evacuare a acestora în acțiunea de evacuare a valorilor materiale (benzi transportoare, elevatoare, electrocare, cărucioare, containere, coșuri etc.);
– existența instalațiilor speciale de stingere (sprinklere sau sprinklere deschise), dacă au fost puse în funcțiune și efectul acestora pentru limitarea propagării incendiului;
– prezența instalațiilor electrice de iluminat, de forță și de ventilație sub tensiune și necesitatea deconectării lor;
– existența tablourilor generale sau a cabinelor telefonice și electrice în subsoluri, dacă acestea au fost scoase de sub tensiune, în vederea prevenirii electrocutărilor;
– măsuri de asigurare a servanților care vor acționa în încăperile incendiate ale magazinului.
Ținând cont și de faptul că incendiul a izbucnit pe timp de zi, sarcina cea mai importantă și plină de răspundere a comandantului intervenției este să organizeze și să conducă personal acțiunea de salvare și evacuare a persoanelor rămase blocate și neevacuate. Acesta are obligația:
– să organizeze echipe de 3-4 oameni din subunitatea specializată de salvatori, pentru fiecare nivel, cu misiunea de a căuta și de a descoperi victimele, de a le transporta până la punctele sanitare, în care sunt concentrate autosalvări cu personal medico-sanitar specializat, chemat încă de la plecarea subunităților la incendiu;
– ca în cazul în care numărul victimelor este mai mare se cere sprijin, încă de pe timpul executării recunoașterii;
– să instaleze și să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea fumului și a gazelor toxice fierbinți, în primul rând din casele scărilor folosite pentru evacuare;
– să numească, special, la fiecare nivel, servanți, care să adune și să îndrume cumpărătorii și personalul spre ieșiri, să tempereze spiritele, liniștindu-i pe cei cuprinși de panică.
Sectoarele de intervenție sunt organizate tot de către comandantul intervenției, astfel:
– un sector de intervenție cu misiunea de localizare și lichidare a incendiului în încăperile incendiate, evacuarea fumului și a valorilor materiale de preț amenințate direct de incendiu sau de efectele fumului și a apei;
– un sector de intervenție cu misiunea de supraveghere și limitare a propagării incendiului la etajele superioare, cu dispozitiv etajat, inclusiv la acoperiș;
– un sector de intervenție cu misiunea de supraveghere și limitare a propagării incendiului la etajele inferioare, prin intermediul golurilor scărilor rulante sau al altor instalații de legătură între etaje, cum sunt: casele lifturilor de transport, de mărfuri ș.a.. Acestui sector i se va încredința și misiunea de evacuare a apei ce se acumulează pe timpul ducerii acțiunilor de stingere în scopul protejării cabinelor instalațiilor electrice de iluminat, de forță, de ventilație, cât și a mărfurilor depozitate în aceste subsoluri;
– un sector de intervenție pentru protecția clădirilor vecine alipite magazinului incendiat sau situate în apropierea acestuia.
VI.6. Descrierea evenimentului
În jurul orei 11:00, s-a primit un apel prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, unde s-a anunțat izbucnirea unui incendiu în orașul Bârlad, în incinta hipermarketului Celedevit.
La primirea apelului, serviciile profesioniste de pompieri aparținând Detașamentului de Pompieri Bârlad au început deplasarea spre obiectiv. La ora 11:10, pompierii ajung la locul intervenției, se execută recunoașterea și se constată un incendiu la un magazin de articole vestimentare în incinta complexului Celedevit, cu posibilitate de propagare la zona de foodcourt și la parcarea subterană a complexului.
Se intervine cu autospeciale de stingere a incendiilor cu apă și spumă.
Situația tactică posibilă
La ora 11:40, incendiul se propagă la parcarea subterană a complexului, suprafața de ardere se mărește, iar numărul de victime crește la 12 persoane, dintre care: 8 dintre acestea prezintă arsuri minore, iar 4 sunt intoxicate cu fum.
Se solicită noi forțe în sprijin.
Tabel VI.1 : Repartiția misiunilor pentru obiectivul general.
Unde:
S.I: – situație inițială;
S.A. – situație actuală;
S.T.P. – situație tactică posibilă.
SITUAȚIA ACTUALĂ
Situația tactică: stingere incendiu hipermarket Celedevit.
Conduce: comandantul intervenției.
Tabel VI.2 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea situației actuale.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 1
Situația tactică: stingere incendiu magazin articole vestimentare.
Conduce: șef sector 1.
Tabel VI.3 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 1: stingere incendiu magazin articole vestimentare.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 2
Situația tactică: evacuare persoane din hipermarketul Celedevit.
Conduce: șef sector 2.
Tabel VI.4 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 2: evacuare persoane din interiorul Hipermarketului Celedevit.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 3
Situația tactică: acordare prim-ajutor medical de urgență.
Conduce: șef sector 3.
Tabel VI.5 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 3: acordare prim-ajutor medical de urgență.
SITUAȚIE TACTICĂ POSIBILĂ
Situația tactică: stingere incendiu parcare subterană.
Conduce: comandantul intervenției.
Tabel VI.6 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea situației tactice posibile.
Autospeciala Iveco Magirus și ambulanța au venit de la detașamentul de pompieri din Vaslui.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 1
Situația tactică: stingere incendiu parcare subterană hipermarket Celedevit.
Conduce: șef sector 1.
Tabel VI.7 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 1: stingere incendiu parcare subterană.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 2
Situația tactică: evacuare persoane din parcarea subterană.
Conduce: șef sector 2.
Tabel VI.8 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 2: evacuare persoane din parcarea subterană.
SITUAȚIE SPECIFICĂ 3
Situația tactică: acordare prim-ajutor medical de urgență.
Conduce: șef sector 3.
Tabel VI.9 : Repartiția misiunilor pentru îndeplinirea misiunii specifice 3: acordare prim-ajutor medical de urgență.
VI.7. Concluzii
Chiar dacă este fictiv, scenariul de intervenție este extrem de util pentru serviciile profesioniste de pompieri, deoarece odată ajunse la fața locului, acestea împreună cu comandanții intervențiilor se pot descurca mult mai ușor și sunt mult mai bine organizați. Aceste scenarii trebuie organizate pentru orice tip de obiectiv, dar în special pentru cele în care se află aglomerări mari de persoane, toate aceste lucruri pentru a facilita serviciilor de pompieri intervenția, acționând în cele mai sigure și eficiente moduri.
Atât comandanții cât și șefii de sectoare nu vor putea fi surprinși dacă, aceștia și-au însușit anumite cunoștințe referitoare la intervenția la astfel de obiective, prin realizarea unui scenariu de intervenție și prin efectuarea de exerciții.
Deși asupra tuturor se răsfrânge o responsabilitate uriașă, cea mai grea sarcină o are comandantul intervenției deoarece acesta trebuie să știe să organizeze absolut toate sectoarele de intervenție și șefii acestora într-un timp foarte scurt.
CONCLUZII
Orice construcție are propriile sale caracteristici, iar această lucrare de diplomă a dorit să evidențieze anumite aspecte legate de securitatea la incendiu pentru un centru comercial. Ținând cont de faptul că aceste tipuri de construcții sunt puțin mai pretențioase, pentru a realiza o bună securitate la acestea, trebuie respectate cu strictețe regulile prevăzute în normative.
Deoarece este mult mai ușor și eficient de a preveni un incendiu decât de a-l combate, la aceste tipuri de construcții apărarea împotriva incendiilor trebuie respectată întocmai de către personalul complexului. Exercițiile pentru evacuare în caz de incendiu au un rol foarte important pentru a înțelege ce au de făcut atât angajații, cât și clienții care se află la interior.
Unul dintre cele mai importante elemente în vederea asigurării securității la incendiu îl reprezintă scenariul de securitate la incendiu deoarece prin intermediul acestuia ne stau la dispoziție toate datele referitoare la construcție (amplasare, arii, volum, compartimente de incendiu, căi de evacuare, măsuri de protecție activă și pasivă etc.) și astfel sunt asigurate măsurile necesare pentru a se garanta o protecție corespunzătoare împotriva incendiilor. În capitolul cinci s-a realizat un scenariu de securitate la incendiu pentru un complex comercial în care sunt prezentate toate datele referitoare la clădire impuse de structura cadru a scenariului de securitate la incendiu, conform OMAI 130 din 2007.
Datorită acestuia prin intermediul calculelor a rezultat numărul zonelor protejate în cazul incendiilor, numărul angajaților regăsiți permanent la interior, tipurile de risc existente datorită depozitării anumitor mărfuri, numărul căilor de evacuare, stabilitatea la foc a construcției, și de asemenea limitarea apariției și propagării focului. Calculându-se cantitatea necesară de apă pentru incintă în cazul unui incendiu, a rezultat faptul că este nevoie de o rezervă de aproximativ 999 de m3 de apă pentru ca hipermarketul să fie asigurat în cazul unui incendiu.
La sfârșitul lucrării s-a realizat și un scenariu de intervenție pentru un astfel de complex. Acesta are un rol semnificativ, deoarece ne arată cum s-ar putea desfășura o intervenție într-o situație reală și anume cum trebuie organizată intervenția în cel mai rapid și eficient mod, pentru a reduce către minim pierderile de vieți omenești, dar și pagubele materiale.
În acest scenariu s-a abordat intervenția la un centru comercial de mari dimensiuni, mai exact un incendiu izbucnit la un magazin de articole vestimentare. De asemenea pentru a simula o situație cât mai reală, s-a propus o propagare a incendiului de la magazin către parcarea subterană. Cele mai importante aspecte legate de această intervenție au fost modul de amplasare a autospecialelor și coordonarea tuturor șefilor de sectoare de către comandantul intervenției, pentru ca intervenția să se desfășoare fără a se agrava situația.
ANEXE
Anexa 1: Planurile clădirii pentru care s-a întocmit scenariul de securitate la incendiu.
Anexa 1 – Plan subsol
Anexa 1 – Plan parter
Anexa 1 – Plan etaj 1
BIBLIOGRAFIE
1. Bălulescu, P., Agenda Pompierilor;
2. Bălulescu, P., Stingerea incendiilor;
3. Mocioi, A., Curs T.T.I.S.U. – Stingerea incendiilor izbucnite la magazine și complexe comerciale;
4. Vulcăneanu, S. (2002), De la semne și simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcțiilor de clădiri și a spațiilor învecinate, Editura Matrix Rom, București;
5. Calotă, S., Temian, G. (2009), Manualul Pompierului, Editura Imprimeria de Vest, Oradea;
6. Tactica stingerii incendiilor, Vol. I, pg. 203-213;
7. Buletinul pompierilor, nr 2/72, pg. 74-77 ; nr. 3/72,
8. Metodica instrucției tatctice de specialitate a subunităților de pompieri, partea I, ed. 1988, pg. 203-209;
9. Pompierii Români , nr.1-2001,pg. 34-35;
10. http://conspecte.com/Comert/comertul-definire-si-istoric-aparitiei-sale.html;
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercial#Centrele_comerciale_moderne;
12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipermarket;
13. LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
14. Cod de proiectare seismic „Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2006;
14. Normativ I 7-2011, Proiectarea instalațiilor electrice aferente clădirilor;
15. Normativ pentru exploatarea instalațiilor sanitare, I9/1 – 1997;
16. Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a, Instalații de stingere, indicativ P 118/2-2013;
17. Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127-09;
18.Normativ I 7-2011, Proiectarea instalațiilor electrice aferente clădirilor;
19. OMAI 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu;
20. ORDIN Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
21. ORDIN Nr. 187 din 19 august 2010 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind apărarea împotriva incendiilor la spații pentru comerț.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [306893] (ID: 306893)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.