ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÎNGĂ [629016]

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÎNGĂ
PRESEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 35.08:005(043.3)

GARȘTEA VLADI MIR

POLITICI ȘI STRATEGII PRIVIND MANAGEMENTUL
FUNCȚIEI PUBLICE ȘI AL FUNCȚIONAR ULUI PUBLIC

Specialitatea: 25.00.02 – Organizarea și dirijarea
în instituțiile administrației publice ; servicii publice

Autoreferatul tezei de doctor în științe po litice

CHIȘINĂU, 2013

2 Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei științe administrative a Academiei de Administrare Publică
de pe lîngă Președintele Republicii Moldova .

Conducător științific :
Platon Mihail , doctor habilitat în economie ,
profesor universitar
Consultant științific:
Popa Victor , doctor habilitat în drept, profesor universitar

Referenți oficiali:
1. Solomon Constantin , doctor habilitat în politologie, profesor universitar
2. Tărîță Orest , doctor în ș tiințe politice, conferen țiar universitar

Componența consiliului științific specializat:
1. MORARU Victor , președinte, doctor habilitat în politologie, profesor universitar
2. GORIUC Silvia , secretar științific , doctor în drept, conferenț iar universitar
3. SÎMBOTEANU Aurel , doctor î n politologie, conferen țiar universitar
4. SACA Victor , doctor habilitat în politologie, profesor universitar
5. JUC Victor , doctor habilitat în politologie, profesor cercetător
6. BANTUȘ Anatol , doctor în drept, profesor universitar
7. MOCANU Victor , doctor în drept , conferen țiar universitar

Susținerea va avea loc la 5 martie 2013, ora 14.00, aula 310, în ședința Consiliului
Științific Specializat D 80 25.00.02-02 din cadrul Academiei de Administrare
Publică de pe lîngă Preș edintele Republicii Moldova, adresa: Republica Moldova, m.
Chișinău, str.Ialoveni, 100.

Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Academiei de
Administrare Publică de pe lîngă Preș edintele Republicii Moldova și la pagina web a
C.N.A.A. ( www.cnaa.md ).

Autoreferatul a fost expediat la 24 ianuarie 2013.

Secretar științific al Consiliului științific specializat,
Goriuc Silvia, doctor în drept, conferenț iar universitar _____________________________

Consultant științific,
Popa Vict or, doctor habilitat în drept, profesor universitar _____________________________

Autor,
Garștea Vladimir _______________________________________________

(© Garștea Vladimir, 201 3)

3 REPE RELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei. Schimbările din viața social -politică și economică în perioada de trecere
la economia de piață din Republica Moldova impun o nouă viziune asupra administrației publice : se
necesită o administrație publică competentă, profesionistă și eficientă, orientată spre prestare a unor
servicii calitative societății.
Eficiența structurilor de stat depinde, în mare măsură, de calitatea managementului funcției
publice și al funcționarului public în serviciul public. Managementul funcției publice și al
funcționar ului public este un ansamblu de procese, aflate într- o continuă schimbare în funcție de
evoluțiile din sistemul administrativ intern și din mediul internațional. Realizarea unei analize –
diagnostic a situației existente la nivelul managementului funcției publice și al funcțion arului public
presupune identificarea problemelor cu care se confruntă acestea, a priorităților ce trebuie avute în
vedere, dar și a resurselor disponibile. Etapa realizării analizei -diagnostic este necesară pentru
formularea unor strategii si politici coe rente privind managementul funcției publice și al
funcționar ului public.
Elaborarea politicilor și strategiilor privind managementul funcției publice și al
funcționar ului public pentru Republica Moldova este stringent necesară în vederea stabilirii direcți ei
de evoluție a managementului funcției publice și al funcționar ului public pe termen mediu, în
contextul reformei în administrația publică din Republica Moldova; a concretiza scopul pe care îl
are managementul funcției publice și al funcționar ului public.
Pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de reformă a administrației publice, întreaga
problematică abordată în teza de doctorat este extrem de importantă și utilă în fundamentarea și
orientarea strategiilor generale și sectoriale privind gestiunea funcției publice și a l funcționarului
public, menite să conducă la o administrație eficientă, compatibilă cu cele din statele europene cu o
vastă cultură administrativă.
Descrierea situa ției în domeniul de cercetare și identificarea problemelor de cercetare.
Tema propusă spre investigare a fost abordată tangențial în mai multe studii științifice, însă p înă în
prezent nu au fost realizate cercetări speciale în domeniul politicilor și strategiilor managementului
funcției publice și a l funcționar ului public în contextul unui important și cursiv proces de
modernizare a administrației publice din Republica Moldova.
În ultimele decenii, multe sisteme de administrație publică au realizat eforturi în direcția
reformei axî ndu-se mai ales pe concepte foarte genera le și întru -un fel abstracte cum ar fi, de
exemplu, flexibilitatea, inovația, performanț a, eficienț a. Direcția și intensitatea acestor reforme
diferă considerabil de la o țară la alta și în anumite cazuri, reforma pare a fi realizată mai mult pe
hârtie decât în realitate, iar toate sistemele de administrație publică sunt în același timp influențate

4 puternic de tradițiile naționale și structurile specifice. În unele țări, un moment major al acestor
reforme este legat de un nou mod de gândire managerial cu privire la sistemul de administrație
publică, “Noul Management Public”. Ideile Noului Management Public au fost și sunt în continuare
foarte populare în Marea Britanie, în țările Scandinave, în Olanda și Austria, în timp ce mai ales
Franța, Germania și Italia, ca și celelalte țări din sudul Europei par a avea mai multe rezerve.
Problema strategiei managementului resurselor umane în administrația publică a fost
abordată de Svetlana Cojocaru din perspectiva specific ării necesit ății eficientizării activități lor
autorităților administrației publice prin implementarea unei strategii a managementului resurselor
umane, care ar contribui la crearea unei funcții publice profesioniste, transparente, flexibile și
receptive la necesitățile societății.
A.Androniceanu în multiplele demersuri științifice , axate pe problematica managementului
funcției publice , subliniază că resursa umană este cea mai importantă bogăție pe care o are o
instituție publică, ceea ce trebuie să devină un factor determinant în găsirea celor ma i potrivite
modalități de transformare a ei în principalul motor al accelerării reformelor în sectorul public. Din
această perspectivă, autoarea consideră necesară și oportună revizuirea fundamentală a
managementului funcției publice. Făcînd o analiză a sistemului managementului funcției publice în
țările membre ale Uniunii Europene A.Androniceanu relevă faptul că există obiective comune în
domeniul funcției publice care sunt urmărite de toate statele, la fel și o bază comună de principii,
valori și cerințe pe care toate statele le respectă.
Mai multe studii relevante, axate pe problematica gestiunii funcției publice , scot în evidență
necesitatea unei abordări în complex a strategiilor de management a funcției publice ca factor cheie
în edificarea unui siste m administrativ, axat pe performanță și satisfacerea necesităților cetățenilor.
Demersul semnat de M.Sava, abordează cu competență aspectele legate de profesionalizarea funcției
publice. Autoarea ajunge la concluzia că actualul sistem de management al funcției publice nu
asigură pe deplin corectitudinea procesului de recrutare, selectare și evaluarea performanțelor
funcționarilor publici , venind cu o serie de recomandări în acest sens. În același context L.Latu
tratează problema profesionalismului funcționarului public din perspectiva competenței profesionale,
dar și manageriale ca condiție indispensabilă a formării unui corp de funcționari cu o pregătire
completă și multidisciplinară, care ar avea continuitate în desfășurarea activității, indiferent de
schimbările politice care au loc. În opinia autorului acești profesioniști pot să vadă punctele slabe
ale unor programe care trebuie probate sau puse la încercare, astfel încât strategia, în ansamblul său,
să poată fi îmbunătățită la timp, înainte de a produce anumite costuri.
O amplă activitate de cercetare în problema statutului funcționarului public în plan național,
dar și european este desfășurată de V.Vedinaș care vine să completeze cu o serie de analize
pertinente cadrul ce ține de gestiunea funcției publice și deontologia vieții publice. Spirit analitic

5 prin excelență, V.Vedinaș, trasează cu competență liniile directoare care determină evoluția
statutului juridic al funcționarului public, analizează particularitățile funcției publice europene și
vine cu o serie de recomandări judicioase în vederea ameliorării managementului funcției publice
pentru a face față procesului de schimbare care a devenit unul permanent.
O apariție de ultimă oră este studiul colectiv, coordonat de C.Popovici “Evaluarea
perfor manțelor implementării Strategiei de Reformă a administrației publice centrale în Republica
Moldova” , care analizează rezultatele obținute în procesul de implementare a r eformei
administrației publice centrale, una din componentele căreia, managementul resurselor umane are în
vedere optimizarea gestiunii funcției publice și a l funcționar ului public. Studiul relevă existența
unor lacune în ceea ce privește politicile de management a funcției publice, subliniind că implicarea
funcționarilor din cadrul autorităților publice centrale responsabili pentru managementul resurselor
umane în procesul de reformă nu are caracter coerent și constant. Totodat ,ă în studiu au fost
formulate o serie de recomandări menite să conducă la ameliorarea managementului funcției
publice și al funcționarului public.
Pe parcursul elaborării lucrării au fost cercetate diferite izvoare în domeniul serviciului
public, funcției publice și al funcționarului public. Baza teoretică a cercetărilor o constituie lucrările
autorilor: M. Platon, Nicolas Henry, Cristopher Pollit, Mihai T. Oroveanu, V. Popa, V. Mocanu,
V.A. Munteanu, Ion Creangă, M. Costea, A. Iorgovan, Ioan Alexandru, M. Postolache și alții.
Scopul și obiectivele lucrării . Avînd în vedere actualitatea temei, complexitatea și
caracterul multilateral al investigației, gradul, dar mai ales modul de reflectare din diverse
perspective în literatura de specialitate, în prezenta lucrare ne -am propus următorul scop: studierea
și analiza complexă a politicilor și strategiilor privind managementul funcției publice și al
funcționarilor publici în plan național și internațional , care a permis identificarea și elaborarea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor și strategiilor privind managementul funcției
publice și al funcțio narului public.
Pentru a realiza scopul indicat, au fost trasate următoarele obiective:
 elucidarea reperelor teoretico -metodologice a funcției publice și a statutului
funcționarului public;
 cercetarea politicilor și strategiilor din domeniul m anagementulu i funcției publice sub
aspect comparat în unele țări membre ale Uniunii Europene;
 reflectarea evolu ției cadrului legislativ privind func ția public ă și func ționarul public în
Republica Moldova;
 elaborarea recomandărilor privind eficientizarea managementului funcției publice și al
funcționarului public în Republica Moldova.

6 Obiectul cercetării îl constituie căile de e laborare și implementare a politicilor și
strategiilor privind funcția publică și managementul funcției publice în Republica Moldova prin
modernizarea instrumentarului managerial în gestionarea funcției publice și al funcționarului
public, profesionalizarea, informatizarea și flexibilitatea managementului funcției publice, prin
introducerea managementului calității totale în gestionarea funcției publice și al funcționarului
public.
Metodologia cercetării ș tiințifice. În vederea realizării obiectivelor propuse, au fost aplicate
metode particular științifice, aplicabile în domeniul ș tiinței politice; metode general- științifice,
precum: sistemică, analogia, analiza și sinteza, inducția și deducția; ș i metode universale,
filosofice, care se folosesc în toate științele și se bazează pe legitățile universale ale realității.
Pornind de la faptul că studiul poartă un caracter teoretico -empiric, au fost aplicate metode ale
cunoașterii empirice (observația, comparația, măsurarea, ancheta sociologică) și teoretice
(abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret și abstract, istoric și logic, ascensiunea de la
abstract la concret).
Noutatea și original itatea științifică . Excursul temei are la bază o profundă preocupare
pentru studier ea locului și rolului managementului funcției publice și al funcționar ului public, cu
implicațiile relaționale pe care le manifestă elementele sistemului funcției publice în r aport cu
administrația publică. Noutatea științifică a rezultatelor obținute derivă din faptul că o asemenea
problematică încă n -a beneficiat de o abordare unitară și coerentă, de sine stătătoare, așa cum s -a
încercat în prezenta lucrare.
În linii mari nou tatea investigației prezente se impune prin următoarele realizări, considerate
de autor ca fiind mai relevante și mai semnificative:
– pentru prima dată în literatura de specialitate au fost analizate diverse concepții și
abordări despre funcția publică și m anagementul funcției publice, politicile și strategiile
de dezvoltare a funcției publuce, îmbinînd abordările tradiționale cu elementele abordării
reinventării guvernămîntului;
– a fost elucidat sistemul funcției publice în toată complexitatea sa și rolul, f uncțiile
acestuia în cadrul serviciului public;
– au fost examinate și sistematizate diverse tipologii ale funcției publice, funcționarilor
publici, politicilor și strategiilor utilizate în sistemul funcției publice;
– au fost propuse soluții concrete, în vizi unea autorului, privind soluționarea problemelor
de management al funcției publice și al funcționar ului public .

7 Problema științifică importantă soluționată în domeniul respectiv constă în găsirea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor și strategiilor privind managementul funcției
publice și al funcționar ului public.
Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării este determinată de contribuția
adusă la cercetarea și sistematizarea teoriilor ce vizează politicile și strategiile din domeniul
managementului funcției publice și al funcționar ului public , aplicării lor practice mai cu seamă în
condițiile perioadei de tranziție prin care trece și țara noastră, care se confruntă cu mai multe
probleme politice, economice și sociale. Pentru evitarea, temperarea și soluționarea acestor
probleme, societatea are nevoie de anumite elaborări teoretice ce ar servi drept bază pentru
adoptarea unei administrații publice moderne și eficiente în vederea asigurării stabilității social –
politice, ieșirii din situațiile de criză și avansării spre o nouă calitate a vieții. Este vorba de un
serviciu public , care ar putea mobiliza și organiza capacitățile creatoare ale națiunii în vederea
dezvoltării durabile a țării noastre.
Studiul prezent sensibilizează atenția analiștilor și practicienilor asupra unor rigori, cărora
trebuie să le corespundă administrația publică ca sistem de autorități publice, precizează unele
noțiuni și circumstanțe care amplifică cadrul cercetării funcției publice în ansamblu și a
funcți onarilor publici, în particular. De aici derivă și importanța teoretică și practică a investigației
date, rezultatele căreia pot contribui la o mai bună elaborare și promovare a politicilor în domeniul
funcției publice , perfecționarea mecanismelor de reali zare a raporturilor funcționarilor publici cu
celelalte elemente ale sistemului social. Lucrarea poate constitui un anumit suport teoretic și
orientativ în efectuarea cercetărilor de acest gen.
Rezultatele științifice principale înaintate spre susț inere sunt:
– funcția publică, funcționarul public, managementul funcției publice și al funcționar ului
public s-a constituit într -un concept bine delimitat și definit;
– în domeniul administra ției publice managementul funcției publice și al funcționar ului
public s-a materializat în politici ți strategii;
– analiza comparată a politicilor privind managementul funcț iei publice și al
funcționarului public relevă existenț a unor standarde în reformarea domeniului;
– ralierea Republicii Moldova la standardele europene impune necesitatea elaborării ș i
implementării politicilor privind funcția publică ș i al func ționarului public;
– strategia în dezvoltarea managementului funcț iei publice în contextul integrării europene
a Republicii Moldova, presupune: m odernizarea instrumentar ului managerial în
gestionarea funcției publice și al funcționarului public ; profesionalizarea, informatizarea
și flexibilizarea managementului funcției publice ; managementul calității totale în
gestionarea funcției publice și funcționar ului public etc.

8 Implementarea rezultatelor științifice. Prezenta cercetare se încadrează în principalele
direcții de cercetare a le Academiei de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii
Moldova. Rezultatele obținute se implementează în activitatea practică a administrației publice la
nivel local și republican.
Aprobarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării ș tiințifice au fost aprobate în cadrul
ședinței catedrei științe administrative și a Seminarului științific de profil din cadrul Academiei d e
Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova.
Publica ții la tema tezei. Rezultatel e cercetării au fost expuse în 9 articole științifice ,
publicate în reviste științifice și materialele conferințelor științifice naționale și internați onale:
“Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creșterii randamentului activității ” (2004),
“Principiile de bază ale politicii de personal și obiectivele ei ” (2005), “Kadrovaia
bezopasnosti”( 2005), “Managementul personalului în administrația publică ” (2006) , “Dimensiuni
conceptuale privind funcția publică, funcționarul public și managementul funcției publice și al
funcționarilor publici ” (2009) , “Managementul total al calității în gestionarea funcției publice și
funcționarilor publici ” (2009) , “Controlul exercitat asupra administratiei publice ” (2009),
“Elemente constitutive ale sistemului funcției publice în statul contemporan ”(2010) .
Totodată, rezultatele cercetărilor au fost discutate și în cadrul conferințelor internaționale ce
au avut loc la Chișinău, Sibiu și Constanța (Romania), Kiev (Ucraina).
Volumul și structura tezei.. Lucrarea de față cuprind e: introducere, patru capitole,
structur ate în treisprezece paragrafe; încheiere, bibliografie și anexe. Fiecare capitol este divizat în
paragrafe, care definesc aspecte separate ale lucrării.
În compartimentul unu „Dimensiunea teoretico -metodologică a funcției publice și a
managementului funcției publice " sînt examinate concepțiile privind funcția publică, funcționarul
public și managementul funcției publice și al funcționar ului public, sînt analizate elementele
constitutive ale sistemului funcției publice în statul contemporan, fiind evidențiat rolul politicilor și
strategiilor privind managementul funcției publice și al funcționarilor public i în administrația
publică.
În compartimentul doi „Aspecte comparate ale politicilor privind managementul funcției
publice și al funcționar ului public. Practici europene” sunt abordate standardele europeane a le
funcției publice, sînt analizate modalitățile managementului funcției publice în unele state membre
ale Uniunii Europene și desfășurarea reformei managementului funcției publice și funcționarilor
publici în statele postsocialiste ce au aderat la UE.
În compartimentul trei „Elaborarea și implementarea politicilor privind funcția publică și
funcționar ul public în Republica Moldova ” este studiată evoluția cadrului legal în domeniul
funcției publice și al funcționarului public al Republicii Moldova, este apreciat rolul standardelor

9 etice în elaborarea și implementarea politicilor privind managementul funcției publice și sînt
analizate abordările recente ale managementului funcției publice și al funcționar ului public.
În compartimentul patru „Strategii în dezvoltarea managementului funcției publice din
Republica Moldova în contextul integrării europene” este examinată problema modernizării
instrumentarului managerial în gestionarea funcției publice și al funcționar ului public, este
argumentată importanța profesionalizării, informatizării și flexibilității managementului funcției
publice, precum și necesitatea introducerii unor practici noi, precum managementul calității totale în
gestionarea funcției publice și al funcționar ului public.
În Concluzii și recomandări sînt generalizate rezultatele obținute p e parcursul
cercetării, principalele sugestii și propuneri privind măsurile de îmbunătățire a managementului
resurselor umane în administrația publică din Republica Moldova.

CONȚINUTUL TEZEI

În Capitolul I „Dimensiunea teoretico -metodologică a funcți ei publice și a
managementului funcției publice " se relevă faptul că d rumul spre o sinteză a tuturor aspectelor ce
cuprind această temă a putut fi parcurs urmărind diversitatea disputelor teoretice începute încă de pe
timpul lui Aristotel, continuate de J.Locke, I.Kant, M. Weber, ajungînd la lucrările contemporanilor
noștri.
Primele elemente de cercetare a managementului funcției publice au fost realizate de către
W.Wilson în cunoscutul eseu „Studiul administrației publice”, fiind o pledoarie pentru
recunoașterea importanței rolului și locului funcției publice.
De o deosebită valoare sînt și lucrările autorilor români: I. Alexandru „Administrația
publică” , „Structuri, mecanisme și instituții administrative ”; M. Oroveanu „Tratat de știința
administrației”; I. Vida „Puterea executivă și administrația publică”; A. Iorgovan „Tratat de
drept administrativ” . Studiile teoreticienilor români se axează pe probleme le contextului general de
organizare și funcționare a administrației publice, ale managementului funcți ei publice. O deosebită
importanță în acest domeniu o au elaborările de ultimă oră semnate de A. Androniceanu, L.Matei ,
M. Profiroiu, A. Parlagi, S. Cojocaru ș .a.
În literatura de specialitate autohtonă există doar cîteva manuale universitare și monografii,
consacrate problematicii abordate, totodată au fost realizate mai multe teze de doctorat, care direct
sau tangențial reflectă unele aspecte ale temei abordate.
Pentru elucidarea temei de cercetare a fost analizată legislația în vigoare a Republicii
Moldova printre care: Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, Legea privind
administrația publică locală, Legea serviciului public din 1995 (abrogată) , Legea cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public adoptată în 2008, alte legi, diferite hotărîri de

10 Guvern, regulamente ce reglementează funcția publică și activitatea funcționarilor publici. Un
suport important în cercetare au servit materialele plasate pe rețeaua globală Internet.
Deși există unele cercetări științifice pregnante de acest fel, acestea au mai mult un caracter
fragmentar și nu abordează exhaustiv problema managementului funcției publice și funcționarilor
publici.
În lucrările publicate de specialiștii în domeniu sînt reflectate doar aspecte generale ce țin de
organi zarea și funcționarea administrației publice la nivel central și local. Analiza politicilor și
strategiilor pentru dezvoltarea funcției publice în cadrul serviciului public este reflectată tangențial
într-o serie de studii științifice.
Aceste circumstanț e ne- au determinat să studiem o serie de probleme și aspecte conexe ale
acestora, menite să dezvăluie esența politicilor și strategiilor în managementul funcției publice și
funcționarilor publici, a relațiilor existente între aceste politici și strategii și performanța
funcționarilor publici.
Dreptul public, în general, și știința dreptului administrativ, în particular, cunosc o gamă de
accepțiuni ale noțiunii “funcție publică”. În sens larg , funcția publică este un element esențial ce exprimă
felul ac tivității la a cărei prestare persoana s -a obligat, prin raportul juridic de drept public sau privat. În sens
restrîns , funcția publică reprezintă totalitatea atribuțiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau
instituția publică respectivă, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale.
În Republica Moldova funcția publică este o instituție expres coordonată legislativ și exclude
orice element arbitrar. Astfel, pentru prima dată în cadrul legal a fost formulată această noțiune în 1995. În
conformitate cu art.1 aliniat 2 al Legii serviciului publlic (1995 , abrogată în 2008 ), funcția publică înseamna
„unitatea primară a autorității publice, care determină locul și rolul cetățenilor în munca socială în sistemul
serviciului public, dr epturile și obligațiile, exigențele fața de pregătirea lui profesională”.
În conformitate cu Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public din 2008,
funcția publică reprezintă „ansamblul atribuțiilor și obligațiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării
prerogativelor de putere publică” .
Statutul juridic al funcției publice se stabilește în dependență de nivelul organizatorico -juridic al
autorității publice care angajează funcționarul, de asemenea , în funcție de locul și rolul acestei funcții în
structura autorității publice, de caracterul și nivelul de competență profesională necesară pentru ocuparea
funcției respective.
Analizînd totalitatea caracteristicilor funcției publice , reliefate de cercet ători putem evidenț ia unele
trăsături distincte ale funcției publice, și anume că:
 drepturile și obligațiunile funcționarilor publici sunt stabilite pe cale unilaterală de către
organele statale prin norme juridice;
 drepturile și obligațiunile prevăzute în statut – ca atribuții ale funcției de stat – sunt exercitate
în vederea realizării puterii publice sunt: continuitatea exercitării acestei funcții; cel investit cu o funcție

11 publică se află într -un raport de subordonare față de cel care l -a investit cu această funcție; cel investit cu o
funcție publică se află într -un raport de autoritate față de terți.
Mai multi cercetători au insistat asupra stabilirii unor clasificări ale funcției publice (Matei L.,
Managementul resurselor umane ). Astfel, în conformitate cu urmatoarele criterii de clasificare, distingem:
– din punctul de vedere al importanței funcției între : funcții de conducere; func ții de execu ție.
– din punctul de vedere al domeniului de exercitare a funcției publice : funcții civile; func ții cu
caracter militar;
– din punct de vedere al regimului aplicabil: funcții cărora li se aplică regimul juridic prevăzut în
Statut – ca drept comun; funcții cărora li se aplică regimuri speciale prevăzute – pe lîngă Statutul
funcționarilor – în alte Statute speciale;
– din punctul de vedere al naturii funcției: funcții de conducere exclusiv administrative (ex.
ministru, director, secretar general); funcții de conducere de specialitate (ex. contabil, architect, inginer).
În literatura de specialitate regăsim mai multe criterii de clasificare a funcționarilor publici. Vom
prezenta clasificarea funcționarilor publici , ținînd cont de aspectul juridic și cel managerial. Astfel,
cercetătoarea română, V.Vedinaș, venind cu o abordare mai mult juridică, evidențiază următoarele criterii :
regimul juridic aplicabil : funcționari contractuali și funcționari statutari, iar aceștea din urmă pot fi la rîndul
lor: funcționari supuși statutului general și funcționari supuși unor statute speciale; rigurozitatea disciplinei:
funcționari publici civili, funcționari publici militari; funcționari civili din armată șau poliție; modul de
desemnare a titularilor : funcționari numiți, funcționari aleși, desemnați în alte moduri; independența față
de politic : funcționari publici cu caracter politic, funcționari publici de carieră, sustrași jocului politic;
preponderența unor activități în competența funcției : funcționari publici de conducere și funcționari publici
de execuție; natura autorității publice din care face parte funcția publică : funcționari publici care fac par te
din structura unor autorități de natură statală și funcționari publici locali.
Cercetînd funcția publică și funcționarul public din punct de vedere a managementului public î n
experiența internațională, avem: după perioada de timp pe care se exercită funcția publică : funcționari
publici debutanți , pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, dar nu mai mult de doi ani; funcționari publici
definitivi; în raport cu nivelul studiilor necesare, funcționarii publici definitivi sînt grupați în trei categorii :
funcționari publici cu studii superioare de lungă durată , absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
funcționari publici cu studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă; funcționari publici cu studii
medii, liceale sau postliceale absolvite cu d iplomă ; după conținutul activităților desfășurate de către
funcționari publici se disting: funcționari publici categoria A, implicați în aplicarea și executarea legilor,
elaborarea de studii, control, consiliere, coordonare, conducere, elaborarea de regle mentări, luarea deciziilor
sau alte activități care necesită cunoștințe superioare de specialitate; funcționari publici categoria B ,
implicați în activități pentru aplicarea și executarea legilor, studii, îndrumare, elaborarea unor proiecte de
reglementări , lucrări pregătitoare pentru luarea deciziilor , unele activități de conducere; funcționari publici
de categoria C, care vizează aplicarea și executarea legilor și a altor reglementări, activități de birou sau de
control care necesită o cultură generală medie și cunoștințe tehnice sau profesionale de nivel mediu; în
funcție de clasa în care se încadrează : funcționatri publici de clasa a III -a, nivel minim; funcționari publici

12 de clasa a II- a, nivel mediu; funcționari publici de clasa I, nivel maxim; în funcție de gradul în care se
încadrează : funcționari publici de gradul I, nivel minim; funcționarii publici de gradul II, nivel mediu,
funcționarii publici de gradul III, nivel maxim; în funcție de natura competențelor decizionale: funcționarii
publici de conducere, f uncționari publici de execuție; după poziția pe care se situează funcționarii publici
în structura formală: funcționari publici de nivel superior; funcționari publici de nivel mediu; funcționarii
publici de nivel inferior; după n atura postului; funcții de conduce cu o natură exclusiv administrativă;
funcții de conducere de specialitate; în funcție de tipul actului normativ în care sunt menționați : funcționari
publici prezentați în Statutul funcționarilor publici și funcționari publici prezentați în statute speciale; în
funcție de implicarea funcționarilor în procesul decizional: funcționari publici de decizie, funcționari
publici implicați în pregătirea deciziilor administrative; funcționari implicați în aplicarea deciziilor
administrative.
Dezvoltarea managementului funcției publice și al funcționarilor publici necesită, în primul rînd,
cunoașterea și înțelegerea cît mai deplină a rolului și particularităților resursei umane din cadrul
administrației publice centrale și locale. Formarea, recrutarea, promovarea și perfecționarea personalului din
administrația publică au o deosebită însemnătate în asigurarea unui personal calificat în cadrul autorităților
acesteia. Este necesar să avem în vedere faptul că eficiența administrației depinde în egală măsură și de
modul cum acest personal este gestionat și nu în ultimul rînd, de managementul resurselor umane din
administrația publică.
Noțiunea de management al funcției publice este esențială pentru conturarea unei imagini complete
asupra acestei ins tituții. Conceptul a fost analizat în sens material funcțional și în sens formal organic.
În sens material – funcțional , prin managementul funcției publice se evocă actele juridice și
operațiunile materiale prin care se recrutează funcționarii publici și se materializează situația lor
profesională (promovări, avansări, etc.), inclusiv structurile de organizare a funcției publice (organigrama,
statul de funcții).
În sens formal organic se au în vedere autoritățile și organismele implicate în derularea activităților
de gestionare a funcției publice, atît a celei centrale, cît și a funcției publice locale.
Astfel, managementul funcției publice reprezintă un proces complex ai cărui actori, funcționarul
public și autoritățile sau instituțiile publice implicate contribuie la planificarea și dezvoltarea carierei prin
următoarele: recrutare, selecție/modificări în structura carierei realizate potrivit politicii de personal a
instituției (avansare, transfer, redistribuire, concurs/examen, delegare, detașare, numire/angajare temporară,
mutare).
Sistemul managementului funcției publice în statul contemporan include mai multe subsisteme:
subsistemul de instituire a funcțiilor publice; subsisteme de selectare și recrutare a resurselor umane în
administrația publică; subsisteme de evaluare a funcției publice și funcționarilor publici în administrația
publică; subs isteme de instruire și perfecționare a resurselor umane în administrația publică ; subsistemul unic
informațional al funcțiilor publice și funcționarilor publici.
Obiectivul urmărit în capitolul întîi a fost de a analiza dimensiunea teoretico- metodologică
a funcției publice și a statutului funcționarului public în baza concepți ei privind funcția publică,

13 funcționarul public , managementul funcției publice și al fun cționarilor publici . Au fost determinate
elemente le constitutive ale sistemului funcției publice în statul contemporan , inclusiv rolul
politicilor și strategiilor privind managementul funcției publice și a l funcționarilor publici în
administrația publică.
În prima parte a acestui capitol este realizată o sinteză a literaturii de specialitate din arealul
investigativ național și de peste hotare. Sursele științifice analizate au permis de a prezenta o
viziune integră asupra conceptului și a reliefa caracteristicile distincte ale funcției publice, totodată
remarcându -se că funcția publică este instituită prin act normativ emis în temeiul legii, în scopul
executării legii și servește la realizarea competențelor administrației publice. În vederea gestionării
funcției publice și a funcționarilor publici se necesită un complex de metode, proceduri tehnici și
modele ce ar sta la baza elaborării politicilor și strategiilor din domeniu. În percepția studiului dat,
managementul funcției publice și al funcționaril or publici, constituie un ansamblu de procese aflate
într-o continuă schimbare, asigurând viabilitatea serviciului public, în fincție de mutațiile ce au loc
în sistemul administrativ intern și cele din mediul internațional.
Analiza elementelor constitu tive ale sistemului funcției publice în statul contemporan a
permis o abordare analitică distinctă a următoarelor subsisteme: de instruire a funcțiilor publice, de
selectare și recrutare a resurselor umane în administrația publică, de evaluare a funcției publice și
funcționarilor publici în administrația publică, de instruire și perfecționare a resurselor umane,
inclusiv subsistemul unic informațional al funcțiilor publice și funcționarilor publici.
În continuare, a fost relevat rolul politicilor și strategiilor privind managementul funcției
publice și al funcționarilor publici în administrația publică, accentuându -se locul important al
acestora în determinarea valorilor și eficienței activității administrației publice. Diversitatea
politicilor ce s unt promovate în domeniul funcției publice și funcționarilor publici implică și
diversitatea strategiilor folosite pentru atingerea obiectivelor acestor politici.
Analiza efectuată în cadrul acestor trei paragrafe a capitolului întâi a lucrării, a permi s
definirea conceptelor și relevarea esenței conținutului noțiunilor cu care se operează în teza de
doctorat. Definitivarea aparatului categorial și conceptual a constituit suportul teoretico –
metodologic pentru abordarea în continuare a obiectului de studiu în următoarele compartimente.
În Capitolul II „Aspecte comparate ale politicilor privind managementul funcției publice
și al funcționar ului public. Practici europene” din perspectiva practicilor europene este dată
caracteristica generală a dimensiunii europene a funcției publice, făcî ndu-se referințe și la
managementul funcției publice în unele state -membre ale Uniunii Europene, inclusiv reforma
managementului funcției publice și al funcționar ului public în statele postsocialiste, ce au aderat la
UE.

14 Pornind de la perspectivele europene unde o carieră într -o funcție publică este un vis la care
aspiră foarte multe persoane și prin care se explică numărul foarte mare de candidați aspiranți la
aceste funcții, ajungând la Republica Moldova , se concluzionează că perspectiva unei cariere într -o
funcție de conducere rămîne un deziderat de viitor. În acest sens fiind aduse un șir de motive
precum: lipsa corelării între nivelul pregătirii profesionale, rezultatele activității funcționarilor și
gradul de cal ificare, ceea ce conduce la reducerea interesului față de muncă, la scăderea creativității;
starea de instabilitate în funcție a funcționarilor publici; permanenta stare stresantă, de incertitudine,
în așteptarea unei eventuale concedieri, fapt care conduce la scăderea productivității și calității
lucrului efectuat.
Elucid îndu-se m anagementul funcției publice în unele state membre ale Uniunii Europene ,
se constată că managementul funcției publice și diversitatea condițiilor de acces în funcț ia public ă
în cadrul statelor comunitare își găsește, în principal, originea în sistemul educaț ional al acestor
state. Totodată, exercițiul de comparare a eficienței managementului funcției publice în statele
comunitare a permis de a releva experiențe valorase pentru activitățile similare manageriale
autohtone.
Analiza reformei funcției publice în statele Europei Centrale și de Est , care au aderat la
Uniunea Europeană , s-a regăsit abordată în mod distinct în cadrul măsurilor privind întărirea capacității
instituțion ale. Reformele s- au axat pe actualizarea și adaptarea la noile realități socioeconomice și
administrative a cadrului normativ privind funcția publică și funcționarii publici, demonopolizarea
sistemului de formare profesională a funcționarilor publici și întărirea capacității acestuia de a răspunde
obiectivului de profesionalizare a corpului funcționarilor publici; întărirea capacității autorităților și
instituțiilor publice de a răspunde cerințelor de etică și integritate în funcția publică, instruirea
funcționarilor publici; depolitizarea funcției publice.
Analiza comparată, realizată în compatrimentul doi al lucrării, scoate în evidență politicile
manageriale aplicate în cazul funcției publice și a funcționarilor publici în cadrul statelor membre ale
UE, inclusiv și a celor ce recent au aderat.
Aseată abordare comparativă scoate în evidență atît experiențele pozitive și relevante europene,
cît și deschide teren pentru discuții ulterioare as upra perspectivelor de preluare și adaptare a
experiențelor deja existente și implementarea acestora în spațiul managerial administrativ autohton.
În Capitolul III „Elaborarea și implementarea politicilor privind funcția publică și al
funcționar ului public în Republica Moldova ” s-a supus analizei elaborarea și impl ementarea
politicilor privind funcția publică și funcționarii publici în R epublica Moldova , fiind abordată
evoluția cadrului legal în domeniul funcției publice și al funcționarul ui public (1991 – prima jumătate a
anului 2008) , după care au urmat abordăr i mai recente ale managementului funcției publice și al

15 funcționar ului public (cadrul legal: 2008 – prezent). Totodată, a fost elucidat cadrul instituțional
responsabil de elaborarea, monitorizarea, implementarea și evaluarea politicilor manageriale din
perspectiva funcției publice și a l funcționar ului public.
Analiza evoluției cadrului legal al Republicii Moldova, ce reglementează domeniul funcției
publice și a l funcționarului public, relevă că primele încercări de a reglementa domeniul respectiv s-
au întreprins în primii ani de independență a statului. Inițial erau doar stabili te drepturile și
obligațiunile funcționarului public și doar cu mult mai târziu au fost elaborate și adoptate un șir de
acte normative și legislative care concretizează activitatea funcționarului public.
Managementul funcției publice și al funcționar ului public a evoluat de la un sistem autoritar
de gestiune (unde deciziile erau luate de partid) la un management bazat pe performanță (aspecte
ale căruia se încearcă de a se introduce prin implementarea Legii privind funcția publică și statutul
funcționarului public ).
Astfel, cadrul legal național trece de la o simplă reglementare a activității funcționarilor la
stabilirea cerințelor de dezvoltare și evaluare a performanțelor funcț ionarilor publici.
În actuala sa formă statutul funcționarului public creează toate premisele unui serviciu
public de calitate, similar administrațiilor europene. Problema actualei legislații, se conchide în
acest capitol, nu este una de conținut, ci una de implementare , instituțiile publice nevalorificînd în
mod eficient mecanismele/instrumentele pe care le au la dispoziție pentru o aplicare corectă a legii.
Sistemul instituțional constituit pentru a elabora, implementa, monitoriza și evalua
politici și strategii ce țin de managementul funcției publice și al funcționarilor publici la momentul
actual necesită o reorganizare. Instituțiile existente nu răspund întru totul necesităților autorităților
în gestiunea funcției publice, în deosebi în contextul eforturilor Republicii Moldova de aderare la
Uniunea Europeană.
Prin emiterea ideii unei structuri instituționale, care ar fi responsabilă nemijlocit de
gestiunea funcționarilor publici, dar care să fie independentă de influența politică, se asigură teren
de valorificare a obiectului de studiu prin analizele empirice, c e continuă în următorul
compartiment.
Ultimul capitol al lucrării , Capitolul IV „Strategii în dezvoltarea managementului funcției
publice din Republica Moldova în contextul integrării europene” , analizează strategii le în
dezvoltarea manage mentului funcției publice din R epublica Moldova, pun îndu-se accentul pe
modernizarea instrumentarului managerial în gestionarea funcției publice și funcționarilor publici ,
profesionalizarea, informatizarea și flexibili zarea managementului funcției publice . Sunt aduse
argumente în favoarea m anagementului calității totale în gestionarea funcției publice și al
funcționar ului public. Sunt expuse perspectivele în managementul funcției publice și al
funcționar ului public din Republica Moldova.

16 În conținutul acestui capitol se menționează că complexitatea sistemului administrației
publice și mecanismele de aplicare a politicilor de gestionare a funcți ei publ ice și al funcționar ului
public, evaluarea impactului și a eficienței acestora reprezintă elementul -cheie în strategia
managementului resurselor umane în administrația publică. Nivelul și natura mijloacelor
angajate, performanța autorităților admini strației publice, care aplică și realizează politicile
managementului resurselor umane, participarea societății în actul administrativ – sînt aspecte
integrante ale viziunii asupra procesului de reformă a administrației publice, în ansamblu, și a
managemen tului funcției publ ice și al funcționarului public , în particular.
În baza analizelor realizate se constată că flexibilizarea managementului funcției publice nu
poate fi realizată prin acte normative, universal valabile, referitoare la structura organizatorică sau
la procesul decizional, prin imixiuni ale autorităților centrale sau prin ordine ministeriale. Soluția
care este lansată în acest context constă în necesitatea eficientizării capacității manageriale a
instituțiilor publice, prin numirea în posturile și funcțiile publice a unor funcționari publici de
carieră, pregătiți să devină manageri publici profesioniști cu obiective individuale, sarcini,
competențe și responsabilități riguros determinate și desprinse din conținutul misiunii sociale a
institu țiilor publice și autorităților administrative.
Reformele administrative, lansate de actuala guvernare, denotă efortul depus de Guvern în
vederea creării unei administrații din profesioniști, promotori ai intereselor și valorilor naționale.

CONCLUZII GEN ERALE ȘI RECOMANDĂRI

1. Studiul politologic al reperelor teoretico- metodologice a funcției publice și a statutului
funcționarului public, realizat de autorul tezei, relevă un interes deosebit în mediul ș tiințific
autohton și interna țional, determinat de eforturile de a găsi ș i implementa mecanisme de optimizare
și eficientizare a segmentului investigat.
2. Rezultatele cercetării demonstrează că serviciul public al Republicii Moldova în prezent
traversează o perioadă complicată de căutare a formelor și metodelor optime de activitate. Ca și
orișicare altă reformare în societatea umană, soarta actualei reforme a administrării publice în cea
mai mare parte depinde de poten țialul uman – funcționarii publici – care transpun în viață principiile
noi de administrare.
3. Datele cercetării confirmă importanța incontestabilă pe care o are procesul de formare a
cadrelor de conducere pentru Republica Moldova, care este antrenată într -un proces vast de
reafirmare a națiunii ș i de formare a statalităț ii.
4. Cercetarea complexă a politicilor și strategiilor privind managementul funcției publice și
al funcționarului public, efectuată de autor, a demonstrat că complexitatea transformărilor politice
și economice, ce au loc în Republica Moldova, realizarea reformei în termene constrînse necesită

17 desăvîrșirea profesională a personalului de conducere, formarea unui aparat de tip nou, profesionist.
Aceasta, la rîndul său, necesită crearea unui sistem de pregătire și perfecționare a cadrelor pentru
organele administrației de stat și de autoadministrare locală, elaborarea și promovarea unei politici
eficiente de cadre, dezvoltarea științifică a problemelor teoretice a administrării de stat și
autoadministrării locale.
5. Cercetarea politicilor și strategiilor din domeniul managementului funcției publice sub
aspect comparat în unele țări membre ale Uniunii Europene ș i din spa țiul ex- sovietic, efectuate în
conținutul tezei, permite de a identifica mecanisme mai eficiente de realizare a politicilor și
strategiilor privind management ul funcției publice și al funcționarului public.
6. Reflectarea autorului asupra evoluției cadrului legislativ privind funcția publică și
funcționarul public în Republica Moldova permite de a stabili rezervele existente în vederea
perfec ționării acestuia și elaborarea recomandărilor privind eficientizarea managementului funcției
publice și al funcționarului public în sistemul administraț iei publice centrale și locale.
7. În rezultatul studiului realizat, autorul demonstrează că în urma implementării Strat egiei,
administrația publică centrală din țară urmează să corespundă standardelor europene,
caracterizîndu -se prin transparență, predictibilitate, responsabilitate și eficiență, implementînd un
management de performanță în domeniul funcției publice și al funcționarului public. O
administrație publică reformată în baza celor mai bune practici internaționale va contribui la
îmbunătățirea imaginii duvernării Republicii Moldova atît în țară, cît și peste hotarele ei.
8. În procesul cercetării, autorul a identi ficat mai multe probleme majore cu care se
confruntă domeniul studiat, precum: stabilitatea funcției publice , politizarea excesivă a funcției
publice, lipsa consensului la nivelul clasei politice asupra sistemului instituțional și asupra
legislației -cadru care reglementează în prezent funcția publică din Republica Moldova,
instabilitatea instituțională și legislativă , lipsa unei viziuni articulate asupra reformei funcției
publice . Toate aceste probleme duc la existența unor impedimente, neclarități în p rocesul
managementului funcției publice și al funcționarului public. În pofida faptului că statutul
funcționarului public, în actuala sa formă, creează toate premisele unui serviciu public de calitate,
similar administrațiilor europene, totuș i problema rez idă în cadrul legislativ de implementare a
mecanismelor și instrumentelor manageriale performante de conducere.
9. Concluzia, care reiese din con ținutul cercetării și promovată de autorul tezei, relevă că
Republica Moldova are nevoie de un management al funcției publice și al funcționarului public cu
o schemă de recrutare și avansare bazată pe merit și care presupune o pregătire complexă ș i
continuă . Fapt, care va reduce din incompetența decizională, stimulînd, astfel, adevăratele valori în
domeniul administrației publice.

18 Profesionalismul și integritatea profesională în managementul public duc la încredere și
previzibilitate în administrația publică.
Integritatea profesională a serviciului public se bazează pe imparția litate și independență
profesi onală. Imparțialitatea se referă la absența preferințelor personale. În domeniul administrației
publice, preferința înseamnă a favoriza un anumit aspect al unei situații date, cauzînd un detriment
nejusti ficat și nedrept interesului general sau drepturilor altor părți interesate. Pierderea
independenței profesionale are drept cauze mita, presiunile, ambiția politică necontrolată și dorința
asiduă de promovare. Mita înseamnă, în acest caz, un profit ilegal. Presiunile generează pierderea
independenței, provocată de teamă. Ambiția politică și lăcomia profesională pot pune funcționarii
publici în situații voit avantajoase pentru superiorii lor, provocînd supunerea oarbă a acestora în fața
dorințelor șefilor și chiar privîndu -i de obișnuința de a gîndi.
Un m anagement al funcției publice și al funcționarilor publici al cărui sistem de recrutare și
promovare este, în primul rînd, bazat pe patronajul politic sau pe alianțe de diferite tipuri este mai
expus riscului de a desconsidera integritatea profesională, decît un sistem care se bazează pe merite.
Un management al funcției publice și al funcționarilor publici în care funcționarii au un
statut specific care trasează în mod clar atît drepturile, cît și îndatoririle acestora, furnizînd un nivel
al veniturilor corect și proporțional, face ca acești funcționari să fie mai puțin expuși corupției . El
contribuie în mod decisiv la creșterea valorii integrității profesionale. Este necesar să existe un
echilibru legal între noțiunea de independență și cea de loialitat e.
Aportul personal al autorului rezidă în experiența profesională acumulată în cadrul
subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerului Tehnologiilor
Informaționale și Comunicațiilor în calitate de manager ș i func ționar public, fapt care i- au permis să
identifice și să argumenteze actualitatea temei, să stabilească problema înaintată pentru cercetare, să
sintetizeze materialul teoretic și să acumuleze date empirice de teren, care l-au avantajat să
structureze un demers științific temeinic, bazat pe o interpretare metodologică a ș tiinței politice.
Toate acestea au servit drept suport pentru a formula concluzii și elabora recomandări utile,
onforme tendin țelor moderne europene în domeniul managementului funcției publice ș i al statutului
funcționarului public.
În rezultatul cercetărilor efectuate sunt formulate principalele recomandări pentru fiecare
compartiment de politici în managementul funcției publice și al funcționarului public, pe care le
considerăm oportune:
1) Politica de recrutate:
– crearea unor mecanisme specializate de recrutare, gestionate eventual de Centrele
Regionale de Formare Continuă în Administrația Publică Locală (care au fost instituite prin
Hotărîre de Guvern) sau sub forma unui serviciu externaliz at;

19 – recrutarea trebuie să intre în atribuțiile responsabilului de resurse umane, care să păstreze o
legătură permanentă cu aceste centre, astfel încît Centrul Regional, respectivul serviciu să furnizeze
constant informații instituțiilor publice care organizează concursuri despre oferta de personal
calificat existentă la un moment dat pe o anumită specializare;
– identificarea de către conducătorul instituției a specializărilor deficitare și crearea unor
facilități (salariale) pentru atragerea și păstrarea în sistem a unor persoane calificate în aceste
specializări;
– instituirea unui sistem de testare națională cu criterii minimale pentru acei care vor să
devină funcționari publici, cu cerințe diferite în funcție de categoria de funcționar public pen tru care
se organizează concursul (de ex., pentru funcționarii publici de conducere, ar trebui ca aceste teste
să surprindă profilul psihologic, abilitățile manageriale ale persoanei etc.);
– crearea și aplicarea unor criterii uniforme pentru organizarea concursurilor la nivel local,
regional și național; organizarea de concursuri unitare pentru funcții similare la nivel de raioane;
– realizarea unei analize instituționale complexe la nivelul fiecărei autorități și instituții
publice, cu adaptarea organi gramei la necesarul de personal, alocarea de atribuții clare pe posturi
etc.
2) Politica de evaluare:
– adaptarea criteriilor de evaluare la fiecare tip de funcție la specificul activității desfășurate;
– crearea premiselor legale care să permită externalizarea serviciilor de evaluare către
companii specializate, cu avizul Cancelariei de stat;
– extinderea instruirilor pentru compartimentele de resurse umane în realizarea acestui tip de
evaluare, urmînd ca procedura să fie aplicată periodic.
3) Politica de control:
– monitorizarea mai eficientă a aplicării prevederilor Codului de conduită a funcționarilor
publici;
– întărirea rolului activ al comisiilor de disciplină în procesul de combatere/sancționare a
cazurilor de abatere de la normele care r eglementează în prezent exercitarea prerogativelor în
funcția publică;
– organizarea unor comisii de disciplină la nivel raional pentru a se evita riscul unor legături
interpersonale care ar afecta procedura, în cazul localităților mici.
4) Politica de promovarea/eficientizarea activității instituțiilor publice:
– reevaluarea sistemului de promovare în funcția publică astfel încît criteriul de bază să fie
competența, și nu vechimea în funcție;
– crearea unor mecanisme de promovare pe cale naturală, c oncomitent cu absolvirea de
studii superioare, postuniversitare etc.;

20 – instituirea unor indicatori de performanță pe instituție.
5) Politica de motivare:
– incompatibilitățile funcției publice, nedublate de o motivare salarială proporțională, fac ca
această funcție publică să fie neatractivă, în special pentru tineri;
– în limita fondurilor alocate, conducătorul instituției trebuie să aibă mai multă flexibilitate
în stabilirea de priorități, incluzînd aici un sistem de motivare distinct pentru acele specializări
deficitare (în administrație, de exemplu, o specializare deficitară este aceea a informaticienilor);
– crearea unui sistem mai permisiv de premiere/acordare a sporurilor salariale la nivelul
administrației publice, adaptat la capacitatea instituțiilor/autorităților publice de a atrage și gestiona
fonduri, concomitent cu transparentizarea mecanismelor și criteriilor de acordare a acestor prime.
6) Politica de pregătire profesională și formare continuă:
– realizarea unei evaluări preliminare a nevoilor de pregătire profesională a funcționarilor
publici, în vederea armonizării ofertei de cursuri (la Academia de Administrare Publică) cu cererea
de pregătire existentă la un moment dat la nivelul administrației publice centrale și locale;
– popularizarea și folosirea la scară largă a unor metode de perfecționare de tip e -learning;
– instituirea unui sistem obiectiv și unitar de selecție a funcționarilor publici, care urmează să
beneficieze de cursuri de pregătire profesională, bazat pe rezultatele evaluărilor preliminare a
nevoilor de pregătire din cadrul instituției;
– liberalizarea serviciilor de training și încurajarea acestei piețe (în cazul în care aceste
servicii sînt prestate de organizații non -profit acreditate, să se ia în calcul al ocarea de fonduri
guvernamentale pentru pregătirea funcționarilor publici prin intermediul acestor furnizori de
training);
– abordarea diferențiată a noțiunii de pregătire a funcționarilor publici: pregătire inițială –
condiții pentru intrarea în sistem (înscrierea la concursuri), pregătire continuă – perfecționarea pe
parcursul carierei, obligatorie.
7) De a se acorda o autonomie mai largă administrației publice locale în materia managementului
funcției publice la nivelul administrației publice locale :
– crearea unor prevederi- cadru, flexibile, care să respecte o regulă generală, dar să permită
adaptarea la cerințele specifice ale instituțiilor;
– întărirea rolului compartimentului de resurse umane în cadrul instituțiilor publice,
concomitent cu definirea clară a atribuțiilor;
– debirocratizarea unor proceduri (precum transferul sau mutarea dintr- un compartiment în
altul).

21 8) Pentru realizarea tuturor acestor sarcini, ținînd cont de experiența internațională, propunem
înființarea în subordinea Guvernului a unui Birou Național al Funcționarilor Publici – ca serviciu
ce va fi responsabil de managementul funcției publice și al funcționarilor publici.
Se propun următoarele atribuții pentru acest Birou:
– elaborarea politicilor și strategiilor privind managementul funcției publice și al
funcționarilor publici (în conformitate cu anexa 1);
– elaborarea și avizarea proiectelor de acte normative privind funcția publică și funcționarii
publici;
– monitorizarea și controlul modului de aplicare a legislației privind funcția publică și statutul
funcționarilor publici;
– elaborarea reglementărilor comune, aplicabile tuturor autorităților și instituțiilor publice,
privind funcțiile publice, precum și instrucțiuni privind aplicarea unitară a legislației în
domeniu;
– elaborarea proiectului legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru
funcționarii publici;
– stabilirea criteriilor pentru evaluarea activității funcționarilor publici;
– centralizarea propunerilor de instruire a funcționarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării
performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici;
– colaborarea cu Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii
Moldova în stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializate î n
administrația publică și de perfecționare a funcționarilor publici;
– întocmirea și administrarea bazei de date, incluzînd evidența funcțiilor publice și a
funcționarilor publici;
– aprobarea condițiilor de participare și procedura de organizare a selecției și recrutării pentru
funcțiile publice generale, avizarea și monitorizarea recrutării pentru funcțiile publice;
– realizarea redistribuirii funcționarilor publici cărora le -au încetat raporturile de serviciu din
motive neimputabile lor;
– acordarea asistenței de specialitate și coordonarea metodologică comportamentală de resurse
umane din cadrul autorităților și instituțiilor administrației publice;
– participarea la negocierile dintre organizațiile și sindicatele respective reprezentative ale
funcționarilor publici și Guvern;
– colaborarea cu organisme și organizații internaționale din domeniul său de activitate;
– elaborarea anuală, cu consultarea autorităților și instituțiilor publice a planului de ocupare a
funcțiilor publice, pe care îl prezintă Guvernului spre aprobare;

22 – întocmirea raportului anual cu privire la managementul funcției publice și al funcționarilor
publici , pe care îl prezintă Guvernului.
(Modelul de fișă de post pentru șeful Biroului Național al Funcționarilor publici este
prezentat în anexa 2).
Rezultatele studiului ne permit să formulăm propunerea ca Biroul că aibă legitimare
procesuală activă și să poată sesiza instanța de contencios administrativ competentă cu privire la
actele, prin care autoritățile sau instituțiile publice, atît centrale cît și locale, încalcă legislația
privind funcția publică și statutul funcționarului public, constatate ca urmare a activității proprii de
control sau refuzul autorităților și instituțiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul
funcției publice și funcționarilor publici.

23 BIBLIOGRAFIE:
1. Alexandru I. Administrația publică. București: Lumina Lex, 2007. 760 p.
2. Alexandru I., Matei L. Servicii publice , abordare juridico- administrativă. Management. Marketin g.
București: Economică, 2000. 205 p.
3. Androniceanu A. Management public internațional. București: Editura Universitara, 2010. 546p.
4. Androniceanu A. Management public: studii de caz din instituții și autorități ale administrației publice .
București: Editura Universitară, 2004. 304 p.
5. Androniceanu A. Managementul funcției publice în statele Uniunii Europene. În: Administrare și
management public, 2004, nr.2, p. 14-19.
6. Androniceanu A. Noutăți în managementul public . București: Editura Universitară, 2005. 396 p .
7. Androniceanu A., Bogdan N. Civil servants in the romanian public administration from the legal and
managerial point of view. În: NISPAcee news, 2009, volume XVI, nr.3, p.1 -3.
8. Androniceanu A., Bogdan N. Civil servants in the romanian public administration from the legal and
managerial point of view. În: NISPAcee news, 2009, volume XVI, nr.3, p. 2 -4.
9. Ataman A. Perfectionarea managementului serviciilor publice. Teză de doctor . București : ASE, 2002.
10. Auby J. M., Ducos Ader R. Droit administratif . Paris: Editura Dolloz, 1986, 685 p
11. Bossaert D., Demmke C., Nomden K., Polet R. Funcția publică în Europa celor cincisprezece: noi
tendințe și evoluții. În: European Institute of Public Administration. Maastricht, 2001, 18 p.
12. Calinoiu C., Vedinaș V. Teoria funcției publice comunitare. București: Editura Lumina Lex, 1999, 447p.
13. Caramete C. Modalități de dezvoltare a carierei în funcția publică. În: Administrare și management
public, 2005, nr.5, p.29 -32.
14. Cojocaru S . Managementul resurselor umane . Chișinău : AAP, 1998 , 115 p .
15. Cojocaru S. Strategia managementului resurselor umane în administrația publică. Teză de doctor în
economie. Chișinău, 2005.
16. Creangă I. Curs de drept administrativ. Chișinău: editura Epigraf, 2005. 352 p.
17. Deaconu A. Flexibilitatea resurselor uma ne în administrația publică . București : Editura Economică,
2001, 144 p.
18. Dimitriu M. Premiile din sectorul public – inițiativă din ce în ce mai provocatoare pentru administrațiile
publice din Europa. În: Economie și administrare locală, 2008, nr.1, p.10 -14.
19. Dobrin C. Calitatea în sectorul public . București: Editura ASE, 2005, 316 p.
20. Dobrin C., Popa I., Metode, tehnici și instrumente utilizate în managementul calității pentru administrația
publică. București: Eficon Press, 2004, 163 p.
21. Evaluarea performanț elor implementării strategiei de reformă a administrației publice centrale în
Republica Moldova. Chișinău: Editura Epigraf, 2010, p.39 -59
22. Eymeri J -M. De la souplesse dans la rigidité: les corps administratifs à la française. În: EIPASCOPE,
2000, nr . 2, p.1 34-141.
23. Gamov I., Gamanjii A., Garștea S., Managementul personalului. Chișinău: Editura Evrica, 2004, 264 p.
24. Garștea V, Principiile de bază ale politicii de personal și obiectivele ei. În: Materialele conferinței
științifico -practice. Chișinău: Academia de Administrare Publică, 2005, p. 91 -93.
25. Garștea V. Controlul exercitat asupra administratiei publice. În: Economia în condiții de criză.
Materialele Conferinței Internaționale. Constanța: Universitatea Tomis, 2009, p. 69 -74.
26. Garștea V. Dimensiuni conceptuale privind funcția publică, funcționarul public și managementul funcției
publice și al funcționarilor publici”, în revista „Administrarea Publică”, nr. 2 .Chișinău: AAP, 2009. p.
147-155.
27. Garștea V. Elemente constitutive ale sistemului funcției publice în statul contemporan. În: Administrarea
Publică, 2010, nr. 2 -3, p. 156- 167.
28. Garștea V. Managementul personalului în administrația publică. În: Materialele conferinței științifico –
practice. Chișinău: Academia de Administrare Publică, 2006. p. 94 -96.
29. Garștea V. Managementul total al calității în gestionarea funcției publice și funcționarilor publici. În:
Materialele conferinței internaționale științifico -practice Statul Moldovenesc la 650 de ani: prioritățile
administrației publice – consolidare, dezvoltare, p rosperare.Chișinău: AAP, 2009. p. 60 -65.
30. Garștea V. Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creșterii randamentului activității. În:
Probleme actuale ale teoriei și practicii administrației publice prin prisma cercetărilor colaboratorilor
Academiei. Materialele conf. științifico -practice. Chișinău: Academia de Administrare Publică, 2004, p.
111-115.
31. Henry N., Administrație publică și afaceri publice. Chișinău: Cartier, 2005, 1156 p.
32. Hincu D., Ene N. Metode cantitative pentru administrația publică . București : Eficon Press, 2005. 312 p.

24 33. Hinescu D., Pavel I., Hinescu A . Managementul public în România și țările UE . În: Revista de comerț,
2004, v. 5, nr. 6, p.25-34.
34. Iftimoaie C., Vedinas V. Administrația publică locală în România în perspectiva integrării europene .
București: Editura Economică, 2003, 296 p.
35. Integritate în serviciul public: repere etice. În: Materialele conferinței internaționale științifico -practice,
Chișinău, 27 octombrie 2006, Chișinău: Bonss Offices, Transparency Internationa l – Moldova, 2006 .
288 p.
36. Iorga, E. Viitorul functiei publice in Romania: directii si constrangeri . În: Economie si administrație
locală, 2005, v. 10, nr. 5, p.45 -49.
37. Iorgovan A. Tratat de drept administrativ. Ed. IV. București: ALL Beck, 2005. 680 p.
38. Ivan S., Bădescu M., Neagu A. Administrație publică. București: Editura Lumina Lex, 2002, 350 p.
39. Latu L. Profesionalismul funcționarilor publici, cerință esențială a creării în România a unei administrații
publice moderne. În: Administrație și management public, nr.2, 2004 . p.118 -122.
40. Matei L. Management public . București: Editura Economică, 2006. 440 p.
41. Metcalfe L., Richards S ., Improving public management . London: SAGE Publications, 1993, 272 p.
42. Mockler R.J. Management strategic multinațional. Un proces bazat pe contexte. București: Ed.
Economică, 2001. 448 p.
43. Oroveanu M. Tratat de știința administrației. București: Cerma, 1996. 512 p.
44. Platon M. Administrația publică. Curs universitar. Chișinău: Universul, 2008. 928 p.
45. Platon M. Administrația publică. Curs de lecții. Chișinău: ed. Universul, 2008. 736 p.
46. Platon M. Serviciul public în Republica Moldova. Chișinău: Editura ASDAP, 1997, 396 p.
47. Plumb I., Androniceanu A. Studii de caz în managementul serviciilor publice . București : Editura ASE,
2000. 209 p.
48. Pollitt C., Bouckaert G. Reforma managementului public. Analiză comparată . Chișinău : Editura Epigraf,
2004, 336p.
49. Postolache M . Serviciul public. Chișinău: Editura. Tehnica INFO, 2005, 118 p.
50. Prisacaru V. Funcționarii publici. București: editura All Beck, 2004. 496 p.
51. Prisăcaru V. Tratat de drept administrativ. București: Lumina Lex, 2002, 904 p.
52. Profiroiu M. Managementul organizațiilor publice . București: Editura Economică, 2001. 192 p.
53. Profiroiu M., Profiroiu A. Cadrul general privind evoluția funcției publice din România. În:
Administrație și management public, 2006, nr.6. p. 42 -46.
54. Raportul de monitorizare a implementării Strategiei de reformă a administrației publice centrale în
ianuarie -martie 2009, Apara tul Guvernului Republicii Moldova , 2009.
55. Sava M. Profesionalizarea funcției publice – condi ție esențială a reform ării și moderniz ării sectorului
public românesc. În: Administra ție și management public , nr.4, 2005, p.136-139
56. Sîmboteanu A. Administrația publică centrală. Chișinău: AAP, 1998, 121 p.
57. Sîmboteanu A. Reformarea administra ției publice în Republica Moldova în contextul ajust ării ei la
standardele europene . În: Conferin ța științifico-practic ă. Chișinău: Academia de Administrare Publică ,
2004.
58. Sîmboteanu A. Teoria administrației pub lice. Chișinău: CEP al USM , 2008 , 221 p.
59. Van der Meer A., Steen M., Wille S., Western European Civil Service Systems: O analiză comparativă,
în: Funcția Publică în Secolul 21, Perspective Comparative, 2007, 59 p.
60. Vedinaș V. Deontologia vieții publice. București: Univers Juridic, 2007. 391p.
61. Vedinaș V., Călinoiu C. Statutul juridic al funcționarului public european. București: Univers juridic,
2007. 417p.
62. Vedinaș, V., Statutul funcționarului public (Legea nr.188/1998, cu modificările și completările
ulterioare, republicată). București: Univers Juridic, 2009, 576 p.
63. Virant, G., F uncția publică și administrația statului . Raport de țară , www.oecd.org/puma/sigmaweb
(12.03.2010).
64. Роман, А., Попович, К. Система подготовки управленческих кадров в Республике Молдова.
Журнал «Проблемы Управления» Академии Управления при Президенте Республики Беларусь.
Минск, №3, 2007, стр.97 -110.

25 ADNOTARE
Garștea Vladimir, titlul tezei: Politici și strategii privind managementul funcției publice și al
funcționarului public, teză de doctor în științe politice; specialitatea: 25.00.02 – Organizarea și
dirijarea în instituțiile administrației publice, servicii publice, Chișinău, 2013.

Structura tezei : introducere, 4 capitole , concluzii și recomandări, bibliografia din 147 titluri,
164 pagini text de bază, 4 figuri, 8 tabele, 3 anexe. Rezultatele obținute au fost expuse în 9
publicații științifice.
Cuvintele-cheie : funcție publică, funcționar public, management, management pub lic,
management științific, managementul resurselor umane, știința administrației, administrație publică,
autoritate publică, resurse umane, departamentul de cadre, serviciul public, neutralitate politică,
autoritățile publice, evaluarea performanței, evaluare comparativă, politica de personal, recrutare,
selectare, promovare, capital uman, funcționar public, statutul juridic al funcționarului public,
performanță profesională, competență profesională.
Domeniul de studiu : politologie, organizarea și dirijarea în instituțiile administrației
publice.
Scopul lucrării constă în studierea și analiza complexă a politicilor și strategiilor privind
managementul funcției publice și al funcționarului public în plan național și internațional, care a
permis identificarea și elaborarea mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor și strategiilor
privind managementul funcției publice și al funcționarului public.
Obiectivele lucrării sunt: elucidarea reperelor teoretico- metodologice a funcției publice și a
statutului funcționarului public; cercetarea politicilor și strategiilor din domeniul managementului
funcției publice sub aspect comparat în unele țări membre ale Uniunii Europene; evaluarea evoluției
cadrului legislativ privind funcția publică și funcționarul public în Republica Moldova; elaborarea
unor recomandări privind eficientizarea managementului funcției publice și al funcționar ului public
în Republica Moldova
Noutatea și originalitatea științifică constă în abordarea unui subiect nou în practica
inves tigativă autohtonă privind politicile și strategiile managementului funcției publice și al
funcționarului public.
Problema științifică importantă soluționată în domeniul respectiv constă în găsirea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor și strategiilor privind managementul funcției
publice și al funcționariului public.
Semnificația teoretică este determinată de contribuția adusă la cercetarea și sistematizarea
teoriilor ce vizează politicile și strategiile din domeniul managementului funcției publice și
funcționarului public, aplicării lor practice în condițiile perioadei de tranziție prin care trece
Republica Moldova și care se confruntă cu mai multe probleme politice, economice și sociale.
Pentru evitarea, temperarea și soluționarea acestor probleme, societatea are nevoie de anumite
elaborări teoretice, ce ar servi drept bază pentru constituirea unei administrații publice moderne și
eficiente în vederea asigurării stabilității social -politice, ieșirii din situațiile de criză și avansării
spre o nouă calitate a vieții. Este vorba de un serviciu public, care ar putea mobiliza și organiza
capacitățile creatoare ale națiunii în vederea dezvoltării durabile a țării noastre.
Valoarea aplicativă a lucrării este relevantă prin contribuirea la o mai bună elaborare și
promovare a politicilor în domeniul funcției publice, perfecționarea mecanismelor de realizare a
raporturilor funcționarilor publici cu celelalte elemente ale sistemului social. Lucrarea poate
constitui un anumit suport teoretic și orientativ în efectuarea unor cercetări similare .
Implementarea rezultatelor științifice . Prezenta cercetare se încadrează în principalele
direcții de cercetare a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii
Moldova. Rezultatele obținute se implementează în activitatea practică a administrației publice la
nivel local și republican.

26 АННОТАЦИЯ
Гарштя Владимир, название диссертации «Политики и стратегии в менеджменте
государственной должности и государственного служащего», на соискание ученой
степени доктора политических наук, специальность: 25.00.02 – Организация и
управление в государственных учреждениях; общественные услуги , Кишинев, 2013.

Структура работы : Введение, 4 раздела, выводы и рекомендации, библиография из 147
наименований, 164 страниц основного текста, 4 фигур, 8 таблиц, 3 приложения. Полученные
результаты были представлены в 9 научных статьях.
Ключевые слова : государственная должность, государственный служащий, менеджмент,
публичный менеджмент, менеджмент человеческих ресурсов, наука управления, публичная
администрация, публичная власть, человеческие ресурсы, кадровая политика, отдел по кадрам,
государственная служба, политический нейтралитет, публичные власти, оценка достижений, набор
кадров, подбор кадров, продвижение, человеческий капитал, юридический статус государственного
служащего, профессиональные достижения, профессиональные полномочия.
Область исследования : политология, организация и управление государственных
учреждений.
Цель исследования : анализ теоретических и практических основ политик и стратегий
используемых в менеджменте государственных должностей и государственных служащих в
национальном и интернациональном аспектах, что позволит идентифицировать и разработать более
эффективные механизмы по реализации политик и стратегий менеджмента государственных
должностей и государственных служащих .
Задачи исследования : выявление теоретических и методологических основ государственной
должности и статуса государственного служащего, исследование политик и стратегий в области
менеджмента государственной должности в сравнительном срезе в некоторых странах Европейского
Союза; оценка эволюции законодательной базы государственной должности и государственного
служащего в Республике Молдова, разработка рекомендаций для повышения эффективности
менеджмента государственной службы, должности и государственных служащих в Республике
Молдова.
Научная новизна и оригинальность работы : состоит в рассмотрении нового предмета в
исследовательской практике нашей страны: политики и стратегии в менеджменте государственных
должностей и государственных служащих.
Теоретическое значение обусловлено вкладом в исследование и систематизирование теорий
что рассматривают политики и стратегии используемые в области менеджмента государственных
должностей и государственных служащих; их практическое применение в условиях переходного
периода, в котором находиться Республика Молдова борясь со многими политическими,
экономическими и социальными проблемами. Для предотвращения, уменьшения и решения этих
проблем, общество нуждается в теоретических разработках которые могли бы служить основой для
построения современного и эффективного государственного управления, для обеспечения социально –
политической стабильности, выхода из кризисных ситуаций и продвижения к новому качеству
жизни. Имеется в виду государственная служба, которая могла бы мобилизовать и организовать
творческий потенциал нации для устойчевого развития нашей страны.
Научная проблема решенная в данной научной области состоит в предложении новых более
эффективных политик и стратегий в менеджменте государственных должностей и государственных
служащих.
Практическое значение работы определено вкладом в улучшение формирования и развития
политик в области государственной должности, повышения качества механизмов реализации
взаимодействий между государственными служащими и остальными элементами социальной
системы. Работа может служить теоретической и практической основой для последующих
родственных исследований.
Апробация научных результатов . Настоящее исследование является частью основных
исследовательских направлений Академии Государственного Управления при Президенте
Республики Молдова. Полученные результаты внедряются в практической деятельности органов
публичной власти местного и республиканского уровня.

27
ANNOTATION
Garștea Vladimir, the doctoral thesis “ Policies and strategies regarding public function and
civil servants management”; s pecialty: 25.00.02 – Organization and management of public
administration institutions; public services , Chisinau, 2013.

Thesis structure : introduction, 4 chapters, conclusions and recommendations, a
bibliography of 147 titles, 164 pages of basic text, 4 graphics, 8 tables, and 3 annexes. The achieved
results have been reflected in 9 scientific publications.
Key words : public function, civil servant, management, public management, scientific
management, human resources management, administrative science, public administration, public
authority, human resources, HR department, civil service, political neutrality, public authorities,
performance appraisal, comparative evaluation, personnel policy, recruiting, selection, promotion,
human capital, civil servant, civil servant’s legal status, professional performance, professional
competency.
Field of study : political science, organization and management of public administration
institutions.
Thesis goal is to analyze the theoretical and empirical framework of the policies and
strategies regarding public function and civil servants management from both a national and an
international point of view.
Thesis objectives are: to reflect the theoretical and methodological benchmarks of the public
function and legal status of the civil servants; to perform a comparative study of the policies and
strategies regarding public function management in several countries of the European Union; to
evaluate the evolution of the legal framework regulating the public function and the civil servant in
the Republic of Moldova; as well as to develop recommendations for optimizing the management
of the public function and civil servants in the Republic of Moldova.
Scientific novelty and originality are being reflected in the innovative approach of the
public function and civil servants management-related policies and strategies – a new subject for the
national investigative practice.
Important scientific issue settled in this area lies in finding more effective mechanisms for
implementation of policies and strategies on management of public function and civil servants.
The theoretical importance is determined by the author’s contribution to the research and
systematization of the theories regarding policies and strategies in the field of public function and
civil servants management. It also addresses their practical implementation during the transition
period which the Republic of Moldova is currently in, while facing numerous political, economic,
and social issues. In order to avoid, diminish, and solve these issues, the society needs specific
theoretical studies which could serve as a basis in order to establish a modern and effective public
administration, perfectly capable of ensuring social and political stability, solving crisis situations,
and achieving new life quality standards. This involves a civil service able to mobilize and
organize t he nation’s creative potential for ensuring a sustainable development for our country.
The paper has also practical value , given it contributes to a better development and
promotion of public function policies, as well as to a proper and improved functioning of the
mechanisms of maintaining the civil servants’ relationships with other elements of the social
system. To a certain extent, the thesis can also be considered a theoretical and orientation study for
performing a similar research.
Implementation of scientific results . This research reflects the major research directions of
the Academy of Public Administration, Office of the President of the Republic of Moldova. The
achieved results are being implemented in the practical activity of the public administration, both on
the local and on the republican level.

28 Lista publica țiilor la tema tezei:

Reviste ș tiințifice:
1.Garștea V. Dimensiuni conceptuale privind funcția publică, funcționarul public și managementul
funcției publice și al funcționarilor publici”, În: Administrarea Publică, nr. 2, Chișinău: AAP, 2009,
p. 147-155.
2.Garștea V. Elemente constitutive ale sistemului funcției publice în statul contemporan. În:
Administrarea Publică, nr. 2 -3, 2010, p. 156- 167.

Comunicări la conferinț e științifice:
3.Garștea V, Principiile de bază ale politicii de personal și obiectivele ei. În: Materialele
conferinței științifico -practice. Chișinău: Academia de Administrare Publică, 2005, p. 91-93.
4.Garștea V. Controlul exercitat asupra administra ției publice. În: Economia în condiții de criză.
Materialele Conferinței Internaționale. Constanța: Universitatea Tomis, 2009, p. 69 -74.
5. Garștea V. Managementul personalului în administrația publică. În: Materialele conferinței
științifico -practice. Chișinău: Academia de Administrare Publică, 2006. p. 94-96.
6. Garștea V. Managementul total al calității în gestionarea funcției publice și funcționarilor
publici. În: Materialele conferinței internaționale științifico -practice Statul Moldovenesc la 650 de
ani: prioritățile administrației publice – consolidare, dezvoltare, prosperare. Chișinău: AAP, 2009.
p. 60-65.
7.Garștea V. Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creșterii randamentului
activității. În: Probleme actuale ale teoriei și practicii administrației publice prin prisma cercetărilor
colaboratorilor Academiei. Materialele conf. științifico -practice. Chișinău: Academia de
Administrare Publică, 2004, p. 111-115.
8. Garștea V. Mana gementul funcției publice în unele state membre ale Uniunii Europene
Chișinău: Academia de științe Moldovei. Revista de filozofie , sociologie și științe politice. Nr.3
2012 p. 180- 195.

29 GARȘTEA VLADIMIR

POLITICI ȘI STRATEGII PRIVIND MANAGEMENTUL
FUNCȚIEI PUBLICE ȘI AL FUNCȚIONAR ULUI PUBLIC

Specialitatea: 25.00.02 – Organizarea și dirijarea în instituțiile
administrației publice , servicii publice

Autoreferatul tezei de doctor în științe politice

_________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: ___ ____ Formatul hărtiei 60×84 1/16
Hărtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 50 ex.
Coli de tipar: ___________ Comanda nr. _____

Academ ia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova
MD 2070, mun. Chisinau,
Str. Ialoveni, 100
Tel: 72-38-30
Tel/fax: 28-48-71
Fax: 72-38-63
e-mail: aap@aap.gov.md