ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [306892]
ACADEMIA DE POLIȚIE “Alexandru Ioan Cuza”
[anonimizat]. univ. dr. ing. mr.
Ion ANGHEL
Absolvent: [anonimizat]
2015
[anonimizat] “Competențe ale unui investigator de incendii” îmi aparține în întregime și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. [anonimizat], [anonimizat], cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului:
[anonimizat], sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, 24.06.2015
Autor: Dan BURLACU
_________________________
(semnătura în original)
CupRins
Cuprins 3
Lista figurilor 7
Lista tabelelor 8
Rezumat 9
Glosar 10
Introducere 11
Capitoulul I. Conceptul de competență profesională 14
1.1. Concluzii 17
Capitolul II. Examinarea scenei 18
2.1. Prestarea unei examinări exterioare 20
2.2. Prestarea unei examinări interioare 24
2.3. Interpretarea tiparelor de incendiu 28
2.4. Analizarea tiparelor de incendiu 29
2.5. Concluzii 31
Capitolul III. Manipularea mediului examinat 33
3.1. Examinarea și înlăturarea molozului rezultat în urma incendiului 33
3.2. Reconstituirea zonei de origine a incendiului 35
3.3. Inspectarea performanțelor sistemelor construcției 38
3.4. Distingerea efectelor exploziilor de alte tipuri de pagube 41
3.5. Concluzii 43
Capitolul IV. Documentarea scenei 44
4.1. Trasarea unei diagrame a scenei 44
4.2. Documentarea fotografică a scenei 46
4.3. Întocmirea unor note explicative 48
4.4. Concluzii 50
Capitolul V. Colectarea și păstrarea dovezilor 52
5.1. Utilizarea procedurilor potrivite pentru managementul victimelor și fatalităților 52
5.2. Localizarea, documentarea, colectarea, etichetarea, ambalarea și înmagazinarea dovezilor 55
5.3. Selectarea dovezilor pentru analiză 60
5.4. Păstrarea unui lanț de custodie 64
5.5. Casarea dovezilor 66
5.6. Concluzii 67
Capitolul VI. Intervievare 69
6.1. Dezvoltarea unui plan de interviu 69
6.2. Prestarea interviurilor 71
6.3. Evaluarea informațiilor provenite din interviuri 74
6.4. Concluzii 75
Capitolul VII. [anonimizat] 77
7.1. Colectarea rapoartelor și înregistrărilor 77
7.2. Evaluarea dosarului investigativ 78
7.3. Coordonarea resurselor de expertiză 80
7.4. Stabilirea motivului și/sau oportunității pe baza dovezilor 82
7.5. Formularea unei opinii privind cauza sau responsabilitatea pentru incendiu 83
7.6. Concluzii 85
Capitolul VIII. Prezentarea descoperirilor 86
8.1. Pregătirea unui raport scris 86
8.2. Concluzii 88
Capitolul IX. [anonimizat] 89
9.1. Arderea generalizată 89
9.2. Concepții eronate despre fenomenul arderii generalizate în investigarea incendiilor 90
9.3. Informații ce pot fi obținute din studiul apariției flashoverului 92
9.4. Experimentul folosind plăci de fibre orientate OSB (oriented strand board) 93
9.5. Simularea computerizată a experimentului 105
9.6. Experimentul identificare a amprentei incendiului 110
9.7. Concluzii 116
Concluzii 118
Bibliografie 120
tABLE OF CONTENTS
Table of contents 3
List of figures 7
List of tables 8
Summary 9
Glosary 10
Introduction 11
Chapter I. The concept of profesional competence 14
1.1. Conclusions 17
Chapter II. Scene examination 18
2.1. Conducting an exterior survey 20
2.2. Conducting an interior survey 24
2.3. Interpreting fire patterns 28
2.4. Analyzing fire patterns 39
2.5. Conclusions 31
Chapter III. Handling examined material 33
3.1. Examining and remove fire debris 33
3.2. Reconstructing the area of origin 35
3.3. Inspecting the performance of building systems 38
3.4. Discriminating the effects of explosions from other types of damage 41
3.5. Conclusions 43
Chapter IV. Scene documentation 44
4.1. Diagraming the scene 44
4.2. Photographically documenting the scene 46
4.3. Constructing investigative notes 48
4.4. Conclusions 51
Chapter V. Evidence collectin and preserving 52
5.1. Utilizing proper procedures for managing victims and fatalities 52
5.2. Locating, collecting, and packaging evidence 55
5.3. Selecting evidence for analysis 60
5.4. Maintaining a chain of custody 64
5.5. Disposing of evidence 66
5.6. Conclusions 67
Chapter VI. Interview 69
6.1. Developing an interview plan 69
6.2. Conducting interviews 72
6.3. Evaluating interview information 74
6.4. Conclusions 75
Chapter VII. Post-incident investigation 77
7.1. Gathering reports and records 77
7.2. Evaluating the investigative file 78
7.3. Coordinating expert resources 80
7.4. Establishing evidence as to motive and/or opportunity 82
7.5. Formulating an opinion of the person(s) and/or product(s) responsible for the fire 83
7.6. Conclusions 85
Chapter VIII. Presenting the findings 86
8.1. Preparing a written investigation report 86
8.2. Conclusions 88
Chapter IX. Case study – using the flashover phenomenon in fire investigation 89
9.1. Full room involvement 89
9.2. Misconceptions regarding full room involvement in fire investigation 90
9.3. Flashover related information 92
9.4. Oriented strand board OSB experiment 94
9.5. Computer modelling of the experiment 105
9.6. Burn pattern identification experiment 109
9.7. Conclusions 116
Conclusions 118
Bibliography 120
lista figurilor
Figura I.1 Reprezentarea grafică a conceptului de competență profesională 14
Figura II.2 Reprezentarea grafică a competențelor unui investigator de incendii 16
Figura III.1 Carpetă nearsă dislocată în urma incendiului 37
Figura III.2 Capul sprinkler dislocat și deteriorat în urma acțiunilor de intervenție 40
Figura IV.1 Scenă de incendiu surprinsă cu ajutorul camerei cu termoviziune 47
Figura V.2 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO) 56
Figura V.3 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO), variantă constructivă diferită 57
Figura V.4 Baliza de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO) 58
Figura V.5. Mostră de covor ce poate fi supusă analizei în vederea stabilirii utilizării asupra acesteia de acceleratori de ardere 61
Figura V.6. Amprentă a incendiului asupra unui covor din care se poate intui utilizarea acceleratorilor de ardere 62
Figura IX.1. Sursa de aprindere utilizată 94
Figura IX.2. Poziționarea sursei de aprindere 94
Figura IX.3. Poziționarea plăcilor de lemn 95
Figura IX.4. Detaliul poziționării capului sprinkler 96
Figura IX.5. Capul sprinkler declanșat 96
Figura IX.6. Dispozitivul de intervenție 97
Figura IX.7. Poziționarea exterioară a termocuplurilor și aparatura de înregistrare a rezultatelor 98
Figura IX.8. Poziționarea interioară a termocuplurilor 99
Figura IX.9. Graficul temperatură-timp al incendiului 100
Figura IX.10. Imaginea surprinsă de camera cu termoviziune 101
Figura IX.11. Camera cu termoviziune 101
Figura IX.12. Camera de filmat 102
Figura IX.13. Imagini surprinse cu ajutorul camerei de filmat 103
Figura IX.14. Coborârea planului neutru și timpul de la inițierea incendiului 104
Figura IX.15. Amprenta incendiului 105
Figura IX.16. Modelul geometric al containerului 106
Figura IX.17. Modelul geometric al sursei de aprindere 107
Figura IX.18. Secțiuni de calcul 107
Figura IX.19. Reprezentare fum 108
Figura IX.20. Repartiția temperaturii 108
Figura IX.21. Fluxul de căldură eliberat pe unitatea de volum 109
Figura IX.22. Temperatura înregistrată de termocupluri 109
Figura IX.23. Dispunerea materialelor 110
Figura IX.24. Indicii vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii 111
Figura IX.25. Aprinderea indicilor vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii 112
Figura IX.26. Feștila 112
Figura IX.27. Amprenta incendiului 113
Figura IX.28. Covorul din încăperea de testare 114
Figura IX.29. Covorul incendiat cu accelerator de ardere 114
Figura IX.30. Compararea mostrelor pe fața expusă efectelor incendiilor 115
Figura IX.31. Compararea mostrelor pe fața ferită de efectele incendiilor 115
Lista tabelelor
Tabel I.1 Evaluarea competenței de securizare a scenei de incendiu 23
Tabel I.2 Evaluarea competenței de prestare a unei examinări exterioare 24
Tabel IX.1 Competențele investigatorului de incendiu evidențiate în studiul de caz 117
rezumat
Această lucrare își propune de a face o scurtă prezentare a competențelor de care trebuie să dispună un investigator de incendiu în îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu. Urmând exemplul Statelor Unite ale Americii, prin desemnarea unui serviciu separat special destinat cercetării cauzelor de incendii și stabilirea unui set de competențe profesionale necesare persoanelor încadrate în acest serviciu, această lucrare propune o posibilă implementare la nivel național al unui astfel de serviciu și însoțește această propunere cu prezentarea competențelor pe care un astfel de investigator de incendii trebuie să le posede și a criteriilor de evaluare a acestora.
Împărțind ancheta de cercetare a cauzelor de incendiu pe fazele ei principale, ce se regăsesc în titlurile capitolelor prezentei lucrări, se pot urmări competențele specifice de care investigatorul de incendii trebuie să dispună pentru a putea duce la îndeplinire cu succes fiecare fază a investigației, iar titlurile subcapitolelor redau competența specifică pe care investigatorul trebuie să le posede.
Cuvinte cheie: investigator, incendiu, competență, modelare computerizată, flashover
SUMMARY
This paper proposes a short presentation of the competences that a fire investigator has to possess in fulfilling its service duties. Following the example of the United States of America, in designating a separate fire cause investigation service and setting the particular professional competences standard for working in this service, this paper proposes a possible implementation at a national level of such a service and accompanies this proposal with the presentation of the competences that such a fire investigator needs to possess and the evaluation criteria for them.
Dividing the fire investigation by its principal phases, which are named in the tiles of the chapters of this paper, the specific competences that the fire investigator must dispose of in order to complete every phase of the investigation with success can be followed, and the subchapters titles name the specific competence must have.
Key words: investigator, fire, professional competence, computer modeling, flashover
glosar
Arson – un incendiu provocat printr-o acțiune intenționată, în scopul de a distruge.
Cercetarea cauzelor probabile de incendiu – ansamblul de măsuri și acțiuni organizatorice, tehnice și operative care includ metode, procedee și mijloace specifice în vederea stabilirii împrejurărilor, surselor, mijloacelor de aprindere și, după caz, a autorilor care au generat producerea incendiului.
Stabilirea cauzei probabile de incendiu – acțiunea de a determina cauza probabilă care a generat incendiul.
Amprenta incendiului – imaginea macroscopică a ansamblului modificărilor survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor incendiului asupra spațiului incendiat și a bunurilor din interiorul acestuia.
Urma – orice modificare materială produsă în spațiul în care a izbucnit incendiul sau în alte locuri ce au legătură cu acesta, ca urmare a interacțiunii dintre fenomenele tehnice, naturale, infracționale sau de altă natură, mijloacele și căile de acțiune ale acestora și elementele componente ale spațiului incendiat.
Investigator – personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgenta sau al inspectoratelor pentru situații de urgență județene și al municipiului București, desemnat prin ordin de zi pe unitate să constate cauzele probabile de incendiu.
Cauza probabilă de incendiu – suma factorilor care concură la inițierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa probabilă de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum și împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.
Cercetarea la fața locului – activitatea de căutare, localizare, descoperire, prelevare, documentare/fixare, ridicare/colectare, ambalare și transport al probelor (provenind din) descoperite la locul faptei.
Flashover – punctul de tranziție rapidă de la ardere localizată la ardere generalizată
Introducere
Având în vedere numărul mare de incendii ce au avut loc pe teritoriul României, în ultima perioadă, număr ce prezintă o permanentă tendință de creștere, odată cu răspândirea tot mai agresivă a urbanizării, precum și necesitatea tot mai pregnantă a stabilirii cu exactitate a cauzelor de incendiu, reclamă adoptarea, acceptarea și susținerea în dezvoltare a unei noi specializări a pompieristicii, și anume cea de investigator de incendii. Tendința de urbanizare este responsabilă de sporirea gradului de intensitate al incendiilor, prin adoptarea noilor materiale de construcții, ce nu întotdeauna respectă normele de securitate la incendiu, din dorința de construire cât mai rapidă și economică. Bunurile surprinse de incendii sunt de asemenea modelate de o asemenea urbanizare ca fiind de un nivel economic substanțial mai mare pentru o suprafață egală incendiată, atât din cauza repartiției lor deseori pe verticală în clădiri cu mai multe etaje, cât și din pricina necesității unor bunuri materiale costisitoare pentru desfășurarea vieții urbane, în raport cu cea rurală. Nu în ultimul rând, urbanizarea are un impact asupra frecvenței incendiilor, fie ele și minore, în parte datorată densității ridicate a populației concentrate în centrele urbane, precum și necesității de existență și amplasare învecinată a diferitelor instalații tehnologice utilizate în scopul furnizării utilităților publice și nu numai.
Odată cu accentuarea valorii economice a bunurilor pasibile de a fi afectate de incendii apare și necesitatea asigurării acestora, iar odată cu aceasta, necesitatea furnizării de către personal specializat a unei cauze exacte de incendiu către societatea de asigurare, cu posibilitatea apărării unui asemenea verdict în instanță. Evitând tratarea numai a problematicii apariției în cazul unui incendiu , ca singur efect negativ, a pagubelor materiale, ci luând în calcul apariția victimelor umane, ce pot reclama despăgubiri, sau chiar apariția deceselor, precum și a posibilității inițierii unui incendiu deliberat, având intenții criminale, se arată cu atât mai necesară existența unui specialist în domeniul investigării incendiilor.
Un alt motiv al existenței unei astfel de specializări este necesitatea colectării datelor exacte despre inițierea, modul de dezvoltare și propagare al incendiilor, modul lor de stingere și eficiența intervenției asupra acestora. Asemenea informații pot folosi la îmbunătățirea materialelor de construcții, îmbunătățirea modului de răspuns al sistemelor de apărare împotriva incendiilor, perfecționarea echipamentului individual de protecție al serviciilor de intervenție, în corelare cu natura incendiului, dezvoltarea și implementarea a noi tactici de intervenție, precum și dezvoltarea și concentrarea eforturilor de prevenire a populației, adoptat la pericolele existente.
Considerând natura juridică și, în unele circumstanțe, necesitatea posesiei unor cunoștințe criminalistice, s-ar putea ridica întrebarea: ”De ce nu un specialist având numai pregătire juridică?”. Aceasta este o întrebare pertinentă, având în vedere existența unor astfel de specialiști, ce ar elimina timpul și costul pregătirii unor altora. Răspunsul nu poate fi unul simplu, dar având în vedere natura spontană a situației de urgență generată de un incendiu, cunoștințele de specialitate despre dinamica, fizica, modalitatea de dezvoltare, modul de intervenție, tehnica folosită la intervenție și experiența unor incendii anterioare, toate acestea recomandă un specialist din domeniul pompieristic. Desigur, potențiala natură juridică a unei astfel de situații de urgență și implicațiile sale reclamă la rândul lor o pregătire în acest sens. Dihotomia acestei specializări dă naștere unei rezolvări ce poate urma două căi: o comunicare și cooperare strânsă între specialiștii din cadrul poliției cu cei din rândul pompierilor sau o îmbinare a celor două aspecte ale acestei problematici într-o singură specializare, și anume investigatorul de incendii.
Cunoscând faptul că specialiștii din rândul poliției, în ce privește expertiza criminalistică, colectarea și manipularea dovezilor, formularea unei acuzații sau concluzii pertinente din punct de vedere juridic și susținerea în fața instanței a unor puncte de vedere oficiale, își exercită atribuțiile într-un vast domeniu de activitate, precum și faptul că toate aceste atribuții, precum și multe altele necesare pentru investigarea incendiilor nu sunt cumulate într-o singură specializare din cadrul poliției, la fața locului unui eventual incendiu trebuind să fie prezenți o multitudine de specialiști care să dispună colectiv de toate aceste competențe, natura imprevizibilă a unei situații de urgență produsă de un incendiu, precum și multitudinea de evenimente ce reclamă atenția individuală a acestor specialiști dau la o parte fezabilitatea unei asemenea soluții.
O pregătire suplimentară a experților juridici pentru îndeplinirea sarcinilor unui investigator de incendii este de asemenea incompatibilă cu natura acestei specializări dat fiind faptul că nu există pregătirea necesară din punct de vedere juridic unei astfel de specializări cumulată deja într-o anume specializare din cadrul poliției, căruia să-i poată fi adăugate doar competențele privitoare la natura pompieristică a unei atare situații de urgență. Dimpotrivă, competențele juridice sunt, cum s-a arătat mai sus specifice a diferite specializări din domeniul juridic. Prin urmare, singura soluție în întrunirea tuturor competențelor necesare specializării de investigator de incendii este aceea a formării de astfel de specialiști din rândul armei pompieri, armă ce asigură competențele de bază asupra naturii, manifestării, intervenției și prevenirii incendiilor, la care se pot adăuga competențele necesare specifice unei variate game juridice, dar ce aparțin strict de domeniul incendiilor și implicațiilor lor. O asemenea de specializare se propune a fi investigatorul de incendiu.
Lucrarea de față nu ridică pretenția de a face o prezentare completă, imposibil de îmbunătățit și în profunzime a tuturor competențelor de care un investigator de incendii trebuie să dispună în exercitarea atribuțiilor sale, ci doar de a prezenta o parte din atribuțiile ce i-ar putea reveni, competențele necesare îndeplinirii acestora, precum și modul de evaluare a unor atare competențe.
În procesul desfășurării unei situații de urgență ce implică un incendiu, asemenea serviciilor profesioniste în situații de urgență, ale căror îndatoriri intră în vigoare odată cu anunțarea unui incendiu și încetează cu intervenția reușită asupra acestuia, intervenție ce determină încetarea procesului de ardere, îndatoririle unui investigator de incendiu iau naștere, odată cu anunțarea unui incendiu ce ar putea prezenta importanță în vederea investigării. Aceasta deoarece examinarea scenei este necesar să înceapă într-un timp cât mai scurt după încetarea intervenției, sau după descoperirea încetării incendiului, în cazul când asupra acestuia nu s-a intervenit. În vederea examinării scenei va fi necesară manipularea mediului examinat, folosind metode specifice care minimizează deteriorarea posibilelor dovezi necesare investigării, precum și care păstrează pe cât posibil contextul material în care acestea se găsesc, pentru a facilita elaborarea concluziilor pertinente asupra investigației.
Este necesară o documentare a scenei de incendiu, datorită imposibilității păstrării unei înregistrări contextuale a mediului din care s-a executat colectarea dovezilor. Această documentare se păstrează pentru consultări ulterioare în vederea elaborării și posibilei susțineri în instanță a argumentelor ce derivă din și însoțesc procesul de investigare. păstrarea dovezilor ridicate de la fața scenei se execută într-un mod specific, avându-se în vedere evitarea deteriorării acestora în timp, din motive imputabile investigatorului sau modului de păstrare al acestora.
Pentru facilitarea unei interpretări corecte și obiective a dovezilor este necesar un demers de intervievare a martorilor incidentului, a personalului destinat intervenției ce a acționat pentru stingerea incendiului, precum și a proprietarilor bunurilor afectate, pentru a putea concepe un istoric al împrejurărilor materiale cât și motivaționale care ar fi putut conduce la existența incendiului respectiv.
Odată încheiate acțiunile ce implică deplasarea în teren, toate informațiile trebuie organizate, corelate, analizate și interpretate în vederea elaborării unui punct de vedere pertinent și cât se poate de obiectiv care să însumeze concluziile investigației și care să poată fi susținut odată cu prezentarea descoperirilor.
În scopul susținerii fizice a celor prezentate în această lucrare și de a exemplifica în mod practic necesitatea și modalitatea de utilizare a competențelor unui investigator de incendii, a fost întocmit un capitol dedicat unor experimentări în ceea ce privește fenomenul flashover și implementării unuia dintre aceste experimente în mediul virtual cu ajutorul unui program de simulare computerizată a incendiilor.
CAPITOULUL I
CONCEPTUL DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ
Pentru ca lucrarea de față să își poată atinge obiectivul, acela de a oferi o soluție viabilă și aplicabilă în ceea ce privește investigarea incendiilor, prin prezentarea, descrierea, explicarea, exemplificarea unor moduri de implementare a dezvoltării și verificarea competențelor necesare unui specialist într-un astfel de domeniu, este imperioasă prezentarea și definirea conceptului de competență profesională.
Competența în general se referă, la ”Capacitatea dovedită de a selecta, combina și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiții de eficacitate și eficientă.” Utilizând, deci, această definiție, se admite că a fi competent într-un anumit domeniu implică nu numai a avea cunoștințele necesare operării în respectivul domeniu, nu numai a avea formate deprinderi sau a dispune de abilități, fie acestea motrice, intelectuale, emoționale sau combinate, ci și împletirea acestora în așa fel încât să rezulte o anumită atitudine necesară aplicării lor la locul, timpul și contextul potrivit. O reprezentare grafică a conceptului de competență este redată în figura I.1.
Figura I.1 Reprezentarea grafică a conceptului de competență profesională
Lipsa oricăruia dintre aceste trei elemente din însușirile unei persoane ce ocupă o anumită funcție ce reclamă anumite atribuții scade din randamentul și eficacitatea acesteia. Așadar, prin prezentarea unora dintre cunoștințele reclamate de specializarea de investigator de incendii se urmărește a furniza baza teoretică a însușirilor necesare specialistului care ar putea ocupa un astfel de post. Prin descrierea abilităților cerute de această specializare și contextul în care acestea ar putea fi manifestate și necesare se urmărește stabilirea cadrului de manifestare a cunoștințelor și transpunerea acestora în practică la momentul, locul și în contextul potrivit. Cel mai dificil de dezvoltat, cuantificat și verificat element din acest triunghi al competențelor rămâne însă atitudinea potrivită, orientată spre excelență, care să combine cunoștințele și abilitățile, imprimându-le, totodată direcția dorită, în scopul soluționării unei investigații.
Conceptul de competență se poate rezuma, de asemenea, pentru o exemplificare a sa, și prin trei verbe, corespunzătoare celor trei elemente care o compun:
Cunoștințe: ”A știi”
Abilități: ”A face”
Atitudini: ”A fi ”
Iar printr-o analogie ce se rezumă strict la conceptul de competență profesională, se poate spune despre o persoană care îndeplinește atribuțiile ce-i revin prin funcția pe care o ocupă că: ”A fi înseamnă a știi să faci.” Astfel, se subliniază încă o dată faptul că produsul finit, vizibil, remarcabil și cu impact cel mai mare asupra rezultatului scontat este atitudinea cu care sunt aplicate și combinate cunoștințele și aptitudine avute la dispoziție.
Așadar, pe parcursul lucrării de față se va urmări prezentarea competenței de care un investigator de incendii trebuie să dispună, urmată de cunoștințele aferente acestei competențe, aptitudinile pretinse de aceasta, iar, luând ființă din împletirea armonioasă, specifică fiecărui individ și diferită de la un specialist la altul, având o notă personală, atitudinilor ce conduc spre succesul investigației. Atitudinile de care investigatorul de incendii trebuie să dea dovadă se manifestă prin rezolvarea unor anumite sarcini reprezentative competenței urmărite.
Raportat strict la competențele unui investigator de incendii, acestea se pot împărți în opt direcții de urmat, sau misiuni, care reprezintă principalele activități de îndeplinit, sau atribuții ale acestuia. Reprezentarea grafică a acestor competențe poate fi urmărită în figura II.2:
Figura II.2 Reprezentarea grafică a competențelor unui investigator de incendii
Se poate observa că fiecare competență solicitată de această funcție este compusă din mai multe atribuții, ce reclamă, la rândul lor, competențe mai simple, specifice fiecărei etape de desfășurare a investigației. Însumarea, armonizarea, corelarea și manifestarea acestor competențe individuale duce la îndeplinirea competențelor generale, iar în cele din urmă la îndeplinirea scopului propus, de a duce la bun sfârșit investigația incendiului.
Astfel, pe parcursul lucrării se va urmări o prezentare sistematică a competențelor, mai întâi generale, iar mai apoi a celor simple, subordonate celor generale, ce trebuie însușite, și a căror dezvoltare trebuie urmărită pe toată durata activității profesionale a unui investigator de incendii.
Concluzii
Stabilirea definiției corespunzătoare termenului de competență profesională furnizează bazele formulării și analizării atributelor de care necesită a dispune un specialist în investigarea incendiilor. Conceptul de competență profesională oferă un standard de urmărit în evaluarea performanțelor unui specialist încadrat pe o anumită funcție, cât și unul de dorit a fi atins în pregătirea personalului care urmează să o îndeplinească. Astfel, organizația ce beneficiază de serviciile unui specialist poate atât evalua, pe baza conceptului de competență profesională, eficacitatea persoanei responsabile cu diverse îndatoriri de serviciu cât și concepe modalități de pregătire și perfecționare a personalului în vederea ocupării unei anumite funcții sau a optimizării modului de îndeplinire a atribuțiilor acestuia.
Având în vedere natura militară a sistemului în care profesioniștii pentru situații de urgență din România activează în prezent este imperios necesară stabilirea riguroasă a sarcinilor de serviciu ale unui investigator de incendii. Prin intermediul unui set de competențe profesionale care să caracterizeze postul necesar a fi încadrat cu personal și prin utilizarea acestui set pentru conturarea unei fișe a postului și stabilirea clară a îndatoririlor și calificărilor necesare personalului ce încadrează postul înainte menționat, se poate obține un maxim de eficiență a lucrului, o încadrare corespunzătoare a postului și o satisfacție a muncii pentru persoana ce încadrează postul datorită cunoașterii exacte a îndatoririlor sale și posibilitatea îndeplinirii acestora cu eficacitate.
CAPITOLUL II
EXAMINAREA SCENEI
Dat fiind faptul că natura situațiilor de urgență provocate de către incendii este una spontană, fapt corelat și cu nevoia imperioasă de surprindere a scenei de incendiu într-o stare cât mai nealterată și apropiată temporal de momentul izbucnirii incendiului, apropiere limitată, desigur de timpul necesar intervenției în vederea stingerii acestuia, salvării vieților periclitate de un astfel de eveniment, precum și combaterii efectelor negative pe care acesta le poate avea asupra bunurilor și mediului înconjurător, investigatorul va trebui să fie anunțat în cel mai scurt timp posibil de producerea sau iminența producerii unui asemenea eveniment.
Nu toate obiectivele sau bunurile expuse pericolului de incendiu reclamă importanța necesară demersului unei investigații, de aceea importanța financiară sau culturală (muzee, clădiri ce adăpostesc obiecte ce fac parte din patrimoniul de stat, biblioteci de importanță deosebită, sediile băncilor), importanța structurală de interes public sau național (furnizori ai utilităților publice, centrale electrice), importanța operativă (sedii ale inspectoratelor de poliție, jandarmerie, situații de urgență), importanța în prestarea serviciilor medicale (clădiri ale spitalelor), importanța ce vizează transportul (gări, rețeaua de metrou, aeroporturi), trebuie corelată cu posibilitatea existenței unui contract de asigurări ce are ca obiect bunurile sau obiectivele respective, și posibilitatea existenței a diverse intenții sau motive de provocare a unui incendiu care să vizeze bunurile sau obiectivele cuprinse de incendiu. În vederea centralizării unor astfel de informații se poate apela la o cooperare a asiguratorilor și cetățenilor cu Inspectoratele pentru Situații de Urgență, prin solicitarea de către cei din urmă și furnizarea de către cei dintâi a informațiilor privind bunurile existente în proprietatea personală, valoarea lor estimată în caz de deteriorare totală datorată izbucnirii unui incendiu, categoria de importanță, precum și starea lor de asigurare. Aceste informații pot fi solicitate încă din faza de avizare/autorizare.
Așadar, singurul mod rapid și eficient de solicitare a unui investigator de incendii poate fi prin intermediul dispeceratului care alertează și serviciile profesioniste de urgență, acestuia revenindu-i de asemenea și sarcina de a stabili dacă este sau nu nevoie de serviciile unui astfel investigator. În vederea realizării unui asemenea deziderat, se poate păstra o evidență la nivelul dispeceratului a investigatorilor de incendii ce își desfășoară activitatea în cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență județene/al municipiului București, a misiunilor în care aceștia sunt implicați și a disponibilității acestora pentru intervenție. Având în vedere că natura sarcinilor unui investigator de incendii nu impune ca timpul de deplasare a acestuia la locul în care a avut loc evenimentul să fie la fel de scurt precum cel al echipelor de intervenție, este posibil ca transportul acestuia să fie asigurat cu un autovehicul pus la dispoziție în acest scop de către respectivul Inspectorat, locul de muncă al investigatorului fiind posibil a coincide cu sediul Inspectoratului.
Odată ajuns la fața locului, investigatorul se poate găsi în situația ca incendiul să fie încă activ, în curs de neutralizare de către echipele destinate intervenției. În acest caz, acesta va observa în continuare desfășurarea intervenției, urmărind cu precădere a obține informații privind timpul la care a izbucnit incendiul, starea meteorologică a atmosferei la izbucnirea și în timpul manifestării incendiului, materialele ce ar putea arde, prezența proprietarului obiectivului/bunurilor la locul incidentului, preexistența cunoscută a unor motive de arson (incendiere intenționată), existența și/sau valabilitatea asigurării, importanța obiectivului/bunurilor, modul de dezvoltare a incendiului, în ce privește intensitatea/amploarea și posibila corelare a acesteia cu folosirea intenționată sau neintenționată a substanțelor ce ar putea grăbi procesul de ardere. Toate aceste informații se vor obține prin utilizarea procedeelor de observare directă, intervievare a martorilor, a echipelor de poliție, jandarmerie, medicale etc. aflate la fața locului, în limita posibilităților, până la finalizarea acțiunilor de intervenție.
La încetarea acțiunilor de intervenție, sau dacă sosirea investigatorului la fața locului surprinde scena post-incendiu, acesta va începe examinarea scenei incendiului. Această examinarea trebuie efectuată luându-se măsurile de precauție în vederea asigurării securității personale a investigatorului, cât și a persoanelor neimplicate în acțiunile de intervenție, avându-se în vedere, totodată și asigurarea limitării contaminării scenei incendiului cu probe false, contaminare intenționată sau nu, precum și păstrarea integrității posibilelor dovezi. Astfel, în vederea demarării acestui procedeu se va recurge la balizarea scenei incendiului, pentru care se va recurge la cooperarea cu forțelor polițienești sau a serviciilor profesioniste pentru situații de urgență. În orice caz, investigatorul ar trebui să aibă asupra sa o bandă (cordon) de balizare. Aceasta poate face parte din trusa personală sau se poate găsi în autovehiculul pus la dispoziție de către Inspectorat în vederea transportului investigatorului la locul incidentului. Asigurarea perimetrului balizat se va facilita de către forțele de ordine prezente la fața locului. În niciun caz nu se va permite accesul proprietarilor sau altor persoane în zona balizată până la finalizarea documentării scenei și a prelevării dovezilor necesare investigării. Din această cauză, procesul de investigare la fața locului se va executa într-o manieră cât mai rapidă, dar care să permită îndeplinirea corectă și atentă a îndatoririlor investigatorului.
Prestarea unei examinări exterioare
Locul începerii examinării scenei de incendiu este exteriorul obiectivului sau bunurilor incendiate, dacă este vorba de bunuri mobile precum autovehicule. După balizarea zonei, se vor identifica eventualele pericole ce ar putea periclita siguranța investigatorului și/sau a investigației.. Pe lângă pericolele postate de zona investigației în sine, există pericole și din partea persoanelor ce pot avea interese în zădărnicirea investigației, sau, dimpotrivă grăbirea desfășurării acesteia și/sau formularea unei concluzii părtinitoare.
Un lucru necesar a fi urmărit este determinarea gradului de accesibilitate în proprietatea incendiată. Acesta influențează în stabilirea posibilității de premeditare a incendierii, în cazul în care se suspicionează producerea acesteia cu rea-intenție, precum și infirmă sau confirmă posibilitatea incendierii accidentale prin intermediul pătrunderii în proprietate. Spre exemplu, oameni fără adăpost ce ar putea compromite securitatea obiectivului, din diferite motive, pot fi responsabili de incendierea accidentată a proprietății în care au pătruns, cu cât mai mult cu cât se pot afla în stare de ebrietate.
În același timp se va urmări descoperirea tuturor posibilităților de pătrundere și ieșire din obiectiv, mai mult sau mai puțin accesibile, cunoașterea nivelului de pază a obiectivului, și dacă este sau nu supravegheat video, obținerea înregistrărilor din perioada imediat precedentă izbucnirii incendiului, dacă acestea există și, la nevoie, obținerea înregistrărilor dintr-o perioadă mai îndepărtată momentului izbucnirii incendiului, în scopul identificării persoanelor și evenimentelor ce ar putea concura în provocarea acestuia.
În vederea prestării unei examinări exterioare a scenei de incendiu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipurile de construcții ale clădirilor și efectele expunerii la foc a diverselor materiale folosite în construcții:
Tipul clădirii, și anume clădire înaltă sau foarte înaltă, clădire cu săli aglomerate, clădire subterană etc., în corelație cu destinația acesteia, precum clădire de locuit, administrativă, pentru comerț, pentru sănătate, pentru cultură, de învățământ, pentru turism, de cult, de sport etc., de altfel și amenajările în aer liber, zonele de camping, satele de vacanță, clădirile montane, au mare influență asupra posibilităților de izbucnire și dezvoltare a unui incendiu. Sunt necesare cunoștințe în ce privește categoria de pericol de incendiu a obiectivului, în cazul în care acesta face parte din categoria construcțiilor de producție și/sau depozitare, sau gradul de rezistență la foc în care obiectivul se încadrează, pentru a facilita verificarea respectării normelor privind protecția împotriva incendiilor. De asemenea sunt necesare cunoștințe în ce privește criteriile de performanță pentru reacția la foc, a diferitelor materiale de construcții, modul de testare al acestora și parametrii de încadrare într-o anumită clasă de performanță.
O altă cunoștință necesară sarcinilor ce revin investigatorului, atât în examinarea exterioară a scenei de incendiu, cât și în examinarea interioară sunt criteriile de performanță pentru rezistența la foc, precum și criteriile care se aplică elementelor de construcție specifice.
Tipuri de dovezi găsite de obicei în astfel de perimetre:
”Ușile și ferestrele ar trebui verificate, pentru a se cunoaște dacă au fost închise sau nu în timpul incendiului. Examinarea exterioară va urmări și descoperirea obiectelor relevante incidentului, asemenea uneltelor folosite pentru pătrunderea în clădire, scări manuale sau recipiente ce conțin/au conținut substanțe combustibile”
Efectele intervenției pentru neutralizarea incendiului asupra clădirilor:
Investigatorul va trebui să cunoască diferitele efecte pe care substanțele de stingere și metodele de intervenție ale serviciilor profesioniste, private, și/sau voluntare, le au asupra unei clădiri, bunuri mobile, și asupra împrejurimilor acestora. Acesta va trebui să poată distinge între daunele provocate de intervenția propriu-zisă și cele provocate înaintea izbucnirii incendiului.
Comportamentul și modul de propagare al unui incendiu:
Corelând condițiile atmosferice, materialele de construcție prezente la fața locului, și locul probabil de izbucnire a incendiului, investigatorul trebuie să poată determina direcția probabilă de propagare a incendiului, modul lui de dezvoltare și să le compare cu cele pe care incendiul le-a manifestat, în vederea descoperirii unor posibile cauze de accelerare sau de schimbare a direcției de propagare a incendiului.
Tipare de incendiu:
Cunoscând variația în timp a temperaturii pentru diferite tipuri de incendii standard, corelând modificările coloristice ale materialelor existente la scena incendiului cu temperatura maximă atinsă teoretic de către un incendiu alimentat de materiale combustibile existente la fața locului, se poate cerceta dacă intensitatea incendiului este de o mărime comparabilă cu cea teoretică a unui astfel de incendiu, iar dacă aceasta o depășește pe cea din urmă, se poate suspiciona prezența unor acceleratori ai arderii ce au modificat evoluția incendiului.
Conștientizare de bază a pericolelor prezentate de materiale potențial periculoase:
Sarcinile investigatorului necesită o cunoaștere de bază a materialelor potențial toxice, radioactive, periculoase din punct de vedere bacteriologic sau nuclear. Pe lângă recunoașterea acestora este nevoie a se cunoaște raza lor de acțiune, sau perimetrul de siguranță, modul de manipulare a acestora, și distingerea lor de materiale inofensive.
În vederea prestării unei examinări exterioare a scenei incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a evalua condițiile structurale și ale zonei de incendiu:
Încă de la examinarea exterioară a zonei de incendiu, investigatorul trebuie să fie capabil de a evalua pericolul pătrunderii în clădire, sau în zona afectată de incendiu, pericol reprezentat de posibilitatea de prăbușire a diferitelor elemente de construcție, prezența materialelor periculoase, posibilitatea electrocutării, inhalării gazelor nocive etc. Un alt motiv de limitare sau îngrădire a accesului este posibilitatea ca incendiul să se manifestat pe teritoriul unei zone restricționate din punct de vedere al accesului, precum ambasade, obiective ale armatei etc. În acest caz, dacă a fost obținută permisiunea pentru intervenție, nu se acordă automat cea pentru investigație. În cazuri din acest tipar vor trebui contactate autoritățile în măsură și obținut acordul sau permisiunea pentru desfășurarea investigației.
Observarea pagubelor produse de efectele incendiului
Cunoștințele despre efectul incendiilor asupra materialelor de construcții și a mediului trebuie corelate cu abilitatea de a sesiza, examina și compara astfel de efecte între ele și cu cele obținute prin testarea la curba standard de incendiu corespunzătoare tipului de incendiu manifestat în cazul de investigat.
Interpretarea diverselor tipare de incendiu
Având cunoștințele necesare despre diversele tipare de incendiu, investigatorul poate interpreta scena investigației în comparație cu acestea și urmărind diferențe și asemănări ce pot duce la formularea unor concluzii privind inițierea incendiului, modul lui de manifestare, conformitatea cu mărturiile echipelor de intervenție, martorilor și proprietarilor.
Aceste competențe ale investigatorului de incendii privind prestarea unei examinări exterioare a scenei de incendiu pot fi evaluate folosind următorul algoritm:
Competența 1: Demonstrarea securizării unei scene/zone de incendiu astfel încât persoane neautorizate să poată recunoaște perimetrul scenei investigative, accesul acestora este restricționat, iar dovezile sau potențialele dovezi sunt protejate de daune sau distrugere.
Condiții: Se furnizează dispozitive de marcare sau balizare (frânghie, conuri sau bandă), unelte sau echipament special ce ar ajuta în stabilirea unui perimetru.
Timp: 5:00 minute
Tabel I.1 Evaluarea competenței de securizare a scenei de incendiu
Competența 2: Prestarea unei examinări exterioare cu scopul păstrării dovezilor, interpretării distrugerilor datorate incendiului, identificării pericolelor, determinării nivelului de acces pe proprietate și descoperirii tuturor potențialelor mijloace de pătrundere și ieșire.
Condiții: Se pun la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard)
Timp: 10:00 minute
Tabel I.2 Evaluarea competenței de prestare a unei examinări exterioare
Această prezentare sub formă de fișă de evaluare poate fi folosită ca atare, iar în continuarea lucrării vor fi redate doar acțiunile ce trebuie urmărite pentru evaluarea fiecărei competențe în parte.
Prestarea unei examinări interioare
După îndeplinirea cu succes a îndatoririlor sale în partea exterioară a obiectivului sau scenei de incendiu, și odată cu asigurarea integrității scenei exterioare, iar în caz de imposibilitate, documentarea acesteia prin fotografiere și notare a detaliilor, investigatorul va continua investigația în interiorul obiectivului. Pentru aceasta pătrunderea și deplasarea investigatorului în interiorul obiectivului se va executa avându-se în vedere potențialele pericole la care acesta poate fi expus, atât din punct de vedere structural al clădirii, cât și din partea proprietarilor ce doresc recuperarea bunurilor și restabilirea stării de normalitate cât mai devreme cu putință. În cazul în care investigația este în interesul proprietarilor sau administratorilor bunurilor surprinse de incendiu se poate recurge la semnarea de către aceștia a unui formulare prin care își dau acordul cu desfășurarea investigației și se angajează către nemodificarea stării de fapt a împrejurimilor în care s-a găsit incendiu, până la permisiunea investigatorului. În cazul în care investigația se desfășoară în interesul statului sau a unor terțe persoane fizice sau juridice, este nevoie de un cadru legislativ care să permită furnizarea, la nevoie, pe timpul investigației, de substitute, în limita necesității, a bunurilor distruse sau inutilizabile, proprietarilor sau utilizatorilor de drept, de către părțile în favoarea sau la solicitarea cărora se desfășoară investigația.
Se recomandă însoțirea investigatorului de către minim un reprezentant al forțelor de ordine, atât pentru asigurarea pazei, cât și pentru evitarea suspicionării investigatorului de săvârșirea unor infracțiuni în perimetrul scenei de incendiu.
Scopul prestării unei astfel de examinări este de determinare a zonelor ce prezintă interes în stabilirea cauzei incendiului, a modului acestuia de dezvoltarea și propagare, descoperirii unei posibile incendierii intenționate, precum și descoperirea dovezilor pertinente investigației, documentarea, clasificarea, prelevarea și păstrarea acestora. În vederea atingerii acestor deziderate se va urmării în permanență păstrarea integrității și stării de fapt a scenei de incendiu, iar dacă acest lucru este imposibil, este necesară prevederea modificărilor ce ar putea apărea și documentarea acelor aspecte ale scenei ce ar putea fi modificate de acțiunea ce urmează a fi întreprinsă, înainte de efectuarea acesteia.
În alte cuvinte, se urmărește identificarea amprentei incendiului. ”Amprenta incendiului se definește ca imaginea macroscopică a ansamblului modificărilor survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor incendiului asupra spațiilor incendiate și a materialelor aflate în acestea, îndeosebi cele produse de intensitatea și durata acțiunii flăcărilor, căldurii, fumului și gazelor fierbinți. Sau ansamblul efectelor vizibile și (uneori măsurabile) care rămân după un incendiu: distrugerea sau degradarea datorată impactului termic materialelor combustibile, prăbușiri de structuri, deformări mecanice, efecte termice de suprafață (carbonizări, oxidări, schimbări de culoare), topiri, dilatări, depuneri de fum și funingine ș.a.”
Trebuie luate în calcul, de asemenea și acele fenomene a căror apariție nu este cauzată, direct sau indirect, de acțiunile desfășurate de către personalul ce participă la examinarea scenei, precum prăbușirile elementelor de construcție, cedarea structurală a acestora, posibilitatea reluării alimentării obiectivului cu utilități etc. În acest scop, se va menține balizarea zonei exterioare, executată la examinarea acesteia, adăugându-se la aceasta și balizarea căilor de acces în locul unde se prestează examinarea interioară.
În vederea prestării unei examinări interioare a scenei incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de construcții, finisaje interioare și efectele focului asupra acestora.
În funcție de tipul materialelor de construcție folosite pentru finisaj interior și pentru compartimentare, poziția în care acestea se găsesc, se poate preconiza și urmări direcția propagare a incendiului. Este necesară cunoașterea aspectului diverselor materiale utilizate la construcții în urma unei arderi complete sau incomplete, pentru o evaluare estimativă a intensității de ardere și a vitezei ei de propagare și o comparare a acesteia cu cea descoperită prin interpretarea dovezilor de la scena incendiului.
Efectele conținutului clădirilor asupra dezvoltării incendiilor.
În funcție de destinația spațiilor ce se găsesc în obiectivul în care se desfășoară procesul de investigare, cantitatea de materiale prezente în acestea, modul de dispunere al acestora, sarcina lor termică și factorul de masivitate. Astfel, presupunând o anumită cantitate de mobilier, având o anumită sarcină termică, va produce efecte diferite asupra dezvoltării și propagării unui incendiu, dacă repartiția lor va fi uniformă în spațiul incendiat, dispersată sau compactă. Se va urmării, de asemenea și dacă poziția în care se găsește mobilierul este una normală pentru destinația spațiului respectiv, sau dacă acesta a fost intenționat mutat într-o manieră care să favorizeze un incendiu.
Impactul acțiunilor de intervenție asupra scenei interioare de incendiu.
Trebuie cunoscut modul standard de intervenție al serviciilor de urgență, voluntare, private sau profesioniste, modificările structurale pe care acesta le poate aduce asupra scenei de incendiu, precum și modul de deosebire al acestora de acțiuni ce ar fi putut facilita accesul în perimetru, ceea ce ar fi condus la incendierea intenționată sau neintenționată a obiectivului.
În vederea prestării unei examinări exterioare a scenei incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a evalua condițiile structurale, observarea pagubelor și efectelor produse de foc.
Este necesară o serie de deprinderi în testarea condițiilor de siguranță structurală a clădirii, înainte de pătrunderea și în timpul desfășurării îndatoririlor în interiorul clădirii incendiate. Unele dintre acestea pot fi preluate de la serviciile profesioniste pentru situațiile de urgență, precum, depinzând de gradul de afectare al încăperii și tipul clădirii: deplasarea pe lângă pereți, încercarea prealabilă a podelei înaintea pătrunderii, marcarea drumului parcurs, pentru o evacuare facilă în caz de urgență etc. Desigur, aceste tehnici trebuie adaptate și suplinite cu tehnici specifice investigatorului de incendii, având în vedere că modul de prezentare al unei structuri este mult diferit după un incendiu, decât în momentul când acesta se manifestă.
Abilitatea de a descoperii impactul eforturilor de intervenție asupra propagării de căldură și a dinamicii incendiului
Este necesară și abilitatea de a evalua din punct de vedere al pagubelor produse metodele de intervenție alese de către serviciile ce au intervenit pentru stingerea incendiului și de formulare a unor propuneri pentru optimizarea metodelor de intervenție și de reducere a pagubelor cauzate de acțiunile de intervenție.
Abilitatea de a identifica și evalua zone cu potențial conținut doveditor.
În scopul păstrării integrității zonelor având un conținut potențial doveditor, acestea trebuie identificate, delimitate și marcate ca atare, pentru o analiză ulterioară mai amănunțită.
”Prestarea unei examinări interioare, cu scopul identificării și păstrării integrității zonelor cu potențială valoare doveditoare ce necesită investigare mai amănunțită, determinării valorii doveditoare a conținutului acestora și identificării pericolelor pentru evitarea rănirii, pot fi evaluate urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
1. Verificarea scenei de pericole pentru siguranța personală
2. Evaluarea condiției structurale a clădirii
3. Observarea și identificarea pagubelor interioare și a efectelor incendiului
4. Identificarea zonelor ce solicită investigație amănunțită
5. Evaluarea zonei pentru determinarea prezența sau absența conținutului clădirii
6. Determinarea unui punct de intrare/ieșire din scena de incendiu
7. Controlarea accesului în perimetru cu ajutorul unui polițist sau pompier, dacă este posibil”
Interpretarea tiparelor de incendiu
Examinarea interioară a scenei de incendiu ar trebui să conducă la identificarea unor zone relevante din punct de vedere al investigației, iar unele dintre acestea având importanță în stabilirea unui model de incendiu, și anume al unui anumit tipar imprimat de manifestarea incendiului asupra scenei de intervenție. Acest tipar, sau model de incendiu implică, dar nu se limitează la amprenta incendiului, cuprinzând observarea, analizarea, corelarea și interpretarea depunerilor de funingine, a urmelor de carbonizare, a rămășițelor materialelor ce au ars, toate acestea în scopul încadrării incendiului investigat într-un anumit tipar sau model dinainte cunoscut și a comparării acestuia cu ceea ce ar pretinde aparențele, martorii, proprietarii sau compania de asigurări.
În vederea prestării unei examinări interioare a scenei incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Mecanisme de transfer de căldură. Pentru a putea identifica traseul de propagare al unui incendiu, este necesar ca investigatorul de incendii să posede cunoștințe cu privire la mecanismele de transfer de căldură: radiație, convecție și conducție.
Caracteristici de ardere ale materialelor. În funcție de proprietățile fizico-chimice ale diferitelor materiale de construcții sau care se pot afla într-o incintă incendiată, acestea pot transmite căldura, și astfel conduce la propagarea incendiului, prin diferite mecanisme. Spre exemplu, un material care se topește la temperaturi ce pot fi atinse într-un incendiu, pot propaga incendiu prin conducție, prin producerea de picături arzând, alte materiale sunt foarte bune termoconductoare, precum aluminiul sau cuprul, ce pot propaga incendiul prin conducție în încăperi alăturate, fără a fi necesar ca flacăra să străbată până în acel punct. Materiale ce degajă mult fum și produse de ardere pot propaga incendiu prin convecție, iar cele ce ard cu flacără intensă, precum pulberile metalice pot transfera căldură prin radiație obiectelor din jur.
Relația interdependentă dintre rata de eliberare a căldurii, forma, aprinzibilitatea și factorul de masivitate al materialelor. Iar factorul de masivitate se definește ca fiind raportul dintre suprafața și volumul unui material. Cu cât factorul de masivitate este mai ridicat, lucru ce depinde și de forma sa, cu atât materialul va arde mai repede, aprizibilitatea sa va crește, iar în funcție de structura, compoziția și repartiția compoziției materialului, fie ea omogenă sau eterogenă, precum și de puterea calorică a acestuia, va varia rata de eliberare a căldurii.
În vederea interpretării tiparelor de incendiu, investigatorul trebuie să dispună de abilitatea de a interpreta efectele caracteristicilor arderii asupra diferitelor tipuri de materiale. Pentru aceasta este nevoie de experiența anterioară a observării efectelor arderii asupra diferitelor tipuri de materiale și formarea deprinderilor de diferențiere și interpretare ale acestor efecte, în funcție de caracteristicile arderii.
”Interpretarea tiparelor de ardere, astfel încât fiecare tipar individual să fie evaluat ținând cont de caracteristicile de ardere ale materialului implicat poate fi evaluată urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
1. Identificarea materialului implicat în incendiu
2. Identificarea tiparelor de mișcare și intensitate
3. Identificarea tiparelor generate de norul de fum
4. Identificarea tiparelor generate de utilizarea ventilării
5. Identificarea tiparelor generate de straturile de gaze arse
6. Identificarea tiparelor ce implică participarea camerei în întregime
7. Identificarea tiparelor de ardere pe suprafețe orizontale”
Analizarea tiparelor de incendiu
Odată ce interpretarea tiparelor de incendiu a fost executată, se va face o analiză a acestora, în scopul determinării modului de dezvoltare al incendiului, pentru a evalua metodele de intervenție și efectele lor, pagubele create de acestea și dacă efectele acestor metode de intervenție coincid cu cele scontate, pentru a identifica posibile false zone de origine, și pentru a da posibilitatea ca suprafețele reale de origine a incendiului să fie corect identificate.
În vederea analizării tiparelor de incendiu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Comportamentul și propagarea incendiului bazat pe chimia, dinamica și fizica acestuia.
În funcție de natura chimică a materialelor ce întrețin incendiul, acesta poate avea o evoluție energică sau lentă în timp, cu propagare preponderent radiativă, convectivă sau conductivă. Aceste aspecte, în completare cu emisia de fum și gaze fierbinți, ventilarea zonei incendiate și geometria acesteia, precum și dispunerea ei în clădire, influențează comportamentul incendiului.
Cunoștințe despre modul de construcție al clădirilor.
Sunt necesare astfel de cunoștințe privind actele normative în vigoare și cele existente anterior momentului incendiului, privind reglementările în construcții. De asemenea este imperioasă o cunoștință adecvată a tipurilor de materiale folosite în construcții, modul lor de utilizare și limitările acestora, precum și interdicțiile sub incidența acestor materiale se află, referitor la asociere cu alte materiale, modul de amplasare sau fixare în construcție și gradul în care afectează evoluția unui posibil incendiu.
În vederea interpretării tiparelor de incendiu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a interpreta variații ale tiparelor de incendiu asupra diferitelor materiale, luând considerare rata de eliberare a căldurii, forma și aprinzibilitatea acestora.
Cunoscând un model de incendiu asupra unui anumit tip de material, în anumite condiții, este necesară abilitatea de a observa și interpreta ca atare o deviere de la acest model, având în vedere și factorii ce țin de cantitatea, concentrația, forma, și factorul de masivitate al materialului, și alte elemente ce influențează diferențierea față de modelul cunoscut de incendiu.
Diferențierea impactului diferitelor încărcături de combustibil asupra evoluției și comportamentului incendiului.
Având în vedere capacitatea sa calorică, în corelație cu prezența cantitativă a combustibilului în zona incendiată, se va urmări distingerea necesității prezenței unor potențiali acceleratori de ardere, pentru obținerea efectelor reale ce pot fi observate în zona de ardere.
Evaluarea urmelor de combustibil.
Trebuie analizate urmele prezenței combustibililor, sub orice stare de agregare, la momentul inițierii, și aportul acestora la manifestarea incendiului. Se urmărește obținerea indiciilor în ce privește traseul urmat de incendiu, în timp și spațiu, de la inițierea și dezvoltarea acestuia, până la încetare, și orice deviere neașteptată de la traseul ce se presupune că ar fi trebuit a fi urmat de către incendiu. De asemenea se va urmări și detectarea prezenței combustibililor ce nu s-ar fi găsit în mod normal în zona incendiată, având în vedere destinația și întrebuințarea ei curentă.
”Corelarea tiparelor de incendiu, în scopul determinării dezvoltării incendiului, evaluării metodelor și efectelor intervenției în vederea lichidării acestuia, recunoașterii tiparelor zonelor de origine false și identificarea corectă a tuturor suprafețelor de origine poate fi evaluată urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
1. Interpretarea variațiilor tiparelor de incendiu pe diferite materiale
2. Compararea și contrastarea tiparelor de incendiu pentru a determina relevanța acestora asupra propagării incendiilor (Eliminarea tiparelor cauzate de activitățile de intervenție)
3. Identificarea și utilizarea a două sau mai multe tipare de incendiu pentru a determina zona de origine
4. Identificarea zonelor de ardere scăzută (Eliminarea zonelor de origine false)
5. Identificarea tiparelor generate de straturile de gaze arse
6. Identificarea tiparelor ce implică participarea camerei în întregime
7. Identificarea și rezumarea unui scenariu de origine și dezvoltare a incendiului.”
Concluzii
De la sosirea la locul de manifestare a incendiului investigat până la atingerea punctului în care este necesară manipularea mediului în care se desfășoară investigația în vederea prelevării de probe și examinării amănunțite a dovezilor, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de o gamă largă de cunoștințe și abilități. De la particularitățile constructive ale clădirilor la modul de manifestare al arderii, metodele de intervenție ale specialiștilor, baza legală a acțiunilor sale și a restricțiilor impuse persoanelor implicate direct sau indirect în eveniment, precum și măsuri de siguranță personală și colectivă, cunoștințele unui investigator de incendii reclamă o pregătire profesională a acestuia în domeniul ingineresc, cel al situațiilor de urgență și în domeniul juridic. Astfel, încă de la examinarea scenei de incendiu, fără a întreprinde încă acțiuni ce să demareze în adevăratul sens al cuvântului procesul investigației, postul investigatorului de incendiu reclamă o multitudine de cunoștințe și abilități care împreună să dezvolte o atitudine ce inspiră siguranță, profesionalism și încredere din partea persoanei ce îndeplinește atribuțiile menționate.
Este necesară precauție în exercitarea atribuțiilor de serviciu în acest punct al investigației, deoarece o gestionare greșită a situației poate conduce la compromiterea dovezilor ce urmează a fi analizate, la pierderea încrederii martorilor ce este posibil a fi intervievați mai târziu, la implicarea unui număr prea mare de persoane în procedura de investigație la fața locului pentru a putea fi gestionat cu succes, sau dimpotrivă, la asumarea de către investigator a unor sarcini mult prea numeroase sau solicitante pentru a putea fi îndeplinite cu succes doar de către acesta.
Lipsa de cunoștințe sau lipsa abilităților necesare acestei faze a investigației pot avea consecințe pentru desfășurarea restului acesteia prin nerecunoașterea unor indicii ce ar furniza informații prețioase, prin neutilizarea facilităților furnizate de lege, sau dimpotrivă, abuzarea de funcția ocupată, precum și accidentarea personală sau a celor ce participă la intervenție prin neglijarea pericolelor la care aceștia se expun sau neutilizarea echipamentelor de protecție corespunzătoare.
CAPITOLUL III
MANIPULAREA MEDIULUI EXAMINAT
După încheierea examinării interioare, fără a aduce modificări importante scenei de incendiu, urmează a se cerceta în profunzime în căutarea de indicii doveditoare necesare investigației, iar în acest scop se va manipula mediul ce urmează a fi examinat, lucru ce reclamă anumite competențe ce urmează a fi menționate.
3.1. Examinarea și înlăturarea molozului rezultat în urma incendiului
În scopul verificării prezenței dovezilor ale cauzei de incendiu în resturile rămase în urma incendiului, investigatorul va reveni la scena exterioară a incendiului și va începe examinarea și îndepărtarea molozului și resturilor constructive ale clădirii și spațiului incendiat în scopul descoperirii indiciilor cu privire la sursa de aprindere și a primului material ce s-a aprins. Odată descoperite aceste elemente se poate reconstitui împrejurarea ce a condus la inițierea incendiului.
Este necesară fotografierea prealabilă a tuturor obiectelor sau rămășițelor ce urmează a fi manipulate, dacă situația o impune, alături de un instrument de măsură pentru a exemplifica fotografic mărimea obiectului manipulat, dacă aceasta se consideră a fi o informație pertinentă pentru investigație, iar fotografierea scenei va fi tratată mai târziu pe parcursul lucrării de față.
Pentru păstrarea dovezilor fără contaminare produsă de către investigator, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Caracteristicile surselor de aprindere și gradul de ușurătate cu care pot fi aprinși combustibilii.
Sunt necesare cunoștințe în ceea ce privește influența factorului de masivitate al materialelor combustibile în influențarea gradului de ușurătate cu care aceștia se pot aprinde. De asemenea trebuie să fie cunoscută de către investigator corelația dintre energia minimă necesară aprinderii materialelor combustibile și posibilitatea surselor de aprindere de a furniza această energie minimă de aprindere. Trebuie avut în vedere un anumit lanț al dezvoltării incendiului de la aprinderea primului material care a ars până la atingerea punctului în care incendiul să poată fi sesizat și să reclame intervenției serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.
Tehnici de stratificare a molozului.
Pentru a obține recuperarea integrală și într-o stare cât mai bună a dovezilor ce se pot afla între resturile de la fața locului, sunt necesare cunoștințe despre modul de manipulare a molozului și resturilor generate în urma unui incendiu. Acestea sunt necesare și pentru asigurarea securității persoanelor implicate în procesul investigativ, cât și pentru conservarea amprentei incendiului. Dislocarea rămășițelor fără a ține cont de efectele și consecințele pe care această acțiune le poate avea asupra ansamblului scenei de incendiu nu poate fi decât dăunătoare investigației, într-o măsură superioară beneficiilor pe care dovezile descoperite le pot aduce.
Tipuri de incendiu care cauzează dovezi găsite de obicei în diverse grade de degradare.
În funcție de tipul de incendiu care a avut loc, de împrejurimile în care acesta s-a manifestat, de materialele care au ars, de destinația obiectivului și de intensitatea incendiului, ținând cont de experiența sa acumulată în alte cazuri de incendii, investigatorul poate recunoaște anumite efecte pe care incendiul le-a avut asupra materialelor ce se găsesc în diferite stări de degradare. Aceasta poate furniza indicii asupra timpului de atingere a anumitor temperaturi, durata expunerii unor anumite materiale la temperaturi ridicate, pragul de temperatură atins, poziționarea inițială a obiectelor în interiorul scenei de incendiu etc.
În vederea examinării și înlăturării molozului rezultat în urma incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a începe tehnici de căutare care să înainteze descoperirea dovezilor cauzelor de incendiu și surse de aprindere.
Aflat în fața sarcinii copleșitoare de a căuta dovezi care să contribuie la înaintarea investigației, investigatorul de incendiu se poate găsi în situația de a nu cunoaște de unde să înceapă ancheta sau ce procedeu să folosească pentru descoperirea eficientă a indiciilor căutate. Alegerea unei variante de acțiune ce pare să nu furnizeze niciun rezultat poate de asemenea să fie un factor descurajant în acest punct al investigației. Astfel, pregătirea temeinică, antrenamentul în condiții similare celor reale și experiența profesională fie ca investigator, fie ca profesionist ce a intervenit în stingerea incendiilor sunt de un real folos, iar perseverența este o atitudine ce este nu numai necesară, ci și vitală investigației.
Utilizarea tehnicilor de căutare care incorporează documentarea, colectarea și păstrarea dovezilor.
Descoperirea dovezilor ce ar putea soluționa investigația este un pas important în acest sens, dar nu este singurul și nici cel final, deoarece o manipulare greșită a acesteia la prelevare sau o metodă invazivă de a ajunge la acesta dovezi, precum și depozitarea acestora în moduri greșite, toate aceste lucruri pot conduce la compromiterea valorii doveditoare ale dovezilor sau chiar a acestora.
”Examinarea și îndepărtarea molozului generat de incendii astfel încât fiecare element să fie verificat pentru identificarea dovezilor cauzei de incendiu, sursa potențială de aprindere să fie identificată și dovezile să fie păstrate fără contaminare sau pagube produse din pricina investigatorului poate fi evaluată urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard), precum și rămășițe structurale sau de conținut al scenei de incendiu:
Determinarea zonei din care se elimină resturile;
Determinarea resturilor ce vor fi înlăturate;
Îndepărtarea molozului într-un proces sistematic, examinându-le și facilitând documentarea acestora;
Identificarea sursei/lor de inițiere a arderii;
Identificarea primului/elor material/e aprins/e;
Determinarea (într-un grad rezonabil de certitudine) a circumstanțelor ce au reunit combustibilul și sursa de aprindere (cauza incendiului);
Descrierea modului potrivit de păstrare a dovezilor.”
3.2. Reconstituirea zonei de origine a incendiului
În scopul descoperirii zonei sau punctelor de origine ale incendiului, identificării și corelării cu rămășițele structurale sau conținutul încăperii a zonelor protejate și tiparelor de incendiu, a obiectelor potențial critice în determinarea cauzei de incendiu și analizei la fața locului a unei posibile documentări fotografice, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Efectele incendiului asupra diferitelor tipuri de materiale
Trebuie cunoscut modul de comportare al diferitelor materiale atunci când sunt supuse unor temperaturi ridicate. De la topire până la sublimare, carbonizare sau ardere completă, materialele se comportă diferit la expunerea la aceeași factori, în funcție de natura lor. Chiar același material se poate comporta diferit spre exemplu la expunerea la temperaturi ridicate, în funcție de starea în care se găsește. O bară de aluminiu, de exemplu, expusă la radiație termică ridicată se va topi, pe când aceeași cantitate de aluminiu, dar aflată în stare de pilitură, sub formă de pulbere, va arde violent și complet.
Utilizările reconstituirii
Sunt necesare cunoștințe despre modul de executare al unei reconstituiri a traseului incendiului și modului său de dezvoltare și propagare, circumstanțe în care reconstituirea este posibilă și în care aceasta poate furniza detalii despre modul de inițiere al incendiului, precum și informațiile ce pot fi obținute cu ajutorul reconstituirii.
În vederea reconstituirii zonei de origine a incendiului, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a examina toate materialele pentru a determina efectele incendiului.
Fiecare material necesită o abordare de analiză diferită. Urmele sau amprenta incendiului este diferită în funcție de tipul de material surprins în calea acestuia cât și de poziția în care acesta se găsește. Obiectele analizate pot avea suprafețe ce au fost protejate de efectele incendiului, spre exemplu partea inferioară a mobilierului. Dacă această parte este afectată semnificativ de impactul incendiului, se pot ridica semne de întrebare la adresa motivului. De asemenea sunt necesare deprinderi ale investigatorului de a trata pentru analiză fiecare material corespunzător stării sale și metodei sale de analiză, cu adoptarea precauțiilor indicate în fiecare caz.
Abilitatea de a identifica și distinge între diferite tipuri de obiecte afectate de incendiu.
Compararea și urmărirea deosebirilor și asemănărilor dintre modurile în care diferite obiecte au fost afectate de către incendiu pot furniza indicii folositoare investigației. Chiar obiectele identice situate în locuri diferite în încăperea incendiată pot fi folosite pentru a trage concluzii cu privire la modul de manifestare al incendiului.
Abilitatea de a readuce materialele la poziția lor originală folosind zone protejate și tipare de incendiu.
Zonele protejate de acțiunea incendiului, situate pe diferite fețe ale unui material afectat în rest de incendiu pot da indicii cu privire la locul de origine al acelui material în încăperea incendiată. Spre exemplu o carpetă ce dispune de o parte nearsă și este situată lângă un perete, poate indica faptul că aceasta a fost prinsă de perete, în timpul izbucnirii incendiului, iar pe parcursul dezvoltării acestuia s-a desprins, partea nearsă neavând suficient timp de expunere la incendiu pentru a se deteriora. Un astfel de exemplu este redat în figura III.1.
Figura III.1 Carpetă nearsă dislocată în urma incendiului
Evaluarea acestei competențe se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard), precum și rămășițe structurale sau de conținut al scenei de incendiu:
”Recreerea scenei având conținutul ei în locația lor de dinainte de incendiu;
Examinarea tuturor materialelor pentru a determina efectele incendiului;
Identificarea diferitelor tipuri de conținut afectat de incendiu;
Documentarea tiparelor de propagare a incendiului;
Identificarea și documentarea posibilelor surse de aprindere;
Identificarea și documentarea primului material aprins (dacă este posibil);
Readucerea materialelor la poziția lor inițială;
Documentarea și colectarea dovezilor.”
3.3. Inspectarea performanțelor sistemelor construcției
Se urmărește identificarea și evaluarea activității sistemelor de detecție și suprimare (stingere), a funcționării utilităților, precum și compartimentarea clădirii, pentru determinarea impactului unui sistem operant asupra propagării incendiului, acesta fiind luat în considerare în identificarea zonelor de origine, identificarea sistemelor defecte și/sau subdimensionate și recunoașterea potențialului sistemului ca și cauză de incendiu, iar pentru aceasta sunt necesare următoarele cunoștințe:
Diferite tipuri de detecție, înăbușire, utilitate și compartimentare a clădirilor – pereți, uși anti foc.
Cunoașterea normativelor de echipare a clădirilor cu sisteme de detecție, stingere și semnalizare a incendiilor este un necesar al investigatorului de incendii. De asemenea este necesară și cunoașterea soluțiilor tehnice frecvent utilizate pentru asigurarea protecției la incendiu a clădirilor. Corelarea destinației și tipului obiectivului cu echiparea minimă necesară conform legii în ceea ce privește protecția la incendiu este un factor decident în atribuirea responsabilității pagubelor produse de incendiu și verificarea emiterii unei autorizații de funcționare corespunzătoare din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor.
Tipuri de resurse profesionale pentru sisteme din clădiri.
Aceeași cerință a normativelor ce reglementează echiparea clădirilor din punct de vedere al sistemelor active și pasive de protecție la incendiu poate fi îndeplinită satisfăcător utilizând o multitudine de soluții tehnice și o multitudine de particularități constructive ce diferă de la sistem la sistem și de la firmă producătoare la firmă producătoare. Ba mai mult, odată satisfăcute cerințele minime legale, clădirea poate fi echipată cu sisteme suplimentare, sau chiar cu un singur sistem care să acopere și/sau înglobeze minimul legal în ce privește protecția la incendii, dar care să fie rar utilizat și care va influența diferit modul de manifestare al incendiului fața de soluțiile tehnice uzuale. Investigatorul de incendii trebuie să fie la curent cu toate aceste aspecte, în vederea prestării unei investigații de calitate.
Impactul incendiului asupra diferitelor sisteme.
Trebuie cunoscut modul de manifestare și funcționare al sistemelor de protecție la incendiu, modul de alarmare al ocupanților și, în general, modul de comportare al unui sistem de protecție la incendiu, relativ la construcție, serviciile de intervenție și utilizatorii clădirilor. De la temperatura de acționare ale sistemelor sprinkler până la modul de detecție al detectoarelor de incendiu, fie ele din orice categorie, cunoștințe temeinice despre instalațiile de detecție și stingere sunt necesare din partea investigatorului de incendii.
Defecțiuni privind capacitatea operațională a unui sistem și tipuri de nefuncționări.
Neajunsurile uzuale ale sistemelor de detecție și stingere a incendiilor, precum și recomandările de utilizare ale acestora sunt informații pe care investigatorul trebuie să le dețină. Tipul de incendiu cel mai probabil a fi sau a nu fi detectat de un detector, situații n care sistemul de sprinklere poate să nu funcționeze, situații în care ușile anti foc sau barierele de fum sunt ineficiente, toate acestea trebuie să facă parte din arsenalul de cunoștințe ale investigatorului de incendii.
În vederea inspectării performanțelor sistemelor unei construcții, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Determinarea modului de operare al unui sistem și efectul acestuia asupra unui incendiu.
Chiar dacă din partea investigatorului de incendii este dată dovadă de o documentare continuă în ceea ce privește modul de funcționare al sistemelor de protecție la incendii, întotdeauna vor exista cazuri în care se va întâlni un sistem necunoscut. Astfel, dispunând de cunoștințe generale în ce privește funcționarea unor astfel de sisteme, investigatorul trebuie să dispună de abilitatea de a analiza și de a deduce modul de funcționare al sistemului nou întâlnit, cât și efectul pe care acesta l-a avut sau ar fi trebuit să-l aibă asupra incendiului.
Identificarea modificărilor sau indicatorilor de nefuncționare ale sistemelor din clădiri.
Este necesară abilitatea de a verifica corectitudinea funcționării sistemelor de protecție la incendii ale clădirilor, precum și aceea de a observa indicatorii de nefuncționare, precum semnalele sonore, lipsa presiunii în rețeaua de alimentare sau semnalele vizuale (luminile de avarie). Pentru aceasta investigatorul trebuie să cunoască locul și modalitatea de verificare ai acestor indicatori.
Evaluarea impactului acțiunilor de intervenție asupra sistemelor din clădiri.
Acțiunile de intervenție ale celor ce a stins incendiul pot aduce pagube sistemelor de protecție a clădirii la incendiu. Spre exemplu utilizarea unui jet compact asupra unui cap sprinkler nespart poate duce la deteriorarea acestuia, iar mai apoi acesta poate fi considerat spart în urma temperaturii incendiului. Un astfel de exemplu poate fi vizionat în figura III.2. Astfel, este necesară abilitatea de a distinge impactul acțiunilor de intervenție de impactul incendiului propriu-zis asupra sistemelor din clădiri.
Figura III.2 Capul sprinkler dislocat și deteriorat în urma acțiunilor de intervenție
Evaluarea acestei competențe se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție exemple de echipamente, precum și echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
”Identificarea tipurilor de sisteme prezente în clădire;
Identificarea sistemelor prezente în zona de origine;
Determinarea funcționării corecte a sistemelor;
Identificarea modificărilor aduse sistemelor și a indicatorilor de defecțiune;
Determinarea dacă sistemele au afectat comportamentul incendiului, dezvoltarea sau propagarea acestuia;
Determinarea impactului avut de acțiunile de intervenție asupra sistemelor clădirii;
Identificarea documentelor însoțitoare ale sistemului;
Contactarea resurselor de expertiză, dacă este nevoie.”
3.4. Distingerea efectelor exploziilor de alte tipuri de pagube
În cazul unei explozii, este necesară determinarea existenței legăturii de cauzalitate dintre incendiu și aceasta, iar pentru acest scop se dorește identificarea dovezilor unei explozii și păstrarea acestora. Datorită naturii violente a exploziilor, majoritatea dovezilor rezultate în urma acesteia au de a face cu deformarea fizică a materialelor ce au fost surprinsă de aceasta. Cum de obicei combustibilul ce a dus la apariția unei explozii este foarte volatil, rareori mai pot fi găsite urme ale acestuia la fața locului. Printre cunoștințele necesare pentru distingerea efectelor exploziilor și discriminarea lor de alte tipuri de pagube, provocate de către alte fenomene, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Diferite tipuri de explozii și cauzele lor.
Exploziile pot varia în funcție de viteza de ardere a combustibilului de la lente la rapide, chiar dacă exploziile în sine sunt definite ca arderi cu viteze rapide. Astfel, investigatorul de incendii trebuie să dispună de cunoștințe despre tipurile de explozii, cauzele lor, modul lor de manifestare și modalități de recunoaștere și distingere a efectelor fiecăreia.
Caracteristicile unei explozii.
Intensitatea, zgomotul, viteza de producere, împrejurările în care s-a produs și elementul perturbator ce a condus la inițierea exploziei sunt caracteristici pe care investigatorul de incendii trebuie să le cunoască și despre care trebuie să caute a obține informații fie prin activitatea sa de cercetare a scenei de incendiu, fie prin intervievarea martorilor ațintită asupra aflării unor astfel de detalii.
Diferența dintre explozii de ordin inferior și superior.
În cazul unei explozii de ordin inferior, unda de șoc înaintează lent, mutând, dărâmând obiectele din calea sa, spre deosebire de o explozie de ordin superior în care unde de șoc distruge prin presiunea ridicată pe care o produce obiectele întâlnite în cale.
În vederea distingerii efectelor exploziilor de alte tipuri de pagube, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Identificarea efectelor explozive asupra sticlei, pereților, fundațiilor și altor materiale de construcție.
Este necesară abilitatea de a identifica și atribui corect efectele observate la scena de incendiu unei explozii. Încovoieri ale stricturilor metalice, deformarea plastică a betonului armat, spargerea sticlei aflată la distanță mare de zone ce prezintă urme de incendiu sunt doar câteva dintre efectele pe care le poate avea o explozie asupra mediului în care aceasta se manifestă.
Distingerea între efectele unei explozii de ordin superior sau inferior.
Obiecte îngrămădite în apropierea pereților și urme de târâre a acestora pe pardoseală, precum și urme de greutate sporită precum amprenta pe parchet a picioarelor unei mese pot fi semne ale unei explozii de ordin inferior. Distrugerea sau sfărâmarea majorității obiectelor din încăpere pot fi semne ale unei explozii de ordin superior.
Analizarea pagubelor pentru a documenta zona de suflu și originea.
Prin trasare inversă plecând de la poziționarea obiectelor în interiorul scenei de incendiu până la urmele pagubelor produse, investigatorul de incendii trebuie să dispună de capacitatea de a analiza rămășițele unui eveniment ce a implicat o explozie și să formuleze o opinie care să indice posibila zonă de origine a exploziei.
”Pentru distingerea între efectele unei explozii de alte tipuri de pagube, în scopul identificării unei explozii și păstrării dovezilor ei, având un scenariu pus la dispoziție, precum și echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
Identificarea efectelor exploziei asupra sticlei, pereților, fundațiilor și altor materiale de construcții;
Distingerea între exploziile de ordin inferior și superior;
Examinarea scenei și zonei de origine;
Documentarea obiectelor doveditoare în suprafața de origine și zona suflului.”
3.5. Concluzii
În vederea analizării îndeaproape și deciderii cu privire la posibilitatea de recoltare ca dovadă a obiectelor ce se găsesc în interiorul scenei de incendiu, cât și pentru a facilita observarea efectelor pe care evenimentul le-a avut asupra mediului în care s-a produs, investigatorul de incendii va manipula mediul examinat pentru a satisface aceste nevoi investigative. Pentru verificarea ipotezei aflării unor obiecte în alt loc decât cel în care se găsesc la momentul investigației, se va face uz de mutarea acestora și probarea posibilităților de deplasare pe traseul suspicionat, dacă aceasta poate aduce noi informații folositoare procesului investigativ. O atenție sporită se va acorda securității investigatorului de incendii și a personalului auxiliar ce asistă investigația, precum și integrității bunurilor examinate și a scenei de incendiu.
În analiza modificărilor față de stare ce se consideră normală a interiorului scenei de incendiu se vor lua în calcul atât acțiunea forțelor de intervenție cât și a sistemelor de protecție la incendiu, suplimentar față de acțiunea fenomenelor în sine ce au avut loc la fața locului și care au modificat aspectul mediului examinat.
Pentru a sigura acuratețea concluziilor rezultate în urma acestui pas investigativ, se va avea în vedere utilizarea instrumentelor de măsură corespunzătoare și documentarea fie scrisă fie prin voce cu ajutorul reportofonului sau vizuală cu ajutorul unei camere de filmat sau aparatului de fotografiat a locului exact în care se aflau obiectele ce urmează a fi mutate.
Manipularea mediului examinat este o etapă laborioasă a procesului investigativ dar care nu poate fi eludată în efortul de a înțelege fenomenul ce a dat naștere evenimentului studiat, a sursei acestuia și a distribuției responsabilității în înfăptuirea sau crearea împrejurărilor de manifestare a evenimentelor.
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAREA SCENEI
Orice informație pertinentă desfășurării investigație va trebui documentată, în scopul întocmirii unui raport final ce prezintă o concluzie susținută de aceste informații. Documentarea este partea investigației ce asigură păstrarea unei evidențe a dovezilor, a locului în care acestea s-au găsit, a stării și integrității lor, înainte ca acestea să fie manipulate de către investigator în vederea supunerii testelor, refacerii traseului presupus de deplasare sau colectării în vederea analizelor de laborator sau prezentarea în fața instanței de judecată. Pentru aceasta, un investigator de incendii trebuie să dispună de următoarele competențe:
4.1. Trasarea unei diagrame a scenei
Trasarea unei diagrame a scenei de incendiu se efectuează în scopul reprezentării cu acuratețe a scenei și identificării dovezilor, a conținutului pertinent, tiparelor semnificative de incendiu și zonelor sau punctelor de origine. Aceasta se folosește pentru a indica și reprezenta exact locul în care s-au găsit dovezile, pentru reprezentarea punctelor de interes în desfășurarea investigației, a traseului presupus al diferitelor obiecte în urma fenomenului ce a însoțit evenimentul, fie acesta explozie sau incendiu și la facilitarea corelării numărului dovezii recoltate cu poziția în care aceasta s-a găsit. Pentru aceasta, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Simboluri și legende folosite în general care clarifică diagrama.
Pentru reprezentarea dovezilor, a zonelor de interes și a tuturor celorlalte elemente conținute în diagrama scenei de incendiu se vor utiliza simboluri standard. În prezent, legislația din România nu reglementează astfel de simboluri, dar nici întocmirea unei diagrame a scenei de incendiu.
Tipurile de dovezi și tipare care au nevoie de a fi documentate.
Este necesară o cunoaștere a aspectelor fizice remarcate la fața locului ce solicită a fi documentate pentru folosirea în susținerea ipotezei privind cauza evenimentului, cât și pentru prezentarea altor organe abilitate spre obținerea unei opinii. Un alt motiv pentru care sunt necesare astfel de cunoștințe este pentru a diferenția ceea ce este esențial de documentat de ceea ce nu este, în vederea păstrării unei diagrame a scenei investigate cât mai neaglomerată și ușor de consultat.
Formatele folosite pentru trasarea diagramei scenei.
Ca și în cazul desenelor arhitecturale cât și inginerești, pentru trasarea diagramelor scenei de incendiu, diagrame ce vor putea fi utilizate în prezentarea cazului oficial, în fața instanței sau, la nevoie înaintea reprezentanților mass-media, se vor utiliza formate standard ale planșelor utilizate în redactarea acestor diagrame. Investigatorul de incendii, fiind cel ce va întocmi aceste diagrame, fie utilizând propriile abilități de desen tehnic, fie asistat de programe de calculator specializate în acest sens, trebuie să dispună de cunoștințe în ceea ce privește formatul standard de redactare și scara de reprezentare ce se potrivește cu dimensiunile spațiului ce se dorește a fi reprezentat. Acesta este un motiv în plus pentru care această funcție este de dorit a fi încadrată cu personal ce a urmat o pregătire din domeniul tehnic.
În vederea trasării unei diagrame a scenei de incendiu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a schița scena.
Transpunerea realității de la fața locului în reprezentare grafică, utilizând procedeele folosite în desenul tehnic este o abilitate de care investigatorul de incendii trebuie să dispună fie că îndeplinește acest proces neasistat de un program software de desen, fie că beneficiază de ajutorul unui astfel de program.
Abilități de desenare de bază sau de folosire a unui program de desen.
Cunoașterea regulilor de desen tehnic, a convențiilor utilizate în cadrul acestei discipline, a modului de utilizare a programelor specializate în acest sens și utilizarea acestor cunoștințe în vederea obținerii scopurilor propuse pentru înaintarea investigației. Regulile de reprezentare a vederilor, secțiunilor, convențiile utilizate în desenul tehnic nu sunt de ajuns a fi cunoscute doar de către investigator ci este necesară și abilitatea de utilizare a lor în transpunerea pe planșă a realității ce se dorește a fi reprezentată.
Abilități de recunoaștere a dovezilor și abilități observaționale.
Dacă dovezile pertinente investigației nu sunt observate sau dacă acestea sunt observate dar nu sunt recunoscute ca fiind utile procesului investigativ, atunci reprezentarea lor în diagrama scenei de incendiu nu va fi efectuată iar aportul lor pentru investigație nu va fi luat în considerare. Astfel este absolut necesară această abilitate de a stabili importanța dovezilor și elementelor doveditoare ale fenomenelor și distingerea acestora de cele mai puți importante și care nu ar face decât să aducă un plus de încărcare planșei și o îngreunare a deslușirii acesteia.
”Evaluarea acestei competențe se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție un scenariu, precum și echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
Schițarea planului etajului clădirii incendiate;
Schițarea locației scenei incendiului;
Identificarea locației mobilei și a altor elemente de conținut;
Identificarea zonei/punctului de origine;
Identificarea tiparelor de incendiu și fum și a traseelor de propagare a incendiului și fumului ;
Identificarea sistemelor și dispozitivelor de detecție și suprimare (stingere);
Identificarea locației dovezilor;
Documentarea scenei pe formularele oficiale.”
Documentarea fotografică a scenei
Scopul acestui tip de documentare este de a descrie cu acuratețe scena de incendiu și de a oferi un suport de documentare a dovezilor găsite la fața locului. Încă de la începutul procesului investigativ se va executa o fotografiere de ansamblu a împrejurimilor scenei de incendiu, a punctelor de intrare și ieșire către scena de incendiu și a posibilităților de pătrundere pe căi neconvenționale. Documentarea fotografică va viza atât exteriorul cât și interiorul scenei de incendiu și dovezile ce urmează a fi folosite în susținerea ipotezei ce concluzionează investigația, după ce au fost numerotate corespunzător iar, la nevoie, măsurate cu ajutorul instrumentelor de măsură corespunzătoare. Pentru aceasta, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Modul de funcționarea a unei camere fotografice de rezoluție mare și a blitz-ului acesteia.
Desigur că investigatorul nu poate fi familiarizat cu modul de operare al tuturor aparatelor de fotografiat ce se pretează la documentarea scenei unui incendiu la momentul investigației, dar este necesar ca acesta să cunoască modul de operare și de utilizare al instrumentelor date lui în folosință astfel încât să poată face uz de capacitatea lor maximă de funcționare și să utilizeze în mod optim resursele de care dispune.
Tipurile de film sau medii de stocare avute la dispoziție și punctele forte, precum și limitările fiecăruia.
În funcție de necesitățile investigative și de dotarea cu echipament de care investigatorul de incendii dispune, este necesar ca acesta să cunoască ce mediu de stocare se potrivește cel mai bine la documentarea pe care urmează a o executa. Acesta trebuie să cunoască, spre exemplu dacă prin întipărirea unei imagini a dovezilor pe un film de celuloid utilizând un aparat de fotografiat clasic redă mai de realitate sau creează efectul dorit față de stocarea pe un mediu digital, precum memoria flash de care dispun aparatele de fotografiat moderne. De asemenea, investigatorul trebuie să cunoască modalitatea de obținere a informațiilor prin surprinderea imaginilor scenei de incendii în spectre electromagnetice invizibile ochiului uman, precum cel infraroșu sau ultraviolet, cât și prin documentarea scenei de incendiu cu ajutorul unei camere cu termoviziune. Spre exemplu, fotografierea scenei de incendiu imediat după stingerea acestuia cu ajutorul unei camere cu termoviziune poate furniza indicii despre traseul parcurs de incendiu prin evidențierea zonelor încă fierbinți. Un astfel de exemplu este redat în figura IV.1.
Figura IV.1 Scenă de incendiu surprinsă cu ajutorul camerei cu termoviziune
Pentru documentarea fotografică a scenei de incendiu este necesar ca investigatorul să dispună de următoarea abilitate:
Abilitatea de a folosi o cameră fotografică de rezoluție mare, blitz-ul și accesoriile acesteia.
Este necesară nu doar cunoașterea din punct de vedere teoretic a modului de utilizare a unui aparat de fotografiat, ci și capacitatea de a utiliza funcțiile sale avansate în vederea imortalizării elementelor cheie din cadrul scenei de incendiu cât și cunoașterea și abilitatea de a preîntâmpina efectele negative pe care expunerea la o sursă puternică de lumină precum blitz-ul aparatului poate să le aibă, ca de exemplu descompunerea chimică sau reacția de oxidare violentă a unor compuși chimici.
”Evaluarea acestei competențe se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 30 de minute, având la dispoziție echipamente și unelte fotografice standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
Stabilirea unui registru fotografic pentru ca fiecare poză făcută să poată fi identificată și să se poată răspunde pentru aceasta;
Identificarea camerei folosite. Să se indice pe cameră (film/disc) numele investigatorului, timpul, data și locația incidentului.
Începerea fotografierii în afara clădirii, stabilirea locației scenei de incendiu, puncte de reper, și clădirea în relație cu strada;
Fotografierea oricărei dovezi găsite în afara structurii incendiate;
Fotografierea tiparelor de incendiu din exteriorul structurii;
Fotografierea camerelor interioare în apropiere de camera afectată de incendiu;
Fotografierea zonei/punctului de origine, înaintea, în timpul și la încheierea procesului investigativ.”
Întocmirea unor note explicative
Pentru documentarea scenei de incendiu și facilitarea posibilității prezentării unor concluzii pertinente în instanță, proprietarilor, asiguratorilor, sau oricăror persoane fizice sau juridice interesate și cu drept de acces la astfel de informații, este necesar ca pentru fiecare document anexat documentației oficiale a investigației unei anumite scene să fie întocmite note explicative ce pot cuprinde, dar nu se rezumă la, informații provenite din interviuri, planuri de dinainte de incendiu și rapoarte de la inspecțiile de prevenire. Corelarea și integrarea acestora într-un tot unitar în scopul formulării unei concluzii pertinente a investigației este scopul propus al investigatorului. Pentru întocmirea notelor explicative aferente fiecărei dovezi, descoperiri, deducții și amprente ce reclamă acest lucru, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Relația dintre note, diagrame și fotografii.
Deoarece fotografiile documentează dovezile, diagramele indică locul în care acestea au fost descoperite în cadrul scenei de incendiu iar notele explicative furnizează informații suplimentare despre natura, timpul la care au fost găsite, circumstanțele și relevanța acestor descoperiri.
Modalitatea de reducere a informației disponibile de la scena de incendiu în note concise.
Având în vedere cantitatea copleșitoare de informații ce pot fi descoperite sau deduse în cadrul unei scene de incendiu, este necesară cunoștința modului de reducere a acestor informații, de comprimare și redare concisă a datelor pentru a sublinia detaliile relevante și de interes și evitarea redundanței în întocmirea documentelor ce însoțesc cercetarea cauzei incendiului.
Utilizarea notelor (consemnărilor) în timpul întocmirii unui raport și a procedurilor legale.
Deși documentele oficiale ale investigației de incendiu trebuie să conțină limbaj oficial de specialitate, consemnările personale ale investigatorului ce pot fi redactate în timpul desfășurării investigației și întocmirii raportului de concluzionare a acesteia și care îl asistă pe acesta pentru a putea urmări șirul logic al detaliilor observate în timpul investigației nu au valoare legală și pot fi în acest caz întocmite în limbaj convenient investigatorului și pot conține informații ce nu reapar în concluzia finală, informații ce au dus la elucidarea cauzei incendiului.
În vederea întocmirii unor note explicative care să însoțească dovezile și materialele ajutătoare, precum și documentația, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități de reducere a datelor.
Condensarea informațiilor de la întinderea vastă de date ce se pot achiziționa de la scena unui incendiu la strictul necesar pertinent și util avansării investigației, consemnarea acestuia într-o ordine logică și ușor de urmărit, stocarea, organizarea și evidențierea acestora într-un mod în care relevantul să fie subliniat și strictețea, rigurozitatea și bunul spirit organizatoric în gestionarea informațiilor sunt necesități în buna desfășurare a investigației. Fără o asemenea abilitate organizatorică, ținerea evidenței datelor descoperite în urma investigației este o sarcină care nu va fi îndeplinită cu succes iar acest lucru nu va putea conduce decât la pierderea din vedere a detaliilor relevante.
Abilități de luare a notițelor.
Fie în format electronic prin utilizarea unui telefon mobil de tip smartphone, fie prin utilizarea tabletelor, fie prin dispunerea de o agendă clasică, consemnarea de date relevante, concluzii, opinii, ipoteze, piste de urmat, contacte ale martorilor, proprietarilor, administratorilor, experților și a altor repere semnificative, investigatorul trebuie să aibă abilitatea de a-și nota spre aducere aminte, corelare și interpretare toate descoperirile de la fața locului unei scene de incendiu. Consemnarea, pas cu pas, a activităților desfășurate în procesul investigativ este un mod sigur de a putea mai târziu, în cazul neverificării ipotezelor sau ajungerii la concluzii clar eronate de a relua firul logicii și procesul de investigare de la punctul cel mai potrivit, în raport cu toate descoperirile consemnate.
Abilități de observare și corelare
Capacitatea observațională a investigatorului va condiționa în mod direct abilitatea sa de a consemna detaliile relevante instigației. De asemenea, pentru a putea face din procesul investigativ un tot unitar și continuu este necesară o corelare a datelor consemnate anterior cu noile descoperiri și clădirea, asemenea unei casa, cărămidă cu cărămidă a ceea ce este nou deasupra a ceea ce a fost clădit anterior. Astfel, descoperirile sunt intercondiționate iar lipsa abilității de a observa și utiliza această intercondiționare în favoare înaintării investigației și a soluționării cazului este un minus de partea investigatorului de incendii.
”Evaluarea construirii unor note investigative astfel încât acestea să fie exacte, să furnizeze documentare mai amănunțită a scenei și care reprezintă documentarea completă a descoperirilor de la scena incendiului, se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție documente disponibile (interviuri, planuri de dinainte de incendiu și rapoarte de la inspecțiile de prevenire) echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
Selectarea formularului corect sau utilizarea documentului potrivit pentru notițele investigative;
Identificarea datei, orei, investigatorului și locației incendiului;
Consemnarea întâmplărilor și a observațiilor propriu-zise referitoare la scena de incendiu;
A fi complet și a evita incluziunea de comentarii sau opinii personale;
Folosirea unei metode sistematice și consistente în scrierea notițelor din teren;
Stabilirea unui dosar de caz pentru incident.”
4.4. Concluzii
Pe cât de importante descoperirile ce pot conduce la soluționarea cazului și finalizarea investigației, pe atât de important este procesul de documentare a scenei de incendiu și a eforturilor de derulare a investigației, deoarece descoperirea unei dovezi importante poate trece neobservată dacă aceasta nu este corelată corespunzător cu restul informațiilor obținute pe parcursul investigației. Astfel, este necesară recurgerea la toate modalitățile de consemnare, imortalizare, surprindere în starea inițială, notare și înregistrare a datelor și informațiilor pentru facilitarea muncii investigatorului.
Un alt motiv pentru care documentarea scenei este atât de importantă este oferirea posibilității de a pune la dispoziție persoanelor interesate și implicate în procesul investigativ a informațiilor necesare sau chiar susținerea cazului înaintea instanței sau a comisiei asiguratorilor, iar pentru aceasta este necesară prezentarea scenei de incendiu prin intermediul datelor achiziționate prin modurile de documentare a acesteia amintite mai sus.
În ultimii ani, avansul tehnologiei a făcut posibilă o documentare mai facilă atât din punct de vedere al modului de stocare al datelor și facilitarea accesului la acestea cât și din punctul de vedere al calității datelor obținute, spre exemplu prin utilizarea camerelor de fotografiat speciale cu termoviziune și stocarea datelor privind investigația pe un server conectat la internet și posibilitatea accesării acestora de oriunde în lume. Deși dezvoltarea tehnologiei reclamă un efort din partea investigatorilor pentru a ține pasul cu modernizarea și familiarizarea acestora cu noile mijloace de prelucrare a datelor, beneficiile și facilitățile aduse de astfel de tehnologii sunt mult mai mari decât efortul de a învăța modul lor de utilizare.
CAPITOLUL V
COLECTAREA ȘI PĂSTRAREA DOVEZILOR
Pentru a putea folosi în instanță dovezile colectate pentru susținerea concluziilor rezultate în urma investigației, acestea trebuie colectate într-o manieră legală și având în vedere nealterarea sau contaminarea acestora, și păstrarea lor astfel încât să le fie asigurată o durată de viață corespunzătoare tipului de dovadă și datei preconizate a utilizării acesteia în instanță. Fiecare tip de dovadă dispune de modalitatea proprie de colectare, manipulare și depozitare, dar aceasta nu face obiectul prezentei lucrări. Este necesar de subliniat că pentru colectarea dovezilor trebuie luate măsuri suplimentare de protecție pentru investigator deoarece se poate produce cu ușurință rănirea sau contaminarea acestuia prin înțepare, tăiere, inhalare, atingere sau prezența în proximitatea materialelor toxice sau radioactive. Prin urmare, pentru colectarea și păstrarea dovezilor, un investigator de incendii trebuie să dispună de următoarele competențe:
5.1. Utilizarea procedurilor potrivite pentru managementul victimelor și fatalităților
Este de la sine înțeles că nu se poate începe procesul de identificare și colectare a dovezilor până când nu este gestionată situația posibilelor victime sau fatalități ce se pot afla la locul scenei investigate. Astfel, cu ajutorul resurselor din partea serviciului de pompieri, ambulanță și cel medico-legal, se vor înlătura din zona scenei de incendiu toate victimele sau persoanele afectate într-un fel sau altul de eveniment. În continuare, se va urmări protocolul de colectare a dovezilor necesar pentru ca acestea să poată fi acceptate ca probe în instanță, se va recurge și la resurse de expertiză pentru descoperirea dovezilor, la nevoie, iar procedurile de protocol vor fi urmate întocmai. Pentru înfăptuirea celor amintite, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de dovezi asociate cu victimele de incendiu și fatalități.
Înainte de îndepărtarea din zona de incendiu a fatalităților, investigatorul trebuie să consemneze detaliile pertinente investigației precum poziția în care se găseau victimele, relativ la împrejurimi, dacă aceasta prezenta sau nu urme de agresare fizică, arsuri, cădere sau intoxicare cu monoxid de carbon etc.
Deoarece procesul de îndepărtare al victimelor din zona scenei de incendiu este de obicei unul rapid, investigatorul trebuie să aibă la îndemână un algoritm de prelevare a dovezilor pertinente și o listă de activități de desfășurat în astfel de cazuri, pentru a evita omiterea vreunui aspect important din pricina grăbirii desfășurării activităților.
Metode de păstrare a dovezilor.
În funcție de natura, mărimea, caracteristicile geometrice, starea de agregare și alți factori, colectarea dovezilor se execută specializat, pe tipuri de dovezi, dispunând fiecare de o modalitate de prelevare și depozitare proprie. Spre exemplu obiectele ce dispun de muchii ascuțite nu pot fi depozitate în pungi de plastic, cum de altfel nu pot fi stocate în astfel de pungi nici fluidele corporale ce pot fi găsite la fața locului, în cazul unui eveniment cu victime. Investigatorul de incendii ar trebui să dispună de o trusă de colectare a dovezilor similară cu cea a serviciului de criminalistică. O astfel de trusă este reprezentată în figura V.1.
Figura V.1 Trusă de colectare a dovezilor
Dovezile descoperite în cadrul unei scene de incendiu pot fi din cele mai variate proveniențe și de naturi și stări de agregare foarte variate, de aceea este necesară pregătirea investigatorului pentru orice situație ar putea întâlni. La fața locului dovezile pot varia de la țigări, explozivi, textile, fibre, amprente, urme de acceleratori de ardere și rămășițe de materiale combustibile, metale, lemn, pământ, nisip, plastice, adezivi, smoală, ceară la specimene de plante, droguri și mâncare, fluide corporale, sticlă, păr, urme (de picior, roți sau unelte), cerneală, vopsea, documente și multe altele.
În vederea utilizării procedurilor potrivite pentru managementul victimelor și fatalităților, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Recunoașterea diferitelor tipuri de dovezi.
Dacă trupurile sunt luate de la fața locului înaintea încheierii procesului de colectare a dovezilor sau dacă investigatorul a omis colectarea unor dovezi înainte ca scena să fie curățată de cadavre, din cauza faptului că investigatorul nu a cunoscut importanța anumitor tipuri de dovezi sau nu a putut deduce semnificația lor pentru investigație, atunci ancheta este mult zădărnicită.
Determinarea cazului în care dovezile descoperite sunt critice pentru investigație.
Pot exista cazuri în care pentru obținerea unei dovezi este nevoie a se recurge la desfigurarea sau mutilarea unui cadavru sau la aducerea de prejudicii morale la adresa rudelor persoanelor decedate sau de confiscarea și utilizarea ca probă a unora dintre bunurile găsite asupra victimei la momentul desfășurării investigației. Aceste cazuri fac apel la abilitatea investigatorului de a discerne și stabili gradul de importanță al dovezii în raport cu investigația și la capacitatea sa de a decide în această privință. În cazul în care dovezile sunt de maximă importanță, acesta va proceda cu diplomație în explicarea situației rudelor și prelevarea de probe, dar în cazul în care se va decide că procesul investigativ nu suferă neajunsuri capitale prin neanalizarea acestor probe, se va renunța la prelevarea acestora.
”Evaluarea utilizării procedurilor potrivite pentru managementul victimelor și fatalităților, în scopul descoperirii și păstrării dovezilor, respectând, totodată procedurile protocolului, având la dispoziție un scenariu dat, protocolul de urmat și personalul potrivit, în baremul a 10 minute se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități:
Asigurarea securității scenei de incendiu;
Identificarea victimelor și/sau fatalităților;
Anunțarea autorităților potrivite (poliția, procuratura, institutul medico-legal și Inspectorul Șef)
Stabilirea investigatorului principal sau a managerului cazului;
Continuarea investigației utilizând o structură de comandă unitară.”
5.2. Localizarea, documentarea, colectarea, etichetarea, ambalarea și înmagazinarea dovezilor
În vederea identificării, colectării, ambalării, și păstrării pentru a fi utilizate în testare a dovezilor, pentru scopuri legale sau în alte proceduri sau examinări, se va păstra un lanț de custodie asupra dovezilor, evitându-se inter contaminarea, și se va încerca eliminarea pagubelor induse de către investigator. Păstrarea în recipiente potrivite fiecărui tip de probă, manipularea cu grijă în vederea păstrării integrității probelor, precum și evitarea contaminării între ele a dovezilor sunt îndatoriri generale ale investigatorului. Pentru aceasta, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Cerințele autorităților privind calitatea dovezilor ce pot fi prezentate în susținerea unui caz.
Pentru a putea susține înaintea instanței de judecată sau a unei comisii din partea asiguratorilor a unui caz în ceea ce privește investigația unui incendiu, calitatea dovezilor și modul lor de prelevare trebuie să fie unele specifice și riguros monitorizate pentru a putea fi acceptate ca probe de caz. De altfel și modul lor de păstrare trebuie documentat, precum și traseul lor de la scena incendiului la momentul prezentării trebuie să poată fi analizat și justificat. De aceea, investigatorul de incendii și toate persoanele din lanțul de custodie trebuie să fie la curent cu toate reglementările și cererile din domeniul juridic privind gestionarea dovezilor.
Impactul îndepărtării obiectelor doveditoare asupra procedurilor civile sau penale (dovezi ce exclud o ipoteză sau ce determină cauza de incendiu).
Implicațiile juridice ale actului de îndepărtare a dovezilor de la locul faptei, chiar și pentru prelevarea lor în vederea analizei sau clasării și păstrării pentru valoarea lor doveditoare trebuie cunoscute de către investigator, iar acesta trebuie să se asigure că nu este sub incidența vreunei încălcări de lege, că are dreptul de a îndepărta dovezile, de exemplu dacă investigația are loc pe teritoriul unei ambasade, permisiunea trebuie acordată de către conducerea acesteia, și de asemenea investigatorul trebuie să se asigure că manipularea și transportul dovezilor sunt de competența sa, de exemplu în cazul substanțelor radioactive, a mărfurilor și deșeurilor periculoase, precum și a materialelor ce prezintă pericol biologic, autoritățile în domeniu trebuie anunțate despre descoperirea, manipularea și transportul unor astfel de dovezi. Se recomandă ca în astfel de cazuri, sau în cazul suspicionării unei naturi potențial periculoase a dovezilor, să se mențină distanța față de acestea și să se apeleze la ajutorul instituțiilor acreditate în domeniu.
Tipuri, capabilități și limitări ale uneltelor standard și speciale utilizate pentru a localiza dovezile.
În vederea cercetării locului incendiului se pot folosi diverse unelte de scanare a zonei precum detectoare de metale, de radiație sau camere de termoviziune, iar pentru detectarea scăpărilor de gaze sau pentru protejarea personalului investigativ se pot utiliza detectoare de gaz ce pot fi purtate individual de către personal sau balize ce pot fi montate în zona de investigat la suspicionarea de scăpări de gaze în vederea atenționării personalului neprotejat în acest sens în momentul depășirii unei concentrații admisibile în aerul respirat. În cazul utilizării unor astfel de aparate sunt necesare cunoștințe în ceea ce privește modul lor de utilizare, siguranța în utilizarea acestora, precum și capacitățile de care acestea dispun și limitările acestora. Se pot folosi mai multe variante constructive ale aparatelor ce îndeplinesc aceleași funcțiuni, sau se poate adopta folosirea acestora simultană pentru îndeplinirea nevoilor de investigare a scenei de incendiu. Două astfel de aparate individuale de detecție a monoxidului de carbon în atmosfera respirabilă imediat apropiate utilizatorului sunt prezentate în figura V.2, respectiv figura V.3:
Figura V.2 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO)
Figura V.3 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO), variantă constructivă diferită
Aparatele de măsură a monoxidului de carbon în aerul respirabil prezentate în figuri se poartă la centură de către utilizatori din pricina faptului că acest gaz este mai greu decât aerul iar o concentrație mai mare decât în zona căilor respiratorii se va regăsi în zona de purtare a aparatului. Figura V.4 reprezintă o baliză de detecție a monoxidului de carbon și a gazelor periculoase ce emite alarme acustice și vizuale în momentul detecției unei concentrații periculoase pentru sănătatea umană a acestor gaze în atmosferă. Aceasta poate asigura securitatea din punct de vedere al intoxicării cu gaze toxice, atunci când se suspicionează prezența acestora în apropierea scenei de investigat.
Figura V.4 Baliza de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO)
Tipuri de teste de laborator ce pot fi folosite asupra dovezilor și paleta rezultatelor ce pot fi obținute.
În funcție de rezultatele urmărite și ipotezele privind cauza și împrejurările în care s-a produs incendiul, investigatorul trebuie să cunoască întreaga gamă de teste asupra dovezilor descoperite la fața locului la care poate recurge pentru a verifica ipotezele cu ajutorul rezultatelor acestora. Astfel, depinzând de laboratoarele de care se dispune în cadrul direcției ce coordonează investigația, precum și a direcțiilor afiliate, se poate dispune de testări specifice asupra dovezilor. Investigatorul trebuie să dispună de cunoștințe despre natura rezultatelor furnizate de astfel de teste, procedurile de demarare a procesului de testare, atât din punct de vedere legal cât și fizic prin prezentarea dovezilor și înmânarea acestora celor care se ocupă de testare, precum și efectul pe care testarea îl va avea asupra integrității dovezii respective. Dacă se preconizează că în urma testării dovada va fi distrusă, va fi necesar ca investigatorul să cunoască acest lucru și să poată acționa în consecință prin prelevarea de multiple eșantioane ale aceleași probe, pentru utilizări ulterioare, contra-testare și, la nevoie, prezentare în instanță.
Tehnici și materiale de ambalare.
Fiecare tip de probă are un procedeu specific de recoltare și ambalare. Fie prin aspirație, îmbibare pe suport, îndepărtare chimică sau acțiune mecanică, în funcție de natura probei de colectat, investigatorul va fi nevoit să cunoască procedeul de prelevare a probei și modul ei de ambalare. Fie că în recipiente de plastic sau metal etanșe, fie în pungi de plastic etanșe, fie prin orice alt mijloc de ambalare a probei, va fi nevoie ca o atenție specială să fie acordată nedeteriorării dovezii atât prin modul ei de ambalare, transport, manipulare și depozitare, cât și prin păstrarea unui timp prea îndelungat sau într-un mod neadecvat. Spre exemplu alimentele, materialele biologice sau fluidele corporale trebuie păstrate într-o atmosferă răcoroasă, în caz normal suferind deteriorări din pricina fenomenelor naturale de descompunere.
Impactul colectării de dovezi asupra investigației.
Atât din punct de vedere juridic, prin obligativitatea documentării fiecărei dovezi ridicate de la fața locului, identificării ei scrise prin descriere, stabilirea unui lanț de custodie al persoanelor fizice sau juridice care răspund de aceasta și obligativitatea punerii ei la dispoziția persoanelor autorizate să solicite acest lucru, cât și din punct de vedere fizic prin complicațiile pe care le poate genera înlăturarea unui element-cheie de la fața locului producerii unui eveniment important, fără a lua toate măsurile necesare de siguranță, documentare și înlocuire, la nevoie, a funcționalităților acestuia, impactul pe care colectarea dovezilor îl are asupra procesului investigativ trebuie să fie cunoscut și luat în calcul de către investigatorul de incendii în luarea deciziei și stabilirea priorităților de colectare a dovezilor.
În vederea localizării și documentării dovezilor, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Recunoașterea diferitelor tipuri de dovezi.
Cunoașterea teoretică a tipurilor de dovezi trebuie suplinită la fața locului unei investigației de abilitatea de a recunoaște și distinge din multitudinea de elemente existente în urma unui incendiu a celor pertinente cazului și investigației, a celor ce au suferit modificări din pricina fenomenului investigat care să poată fi analizate cu resursele avute la îndemână și care au potențialul de a furniza informații care să ajute la înaintarea investigației.
Determinarea dacă dovezile descoperite sunt critice pentru investigație.
Pentru a nu îngreuna procesul investigativ, pentru folosirea judicioasă a resurselor de care se dispune cât și pentru eficientizarea investigației și optimizarea modului de abordare a cazului, este nevoie de abilitatea de a distinge importanța dovezilor pentru scopul investigației și corelarea acesteia cu capacitatea de care se dispune pentru interpretarea rezultatelor eventualelor analize la care acestea se pot supune cât și cursul de acțiune în eventualitatea unor rezultate contrare așteptărilor.
”Evaluarea acestei competențe se poate întreprinde având la dispoziție un scenariu dat, echipamente și unelte standard și speciale, precum și materiale pentru colectarea dovezilor, în baremul a 10 minute, urmărind îndeplinirea următoarelor activități:
Identificarea dovezilor ce trebuie colectate;
Documentarea locației specifice a dovezii la scena de incendiu;
Dovada, așa cum a fost găsită, și relația ei cu alte obiecte este exemplificată fotografic;
Documentarea unei descrieri a dovezii și orice marcaje sau etichetări unicat, specifice acelei dovezi;
Documentarea datei, timpului, și locației în care a fost colectată dovada;
Identificarea investigatorului ce a descoperit dovada și a îndepărtat-o de la scena de incendiu;
Dovedirea unei metode potrivite de colectare a dovezilor, pentru evitarea inter contaminării.”
5.3. Selectarea dovezilor pentru analiză
În vederea infirmării sau confirmării unei anume ipoteze, dovezile ce necesită o cercetare mai amănunțită sau supunerea unor teste de laborator, trebuie înaintate spre examinare specializată, cu scopul susținerii unor nevoi specifice ale investigației. Unele dovezi vorbesc de la sine în ceea ce privește semnificația lor pentru investigație, de exemplu descoperirea la fața locului a unui recipient ce conține accelerator de ardere, iar altele trebuie supuse unor analize mai amănunțite pentru a putea confirma sau infirma o ipoteză, spre exemplu o bucată de material textil ce se suspicionează a fi fost îmbibat cu accelerator de ardere în cazul unui incendiu trebuie supus unei analize de laborator pentru a putea confirma ceastă presupunere. O imagine a unei bucăți de covor ce a fost îmbibată cu accelerator de ardere în scopul unui experiment este reprezentată în figura V.5. Se poate observa că la prima vedere nu se poate distinge utilizarea unui accelerator de ardere pe suprafața acesteia, dar poate fi intuită prin observarea amprentei incendiului asupra covorului din care această bucată a provenit, reprezentată în figura V.6.
Figura V.5. Mostră de covor ce poate fi supusă analizei în vederea stabilirii utilizării asupra acesteia de acceleratori de ardere
Figura V.6. Amprentă a incendiului asupra unui covor din care se poate intui utilizarea acceleratorilor de ardere
Pentru a putea selecta dovezile ce necesită analiză și a putea decide prioritatea și importanța acestora pentru investigație, precum și pentru a putea decide în cazul unei disponibilități limitate a resurselor de analiză avute la dispoziție, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Scopurile pentru care dovezile pot fi trimise la analiză.
În funcție de serviciile disponibile la nivel internațional, național și local, investigatorul de incendii trebuie să decidă cu privire la posibilitatea înaintării spre analiză a dovezilor în limita resurselor disponibile, precum și în privința necesității de analiză sau posibilității de soluționare a ipotezei ce revendică nevoia de analiză prin alte mijloace. De asemenea, investigatorul de incendii trebuie să fie familiarizat cu posibilitățile analizelor și să nu aibă așteptări suprarealiste din partea rezultatelor încercărilor. Acesta trebuie să cunoască sub ce formă generală se vor prezenta analizele, cum se pot interpreta și ce impact ar putea această interpretare avea asupra investigației.
Tipurile de servicii de analiză disponibile.
Deși multe tipuri de analize și încercări asupra probelor și dovezilor găsite la fața locului unei scene de incendiu sunt cunoscute, nu toate sunt disponibile și la îndemâna oricărui investigator de incendii. Astfel, în funcție de posibilitățile avute în fiecare caz în parte la dispoziție, investigatorul de incendii trebuie să cunoască ce rezultate poate obține în cazul său.
Capacitățile și limitările serviciilor ce prestează analiza.
Deși industria filmului tinde să prezinte cu un exces de zel toate descoperirile și posibilitățile de testare și analiză criminalistică, este necesară o ancorare în realitate și documentare continuă a investigatorului privind modalitatea de obținere a unor rezultate care să ajute la înaintarea investigației. Nici un criticism prea aspru, dar nici o credulitate accentuată nu sunt atitudini ce trebuie adoptate în privința spectaculozității rezultatelor ce pot fi obținute în urma unor analize de specialitate, ci un realism practic ce conduce la rezolvarea cazului cu eficiență prin utilizarea maximului de resurse disponibile cu rezultatele scontate.
În vederea selectării dovezilor pentru analiză, investigatorul trebuie să dispună de următoarea abilitate:
Abilitatea de a evalua un incident ce implică un incendiu pentru a determina tipurile de dovezi ce solicită un examen de expertiză criminalistic, ingineresc sau de laborator.
Capacitatea de a distinge între obiectele a căror existență și stare nu aduc un aport benefic investigației, cele a căror semnificație în privința evenimentului ce a avut loc este de la sine înțeleasă și cele asupra cărora este nevoie a se efectua analize de expertiză în scopul obținerii unor informații ce ar putea înainta investigația este absolut necesară oricărui investigator.
”Evaluarea competenței în selectarea dovezilor pentru analiză astfel încât acestea să susțină nevoile investigative se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, și având la dispoziție informații din dosarul investigației, în baremul a 10 minute:
Determinarea locației și mărimii mostrei ce va fi colectată;
Selectarea uneltei potrivite pentru colectarea mostrei, împreună cu recipientul potrivit pentru depozitarea acesteia;
Colectarea propriu-zisă a mostrei și plasarea acesteia în recipient;
Determinarea locației și mărimii mostrei de referință ce va fi colectată;
Selectarea uneltei potrivite pentru colectarea mostrei de referință, împreună cu recipientul potrivit pentru depozitarea acesteia;
Colectarea propriu-zisă a mostrei de referință și plasarea acesteia în recipient;
Documentarea (fotografică și descrierea) a datei, orei, locației, investigatorului și numărului incidentului înscris pe recipient, privind colectarea mostrei;
Păstrarea unui lanț de custodie sau a mostrelor.
5.4. Păstrarea unui lanț de custodie
Pentru identificarea dovezilor colectate în cadrul unei anumite anchete investigative și recuperarea acestora în urma înstrăinării lor, din orice motive, fie că acestea au fost trimise pentru analize de expertiză, fie că au fost folosite ca probe în instanță, fie că au prezentat interes în cadrul unei alte investigații, este necesară păstrarea unui lanț de custodie pentru fiecare dovadă în parte, ce include și documentația scrisă ce o însoțește, în scopul asigurării securității acesteia. Acest lucru asigură de asemenea faptul că numai persoanele autorizate și competente în vederea manipulării dovezilor vor intra în posesia acestora și furnizează un jurnal de urmărire a acestora, pentru a se cunoaște cu exactitate traseul urmat de acestea de la fața locului incidentului până la locul unde se găsesc în momentul actual. Pentru această competență, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Regulile de custodie și procedurile de transfer.
Pentru a transfera toate sau o parte din dovezile unui caz în custodia unei alte persoane, din diverse motive necesare desfășurării anchetei, investigatorul de incendii trebuie să cunoască modul în care acest transfer poate avea loc, legal și modul în care acesta se poate înregistra, pentru a se putea ține o evidență clară a apartenenței dovezilor la cazurile de la care au provenit și pentru a facilita găsirea acestora în momentul când sunt necesare.
Tipurile de dovezi (de ex. dovezi fizice obținute la locul faptei, fotografii, documente).
Având în vederea multitudinea categoriilor de dovezi ce pot fi găsite la locul scenei de incendiu, cât și modurile specifice de transport, stocare și manipulare, investigatorul de incendii trebuie să dispună de cunoștințe privind modul de transfer al custodiei pentru fiecare tip de dovadă.
Metode de consemnare a lanțului de custodie.
Fie că se va utiliza un registru care să reflecte custodia investigatorului și a celui/celor cu care se va executa un transfer, fie că se va utiliza o bază de date comună sau individuală, trebuie să se cunoască și utilizeze proceduri de consemnare a deținătorilor dovezilor de la prelevarea acestora până în momentul casării lor, pentru ca oricând să se poată cunoaște foștii deținători și locurile de depozitare, iar în caz de compromitere a dovezii să se poată ancheta cazul.
În vederea păstrării unui lanț de custodie, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
De a executa procedurile lanțului de custodie.
Simpla cunoaștere teoretică a modului în care se consemnează deținerea sau luarea în custodie a unui material doveditor, transferul său către altă persoană sau instituție, prelevarea de la locul incidentului și casarea acestuia nu este îndeajuns dacă nu se dispune de abilitatea de a întocmi practic documentele necesare, de a obține aprobări și de a executa, fizic, procedura dorită.
De a completa cu acuratețe documentele necesare.
Rutina și dezinteresul pot duce la zădărnicirea scopului pentru care au fost create documentele ce trebuie completate în cazul unui eveniment în ceea ce privește lanțul de custodie al unei dovezi. Astfel, prin completarea cu date incerte, incorecte sau insuficiente, scopul documentelor ce însoțesc dovezile, acela de a furniza informații cu privire la dovezile pe care la însoțesc, rămâne neatins.
”Evaluarea păstrării unui lanț de custodie astfel încât fiecare element doveditor să fie însoțit de documentație scrisă iar securitatea dovezilor este asigurată se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție unelte investigative standard, unelte de marcaj, și jurnale sau etichete pentru dovezi, în baremul a 10 minute:
Colectarea mostrei doveditoare la scena de incendiu;
Identificarea dovezii pe foaia de jurnal;
Documentarea și menținerea securității dovezilor;
Documentarea fiecărui caz în care dovada își schimbă custodia;
Păstrarea jurnalului de dovezi ca parte a documentației referitoare la incident.”
5.5. Casarea dovezilor
În funcție de reglementările interne ale agenției care prestează investigația, respectiv a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul investigatorului de incendiu, și a legilor în vigoare, precum și în funcție de informațiile din dosarul investigației, se va executa casarea dovezilor ce au îndeplinit termenul de păstrare corespunzător, la timp și în siguranță. În funcție de perioada de desfășurare a investigației, concluziile la care se ajunge în urma acesteia, eventuale procese juridice ce ar putea decurge din derularea procesului investigativ, precum și durata de stingere a obligațiilor de despăgubire, acolo unde aceasta este necesară, fie din partea asiguratorilor, fie din partea părților responsabile de evenimentul produs, cât și de natura dovezilor, termenul acestora de păstrare înainte de casare poate diferi. În orice caz, termenul de păstrare al oricărei dovezi nu este nelimitat și servește și scopului de a face posibilă păstrarea dovezilor noi, de la cazuri în desfășurare. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Servicii de casare existente.
Diversele tipuri de dovezi solicită diverse tipuri de casare. Pe când unele pot beneficia de pe urmele serviciului comun de salubrizare, altele, precum documentele scrise, fotografiile etc. necesită distrugerea completă, deoarece acestea pot furniza informații clasificate. Alte tipuri de dovezi, precum cele biologice necesită servicii speciale de transport și neutralizare. Rămășițele umane precum dinți, păr, unghii, fluide corporale și altele prezintă o dificultate ridicată din punct de vedere juridic în ceea ce privește casarea. Astfel, pentru acestea, trebuie implicat institutul de medicină legală și trebuie urmate procedurile stabilite de către această instituție.
Probleme și proceduri obișnuite de casare.
Odată cu experiența, se va cunoaște și modul uzual de casare pentru majoritatea tipurilor de dovezi și se vor descoperi și problemele uzuale ce pot apărea în timpul acestor procese, precum și modalitatea lor de remediere. De cele mai multe ori problemele vor fi de ordin juridic, deoarece a distruge o dovadă nu postează un efort semnificativ în general, dar a face lucrul acesta într-un mod legal și în siguranță este deseori un proces complicat.
În vederea desfășurării proceselor de casare a dovezilor, investigatorul trebuie să dispună de următoarea abilitate:
Abilitate de documentare.
Abilitatea de a contacta serviciile corecte ce gestionează tipul de deșeu ce urmează să devină dovezile ce urmează a fi casate, capacitatea de documentare cu privire la legile și reglementările privind protecția mediului, termenii de păstrare ai dovezilor, precum și implicațiile juridice ale casării și viciile de procedură ce pot apărea și sunt imputabile celor ce au efectuat sau aprobat casarea, capacitatea de a urmări lanțul de custodie, precum și aflarea provenienței și deținătorului de drept al dovezilor ce nu mai sunt necesare cazului și modalitatea legală de repunere în drepturi asupra dovezii a proprietarului, toate acestea sunt îndatoriri de serviciu ce trebuie îndeplinite de către investigatorul de incendii și necesită o abilitate de documentare din partea acestuia.
”Evaluarea casării dovezilor astfel încât aceasta să fie făcută la timp, în siguranță, și în concordanță cu cerințele legale se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție reglementările legale și informațiile dosarului, în baremul a 10 minute:
Primirea autorizației și documentației corespunzătoare pentru casarea dovezilor;
Returnarea dovezilor la proprietarul de drept, conform legislației în vigoare;
Casarea dovezilor, conform reglementărilor în vigoare, pentru a nu fi dăunătoare mediului sau investigatorului;
Documentarea casării dovezilor.
5.6. Concluzii
De la identificarea dovezilor necesare și pertinente investigației, la prevenirea contaminării sau compromiterii acestora în timpul procesului investigativ, la documentarea acestora cu exactitate înaintea prelevării, în raport cu scena de incendiu în ansamblu, documentare scrisă și fotografică, ridicarea acestora de la fața locului ținând cont de pericolele la care s-ar putea expune atât investigatorul, ca și conducător al investigației, cât și persoanele implicate în acest proces, pericole atât fizice prin contaminare, compromitere a integrității structurale a scenei de incendiu și alte vătămări ce ar putea rezulta din punerea în contact cu dovezile, cât și pericole de ordin juridic prin prisma îndepărtării dovezilor de la fața locului și în cazul eventualelor vicii de procedură, la modalitatea de stocare, transport, păstrare, manipulare și depozitare a dovezilor în condiții optime și neimputabile investigatorului în cazul compromiterii integrității probelor, cât și păstrarea unei evidențe a permanente a deținătorului și locului în care se află dovezile aferente fiecărui caz, până la casarea dovezilor ce au devenit inutile, ale căror termene au expirat sau care nu mai sunt necesare pentru desfășurarea investigației și trebuie returnate deținătorilor lor de drept, colectarea și păstrarea dovezilor este un pas important și deloc de neglijat în desfășurarea unei investigații cu privire la un incendiu și care reclamă o sumedenie de competențe ale investigatorului de incendiu implicat în acest proces.
CAPITOLUL VI
INTERVIEVARE
În scopul obținerii de informații privitoare la investigație, privită în ansamblu, se va utiliza comunicarea verbală cu persoane având diferite grade de implicare în eveniment. Se va urmări un plan logic, dinainte stabilit de către investigator, dar care nu trebuie să ridice din partea martorului intervievat suspiciuni sau acuzații, ci trebuie să obțină cooperarea acestuia pentru buna desfășurare a investigației. Pentru aceasta, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele competențe:
6.1. Dezvoltarea unui plan de interviu
Fără a avea la dispoziție echipament sau unelte speciale, este necesară dezvoltarea și implementarea unei strategii de chestionare relevantă pentru fiecare individ ce va fi intervievat și care urmărește determinarea cauzei de incendiu sau răspunderea aferentă, și promovează, totodată, utilizarea eficientă a timpului investigatorului. Fără un astfel de plan dinainte stabilit și particularizat pentru nevoile specifice ale investigației, elemente importante pot fi trecute cu vederea în încercarea de a obține informații cu privire la evenimentul cea a avut loc. Acest plan de interviu trebuie să țină seama și de persoanele ce urmează a fi intervievate, de vârsta acestora, gradul de implicare în eveniment, posibilele interese, precum și gradul de încredere cu care această persoană poate fi investită, în funcție de condiția socială, locul de muncă și altele. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Persoane care pot furniza informații ce înaintează determinarea cauzei de incendiu sau asumarea responsabilității.
Nu de multe ori există persoane ce se vor prezenta de bună voie ca martori pentru un anumit eveniment, cu scopul de a oferi informații. Doar o persoană care a mai avut de a face cu un astfel de eveniment sau care lucrează în domeniu ar avea un astfel de comportament, altminteri o atare manifestare din partea unui cetățean neimplicat direct în eveniment ar trebui să trezească suspiciuni. Astfel, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de informații despre persoanele care au fost prezente la fața locului în momentul manifestării evenimentului, unde pot fi găsite și cum pot fi contactate. Aceste informații pot fi obținute fie de la forțele de intervenție, fie de la administratorii sau proprietarii bunurilor incendiate, fie de la vecini, în cazul în care investigatorul a ajuns la locul de manifestare a incendiului după plecarea martorilor oculari.
Tipuri de întrebări care sunt pertinente și eficiente pentru a fi adresate diferitelor surse de informație (pompieri, vecini, martori, suspecți, ș.a.m.d.).
Investigatorul trebuie să cunoască tipuri de întrebări standard utilizate în chestionarea martorilor astfel încât în dezvoltarea unui plan de intervievare acestea să vină în ajutorul său în aflarea de informații folositoare investigației. Acolo unde nu se dispune de întrebări șablon, investigatorul va trebui să elaboreze întrebări prin care să se urmărească informațiile dorite. În acest sens este necesară și o pregătire psihologică a investigatorului de incendii pentru a putea obține maximul de informații, fără intimidarea sau lezarea martorilor, în scopul păstrării unei bune imagini a instituției publice pe care investigatorul de incendii o deservește.
Punctele forte și cele nefavorabile ale interviurilor în comparație cu adunarea de documente.
În cazul strângerii de documente doveditoare ale diverselor aspecte ale evenimentului, precum materialele combustibile implicate, tipul de sisteme de stingere, modul lor de acționare, posibilele surse de aprindere și altele, informațiilor dobândite sunt sigure și disponibile pentru a fi consultate oricând, dar nu întotdeauna se pot obține din documente toate informațiile necesare investigației, precum numărul de persoane din clădire la ora incidentului, modul de acțiune al forțelor de intervenție, punerea în practică a planurilor de evacuare și altele. Pe când în cazul utilizării intervievării martorilor, investigatorul de incendii poate formula întrebări care să urmărească obținerea unor anumite informații specifice, dar există neajunsul că informațiile furnizate de către martori sunt subiective, iar pentru a putea fi consultate ulterior trebuie să fie înregistrate sau consemnate de către investigator, și mai ales răspunsurile martorilor trebuie să fie interpretate și curățite de încărcătura emoțională și de aspectele care nu sunt utile investigației.
În vederea dezvoltării unui plan pentru interviu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități de planificare.
Cunoscând persoanele ce urmează a fi intervievate, investigatorul trebuie să elaboreze un plan de interviu specific particularizat pentru situația în cauză. În cazul în care acesta nu a stabilit încă martorii ce vor fi intervievați, el trebuie să pregătească un plan schematic de intervievare ce va sluji ca îndrumător și care va suferi modificări ulterioare, adaptându-se la martorii specifici. De asemenea gestionarea tuturor martorilor, planificare interviurilor cu aceștia, în funcție de posibilitățile fiecăruia și interesul investigației și consemnarea, centralizarea, gestionarea și utilizarea cu eficiență a informațiilor obținute în urma interviurilor solicită abilitățile de planificare ale investigatorului de incendii.
Abilități de dezvoltare a întrebărilor concentrate pentru indivizi specifici.
Fie că are de-a face cu copii, bătrâni, diverse categorii sociale de oameni, investigatorul de incendii trebuie să dispună de abilitatea de a formula și prezenta întrebări adaptate martorilor intervievați, pentru a obține o cantitate și calitate a informațiilor cât mai bine corelate cu interesul investigativ.
Abilități de evaluare a datelor existente din dosar pentru a ajuta în dezvoltarea întrebărilor.
Pentru a evita utilizarea ineficientă a timpului, solicitarea din partea martorilor a unor informații redundante și îngreunarea procesului de gestionare a datelor, investigatorul trebuie să consulte documentele și informația avută la dispoziție despre evenimentul ce a avut loc și trebuie să identifice și elaboreze un mod de obținere a informațiilor ce mai sunt încă necesare pentru buna desfășurare a anchetei și soluționarea acesteia cu succes.
De estompare a lacunelor investigative.
Prin identificarea lipsurilor de informație ce este necesară pentru ducerea la bun sfârșit a investigației, investigatorul trebuie să dispună de abilitatea de a corela necesarul de informație cu modalitatea de obținere a acesteia prin utilizarea tuturor mijloacelor de prelevare a datelor avute în vedere în cadrul anchetei.
”Evaluarea dezvoltării unui plan de intervievare corespunzător necesității de sporire a informațiilor privind investigația se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat și persoane pentru intervievare, în baremul a 10 minute:
Colectarea informației pertinente și exacte;
Obținerea informației ce coroborează sau infirmă datele investigative existente;
Asistarea în determinarea originii incendiului, cauzei și atribuirii responsabilității;
Identificarea persoanelor ce trebuie intervievate ca parte a investigației;
Părți separate să fie intervievate în locații diferite;
Determinarea locației pentru a desfășura interviurile.”
6.2. Prestarea interviurilor
În vederea completării datelor necesare investigației, se vor adresa întrebări martorilor după producerea evenimentului, urmărindu-se obținerea pentru toate întrebările, ce trebuie să fie pertinente, iar răspunsurile corespunzătoare fiecărei întrebări trebuie documentate cu acuratețe și apoi interpretate de către investigator astfel încât informațiile necesare și de interes să fie extrase din răspunsurile uneori nu atât de exacte ale martorilor. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de interviuri.
Interviurile pot fi prestate pentru aflarea unor informații necesare anchetei sau pentru validarea unor informații nesigure. În funcție de persoanele intervievate și gradul lor de implicare în eveniment, acestea pot conține întrebări directe sau indirecte, din care investigatorul de incendii să obțină informațiile dorite.
Informație personală a intervievaților necesară pentru documentare potrivită sau reluarea legăturii cu persoana interogată.
Datele personale și de contact ale martorilor intervievați cu privire la eveniment trebuie achiziționate și păstrate pentru o eventuală recontactare și pentru asigurarea veridicității informațiilor.
Metode și unelte de interogare.
Abordarea martorilor diferă de la persoană la persoană iar investigatorul trebuie să știe să gestioneze interviul pentru ca acesta să se desfășoare într-un mod optim, menținând un raport echitabil între interesul investigativ și confortul intervievatului. Se pot folosi diverse unelte și instrumente pentru consemnarea și înregistrarea datelor, precum camere video sau reportofoane, dar este necesar să se țină seama de impactul psihologic asupra intervievatului ale acestor instrumente.
Tipuri de comunicare non-verbală și înțelesurile lor.
Concluzii despre veridicitatea informațiilor și despre gradul de implicare și interes în evenimentul care a avut loc al martorului intervievat poate fi dedus și din comportamentul acestuia în timpul interviului. Astfel, investigatorul poate analiza și consemna particularități în manifestarea non-verbală a intervievatului care ar indica reținerea în furnizarea unor informații, tăinuirea altora sau furnizarea de date neadevărate.
În vederea prestării interviurilor, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilitatea de a ajusta strategiile de intervievare într-un mod bazat pe o logică inductivă.
Modul de comportare a martorului intervievat și răspunsurile acestuia nu trebuie să conducă discuția, ci investigatorul trebuie să împingă relaționarea martor-investigator pe un făgaș care să urmeze scopurile sale dinainte stabilite. Uneori martori doresc ei înșiși să afle informații din partea investigatorului, iar acesta trebuie să discearnă ce informații poate oferi fără a periclita securitatea anchetei sau a celor implicații și fără a refuza să ofere informații, caz în care martorii ar putea reacționa cu reticență în a relata complet ceea ce cunosc. Astfel, deși reacțiile martorului sunt indicii importante în cârmuirea conversației, ele nu sunt factorul decisiv în această privință, ci scopurile investigatorului.
Abilitatea de a interpreta comunicațiile verbale și non-verbale.
Pentru a putea extrage informațiile cu acuratețe din totalitatea interviului, adică atât informațiile pe care martorul le furnizează verbal, dar și pe acelea care pot fi deduse din manifestările non-verbale ale persoanei intervievate, investigatorul trebuie să dispună de a abilitatea de a interpreta comunicarea non-verbală.
Abilitatea de a aplica cerințele legale conform situației specifice.
În cazul în care martorul intervievat refuză să coopereze în vederea stabilirii unor date corecte și concrete asupra evenimentului, investigatorul trebuie să amintească martorului că acesta se află sub incidența legii și că are obligația de a coopera, în caz contrar putând fi sancționat.
Demonstrarea unor capacități puternice de ascultare.
În vederea extragerii tuturor informațiilor pertinente cu privire la anchetă, investigatorul trebuie să dea dovadă de capacitatea de ascultare, urmărind selectarea și sintetizarea informațiilor ce ajută în dezvoltarea procesului investigativ.
”Evaluarea prestării interviurilor cu scopul obținerii informațiilor pertinente, cu documentarea precisă a întrebărilor elaborate într-un mod pertinent, se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat, persoane pentru intervievare, și informații incidente despre eveniment, în baremul a 10 minute:
Investigatorul se prezintă;
Investigatorul trebuie să identifice corect persoana intervievată și s-o documenteze după: nume, cod numeric personal, data nașterii, adresă, telefon de serviciu și de acasă precum și o descriere fizică;
Investigatorul trebuie să documenteze data, timpul, și locația interviului;
Investigatorul trebuie să sublinieze scopul interviului;
În timpul interviului investigatorul trebuie să rămână calm, profesional, pozitiv și concentrat;
Investigatorul ar trebui să pună întrebări ce pot fi continuate de intervievat;
Documentarea tuturor răspunsurilor la întrebări, notarea oricăror discrepanțe, notarea indicatorilor nonverbali și impresiile generale asupra intervievatului;
Închiderea interviului și lăsarea unei oportunități intervievatului de a mai furniza informații adiționale.”
6.3. Evaluarea informațiilor provenite din interviuri
Pentru evaluarea informațiilor colectate prin intervievare, și corelarea acestora cu datele din toate celelalte interviuri, documentarea informației coroborative sau conflictuale și dezvoltarea de noi piste investigative, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Metode de evaluare a rapoartelor.
Fie că rapoartele interviurilor ce conțin date ce se completează reciproc, similare sau conflictuale ale aceluiași eveniment au fost întocmite de către un singur interlocutor sau de către persoane diferite, investigatorul de incendii trebuie să dispună de metode prin care în procesul revizuirii rapoartelor să poată identifica și corela aceste informații într-un tot unitar și să poată extrage concluzii pertinente cu privire la ancheta desfășurată. Trebuie să se poată stabili în ce împrejurări s-au prestat interviurile, dacă martorii au s-au influențat reciproc sau au avut parte de alte influențe, cât și acuratețea cu care au fost identificate și consemnate datele importante pentru investigație în rapoartele ce au rezultat în urma intervievării.
Metode de corelare ale datelor
În vederea gestionării cantității mari de informații ce pot rezulta în urma intervievării martorilor, investigatorul de incendii trebuie să dispună de diverse metode de organizare și corelare a datelor astfel încât să nu omită nici un detaliu important și să nu creeze, de asemenea, o redundanță de informație.
În vederea evaluării informațiilor provenite din interviuri, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități de corelare a datelor.
A dispune de o cantitate mare de informații nu este suficient dacă lipsește capacitatea de a o organiza și selecta aceste informații astfel încât să se maximizeze eficiența și să se reducă pe cât posibil surplusul.
Abilitatea de a evalua sursa informațiilor (de ex. pompieri sau alți martori).
A avea o certitudinea veridicității datelor este mai important decât a avea o cantitate nare de date. Astfel, în cazul în care este posibil, se vor utiliza pentru soluționarea cazului informațiile ce provin din surse cât mai sigure, spre exemplu forțele de intervenție.
”Evaluarea competenței privind evaluarea informațiilor colectate prin intervievare, se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat, transcrierea interviurilor, sau notițe și informații incidente despre eveniment, în baremul a 10 minute:
Organizarea și analizarea tuturor informațiilor colectate. Identificarea lacunelor din datele investigative;
Bazat pe interviu, identificarea oricărei alte persoane ce necesită intervievare;
Bazat pe interviu, analizarea informației furnizate de diferiții indivizi intervievați și judecarea încrederii informației.
Documentarea analizei informației.”
6.4. Concluzii
Ținând cont de drumul anchetei indicat de către dovezile ce au putut fi observate, interpretate și corelate de la scena unui incendiu, investigatorul trebuie să completeze, acolo unde este nevoie, până la stabilirea cauzei de incendiu și a deținătorului responsabilității evenimentului cu informații din partea martorilor care au luat parte la eveniment. Fie că sunt forțe de intervenție, proprietari, administratori, vecini sau pur și simplu trecători, martorii trebuie identificați și audiați de către investigator, până când toate informațiile necesare pentru stabilirea unei concluzii pertinente sunt documentate și pot susține o asemenea concluzie.
De la stabilirea unui plan de intervievare până la organizarea interviurilor propriu-zise și consemnarea informațiilor aflate, precum și corelarea lor cu ce mai era știut dinainte, investigatorul poate folosi această unealtă prețioasă în scopul avansării procesului investigativ și readucerea anchetei pe o pistă corectă, acolo unde pare că s-a ajuns într-un impas.
Abilități de relaționare cu oamenii, de gestionare a informațiilor, precum și cunoștințe privind psihicul uman, toate sunt necesare pentru ca, îmbinate într-o atitudine binevoitoare dar fermă și axată pe descoperirea adevărului, activitatea de intervievare să fie una roditoare pentru ancheta desfășurată.
Investigatorul trebuie să inspire încredere martorilor intervievați, să facă dovada că este de partea legii și a adevărului și să demonstreze echitate și imparțialitate față de evenimentul anchetat. De aceea în procesul stabilirii investigatorilor care să ancheteze cazurile trebuie să se țină cont și de posibilele conflicte de interese ce ar putea apărea din partea acestuia.
O bună cooperare cu serviciul polițienesc este necesară pentru aflarea diverselor informații despre persoanele intervievate și corelarea acestora cu gradul de implicare al martorilor în evenimentul desfășurat și disponibilitatea acestora de a furniza informații veridice.
CAPITOLUL VII
INVESTIGAREA POST-INCIDENT
După participarea efectivă la recunoașterea scenei de incendiu, la identificarea amprentei incendiului, a dovezilor pe care acesta le-a lăsat în urmă, documentarea, prelevarea și organizarea lor și după intervievarea martorilor ce au asistat la eveniment, investigatorul de incendii trebuie să își continue munca în afara scenei de incendiu, în a organiza, corela și aținti informațiile obținute în urma demersurilor mai sus amintite spre obținerea unei concluzii a investigației.
7.1. Colectarea rapoartelor și înregistrărilor
În vederea organizării întregii informații de care se dispune în privința unui anumit caz, se vor colecta toate datele, materializate sub forma rapoartelor, consemnărilor, înregistrărilor și așa mai departe și se vor centraliza în segmente specifice cazului. Se va urmări ca toate documentele colectate să fie aplicabile investigației, complete și autentice; lanțul de custodie să fie menținut și materialele să fie admisibile pentru procedurile legale. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de rapoarte care facilitează determinarea responsabilității pentru incendiu (de ex. rapoarte ale poliției, ale pompierilor, polițe de asigurare, înregistrări financiare, fapte, rapoarte ale investigatorilor privați, fotografii din exterior și filmări).
În stabilirea responsabilității cauzei de incendiu, trebuie avute în vedere și eventualele motive care ar putea sta la baza unei incendieri intenționate, fie de către persoane rău intenționate, fie de către persoane remunerate sau răsplătite pentru o astfel de acțiune, fie de către proprietari în sine. Se vor obține informații din partea tuturor instituțiilor implicate într-un fel sau altul în gestionarea bunurilor incendiate, iar datele vor fi corelate cu descoperirile investigative.
Locația și modul legal de obținere a rapoartelor mai sus menționate.
În vederea obținerii rapoartelor diverselor instituții implicate în eveniment sau relaționate la bunurile afectate, precum poliția, serviciul de ambulanță, structurile de intervenție pentru situații de urgență, trebuie cunoscute demersurile legale ce trebuie întreprinse pentru obținerea, pe cale legală și oficială a acestor rapoarte și a autorizației pentru utilizarea lor ca probă în instanță, în cazul în care desfășurarea procesului investigativ solicită aceasta.
În vederea colectării rapoartelor și înregistrărilor, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
De a identifica rapoartele și documentele necesare pentru investigare.
Nu se pot solicita instituțiilor implicate toate informațiile pe care acestea le dețin despre evenimentul ce a avut loc sau despre bunurile implicate, astfel, investigatorul trebuie să dispună de abilitatea de a identifica informațiile de care are nevoie pentru continuarea investigației și instituțiile de la care le pot obține.
Implementarea lanțului de custodie.
Pentru desfășurarea în mod legal a procedurilor de transfer de informații între instituții, investigatorul trebuie să aibă abilitatea de a demara procesele de transfer de custodie asupra documentelor necesare investigației, sau cel puțin a consemnării multiplicării acestora și a înaintării lor de către instituția în cauză.
Abilități organizaționale.
Pentru a putea gestiona cantitatea mare de informații, proveniența acestora, posibilele cereri de returnare a documentelor, și toate aspectele ce însoțesc colaborarea dintre instituții în ceea ce privește schimbul de informații, investigatorul de incendii trebuie să dispună de înalte capacități de organizare.
”Evaluarea colectării rapoartelor și înregistrărilor, cu urmărirea facilitării folosirii acestora în demersurile și procedurile legale se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat și documentele potrivite, în baremul a 10 minute:
Colectarea tuturor rapoartelor disponibile: fotografii, filmări interviuri;
Asigurarea și documentarea lanțului de custodie;
Organizarea dosarului investigativ pentru referință.”
7.2. Evaluarea dosarului investigativ
În scopul identificării părților din dosar ce necesită investigare aprofundată, și interpretării relației dintre documentele și informațiile colectate, și urmărind descoperirea dovezilor coroborative și discrepanțelor din informația disponibilă, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Metode de evaluare și notare ale dosarelor, incluzând practici uzuale în lucrul cu documentele.
În scopul unei bune organizări a datelor fiecare dosar va trebui etichetat și depozitat alături de dosare similare în baza de date a cazului, iar dosarele din care au fost extrase informații trebuie indicate ca atare. De asemenea trebuie cunoscute practicile uzuale de arhivare a dosarelor și de gestionare a unei arhive.
Elemente de investigație a documentelor.
Deoarece cantitatea de informații este uriașă, investigatorul trebuie să cunoască metode de selecționare a informației pertinente și de parcurgere selectivă a datelor în scopul identificări celor utile investigației.
În vederea evaluării dosarului investigativ, investigatorul trebuie să dispună de următoarea abilitate:
Abilitatea de a nota informația, de a o corela și de a o organiza.
Deoarece concluzia cazului trebuie să fie un rezumat concis al descoperirilor de pe parcursul investigației, investigatorul trebuie să dea dovadă de capacitatea de sintetizare a informațiilor, de identificare a elementelor importante, de corelare a datelor și de organizare, astfel încât lanțul dependențelor logice din raportul investigativ final să indice către cauza de incendiu și repartiția responsabilității.
”Evaluarea competenței de a evalua dosarul investigativ se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat și toată informația despre incendiu disponibilă, în baremul a 10 minute:
Determinarea stării cazului (activ sau inactiv);
Identificarea părților din dosar ce necesită investigare aprofundată;
Coordonarea cu alte agenții pentru determinarea posibilelor legături sau similarități.”
7.3. Coordonarea resurselor de expertiză
În vederea descoperirii informațiilor necesare înaintării progresului investigației, se poate recurge la resurse de expertiză, conform nevoilor specifice investigației, cu justificarea costurilor financiare aferente, iar în urma utilizării acestora determinarea cauzei de incendiu sau a apartenenței responsabilității pentru evenimentul ce a avut loc să fie avansate. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Formularea și notarea propriei expertize.
Pentru solicitarea unor analize de expertiză a unor dovezi, investigatorul trebuie să formuleze și propria părere cu privire la dovada în cauză, iar analiza de expertiză va confirma, infirma sau redirecționa presupunerea investigatorului. De asemenea, pentru o analiză corectă de expertiză trebuie să fie furnizate și datele privind împrejurările în care s-au găsit dovezile ce urmează să fie analizate, precum și procesele la care se presupune că au fost expuse pentru a ajunge în starea în care se găsesc actual.
Calificarea pentru a putea depune mărturie de expertiză.
Pentru ca mărturia unui specialist să poată fi considerată de expertiză, acesta trebuie să dispună de o anumită calificare în domeniul respectiv, precum și de acces la resurse de testare și analiză. Investigatorul trebuie să dispună de cunoștințe privind modul de acreditare al experților și valoarea juridică a mărturiei acestora.
Tipuri de resurse de expertiză (de ex. criminalistice, poligraf, financiar, tulburări comportamentale umane, inginerie).
Pentru situațiile care depășesc specialitatea investigatorului de incendii dar a căror gestionare este considerată necesară pentru anchetă, investigatorul trebuie să cunoască tipurile de resurse de expertiză la care poate apela.
Metode de a identifica resursele de expertiză.
Pentru fiecare tip de resursă de expertiză există mai mulți experți la care se poate apela. Investigatorul trebuie să dispună de cunoștințe în privința consultării listelor oficiale de experți acreditați, la nivel național sau internațional, a modului în care se pot contacta acești experți, precum și criterii de selecționare a expertului potrivit necesităților investigative.
În vederea coordonării resurselor de expertiză, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
De a aplica resursele de expertiză pentru a înainta investigația, de a forma o rețea de investigatori pentru identificarea experților, intervievarea experților cu privire la calificările acestora și dezvoltarea unui plan de utilizare a resurselor de expertiză.
Având în vedere posibilele complicații și costuri aferente prestării unor analize de expertiză, investigatorul de incendii trebuie să decidă cu toată prudența folosirea unei astfel de resurse, iar în scopul alegerii opțiunii optime acesta trebuie să recurgă la recomandări din partea investigatorilor din instituții similare de pe întreg teritoriul țării precum și din străinătate. Investigatorul trebuie să aibă de asemenea capacitatea de a putea selecta prin interviu expertul care va executa expertiza, iar aceasta presupune cunoștințe în domeniile de specialitate ale experților, atât cât sunt necesare pentru selecționarea acestora în vederea prestării analizei de expertiză.
Chestionarea experților în conformitate cu calificările acestora.
În funcție de necesitățile investigației, investigatorul trebuie să dispună de capacitatea de a decide dacă analiza de expertiză poate furniza informațiile de care este nevoie, prin intervievarea experților și stabilirea rezultatelor urmărite în urma analizei.
Dezvoltarea unui plan de utilizare a resurselor de expertiză.
Având în vedere complexitatea unei anchete de determinare a cauzei de incendiu, precum și durata variabilă a obținerii rezultatelor în urma demarării unei astfel de analize, expertul trebuie să elaboreze un plan de integrare a resurselor de expertiză și a rezultatelor acestora în ansamblul investigației, pentru ca la momentul primirii rezultatelor, să poată cunoaște exact utilitatea lor în procesul investigativ.
”Evaluarea competenței de a coordona resursele de expertiză se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat, dosarul investigativ, rapoarte și documente, în baremul a 10 minute:
Identificarea nevoii și tipului de mărturie de expertiză;
Identificarea potențialilor experți pentru depunerea mărturiei în cadrul investigației;
Determinarea calificărilor experților;
Intervievarea experților pentru determinarea abilității de a susține investigația;
Determinarea bugetului pentru susținerea utilizărilor mărturiilor de expertiză.”
7.4. Stabilirea motivului și/sau oportunității pe baza dovezilor
În cazul în care se investighează un caz de arson, pe baza dovezilor susținute de documentație, se poate conchide că incendiul anchetat a fost cauzat intenționat. Pentru aceasta, dovezile care să susțină această ipoteză trebuie să fie în conformitate cu prevederile legale pentru a putea fi acceptare ca probă în instanță. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de motive des întâlnite în incendiile cauzate din arson.
În funcție de legislația națională și de reglementările în ceea ce privește asigurarea bunurilor, precum și de alte considerente personale înfăptuitorului, motivele unei incendieri intenționate pot fi variate iar cele mai uzuale trebuie cunoscute de către investigator pentru a putea fi identificate cu certitudine într-un astfel de caz.
Metode folosite pentru a descoperi oportunitatea de incendiere.
Având în vedere protecția contra incendiilor tot mai larg răspândită, cât și măsurile de securitate tot mai accesibile și utilizate în cazul majorității bunurilor, trebuie să se cunoască metodele uzuale de anulare a sistemelor de protecție și de creare a oportunităților de incendiere.
Tipare comportamentale umane relaționate la incendiere (arson).
În funcție de motivul care a stat la baza incendierii, este probabil ca autorul să fi acționat mai mult sau mai puțin în conformitate cu un anumit tipar de comportament asociat incendierii. Investigatorul trebuie să dispună de capacitatea de a identifica astfel de tipare de comportament și de a utiliza informațiile pe care acestea le furnizează în desfășurarea anchetei.
În vederea stabilirii motivului și/sau oportunității pe baza dovezilor, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități de analiză financiară.
Trebuie să se poată cunoaște și dovedi dacă păgubitul în cazul unei situații de incendiu avea datorii către persoane care ar fi putut recurge la astfel de acte pentru răzbunare. Pentru aceasta investigatorul trebuie să poată să analizeze din punct de vedere financiar diverse gestiuni contabile.
Strângerea de informații și analiza acesteia.
În privința procurării informațiilor ce privesc vinovăția sau responsabilitatea unui incendiu, investigatorul trebuie să procedeze aparte deoarece alertarea posibililor suspecți cu privire la urmărirea acestora în anchetă îi poate determina a recurge la gesturi necugetate sau la părăsirea țării în efortul de a eluda prevederile legii, complicând și îngreunând astfel procesul anchetei.
Intervievare și interpretarea informației scenei de incendiu în relație cu motivul și/sau oportunitatea.
Odată stabilit faptul că incendiul a fost unul intenționat, nu este suficientă a demonstra doar cauza de incendiu, ci ancheta trebuie să se extindă și la a descoperi mijloacele de pătrundere, concurența de evenimente ce au stat la baza creării oportunității, motivul incendiatorului etc. Astfel, incendiile intenționate sunt un caz aparte de investigare a cauzelor de incendii și de aceea trebuie tratate cu un plus de implicare.
”Evaluarea competenței de stabilire a motivului și/sau oportunității pe baza dovezilor se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat, în baremul a 10 minute:
Identificarea motivelor pentru incendiere;
Evaluarea documentelor corespunzătoare pentru susținerea motivelor sau oportunităților suspecților.”
7.5. Formularea unei opinii privind cauza sau responsabilitatea pentru incendiu
În scopul elaborării unei opinii privind originea, cauza sau responsabilitatea pentru un incendiu, susținută de date, fapte, înregistrări, rapoarte, documente și dovezi, ce pot fi prezentate în instanță, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Metode analitice și proceduri (de ex. dezvoltarea și testarea ipotezelor).
Pentru prezentarea logicii ce stă la baza concluziilor ipotezelor ce au fost enunțate ca punct de plecare al investigației înaintea părților interesate și a instanței, investigatorul trebuie să dispună de cunoștințe în ceea ce privește metodele și procedurile de analiză ale ipotezelor.
Analiza sistemelor.
În scopul reducerii de informații și a sintetizării acesteia, investigatorul va trebui să utilizeze procedee de analiză a sistemelor logice.
Utilizarea cronologiei.
Elaborarea unui grafic al timpului pentru a marca elementele importante în desfășurarea evenimentului precum momentul aprinderii, momentul dezvoltării până la un anumit punct, momentul descoperirii, al anunțării sau atingerii unei anumite faze de ardere a incendiului este absolut necesară pentru a putea dispune într-o ordine cronologică și ușor de urmărit punctele de interes a incendiului.
Analiza legăturilor.
Investigatorul de incendii trebuie să cunoască metode de analiză a legăturilor de cauzalitate, de dependență sau interdependență sau de excludere simplă sau reciprocă a evenimentelor, pentru a putea dezvolta ipoteze corecte din punct de vedere logic și pentru a facilita verificarea acestora.
Analiza vinovăției în structură ramificată.
Concursul de elemente ce a dus șa înfăptuirea incendierii sau izbucnirii incendiului, precum și consecințele sau evenimentele dorite și urmărite ce au avut loc în urma acestuia trebuie analizate în raport cu persoana sau persoanele care poartă responsabilitatea incendiului.
Organizarea informației în vederea reducerii acesteia la strictul necesar.
Toate elementele care au dus la formularea opiniei investigatorului de incendii privind cauza și distribuția responsabilității pentru evenimentul anchetat sunt numeroase și cu grade diferite de importanță și pondere în concluziile finale, de aceea investigatorul va fi obligat să reducă această cantitate de informații la strictul necesar care dă posibilitatea prezentării logicii prin care s-a ajuns la concluzia finală înaintea unor persoane care nu au neapărat pregătirea de specialitate în acest sens.
În vederea formulării unei opinii privind cauza sau responsabilitatea pentru incendiu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități analitice.
Capacitatea de a analiza în ansamblu informațiile, de integrare a lor în totalul anchetei, și de a privi în detaliu elementele importante este un necesar pentru buna desfășurare a investigației.
Abilități de asimilare.
Simpla trecere în revistă a informațiilor ce privesc investigația nu este suficientă pentru a satisface nevoile de organizare, corelare și deducere ce dau naștere unor concluzii pertinente, de aceea investigatorul de incendii trebuie să dispună de abilitatea de a asimila, pe cât posibil, informațiile pe care le gestionează.
”Evaluarea competenței de formulare a unei opinii ce vizează persoanele și/sau produsele responsabile pentru incendiu , astfel încât această opinie privind responsabilitatea pentru incendiu să fie susținută de înregistrări, rapoarte, documente, și dovezi, se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu dat și toate descoperirile investigative, în baremul a 10 minute:
Reevaluarea datelor și testarea ipotezei contra acestor date;
Formularea și documentarea concluziei cazului.”
7.6. Concluzii
Activitățile ce privesc investigația nu se opresc odată cu părăsirea de către investigatorul de incendii a scenei de incendiu, după prestarea în mod corespunzător a tuturor îndatoririlor acestuia la fața locului. Astfel, de la gestionarea dovezilor ridicate din cadrul scenei de incendiu, verificarea existenței și colectarea informațiilor din alte surse decât cele proprii, în legătură cu evenimentul anchetat, contactarea resurselor de expertiză și gestionarea acestora cu eficiență pentru înaintarea procesului investigativ, la stabilirea ipotezelor privind cauza de incendiu, concursul de împrejurări ce a dus la izbucnirea acestuia, precum și repartiția responsabilității pentru eveniment și formularea unei opinii pe baza dovezilor anchetei ce poate fi susținută în instanță, toate sunt activități ce continuă ancheta.
CAPITOLUL VIII
PREZENTAREA DESCOPERIRILOR
După încheierea și formularea concluziilor privind investigația, informațiile ce vizează acest demers trebuie organizate astfel încât să poată fi prezentate persoanelor neimplicate în cazul investigativ, într-un mod pertinent. De la susținerea concluziilor înaintea unei curții de judecată până la prezentarea lor persoanelor vizate direct de către efectele negative ale evenimentului și a comisiei de asigurări, tot efortul ce a stat în spatele investigației în ansamblu poate fi pus în valoare sau subminat de către modul de prezentare. Pentru aceasta, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele competențe:
8.1. Pregătirea unui raport scris
În funcție de audiența specifică, ce asistă la prezentarea datelor ce privesc investigația, descoperirile și documentele disponibile, raportul scris trebuie să reflecte cu exactitate descoperirile, fiind concis, exprimând opinia investigatorului, conținând date și fapte pe care investigatorul se bazează în formularea opiniei sale, conține logica prin care s-a ajuns la fiecare opinie și întrunește nevoile sau cererile audienței avute în vedere. Pentru această competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Elemente de redactare.
Concluziile investigației trebuie materializate într-un raport scris care să rezume elementele de importanță în cadrul anchetei. Acest raport va servi ca bază de redactare a rapoartelor adaptate diverselor situații în care vor trebui prezentate aceste concluzii. Astfel, pe lângă elementele de redactare specifice unui raport de concluzionare a unei investigații, investigatorul trebuie să cunoască și modul de întocmire a rapoartelor care să corespundă cerințelor specifice ce interesează părțile solicitante, spre exemplu judecătoria sau firma de asigurări.
Componente obișnuite ale unui raport scris.
Raportul scris trebuie să conțină firul roșu al investigației și anume traseul logic parcurs de la momentul în care s-a început investigația până la momentul în care s-au elaborat concluziile finale, rezumat și concretizat în termeni specifici destinatarilor și care să cuprindă elementele ce sunt importante pentru cei care au solicitat raportul de investigație.
Tipuri de audiențe și nevoile sau cererile lor specifice.
În funcție de scopul pentru care se solicită investigatorului de incendii un raport în ceea ce privește concluziile procesului investigativ, sau de natura audienței ce va asista la prezentarea concluziilor anchetei, fie că este instanța judecătorească, fie că este o expunere de caz în scopuri didactice, fie că este o demonstrare a unui anumit element ce interesează compania de asigurări, investigatorul trebuie să dispună de capacitatea de a prezenta și redacta un raport investigativ adaptat la cerințe specifice.
În vederea pregătirii unui raport scris, investigatorul trebuie să dispună de următoarele abilități:
Abilități de redactare.
Transpunerea într-un raport a informațiilor utilizate pentru elaborarea concluziei și urmărirea logicii ce a stat în spatele concluziilor ce s-au elaborat în timpul procesului investigativ necesită abilități de sintetizare a informației și de transpunerea a acestei sinteze în scris, utilizând o formulare lesne de urmărit.
De analizare a informației.
Pentru a decide ce informații sunt pertinente pentru audiența vizată și care dintre acestea pot fi înțelese și utile acesteia, având în vedere cerințele specifice, investigatorul este nevoit să selecționeze datele ce vor sta la baza compunerii unui raport scris ce va fi prezentat în fața comisiilor specifice.
De determinare a nevoilor sau cerințelor cititorului.
Având în vedere că în majoritatea cazurilor nu se va înainta de către comisiile ce doresc o prezentare a raportului scris de puncte cheie de atins în raportul anchetei, investigatorul trebuie să dispună de abilitatea de a deduce ce anume ar interesa sau ar fi de importanță majoră pentru cei ce au solicitat prezentarea raportului.
”Evaluarea competenței de pregătire a unui raport scris, astfel încât acesta să reflecte descoperirile investigației, să fie concis, să exprime opinia investigatorului și care să împlinească nevoile sau cerințele audienței căreia se adresează se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu, toate descoperirile investigative, documentația necesară și o audiență specifică, fără limită de timp:
Pregătirea unui raport scris care este:
Concis, având corectitudine gramaticală și în exprimare
Reflectă procesul investigativ
Reflectă descoperirile investigatorului
Raportul este scris pentru o anumită audiență”
8.2. Concluzii
Deși nu afectează concluzia la care s-a ajuns în urma investigației, nici corectitudinea sau legalitatea procesului investigativ, prezentarea descoperirilor ce au concluzionat ancheta este, din punct de vedere al rezultatelor muncii investigatorului, punctul culminant deoarece acest pas dă posibilitatea prezentării în formă scrisă a produsului finit rezultat în urma muncii de cercetare a cauzei de incendiu. De aceea o prezentare defectuoasă nu poate decât să știrbească și să creeze o subapreciere a efortului depus de investigator. De asemenea, o prezentare neconformă cu standardele procedurale solicitate de către diversele instituții ce ar putea fi interesate de concluziile anchetei poate conduce la un viciu de procedură în urma căruia să fie respinse concluziile investigației.
Deci abilitățile de întocmire și redactare a unui raport investigativ, acelea de susținere a unei prezentări în fața unei comisii, acelea de a argumenta concluziile la care s-a ajuns în urma cercetării, de susținere cu dovezi și analize de expertiză, a informațiilor obținute în urma intervievării martorilor și din partea altor instituții implicate într-un fel sau altul.
Cu alte cuvinte, prezentarea descoperirilor corelează și integrează într-un tot unitar toate etapele parcurse în timpul anchetei și rezumă toate eforturile investigatorului de incendii. Dacă această etapă este îndeplinită și rezultatele acesteia sunt interpretate corespunzător, eforturile investigatorului de incendii vor fi puse cel mai bine în valoare, cazul va fi soluționat, iar legea va fi aplicată corespunzător.
CAPITOLUL IX
Studiu de caz – UTILIZAREA FENOMENULUI de flashover ÎN INVESTIGAREA INCENDIILOR
În acest capitol se dorește exemplificarea unei modalități practice de utilizare a competențelor unui investigator de incendii în investigarea unor incendii ce au atins faza de ardere generalizată. Aceasta implică și utilizarea simulării asistate de calculator în desfășurarea investigației, recreându-se în mediul virtual spațiul incendiat și urmărindu-se evoluția incendiului în urma simulării, oferindu-se posibilitatea comparării rezultatelor experimentului real cu cele furnizate de calculator, în scopul validării ipotezelor investigative sau a infirmării acestora cu ajutorul rezultatelor furnizate de programul de calcul.
Investigatorul de incendii va avea sarcina de a diferenția de realitate concepțiile greșite despre arderea generalizată și despre punctul de tranziție de la arderea localizată la cea generalizată, denumit flashover, care însoțește uzual, dar nu întotdeauna incendiile ce ating această fază de ardere și de a obține cât mai multe informații folositoare pentru investigației, utilizând toate procedeele și mijloacele avute la dispoziție asupra scenei de incendiu ce rezultă în urma unei astfel de arderi.
9.1. Arderea generalizată
Arderea generalizată este acea fază a unui incendiu de compartiment în care toate materialele combustibile din acel compartiment ard cu flacără. Aceasta poate avea loc în urma fenomenelor de transmitere a căldurii generate de un material combustibil ce arde inițial și a produselor sale de ardere către materialele din compartiment și atingerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru a se putea produce aprinderea fără intermediul contactului cu flacără a tuturor materialelor combustibile din incintă. Punctul de tranziție de la faza de ardere localizată la cea de ardere generalizată poartă numele de ”flashover”.
Odată atins punctul de flashover, materialele combustibile aflate în încăperea incendiată se aprind și ard cu flacără, chiar dacă acestea inițial nu s-au aflat în contact cu flacără. Înaintea acestui punct, pe suprafețele materialelor expuse fenomenelor de transmitere a căldurii apar semne de piroliză, acestea degajă fum abundent iar temperatura din spațiul incendiat crește brusc. Este de menționat faptul că supraviețuirea persoanelor neprotejate surprinse de acest eveniment este imposibilă.
Arderea generalizată în urma unui incendiu poate fi recunoscută atât din amprenta lăsată de incendiu cât și din informațiile furnizate de către martori. Astfel, în urma arderii generalizate se vor putea observa urme de funingine pe pereții încăperii la o înălțime aproape constantă în întreaga încăpere, urme de ardere pe aproape toate suprafețele expuse schimbului de căldură, modificări fizico-chimice ale materialelor datorate temperaturilor ridicate ce se întâlnesc în cazul unor astfel de incendii (600-1000°C).
9.2. Concepții eronate despre fenomenul arderii generalizate în investigarea incendiilor
În practica cercetării cauzelor de incendii, pe parcursul timpului, s-au împământenit anumite concepții greșite cu privire la fenomenul arderii generalizate, punctul de flashover prin care incendiul trece uneori, dar nu întotdeauna pentru a atinge faza de ardere generalizată, precum și însemnătatea diferitelor aspecte ale acestor fenomene pentru desfășurarea procesului investigativ. Mai jos vor fi tratate unele dintre aceste concepții greșite:
”Falsitate științifică
Chiar și pentru cei care înțeleg toate nuanțele științifice ale flashoverului, disciplina intelectuală în a aplica și dezvolta ipoteze analizând flashoverul și în final ajungerea la concluzii logice de multe ori lipsește. Nu întotdeauna adoptarea rezultatelor numerice furnizate de un model matematic de incendiu simulat cu ajutorul computerului ca adevăr infailibil este corectă. Acordarea atenției datelor de intrare ale modelului computerizat utilizat, precum și înțelegerea limitărilor acestor programe, și compararea acestor date cu informațiile observate sau raportate în cazul incendiului analizat de multe ori solicită un nivel de disciplină intelectuală și obiectivitate științifică dincolo de capacitățile unora dintre investigatori. În ciuda valorii indiscutabile ale modelării moderne computerizate a incendiilor, acestea sunt doar unelte. Investigarea cauzelor de incendii nu poate fi înfăptuită doar prin așezarea în fața unui monitor.
Arderea generalizată nu înseamnă întotdeauna flashover
Faptul că un incendiu de compartiment a ajuns în cele din urmă la ardere generalizată nu demonstrează de la sine că a avut loc un flashover. Deși aceasta se întâmplă în cele mai multe cazuri, punctul de flashover nu este neapărat necesar pentru ca un incendiu să atingă faza de ardere generalizată și nu apare neapărat în toate incendiile de compartiment ce au atins această fază. Tranziția de la arderea localizată la cea generalizată nu trebuie să fie întotdeauna rapidă, ca în cazul flashoverului. Aceasta poate fi de asemenea mai lentă, reprezentând alte mecanisme de propagare a incendiului și de transfer de căldură. Probleme ce implică forma compartimentului, suprafața acestuia, înălțimea tavanului, fluxul de căldură eliberat de combustibil și rata de creștere a incendiului, și în special ventilarea pot afecta dacă flasoverul a avut sau nu loc cu adevărat.
De exemplu, ventilarea puternică a compartimentului însoțită de reducerea acumulării de căldură poate preveni formarea unui strat fierbinte de gaze și producerea flashoverului. Dezvoltarea continuă a incendiului în aceste condiții poate conduce la arderea generalizată, dar mai lent.
Pe de altă parte, în special în cazul incendiilor ce implică lichide inflamabile sau incendii rapide ale combustibililor gazoși sau sub formă de particule difuze, arderea generalizată poate apărea aproape de la începutul unui incendiu fără a fi nevoie de o acumulare inițială a unui strat fierbinte de gaze la partea superioară a compartimentului.
Flashoverul nu este definit de către indicatorii săi
Indicatorii flashoverului nu îl definesc ci, mai degrabă, acesta este definit de natura sa, aceea de tranziție rapidă la arderea generalizată a unui compartiment. Prezența unuia sau mai multora dintre acești indicatori nu creează un flashover. Indicatorii tehnici ai unui flasover precum temperatura stratului superior de gaze de peste 600° C deasupra temperaturii mediului ambiant sau un flux radiant de căldură mai mare de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii, sau chiar ceilalți indicatorii care nu au natură tehnică pot apărea și în incendii care nu ajung la punctul de flashover. Simpla prezență a unuia sau mai multor indicatori nu definește flashoverul. Definiția acestuia, așa cum este specificată mai sus nu conține prezența niciunuia dintre acești indicatori, decât rezultatul final, acela al arderii generalizate. Aceasta este o concepție greșită susținută de multe ori chiar și de către cercetători respectabili. Investigatorul este avertizat să nu facă această greșeală fundamentală de a defini boala după simptomele ei sau simptomele după boală.
Dacă timpul de la inițierea incendiului la arderea generalizată este scurt, nu este neapărat necesară apariția unui flashover
Una dintre cele mai comune și periculoase concepții greșite în ceea ce privește flashoverul este a înțelege greșit cât timp este nevoie pentru apariția flashoverului și a tranziției la ardere generalizată. Mulți investigatori, în timpul anilor și chiar și astăzi au emis opinii conform cărora dacă un incendiu a ajuns la ardere generalizată într-o perioadă de timp pe care aceștia o consideră scurtă, atunci incendiul a fost accelerat și este vorba de arson. Ceea ce un investigator ar considera excesiv, nenatural sau anormal poate totuși să aibă loc în cazul unui incendiu accidental. Spre exemplu unii combustibili plastici care ard cu dificultate în câmp deschis pot arde cu vigurozitate când sunt expuși radiației termice de la alte materiale din vecinătate. Aceasta se poate întâmpla în condiții din timpul sau după un flashover. Este un adevăr nefericit faptul că unii oameni nevinovați au fost acuzați de arson deoarece investigatorul a fost de părere că incendiul a devenit ”prea mare, prea repede”
Arderea generalizată nu este flashover
Deși arderea generalizată este rezultatul culminant al unui flashover, acestea sunt fenomene ale dinamicii incendiului separate și distincte.
Amprenta incendiului nu poate indica faptul că flashoverul a avut loc
Amprenta incendiului nu poate indica decât faptul că a avut loc arderea generalizată, de vreme ce aceasta este ceea ce rămâne în urma unui incendiu, și cel mai adesea constă în observarea urmelor de ardere a pardoselii, carbonizarea egală a suprafețelor verticale sau orizontale sau a mobilierului, ieșirea flăcărilor pe uși sau geamuri etc. Nu există amprente ce pot descrie trecerea rapidă de la ardere localizată la cea generalizată iar singura dovadă că a avut loc flashoverul într-un compartiment este descrierea precisă a martorilor, sau rezultatul unei modelări computerizate competente.
Flashoverul nu distruge amprenta incendiului
Supraviețuirea amprentelor comune ale incendiului dincolo de punctul de flashover este denumită persistență a amprentei. Atât amprenta de mișcare cât și de intensitate a incendiului se modifică în timpul evoluției incendiului, iar aspectul acestor amprente înainte de flashover va fi neapărat diferit față de cel de după acest punct și va fi completat de către amprentele create odată cu acest fenomen. Nu se poate spune că o amprentă de con întors a fost distrusă pentru că a evoluat natural și a crescut într-o amprentă ”V” de con trunchiat.”
9.3. Informații ce pot fi obținute din studiul apariției flashoverului
În cazul în care incendiul investigat se suspicionează că a atins punctul de flashover, fie din mărturiile persoanelor ce au fost implicate în incendiu, fie din mărturiile specialiștilor ce au intervenit pentru stingerea incendiului, sau din alte surse, investigatorul de incendii trebuie să cunoască informațiile ce pot fi obținute în urma analizei apariției punctului de flashover în tranziția incendiului de la arderea localizată la cea generalizată. Acestea pot fi:
”Probabilitatea apariției unui flashover și atingerea, prin intermediul acestuia a unei arderi generalizate;
Timpul de la inițierea arderii până la atingerea punctului de flashover;
Corespondența sarcinii termice preconizate;
Corespondența severității reale a incendiului;
Analiza probabilității de supraviețuire;
Coroborarea informațiilor furnizate de martori;
Analiza firului cronologic al evenimentelor”
Această lucrare nu își propune a analiza în detaliu aceste informații și modalitatea lor practică de obținere, ci dorește a utiliza două experimente și o simulare asistată de calculator a unor incendii ce au atins faza de ardere generalizată prin intermediul punctului de flashover pentru a exemplifica o posibilă punere în practică a unora dintre competențele investigatorului de incendii, așa cum acestea ar putea fi solicitate într-un caz real.
Dată fiind configurația spațiului, încărcătura de material combustibil utilizată și cunoașterea aproximativă a sarcinii termice și a severității ce se așteaptă din partea incendiului în urma experimentelor, lucrarea va prezenta indicatorii ce pot fi observați de martori și care pot fi descriși investigatorului pentru a putea concluziona apariția unui flashover, corelarea acestora cu posibilitatea de supraviețuire a victimelor din punctul de vedere al intoxicării cu monoxid de carbon și gaze toxice, precum și din cel al radiației termice intense și cu desfășurarea diferitelor evenimente în ceea ce privește evacuarea persoanelor, bunurilor materiale și intervenția pentru stingerea incendiului.
9.4. Experimentul folosind plăci de fibre orientate OSB (oriented strand board)
Primul experiment a constat în utilizarea unor plăci de OSB pentru a căptuși o parte din pereții și tavanul containerului experimental și aprinderea acestora cu ajutorul unei surse controlate din șipci de lemn, pentru a putea urmări cât mai exact timpul de la inițierea incendiului până la atingerea punctului de flashover. Sursa a fost formată din 36 de șipci de lemn de lungime 30 de cm și lățime și înălțime 2,5 cm, fixate cu ajutorul unor cuie. Aceasta este reprezentată în figura IX.1.
Figura IX.1. Sursa de aprindere utilizată
S-a utilizat o astfel de sursă de aprindere pentru a se putea controla cantitatea de căldură care duce la inițierea incendiului. Datorită fenomenelor cunoscute de intensificare a flăcării prin poziționarea acesteia într-un colț, sursa de aprindere a fost poziționată într-o tavă pe o masă din material incombustibil, în colțul format de două plăci de OSB. Pentru aprinderea sursei au fost utilizați 500 ml de etanol. Poziționarea sursei se poate observa în figura IX.2.
Figura IX.2. Poziționarea sursei de aprindere
După cum se poate remarca și în figura IX.2., plăcile de lemn au fost marcate cu un caroiaj realizat cu o dimensiune a pătratului de 5 cm pentru a se putea urmări pe înregistrarea video a experimentului viteza de propagare a flăcării pe timpul arderii. În figura IX.3. este redată amplasarea în interiorul containerului a plăcilor de OSB utilizate ca și combustibil pentru incendiu. Această poziționare a fost aleasă pentru a asigura o repartiție uniformă a materialului combustibil și o expunere favorizată acestuia la radiația termică emisă în timpul incendiului.
Ca un indicator al faptului că temperatura fumului și a gazelor de ardere a atins pragul de 68° C, în interiorul încăperii test, la nivelul tavanului a fost amplasat un cap sprinkler cu fiolă de lichid de culoare roșie care la temperatura mai sus menționată se sparge, iar într-o situație reală permite agentului de stingere să acționeze asupra focarului, dar în cazul de fașă acționează ca un indicator vizual al atingerii unui prag de temperatură. Capul sprinkler poate fi observat în poziția sa față de ansamblul încăperii test în figura IX.3., iar un detaliu al poziționării acestuia este redat în figura IX.4.
Starea capului sprinkler în urma lichidării incendiului este redată în figura IX.5. Se poate observa că în urma eforturilor de stingere acesta a fost dislocat din punctul său inițial de amplasare. Acesta este un exemplu de influență a acțiunilor de intervenție asupra sistemelor de protecție la incendiu ce pot echipa diverse obiective.
Figura IX.3. Poziționarea plăcilor de lemn
Figura IX.4. Detaliul poziționării capului sprinkler
Figura IX.5. Capul sprinkler declanșat
În vederea asigurării intervenției de stingere a incendiului, s-a avut pregătit înainte de începerea testului un dispozitiv de intervenție de la o autospecială de pompieri, dispozitiv format din furtunuri tip B până în proximitatea containerului, distribuitor și două furtunuri tip C echipate cu țevi de refulare tip TURA-P. Pentru lichidarea incendiului, servanții au acționat în echipe de câte doi, formând binomul conform Instrucțiunilor privind Intervenția Serviciilor de Urgență Profesioniste – Intervenție la incendii – ISU 01. Astfel s-a încercat recreerea unei scene de incendiu veridice, precum cea care ar rămâne în urma intervenției la un incendiu în caz real, pentru a putea fi observate amprenta incendiului, locul de inițiere a acestuia, modul de propagare a flăcărilor și toate celelalte indicii ce pot conduce la soluționarea cercetării cauzei de incendiu. În figura IX.6. este redat dispozitivul de intervenție.
Figura IX.6. Dispozitivul de intervenție
Aparatura utilizată pentru înregistrarea datelor experimentale cuprinde după cum urmează:
Termocupluri.
Acestea sunt dispozitive de măsură sub formă de sondă de temperatură care au fost utilizate pentru preluarea de date în timp real din puncte cheie în timpul desfășurării incendiului. Datele furnizate de acestea sunt de timpul valori numerice care reprezintă temperatura în regim staționar ce se găsește în mediul în care se efectuează măsurătorile, la un moment dat. Aceste termocupluri au fost introduse prin orificiile special destinate în acest sens ale containerului experimental și au fost conectate la unitatea centrală proprie ce are rolul de a centraliza și transmite atele înregistrate la un computer. Astfel, prin utilizarea programului furnizat de către producătorul acestor termocupluri se poate obține ca rezultat curba temperatură-timp a incendiului, curbă ce caracterizează incendiul din punct de vedere al evoluției intensității sale în timp. Această curbă, standardizată pe tipuri de incendii este utilizată în testarea și certificarea materialelor de construcții în privința comportării acestora la foc. Astfel prezintă interes compararea unei curbe standard de incendiu de materiale solide cu aceea furnizată de către termocuplurile utilizate în cadrul experimentului. În figura IX.7. este redată poziționarea și notarea exterioară a termocuplurilor, precum și aparatura de înregistrare a datelor furnizate de acestea. Numerotarea termocuplurilor a facilitate corelarea rezultatelor obținute sub formă de valori numerice cu poziția în care se afla termocuplul ce a înregistrat respectivele valori și formarea unei priviri de ansamblu asupra temperaturii înregistrate la un moment dat în spațiul monitorizat. În figura IX.8. este reprezentată poziția interioară de montaj a termocuplurilor, ce corespunde punctelor de interes ce se doresc a fi monitorizate. Fumul și gazele fierbinți vor scălda în timpul experimentului sondele de măsură care vor furniza informații cu privire la temperatura acestora. În figura IX.9. este reprezentat, cu titlu informativ, graficul evoluției temperaturii incendiului în timp, așa cum acesta este creat de către programul de utilizare a termocuplurilor.
Figura IX.7. Poziționarea exterioară a termocuplurilor și aparatura de înregistrare a rezultatelor
Figura IX.8. Poziționarea interioară a termocuplurilor
Afluxul de aer necesar arderii și alimentării acesteia cu comburant până la atingerea punctului de flashover este asigurat prin ușa principală a containerului de testare care va rămâne deschisă pe toată durata experimentului. Pentru intervenția în vederea stingerii incendiului se va folosi ușa laterală a containerului, din partea opusă focarului. Aceasta va asigura un acces direct la focar și o stingere eficientă, fără utilizarea unei cantități prea mari de apă și cu pagube minime aduse amprentei incendiului.
Figura IX.9. Graficul temperatură-timp al incendiului
Camera cu termoviziune.
În vederea transpunerii grafice în timp real a temperaturii materialelor solide care ard sau care sunt expuse diverselor forme de transmitere a căldurii din partea incendiului s-a folosit o cameră cu termoviziune ce a surprins temperatura pe suprafețele spre care a fost îndreptată, în timp real și a fotografiat repetitiv, la un anumit interval de timp încăperea incendiată pentru a se putea identifica variația temperaturii în timpul incendiului. În figura IX.10. este redată o imagine surprinsă de către cameră. Se poate observa faptul că în imagine se identifică punctul cu cea mai înaltă temperatură și se indică temperatura acestuia. În cazul de față este vorba de focarul incendiului, care la 10 minute de la inițierea experimentului, marcată de aprinderea sursei de aprindere cu ajutorul unei fiștile avea temperatura de 522° C. Camera indică pe fotografie timpul de când a fost setată să înregistreze, numărul pozei curente din șirul repetitiv, temperatura punctului cel mai fierbinte din imagine, precum și o scară de temperaturi care atribuie nuanței de culoare a mediului filmat o temperatură și permite utilizatorului să identifice zonele mai calde sau mai reci. Camera a fost poziționată pe un trepied și ațintită asupra încăperii de testare. Aceasta este reprezentată în figura IX.11.
Figura IX.10. Imaginea surprinsă de camera cu termoviziune
Figura IX.11. Camera cu termoviziune
Camere de filmat.
În scopul surprinderii modului de manifestare a incendiului au fost utilizate camere de filmat ce au surprins din diferite unghiuri containerul și zona de testare. Aceasta a folosit la identificarea momentului de flashover prin vizualizarea indicilor acestuia pe înregistrări. Un exemplu de astfel de cameră utilizată este reprezentat în figura IX.12.
Figura IX.12. Camera de filmat
Cu ajutorul camerelor de filmat au fost surprinse diverse etape ale manifestării incendiului, pe fazele sale, din diferite unghiuri. Acestea se pot vedea în figura IX.13.
Faza de ardere localizată b) Punctul de flashover
c) Faza de ardere generalizată
Faza de stingere
Figura IX.13. Imagini surprinse cu ajutorul camerei de filmat
Monitoare de monoxid de carbon și gaze periculoase.
Au fost utilizate trei astfel de echipamente de monitorizare a concentrației monoxidului de carbon și a gazelor periculoase pentru sănătatea umană în aerul atmosferic, unul de tip baliză, și alte două de tip individual. Acestea sunt reprezentate în figurile V.2,., V.3., respectiv V.4.
Este de menționat faptul că toată aparatura de înregistrare a fost pornită în același timp, cu ajutorul unui semnal sonor, imediat după inițierea incendiului prin aprinderea sursei de ardere pentru a se facilita corelarea datelor cu momentul inițierii incendiului.
În cadrul experimentului a fost observată trecerea rapidă a incendiului de la faza de ardere localizată la cea de ardere generalizată prin intermediul punctului de flashover. Acest punct a fost identificat după indicii săi precum coborârea planului neutru (figura IX.14. a), b), c), d)), creșterea bruscă de temperatură ce poate fi observată pe graficul temperatură-timp al incendiului (figura IX.9.), și apariția limbilor de foc întoarse în stratul de fum ce au putut fi vizualizate de către martorii evenimentului. Durata mare de timp care a fost necesară pentru apariția acestui fenomen a fost datorată și faptului că în timpul experimentului o parte din plăcile de fibre lemnoase dispuse pe tavan s-au desprins, zădărnicind astfel fenomenul arderii.
10:05 minute b) 10:25 minute
c) 12:23 minute d) 14:30 minute
Figura IX.14. Coborârea planului neutru și timpul de la inițierea incendiului
Conform graficului temperatură-timp a incendiului, a înregistrărilor video și a indicilor flashoverului observați pe timpul experimentului, se poate concluziona că a fost atins punctul de flashover în timpul experimentului iar faza de ardere generalizată a fost obținută prin intermediul acestuia. Amprenta incendiului poate fi observată în figura IX.15. Se poate observa că dispunerea materialului se poate deduce deoarece o parte din acesta a rămas la locul inițial, chiar dacă puternic afectat, urma de funingine rămasă pe perete indică o manifestare a incendiului doar la partea superioară a încăperii iar încovoierea caracteristică a plăcii de lemn indică utilizarea unei cantități suficiente de apă pentru îmbibarea și înmuierea materialului din care aceasta este confecționată și care a rămas în urma arderii.
Figura IX.15. Amprenta incendiului
9.5. Simularea computerizată a experimentului
În vederea comparării experimentului real cu ceea ce poate fi obținut în urma unei simulări computerizate, experimentul cu plăci de fibre lemnoase orientate a fost recreat cu ajutorului unui program de simulare a incendiului. Programul utilizat este denumit PyroSim. Acesta este un program de simulare a modului de manifestare a unui incendiu pornind de la parametrii furnizați de către utilizator. În vederea executării simulării a fost creat un spațiu ce transpune în realitatea virtuală containerul de testare. Modelul geometric este reprezentat în figura IX.16. Se poate observa amplasarea plăcilor din fibre lemnoase similar cu cele din experimentul real, precum și amplasarea sursei de aprindere și a termocuplurilor și numerotarea acestora precum în cadrul experimentului
Figura IX.16. Modelul geometric al containerului
Sursa de aprindere a fost și ea de asemenea reprezentată ca model geometric și utilizată pentru inițierea incendiului. Aceasta a fost reprezentată la scară și poziționată similar cu locul ei de amplasare în cadrul experimentului. Aceasta poate fi observată în figura IX.17.
Pentru observarea fenomenelor ce însoțesc arderea și interesează din punct de vedere al experimentului precum fluxul de eliberare al căldurii și temperatura s-au utilizat planuri ce secționează modelul geometric în diverse puncte de interes și care vor furniza ca rezultate reprezentări grafice ale variației parametrilor mai sus amintiți ce vor putea fi interpretate cu ajutorul unei scări coloristice. Aceste secțiuni sunt reprezentate în figura IX.18 și au fost utilizate pentru a monitoriza fluxul de eliberare al căldurii în unitatea de volum și temperatura la nivelul tavanului și pardoselii, precum și în focarul de ardere.
Figura IX.17. Modelul geometric al sursei de aprindere
Figura IX.18. Secțiuni de calcul
Este de menționat faptul că prin această simulare s-a dorit o exemplificare a modului în care pot fi obținute informațiile referitoare la modul de manifestare a unui incendiu investigat și că programul de calcul utilizat beneficiază de o licență temporară de student care este limitată în privința anvergurii simulării. Astfel, în scopul mai sus menționat, simularea nu va rula decât un timp de 60 de secunde, iar informațiile furnizate de către program vor fi prezentate în cele ce urmează:
Traseul urmat de fum
Programul calculează traseul pe care fumul generat de incendiu îl urmează. Acesta coincide cu traseul fumului în experimentul real. O reprezentare a acestuia este redată în figura IX.19.
Figura IX.19. Reprezentare fum
Repartiția temperaturii
Secțiunea transversală setată inițial pentru a trece prin punctele de interes furnizează ca rezultat o reprezentare grafică a repartiției temperaturii în interiorul acesteia (figura IX.20.).
Figura IX.20. Repartiția temperaturii
Fluxul de căldură eliberat pe unitatea de volum
Tot cu ajutorul unui plan de secționare se poate afla fluxul de căldură eliberat pe unitatea de volum în timpul incendiului (figura IX.21).
Figura IX.21. Fluxul de căldură eliberat pe unitatea de volum
Temperatura înregistrată în puncte de interes (termocupluri)
Programul poate furniza în mod continuu pe durata desfășurării simulării temperatura din puncte selectate ale modelului geometric, unde au fost amplasate dispozitive cu funcții specificate, în cazul de față termocupluri (figura IX.22.).
Figura IX.22. Temperatura înregistrată de termocupluri
9.6. Experimentul identificare a amprentei incendiului
Cu scopul identificării amprentei unui incendiu ce a atins faza de ardere generalizată asupra unui covor și a comparării acesteia cu amprenta lăsată de incendierea intenționată a unui covor identic cu ajutorul unui accelerator de ardere, a fost întreprins un alt experiment în containerul de testare.
A fost asigurată o cantitate suficientă de material care să alimenteze incendiul pentru a ajunge în scurt timp la faza de ardere generalizată. Materialul combustibil a fost dispus într-un mod uniform în încăperea de testare și a fost aprins cu ajutorul benzinei. Dispunerea materialului combustibil poate fi observată în figura IX.23.
Figura IX.23. Dispunerea materialelor
Pentru verificarea faptului că a fost atins punctul de flashover, la nivelul pardoselii au fost dispuse o serie de cocoloașe de hârtie care la o radiație termică de aproximativ 20 kW/m2 se aprind, aceasta fiind și valoarea care, emisă de către gazele fierbinți indică apariția unui flashover. Acești indicatori vizuali sunt reprezentați în figura IX.24. înainte de testare și în figura IX.25. exact înaintea izbucnirii lor în flăcări.
Figura IX.24. Indicii vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii
Figura IX.25. Aprinderea indicilor vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii
Ca aparatură de preluare a datelor s-au folosit de asemenea camera cu termoviziune, termocuplurile, și camere de filmat normale. Flashoverul a avut loc la aproximativ 7 minute de la inițierea incendiului cu ajutorul feștilei ce a aprins benzina cu care au fost stropite materialele de ardere. O reprezentare a acestei feștile, utilizate în ambele testări, se regăsește în figura IX.26.
Figura IX.26. Feștila
În cazul acestui experiment s-a utilizat o stingere cu ajutorul unei linii de furtun de înaltă presiune, utilizând o cantitate minimă de apă în scopul conservării amprentei incendiului. O imagine de ansamblu a acestei amprente este reprezentată în figura IX.27.
Figura IX.27. Amprenta incendiului
Având în vedere scopul experimentului, acela de a compara efectele căldurii radiante asupra unui covor în timpul unei arderi generalizate cu acela al arderii unui covor identic cu ajutorul unui accelerator de ardere, după stingerea primului incendiu, covorul ce urma a fi supus incendierii intenționate a fost aprins cu ajutorul benzinei și a unei bucăți de hârtie aprinse. Acesta a fost lăsat să ardă un timp suficient pentru imprimarea unei amprente a incendiului asupra sa, după care a fost stins. În figura IX.28. se poate observa covorul din încăperea de testare, din care a fost prelevată o mostră pentru a fi comparată cu o mostră din covorul incendiat intenționat, reprezentat în figura IX.29. Comparația poate fi observată în figura IX.30. pe partea expusă incendiului și în figura IX.31. pe partea de dedesubt, ferită de efectele directe ale incendiului.
Se poate spune că cele două mostre prezintă urme de ardere asemănătoare, cu diferența că mostra ce aparține covorului din încăperea incendiată prezintă o mult mai avansată stare de degradare ca urmare a expunerii îndelungate la radiație intensă.
Figura IX.28. Covorul din încăperea de testare
Figura IX.29. Covorul incendiat cu accelerator de ardere
Figura IX.30. Compararea mostrelor pe fața expusă efectelor incendiilor
Figura IX.31. Compararea mostrelor pe fața ferită de efectele incendiilor
Asupra covorului incendiat intenționat în afara camerei de testare, utilizând ca accelerator de ardere benzina, reprezentat în figura IX.29. se pot face diverse observații privind modul de inițiere, dezvoltare și stingere a incendiului, observații ce subliniază competențele de care un investigator de incendii trebuie să dispună pentru a putea susține o anchetă. Se poate observa din urma lăsată de către incendiu faptul că benzina a fost stropită pe covor, în cantitate relativ mică, deoarece unele părți ale acestuia sunt mai puțin arse decât celelalte. Aceasta spre deosebire de cazul în care o baltă de benzină formată pe covor ar fi fost aprinsă, caz în care acesta ar fi putut fi impregnat cu accelerator, iar arderea ar fi fost mai profundă.
Se poate deduce faptul că stropirea a fost începută din capătul din stânga al covorului, deoarece acolo urmele indică o ardere mai ușoară, iar în partea dreaptă se poate observa o ardere mai însemnată, fapt ce indică o cantitate mai mare de accelerator de ardere pe acea porțiune
Faptul că a fost utilizat un accelerator de ardere se poate observa din pricina faptului că zonele în care acesta nu a fost aplicat nu sunt afectate deloc de incendiu, iar aceste zone se întrepătrund cu cele afectate sub o formă caracteristică unui lichid vărsat pe o suprafață.
Din urmele ce au rămas pe covor se poate observa că pentru incendiere a fost folosită o bucată de hârtie, rămășițele carbonizate ale acesteia fiind prezente pe covor.
9.7. Concluzii
Nu toate incendiile ce au atins faza de ardere generalizată au trecut prin punctul de flashover, iar efectele acestui fenomen asupra diverselor materiale din încăperea incendiată pot imita efectele utilizării unor acceleratori de ardere, indicând o pistă greșită în formularea ipotezei concluzive a investigației, dar prin analiza atentă a amprentei incendiului, colaborarea informațiilor obținute din cadrul scenei de incendiu și prin coroborarea acestora cu datele furnizate de martori se pot formula verdicte în privința cauzei de incendiu. Corelarea acesteia cu informațiile furnizate de către un program de simulare computerizată a incendiilor asigură o mai mare acuratețe și veridicitate rezultatului final.
Pentru a duce la bun sfârșit o astfel de anchetă a cauzei de incendiu, investigatorul trebuie să folosească o mare parte din competențele de care acesta dispune. După cum s-a arătat prin experimentele și simularea desfășurată, investigatorul trebuie să cunoască modul de manifestare al unei arderi generalizate și al unui flashover, să poată distinge între efectele diferitelor fenomene asupra diverselor materiale combustibile, să dispună de capacitatea de analiza amprenta incendiului și a dovezilor descoperite la fața locului, de capacitatea de prelevare a mostrelor de materiale ce necesită analiză de expertiză, să cunoască modul în care poate obține din partea martorilor informațiile de care are nevoie, precum modul de manifestare al incendiului în ceea ce privește intensitatea, amploarea, zgomotele caracteristice și fenomenele ce însoțesc diverse faze ale acestuia și multe altele.
Pentru a se putea observa mai bine competențele investigatorului de incendii pe care acest studiu de caz le reclamă, s-a întocmit tabelul IX.1:
Tabel IX.1 Competențele investigatorului de incendiu evidențiate în studiul de caz
concluzii
Cercetarea cauzelor de incendiu sau investigarea incendiilor este un subiect delicat deoarece interesele și responsabilitatea în cazul unui incendiu de proporții ce implică importante pierderi materiale sau de vieți omenești sunt foarte ridicate, iar miza unei concluzii corecte și veridice a unei investigații a incendiului este foarte ridicată. Investigatorul de incendii trebuie să fie o persoană de înaltă competență, fapt ce implică vaste cunoștințe în domenii conexe acestei meserii, aptitudini de punere în practică a acelor cunoștințe și de gestionare eficientă a situațiilor ce par fără rezolvare, precum și o atitudine profesională care să îmbine cunoștințele și aptitudinile într-un fel caracteristic și care să conducă la un randament înalt în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care să susțină și promoveze veridicitatea și corectitudinea, cu asumarea răspunderii verdictelor emise.
De la primul pas către începerea investigației prin sosirea la scena incendiului și până la ultimul de concluzionare și prezentare a descoperirilor investigative înaintea oricărei părți interesate de demersurile anchetei și concluziile acesteia, investigatorul de incendii se reclamă a fi un bun profesionist din domeniul tehnic-ingineresc, dar care dispune și de temeinice competențe juridice în părțile ce privesc slujba pe care acesta o îndeplinește.
Cunoștințele din domeniul ingineresc precum teoria arderii, termotehnică, instalații de detecție, stingere și semnalizare a incendiilor, din domeniul intervenției în situații de urgență precum tehnica și tactica intervențiilor în situații de urgență, cunoașterea și instrucția la tehnica de intervenție, aptitudinile de observare a efectelor arderii asupra diverselor materiale, de distingere a efectelor eforturilor de stingere de efectele incendiului, precum și atitudinea de familiaritate și profesionalism în ce privește situațiile de urgență de tipul incendiilor recomandă un specialist ce dispune de pregătire de specialitate în domeniul ingineresc și al pompieristicii, ce trebuie însă să poată asimila pregătirea și manifesta competențe și în domeniul juridic și criminalistic, strict în părțile ce privesc acest serviciu de cercetare cauze incendii, și anume intervievarea martorilor, prelevarea dovezilor, fotografierea scenei de incendiu, practici în ceea ce privește lanțul de custodie și susținerea juridică a descoperirilor și altele asemenea.
Ca schelet ce a stat la baza acestei lucrări s-a utilizat NFPA 1033 – Standardul calificării profesionale pentru investigatorul de incendii, standard american ce enumeră competențele de care un investigator de incendii trebuie să dispună pentru îndeplinirea fiecărei îndatoriri a sa în ceea ce privește investigația, iar în ceea ce privește șablonul de evaluare a acestor competențe s-a utilizat Standardul Sistemului de Certificare a Pompierilor din Wyoming care propune o modalitate succintă, directă și rapidă de evaluare a competențelor din standardul înainte menționat. S-au ales aceste standarde deoarece acestea oferă o prezentare concisă dar care include esențialul în ceea ce privește competențele de care trebuie să dispună o persoană ce execută cercetarea cauzelor de incendii.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei și a necesității tot mai mari de siguranță la incendiu, munca unui investigator de incendii va avea un tot mai mare impact în modelarea viitorului în privința modalităților de prevenire a incendiului și a modului de asigurare a bunurilor materiale, și, de ce nu, a vieții, împotriva incendiilor. Prin descoperirea cauzelor reale de incendiu, a concursului de împrejurări ce a stat la baza inițierii și dezvoltării incendiului, surselor de aprindere și prin centralizarea acestor dat și utilizarea lor în statistici pertinente se pot lua măsuri la nivel național pentru îmbunătățirea tuturor domeniilor ce vizează astfel de situații de urgență.
Urmând exemplul altor state precum Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie, autorul este de părere că și în România ar trebui să se poată implementa un serviciu de cercetarea a cauzelor de incendiu care să facă parte din Inspectoratul pentru Situații de Urgență și care să dispună de investigatori de incendiu competenți și pregătiți pentru a emite nu doar cauze probabile de incendiu ci cauze de incendiu ce au fost descoperite în urma anchetelor desfășurate, au valoare juridică și pot fi susținute în instanță pe baza dovezilor pertinente. Aceasta ar presupune o investiție inițială de pregătire a personalului specializat deja în domeniul situațiilor de urgență prin intermediul Facultății de Pompieri, pregătire în domeniul juridic și specific cercetării cauzelor de incendiu, dar beneficiile pe termen lung, de cunoaștere cu certitudine a direcției de urmat în privința transformării modalităților de prevenire și intervenție la incendii, precum și posibilitatea de atragere de fonduri prin prestare serviciilor de investigare ce nu vizează incendii de interes al statului contra cost părților interesate, fie acestea asiguratori sau asigurați.
Concluzionând, investigatorul de incendii, deși o specializare inexistentă în momentul actual la nivel național poate fi o resursă importantă și posibil de a fi implementată prin urmarea exemplului altor state și prin adaptarea și adăugarea elementelor specifice de inovație națională.
Bibliografie
[1.] Anghel I., Radu A., Conceptul de competență profesională pentru pompieri, Sesiunea de Comunicări Științifice cu Participare Internațională SIGPROT 2012-2013
[2.] Burlacu D., Manole G., ”Utilizarea fenomenului arderii generalizate în investigarea incendiilor”, ”SIGPROT 2015” Lucrările Sesiunii de Comunicări Științifice a Studenților din Facultatea de Pompieri, Ediția a XII-a
[3.] Calotă S., Popa Ghe., Sorescu G., Dolha S. (2010), Cercetarea cauzelor de incendii, Editura Universul Juridic, București
[4.] Federația Mecanicilor de locomotive, curs psi, teminologie și clasificări [http://www.fml.ro/_additional/oldfmlsite/fmlpage_main/documents/legislatie/psi/curs%20complet%20%20AII%20-teme1.doc] accesat aprilie 2015
[5.] Foresinc Science Central, Fire Investigation, scene examination [http://forensicsciencecentral.co.uk/fireinvestigation.shtml] accesat noiembrie 2014.
[6.] http://www.crime-scene.com/store/media/A-8864-TEK_L.jpg, accesat 12.05.2015
[7.] Instrucțiuni privind Intervenția Serviciilor de Urgență Profesioniste – intervenție la incendii – ISU 01 [http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2014/12/OIG-ISU-01-interventie-la-incendii.pdf], accesat 10.06.2015
[8.] National Fire Protection Association, Standard for Professional Qualifications for Fire Investigators 1033, ediția 2014 [http://www.nfpa.org/codes-and-standards/document-information-pages?mode=code&code=1033] accesat aprilie 2015
[9.] Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea I – construcții, Indicativ P 118/1 – 2013
[10.] Patrick M. Kennedy, Kathryn C. Kennedy, (august 2003)” A Discussion of the Practical Use of Flashover In Fire Investigation”, accesat iunie 2015 la adresa: http://www.researchgate.net/publication/238068602_FLASHOVER_AND_FIRE_ANALYSIS_-_A_Discussion_of_The_Practical_Use_of_Flashover_Analysis_In_Fire_Investigations
[11.] Wyoming department of fire prevention and electrical safety (2009), Wyoming fire investigator standard NFPA 1033 2009 Edition
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [306892] (ID: 306892)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.