ACADEMI A DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV A [614151]
ACADEMI A DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV A
ȘCOALA MASTER ALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS
CATEDR A FINANȚE ȘI ASIGURĂRI
C.Z.U.: 658.14/.15:005.334(478)(043)
DOSCHINESCU VIRGILIU
GESTIUNE A ACTIVELOR CURENTE LA
ÎNTREPRINDERE ÎN PERIO ADA DE RECES IUNE.
TEZ A DE M ASTER
Domeniul gener al de studii 36. Științe Economice
Domeniul de form are profesion ală: 364.Fin anțe.
Progr amul de m asterat: Finante corpor ative;Asigur ari.
Conducător științific:
Sula Victor , conf.univ ;dr.
______________________ ______________
semnătur a
Autor:
Doschinescu Virgiliu , FCA 141m
__________________________
semnătur a
Chișinău – Anul 2016 Admis l a susținere
Șef c atedră:
dr., conf. univ. Botn ari Nadejda
________________________
”___”______________20__
CUPRINS
Decl arația privind propri a răspundere 2
Lista abrevierilor 3
Lista tabelelor și list a figurilor 4
Introducere 5
Capitolul I. Abordările conceptu ale privind gestiune a activelor curente în c adrul
întreprinderii 10
1.1. Aspecte teoretice privind conținutul ș i structur a activelor curente 10
1.2. Oportunit ăți de co nstituire a activelor c urente 18
1.3. Gestiune a activelor curente ca factor relev ant de asigur are a eficien ței
activit ății întreprinderilor în perio ada de recesiune 26
Capitolul II. Analiza rezult atelor fin anciare și a eficacității utilizării activelor
curente în c adrul „Termoelectric a” S.A. 38
2.1. Evoluți a activității economico -financiare a „Termoelectric a” S.A. 38
2.2. Activele circul ante – factor determin ant al situ ației fin anciare a
„Termoelectric a” S.A. 45
2.3. Efectele dependen ței rezult atelor fin anciare de efic acitatea utiliz ării
activelor curente 55
Capitolul III. Perfecțion area sistemului de gest ionare a activelor circul ante în
perio ada de recesiune l a „Termoelectric a” S.A. 64
3.1. Direcții privind m ajorarea rezult atelor întreprinderii „Termoelectric a”S.A.
64
3.2. Tendin țe de optimiz are a gestiunii activelor circul ante în perio ada de
recesiune 68
Concluzii și recom andări 82
Bibliogr afie 86
Adnot are 89
Anexe
Decl arația privind propri a răspundere
Subsemn atul (a),________________________________________________________
absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldov a, progr amul de m asterat_____
_____________________________________________________________ _____________,
declar pe propri a răspundere că tez a de m aster pe tem a _________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________ a fost
elaborată de mine și nu a mai fost prezent ată niciod ată la un alt progr am de m asterat sau
instituție de învățământ superior din ț ară sau din străinăt ate, iar exempl arul prezent at și
înregistr at la catedră corespunde integr al cu v arianta electronică pl asată în sistemul Anti-
plagiat.
De asemene a, declar că sursele utiliz ate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indic ate cu
respect area regulilor de evit are a plagiatului :
– fragmentele de text sunt reproduse întocm ai și sunt scrise în ghilimele, deținând referin ța
precisă a sursei;
– redarea/reformul area în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referinț a precisă;
– rezum area ideilor altor autori conține referinț a precisă a origin alului.
________________________
Numele Prenumele
__________________ ______
Semnătur a
____________
Data
Lista abrevierilor
BERD – Banca Europe ană pentru Reconstrucție și Dezvolt are;
BNM – Banca Națională a Moldovei;
BNS – Biroul N ațional de St atistică;
ECE – Europ a Centr ală și de Est;
FMI – Fondul Monet ar Intern ational (eng. IMF – Intern ational Monet ary Fund);
MDL – leul moldovenesc – moned a națională a Republicii Moldov a;
ONG – Organizație non guvern ament ală;
PIB – Produsul Intern Brut;
PNUD – Progr amul N ațiunilor Unite pentru Dezvolt are (United N ations Development Progr amme);
SUA – Statele Unite ale Americii;
UE – Uniune a Europe ană;
IFRS – Standarde Intern aționale de R aportare Fin anciară
Lista tabelelor și list a figurilor:
Figur a 2.1. Din amica structurii p atrimoni ale pentru anii 2013 – 2015.
Figur a 2.2. Dinamica rezult atului fin anciar al activității „Termoelectric a” S.A.
Figur a 2.3 Structur a activelor circul ante la „Termoelectric a” S.A. în anul 2015.
Tabelul 2.1. Analiza echilibrului fin anciar a „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 -2015
Figur a 2.4. Din amica fondului de rulment l a „Termoelectric a” S.A.
Tabelul 2.2. Analiza capacității de pl ată a „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 -2015.
Figur a 2.5. Analiza lichidității „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 -2015.
Tabelul 2.3. Analiza evoluției în din amică a stabilității fin anciare.
Figur a 2.6. Legătur a reciprocă a dinamicii coeficientului de m anevrare a resurselor proprii și a
activelor circul ante proprii l a „Termoelectric a” S.A., în anii 2013 -2015.
Tabelul 2.4. Analiza indicilor de afaceri.
Tabelul 2.5. Analiza evoluției indic atorilor rent abilități.
Figur a 2.7. Din amica vitezei de rot ație a activelor circul ante în anii 2013 -2015.
Tabelul 2.6. Analiza rotației c apitalurilor în c adrul „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 –
2015.
Figur a 2.8. Din amica activelor circul ante la 1 leu vânzări nete în anii 2013 -2015.
Figur a 2.9.. Din amica rentabilității activelor circul ante în anii 2013 -2015.
Tabelul 2.7. Imp actul m ărimii activelor circul ante și a vitezei de rot ație a acestor a asupra modific ării
venitului din v ânzări pentru anii 2013 – 2015.
Tabelul 2.8. Modific area mărimii profitului (pierderilor) sub influen ța modific ării vitezei de rot ație
a activelor circul ante în anii 2013 -2015.
Tabelul 2.9.Determin area legăturii dintre m ărimea profitului și vitez a de rot ație a activelor
circul ante.
Tabelul 3.1.Eliber area sau antren area supliment ară a activelor circul ante pentru anii 2014 – 2015.
Figur a 3.1. Interdependenț a dintre mărime a stocului și nivelul cheltuielilor privind aprovizion area și
deținere a acestui a.
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercet are. Dinamica accentu ată a mediului economic, iar în
componenț a lui a agenților econ omici, impun întreprinderile din Republic a Moldov a să-și intensifice
activit atea pentru a face față unor noi provocări și, concomitent, să -și modifice rel ațiile dintre ele în
spiritul concircul antei, asigur andu-și, astfel, o dezvolt are dur abilă.
Practica economiei de pi ață demonstre ază că supr aviețuire a agenților economici, în condițiile
concurenți ale specifice, depinde, în primul rând, de modul în c are fiec are, dintre aceștia, reușește să –
și elaboreze o str ategie proprie adecvată, bazată pe cuno aștere a profundă și obiectivă a mijlo acelor
economico -financiare disponibile, precum și a conjuncturii existente pe pi ața internă și ce a
intern ațională.
Nivelul concircul antei pe pi ața mărfurilor și serviciilor po ate fi st abilit cu ajutorul diferiților
indic atori. Î n viziune a noastră, accentul trebuie pus pe eficienț a gestionării activelor circul ante, pe
calitatea produselor și serviciilor, c are reprezintă elementele cele m ai solide prin c are se verifică
viabilitatea și forț a fiecărei întreprinderi.
Întreprinderile d in Republic a Moldov a reprezintă un sistem economic, profund implic at în
circuitul economic productiv. Specificul acestui sistem constă în f aptul că, în componenț a lui, o cotă
import antă îi revine comerțului, a cărui funcțion are se c aracterize ază printr -o pondere semnific ativă
a activelor circul ante în structur a elementelor p atrimoni ale. De aici și apare necesit atea unui studiu
privind eficienț a constituirii, rep artizării și utilizării activelor circul ante ale întreprinderilor, c a factor
de bază, ce determin ă nivelul lor de dezvolt are.
În condițiile de form are a relațiilor de pi ață, întreprinderile, ne având acces l a așa-zisele
credite b ancare „ieftine”, sunt nevoite să rezolve de sine stătător problemele ce țin de fin anțarea
activității lor. I ată de ce o atenție deosebită trebuie acordată chestiunilor ce țin de st abilire a unei
structuri și dimensiuni optime ale activelor circul ante, precum și surselor de form are a acestor a.
Aspectele d ate constituie și obiectul prezentei lucrări.
Gradul de studiere a temei d e cercet are. În liter atura economică, problemei privind
stabilire a neces arului de active circul anteși a eficacității utilizării lor îi sunt cons acrate mai multe
lucrări. Un aport însemn at la studiul acestei probleme l -au avut cercetătorii cl asici și contem porani
F. Kene, A. Smith, A. Marshall, M. I. B acanov, A. M. Birm an, I. A. Blanc, E. Bringhm an, P. I.
Vahrin, N. G. Ciub, A. M. Friedm an, V. V. Cov aliov, A. D. Șeremet, P. N. Șule ac și alții. De
asemene a, de o re ală import anță se bucură lucrările cercetător ilor rom âni M. Onofrei, D. Bucăt aru,
N. Ho anță, Gh. M anolescu, M. Adochiței etc.
Un deosebit interes prezintă public ațiile economiștilor autohtoni: Cobz ari L., Uli an G.,
Secrieru A., Băncilă N., Botn ari N., Sul a V., Bușm achiu E., M axim I., Fuior E. etc.
Însă, în condițiile actuale, anumite aspecte leg ate de form area și eficienț a utilizării activelor
circul ante ale întreprinderilor sunt trecute cu vedere a. Din aceste considerente, gestiune a complexă a
formării și utilizării activelor circul ante necesită, după părere a noastră, un studiu minuțios și, pe
baza lui, el aborarea unui sistem de măsuri orient ate spre perfecțion area gestionării activelor
circul ante.
În conformit ate cu noile Standarde Intern aționale de R aportare Fin anciară (IFRS) vom folosi
noțiune a de active curente și active circul ante c a sinonime.
Desăvârșire a mecanismului de form are și utiliz are a patrimoniului este frân ată de
posibilitățile fin anciare limit ate ale întreprinderilor și perio ada de recesiune, situ ația dată putând fi
corect ată prin el aborarea măsurilor de rest abilire a nivelului de producție, găsire a soluțiilor optime
de fin anțare a activității și asigur area unei creșteri economice dur abile. Astfel, ar fi posibilă
soluțion area problemelor existente cu eforturi minime, într -un interv al de timp redus.
Sub acest aspect, gestiune a eficientă a activelor circul anteare c a efect obținere a
perform anțelor întreprinderii și asigur area creșterii potenți alului ei economic, cu același volum de
active s au chi ar cu unul m ai mic.
Astfel, actualitatea tematicii, privitor l a gestion area activelor circul ante în perio ada de
recesiune, se explică prin f aptul că, în prezent, nu există suficiente soluții de constituire, rep artizare
și utiliz are a acestor active în c adrul întreprinderilor, cee a ce a determin at alegere a temei, st abilire a
scopului, obiectivelor și direcțiilor de cercet are ale prezentei teze de m asterat.
Scopul cercetării constă în el aborarea și argument area recom andărilor privind
perfecțion area mecanismului de gestiune a activelor circul ante în perio ada de recesiune în c adrul
întreprinderii.
Pentru atingere a scopului, ne -am propus următo arele sarcini :
– evidențiere a conținutului economic al activelor circul anteale întreprinderilor;
– determin area specificului de constituire a acestor a în condiții le economiei de pi ață;
– specific area structurii surselor de form are a activelor circul ante;
– document area modelelor de gestiune a activelor circul ante;
– evaluarea eficienței utilizării activelor circul ante;
– elaborarea recom andărilor privind perfecțion area mecanismului de gestion are a activelor
circul ante, țin ând cont de c aracterul specific al activității întreprinderii.
Realizarea acestor s arcini este import antă atât din punct de vedere teoretic, deo arece asigură
o complexit ate sporită a investig ațiilor, cât ș i din punct de vedere aplicativ, întrucât contribuie l a
extindere a arealului de soluțion are a dificultăților cu c are se confruntă întreprindere a.
Obiectul cercetării îl constituie analiza gestiunii activelor circul ante în perio ada de
recesiune în c adrul in treprinderii “Termoelectric a” S.A.
Baza teoretică și metodologică aferentă cercetării o reprezintă teori a economică cl asică,
lucrările diferiților s avanți autohtoni și străini, actele legisl ative ale Republicii Moldov a și actele
norm ative adoptate de către organele de conducere ale întreprinderii. În c alitate de b ază
inform ațională, au fost utiliz ate materialele st atistice de l a Departamentul St atistică și Sociologie al
Republicii Moldov a, materialele st atistice și r apoartele fin anciare prezent ate de către intreprindere,
documentele fin anciar-contabile ale întreprinderii analizate, precum și cercetările proprii ale
autorului.
Metodologi a aplicată în lucr are. Din ansamblul metodelor și procedeelor folosite în științ a
economică, l a elaborarea și rezolv area sarcinilor de b ază ale cercetării, a fost utiliz ată teori a
cuno așterii științifice, apelându -se la analiza logică și comp arativă, metod a grupării, elementele
statisticii m atematice, precum și l a metodele gr afico-analitice pentru prezent area rezult atelor
cerce tării.
Valoarea practică este determin ată de recom andările prezent ate în lucr are, a căror
implement are va perfecțion a sistemul existent de gestiune a activelor circul ante și v a spori eficienț a
utilizării acestor a în cadrul întreprinderilor autohtone. Prin cipalele elemente ce conferă v aloare
practică lucrării sunt:
– relev area perform anțelor obținute de către întreprindere a „Termoelectric a” S.A., pe p arcursul
anilor 2013 -2015;
– testarea modelului de optimiz are a volumului v ânzărilor în credit;
– identific area indicatorilor de ev aluare a rezult atelor optimizării mijlo acelor bănești din c adrul
întreprinderii;
– determin area impactului gestiunii eficiente a activelor circul ante asupra rentabilității
întreprinderii;
– elaborarea și implement area recom andărilor pentru per fecțion area gestiunii activelor
circul ante, sub aspect economico -social;
– relief area princip alelor direcții de m ajorare a eficienței utilizării activelor circul ante și de
optimiz are a volumului acestor a la întreprindere;
– aplicarea sistemului complex de indi catori, propuși pentru apreciere a structurii, eficienței
utilizării și surselor de fin anțare a activelor circul ante în c adrul întreprinderilor din Republic a
Moldov a.
Structur a și conținutul lucrării . Scopul și s arcinile propuse au condițion at structur a
prezentei teze, c are constă din introducere, trei c apitole ce reflectă conținutul de b ază al cercetărilor
efectu ate, concluzii și recom andări, bibliogr afie și anexe.
În introducere, este argument ată actualitatea temei de studiu, sunt definite scopul și s arcinile
cercetării, sunt determin ate suportul teoretico -metodologic al lucrării, nout atea științifică și v aloarea
ei practică și este prezent at succint conținutul lucrării.
În capitolul I – Abordări conceptu ale privind gestiune a activelor circul ante în c adrul
intreprinderii – se ex amine ază esenț a, conținutul și specificul activelor circul ante în intreprinderi, se
prezintă sursele de constituire a activelor circul ante, sunt reflect ate modelele de gestiune a
elementelor componente ale activelor circul ante, eviden țiindu -se avantajele și dez avantajele
implementării lor l a întreprindere în et apa actuală.
Capitolul II – Analiza rezult atelor fin anciare și a eficacității utilizării activelor circul anteîn
cadrul întreprinderii „Termoelectric a” S. A. – este dedic at studiul ui situ ației fin anciare a
întreprinderii. Astfel, se analizează activele circul ante c a factor determin ant al situ ației fin anciare a
întreprinderii, precum și dependenț a dintre rezult atele fin anciare și efic acitatea utilizării c ategoriei
date de active.
În capitolul III – Perfecțion area sistemului de gestion are a activelor circul ante în perio ada de
recesiune l a „Termoelectric a” S.A., din punct de vedere economic, sunt tr asate princip alele direcții
de perfecțion are a gestiunii activelor circul ante, este el aborat modelul de optimiz are a volumului
vânzărilor în credit. Concomitent, se argumente ază necesit atea elaborării și implementării unui
sistem complex de indic atori, c are servesc l a apreciere a structurii, eficienței utilizării și surselor de
finanțare a activelor circul anteîn c adrul intreprinderilor din Republic a Moldov a.
În concluzii și recom andări, autorul gener alizează rezult atele obținute pe p arcursul cercetării
și evidenți ază căile de perfecțion are a sistemului de gestion are a activelor circul ante, luând în
consider are particul aritățile întreprinderilor din ț ară.
Capitolul I. ABORDĂRILE CONCEPTU ALE PRIVIND GESTIUNE A ACTIVELOR
CURENTE ÎN C ADRUL ÎNTREPRINDERII
1.1. Aspecte teoretice privind conținutul și structur a activelor cure nte.
Una dintre cele m ai import ante componente ale patrimoniului agenților economici o
constituie activele circul ante, întrucât acestor a le revine un rol deosebit în org anizarea circul ației
tuturor fondurilor de c are dispune întreprindere a. Prin urm are fun cțion area lor asigură antren area, în
procesul de producție, a activelor m ateriale pe termen lung, precum și a elementelor de p asiv. Astfel,
structur a și eficienț a utilizării acestei c ategorii economice reprezintă un a din princip alele condiții de
activit ate a întreprinderii. Dezvolt area relațiilor c aracteristice economiei de pi ață determină condiții
noi de org anizare a acestor a. Nivelul infl ației, ne achitarea plăților, precum și alte condiții de
turbulență impun întreprinderii modific area politicii de gestiu ne a activelor circul ante, căut area unor
noi surse de suplinire a acestor a, necesit atea de a studi a problem a utilizării lor eficiente.
Sub acest aspect, în ainte de a purcede l a examinarea particul arităților de form are și utiliz are
eficientă a activelor cir culante, este binevenită document area conțintului economic al acestor a, luînd
în consider are specificul lor de activit ate.
Problem atica activelor curente este un a dintre cele m ai import ante și vechi în liter atura
economică, în acest context, cunoscându -se câtev a modalități de apreciere a naturii activelor
curente. Diviz area activelor în fixe și curente, pentru prim a dată, a fost efectu ată de către fiziocr ați,
ale căror merite au fost rem arcate de către to ate școlile științifice. Princip alele descoperiri ale școlii
fiziocr aților, în analiza activelor (c apitolului), sunt atribuite lui F. Kene, în opini a cărui a capitolul se
compune din m aterii prime, m ateriale, mijlo ace de existență ale muncitorilor, construcții, animale,
semințe, instrument ar și alte mijlo ace de producție 1. Privitor l a această tr atare suntem de părere a că,
anume, în c adrul ei este fund ament at conținutul activelor circul ante, cu elementele pe c are le
înglobe ază.
Aportul științific al lui F. Kene, în analiza activelor, este determin at de câtev a momente: în
primul rând, au fost puse b azele deosebirii dintre activele fixe și cele curente. După cum se știe,
acești termeni au fost introduși în limb ajul economic de către A. Smith, od ata cu edit area lucrării
„Avuția națiunilor: cercet are asupra naturii și c auzelor ei”. Meritul lui F. Kene rezidă în f aptul că el
a inițiat studiul problemei activelor fixe și curente în c adrul lucrărilor agricole, utilizând noțiune a de
1 Shumpeter Y., Teoriya ekonomicheskogo razvitiya. – Moskva: Progress, 1992 – 412s.
„avansări iniți ale” c are nu sunt altcev a decât activele m ateriale pe termen lung și „ avansări anuale” –
activele curente; în al doile a rând, F. Kene a evidenți at un criteriu sigur de atribuire a cheltuielilor l a
categori a celor iniți ale și anuale, formulând principiul evidențierii activelor m ateriale pe termen lung
și a celor curente; în al treile a rând, el înțelege a că, în prețul produsului, se încorpore ază o parte din
costul activelor m ateriale pe termen lung, cee a ce a avut o însemnăt ate deosebită pentru el aborarea
teoriei reproducerii și circul ației c apitalului soci al. În opini a savantulu i, în c adrul procesului de
producție, trebuie respect ate niște proporții determin ate între activele fixe și cele curente.
Privitor l a analiza capitalului, ideile lui A. Smith sunt fo arte apropi ate de cele ale lui A.
Tiurgo, însă, cel dintâi, mult m ai detaliat și document at tratează asemene a aspecte, c a activele fixe și
cele curente, diversele sfere de alocare a capitalului, c apitalul de împrumut și dobând a. La categori a
activelor curente, s avantul atribuie: mijlo acele bănești, cu ajutorul căror a se înfăptui ește circul ația
celorl alte elemente ale procesului de exercițiu; stocurile de mărfuri și m ateriale, semif abricatele
aflate în et apa producției în curs de execuție; producți a finită, d ar nere alizată. 2
În gener al, la abordarea noțiunilor de active m ateriale pe termen lung și active curente,
doctrin arii clasici englezi se b azau pe opiniile fiziocr aților.
La rândul său, s avantul A. Marshall consideră că elementele cele m ai import ante ale
capitalului sunt, spre exemplu, uzin a ce se află în propriet atea agentul ui economic și alte obiecte de
gospodărire, c a mașinile, m ateriile prime precum și echip amentul, locuințele pe c are le po ate acorda
angajaților pentru creștere a prestigiului întreprinderii.3
Din cele expuse m ai sus, menționăm că, în m are măsură, tr atările diferitelor școli și
circul ante au poziții asemănăto are referitor l a categori a activelor circul ante și elementele
componente ale acestor a.
Savantul contempor an A.M. Birm an, privitor l a problemele constituirii și utilizării activelor
curente, susține că îmb inarea fondurilor de execuție cu cele de deservire a sferei de vânz are, într -un
tot întreg, este economic fund ament ată și absolut neces ară.4 Alți economiști definesc activele
curente c a totalitatea mijlo acelor bănești pl asate pentru cre area fondurilor de e xecuție și a celor de
deservire a procesului de vânzări. După părere a lui L. A. Rotshtein, activele curente sunt mijlo acele
2 Adam Smith, Avuția națiunilor: cercet are asupra naturii și c auzelor ei. – Chișinău: Editur a Universit as – 1992, Vol. I.
– pag. 344 p ag. p.75
3 Firth M. Management of Working C apital. – The M acMill an Press Ltd., 1976 – 89 pag
4 Birman A. M. Planirovanie oborotnyh sredstv . – Moskva: Gospolitizdat,1956 –142 s .
bănești, aflate în administr area instituției pentru cre area produselor, stocurilor de mărfuri și
materiale, precum și a altor bunuri.5
În lucr area analizată, se susține conceptul potrivit cărui a mijlo acele bănești avansate în
fondurile de execuție și de deservire a sferei vânzărilor sunt îmbin ate în active curente.
Concomitent, evidențiem că l a bază stă unicul concept – fondurile ce des ervesc procesul de execuție
și fondurile ce asigură desfășur area procesului de vânzări reprezintă componente ale unui întreg,
adică c ategori a activelor curente.
Considerăm că definire a activelor curente, c a ansamblul fondurilor de execuție și al
fondurilor de deservire a sferei vânzărilor, c aracterize ază corect arealul economic al categoriei d ate.
În același timp, această definire nu evidenți ază pe deplin conținutul activelor curente, deo arece ele
sunt ex aminate static, și nu se i a în consider are faptul că activele curente reprezintă o categorie
complexă și din amică, c are necesită să fie studi ate atât din punct de vedere st atic, cât și din amic.
Unele încercări de studiere a activelor curente, din punct de vedere din amic, le găsim în
lucrările cercetătorului român N. Ho anță, c are definește activele curente c a re o parte a activului
economic, ce se c aracterize ază prin tr ansform area perm anentă a formelor funcțion ale, prin
consum area lor într -un singur ciclu de explo atare și tr ansmitere a valorii integr ale asupra producției
în care se încorpore ază.6
În viziune a savantului român M. Onofrei, activele curente, denumite și active curente, v alori
curente, bunuri mobile s au mijlo ace curente, constituie o componentă esenți ală a mijlo acelor
economice ale întreprinderii ce au menire a să asigure funcțion alitatea curentă a acestei a, constituind
obiectul asupra cărui a se re alizează acțiune a de prelucr are și tr ansform are specifică unității
economice.7
În același timp, cercetătorul M. Adochiței afirmă că activele curente, l a modu l gener al, sunt
alcătuite din stocuri, v alori re alizabile pe termen scurt și v alori disponibile; criteriul de deosebire
între activele curente și activele fin anciare este cel de dur ată.8
Autorul m anualului „Fin anțele întreprinderii", N. Botn ari, susține că activele curente
constituie o componentă a mijlo acelor economice ale întreprinderii, ce au menire a să asigure
5Rotshteyn L. A., Oborotnye sredstva v promyshlennosti . – Moskva: Finansy i statistika, 1986 – 95s.
6 Hoanță N., Finanțele firmei , București: Editur a Economică, 2003 – 512 p ag.
7 Onofrei M., Impactul politicilor fin anciare asupra societății . – București: Editur a Economică, 2000. – 176 p ag.
8 Bistrice anu Gh., Adochiței M., Negre a E.. Finanțele agenților economici . – București: Editur a Didactică și
Pedagogică, R. A., 1995 – 470 p ag.
funcțion alitatea curentă a acestei a, constituind obiectul asupra cărui a se re alizează acțiune a de
prelucr are și tr ansform are specifică unității e conomice.9 Concomitent, autorul sus -mențion at, redând
natura activelor curente, afirmă că aceste a din urmă se m anifestă, în vi ața întreprinderii, prin
avansări și recuperări succesive.
Din cele expuse m ai sus, putem conclude că esenț a activelor curente se determină prin rolul
lor economic, prin necesit atea de a asigur a continuit atea procesului de producție. Este neces ară
scoaterea în evidență a faptului că, în liter atura de speci alitate străină, este analizată pe l arg
problem a rotației activelor circul ante și ce a a costurilor rot ației. Din aceste considerente, apare
necesit atea amplasării activelor circul ante în procesul de exercitiu, cee a ce determină diviz area lor
pe categorii. P articipând l a procesul de execuție, activele se afla în circul ație continuă, trecând din
sfera de circul ație în sfer a de producție și invers, schimbându -și form a de prezent are.
Ponind de l a faza inițială de c apital bănesc, activele circul ante se tr ansformă în stocuri de
mărfuri și m ateriale, a căror v aloare se avansează, i ar după termin area ciclului oper ațional se
recupere ază din contul venitului din vânzări. L a finele primei f aze, se întrerupe procesul de
circul ație a mărfurilor, d ar nu și ciclul oper ațional în întregime. În ce a de-a doua fază, activele
circul ante p articipă nemij locit l a procesul de producție, unde forțele de muncă cree ază un produs
nou (semif abricate și produse finite), incluzând în sine v aloarea nou-creată. În ce a de-a treia etapă –
comerci alizarea produselor finite și acumul area mijlo acelor bănești – activele c irculante trec i arăși în
sfera de circul ație.
Ciclul oper ațional se fin alizează atunci, când mijlo acele bănești provenite din
comerci alizarea producției vor fi înc asate în contul de decont are sau în c asierie și vor asigur a
obținere a profitului. Astfel, te rminând un ciclu oper ațional, activele circul ante p articipă l a unul nou.
Mișc area continuă a acestor a constituie b aza procesului neântrerupt de producție și vânz are.
Valoarea avansată la fiecare etapă a ciclului oper ațional, în același timp, po ate avea diferite forme:
bani, stocuri, produse.
Dar, din punct de vedere teoretic și pr actic, re alizarea ciclului oper ațional și a valorii avansate
nu constituie unic a condiție a existenței c ategoriei activelor circul ante.
La funcțion area activelor curente,c a o condiție priorit ară, specificăm independenț a economică
a întreprinderii, b azată pe acoperire a cheltuielilor din veniturile proprii.10 Agentul economic, în
9 Botn ari N. Finanțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr afia Centr ală, 2006 – 240 p ag.
10 Blank I.A., Strategiya i taktika uprav leniya finansami . – Kiev: ITEMltd, ADEF – Ukraina, 1996 – 534s.
cadrul et apelor procesului de exercițiu, trebuie să -și org anizeze circul ația resurselor ș i rep artizarea
lor în așa mod, încât să fie posibilă re alizarea lor cu costuri minime.
În baza celor expuse m ai sus, propunem următo area definiție a activelor curente: activele
curente reprezintă resurse constituite în scopul formării și utilizării potenț ialului de exercițiu, c are
parcurg to ate f azele ciclului oper ațional, asigură activit atea neîntreruptă și rent abilă a
întreprinderilor. În definiți a de m ai sus, este evidenți ată un a din princip alele c aracteristici ale
activelor curente și anume, că aceste a se prezintă sub form a diferitelor stocturi curente, c are cu
finalizarea ciclului de exercițiu îmbr acă form a băne ască, apoi începând un nou circuit.
În liter atura de speci alitate, de fo arte multe ori, postul atul dat, este trecut cu vedere a de către
cercet ătorii autohtoni și străini atât din sfer a managementului fin anciar, cât și a analizei fin anciare.
Între timp, rot ația pe p arcursul unui ciclu oper ațional este principiul de b ază, conform cărui a
resursele pot fi atribuite l a categori a activelor circul ante.
Este binecunoscut f aptul că activele circul ante, în c adrul întreprinderii, îndeplinesc două
funcții de b ază: de exercițiu și de decont are. Îndeplinind funcți a de exercițiu, aceste a iau form a
stocurilor de mărfuri și m ateriale, a obiectelor de mică v aloare și scurtă dur ată, a produselor în curs
de execuție etc., și în acest mod, asigură continuit atea ciclului de explo atare si își tr ansferă v aloarea
asupra produsului nou cre at. La finele acestui proces, activele circul ante trec în sfer a comerci alizării,
sub form a produselor finite, unde se re alizează ce a de a doua funcție, constând în tr ansform area
activelor circul ante din mărfuri în mijlo ace bănești.
Se presupune că num ai stabilind corect structur a activelor circul ante este posibilă asigur area
activității eficiente a întreprinderii, cu menținere a stabilității fin anciare și lichidității bil anțului.
Aceasta cerin ță impune necesit atea optimizării mărimii elementelor structur ale ale activelor
circul ante pe to ate pozițiile cl asificației.
Astfel, printr -o schemă , în Schem a A 1.1, se sistem atizează tot alitatea criteriilor de
clasificare, aferente conținutului și structurii activelor circul ante.
După cum s -a mențion at mai sus, în sfer a de circul ație, activele circul ante se divize ază în
fonduri de execuție și de des ervire a sferei vânzărilor. Fondurile ce deservesc procesul de execuție
iau parte do ar o singură d ată la procesul de producție și își tr ansferă tot almente v aloarea asupra
produselor finite. În acest mod, unele componente se consumă integr al și direct, d ar nu fac parte din
produsul cre at (energi a, combustibilul). Altele, în expresie n aturală, intră în componenț a produselor
fabricate și îmbr acă, în procesul de producție, o formă, c are le permite pe viitor să po ată fi folosite.
Sarcina de bază a mijlo acelor ut ilizate pentru constituire a fondurilor de execuție constă în asigur area
ritmică și neîntreruptă a procesului de producție.
În același timp, fondurile de deservire a sferei de vânzări trebuie să asigure cu resurse et apa
de comerci alizare și includ: producț ia finită și mărfurile, inclusiv producți a finită aflată în depozite;
mijlo acele bănești din c asierie și de pe conturile deschise l a bănci, cre anțele, investițiile pe termen
scurt și altele.
Ritmicit atea, rent abilitatea înaltă și bun a organizare a activită ții întreprinderii, în m are
măsură, depind de asigur area ei cu active circul ante. Din aceste considerente, este fo arte benefic ă
determin area mărimii optime a neces arului de active circul ante. Aceasta se po ate ob ține prin
intermediul st abilirii pl afonului o ptim, a cărui s arcină de b ază este asigur area unui volum m axim de
activit ate cu minimum de active circul ante.
Menționăm că, în prezent, în c adrul întreprinderilor ce funcțione ază pe b aza principiului de
autogestiune, se efectue ază dimension area activelor circul ante.
Cât privește procedur a de dimension are, activele circul ante se divize ază în active circul ante
dimension ate și nedimension ate. În practică, se dimensione ază to ate elementele activelor circul ante,
ce iau parte la procesul de exercițiu și anume s tocurile de mărfuri și m ateriale, m aterii prime,
producție finită, produse în curs de execuție și alte active circul ante, cu excepți a mijlo acelor bănești
în casierie și pe conturile de decont are. Imposibilit atea utiliz ării procedurii de dimension are a
activelor circul ante, atestă f aptul că întreprindere a nu este c apabilă să st abilească neces arul lor într –
un moment de timp. Nivelul acestor active se st abilește în c adrul activității oper aționale.
În pr actica mondi ală, sunt utiliz ate diferite metode de st abilire a neces arului de stocuri de
mărfuri și m ateriale, în speci al metod a comenzii optime, b azată pe alegere a între economiile ce pot
fi obținute în urm a procurării unei c antități m ari de m aterii prime și m ateriale și cheltuielile
supliment are efectu ate pent ru întreținere a lor.
Potrivit surselor de constituire și ordinii de form are, activele curente se împ art în proprii,
împrumut ate și atrase, din aceste considerente existând m ai multe str ategii pentru fin anțarea
activelor curente. Alegere a strategiei se f ace ținând cont de nivelul prognoz at al lichidității și
eficacității activității. Neces arul de active curente proprii al întreprinderii se pl anifică, fiindcă aceste
active sunt utiliz ate în regim perm anent, i ar mărime a lor po ate varia esenți al. Unii economi ști
consideră că, pentru asigur area optimă a activității întreprinderii cu active curente, nivelul lor trebuie
să constituie aproxim ativ 1/3 din mărime a capitalului propriu.11
Structur a activelor curente este determin ată de pondere a elementelor c ategoriei d ate de
active în sum a lor tot ală, fluctu ațiile cărei a sunt influenț ate de un spectru l arg de f actori și se
modifică în funcție de perio adă. În diferite r amuri ale economiei, e a are trăsături specifice, cee a ce
caracterize ază procesul de producție, tehnologii le utiliz ate, org anizarea ciclului de explo atare și
condițiile de vânz are a producției.
Conform elementelor componente, activele circul ante cuprind în structur a lor: stocuri de
mărfuri și m ateriale, aflate în diferite f aze ale prelucrării; cre anțe pe term en scurt, c are reprezintă
datoria unui client (perso ane fizice s au juridice) f ață de întreprindere, investiții pe termen scurt, c are
apar în urm a plasării excedentului de trezorerie; disponibilități bănești aflate în c asă sau pe cont l a
bancă; alte active circul ante.
Oportunit atea resurselor de fin anțare ale întreprinderii, c are se află în ciclul oper ațional,
poate fi estim ată prin grup area activelor circul ante în funcție de gr adul de lichidit ate, al cărei scop
este evidențiere a activelor circul ante cu prob abilitate mică de comerci alizare.
Pentru oric are întreprindere, nivelul lichidității constituie un a din princip alele c aracteristici
privind st abilitatea activității. Reducere a nivelului lichidit ății este însoțită nu num ai de cheltuieli
supliment are, ci și de întrerupere a periodică a procesului de producție. În consecință, gestiune a
efectivă a capitalului circul ant presupune nu num ai căut area și atragerea surselor supliment are de
finanțare, d ar și pl asarea rațională a acestor a în activele întreprinderii, înd eosebi în activele
circul ante.
Conform gr adului de lichidit ate, pe c are-l antrene ază, pl asamentele fin anciare pe termen
scurt sunt aproape de mijlo acele bănești, c are au grad absolut de lichidit ate. Lichidit atea creanțelor
poate să varieze neesen țial. Mai puțin lichide sunt stocurile de mărfuri și m ateriale, iar din c ategori a
acestor a, producți a finită este m ai lichidă decât m ateria primă și m aterialele.
Diviz area activelor circul ante în active r apid re alizabile și lent re alizabile nu este absolută și
depin de de situ ația concretă, în fiec are perio adă de gestiune a activității întreprinderii. Lichidit atea
activelor circul ante este princip alul factor ce determin ă gradul riscului l a plasarea capitalului în
active circul ante.
11 Golovkina O.V., Mehanizm otsenki finansovo -ekonomicheskoy stabilnosti funktsionirovaniya predpriyatiy .
– Volgograd: «Vlados», 2003 – 204 s.
Analiza structurii și componenței activelor circul ante urmărește, în primul rând, rezolv area
problemei rep artizării lor optime între sfer a de producție și ce a de comerci alizare, altfel spus, pe
grupe funcțion ale. St abilire a mărimii optime a activelor circul ante, în acest c az, are un rol impo rtant
în vedere a asigurării cu mijlo ace bănești a progr amului de activit ate. Respect area schemei
tehnologice a procesului de execu ție presupune menținere a acelui ași raport între componentele
structur ale ale activelor circul ante.
Potrivit c aracterului de p articip are la ciclul oper ațional, activele circul ante se grupe ază în:
– active circul ante, c are asigur ă ciclul fin anciar(bănesc) al întreprinderii (mijlo acele
bănești,cre anțele);
– active circul ante, c are contribuie l a desfășur area ciclului de explo atare (stoc uri de mărfuri și
materiale, producție în curs de execuție etc.).
În funcție de prezenț a la procesul de producție, activele circul ante pot fi cl asificate în
perm anente și v ariabile. Cele perm anente reprezint ă partea const antă a acestor a, care nu este
influ ențată de fluctu ațiile ciclice și sezoniere ale întreprinderii și nu este leg ată de form area
stocurilor de mărfuri și m ateriale. Din aceste considerente, ele sunt privite c a minimum neces ar
agentului economic pentru desfășur area activității oper aționale.
Partea variabilă a activelor circul ante este antren ată în procesul de productie, od ată cu
creștere a venitului din vânzări și necesit atea formării stocurilor de mărfuri și m ateriale cu c aracter
sezonier, în diferite perio ade ale activității economice.
Potri vit locului de amplasare, activele circul ante se pot afla nemijlocit l a întreprindere și sub
form a mijlo acelor bănești în conturi. Segment area dată a activelor circul ante, în condițiile economiei
planificate, se utiliz a având l a bază același concept c a și clasificarea activelor circul ante în fonduri
de execuție și fonduri de deservire a sferei vânzărilor. Adică, în acest c az, scopul este evidențiere a
categoriilor ce contribuie l a form area valorii adăug ate „re ale".
După form a de prezent are, activele circul ante pot fi sub formă m aterială și băne ască. Acest
criteriu a căpătat o popul aritate deosebită în ultimul timp, în contextul analizei imp actului infl ației
asupra structurii și mărimii activelor circul ante. Bine înțeles, activele circul ante m ateriale și cele
bănești re acțione ază diferit l a fluctu ația prețurilor. În timp ce activele circul ante m ateriale se
depreci ază, mijlo acele bănești, f ară întreprindere a unor măsuri de index are, pierd v adit din v aloare,
ceea ce po ate conduce l a „spălarea” unei părți a categor iei d ate de active. În același timp, este
neces ar de mențion at că, într -un mediu infl aționist acut, cl asificarea dată nu este pre a actuală.
Schimbările neg ative, ce au avut loc în economi a națională în perio adele precedente, conduc
la transform area compone nței și structurii activelor circul ante ale întreprinderii. Astfel, conchidem
că, din punct de vedere al eficienței activității și st abilității întreprinderii, este neces ară raționalizarea
structurii activelor circul ante pe to ate pozițiile de cl asificare a acestor a. Oric are decizie condi ționată
de st abilire a mărimii mijlo acelor bănești, a creanțelor și stocurilor trebuie să fie analizată de pe
poziți a asigurării lichidității optime a bilanțului și eficienței activelor circul ante.
Pe de o parte, în condițiil e actuale de prezență a neplăților, deosebit de acută se prezintă,
pentru întreprinderi, problem a insuficienței activelor circul ante, m ai precis insuficienț a ei în active
circul ante proprii, ce i a amplo are sub acțiune a factorului infl aționist. Din câte cun oaștem, neces arul
de resurse aferente procesului de exercițiu, în același timp și de active circul ante, po ate fi suplinit pe
două căi: printr -o mai optimă utiliz are a lor sau prin atrageri supliment are. D ar consider ăm că ce a
mai binevenită pentru întreprin dere, este prim a cale. Pe de altă parte, efic acitatea utilizării activelor
circul ante se prezintă c a factor primordi al, ce contribuie l a sporire a indic atorilor fin anciari ai
agentului economic.
Ca rezult at al reformelor economice, întreprinderile din Repu blica Moldov a au ajuns într -o
situație critică. Totod ată, din c auza insuficienței resurselor fin anciare, nivelului scăzut al puterii de
cumpăr are a popul ației, s -a redus volumul activității în to ate ramurile economiei n aționale, inclusiv
în întreprinderi. În aceste condi ții, rezult atele activității agenților economici n -au înregistr at nivelul
estim at, iar multe întreprinderi din sistem au răm as fără active circul ante proprii.
Astfel, o problemă destul de acută o reprezintă depist area surselor pentru fin anțarea și
form area activelor circul ante în vedere a asigurării ritmicității producției și m ajorării volumului de
vânzări al agentului economic.
1.2 . Oportunit ăți de constituire a activelor circul ante
Deciziile privito are la sursele de fin anțare a activități i fixe ază cadrul gener al al dezvoltării
unei întreprinderi și necesită o fundament are temeinică, deo arece aceste a, de regulă, sunt
ireversibile. În linii gener ale, întreprinderile înregistre ază variații însemn ate ale volumului activității,
de la o perio adă la alta, cee a ce impune fin anțarea necesității perm anente de active circul ante, în
măsur a posibilităților, din c apitaluri perm anente, i ar cele ce apar în perio adele de vârf – din resurse
de trezorerie, c are pot fi adaptate cu ușurintă l a necesitățile re ale ale explo atării. O asemene a
strategie a finanțării activelor circul ante ale întreprinderilor, în condițiile actuale, permite folosire a
judicio asă a resurselor proprii, atrase și împrumut ate, cu efecte f avorabile pe lini a economicității și
rentabilității.
Stabilire a neces arului de active circul ante reprezintă, desigur, o operațiune import antă în
ansamblul activității fin anciare, însă, în ultimă inst anță, estim area neces arului de fin anțare nu
reprezintă decât b aza de plec are pentru st abilire a și procur area fondurilor acoperito are. L a
constituire a activelor și pasivelor circul ante ale întreprinderii, fondurile alocate pot fi obținute atât
din surse fin anciare externe: contribuți a asociaților l a form area capitalului propriu, neutiliz at pentru
finanțarea active lor imobiliz ate; împrumuturi b ancare pe termen scurt s au de alt tip; credite
comerci ale; credite pe termen lung, cât și din surse interne, adică profitul nerep artizat și alte surse
care, tempor ar, sunt l a dispoziți a agentului economic.
În scopul desfășurăr ii activității eficiente a întreprinderilor, în condițiile de form are a
relațiilor de pi ată, un rol import ant îi revine re alizării principiului de autofin anțare și autoasigur are.
Privitor l a particul aritățile gestiunii activelor circul ante în c adrul întrep rinderilor, menționăm că este
oportun de evidenți at ca direcție specifică de gestiune, determin area impactului autogestiunii asupra
funcționării activelor circul ante.
Necesit atea determinării acestui imp act derivă din f aptul că gestiune a activelor circul ante
constituie o parte componentă a autogestiunii ale cărei principii (independenț a economico -operativă,
acoperire a și autofin anțarea, cointeres area materială etc.) st au la baza mecanismului de gestiune și
trebuie folosite în procesul de org anizare a activității întreprinderilor. În același timp, considerăm
respect area principiilor de autogestiune, în m are măsură, influențe ază efic acitatea funcționării
întreprinderilor, precum și a activelor circul ante.
Principiile de gestiune a activelor circul ante ( alocarea optimă a resurselor neces are ciclului
operațional, planificarea lor, existenț a surselor de form are a activelor circul ante, controlul privind
structur a și utiliz area lor) constituie fund amentul funcționării activelor circul ante. Stricte țea
aplicării, în p ractică, a principiilor enunț ate determină nivelul efectiv de funcțion are a
întreprinderilor.
Distribuire a optimă a activelor circul ante depinde de elementele componente ale acestei
categorii, c are sunt gestion ate utilizându -se mec anismul de pl anificare, f ormare și utiliz are a
activelor circul ante și controlul asupra structurii lor. Din cele expuse , putem conchide că nu există o
legătură directă între principiul alocării optime a activelor circul ante și un o arecare alt principiu de
autogestiune. În acest co ntext, se po ate rem arca numai un imp act indirect, apărut c a urmare a
influenței altor principii de gestiune.
Concomitent, pe b aza anexei mențion ate, specificăm că ce a mai import antă interconexiune o
constituie principiile autogestiunii cu cele de fin anțare și credit are ale activelor circul ante. Este
evidentă asemăn area acestor principii, fiindcă, în amble cazuri, conținutul lor îl reprezintă c aracterul
bine determin at al resurselor propri și selor îm prumut ate, utiliz area optimă a acestor a și controlul,
din partea instituției de fin anțare și credit are, a întreprinderilor. În cee a ce privește ner amburs area
împrumuturilor și creditelor, aceste principii potrivit conținutului lor sunt di ametral opuse. Totod ată,
ele au și c aracteristici unice, deo arece ambele exp rimă n atura surselor de fin anțare și specificul
categoriei.
Analizând cele m ai semnific ative legături dintre principiile autogestiunii, gestiunii activelor
circul ante, fin anțării și creditării, rem arcăm că sistemul acestor legături se b azează pe cerințele
obiective ale autogestiunii întreprinderilor. Cercet area cauzelor devierii principiilor de gestiune a
activelor circul ante de l a cerin țele autogestiunii permite determin area căilor de creștere a eficienței
funcționării lor în c adrul acestui sistem. Referit or la domeniul gestiunii acestor a, susținem că
principiul independenței oper ative presupune acordarea, pentru întreprinderi, a dreptului de a estim a
neces arul de active circul ante proprii, de a le aloca pe grupe și articole aparte, de a le atrage și utiliz a
în cadrul procesului de explo atare a creditelor b ancare, datoriilor și altor surse.
Ca rezult at al studiului, am const atat că, l a întreprinderile ce utilize ază credite pe termen scurt
pentru fin anțarea activelor circul ante, o mare însemnăt ate revine principiului independenței
operative.
Privitor l a principiul independenței oper ative în c adrul autogestiunii, specificăm că ignor area
acestui a atrage după sine apariția unor dificultăți leg ate de st abilire a volumului optim al activelor
circulante și form area acestor a, cee a ce are imp act neg ativ asupra rezult atelor fin anciare. În
particul ar, acest fenomen se exteriorize ază prin abateri ale soldurilor re ale de l a cele pl anificate,
aferente stocurilor de mărfuri și m ateriale, producției în cur s de execuție și producției finite.
Concomitent, trebuie avut în vedere că fin anțarea bunurilor m ateriale po ate fi efectu ată în p aralel și
prin atragerea de credite, a căror mărime influențe ază nemijlocit rent abilitatea și respectiv,
rezult atele fin anciare ale întreprinderii. În pr actică, această situ ație conduce l a prefer area
împrumuturilor vis -a-vis de acoperire a neces arului de resurse prin active circul ante proprii.
La rândul său, principiul răspunderii m ateriale presupune implement area sancțiunilor
corespunzăto are în c azul utilizării ner aționale a activelor circul ante și înrăutățirii structurii lor. De
aceea, este neces ară elaborarea unui sistem de răspundere m aterială pentru situ ațiile de folosire
ineficientă a activelor circul ante, precum și utiliz area, pe l arg, a măsurilor de stimul are în c az
contr ar. Bază temeinic ă a gestiunii oper ative a activelor circul ante o constituie controlul. Însă,
acțiune a lui, în multe întreprinderi, nu este suficientă, fiindcă aceste a, în m are parte, s -au dezis de
determin area volumului neces arului de active circul ante proprii, b azându -se pe metod a directă.
Menționăm că legătur a dintre principiile autogestiunii și creditării pe termen scurt constă în
faptul că, b anca monitorize ază nu num ai activit atea întreprinderilor aparte, ci și procesul de exercițiu
în ansamblu.
Unul dintre princip alii parametri, ce asigură st abilitatea financiară a întreprinderii, este
mărime a capitalului propriu. Această categorie economică ne permite delimit area surselor interne de
finanțare a întreprin derii de cele atrase în circuitul economic, sub form a creditelor b ancare,
împrumuturilor pe termen scurt și lung de l a diferite perso ane fizice și juridice, a diverselor d atorii.
Cât privește sursele de form are a activelor circul ante proprii, menționăm că, în economi a de
piață, printre cele princip ale se enumeră profitul, întrucât acesta individu alizează activit atea
întreprinderii, reflectînd r aționalitatea gestiunii economice și fin anciare. C a sursă de fin anțare,
profitul are drept destin ație de b ază creșt erea mărimii c apitalului, i ar ca sursă complement ară –
înlocuire a activelor sco ase din funcțiune din diferite motive. Astfel, se forme ază legătur a dintre
calitatea activității și fin anțarea activelor circul ante. Sub acest aspect, gestion arii întreprinderii ,
stabilesc anual cota profitului net ce po ate fi folosită pentru m ajorarea volumului fondurilor proprii
la capitolul active circul ante.
Este bine cunoscut f aptul că nivelul profitului arată gr adul de eficiență al activităților,
folosirii activului și p asivului, adică al capitalului economic și celui financiar. Pentru obținere a unui
profit m ai mare, o import anță deosebită o are micșor area costurilor de producție și st abilire a prețului
de vânz are.
Vom reține că acoperire a financiară a activelor circul ante se poate face pe se ama fondului de
rulment. El serve ște la apreciere a condițiiior echilibrului fin anciar, ce rezultă din confrunt area dintre
lichidit atea activelor pe termen scurt și exigibilit atea pasivelor circul ante. Pentru unele întreprinderi,
acesta desemne ază fondul de c asă, sum a disponibilă pentru asigur area continuității plăților
circul ante. Deci, fondul de rulment este, totod ată, și un indic ator al lichidității: cu cât este m ai mare,
cu atât m ai mici vor fi d atoriile pe termen scurt în vedere a finanțării activelor circul ante.
O altă sursă de fin anțare a activelor circul ante o constituie resursele atrase, sub form a
creșterilor de c apital, care reprezintă o decizie fin anciară adoptata la nivelul superior de conducere.
Folosire a mecanismului de cre șteri de capital este oportună atunci, când sunt adoptate noi proiecte,
ce urmăresc creștere a economică. Oper ațiunea de sporire a capitalului soci al se po ate realiza prin noi
aporturi în numer ar sau în n atură ale asociaților, prin încorpor area rezervelor s au con versiune a
datoriilor.
Creșterile de c apital, prin noi aporturi în numer ar, duc l a sporire a mijlo acelor bănești ale
întreprinderii, l a majorarea lichidității, spre deosebire de celel alte mod alități, c are nu f ac altcev a
decât să modifice structur a pasivului. Dar, indiferent de form a în care au loc, aceste a conduc l a
întărire a fondului de rulment al întreprinderii și, deci, l a consolid area echilibrului fin anciar.
În același timp, menționăm că creșterile de c apital, reprezentând aportul de lichidități, se m ai
pot analiza și ca valori mobili are. În schimbul disponibilit ăților b anești, asociații primesc documente
care le conferă dreptul de propriet ate, la dividende, l a vot. Un alt specific al creșterii de c apital
constă în modific area structurii c apitalului, însă, această consecință nu este specifică tuturor
formelor org anizatorico -juridice de întreprinderi, ci m ai mult societăților pe acțiuni.
Suplinire a capitalului po ate fi asigur ată prin împrumuturi pe termen mediu și lung, oferite de
instituțiile fin anciare spe cializate, întrucât băncile comerci ale acordă, preponderent, împrumuturi pe
termen scurt.
În cee a ce privește locul resurselor împrumut ate în c adrul surselor de fin anțare a activelor
circul ante, specificăm import anța lor m ajoră și de perspectivă, întrucât aceste a acoperă neces arul
supliment ar și provizoriu de mijlo ace al întreprinderii. Atragerea surselor împrumut ate este
condițion ată de c aracterul procesului de exercițiu, dificultățile în c adrul procesului de decontări și
alte cauze obiective și subiective . La categori a resurselor împrumut ate, se atribuie creditele b ancare
și cele comerci ale. Resursele sub formă de credite sunt utiliz ate mai eficient decât activele circul ante
proprii, deo arece efectue ază un ciclu oper ațional mai rapid, au o destin ație speci ală, sunt acordate pe
o perio adă strict determin ată și presupun pl ata dobânzii. To ate aceste a impun întreprindere a să
monitorizeze perm anent mișc area resurselor împrumut ate și rent abilitatea utilizării lor.
Întreprinderile apelează la credite b ancare atunci, când resursele proprii sunt insuficiente, fie
din c auza rentabilității scăzute, fie tocm ai pentru că sunt rent abile și dispun de proiecte pentru
extindere a activității. Prezenț a creditului pe termen scurt, în ansamblul rel ațiilor de form are a
activelo r circul ante, este cu atât m ai import antă, cu cât el constituie o resursă cu pondere m are în
complet area fondurilor întreprinderilor. În condițiile când întreprindere a active ază rent abil, este m ai
avantajos să se apeleze l a credite pe termen scurt pentru i ntensific area activității, decât să se aștepte
până când, prin c apitalizarea profiturilor, s -ar pute a constitui fonduri proprii îndestulăto are.
Recurgere a la credite pe termen scurt, pentru acoperire a activelor circul ante, este posibilă prin
garantarea cu elementele componente ale acestei c ategorii: stocuri, mijlo ace bănești în cont, resurse
financiare prevăzute a se comerci aliza în viitor. Intervenți a creditului pe termen scurt regle ază
operativ nevoile de fin anțare cu sursele acoperito are, evitând apariția excedentului de surse s au a
deficitului.
Finanțarea activelor curente prin împrumuturi se efectue ază sub formă de credite b ancare și
comerci ale, acordate întreprinderii pentru folosință tempor ară, contr a plată (dobând a). În diverse
țări, între activele curente proprii și cele împrumut ate, se utilize ază diferite r aporturi (norm ative): în
Rusia raportul d at constituie 50:50%, în SU A – 60:40%, i ar în J aponia – 30:70%. 12 O cotă
import antă, printre sursele de form are a activelor curente în ramurile cu c aracter sezonier, o dețin
mijlo acele împrumut ate, ce constituie 80 -87% din sum a totală a activelor curente . Este neces ară
evidențiere a faptului că utiliz area raporturilor gener ale dintre activele curente proprii și cele
împrumut ate, în c azul tuturor întreprinderi lor, este o acțiune incorectă. Ce a mai propice este
elaborarea individu ală a acestor cor aporturi, în cel m ai rău c az, pentru o direcție de activit ate.
De rând cu fin anțarea activelor circul ante pe b aza creditării b ancare pe termen scurt, o l argă
răspândire , în economi a de pi ață, a căpăt at-o creditul comerci al, ce constituie o formă de împrumut
practicată între vânzător și cumpărător, atunci când vânz area mărfurilor este făcută, existând un
decalaj de timp între pl ată și tr ansmitere a mărfurilor în propriet ate. Creditul d at contribuie l a
extindere a activității oper aționale și, prin aceasta, la dezvolt area întreprinderii. În funcție de
achitarea mărfurilor, creditul comerci al poate fi prezent at în m ai multe feluri: pl ata în avans
(achitare parțială), amânarea plății, pl ata eșalonată. Mod alitățile de acordare a acestui a sunt v ariate
și cuprind: metod a cambială; contul curent; creditul sezonier; reducere a acordată cumpărătorului cu
condiți a achitării l a un anumit termen; consign ația.
La categori a resurselor împrum utate se atribuie și cele sub form a datoriilor, precum și a altor
resurse, cum sunt soldurile diferitelor fonduri și rezervele întreprinderii, tempor ar neutiliz ate. Printre
12 Zhdanov S.A., Ekonomicheskie modeli i metody v uprav lenie. – Moskva:DiS ,1998 –176s .
aceste resurse, menționăm: sumele din fondul de uzură tempor ar neutiliz at, fondul d e rep arații,
rezervele constituite pentru plățile viito are, rezervele fin anciare și altele. În c alitate de sursă de
finanțare a activelor circul ante, pot fi atrase, în circuit, num ai sumele răm ase în aceste fonduri pe o
perio adă de timp, c are precede utili zarea lor conform destin ației.
O altă mod alitate de fin anțare o reprezintă f actoring -ul, prin c are o p arte, c are este furnizorul
de bunuri și servicii ( aderent), se obligă să cedeze celeil alte părți, c are este o întreprindere de
factoring (f actor), cre anțele apărute s au cele ce vor apărea în viitor din contr actul de vânz are de
bunuri, prestări de servicii și efectu area de lucrări către terțele perso ane, iar factorul își asumă cel
puțin două oblig ații: ținere a contabilității cre anțelor, asigur area efectuării procedurilor de som are și
de înc asare a creanțelor, asumarea riscului de insolv abilitate a debitorului pentru cre anțele prelu ate.
La determin area surselor acoperito are a activelor circul ante, se ține cont și de posibilit atea
folosirii unor resurse atrase, în primul rând, a pasivelor st abile, întrucât aceste a reprezintă d atoria
minimă perm anentă a întreprinderii către terți, perso ane juridice s au fizice, rezult ată din dec alajul de
timp dintre apariția oblig ațiilor de pl ată până l a stingere a lor. Astfel de d atorii minime perm anente
apar în urm a relațiilor contr actuale dintre întreprindere și buget, furnizori, s alariați.
Considerăm că întreprindere a poate să -și acopere neces arul de fin anțare din diferite surse,
dar alegere a provenienței și formei de fin anțare depinde de doi f actori: posibilitățile de acces l a
fiecare sursă; costul specific fiecărei surse. Posibilit atea de acces l a fiecare sursă depinde de
capacitatea întreprinderii de a atrage resursele fin anciare printr -o formă s au alta.
Accesul întreprinderii la diferite forme de fin anțare este determin at de m ai mulți f actori:
prevederile leg ale; n atura sistemului fisc al; existenț a unui c adru instituțion al competent; form a
relațiilor soci al-politice; f actorii de n atură psihologică.
Luându -se în consider are faptul că acoperire a financiară a activelor circul ante se re alizează,
îndeosebi, pe b aza fondurilor proprii și creditelor b ancare, este avantajoasă folosire a, într -o anumită
proporție, a fondurilor proprii. Aceasta va contribui l a asigur area stabilității fin anciare a agentului
economic și v a reduce costul c apitalului propriu în comp arație cu costul creditelor.
În condiții norm ale de activit ate, însă, nu este recom andabil să se ex agereze pe lini a formării
capitalului propriu pentru activele circul ante, c a acesta să nu rămână neutiliz at și deci nefructific at în
perio adele cu activit ate m ai redusă. De fiec are dată, este oportună găsire a modelului eficient de
îmbin are a finanțării întreprinderii prin fonduri proprii și prin împrumuturi pe termen scurt.
Respons abilitatea formării fondurilor proprii și a apelului l a credite, c a și între aga strategie a
dezvoltării, sunt probleme ce depind de posibilitățile de fin anțare și de deciziile privind rep artizarea
profiturilor. Menționăm că m ajorarea volumului activelor circul ante proprii constituie obiectivul de
bază al întreprinderilor autohtone.
Pentru fin anțarea eficientă a activelor circul ante, este neces ară soluțion area unui șir de
probleme, printre c are princip alele sunt:
– asigur area optimă cu resurse împrumut ate pe term en scurt, neves are pentru efectu area plăților
circul ante;
– organizarea eficientă a mijlo acelor bănești, cre anțelor, stocurilor de mărfuri și m ateriale, valorilor
mobili are etc;
– stabilire a nivelului optim de resurse fin anciare, c are să permită funcțion area continuă și
dezvolt area agentului economic.
La baza problemelor d ate stau premisele formării activelor circul ante, c are, în m are măsură,
determină efic acitatea utilizării lor. St abilire a raportului optim între resursele proprii și împrumut ate
porneșt e de l a particul aritățile specifice ale ciclului oper ațional al fondurilor în c adrul unei
întreprinderi și reprezintă un a din s arcinile primordi ale ale acestei a. Stabilire a unui volum optim de
mijlo ace proprii și împrumut ate, care să asigure circul ația continuă a activelor circul ante în to ate
etapele ciclului oper ațional, ar favoriz a acoperire a necesităților procesului de producție și
comerci alizare.
Resursele supliment ar atrase nu aparțin întreprinderii, de aceea nu putem să le atribuim l a
categori a celor proprii, însă, concomitent, ele se află perm anent în circuit și, în mărime a soldului
minim, sunt utiliz ate în c alitate de sursă de form are a activelor circul ante proprii. L a categori a dată
de resurse, pot fi atribuite: rezervele aferente plăților viito are; datoria minimă f ață de bugetul st atului
și fondurile extr abuget are; resursele creditorilor, intr ate sub form a plăților în avans pentru produsele,
mărfurile s au serviciile solicit ate, care se tr ansferă l a soldul fondului de consum: d atoria minimă
tranzitor ie aferentă plăților către s alariații întreprinderii etc. Aceste a pot fi consider ate drept sursă de
acoperire a activelor circul ante proprii num ai în limit a sumei ce depășește nivelul diferenței dintre
mărime a lor la finele si începutul perio adei de gestiu ne.
În această ordine de idei, primul p as îl v a constitui el aborarea progr amului de cre are a unei
structuri economice, prin intermediul cărei a întreprinderile ar pute a înregistr a rezult atele scont ate.
Insuficienț a activelor circul ante pro prii se explică prin f aptul că nu s -a obținut profitul
planificat, sau s-a obținut pe căi ileg ale, fiind rezult atul utilizării ineficiente a activelor circul ante,
precum și al acțiunii altor f actori neg ativi. În activit atea practică a întreprinderii, insuf icienț a
activelor circul ante proprii se acoperă din contul mijlo acelor proprii și, în primul rând, din contul
profitului net ce rămâne l a dispoziți a ei.
Măsurile ce trebuie întreprinse de către întreprinderi, în vedere a restabilirii volumului activității
în situ atii dificile și m ajorării profitului, sunt: reducere a costurilor, înlătur area incapacității de
autofin anțare, creștere a veniturilor, flexibilit atea mecanismului de st abilire a prețurilor.
Diversit atea diferitor forme org anizatorico -juridice în Republic a Moldov a, ca și în m ajoritatea
statelor în curs de dezvolt are, a apărut c a urmare a reformelor structur ale efectu ate în procesul
trecerii de l a economi a centr alizată la cea de pi ață.
Întrucît societățile pe acțiuni au o import anță m are pentru economi a națională a Republicii
Moldov a, statul trebuie să asigure acestor a toate condițiile f avorabile pentru dezvolt are. Totod ată, să
promoveze mec anismele de col aborare și coordon are a acțiunilor instituțiilor publice în promov area
politi cilor de dezvolt are a societăților, precum și mec anismele de susținere și cooper are cu
organizațiile ce reprezintă interesele lor l a nivel n ațional și loc al.
Din pr actica întreprinderilor străine, se observ ă faptul c ă form area activelor circul ante pe
baza părților soci ale, are o import anță deosebit ă. Acumul ată astfel sum a dată este mult m ai prețioasă
și rent abilă, dec ât un împrumut în sum ă mare, în condi ții avantajoase. Astfel, de eficien ța cu care
sunt utiliz ate părțile componente ale poten țialului economic depinde succesul oric ărei activit ăți în
afaceri, în consecin ță, devine oportun studiul influen ței gestiunii activelor circul ante asupra
eficien ței activit ății întreprinderii.
1.3. Gestiune a activelor circul ante c a factor relev ant de asigur are a eficien ței
activit ății întreprinderilor în perio ada de recesiune
Poten țialul economic al întreprinderii îl constituie tot alitatea resurselor, puse l a dispozi ția
acestei a în scopul efectu ării procesului de exerci țiu. Din punct de vedere al imp actului pe termen
scurt al poten țialului tehnic și economic asupra perform anțelor întreprinderii, o atenție primordi ală
este neces ar să fie acordată activelor circul ante în perio ada de recesiune. Actualitatea sarcinii d ate
este condi ționată de influen ța atât a factorilor externi, c ât și a celor interni, întruc ât aceștia, în
condi ții nef avorabile, conduc l a înrăutățirea consider abilă a structurii activelor circul ante.
În asemene a situații, problem a evaluării, analizei și gestiunii activelor circul ante necesit ă a fi
studiată din punct de vedere teoretic și practic. E a trebuie s ă devin ă unul din elementele -cheie ale
teoriei gestiunii economice, întruc ât prin intermediul gestiunii activelor circul ante se st abilesc c ăile
și posibilit ățile de asigur are a stabilității economi ce a întreprinderii, a capacității sale de a rezist a
evenimentelor nef avorabile.
În această ordine de idei, afirmăm că gestiune a activelor circul ante constituie un proces
specific, ce const ă dintr -un ansamblu de activit ăți de pl anificare, org anizare și con trol viz ând
stabilire a și trasarea sarcinilor și obiectivelor ce urme ază a fi re alizate. Concomitent, aceasta
stabilește inter acțiunea mijlo acelor economice c are permit atingere a acestor obiective, incluz ând un
complex de forme de administr are eficient ă a întregului p atrimoniu. În categori a mijlo acelor în
cauză, activele circul ante se înscriu c a structur ă complex ă, ce necesit ă un studiu aprofund at. Acesta
se explic ă prin f aptul c ă anume gestiune a eficient ă a activelor circul ante asigur ă realizarea
obiectivu lui, potrivit c ăruia sporul activelor circul ante trebuie s ă fie m ai mic dec ât cel al produc ției.
Din acest punct de vedere, men ționăm că mecanismul form ării și utiliz ării activelor
circul ante are un imp act activ asupra procesului de exerci țiu și, în mare m ăsură, influen țează
îndeplinire a planurilor de produc ție și celor fin anciare.
Activit atea agentului economic, ce ține de cre șterea volumului de v ânzări, cucerire a a noi
piețe de desf acere, trebuie s ă fie asigur ată cu o c antitate minim ă de active circul ante. Neces arul de
active circul ante al întreprinderii depinde de o serie de f actori, printre c are:
– poten țialul economic, nivelul asigur ării tehnico -materiale;
– rezult atele activit ății întreprinderii și ritmul creșterii volumului de v ânzări;
– structur a financiară a întreprinderii;
– condi țiile și practica credit ării întreprinderii;
– tipurile și structur a stocurilor de resurse m ateriale;
– sistemul de decont ări;
– durata ciclului oper ațional;
– pregătirea profesion ală a managerilor și cont abililor și alți factori.
În cadrul mec anismului de gestiune, este neces ară eviden țierea deciziei fin anciare pe termen
scurt, c are, în opini a noastră, cuprinde procedur a de pl anificare fin anciară, totalitatea modalităților
de fin anțare și de gestion are a mijlo acelor b ănești, a resurselor și cre anțelor, inclusiv re alizarea
politicii credit are.
În această ordine de idei, definim c aracteristicile de b aza și rolul activelor circul ante ale
întreprinderii c a obiect de gestion are (Schem a A 2.1):
1. Ca resurs ă economică, activele circul ante se c aracterizează printr -o
productivit ate
determin ată, creșterea căreia este deosebit de import antă, fiind un f actor m ăsurabil. Sub
aspect gener al, ea poate fi ev aluată ca raportul dintre volumul de v ânzări și sum a medie a
activelor utiliz ate în procesul de exerci țiu al întreprinderii, într-o perio adă determin ată de
timp;
2. Activele circul ante reprezint ă resursele economice ale întreprinderii, în
diverse forme, și se constituie în vedere a desfășurării activit ății în sfer a economic ă. Dar,
fiind purt ătorul c aracteristici lor economice, ele constituie, concomitent, obiectul gestiunii
economice;
3. Activele circul ante constituie o resurs ă economic ă ce genere ază venituri.
Capacitatea lor de a gener a venituri, însă, nu se re alizează în mod autom at, ci se asigur ă
doar în condi țiile utiliz ării lor eficiente. Form area unor astfel de condi ții constituie un a
din s arcinile primordi ale aferente mec anismului de gestiune a activelor circul ante;
4. Activele circul ante ale întreprinderii, utiliz ate în activit atea economic ă, se află
în rot ație permanentă . Tot alitatea activelor utiliz ate se modific ă, în primul r ând, din punct
de vedere al componen ței, fiindc ă, în urm a ciclului oper ațional, unele forme îmbracă
altele. În afară de aceasta, rotația activelor circul ante este însoțită și de modific area lor
valorică;
5. Utiliz area activelor circul ante în activit atea economic ă a întreprinderii este
strâns leg ată de factorul timp. Aceasta se determin ă prin c aracteristic a valorică a
activelor circul ante, în expresie b ănească. În condi țiile actuale, când imp actul infl ației
este v ădit, f actorul timp provo acă modific area perm anentă a valorii nomin ale, fapt care
necesit ă o evaluare și cont abilizare corespunz ătoare;
6. Utiliz area economic ă a activelor circul ante este, indisolubil, leg ată de factorul
risc, c are constitu ie atributul obiectiv l a utiliz area acestor a în diferite condi ții;
7. Valorile m ateriale, form ate în componen ța activelor circul ante, sunt str âns
legate de f actorul lichidit ate. În func ție de destin ația lor func țională, de vitez a de rot ație
și alte condi ții, diverse tipuri de active circul ante posed ă un gr ad de lichidit ate diferit.
În prezent, gestion area activelor circul ante reprezint ă unul dintre cele m ai complexe sisteme,
în care se integre ază principiile metodologice de m anagement fin anciar și oper ațional, de eviden ță
contabilă, control, logistic ă și alte sfere speci ale ale științei. Evolu ția sistemelor și mec anismelor de
gestion are a activelor circul ante, în mod stringent, necesit ă aprofund area cercet ărilor în acest
domeniu fo arte import ant al managementul ui fin anciar, în primul r ând, sub aspectul analizei
multil aterale a caracteristicilor ce determin ă conținutul activelor.
În urm a studierii abordărilor teoretice existente, sus ținem c ă gestion area activelor circul ante
ale întreprinderii reprezint ă un sistem de principii și metode de el aborare și realizare a deciziilor
legate de form area acestor a, de folosire a lor eficient ă în cadrul activit ății întreprinderii, de
organizarea constituirii resurselor, în condi ții favorabile. Gestion area eficient ă a activelor c irculante
se asigur ă prin re alizarea unor principii:
a) integrit atea cu sistemul gener al de gestion are a întreprinderii;
b) orient area la obiectivul str ategic al dezvolt ării întreprinderii;
c) oportunit ăți decizion ale în elaborarea strategiilor de gestiune;
d) asigur area flexibilit ății procesului de gestiune;
e) caracterul complex în constituire a rezult atelor gestion are.
Politic a gestion ării activelor circul ante este un element indispens abil al activit ății
operaționale a întreprinderii și, corespunz ător, constituie o p arte component ă a tacticii gener ale de
gestion are a activelor. Aceasta presupune form area mărimii neces are și componen ței optime a
activelor d ate și asigur area nivelului lor oportun de rot ație.
În viziune a noastră, în etapa actuală, elaborându -și politic a de gestion are a activelor
circul ante, întreprinderile trebuie s ă parcurg ă următoarele et ape:
1) analiza activelor circul ante ale întreprinderii aferente perio adei precedente;
2) determin area princip alelor mod alități de constituire a activelor circul ante;
3) optimiz area mărimii activelor circul ante;
4) optimiz area raportului dintre p artea const antă și cea variabilă;
5) asigur area nivelului recom andabil de lichidit ate;
6) minimiz area pierderilor de active circul ante în procesul utiliz ării lor;
7) formul area principiilor de fin anțare a elementelor de active circul ante;
8) optimiz area structurii surselor de fin anțare a activelor circul ante;
9) asigur area eficien ței utiliz ării activelor circul ante.
Scopul și caracterul folosirii anumitor tipuri de active circul ante au particul arități ese nțiale
distinctive. De aceea, la întreprinderile cu un volum m are de active circul ante este neces ară
elaborarea unei politici independente de gestion are (Schem a A 3.1).
Tactica gestion ării elementelor activelor circul ante trebuie s ă corespund ă situației fi nanciare
a întreprinderii și să țină cont de prognoz a dezvolt ării factorilor de b ază. Pornind de la aceste
condi ții, procedur a gestiunii fin anciare trebuie s ă fie orient ată spre re alizarea scopului princip al –
asigur area redres ării fin anciare a întreprinde rii, din contul utiliz ării rezervelor interne ale activit ății
economice.
Urmare a document ării procedurii de gestion are a anumitor elemente componente ale
activelor circul ante, considerăm neces ară eviden țierea unor modele de analiză și gestion are a
stocuri lor, cre anțelor și mijlo acelor b ănești.
Stocurile de m ărfuri și materiale constituie o component ă import antă a investiției agentului
economic. Politic a folosit ă în gestiune a acestor a trebuie s ă fie el aborată pe baza unei analize asupra
costurilor de stoc aj. Aceste costuri se atribuie l a capacitatea de stoc are, intr area și ieșirea resurselor
în/din stoc, pierderile de v alori în timpul stoc ajului, bloc area de fonduri, punere a în stoc etc.
Crestere a eficientei activelor circul ante recl ama stabilire a nivelului optim al stocurilor.
Pentru st abilire a nivelului optim al stocurilor este neces ar sa se gaseasca o solutie m atematica intre:
– reântregire a stocului l a interv ale lungi, solu ție care duce l a reducere a cheltuielilor de tr ansport –
aprovizion are și la creșterea fondurilor bloc ate și a cheltuielilor de păstr are – depozit are;
– reânnoire a frecvent ă a stocurilor, în cazul d at, ca efect, rem arcându-se cre șterea cheltuielilor de
transport -aprovizion are (pe comenzi), d ar și o reducere a blocării de fonduri și a cheltuiel ilor de
depozit are.
În pofid a investi țiilor în stocurile de m ărfuri și materiale, m anagerul fin anciar al
întreprinderii, de regul ă, nu are func ții de control prim ar asupra gestiunii stocurilor de m ărfuri și
materiale. Acesta este un f actor neg ativ, deo arece, în alte direc ții func ționale, cum ar fi
achizi ționarea, produc ția, marketingul, se pr actică adoptarea în comun a deciziilor administr ative.
Gestion area stocurilor de m ărfuri și materiale a devenit o direc ție independent ă, import antă,
managementul fin anciar fiind oblig at adesea să influen țeze adoptarea deciziilor. Scopul gestion ării
stocurilor de m ărfuri și materiale const ă în asigur area cu rezervele neces are pentru sprijinire a
procesului de produc ție cu cheltuieli minime. Cheltuielile supliment are, inu tile în gestiune a
stocurilor, pot rezult a atât din stocuri insuficiente, c ât și din stocuri excesive.
În cadrul întreprinderii, gestiune a eficient ă a stocurilor necesită:
– stabilire a legăturilor directe și de dur ată cu furnizorii și select area acestor a conform
criteriului dist anței;
– elaborarea și urm ărirea unor gr afice de aprovizion are;
– lichid area întârzierilor în aprovizion are;
– reducere a cheltuielilor de tr ansport -aprovizion are;
– înlăturarea blocărilor de fonduri în stocuri inutile;
– îmbun ătățirea condi țiilor de p ăstrare și manipul are a resurselor;
– minimiz area pierderilor în timpul tr ansporturilor și la depozit are;
– reducere a cheltuielilor leg ate de exp ansiune a și gospod ărirea depozitelor.
În aceste scopuri, serve ște modelul EOQ (Economic Order Qu antity) – modelul mărimii
optime a comenzii, c are prevede s atisfacerea următoarelor condi ții:
– vânzările se f ac peste o anumit ă perio adă de timp s au se distribuie în mod eg al pe p arcursul
întregului an;
– indicii v ânzărilor sunt fix ați pentru fiec are perio adă sau prog nozați în mod ide al;
– nu exist ă nici o certitudine, comenzile fiind onor ate fără re ținere.
Modelul ilustre ază că unele cheltuieli cresc od ată cu sporire a volumului stocurilor de m ărfuri
și materiale, în timp ce alte cheltuieli, cum ar fi m ărimea optim ă a comenzii, EOQ, c are
minimize ază cheltuielile gener ale leg ate de aprovizion area și deținere a stocurilor de m ărfuri și
materiale, sc ad. M ărimea optim ă a comenzii o putem c alcula conform formulei:
PCSFEOQ***2
,unde: (1.1.)
F – exprim ă cheltuielile st abilite pentru întreținere a stocurilor de m ărfuri și materiale;
S – neces arul anual de stocuri;
C – cheltuielile pentru p ăstrarea stocurilor, exprim ate în procente din v aloarea stocurilor;
P – prețul de cump ărare pe c are întreprindere a trebuie s ă-l plătească pentru o unit ate de stoc.
Gestiune a stocurilor presupune și controlul asupra integrității, suficienței acestor a.
În acest context, este eficientă utiliz area următo arelor metode:
1. Metod a liniei ro șii – metod ă de gestiune a stocurilor, în cazul c ăreia, în interiorul
bunc ărului cu m aterii prime, se tr asează o linie ro șie, pentru a vede a nivelul punctului de re ânnoire
al stocurilor. Utiliz area acestei metode este eficient ă în c azul întreprinderilor din industri a
aliment ară pentru păstr area diferitelor condimente (piper, v anilie, rom).
2. Metod a cu dou ă bunc ăre – potrivit metodei d ate punctul de re ânnoire a stocului se atinge
atunci, c ând într-unul din bunc ăre se epuize ază rezervele. Această metodă este eficientă în c azul
întreprinderilor de comerț cu amănuntul, d ar și pentru unele întreprinderi din industrie, cum ar fi
nasturii pentru secți a de confecții, cuiele pentru secți a de asamblare etc.
3. Sistemul computeriz at de g estiune a stocurilor – în cadrul c ăruia stabilire a punctului de
reânnoire a comenzii și corect area stocurilor se efectue ază utiliz ând progr amele computeriz ate.
În cadrul acestui sistem, au fost el aborate și scheme de gestion are a comenzilor, c are permit
formarea lor cu ajutorul unor p arametri. Un a din aceste scheme reprezint ă un sistem de modele,
care, în calcule, țin se ama de: neces arul zilnic mediu de m aterie prim ă; dur ata medie de
aprovizion are; cel m ai prob abil nivel minim și maxim al stocurilor; nivelu l de stocuri l a care se f ace
comanda; num ărul m axim și minim de zile pentru îndeplinire a unei comenzi.
În opini a noastră, modelele prezent ate au, în mare m ăsură, un c aracter teoretic. În speci al,
cheltuielile pentru depozit are au, de obicei, o leg ătură neliniară cu nivelul stocurilor, fiind destul de
dificil s ă se calculeze v aloarea mai mult s au mai puțin accept abilă a factorilor ini țiali din modele.
Scopul de b ază al acestor modele este f acilitarea înțelegerii logice a sistemului de gestion are a
stocurilor . Cu to ate aceste a, pentru multe întreprinderi, ele d au posibilit atea obținerii unor repere cu
import anță practică în condi țiile actuale de gestiune.
Cel m ai import ant element al analizei stocurilor este ev aluarea randamentului lor. Sum a
mijlo acelor antren ate supliment ar în circuit (s au sco ase din circuit) se c alcule ază pe baza formulei:
∆MB=(b i-bo)*V ,unde: (1.2.)
∆MB indic ă suma mijlo acelor antren ate supliment ar în circuit, d acă ∆MB < 0, s au sum a mijlo acelor
retrase din circuit, d acă ∆MB > 0;
bi – rotația stocurilor în zile, în perio ada de bază;
bo – rotația stocurilor în zile, în perio ada de referin ță;
V- vitez a de rot ație efectiv ă pentru o zi, în perio ada de gestiune.13
Pe lângă problem a optimiz ării stocurilor, pl anificarea economic ă și financiară, trebuie s ă
rezolve problem a monitoriz ării det aliate a stocurilor de v aloare mic ă, dar care de țin o pondere m are
ca număr de articole, folos indu-se, în acest scop, metodele glob ale. Unul din sistemele aplicate
13 Kovalev V.G., Vvedenie v finansovyy menedzhment. – Moskva: «Finansy i Statistika», 1999 – 768s.
pentru controlul nivelului de utiliz are a stocurilor, precum și pentru modific area mărimii optime a
stocurilor și a volumului obiectelor de p ăstrare, este sistemul ABC, numit și metod a 20/80,
conceput ă de savantul P areto. 14
Ideea de bază a acestui a const ă în faptul c ă totalitatea de rezerve se divide în trei c ategorii
(sau mai multe). Esen ța acestui mod de abordare preconize ază că un grup de stocuri de m ărfuri și
materiale, rel ativ mic du pă cantitate, po ate reprezent a o pondere consider abilă a stocurilor de
mărfuri și materiale ca valoare. Astfel, conform opiniilor s avantului, stocurile de m ărfuri și
materiale din grupul A ar trebui control ate amănunțit, iar cantitatea lor să fie men ținută la un nivel
relativ sc ăzut. Cele din grupul B ar trebui control ate în cazul unei invent arieri lun are, iar cele din
grupul C pot fi permise în cantități mari. Astfel, metod a ABC permite urm ărirea detaliată a
stocurilor din grupele A, B și determin area mărimii m atematice optime a acestor a. Din acest punct
de vedere, neces arul de c apital pentru form area și păstrarea lor trebuie s ă fie minim. Pentru aceste
grupe, se justific ă folosire a metodelor analitice de fund ament are a nevoii de func ționare pe tipuri de
stocuri, pe c ategorii de stocuri și chiar pe elemente componente nomin alizate. Din punct de vedere
al reducerii cheltuielilor de aprovizion are și transport are, stocurile din grup a C (m ateriale și produse
diverse) necesit ă a fi achizi ționate în cantități mari. Metod a examinată este simpl ă de execut at,
căpătând o l argă utiliz are în cadrul firmelor occident ale.
Pe lângă metodele reflect ate, specificăm și metod a KANBAN, care po ate fi întâlnită și sub
denumire a metod a stocului zero s au metod a de producție în flux continuu, actualmente fiind
utiliz ată în SU A și în țările europene. Ideea de bază a sistemului const ă în faptul c ă întreprindere a
trebuie s ă dețină un stoc minim, pentru c are furnizorii ar trebui s ă poată livra la timp resursele
materiale neces are întrepri nderii. Acest sistem este m ai extins dec ât un sistem obi șnuit de gestiune a
stocurilor. Sum a stocurilor este redus ă, ca și timpul și dist anța dintre oper ațiuni. Pentru c a agentul
economic s ă poată livra rapid, trebuie s ă mențină relații de lung ă lurată cu furnizorii și să existe o
bună coordon are.
Sistemul K anban modific ă ipotezele modelului cl asic și, din aceste considerente, este
binevenit ă implement area lui în practica de lucru a întreprinderilor. Avantajele acestui sistem sunt:
– diminue ază costul de com andă al stocurilor, cee a ce se po ate ob ține printr -o loc alizare
juridic ă a unităților de produc ție;
– diminue ază stocul de sigur anță, amelior ând rel ațiile dintre întreprindere și furnizori. Acest
14 Tomas R., Kolichestvennye metody analiza hozyaystvennoy deyatelnosti . – Moskva: Delo i servis, 1999 –
336s
sistem permite deg ajarea trezoreriei pentru noi investi ții.
Stocurile, în bil anțul întreprinderilor, constituie o p arte m ai mult s au mai puțin import antă.
Deci, un stoc puternic crescut antrene ază costuri consider abile.
Actualmente, numero ase metode de gestiune a stocurilor, utilize ază tot m ai mult
instrumentele infor matice. Modelul cl asic este b azat pe concep ția că anumite costuri cresc atunci,
când stocurile se m ăresc, în timp ce altele se diminue ază concomitent. Metod a Kanban consider ă că
aceste costuri pot fi minimiz ate gr ație unei m ai bune loc alizări și coordon ări între întreprinderi.
Pentru a deține perm anent un nivel s atisfăcător al stocurilor, se cere un control strict asupra
clien ților. Între resursele proprii și datoriile clien ților exist ă o corel ație, întruc ât cei din urm ă se
achită cu agentul economic și acesta, la rândul s ău, se aprovizione ază cu stocuri.
Etapa actuală de dezvolt are a sistemului întreprinderile se c aracterize ază prin cre șterea
nivelului cre anțelor și nerespect area termenelor de pl ată a acestor a, cee a ce genere ază probleme
legate de onor area oblig ațiunilor de pl ată.
Din acest motiv, o s arcină import antă a managementului fin anciar, const ă în gestion area
eficient ă a creanțelor, pentru optimiz area sumei tot ale și asigur area încasării la timp a datoriilor.
Politic a de gestion are a creanțelor repre zintă o component ă a politicii de gestiune a activelor
curente , precum și a celei de m arketing. E a este orient ată spre extindere a volumului de
comerci alizare a produselor și const ă în optimiz area volumului tot al al datoriilor și în asigur area
încasării lor la timp. El aborând politic a de credit are a cump ărătorilor, agentul economic ar trebui s ă-
și precizeze pozi ția în urm ătoarele probleme -cheie: termenul de acordare a creditului; st andardele
solvabilității; sistemul de cre are a rezervelor în baza unor d atorii problem atice; sistemul de colect are
a plăților și de acordare a rabaturilor.
Clien ții reprezint ă creanțe ale întreprinderii, rezult ate din livr area de bunuri și/s au prest area
de servicii și care au o anumit ă scadență. În c adrul sistemului de colect are a plăților, adesea, se pune
accentul pe metodele represive de lucru cu debitorii r ău-platnici. D ar metodele de stimul are au un
efect cu mult m ai mare, la aceste a atribuindu -se și opțiunea cump ărătorilor pentru ob ținere a
reducerilor l a prețul de livr are (2/10 net 30). L a baza calculelor, este neces ar să fie puse abordările,
ce justific a luarea în consider are a dinamicii sc ăderii puterii de cump ărare a unității monet are.
Princip alii indici folosi ți pentru c alcule sunt indicele pre țurilor ( Ip) și coeficientul de scădere a
puterii de cump ărare a unității monet are (k pc), leg ate de indicele pre țurilor prin urm ătoarea formul ă:
15
kpc = 1/ Ip. (1.3.)
Logic a raționamentelor, în acest c az, este urm ătoarea: dacă suma contr actului pentru
achitarea produselor este eg ală cu S, i ar pre țurile pentru o perio adă din momentul livr ării până în
momentul achitării au crescut, presupunem cu 20%, v aloarea reală a mărimii S, în momentul
obținerii pl ății, ținându-se se ama de schimb area puterii de cump ărare a banilor, v a fi mai mic ă și va
constitui: 16
S1= S / Ip = S * k pc (1.4.)
Pierdere a indirect ă din c auza inflației constituie (1 – kpc). Este evident f aptul c ă reduc ând
perio ada de stingere a creanței, se pot reduce pierderile indirecte.
Consider ăm că metod a examinată poate fi aplicată prin diferite moduri în analiza retrospectiv ă
și de perspectiv ă. Mai oportun ă este efectu area calculelor de imit are, în care variază mărimile
prognoz ate ale ritmurilor infl ației, dob ânzile b ancare și num ărul zilelor de reducere a perio adei de
rambursare, calculând valorile optimiste și pesimiste ale acestor indici. Pentru îmbun ătățirea stării
creanțelor l a nivelul întreprinderii, este neces ară întreprindere a următoarelor m ăsuri:
a) urmărirea sistem atică a propor ției dintre d atorii și cre anțe. Cre șterea consider abilă a
creanțelor pune în alertă stabilitatea financiară a întreprinderii și impune necesit atea atragerii
surselor supliment are de fin anțare;
b) după posibilit ate, orient area spre m ărirea numărului clien ților, cu scopul mic șorării riscului
de ne achitare a plăților din p artea clien ților monopoli ști;
c) monitoringul stării decont ărilor l a datoriile expir ate.
În condi ții infl aționiste, orice prelungire a termenului de pl ată conduce l a încasarea reală
numai a unei p ărți din costul lucr ărilor execut ate, serv iciilor prest ate.
În cazul gestion ării resurselor b ănești, managerul rezolv ă următoarele s arcini:
1) tranzacțion ală, adică optimiz area mărimii mijlo acelor b ănești din conturi și din c asierie pentru
onorarea angajamentelor de pl ată față de creditori, f ață de muncitori și func ționari, față de
propriet arii de c apital, față de buget;
2) de asigur ări, potrivit c ăreia mijloacele b ănești sunt ținute în conturi s au în c asierie, pentru c azuri
15 Uotshem T., Kollich estvennye metody v finansah. – Moskva: YuNITI, 1999 – 517s
16 Hampton J. J. Financial Decision M arking (Concepts, problems and cases). – Prenrice H all Intern ational Inc., 1989 –
95 pag.
neprev ăzute, cu cerere a de achitare de urgen ță a angajamentelor s au de compens are a daunei.
Mecanismele de gestion are a mijlo acelor b ănești, la nivelul întreprinderilor, Sunt menite să
asigure re alizarea măsurilor urgente de re ânnoire a solvabilității și de redres are a stabilității
financiare din contul rezervelor interne. Aceste a se bazează pe st abilire a consecventă a deciziilor
manageriale în conformit ate cu specificul activit ății economice a întreprinderii. Pentru st abilire a
mărimii optime a soldului mijlo acelor b ănești, pr actica propune diverse modele: B aumol -Tobin,
Miller -Orr, St one, model area prin stimul are Monle -Carlo (Modelul Lerner).
Modelul B aumol -Tobin analizează priorit ățile și lacunele p ăstrării mijlo acelor b ănești în
conturi, în c asierie etc. Modelul st abilește nivelul optim al mijlo acelor b ănești ce nu ar trebui s ă fie
investit. Sum a complet ării Q se calcule ază prin formul a: 17
rcVQ**2 ,unde: (1.5.)
V – reprezint ă neces arul de mijlo ace bănești prognoz at într-o anumit ă perio adă
c – cheltuielile de o sin gură dată pentru convertire a mijlo acelor b ănești în valori mobili are;
r – venitul în procente accept abil și posibil, provenit de l a investi țiile fin anciare pe termen scurt, cum
ar fi v alorile mobili are de st at.
Modelul reprezint ă o adaptare simpl ă a modelu lui cl asic de gestiune a stocurilor de m ărfuri
și materiale Wilson și Within. Modelul anterior a suport at o serie de îmbunătățiri, suger ate de
gestiune a stocurilor de mărfuri și m ateriale.
Modelul Miller -Orr presupune instituire a unor limite de control cu scopul adoptării
deciziilor privind desfășur area unor oper ații investițion ale. D acă soldul mijlo acelor b ănești, într-un
moment o arecare, atinge limit a superio ară, aceste a se investesc în active cu o lichidit ate înaltă. În
cazul reducerii soldului mijlo acelor b ănești până la limit a inferio ară, activele sunt comerci alizate,
nivelul soldului sporind p ână la o anumit ă valoare optim ă. Modelul Miller -Orr (uneori, numit model
al limitei de control) propune s arcina: determin area limitelor superio ară și inferio ară de control,
precum și determin area valorii optime a soldului.
Modelul Stone constituie dezvolt area, în continu are, a modelului Miller -Orr. Modific ările
acestui a const au în reducere a numărului de oper ațiuni de tr ansform are a mijlo acelor b ănești, întruc ât
modelul Miller -Orr presupune efectu area neântârziată a acțiunilor de tr ansform are a mijlo acelor în
17 Utkin E.A., Finansovoe upravlenie . – Moskva: EKMOS, 1997 – 207 s .
active de înaltă lichidit ate sau vindere a lor pentru sporire a soldului. În modelul Stone, adoptarea
deciziei de tr ansform are este pus ă în func țiune de prognoz a mișcării soldului de mijlo ace bănești.
Metod a de model are prin imit ație Monte -Carlo poate fi aplicată pentru estim area valorii
optime a soldului de mijlo ace bănești.
În pofid a tuturor îmbun ătățirilor, subliniem c ă modelele de optimiz are a bugetului de
mijloace b ănești s-au dovedit a fi pre a puțin eficiente. În primul r ând, ipotezele c are vize ază
încasările și plățile sunt, adesea, prea simple, f ață de cee a ce exist ă în realitate. În al doile a rând, în
practică, costul tr ansferului de mijlo ace bănești dintr -un cont în altul este infim, cee a ce a atras
critic a acestor modele, b azată pe costul tr ansferului. În al treile a rând, aceste modele au neajunsul c ă
interprete ază deciziile c are vize ază mijlo acele b ănești în numer ar, indiferent de deciziile privind
inves tițiile pe termen scurt și finanțarea pe termen scurt.
Aceste obiec ții critice explic ă lipsa interesului pentru modelele respective din p artea
practicienilor, c are consider ă, foarte frecvent, c ă valoarea optim ă a banilor în numer ar este v aloarea
nulă și caută toate metodele posibile, ce permit apropiere a de aceast etalon.
Eficien ța funcționării întreprinderii reprezint ă rezult atul unor decizii distincte, adoptate
perm anent de c ătre gestion arii acestei a. Practica arată că, în c adrul activit ății întreprinderi lor din
Republic a Moldov a exist ă o deficien ță gener ală – creșterea neântemei ată a mărimii stocurilor de
mărfuri și materiale, cre anțelor, inst abilitatea fluxurilor de mijlo ace bănești, gestion area pasivă a
activelor circul ante. Însă, dup ă cum s -a eviden țiat anterior, de bun a gestion are a activelor circul ante
depinde activit atea cotidi ană a întreprinderii cu orice form ă de propriet ate. Din cele expuse m ai sus,
consider ăm că optimiz area necesit ăților economice și a celor fin anciare circul ante se re alizează prin
implement area întregului arsenal de abordări și metode de gestiune a părții mobile a patrimoniului.
Astfel, metodele existente de gestion are a activelor circul ante, a relațiilor în procesul rot ației
mijlo acelor fin anciare au scopul de a asigur a o activitate economică dur abilă și de obținere a unui
profit suficient.
Capitolul II. ANALIZA REZULT ATELOR FIN ANCIARE SI A EFIC ACITĂȚII
UTILIZĂRII ACTIVELOR CIRCUL ANTE ÎN C ADRUL “TERMOELECTRIC A” S.A.
2.1. Evoluți a activității economico -financiare a „Termoel ectric a” S.A.
Prim a centr ală electrice cu termofic are din Chișinău (CET -1) a apărut în 1946 în urm a unei
hotărâri de Guvern. Astfel, 3 ani m ai târziu au început lucrările de construcție și mont are, iar la 2
septembrie 1951 CET -1 a livrat primul curent elec tric industri al.
În anii 1966 -1969 s -a efectu at prim a reconstrucție a utilajului Centr alei cu trecere a cazanelor
la ardere a gazelor și păcurii și m ajorarea debitului de abur de l a 35 până l a 50 t/h, au fost de
asemene a moderniz ate turbinele nr. 4 și nr. 5. În legătură cu sporire a sarcinilor termice în or.
Chișinău în anii 1968 -1969 l a CET -1 au fost d ate în explo atare două c azane de apă fierbinte a cîte
100 Gc al/h fiec are.
Centr ala Electric a cu Termofic are nr.2 și -a început activit atea la 31 decembrie 1976. Darea
în explo atare a primului bloc energetic a fost efectu ată de către 194 de speci aliști, reprezent anți ai
CET -1 din Chișinău, Centr ala Electrică R aională de St at „Cuciurg an”, Hidrocentr alei electrice din
Dubăs ari, a stațiilor electrice m ari din Ucr aina, Rusia, precum și de energeticienii moldoveni, c are
au susținut o st agiere preventivă l a CET -8 din Moscov a, la CET -2 din Rostov și l a CET -2 din Rig a.
Ulterior, în 1978, od ată cu d area în explo atare al doile a bloc energetic a sporit subst anțial
asigur area cu energie a orașului Chișinău. Atingând c apacitatea electrică proiect ată de 240 MW și
termică de 1200 Gc al/h CET -2 ea devine m ai târziu ce a mai mare centr ală electrotermică din
republică.
Începând cu anul 1990, S A “Termocom” explo atează gospodări a termică (centr ale termice și
rețele termice de distribuție) din loc alitățile zonei suburb ane ale municipiului Chișinău. Aceasta are
în componenț a sa 18 centr ale termice cu o c apacitate de producție de l a 1,2 până l a 34,4 Gc al/h, i ar
din anul 1999, od ată cu anexarea SA „Rapdet”, „Termocom” -ul și-a asumat răspundere a pentru încă
trei centr ale termice de încălzire a apei: de Sud, de Vest și de Est, a căror productivit ate atinge cot a
de 320 -400 Gc al/h.
În 2015 a fost re alizată consolid area sectorul într -o singură comp anie nouă Societ atea pe
acțiuni „Termoelectric a”.
„Termoelectric a” S.A. a incorpor at entitățile existente anterior – S.A. „Termocom”, S. A.
„CET -1” și S. A. „CET -2”, astfel a fost soluțion ată deficienț a instituțion ală a sistemului.
La 21 iulie 2015 Comisi a Națională a Pieții Fin anciare și l a 16 iunie 2015 C amera
Înregistrării de St at, au efectu at reînregistr area societății "Termoelectric a"S.A.
Valoarea capitalului soci al la 16 iulie 2015 a constituit 554 051 660 lei.
Urmare a evoluției istorice a Sistemului d e Aliment are Centr alizată cu Energie Termică
(SACET), c are de -a lungul anilor nu a benefici at de investiții în moderniz area utilajelor, sistemul
având un gr ad înalt al uzurii tehnice, str ategia întreprinderii a fost orient ată priorit ar spre
eficientiz area SACET – ului, prin urm are, la 15.04.2015, a fost semn at Acordul de fin anțare dintre
Republic a Moldov a și Banca Intern ațională pentru Reconstrucție și Dezvolt are (instituție fin anciară,
componentă a Băncii Mondi ale) în vedere a realizării Proiectului de îmbu nătățire a eficienței
sectorului de aliment are centr alizată cu energie termică.
Proiectul are trei componente:
Component a 1: Investiții priorit are în S ACET (Sistemul de Aliment are Centr alizată cu Energie
Termică).
Component a 2: Suport pentru închidere a CET -1.
Component a 3: Administr area Proiectului.
Societ atea pe Acțiuni „Termoelectric a” este princip alul producător și furnizor de energie
electrică și termică în or. Chișinău și suburbii acestui a.
Comp ania a plătit în anul 2014 impozit pe venit în sumă de tot ală de 2 365 mii lei, i ar în anul
2015, deoarece întreprindere a a înregistr at pierderi consider abile ( -261683 mii lei), nu a fost achitat
impozit pe venit.
Volumul de vânzări al “Termoelectric a” S.A. s-a mărit cu 32% în 2015 f ață de anul 2014, însă
datorită m ajorării costului vînzărilor cu cc a 50%, profitul comp aniei a înregistr at valori neg ative
(pierderi – 361362,9 mii lei).
Pentru a-și desfășur a activit atea, întreprindere a are nevoie de p atrimoniu c are reprezintă
totalitatea resurselor control ate de agentul economic. Analiza situației p atrimoni ale presupune
examinarea activelor control ate de întreprindere, indiferent de sursele de fin anțare ale acestor a.
În vedere a aprecierii situ ației p atrimoni ale se studi ază mărime a și evoluți a resurselor
economice, r eflect ate în activul Bil anțului cont abil.
Din T abelul A 4.1, observăm că v aloarea totală a patrimoniului utiliz at de către
„Termoelectric a” S.A. a scăzut în din amică cu 1966196473 lei față de 2014 s au cu 28 p.p. și a
crescut cu 1561422886 lei în 2015 f ață de 2013 (cu 45 p.p.). Această creștere, consider ată benefică,
a fost d atorată de influenț a ambilor f actori, atât activele circul ante, cât și cele imobiliz ate. Însă un
ritm m ai acceler at l-au înregistr at activele circul ante. Astfel, v aloarea acestor a s-a micșor at cu 31
p.p. în anul 2015 f ață de 2014 și s -a majorat cu 89 f ață de 2013. Aceasta a gener at scădere a activului
total cu 558185704 lei f ață de 2014 și au o creștere a cu 586552438 lei f ață de 2013. L a rândul său,
activele pe termen scurt, au crescut su b influenț a aproxim ativ tuturor componentelor, m ai puțin a
investițiilor pe termen scurt, c are sunt prezente nesemnific ativ la „Termoelectric a”S.A.. Prezenț a
acestor investiții în următorii ani analizați poate fi explic ată prin gr adul scăzut de dezvolt are a pieței
titlurilor fin anciare pe termen scurt în Republic a Moldov a. Creștere a cea mai import antă din
celel alte componente ale activului circul ant, pentru perio ada 2014 -2015 a înregistr at-o marfurile.
Aceste a sporesc cu 6 p.p. și cu 3109 p.p. Această creșt ere po ate fi privită drept un a nefavorabilă,
deoarece v a gener a creștere a cheltuielilor de deepozit are, in același timp crestere a acestiu indic ator
indică f aptul că vitez a de rot ație a marfurilor a scăzut consider abil cee a ce se apreci aza negativ.
Această situație dovedește un m anagement ineficient al stocurilor de mărfuri și m ateriale. Sporire a
activului circul ant față de anul 2013 a fost influenț ată preponderent de creștere a spect aculoasă a
altor active circul ante, v aloarea căror a se m ajorează cu 3637 p.p . Spre deosebire de activele
circul ante, activele imobiliz ate cresc în speci al din contul activelor necorpor ale în anul 2015 f ață de
2013, de asemene a observându -se o creștere și l a activele corpor ale in curs de execuție. Considerăm
aceasta drept un f actor pozitiv, deo arece activele m ateriale includ activele corpor ale in curs de
execuție, c are la rândul lor forme ază baza comerci ală a întreprinderii.
În continu are vom analiza ratele de structură a patrimoniului „Termoelectric a” S.A. Din
Tabelul A 5.1, și d in figur a 2.1. observăm că p artea cea mai mare a patrimoniului este form ată din
active imobiliz ate. Astfel, r ata imobilizărilor constituie 75,27% în 2015, cee a ce este cu 5,77% m ai
puțin decât în anul 2013 și cu 1,03% m ai mult decât în 2014. V aloarea acestui indic ator, conform
normelor autohtone, nu trebuie să depășe ască 2/3 din tot al patrimoniul utiliz at (66,66%). În c az
contr ar, întreprindere a va întâmpin a dificultăți gener ate de lichidit ate scăzută. În c adrul
„Termoelectric a”S.A.., imobilizările au depăș it această limită, cee a ce este apreci at drept neg ativ.
Partea majoritară a activelor imobiliz ate este form ată din activele corpor ale in curs de execuție și
deoarece „Termoelectric a” S.A. este o întreprindere de producție, nu considerăm ex agerată valoarea
ridicată a ratei imobilizărilor. .
Figur a 2.1. Din amica structurii p atrimoni ale pentru anii 2013 – 2015
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale ” Termoelectric a” S.A.
Atât activele circul ante, cît și activele imobiliz ate au aceiași ev oluție astfel r ata activelor circul ante
în 2015 sc ade față de 2014 cu 1.03% și crește cu 5.77% f ață de 2013, după cum ilustre ază figur a 2.3.
partea majoritară a activelor circul ante o constituie cre anțele comnerci ale, m aterialele și numer arul
în caserie și la conturile circul ante, constituind in sum a 22.86% în 2015. O pondere m are au
creanțele comerci ale 20.12 %, cee a ce este m ai puțin decât în perio adele precedente și ne permite să
concluzionăm că întreprindere a analizată duce o politică eficientă de gesti une a creanțelor și
efectui ază continuu o inform are, analiză și ev aluare a situației economico -financiare. O pondere m ai
puțin consider abilă o au celel ante active, constituind 1.87% în 2015, v aloare care este în m ajorare
față de situ ația din anul precedent .
Figur a 2.2. Din amica rezult atului fin anciar al activității „Termoelectric a” S.A.
Surs a: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale „Termoelectric a” S.A.
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
2013 2014 2015
Anii81.04
74.24 75.27
18.96 25.76 24.73 % Active imobilizate
% Active circulante
2013 2014 2015
Rezultatul financiar -19.5 -9.7 -36.1-19.5 -9.7
-36.1
-40-30-20-100 mln lei Rezultatul financiar
Figur a 2.3 Structur a activelor circul ante la „Termoelectric a” S.A. în anul 2015
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale „Termoelectric a” S.A.
Este bine cunoscut f aptul că din amica rezult atului fin anciar al activității întreprinderii depinde
de o serie de f actori endogeni și exogeni, c are acțione ază atât în sensul m ajorării lui, cât și în direcți a
reducerii. În mod schem atic, rezult atele activității „Termoelectric a”S.A. sunt prezent ate în figur a
2.2.
Ratele echilibrului fin anciar sunt de f apt expresi a echilibrului fin anciar pe termen lung și scurt
și a echilibrului fun cțion al, evidențiind existenț a sau inexistenț a fondului de rulment (FR), a nevoii
de fond de rulment (NFR) și a trezoreriei nete (TN) (indic atori de echilibru fin anciar).
Din această categorie f ac parte ratele de fin anțare și r atele de lichidit ate:
Ratele de fin anțare pun în evidență mod alitățile de fin anțare a investițiilor întreprinderii,
investiții c are pot fi: str ategice, de explo atare și de echilibru.
La măsur area condițiilor de echilibru fin anciar ce rezultă din confrunt area lichidității activelor
cu exigibilit atea resurselor, servește fondul de rulment, c are se prezintă c a sursă import antă de
finanțare a activelor circul ante, i ar insuficienț a acestui a const ată situ ația nefavorabilă în c are se află
întreprindere a. Bilanțul este instrumentul de reflect are a echilibrului fin anciar al întreprinderii l a
încheiere a exercițiului, de reflect are m aterială (prin active) a modului de utiliz are a capitalurilor
proprii și împrumut ate.
1.5
0.03 0.01 0.02 20.12
0.22
1.04
0.01
0.3 1.23
0.01 0.04 0.2 Rata materialelor- 1,5
Rata OMVSD- 0,03
Rata producției în curs de execuție
și produse – 0,01
Rara mărfurilor- 0,02
Rata creanțelor comerciale – 20,12
Rata avansurilor acordate curente –
0.22
Rata creanțe ale bugetului- 1.04
Rata creanțelor ale personalului-
0,01
Rata altor creanțe curente- 0.3
Rata numerarului în casierie și la
conturi curente- 1,23
Rata altor elemente de numerar-
0.01
Rata investițiilor financiare
curente in părți neafiliate- 0.04
Rata altor active circulante- 0.2
Fond de rulment = C apitaluri perm anente – Active pe termen lung (imobiliz ate) (2.1.)
Determin area, prin c alcul, a fondului de rulment și neînscriere a lui distinctă într -un post din
pasivul bil anțului este o consecință a gestiunii glob ale și unit are a fondurilor întreprinderii, fără a
separa distinct fondurile pentru invest iții de cele pentru producție. Utiliz area globală, fără destin ații
prest abilite a fondurilor bănești, dă întreprinderii posibilit atea de a-și aloca resursele unde nevoi a de
finanțare impune acest lucru, fie că este vorb a de investiții, de producție, de cer cetare etc.
Această libert ate este însoțită însă de o m are respons abilitate în privinț a elaborării unei politici
coerente de fin anțare a întreprinderii în măsură să asigure dezvolt area echilibr ată a tuturor
secto arelor de activit ate și să determine succesu l societății în r aport cu concurenț a. Nu pot fi
neglij ate necesitățile de fin anțare ale investițiilor (cu efecte benefice în timp), pentru necesități
stringente de fin anțare ale producției (cu efecte imedi ate), întrucât se afecte ază str ategia de fin anțare
a dezvoltării întreprinderii, în r aport cu o pi ață liberă, deschisă pentru concurență. După cum nici
preponderenț a finanțării dezvoltării, în detrimentul producției nu po ate fi accept ată în același context
al unei politici fin anciare echilibr ate a întrepri nderii. S -ar înregistr a, în acest din urmă c az, un fond
de rulment neg ativ cu implic ații serio ase asupra trezoreriei și deci, a capacității ei de pl ată.
Pentru m ajorarea fondului de rulment net întreprindere a poate aplica urmatoarele m asuri:
creșterea aporturilor asociaților
obținere a de subvenții
crestere a în situ ații justific ative a rezervelor
creștere a datoriilor fin anciare (prin emisiuni de oblig ațiuni, prin contr actarea de noi
credite pe termen lung).
Necesitățile de fin anțare ale ciclului de explo atare (în stocuri și cre anțe) sunt acoperite, în ce a
mai mare parte, din surse tempor are corespunzăto are (d atorii circul ante: furnizori, buget, s alariați
etc.). Diferenț a dintre necesitățile de fin anțare ale ciclului de explo atare și d atoriile de explo atare
este numită nevoi a de fond de rulment (NFR). Ea este expresi a realizării echilibrului fin anciar pe
termen scurt, respectiv, a echilibrului dintre neces arul și resursele de c apitaluri circul ante
(circul ante).
NFR = (Stocuri + Cre anțe) – Datorii pe termen scu rt(circul ante) (2.2)
Dacă fondul de rulment, l a un moment d at (al încheierii exercițiului cont abil), este
superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de fin anțare se regăsește sub form a unei
trezorerii nete, concretiz ată în disponibilități bănești, în conturi b ancare și în c asă.
(2.3)
Trezoreri a netă este expresi a cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibr ate și
eficiente. E a relevă c alitatea echilibrului fin anciar gener al al întreprinderii atât pe termen lung, cât și
pe termen scurt. Înregistr area unei trezorerii nete pozitive, în c adrul m ai multor exerciții succesive,
demonstre ază succesul î ntreprinderii în vi ața economică și posibilit atea plasării rent abile a
disponibilităților bănești pentru întărire a poziției ei pe piață.
Tabelul 2.1.
Analiza echilibrului fin anciar a „Termoelectric a” S.A. pentru per ioada 2013 -2015 (mii lei)
Indic atori
2013
2014
2015 Abaterea absolută Ritmul creșterii
2015 -2014 2015 -2013 2015/
2014 2015/
2013
Fondul de
rulment -25511,9 -1739296,9 -120147,2 -17137850 -946353 99 79
Neces arul
de FR -38394,4 -1782604,8 -194798,8 -1744210,4 -156404,4
98 80
Trezoreri a
netă -38139247 -1765211847 -193597315 –
1727072600 -155458068 98 80
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Figur a 2.4. Din amica fondului de rulment l a „Termoelect rica” S.A.
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale Î.M. „Tirex Petrol” S. A.
Analizând d atele din tabelul 2.1. și figur a 2.4., observăm că fondul d e rulment, s au activul
curent net înregistre ază o scădere continuă, astfel în 2015 acesta atestă v aloarea de -120147,2mii -25.5
-173.9 -120.1
-200.0-150.0-100.0-50.00.0
2013 2014 2015
fondul de rulment -25.5 -173.9 -120.1Mln lei fondul de rulment
Trezoreia
netă
Fond de
rulment
Nevoia de
fond de
rulment = –
lei, cee a ce exprimă situ ația nefavorabilă determin ată de insuficienț a capitalului perm anent, c are
nu permite acoperire a atât a nevoilor perm anente, cât și cre area unui fond de sigur anță, pentru
acoperire a nevoilor circul ante (din activit atea operațională). Această diminu are s-a datorat
micșorării c apitalului perm anent într -un ritm m ai acceler at decât descreștere a activelor
imobiliz ate. În același timp, pe p arcursul acelei ași perio ade 2013 -2015 are loc scădere a activelor
circulante concomitent diminuării d atoriilor circul ante. Deo arece trezoreri a < 0 la întreprindere
există un deficit m ajor de resurse st abile asupra mijlo acelor ciclului de explo atare. Apare un
deficit de lichidități f ață de creditele b ancare pe termen scurt , deficit c are necesită credite
bancare pe termen scurt, conform c alculelor observăm că l a întreprindere a noastră este lipsă de
disponibilități bănești l a un moment d at pe p arcursul anilor 2014 -2015, aceasta fiind un semn al a
unei stări de dezechilibru fin anciar pe termen scurt. Evoluți a descrescăto are a deficitului de
trezorerie netă este f avorabilă pentru situ ația financiară a întreprinderii, astfel diminu area acestei a
pe parcursul anilor 2013 -2014 v a conduce l a aceea ca întreprindere a să nu apeleze l a noi credite
bancare pe termen scurt utiliz ate pentru fin anțarea creșterii trezoreriei active.
Astfel, după cum atestă rezult atele analizei efectu ate, în et apa actuală „Termoelectric a”S.A. se
află în f aza stabilizării economice rel ative. Deosebit de import ant este f aptul că sistemul și -a păstr at
atât integrit atea, precum și princip alele direcții de activit ate, dispunând, în continu are, de un
potenți al economic solid. Pentru perio ada de analiză, s -a majorat volumul activității atât în
ansamblu, cât și pe princip alele direcții de activit ate,însă d atorită costurilor vînzărilor m ari
întreprindere a „Termo electric a”S.A. a înregistr at în perio ada analizată pierderi fin anciare, îns a o
creștere a volumului activelor circul ante proprii. Pr actica de lucru a „Termoelectric a” S.A. a
confirm at faptul că e a dispune de rezerve interne de m ajorare a activității.
Consi derăm că, pentru desfășur area mai eficientă a activității și înregistr area unor rezult ate
financiare avansate, este neces ară o politică flexibilă de gestiune a patrimoniului, elementul de b ază
al cărui a îl reprezintă activele circul ante.
2.2. Activele cir culante – factor determin ant al situ ației fin anciare a „Termoelectric a” S.A.
Eficienț a utilizării resurselor fin anciare ale întreprinderii se reflectă, în mod concentr at, în
situația ei fin anciară. Aceasta, fiind o noțiune complexă, se caracterize ază print r-un sistem de
indic atori privind constituire a, rep artizarea și utiliz area resurselor fin anciare. În același timp, e a
manifestă și o c aracteristică a competitivității s ale fin anciare (adică a solvabilității, credibilității etc.)
și respectării oblig ațiunil or față de st at și alți parteneri de afaceri. Pr actic, toți utiliz atorii de
inform ație financiară ai întreprinderii, în scopul adoptării deciziilor respective și re alizării
intereselor proprii, folosesc diverse metode de di agnostic fin anciar.
Actualmente, există o multitudine de metode de ev aluare, ce includ o serie v ariată de diverși
coeficienți. Cu to ate aceste a, multe dintre metodele existente sunt relu ate din pr actica analizei
financiare a întreprinderilor străine, i ar, întrucât du alitatea autohtonă nu acceptă tr anslarea mecanică
a metodologiei altor st ate, apare necesit atea unei anumite concretizări a sistemului de indic atori,
utiliz ați pentru analiza situației fin anciare din republică. După cum s -a remarcat „Termoelectric a”
S.A. are specificul său, cee a ce impune c a, la analiza financiară a funcționării ei, să se utilizeze o
serie de coeficienți bine determin ați, care, în opini a noastră, corespund pe deplin s arcinilor stipul ate.
În cadrul studiului, di agnosticul fin anciar, a fost efectu at pe b aza rapoartelor fin anciale în
perio ada 2013 – 2015. Inform ația de bază privito are la activit atea structurii analizate este prezentă în
tabelul A 4.1. Rem arcăm f aptul că scopul cercetării rezidă în reflect area situației re ale a
întreprinderii analizate, în vedere a fundamentării propunerilor concrete de înlătur are a lacunelor
existente.
Formulele de c alcul al indic atorilor situ ației fin anciare sunt reflect ate în Tabelul A 6.1.
Indic atorii solv abilității
Lichidit atea, reprezintă c apacitatea întreprinderii de a face față datoriilor s ale circul ante prin
transform area activelor s ale în lichidități. C alculul lichidității se f ace cu ajutorul următorilor
indic atori:
Lichidit atea curentă , reflectă activele ce urme ază a fi convertite în numer ar pentru a se pute a
achita datoriil e pe termen scurt.
Lichidit atea intermedi ară, reprezintă un c az particul ar al lichidității circul ante, condițion at de
faptul excluderii din componenț a activelor lichide a stocurilor de mărfuri și m ateriale, precum și a
altor active circul ante. Acest coefic ient reflectă cot a datoriilor pe termen scurt pe c are întreprindere a
este c apabilă să o achite prin mobiliz area numer arului din c asierie și l a conturi circul ante,
investițiilor fin anciare circul ante în părți ne afiliate și cre anțele.
Cel m ai strict și dur c riteriu de apreciere al lichidității îl reprezintă coeficientul lichidității
absolute, care caracterize ază cot a datoriilor pe termen scurt(circul ante) pe c are întreprindere a este
capabilă să o achite imedi at utilizând num ai mijlo acele disponibile l a moment .
Din analiza indic atorilor de lichidit ate, se pot desprinde o se amă de aspecte semnific ative și anume:
– dacă între lichidit atea curentă(circul antă) și lichidit atea imedi ată (r apidă) nu apar diferențe
semnific ative, înse amnă că întreprindere a are un specif ic preponderent b azat pe comerț s au în c adrul
ei vitez a de rot ație a stocurilor(m ateriale,OMVSD,mărfuri) este fo arte m are;
– dacă între lichidit atea curentă(circul anta) și între ce a imedi ată (rapidă) diferențele sunt m ari,
cauza poate fi regăsită într -o activitate productivă cu ciclu lung de f abricație, având o viteză mică de
rotație a stocurilor de producție netermin ată;
– când întreprindere a are o trezorerie netă activă se atestă o înclin ație a managementului
întreprinderii spre autonomie fin anciară, dată de o valoare mare a lichidității, c a urmare a datoriilor
reduse pe termen scurt(circul ante).
Întreprinderile c are nu dispun de suficient numer ar și nici nu -și pot converti imedi at o parte din
active (în speci al este vorb a despre m ateriale, OMVSD,mărfuri) în monedă, pentru a-și pute a onora
plățile ajunse l a scadență, intră în st area de încet are a plăților, adică începutul et apei de pref aliment.
Încet area plăților po ate fi determin ată de o creștere economică supr adimen sionată, dar și de un
management defectuos și o sl abă rent abilitate.
Lipsa de lichidit ate se concretize ază în plăți rest ante, imposibilit atea rambursării l a timp a
creditelor și a dobânzilor d atorate, dând n aștere l a blocaj în l anț. Se v a ține se ama totod ată de
produse greu de vândut, produse stoc ate, cre anțe litigio ase, m ateriale aferente unor comenzi sist ate.
Nivelul insuficient al lichidității po ate fi c auzat de:
blocarea în stocuri (m ateriale,OMVSD,mărfuri) a unui volum consider abil din c auza
cererii reduse pe pi ață etc.;
plasamentul ner ațional al resurselor întreprinderii;
utiliz area fondurilor l a reparații sau procur are de active imobiliz ate (echip ament, imobil,
hârtii de v aloare etc.);
deterior area echip amentului și productivit atea joasă a muncii, c alitatea managementului;
deficit de m aterie primă pentru finis area producției;
procur area surplusului de m aterie primă în eventu alitatea unei infl ații;
insolv abilitatea debitorilor etc.
În teori a economică se consideră, că orice activit ate trebuie să „deg ajeze b ani”, să rezulte un
surplus de c apital față de cel investit în afaceri. D acă întreprindere a este profit abilă, atunci veniturile
trebuie să fie m ai mari decât costurile i ar intrările de numer ar să depășe ască ieșirile, f apt ce asigură
solvabilitatea și creștere a economică a întreprinderii.
Solvabilitatea reflectă c apacitatea gener ală a întreprinderii de a transform a activele s ale în cash
pentru pl ata tuturor datoriilor.
Prin analiza pe baza acestui indic ator se urmărește:
pe tot al, rata solvabilității să fie supr aunitară;
pe structură, acea parte reprezent ată de imobilizările corpor ale să fie acoperită, de regulă, cu
surse proprii și în tot al activ pondere a datoriilor tot ale să nu fie m ai mare de 50%.
Nivelul insuficient al solv abilității po ate fi condițion at de:
neconcord anța destin ației c apitalului împrumut at cu dur ata respectivului împrumut;
insolv abilitatea debitorilor și, c a rezult at, imposibilit atea de onor are a datoriei credito are;
neconcord anța termenelor de onor are a datoriilor de debitor și de creditor etc.;
existenț a echip amentelor inut ile, uz ate;
echip amente în arendă;
capital propriu insuficient;
depășire excesivă a capitalului propriu de către activele imobiliz ate, sau activele circul ante.
Tabelul 2.2.
Analiza capacității de pl ată a „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 -2015
Indicatori
2013
2014
2015 Abaterea
absolută Ritmul creșterii
2015 –
2014 2015 –
2013 2015/
2014 2015/
2013
Lichidit atea absolută 0.018 0.010 0.046 0.036 0.027 4.740 2.488
Lichidit atea intermedi ară 0.927 0.494 0.875 0.381 -0.052 1.770 0.944
Lichidit atea curent a 0.963 0.509 0.912 0.403 -0.051 1.792 0.947
Rata solvabilității
gener ale 169.213 144.88
6 155.99
2 11.10
6 –
13.221 1.077 0.922
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale Termoelectric a S.A.
Figur a 2.5. Analiza lichidității „Ter moelectric a” S.A. pentru perio ada 2013 -2015
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale. „Termoelectric a” S.A.
Analizând d atele din t abelul 2.2., c a și din figur a 2.5. observăm că toți coeficienții de
lichidit ate sunt în continuă creștere. Astfel, lichidit atea absolută constituie 0,046 în 2015, cee a ce
înseamnă că d atoriile circul ante nu pot fi achitate din contul numer arului din c asierie și l a conturi
circul ante și a investițiilor . Deo arece v aloarea optimă a acestui indic ator trebuie să fi e > decât 0,2 l a
„Termoelectric a” S.A. acest indic ator se înc adrează mult sub limită, cee a ce îi v a impune, în c az de
necesit ate să apeleze l a credite comerci ale (deo arece în c alculul lichidității absolute sunt cointeres ați
în princip al furnizorii). V aloarea acestui indic ator a fost sub nivel și în perio adele de gestiune
precedente constituind 0,015 în anul 2013 și de 0,010 în anul 2014, astfel creștere a cu 4.740 p.p. în
2015 f ață de 2014 și respectiv cu 2.488 p.p. în 2015 f ață de 2013 este consider ată ben efică. Această
creștere a fost influenț ată atât de sporire a numer arului din c asierie și l a conturi circul ante, cât și de
diminu area datoriilor pe termen scurt(D atorii circul ante).
Lichidit atea intermedi ară este sub nivelul recom andat pe p arcursul perio adei 2014, adică este
mai mică de 0,7. V aloarea cea mai mare acest indic ator o atestă în 2013 fiind eg ală cu 0,927, adică
numer arului din c asierie și l a conturi circul ante, investițiile și cre anțele sunt c apabile să acopere
93% din d atoriile circul ante ale fir mei. V aloarea înregistr ată în 2015: 0,875, adica sunt c apabile să
acopere 87% din d atoriile circul ante ale firmei, i ar în 2014 lichidit atea intermedi ară este de 0,509.
Pe viitor, propunem o menținere s au chi ar și o sporire a valorii cre anțelor „Termoele ctrica” S.A.,
ceea ce va gener a creștere a lichidității intermedi are, deci și a credibilității băncilor comerci ale în
firma dată, deo arece anume aceste a sunt cointeres ate în c alculul respectivei r ate.
Lichidit atea curentă nu se înc adrează în limitele optime [1-2,5], m ai puțin în anul 2014 când
valoarea ei este tot al sub limită constituind 0,494. În anul 2015 lichidit atea curentă constituie 0,912, 0.018 0.010 0.047 0.927
0.494 0.875 0.963
0.509 0.912
0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.200
2013 2014 2015Lichiditatea apsolută
Lichiditatea intermediară
Lichiditatea curentă
ceea ce este m ai mare decât în anul precedent, apropiinduse de limit a optin a. Această creștere a fost
gener ată de majorarea creanțelor și a stocurilor(m ateriale, OMVSD) concomitent cu diminu area
datoriilor circul ante. Astfel în 2015, v aloarea activelor circul ante acoperă 1.792 părți din d atoriile
circul ante. În c alculul acestui coeficient sunt cointeres ați potenți alii investitori și creditori ai firmei.
Astfel, v aloarea subunit ară ar fi însemn at insolv abilitate, iar o v aloare peste 2,5 ar însemn a o
structură ner ațională a activelor circul ante, mijlo acele fiind îngheț ate în stocuri, cre anțe și alte
elemente de activ ci rculant.
Rata solvabilității gener ale reflectă gr adul de acoperire a surselor împrumut ate cu activele
totale de c are dispune întreprindere a. Mărime a acestui indic ator trebuie să fie m ai mare decât 200%.
Deoarece c alculul acestui indic ator este substituent pentru coeficientul de autonomie, analiza
acestui a este analogică. Astfel solv abilitatea patrimoni ală este în continuă creștere de l a 169.2% în
anul 2013 până l a 144.9 % în 2014 și până l a 155.9% în 2015 v alori c are sunt m ai mici decât limit a
stabilită 200 %.
Indic atorii st abilității fin anciare
Tabelul 2.3.
Analiza evoluției în din amică a stabilității fin anciare
Indic atori
2013
2014
2015 Abaterea absolută Ritmul creșterii
2015 -2014
(+/-) 2015 -2013
(+/-) 2015/
2014 2015/
2013
Coef. asigurării cu active
proprii -2.117 -1.680 -1.592 0.087 0.525 0.948 0.752
Coef. m anevrării resurselor
proprii -0.018 -0.802 -0.066 0.735 -0.049 0.083 3.702
Coef. acoperirii stocurilor
cu resurse proprii –
38.439 –
48.497 –
25.269 23.228 13.170 0.521 0.657
Coef . stabilităț ii fin anciare 1.030 0.592 0.775 0.182 -0.255 1.308 0.752
Coeficientul de autonomie 0.409 0.310 0.359 0.049 -0.050 1.159 0.878
Levierul fin anciar 1.445 2.228 1.786 -0.442 0.341 0.802 1.236
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale ”Term oelectric a” S.A
Coeficientul asigurării cu active circul ante proprii a înregistr at o tendință de creștere continuă
pe parcursul perio adei 2013 -2015. În toți anii, acest coeficient a înregistr at valori neg ative, atingând
nivelul de -1,592 în 2015 (creștere față de anul 2014 cu 0,087, și f ață de anul 2013 cu 0,525).
Această tendință se explică prin creștere a buscă a activelor imobiliz ate și a celor circul ante, c apitalul
propriu m ajorându -se semnific ativ, cu cc a 27,21% în 2015 f ață de 2013. V aloarea negativă a
coeficientului semnifică fin anțarea activelor m ateriale pe termen lung din alte surse decât c apitalul
propriu, adică atragerea resurselor străine pentru aprovizion area întreprinderii cu active, d ar la
întreprindere a analizată acest coeficient tinde c atre valoarea 0, urmând în următorii ani să nu m ai
apeleze l a surse străine de fin anțare.
Figur a 2.6. Legătur a reciprocă a dinamicii coeficientului de m anevr are a resurselor proprii și
a activelor circul ante proprii l a „Termoelectric a” S.A., în anii 2013 -2015
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale Î.M. „Termoelectric a” S.A.
Coeficientul m anevrării resurselor proprii l a „Termoelectric a” S.A. a înregistr at un nivel
pozitiv pentru anii 2013 -2015. L a finele anului 2014, m ărimea acestui a este cea mai mică,
constituind -0.802, fiind condi ționat de m ajorarea diferen țelor din reev aluarea activelor pe termen
lung cu 1 09426,9 mii lei, atingând v aloarea de 114415139 lei.
Mărimea activelor circul ante a avut tendin ță de cre ștere, totod ată și d atoriile circul ante au
înregistr at o tendin ță de m ajorare bruscă in 2014 si o scădere în perio ada anului 2015, de aceea ele
au influen țat asupra sporirii coeficientului. L a finele anului 2015, indic atorul a constituit -0.066,
aceasta explicându -se prin f aptul că r itmul creșterii activelor circul ante proprii depășește ritmul
creșterii c apitalului propriu.
Legătura reciproc ă dintre din amica coeficientului de m anevrare a resurselor proprii și ritmul
modific ării activelor circul ante proprii este arătată în figur a 2.6.
Pe p arcursul acelei ași perio ade, o tendin ță de cre ștere a avut-o și coeficientul acoperirii
stocurilor cu resurse proprii, d ar în toți anii înregistrând v alori neg ative. L a finele anului 2014
mărimea lui atingea nivelul cel m ai redus, de -48.497. V alorile negative atestă insuficien ța
resurselor proprii pentru aprovizion area întreprinderii cu stocuri, precum și cu imobilizări corpor ale
-1,800.00-1,600.00-1,400.00-1,200.00-1,000.00-800.00-600.00-400.00-200.000.00
2013 2014 2015
Active curente proprii -25.5 -1739.3 -120.1
Coeficientul manevrării
resurselor proprii-0.018 -0.802 -0.066-25.5
-1739.3 -120.1 -0.018 -0.802 -0.066 Active circulante proprii, mln. lei Coeficientul manevrării resurselor proprii
în curs de execuție. În 2013 acest coeficient a constituind -38.439, i ar la finele anului 2015, se
observ ă o creștere a coeficientului, înregistr ându-se nivelul de -25.269.
Coeficientul st abilității fin anciare, în perio ada 2013 -2015, s -a modific at în direcți a opusă,
fiind c aracteriz ată printr -o stabilitate fin anciară scăzută. L a finele anului 2013, nivelul coeficientului
era mai mare, fiind de 1,03, d ar, oricum, er a la un nivel s atisfăcător, c auza fiind f aptul că
întreprindere a a contr actat credit b ancar pe termen lung de 5740138 lei,i ar imp actul neg ativ l-a
constituit creștere a datoriilor comerci ale pe termen scurt cu 274773 1522 lei în anul 2014. Mărime a
datoriilor dep așeste, în 2015, de 1,7 ori mărime a capitalului, d atorită achitării p arțiale a creditului
bancar pe termen scurt de 96000000 lei, înregistrînd l a sfirșitul perio adei de gestiune o v aloare de
80889 lei, precum și diminuării d atoriilor comerci ale cu 61%,(de l a 3422790,4 mii lei în 2014 până
la 1339401,5 mii lei în 2015) precum și d atorită diminuării c apitalului propriu cu -361,744,3 mii lei
în 2015 f ață de 2014.
Coeficientul de autonomie reflectă pondere a patrimon iului form at pe contul mijlo acelor
proprii în sum a totală a activelor. În sistemul b ancar național, pentru apreciere a solvabilității
clientului se utilize ază nivelul recom andat al coeficientului de autonomie de 0,5, în așa caz, jumăt ate
din p atrimoniul înt reprinderii c are este form at din sursele proprii servește drept g aranție pentru
achitarea tuturor d atoriilor f ață de creditori. În c adrul „Termoelectric a” S.A. coeficientul de
autonomie este în descreștere de l a 0,41 în 2013 l a 0,31 în 2014, și în creștere pînă l a 0,35 în 2015,
adică în mediu 36% din tot al patrimoniu este fin anțat din surse proprii. D at fiind f aptul că v aloarea
indic atorului se include în limitele optime, nu considerăm diminu area lui drept o evoluție net
negativă, pentru că oferă firmei și oportunități, cum ar fi ce a de beneficiere a efectului de levier
financiar și lărgire a activității, deo arece sume import ante pot fi atrase m ai mult din surse externe
decât proprii.
Levierul fin anciar sau multiplic atorul c apitalului propriu determină cor aportul dintre d atorii
și capitalul propriu. L a finele anului 2013, levierul fin anciar atinge a nivelul de 1,45. Nivelul în alt al
indic atorului denotă înd atorarea întreprinderii f ață de perso ane terțe. Acest indic ator a înregistr at un
nivel in alt și l a finele anului 2015, constituind 1,79, c eea ce indică f aptul că c apitalul propriu nu
este explo atat suficient pentru v alorific area activelor, și nu v -a putea contr acta împrumuturi b ancare
în condiții de g aranție sigură.
Indicii activității de afaceri
Tabelul 2.4.
Analiza indicilor de afaceri:
Indic atori 2013 214 2015 Ritmul creșterii,%
2014 2015
Coef. rot ației activelor 0.609 0.339 0.390 -44.30 14.82
Coef. rot ației c apitalului
propriu 16.39 0.990 1.179 -93.96 19.11
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale „Termoelectric a” S.A.
Coeficientul rot ației activelor se c aracterize ază printr -o scădere moder ată pe p arcursul
întregii perio ade. Nivelul cel m ai scăzut a fost atins l a finele anului 2014, constituind 0,339, f ață de
0,609, în anul precedent, și de 0,39 în anul 2015, cee a ce reprezintă o creștere rel ativă de 14,82%, în
2015 f ață de 2014 aceasta explicându -se prin f aptul că ritmul creșterii vâzărilor nete depășește
ritmul creșterii activelor întreprinderii.
Aceeași situ ație se atestă și pentru coeficientul rot ației c apitalului propriu, în primii doi ani
de analiză, astfel l a finele anului 2014 acest coeficient este în scădere cu 94% f ață de 2013, atingând
nivelul de 0,99. Tendinț a de scădere a fost influenț ată neg ativ de m ajorarea capitalului propriu în
2014, f ață de 2013, cu 748248,5mii lei în mărime absolută s au cu 52,7%. Mărime a volumului din
vînzări s -a majorat pe p arcursul perio adei analizate, la finele anului 2015 , constituind 2344335,9mii
lei, cee a ce o depășește cu 778,251,5mii lei pe ce a de la finele anului 2013, în mărimi rel ative, s au
cu 49,7%. L a finele anului 2015, acest coeficient a atins v aloarea de 1,179, în creștere cu 19% f ață
de anul 2014.
Indic atorii rent abilității :
Rent abilitatea capitalului investit determină mărime a profitului brut obținut de întreprindere
ca urmare a investirii resurselor s ale în numer ar în c asierie si l a conturile circul ante, și active
circul ante. În anii 2013 -2015, rent abilitatea capitalului investit a înregistr at o scădere consider abilă,
constit uind -7,8% în anul 2009, f ață de 1,1% în 2013, și de 0,2% în anul 2014, cee a ce se explică
prin f aptul că ritmul de creștere al numer ar în c asierie si l a conturile circul ante, și active circul ante
depășește ritmul de creștere al profitului brut.
Tabelul 2.5.
Analiza evoluției indic atorilor rent abilității :
Indic atori 2013 2014 2015 Ritmul creșterii,%
2014 2015
Rentabilitatea capitalului investit -1,147 -0,226 -7,848 -80,303 3373,60
Rentabilitatea capitalului propriu -20,289 -0,542 -18,177 -97,342 3254,40
Rentabilitatea activelor circul ante -5.92 -0,790 -23,709 -86.65 2900,65
Rentabilitatea vânzărilor 2,095 1,977 -11,162 -5,598 -664,46
Sursa: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale. „Termoelectric a” S.A.
La „Termoelectric a” S.A., în perio ada 2013 -2015, rent abilitatea capitalului propriu s -a
caracteriz at printr -un nivel destul de redus, mărime a acestui indic ator s -a modific at în sensul
creșterii, ajungând, în 2014, l a -0,5%, f ață de -20,3%, în anul 2013, fiind în creștere cu 97%. L a
finele anului 2015, aceasta a scăzut consider abil, atingând un nivel de -18,2%, cee a ce depășește cu
3254,4% nivelul anului precedent. Evoluți a coeficientului d at a fost influenț ată de modific area
profitului net, înregistrând o creștere nesemnific ativă l a finele anului 2014, constituind -9725572 lei,
față de -19484789 lei în 2013, și o descreștere de -361362888 lei în anul 2015. Mărime a capitalului
a evolu at pe tot p arcursul perio adei analizate. În situ ația creată putem susține că
la„Termoelectric a”SA are loc o utiliz are neeficientă a amijlo acelor proprii. Pe p arcursul anilor 2013 –
2015 indic atorul arată rezult ate neg ative, cee a ce este neg ativ pentru întreprindere, i ar în din amică
valorile acestui a sînt descrescăto are și ne explică f aptul că c apacitatea întreprinderii de a realiza
profit net prin c apital propriu crește și descreste de l a an la an.
Rent abilitatea activelor circul ante relevă mărime a profitului gener at la întreprindere de
fiecare leu investit în active circul ante. L a „Termoelectric a” S.A., în pe rioada 2013 -2015, nivelul
indic atorului a scăzut cu 2900,7% în 2015 f ață de 2014 atingând nivelul de -23,7 l a finele anului
2015, cee a ce se d atorează micsor arii semnific ative a profitului după impozit are (cu 3616% în 2015 ,
crescînd iniți al cu 50% în 2014 sau cu 9 759 217 lei m ai mult în 2015 f ață de 2013 și cu –
351,637,316 lei în 2015 m ai puțin decât în 2014 ).
Rent abilitatea vânzărilor este determin ată de corel ația profit brut / vânzări nete. L a
„Termoelectric a” S.A. se observă f aptul că începînd cu anul 2013 rent abilitatea profitului brut este
în descreștere, de l a 2,095% în 2013 până l a 1,977% în 2008, cee a ce înse amnă că sc ade profitul
brut obținut l a un leu vînzări nete. În anul de gestiune 2015 s -a înregistr at o diminu are m ajoră a
indic atorului cu -13.1 p.p. f ață de 2014, cee a ce a fost c auzat de costul vînzărilor în creștere în
proporții m ai mari decît veniturilor din vînzări. Astfel întreprindere a în anul de gestiune 2015 a
obținut cu 9.18 b ani profit brut m ai puțin l a fiecare leu venituri din vîn zări.
Pe parcursul re alizării analizei, s -a urmărit legătur a reciprocă strânsă între modificările ce au
avut loc l a capitolul active circul ante și situ ația financiară. Întrucât, od ată cu creștere a volumului
activelor circul ante se îmbunătățește solv abilitatea întreprinderii, i ar odată cu creștere a activelor
circul ante proprii – stabilitatea lor fin anciară. Astfel, activele circul ante reprezintă f actorul ce
determină st area financiară a întreprinderii și, pe lângă aceasta, eficienț a utilizării lor influențe ază, în
mod deosebit rezult atele activității.
2.3. Efectele dependen ței rezult atelor fin anciare de efic acitatea utiliz ării activelor circulente.
Întruc ât activele circul ante deservesc și influen țează întregul proces de exerci țiu,
manifest ându-se prin rot ația efectiv ă a resurselor fin anciare, de nivelul eficien ței utiliz ării lor depind
o serie de indic atori economico -financiari și, respectiv, rent abilitatea, ca indic ator relev ant al
eficien ței activit ății întreprinderii.
Oper ațiunile leg ate de mobiliz area și de alocarea resurselor fin anciare, de înc asare a creanțelor
de la clienți și de achitare a oblig ațiilor f ață de furnizori s au alți creditori exprimă de f apt starea
dinamică și de echilibru fin anciar al întreprinderii.
Starea de bonit ate fin anciară demons trează că, ide al, capacitatea de autofin anțare, în gener al,
respectiv înc asările din vânzările proprii, asigură echilibrul fin anciar dorit, știind că în volumul
încasărilor se regăsesc to ate resursele aferente acoperirii nevoilor de fin anțat a ciclului de fabricație
(reînnoire a stocurilor, cheltuielilor avansate în producție, reînnoire a mijlo acelor fixe, pl ata
oblig ațiilor fisc ale și a altor d atorii etc.).
Actualmente, în cadrul întreprinderilor, princip alii indic atori ai eficien ței activelor circul ante
sunt reprezent ați de indic atorii de rot ație, în num ăr de rot ații și zile, ce se exprim ă prin vitez a de
rotație și dur ata de rot ație a activelor. Rem arcăm faptul c ă rotația activelor circul ante are o
însemn ătate deosebit ă în sensul cre șterii gr adului de efic acitate al activit ății întreprinderii.
Rezultă că, într-o anume dur ată de timp, ca urmare a operațiunilor economico -financiare, pe
seama cifrei de afaceri – în ce a mai mare proporție – se reînnoiesc elementele de activ și, totod ată, se
achită d atoriile sc adente.
Durata de timp neces ară reînnoirii activelor circul ante respectiv plății d atoriilor sc adente
reprezintă durata de rot ație a capitalurilor pe se ama cifrei de afaceri.
Durata de timp, în terminologi a financiară curentă, m ai este denumită viteză de rot ație,
indic ator sintetic c are este exprim at sub form a:
numărului de rot ații;
durata unei rot ații în zile (vitez a de rot ație în zile).
Cei doi indic atori l a care ne -am referit m ai sus pot exprim a starea patrimoni ală pe tot al active
circul ante, pe grupe de active circul ante, precum și pe grupe de p asive de explo atare.
Numărul de rot ații a capitalurilor pl asate în active circul ante este d at de r aportul dintre venitul
din vânzări și soldurile medii ale capitalului circul ant alocat în active circul ante. Această r ată
exprimă – global – câte cicluri complete p arcurg activele circul ante, într -o perio adă de timp (într -o
lună, trimestru, an), pentru a se obține venitul din vânzări (scont at sau realizat). Rel ația de raport v a fi
următo area:
, (2.3.)
în care: VV – venitul din vânzări;
– soldul mediu al activelor circul ante din perio ada de referință. Soldul mediu
anual al AC po ate fi c alculat cu ajutorul mediei aritmetice simple s au ponder ate (m ai ales
întreprinderile cu activit ate de comerț).
Durata în zile a unei rot ații evidenți ază numărul de zile în c are se înfăptuiește o rot ație
completă a capitalurilor pl asate în active circul ante.
Pot fi utiliz ate următo arele rel ații pentru determin area acestui indic ator:
Dzr = (2.4.)
în care: T – timpul exprim at în 90 de zile (pen tru trimestru) s au în 360 de zile (pentru an);
NR – număr de rot ații în perio ada consider ată.
sau: D zr = (2.5.)
în care: VV – venitul din vânzări pe trimestru s au pe an;
T – numărul de zile din trimestru (90) s au pe an (360).
Ratele m ai sus evidenți ate, precum și mod alitățile de determin are a lor pot fi avute în vedere
și pentru c alculele analitice aferente elementelor structur ale ale activelor circul ante (l a materii prime
și materiale, la producți a în curs de execuție, l a produse finite, precum și l a credite -clienți și credite –
furnizori), luându -se, însă, în consider are num ai partea corespunzăto are (de cheltui ală) din venitul
din vâ nzări.
Vitez a de rot ație a activelor circul ante evidenți ază numărul de cicluri (rot ații) efectu ate de
activele circul ante în decursul unei perio ade pentru a se pute a realiza venitul din vânzări.
Cu cât numărul de rot ații efectu ate în decursul unei perio ade este m ai mare, cu atât m ai mult
se apreci ază că activele circul ante au fost utiliz ate eficient.
SACVVNR
CAS
NRT
T*VVCAS
Accelararea vitezei de rot ație, pe b aza reducerii dur atei de comerci alizare, contribuie l a
majorarea venitului din v ânzări, ca urmare a compens ării m ai rapide a activelor circul ante și utiliz ării
lor repet ate. Cu c ât este m ai mare volumul activit ății, la una și aceeași valoare a activelor circul ante,
ce asigur ă același ciclu oper ațional, cu atât mai repede se fin alizează un circuit. Din amica vitezei de
rotație a activelor circul ante în cadrul întreprinderii Î.M.”Termoelectric a” S.A. în perio ada 2013 –
2015, este reflect ată în figur a 2.7.
După cum se vede din figur a prezent ată, pe p arcursul perio adei de analiză s -a înregistr at o
scădere a eficien ței utiliz ării activelor circul ante, determin ată de micsor area vitezei de rot ație, fapt
ce atestă înrăut ățirea modului de utiliz are a acestei c ategorii de resurse l a întreprindere.
Figur a 2.7. Din amica vitezei de rot ație a activelor circul ante în anii 2013 -2015
Sursa: elaborat și calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Tabelul 2.6.
Analiza rotației c apitalurilor în c adrul „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada 2013-2015
Sursa: elaborat și calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectic a” S.A.
Conform d atelor din t abel, rem arcăm că, pe p arcursul perio adei de gestiune 2013 -2015, se
înregistre ază o scădere a vitezei de rot ație a activelor circul ante, care indică că activele circul ante au 4.76
1.44 1.54
0.001.002.003.004.005.00
2013 2014 2015
Anii NUMĂRUL DE ROTAȚII
Indic atori
Vitez a de rot ație,
număr de rot ații Modific area
vitezei de
rotație (+, -) Durata de rot ație, în
zile Modific area
duratei de
rotație (+, -),
în
2013 2014 2015 2014 2015 2013 2014 2015 2014 2015
Dinamica rotației activelor
circul ante 4.8 1.4 1.5 -3,2 +0.1 197.5 249.4 234.1 +51.9 -15.3
Dinamica rotației cre anțelor 2.0 1.5 1.7 -0.4 +0.1 181.9 233.7 214.2 +51.8 -19.5
Dinamica rotației stocurilor
(mărfuri, OMVSD,
materiale) 35.9 36.0 33.3 +0.1 -2.7 10.0 10.0 10.8 0.0 +0.8
Dinamica rotației mijlo acelor
bănești( numer arul) 66.4 75.7 48.7 +9.4 -27.0 5.4 4.8 7.4 -0.7 +2.6
parcurs ciclul întreg b ani – servicii – bani de 1,5 ori, cu 3,2 ori m ai puțin decât în anul 2013, ceea ce
atrage dup ă sine cre șterea duratei de rot ație. Pornind de l a situația creată, putem deduce că l a
”Termoelect rica” S.A. raportul dintre v ânzările nete și valoarea medie a activelor circul ante este cel
mai înalt în perio ada de gestiune 2013. Ceea ce se explic ă prin f aptul c ă, în componen ța activelor
circul ante, ce a mai mare pondere revine creanțelor .
În scopul st udiului det aliat al vitezei de rot ație a activelor circul ante, pe p arcursul anilor
2007 -2009, și eviden țierii f actorilor de influen ță asupra dinamicii acestei a, s-a efectu at analiza
rotației elementelor aparte ale activelor circul ante în cadrul ”Termoelect rica” S.A., select ate pentru
analiză. Ca urmare, vom analiza rezult atul studiului rot ației elementului de b ază al activelor
circul ante – creanțele.
Studiul din amicii rot ației cre anțelor l a întreprindere. Observăm că l a ”Termoelectric a” S.A.,
creanțele ocup ă o pondere însemn ată în componenț a activelor circul ante, i ar în componenț a
creanțelor prev alează cre anțele comerci ale.
Examinând, în linii gener ale, vitez a de rot ație a creanțelor, putem susține că, situ ația este
nesatisfăcăto are. Cât privește dur ata de rotație a creanțelor, de asemene a, o putem apreci a drept
negativă. Astfel, l a acest c apitol, menționăm că ce a mai mică dur ată de înc asare a creanțelor a fost
înregistr ată la finele anului 2013, constituind 181 zile. Aceasta demonstre ază faptul că structuri le
analizate efectue ază livrări nu do ar clienților solv abili, c are nu își onore ază la timp oblig ațiunile de
plată.
În continu are vom analiza rotația celui de -al doile a element import ant al activelor circul ante –
stocurilor (m ărfuri, OMVSD, m ateriale) ne p ermite determin area corel ației dintre costul v ânzărilor
și valoarea medie a stocurilor (mărfuri, OMVSD, m ateriale). Analizând d atele din t abelul 2.6.,
observ ăm că, nivelul acestui coeficient este destul de înalt, și în descreștere ușo ară, cee a ce se
explic ă prin existen ța stocurilor u șor re alizabile, c are sunt des înlocuite cu altele. Ce a mai mare
vitez ă de rot ație a stocurilor a fost în perio ada de gestiune 2014, fiind de 36 rot ații, iar o rot ație fiind
execut ată în timp de 10 zile.
Din d atele t abelului pr ezent at, rem arcăm că, pe p arcursul perio adei de gestiune 2014 -2015
la”Termoelectric a” S.A., se înregistre aza în din amică o m ajorare a vitezei de rot ație a stocurilor,
ceea ce atrage după sine scădere a duratei de rot ație a stocurilor ( mărfuri, OMVSD, m ateriale), care
este un f apt favorabil pentru întreprindere deo arece s -a redus perio ada de timp pe p arcursul cărei a
banii investiți în m ateria primă s -a transform at în producție finită, și producți a finită a fost vîndută.
Din situ ația creată, afirmăm că la ”Termoelectric a” S.A., stocurile sunt p ăstrate o perio adă scurtă.
Analizând rot ația părții celei m ai lichide a activelor circul ante -mijlo acele bănești(numer arul
în casierie si l a conturile circul ante) – putem rezult a următo arele: în perio ada 2013 -2015, l a
“Termoelectric a” S.A., vitez a de rot ație a mijlo acelor bănești a înregistr at o reducere.
Referitor l a evolu ția duratei de rot ație a mijlo acelor b ănești, situ ația este invers ă, indic atorul
a avut o tendin ță de m ajorare de +2.6 zile (2015 f ață de 2014). L a “Termoelectric a” S.A., dur ata de
rotație a mijlo acelor b ănești variază în jur de 5 -7 zile, cee a ce se explic ă prin f aptul c ă mijlo acele
bănești sunt încadrate perm anent în circuitul economic. Dur ata mare de rot ație a mijlo acelor b ănești,
atestă că sunt sufici ente disponibilități băne ști și nu se v a face apel la surse externe de fin anțare.
În același timp, specific ăm că constituire a și utiliz area rațională a activelor circul ante are
impact m ajor asupra venitului din v ânzări. Această situație se confirm ă analizând în din amică
creșterea activelor circul ante la 1 leu v ânzări nete (vezi figur a 2.8).
Figur a 2.8. Din amica activelor circul ante la 1 leu vânzări nete în anii 2013 -2015
Sursa: elaborat și calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectri ca” S.A.
Pe parcursul perio adei 2013 -2015, în cadrul ”Termoelectric a” S.A., se const ată o cre ștere a
rolului activelor circul ante la constituire a unui leu venit din v ânzări, iar în pe p arcursul anului 2015
acest indic ator e l a un nivel, de 0,65. Dup ă cum s -a remarcat anterior, mărire a cuantumului
indic atorului este condi ționată de m ajorarea vitezei de rot ație.
Pe lângă vitez a de rot ație, un indic ator import ant pentru ev aluarea eficien ței utiliz ării
activelor circul ante îl constituie rent abilitatea, care ref lectă mărimea rezult atului fin al al activit ății
0.21 0.69
0.65
0.000.100.200.300.400.500.600.700.80
2013 2014 2015
Active circulante la 1 leu vînzări nete
întreprinderii l a calculul unei unit ăți de active circul ante. În mod gr afic, din amica rentabilității
activelor circul ante la ”Termoelectric a” S.A., este reflect ată în figur a 2.9.
Figur a 2.9.. Din amica rentabilității activelor circul ante în anii 2013 -2015.
Sursa: Calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Astfel, în perio ada 2013 -2015, activele circul ante cunosc o utiliz are neeficient ă. Pe l ângă
aceasta, la întreprindere a analizată pe p arcursul ultimilor ani, crește venitul din v ânzări și se cree ază
premise sigure în vedere a utiliz ării rent abile a activelor circul ante.
Din d atele figurii 2.8.. O creștere semnific ativă a rentabilității activelor circul ante se rem arcă
în cadrul în treprinderii în anul 2014, unde activele circul ante contribuie subst anțial la micsor area
pierderilor rezult atului fin anciar și eficien ța lor cre ște cu circ a 5 puncte, s au cu 81,2%. Concomitent,
susținem c ă, majorarea rentabilității activelor circul anta, atrage dup ă sine și obținere a unui profit cât
mai mare, adică, odată cu cre șterea rentabilității acestor a, crește și eficien ța activit ății în ansamblu.
Putem conchide că, pe p arcursul perio adei de gestiune 2015 l a ”Termoelectric a” S.A., rent abilitatea
activelor circul ante este în scădere subst antial, din c auza ne utilizării rent abile a activelor circul ante.
Rent abilitatea activelor circul ante este influen țată nu num ai de structur a însăși a acestor a, ci
și de componen ța surselor de form are a lor. Coeficien ții utiliz ați în scopul di agnosticului situ ației
financiare a întreprinderii se prezint ă ca niște indic atori structur ali complec și, întruc ât reflect ă
dependen ța dintre tot alul activelor circul ante, a elementelor componente aparte și a surselor de
form are a acestor a. La rândul s ău, rent abilitatea activelor circul ante constituie un f actor de influen ță
asupra situației fin anciare a întreprinderii.
Structur a activelor circul ante și eficien ța utiliz ării lor au un imp act vădit asupra rezult atelor
activit ății întrepr inderii. Rezult atele prim are sunt reprezent ate de volumul venitului din v ânzări. Pe
baza modelului dublu f actorial, venitul din v ânzări, pe p arcursul anilor 2013 -2015, a fost descompus -5.9 -0.8
-23.7 -25.0-20.0-15.0-10.0-5.00.02013 2014 2015
Rentabilitatea activelor
circulante,%
în: cre șterea din contul modific ării sumei medii a activelor circul ante pentru perio ada dată și
creșterea din contul modific ării vitezei de rot ație a activelor circul ante, rezult atele ob ținute fiind
prezent ate în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7.
Impactul m ărimii activelor circul ante și a vitezei de rot ație a acestor a asupr a modific ării
venitului din v ânzări pentru anii 2013 – 2015
(mln. lei)
Denumire a
structurii
Modific area venitului din
vânzări Inclusiv, din contul
modific ării sumei medii a
activelor circul ante,
∆VC (AC) =
0 0 1 R CA CA modific ării vitezei de
rotație
∆R =
2013 2014 2015 2014 2015 2014 2015
”Termoelectric a”
S.A. +225,21
9 +210,77
8 +567,47
3 +4,288,480 +423,361 -4,077,702 144,111
Sursa: Calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Pornind de l a datele t abelului prezent at, este neces ar să menționăm că, în c adrul
”Termoelectric a” S.A., venitul din vânzări crește din contul sumei activelor circul ante, pe lângă
aceasta influenț a factorului d at a fost decisiv. Astfel, pe p arcursul anului 2014, în c adrul
”Termoelectric a” S.A., are loc o creștere a venitului din vânzări cu 210778 mln lei pe b aza creșterii
sumei activelor circul ante cu 4288480 mln lei, i ar reducere a vitezei de rot ație cu o unit ate a atras
după sine scădere a venitului cu 4077702 mln lei.
O situ ație simil ară se atestă și în anul următor – 2015. În acest mod, influen ța de bază asupra
venitului din v ânzări al întreprinderii, precum și a sistemului, în ansamblu, o are factorul extensiv –
modific area nivelului activelor circul ante. Concomitent, contribu ția eficien ței uti lizării activelor
circul ante ( a vitezei de rot ație) nu a fost atât de semnific ativă, din c auză că ritmul creșterii a fost
destul de sc ăzut. Astfel, se impune o perfec ționare continu ă la capitolul acceler ării vitezei de rot ație
cu scopul intensific ării infl uenței pozitive asupra venitului din v ânzări.
În același timp, men ționăm că o influen ță remarcabilă asupra rezult atului fin al (efectul) al
activit ății întreprinderii – profitul, o are eficien ța utiliz ării activelor circul ante, în particul ar, rot ația
lor. În leg ătură cu acest import ant moment, în cadrul studiului eficien ței gestiunii activelor
circul ante, trebuie investig ată legătura reciproc ă dintre din amica rotației și modific area mărimii
profitului.
1 0 1 CA RR
Tabelul 2.8.
Modific area mărimii profitului (pierderilo r) sub influen ța modific ării vitezei de rot ație a
activelor circul ante în anii 2013 – 2015
Denumire a
structurii
Mărime a profitului (pierderii),
mii lei Vitez a de rot ație a
activelor circul ante,
număr de rot ații Modific area mărimii
profitului (pierderii)
sub influenț a
modificării vitezei de
rotație, %
2013 2014 2015 2013 2014 2015 2014 2015
”Termoelectric a
” S.A. -19484.8 -9725.5 -361362.9 4.8 1.4 1.5 13,571,148 -637,011
Sursa: Calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
În viziune a noastră, este oportun c a, în cadrul întreprinderii, p arametrul modific ării m ărimii
profitului/pierderii (∆P (VR)), sub influen ța modific ării vitezei de rot ație, să fie determin at conform
formulei:
(∆P (VR)) =(Po*VR 1/VRo) – Po, unde: (2.5.)
– Po exprim ă rezult atul fin anciar în perio ada precedent ă;
– VR 1, VRo, – vitez a de rot ație a activelor circul ante în perio ada precedent ă și în cea de gestiune.
Menționăm că datele reflec tate în tabelul 2.8. atestă că o mai mare influen ță asupra
rezult atului fin anciar o are modific area vitezei de rot ație în cadrul ”Termoelectric a” S.A., unde, în
anul 2014, din contul reducerii acestei a cu 3.4 unit ăți, profitul s -a majorar cu 13571148 lei și a
constituit -9725,5 mln lei. Situ ație se rem arcă în următorul an, adică scăderea vitezei de rot ație
cauzează reducere a mărimii profitului l a întreprindere.
Totod ată, afirmăm că, prin intermediul coeficientului el asticit ății, se po ate determin a legătura
dintre vitez a de rot ație și volumul profitului în cadrul întreprinderii. Priorit atea acestui indic ator
const ă în faptul c ă permite determin area impactului acceler ării vitezei de rot ație asupra rezult atului
financiar. Astfel, pentru întreprindere a analizată, corel area dintre acești doi indici este reflect ată în
tabelul 2.9. T abelul 2.9.
Determin area legăturii dintre m ărime a profitului și vitez a de ro tație a activelor circul ante
Denumire a
structurii
Ritmul de creștere a
profitului, % (∆P) Ritmul creșterii vitezei
de rot ație, %
(∆R) Coef. el asticității profitului
în comp arație cu vitez a de
rotație, E=∆P/∆R
2014 2015 2014 2015 2014 2015
”Termoelectr ica”
S.A 49.91 -3715.60 30.4 106.5 1.64 -34.88
Sursa: Calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Pornind de l a corel ația determin ată, este neces ar de mențion at că l a ”Termoelectric a” S.A., se
remarcă o strânsă interconexiun e unde, în anul 2014, od ată cu scădere a vitezei de rot ație cu 30,4%,
mărime a profitului crește cu 1,64%. O influen ță mai mic ă asupra volumului profitului o are vitez a
de rot ație a activelor circul ante în următorul an, unde, od ată cu sc ăderea vitezei de rot ație cu circ a
106,5%, profitul sc ade cu 34,88%. Pe p arcursul perio adei de referin ță, persist ă tendin ța de reducere
a vitezei de rot ație, cee a ce denot ă înrăutățirea modului de utiliz are a activelor circul ante în cadrul
întreprinderii ”Termoelectric a” S.A.
Astfel, în vedere a perfec ționării sistemului de gestiune a activelor circul ante în cadrul
întreprinderii „Termoelectric a” S.A., consider ăm că este neces ară elaborarea unui sistem de m ăsuri,
care va contribui l a majorarea volumului activit ății și reorient area spre o cre ștere dur abilă și o
competitivit ate recunoscut ă atât pe pl an intern, c ât și în exterior.
Capitolul III. PERFEC ȚION AREA SISTEMULUI DE GESTION ARE A ACTIVELOR
CIRCUL ANTE ÎM PERIO ADA DE RECESIUNE L A „TERMOELECTRIC A” S.A.
3.1. Direcții privind m ajorarea rezult atelor întreprinderii în perio ada de recesiune l a
„Termoelectric a” S.A.
Scopul oricărei întreprinderi este obținere a de profit, c are po ate fi re alizat prin utiliz area
rațională a resurselor disponibile. Întreprindere a trebuie să aleagă corect atât sursele de fin anțare
ale activității, precum și direcțiile de utiliz are a acestor surse. O atenție deosebită în c adrul
elaborării politicii fin anciare se acordă politicii de investire, și anume st abilirii volumului activelor
precum și gestionării eficiente ale acestor a în perio ada de recesiune . Una din direcțiile de b ază în
cadrul gestiunii activelor o reprezintă gestiune a eficientă a activelor circul ante, c are po ate fi
realizată prin acceler area vitezei de rot ație ale acesto ra.
Sporire a vitezei de rot ație a activelor circul ante po ate fi efectu ată în baza următoarelor
măsuri: 1) acceler area vitezei de rot ație a creanțelor;
2) diminu area cheltuielilor de p ăstrare a stocurilor;
3) implement area tehnicii și tehnologiilor noi, ce ar contribui l a intensific area ciclului oper ațional;
4) furniz area la timp a resurselor m ateriale, f ără form area stocurilor ex agerate; promov area
cercet ărilor de m arketing, ce conduc l a creșterea volumului v ânzărilor și cucerire a de noi pie țe de
desfacere.
Este bine știut f aptul c ă acceler area rotației activelor circul ante atrage diminu area necesit ății
lor, cee a ce permite sustr agerea (eliber area) unei p ărți a activelor circul ante din circuitul economic ,
atât pentru extindere a poten țialului de activit ate, cât și pentru solu ționarea altor probleme ale
întreprinderii. În urm a intensific ării vitezei de rot ație, se disponibilize ază elementele componente ale
activelor circul ante, sunt neces are m ai puține stocuri și, respectiv, se încasează mijlo acele b ănești,
care, anterior, au fost pl asate în aceste stocuri. Aceste mijlo ace sunt depuse în contul întreprinderii,
ceea ce contribuie l a îmbun ătățirea situației ei fin anciare în perio ada de recesiune, l a consolid area
solvabilității.
Deosebim sustr agerea (atragerea) absolută și rel ativă a activelor în circuit.
Sustr agerea (atragerea) absolută a activelor se determină că diferenț a între stocurile medii
ale activelor din perio ada de gestiune și cele de b ază (din anul precedent s au prevăzute în Planul de
afaceri).
Sustr agerea (atragerea) relativă se calcule ază prin comp ararea stocurilor medii ale activelor
din perio ada de gestiune cu sum a activelor neces are întreprinderi, în c azul în c are dur ata de rot ație
a acestor a ar fi fost c a în perio ada de bază.
În c azul în care dur ata de rot ație se m ajorează, întreprindere a este nevoit ă să atragă
(imobilizeze) în circuit resurse fin anciare supliment are.
Suma activelor, neces are întreprinderii, în c azul în c are dur ata de rot ație a activelor ar fi fost
ca în perio ada de bază, se dete rmină c a produsul dintre vînzările perio adei de gestiune pe o zi cu
durata de rot ație din perio ada de bază.
Suma stocurilor medii din perio ada de gestiune po ate fi prezent ată ca produsul dintre
vânzările perio adei de gestiune pe o zi cu dur ata de rot ație din perio ada de gestiune. Astfel,
obținem că efectul din modific area rotației activelor, adică sustr agerea (-E) sau atragerea (+E)
relativă a activelor se c alcule ază astfel:
z11
0 1NVV D D E
(3.1.)
unde:
D1, D0 – durata de rot ație în perio adele curentă și precedentă;
VV 1 – venitul din vânzări din perio ada curentă;
Nz1 – numărul de zile efectiv în perio ada curentă.
În tabelul 3.1., este prezent ată calculul, propus spre utiliz are, ce ține de determin area sumei
activelor circul ante eliber ate (antren ate), c a urmare a acceler ării (reducerii) dur atei de rot ație a
acestor a pentru „Termoelectric a” S.A. în comp arație cu re alizările în perio adele precedente. În
baza datelor privind vitez a de rot ație și dur ata rotațiilor vom efectu a calculele respective și vom
interpret a rezult atele obținute.
Tabelul 3.1.
Eliber area sau antren area supliment ară a activelor circul ante pentru anii 2014 – 2015
Denumire a
structurii Durata de rot ație a
activelor circul ante, în
zile Cifra de afaceri în
perio ada acceler ării,
mii lei Eliber area relativă (-) sau
antren area în circuit (+) a
activelor circul ante, mii. lei
2013 2014 2015 2014 2015 2014 2015
“Termoelectric a
” S.A. 75,68 249,38 234,05 1776862 .8 2344335 ,9 875,3 -99,8
Sursa: Calculat de autor pe b aza rapoartelor fin anciare ale ”Termoelectric a” S.A.
Analizând d atele t abelului, putem afirma că, la ”Termoelectric a” S.A. în perio ada de
gestiune 2014, se observ ă o atragere supliment ară în circuit a activelor circul ante, c a o consecin ță a
încetinirii rot ației activelor circul ante cu 174 zile, au fost antren ate în circuit circ a 875,3 mii lei, ceea
ce va conduce l a apelarea acestor fonduri din afară, și în cele din urmă po ate duce l a micș orarea
profitului. Însă situ ație se înbunătățește nesemnific ativ în anul 2015, unde, în urm a măririi cu circ a
15 zile a rotației activelor circul ante, se imobilize ază fonduri în v aloare de 99,8 mii lei. Mărire a
rotației activelor circul ante la întreprinder ea analizată per ansamblu este c auzată în primul rând de
creștere a mai încetinită a venitului din vânzări în perio ada curentă f ață de ce a precedentă în
comp arație cu volumul activelor circul ante (de aproxim ativ 2 ori).
În concluzie putem afirma că întrepri ndere a analizată utilize ază, în gener al, eficient activele
sale circul ante, însă întreprindere a ar trebuie să tindă spre optimiz area utilizării lor. În acest scop
sunt el aborate următo arele propuneri:
– în scopul asigurării neîntrerupte a procesului de produ cere cu m ateriale și micșorării
perio adei de aflare a activelor în stocuri de m ateriale, este neces ară îmbunătățire a aprovizionării
întreprinderii cu resurse m ateriale, prin încheiere a la timp a contr actelor de aprovizion are cu
furnizorii, de dorit, din apropiere, în c are să fie prevăzute termenele concrete de primire a
materialelor;
– îmbunătățire a condițiilor de depozit are și de păstr are a materialelor;
– în cadrul depozitelor trebuie să se țină o evidență cl ară și l a zi a materiei prime și
materialelor, ce va permite de a evidenți a existenț a stocurilor excedente s au lips a acestor a pentru
producere etc;
– acceler area procesului de comerci alizare a produselor prin atragerea noilor clienți;
– încheiere a la timp a contr actelor de vânz are pe termene concrete;
– control ul oper ativ al modului în c are sunt respect ate cl auzele contr actuale atât de către
întreprindere a-vânzător, cât și de către clienți;
– acceler area ritmului de întocmire a documentelor de decont are prin ținere a unei evidențe
clare și l a zi a documentelor de d econt are, prezent area acestor a la bancă;
– urmărire a aplicării de s ancțiuni economice și fin anciare în c azul neîndeplinirii condițiilor
contr actuale și a disciplinei decontărilor etc;
– micșor area perio adei de înc asare a mijlo acelor din vânz area/prest area produselor/
serviciilor, de exemplu, prin acordarea reducerilor.
După cum a relev at materialul anterior, volumul resurselor disponibile are o import anță
decisivă în activit atea întreprinderii.
Din analiza efectu ată putem vede a că situ ația financiară oferă din toate punctele de vedere
semnific ative, o im agine corectă și fidelă cu privire l a poziți a financiară a întreprinderii S. A.
„Termoelectric a” la data de 31 decembrie 2015, precum și situ ația rezult atelor fin anciare, situ ația
modificărilor c apitalului propriu , situ ația fluxurilor de numer ar, notele l a situațiile fin anciare pentru
acest an aferente exercițiului închei at la această d ată, în conformit ate cu St andartele N aționale de
Cont abilitate.
Considerăm că un a din căile pentru perfecțion area situației fin anciare existente l a
„Termoelectric a” S.A. ar fi cre area și dezvolt area departamentului de m arketing.
Unul din obiectivele m ajore al marketingului este m ajorarea vânzărilor, deo arece creștere a
vânzărilor astăzi este posibilă do ar pe c alea satisfacerii nece sităților cumpărătorilor.
La întreprindere a „Termoelectric a” S.A., marketingului se acordă o atenție deosebită, cee a ce
influențe ază pozitiv asupra procesului de dezvolt are și prosper are în viitor.
În c adrul m arketingului S. A.„Termoelectric a” o atenție deo sebită se acordă tuturor
componentelor mixului de m arketing, în speci al celor două v ariabile efectiv m anevrate de
întreprindere: produsul și promov area.
– Prin promov area produsului se înțelege ansamblul de acțiuni și mijlo ace de inform are și
atragere a cumpărătorilor potenți ali către punctele de vânz are, în vedere a satisfacerii nevoilor și
dorințelor acestor a și implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii.
Promov area poate fi efectu ată atât prin intermediul publicității, m ass-medi a.
În cazul în c are întreprindere a „Termoelectric a” S.A. dorește să -și mențină poziți a pe pi ață,
noi considerăm că ar trebui să utilizeze un a din două căi:
1. adaptare – se po ate înfăptui prin amelior area produsului conform așteptărilor consum atorului.
De o bicei adaptarea unui produs este consecinț a progreselor ce apar la nivelul preferințelor
consum atorului, m arketingului, logisticii, serviciilor.
2. pozițion are – urmărește să confere produsului s au mărcii o nouă postură pe o pi ață dej a
existentă.
Ambele căi s unt binevenite pentru întreprindere a „Termoelectric a” S.A., deo arece fiec are din
ele duce l a atingere a unui scop bine determin at.
Fiecare întreprindere trebuie să se orienteze l a mai multe alternative str ategice, c are apoi să se
combine între ele în func ție de condițiile obiective ale mediului și de scopurile urmărite, astfel încât
strategia de produs să fie eficientă oferindu -i întreprinderii avantajul concurenți al superior.
Dacă scopul întreprinderii „Termoelectric a” S.A. îl constituie m ajorarea volumul ui vânzărilor
în vedere a obținerii unui profit cât m ai mare, atunci o atenție deosebită necesită analiza volumului
vânzărilor de c are depinde rezult atul fin anciar, nivelul rent abilității și alți indic atori ai activității
întreprinderii.
În această si tuație întreprindere a trebuie să găse ască rezervele de m ajorare a profit abilității
producției și de acceler are a circul ației activelor.
Ca și orice altă întreprindere, întreprindere a „Termoelectric a” S. A. pentru a-și atinge
obiectivele scont ate trebuie să depună eforturi în direcți a diminu area volumului cheltuielilor și în
cele din urm a să majoreze volumul veniturilor, în vedere a obținerii profitului.
În concluzie putem mențion a că, obținere a profitului nu este suficient pentru o prosper are în
viitor a unei întreprinderi, d ar investire a sau rep artizarea eficientă a acestui a este chei a succesului
pentru atingere a obiectivului urmărit și desigur pentru supr aviețuire a întreprinderii în condiții
incerte pe c are le cree ază pi ața.
3.2. Tendin țe de optimiz are a gestiunii activelor circul ante în perio ada de recesiune.
Actualmente, în mod v ădit, se impune dependen ța direct ă dintre rezult atele activit ății
întreprinderii și nivelul gestion ării activelor circul ante. Multe întreprinderi s -au confrunt at cu
problem a atragerii, p ăstrării și utiliz ării raționale a activelor circul ante în perio ada de recesiune c a
garanție a continuit ății procesului de exerci țiu.
Perfec ționarea activit ății întreprinderii în direc ția gestiunii activelor circul ante trebuie s ă fie
orient ată spre rezolv area a trei probleme de b ază: minimiz area creanțelor; optimiz area stocurilor de
mărfuri și materiale; regul arizarea fluxurilor b ănești. Nu putem sus ține concep ția, potrivit c ăreia
gestion area optim ă numai a stocurilor, num ai a creanțelor s au num ai a mijlo acelor b ănești asigur ă
atingere a efectului m axim. To ate elementele sunt str âns leg ate, inter acționează între ele și se
înregistre ază un rezult at pozitiv num ai dup ă o analiză complex ă a consecin țelor influen ței fiec ărei
părți componente a activelor ci rculante în perio ada de recesiune asupra activit ății întreprinderii.
Scopul oric ărei politici de gestiune a activelor circul ante o constituie m aximiz area profitului.
Aceasta înseamnă că politic a aleasă de către m anagerii întreprinderii trebuie s ă fie optim izarea
profitului prin gestion area eficient ă a creanțelor, stocurilor și numer arului.
Gestiune a creanțelor se efectue ază prin sincroniz area termenelor de stingere a datoriilor și
încasarea plăților de l a debitori, în cazuri norm ale, raportul lor trebuie s ă ia valori în limit a unei
unități. Solu ționarea problemei aferente sincroniz ării trebuie s ă se axeze pe politic a de monitoriz are
a plăților, c are, dup ă părerea noastră, trebuie s ă țină cont de urm ătoarele direc ții:
1. monitoringul v ânzărilor, pentru re alizarea căruia sunt neces are: el aborarea registrului
plătitorilor prin c are se v a urmări volumul v ânzărilor, termenele de pl ată etc.; specific area în
acest registru a grupelor „perm anent-noi"; urm ărirea creanțelor expir ate, nivelul d atoriilor
dubio ase; calculul creanțelor poten țiale.
2. revizuire a politicii de gestiune a creanțelor și anume: lucrul cu clien ții rău-platnici ( întâlniri,
discu ții etc.); concord anța dintre termenele de stingere a creanțelor și a datoriilor ( analiza și
optimiz area); calculul cheltuielilo r leg ate de utiliz area creditelor pe termen scurt; ev aluarea
cheltuielilor aferente atragerii „instrumentelor" speci ale de influen ță, factoringul.
3. elaborarea politicii de încasări a întreprinderii, c are ar include: termenul și num ărul
scrisorilor de înștiințare cu privire l a datorie; întrevederi person ale cu clien ții-debitori;
elaborarea condi țiilor de pl ată a datoriilor și pen alităților aferente întârzierii termenului de
ramburs are; adresarea către org anele competente pentru încasarea forțată a datoriei de la
debitor; acțiuni cu privire l a vânzarea datoriei.
Alegere a politicii de gestiune a creanțelor presupune analiza profitului ob ținut de l a
majorarea volumului v ânzărilor, cre șterea vitezei de rot ație, influen țate de politic a credit ară și
cheltuielile aferente acestei a.
Astfel, menționăm că volumul cre anțelor se află în dependență de următorii indic atori:
volumul vânzărilor efectu ate în credit; politic a credit ară pr acticată (condițiile creditării); eficienț a
încasării d atoriilor; prob abilitatea apariției d atoriilor dubio ase.
Lucrătorii încadrați în procesul de comerci alizare a mărfurilor pot influen ța rentabilitatea și
volumul cre anțelor, utiliz ând instrumente st andard și accesibile în vedere a acordării creditelor
comerci ale și prelungirii termenului de pl ată a datoriei; acordarea rabaturilor comerci ale pentru pl ata
mărfurilor înainte de termenul st andard. To ate aceste acțiuni sunt folosite cu scopul stimul ării
creșterii v ânzărilor. Elementele aferente abordării date sunt expuse în liter atura străină.18 19 20 21
Principiul creditului comerci al constă în f aptul că producți a este vândută sub un anumit
procent c alculat (dob andă). În acest c az, sunt negoci ate termenul r ambursării datoriei și a plății
procentelor, s au po ate fi adoptată decizi a cu privire l a prelungire a termenului de r amburs are a
creditului. Efectul pozitiv al creditului comerci al constă în sporire a atractivității condițiilor de
vânzare, cee a ce contribuie l a mărire a volumului vânzărilor. De asemene a, se asigură înregistr area
unui venit supliment ar din dobânzile încasate. Dez avantajele acestui a rezidă în creștere a
cheltuielilor aferente deservirii datoriei și înc asării, pierderilor de l a diferenț a dintre dobând a și
costul resurselor noi atrase, precum și prob abilitatea apariției d atoriilor dubio ase.
În cazul utilizării plății amânate, întreprindere a înregistre ază un efect pozitiv, exprim at prin
creștere a volumului vânzărilor și m ajorarea mărimii profitului. Consecin țele neg ative sunt exprim ate
prin f aptul c ă subiectul începe a înregistr a unele cheltuieli, în speci al: cheltuieli aferente neutiliz ării
resurselor, leg ate de apariția creanțelor; cheltuieli leg ate de re alizarea politicii de încasare; cre șterea
probabilității apariției d atoriilor, încasarea cărora este disper ată din c auza amânării termenelor de
plată. În cazul acordării reducerilor l a produc ție, efectul pozitiv rezult ă din cre șterea volumului
vânzărilor, i ar cel neg ativ – din cheltuielile leg ate de acordarea reducerilor, precum și cheltuielile și
pierderile aferente re alizării politicii de încasare.
Ca reduceri tempor are este consider at mec anismul acordării reducerilor, în cazul efectu ării
plății în limitele termenului de v alabilitate a reducerilor s au mai devreme de termenul st andard de
plată. În acest scop, în practica occident ală, este utiliz ată înscriere a 3/12 Net 30, cee a ce semnific ă
faptul c ă acordarea reducerii de 3%, în cazul pl ății timp de 12 zile, în condi țiile termenului st andard
al plății de 30 zile. Pe l ângă aceasta, gestion arul po ate varia nu num ai mărimea, ci și perio ada de
timp, în limitele c ăreia poate fi utiliz ată. Efectele pozitive ale acordării acestui tip de reduceri sunt
următoarele: cre șterea volumului v ânzărilor; reducere a pierderilor c a urmare a apariției d atoriilor
dubio ase, întruc ât este stimul ată plata rapidă și diminu area termenului mediu al creanțelor. Apare,
însă, și o tr ăsătură negativă, ce const ă în cre șterea cheltuielilor leg ate de acordarea reducerii.
18 Brigh am E. F., G apenski L. C., Intermedi ate Fin ancial Management. – The Dryden Press, 1985 – 242 p ag.
19 Firth M. Management of Working C apital. – The M acMill an Press Ltd., 1976 – 89 pag
20 Hampton J. J. Financial Decision M arking (Concepts, problems and cases). – Prenrice H all Intern ational Inc., 1989 –
95 pag.
21 Weston J. F., Copel and T. E. Managerial Fin ance. – Cassel Educ ation Ltd., 1994 – 236 p ag
Comp arând efectele pozitive și cele neg ative ale reducerilor, prezent ate, eviden țiem c ă o
pondere semnific ativă au aspectele pozitive. Dez avantajul princip al al sistemului de reduceri const ă
în faptul c ă cheltuielile sunt m ari, ca urmare a scăderii pre țului produsului. Acest mec anism po ate fi
utiliz at în cadrul întreprinderilor autohtone, inclusiv „Termoelectric a” S.A., pentru stimul area
tempor ară a vânzărilor, spre exemplu pentru re alizarea stocului ex agerat.
Un client import ant trebuie analizat ca un ansamblu de clien ți medii, pierderile întâmplătoare
de la care, tot almente, corele ază una cu alta. Dacă întreprindere a acordă credit clien ților import anți,
atunci problem a const ă în determin area riscului m axim, c are apare în situ ația dată și consecin țele
posibile ale acestui a. Dacă, în consecin ță, pierdere a va fi atât de m are încât poate decl anșa la
întreprindere st area de insolv abilitate, cee a ce atrage refuzul creditului, chi ar dacă probabilitatea
neramburs ării resurselor este jo asă.
Eficacitatea modelului el aborat „Determin area sumei pl asate în cre anțe” se b azează pe
propunere a de ev aluare a profitului întreprinderii pe baza criteriului de m aximiz are.
Ca continu are a cercet ării privind gestiune a creanțelor, este neces ară eviden țierea altor
direc ții de gestiune a acestor a, precum controlul clien ților, posibilit atea urgent ării încasării
creanțelor (f actoringul).
Consider ăm rezon abil ca întreprindere a, care se c aracterize ază prin nivelul înalt al creanțelor
și pierderi corespunz ătoare, să-și org anizeze un sistem de eviden ță analitică a creanțelor, nu num ai
potrivit termenelor de pl ată, dar și dup ă mărime, amplasarea geogr afică, perso anele fizice și juridice,
termenele de stingere în cazul încheierii tr anzacțiilor. Concomitent, men ționăm necesit atea
eviden țierii leg ăturii dintre m ărimea creanțelor și prob abilitatea stingerii l a termen a acestor a.
În func ție de volumul cre anțelor, consider ăm oportun ă clasificarea debitorilor dup ă mărimea
datoriilor, cee a ce v a permite concentr area atenției spre încasarea datoriilor m ari. Diviz area
debitorilor dup ă amplasarea geogr afică este benefic ă în scopul eviden țierii d atoriilor, încasarea
cărora este dificil ă ca urmare a necorespunderii prevederilor actelor legisl ative ( în cazul c ă debitorii
sunt din altă țară) și incapacității de pl ată, prob abile, a acestor a ca o consecin ță a situației fin anciare
nesatisfăcătoare din regiune a în care se află.
Diferen țierea în perso ane fizice și juridice este condi ționată de faptul c ă exist ă o prob abilitate
ridicată de percepere a sumelor de l a perso anele juridice, c are au propriet ate sep arată. Este oportun ă
scoaterea în eviden ță încă a unei grupe de debitori , anume cei ce, concomitent, sunt și creditori.
Astfel, în urm a monitoringului cre anțelor, se po ate verific a satisfacerea condi ției, potrivit c ăreia
datoriile trebuie s ă depășească mărimea creanțelor.
După părerea noastră, pe l ângă aceasta, este binevenit ă modific area termenelor de
invent ariere a creanțelor. Verific area calculelor în cadrul ei nu trebuie s ă se efectueze l a finele
perio adei de gestiune, ci semestri al. În unele c azuri, este neces ară chiar invent arierea creanțelor l a
finele lunii, d ar oblig atoriu cu el aborarea măsurilor de influen ță asupra debitorilor problem atici.
Ca soluție de rezolv are a problemei deficitului de active circul ante proprii în perio ada de
recesiune în cadrul întreprinderii propunem utiliz area factoring -ului. Esen ța deservirii f actorului
(băncii), pe b aza contr actului de deservire a furnizorului, const ă în acordarea de servicii, orient ate
spre solu ționarea problemelor de ordin fin anciar și org anizatoric, leg ate de comerci alizarea
mărfurilor în credit în schimbul ced ării cre anțelor.
Serviciul de b ază acordat în cazul f actoring -ului îl reprezint ă finanțarea de către factor a
furniz ării de m ărfuri cu prelungire a termenului de pl ată. Pe l ângă aceste pl ăți, factorul își asumă și
alte respons abilități, leg ate de deservire a creditului co merci al (controlul pl ății la timp, eviden ța stării
creanțelor). Un alt serviciu în cazul f actoring -ului este asigur area riscului, leg at de furniz area
mărfurilor cu amânarea termenului de pl ată, inclusiv riscul de ne încasare în termen a plății de l a
cump ărător. Ce a de a treia favoare în cazul f actoring -ului -gestiune a administr ativă a creanțelor –
presupune controlul achitării la timp în urm a furniz ării de m ărfuri cump ărătorilor.
În afară de aceasta, finanțarea prin f actoring are o serie de nu anțe incontest abile, printre c are,
în primul r ând, trebuie eviden țiate:
– sistemul complex de fin anțare pe termen lung a întreprinderii;
– creșterea autom ată a finanțării pe m ăsura creșterii volumului v ânzărilor;
– furnizorul nu este nevoit s ă restituie sumele încasate anterio r, întruc ât cheltuielile f actorului
vor fi compens ate din contul pl ății cump ărătorilor;
– lipsa limitelor aferente sumelor de l a furnizorii de m ărfuri.
Furnizorul, de asemene a, înregistre ază avantaje de pe urm a utiliz ării factoring -ului:
– obținere a unui profi t supliment ar pe b aza posibilit ății de m ajorare a volumului v ânzărilor en –
gross și en-detail, primind de l a factor sum a neces ară pentru fin anțarea activelor circul ante;
– economisire a timpului și cheltuielilor nejustific ate, leg ate de apelul l a creditele b ancare;
– furnizorul nu m ai suport ă cheltuieli (pl ata dobânzii pentru utiliz area creditelor; cheltuieli
aferente încheierii contr actului de credit; cheltuieli gener ate de cre șterea neașteptată a ratei
dobânzii; cheltuieli leg ate de mobiliz area extrem ală a mijloacelor b ănești în cazul survenirii
momentului de r amburs are a creditului s au de pl ată a ratei dob ânzii, inclusiv beneficiul r atat
în urm a scoaterii din circuit a mijlo acelor etc.).
Astfel, fin anțarea în limitele f actoring -ului îl scute ște pe furnizor de p roblemele deficitului de
resurse pentru fin anțarea activelor circul ante, i ar cump ărătorului îi ofer ă garanția prelungirii de c ătre
furnizor a termenului de pl ată. Deci, subliniem necesit atea creării propriei re țele de b ănci factoring,
care s-ar ocup a de de servire a întreprinderilor din Republic a Moldov a.
O altă problem ă, ce necesit ă a fi solu ționată în scopul perfec ționării procesului economic de
gestiune a activelor circul ante, o reprezint ă dimension area stocurilor de m ărfuri și materiale.
Metodele de dimen sionare, utiliz ate anterior, nu sunt comp atibile cu condi țiile actuale de activit ate.
În multe întreprinderi această procedur ă nici nu se pr actică. Sub acest aspect, în scopul
dimension ării stocurilor de m ărfuri și materiale consider ăm oportun ă utiliz area elementelor de
model are economico -matematică.
Printre princip alele tipuri de model are economico -matematică în vedere a gestiunii stocurilor,
locul de b ază îi revine modelului economico -matematic cl asic (modelul Wilson -Whitin), deo arece:
acest model ofer ă un instrument de optimiz are a mărimii stocurilor și porne ște de l a identific area
costului tot al de form are a stocurilor, c are se dore ște minim în condi țiile m aximiz ării rent abilității
activit ății de explo atare.
Modelul ofer ă răspunsuri l a următoarele trei întreb ări:
1. Care trebuie s ă fie m ărimea stocului de m aterii prime și materiale ne cesar de com andat?
2. Care este num ărul aprovizion ărilor ce trebuie efectu ate?
3. Care este interv alul dintre aprovizion ări?
Algoritmul determin ării stocului optim de m aterii prime și materiale începe cu identific area
tuturor cheltuielilor de aprovizion are și a celor de de ținere a stocurilor.
Cheltuielile de aprovizion are sunt cele oc azionate de studiere a pieței furnizorilor, cheltuieli
de tr ansport -aprovizion are, cheltuieli de întocmire a comenzii, alte cheltuieli. Nivelul cheltuielilor
totale suport ate de întreprindere este în dependen ță de num ărul aprovizion ărilor.
Cheltuielile de de ținere a stocurilor sunt gener ate de întreținere a acestor a în anumite condi ții
de păstrare (căldură, lumin ă), cheltuieli prilejuite de p aza stocurilor, asigur area lor (pl ata primelor de
asigur are). Nivelul cheltuielilor este direct propor țional cu m ărimea stocului, astfel încât creșterea
stocului antrene ază un volum m ai mare de cheltuieli. Prezent area grafică a interdependen ței mă-
rimea stocului – costuri de de ținere – costuri de aprovizion are este prezent ată în figur a 3.1:
Notăm prin:
S – mărime a optimă a stocului com andat
N – neces arul anual de aprovizion at
ca – costul fix unit ar pentru pregătire a unei noi aprovizionări
cd – costul de depozit are pe unit ate de stoc
Pa – preț unit ar de aprovizion are
Ca – cost tot al de aprovizion are
Cd – cost tot al de depozit are.
Stoc optim Nr. de
aprovizionări
Figur a 3.1. Interdependenț a dintre mărime a stocului și nivelul cheltuielilor privind
aprovizion area și deținere a acestui a
Sursa:22
Mărime a optimă a stocului de m aterii prime și m ateriale este ce a care antrene ază cheltuieli
totale minime. În gr afic, se observă că v aloarea minimă a contului tot al (Ct) se obține ex act pentru
acea cantitate a stocului pentru c are costul de deținere (Cd) este eg al cu costul de aprovizion are
(Ca). Reiese că p roblem a care apare în c adrul gestiunii stocurilor este determin area optimului între
22 Botn ari N. Finanțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr afia Centr ală, 2006 – 240 p ag.
cheltuielile de deținere stocurilor și costurile de aprovizion are, ori determin area nivelului stocului de
mărfuri și m ateriale care v-a antren a costuri tot ale minim ale.
Întrucât stocurile se consumă aproape zilnic, fie în consum, fie în vânzări, cheltuielile de
depozit are sunt o medie a cheltuielilor din prim a zi a constituirii stocului și a celor din ultim a zi de
existență a acestui a. Deci, costul pe unit ate de stoc se cor ectează cu ½ și v a fi c /2. Costul tot al ce
ține de form area stocului este eg al cu:
Ct =Ca +Cd (3.2.)
iar costul de aprovizion are și cel d e depozit are vor fi eg ale cu:
Ca =
acSN ; C d =
dacPS
2 (3.3.); (3.4.)
Minimul costului se obține în punctu al în c are deriv ate întîi a costului tot al în raport cu
mărime a stocului este eg ală cu zero.
0dSdCt
;
02* *01*2** 1 *
2 d a a d a a cP
ScN
ScPS
S ScN ;
d aa
d aa
d aa d a a
cPcNScPcNScPcNScP
ScN
***2
***2
***2
2* *2 2
2
;
Așadar mărime a stocului optim se calcule ază după formul a:
d aa
optimcPcNS***2
(3.5.)
Numărul de comenzi de aprovizion are cu m aterii prime(n) într -un an este de:
n =
optimSN (3.6.)
Interv alul dintre două aprovizionări (i) v a fi:
i =
n360 (zile) (3.7.)
Atât numărul de comen zi, cât și interv alul dintre două aprovizionări sunt aleatorii, fiec are
dintre acești doi indic atori pot fi influenț ați de un sistem întreg de f actori, precum: c aracterul
procesului de producție (sezonier, continuu), complexit atea aprovizionării, competiti vitatea
produselor și mărime a cererii, st area tehnologică întreprinderii etc.
Concomitent cu determin area stocului optim de m aterii prime și m ateriale, se po ate calcula și
nivelul optim al volumului de produse finite , pentru c are costurile vor fi minim ale (S):
S =
CSQ2 , unde: (3.8.)
Q reprezintă volumul producției pl anificat
S – consumul specific pe unit ate de produs
C – costul de deținere l a un leu stoc de produse finite în perio ada planificată.
În pr actică, se pot întîmpl a situații în c are stocul circul ant s-a epuiz at, iar aprovizion area cu
un nou stoc de m aterii prime încă n -a fost făcută – ceea ce duce l a întrerupere a prucesului de
produc ție, l a creștere a riscului economic. Pentru a evita asemene a situații, întreprindere a poate
form a un stoc de sigur anță, c are reprezintă c antitatea de m aterii prime și m ateriale neces ară pentru
asigur area continuității ciclului de explo atare în c azul eventu alelor întreruperi în aprovizion are. În
consecință, mărime a stocului optim se m ajorează, amplificându -se, în același timp, costul de
aprovizion are, dar mai ales cel de p ăstrare a stocului. Costurile supliment are cu form area stocului de
sigur anță trebuie să fie contr abalansate de costurile cu pierdere a de vânzări datorită lipsei de stocuri.
Mărime a optimă a stocului de sigur anță se determină c a probabilitatea satisfacerii cererii pentru un
anumit produs s au pe grupe de produse, într -un anumit volum și l a termenul st abilit.23
În afară de aceasta, o altă problem ă stringent ă, ce necesit ă a fi solu ționată în cadrul
procesului de gestiune a activelor circul ante, constituie optimiz area fluxurilor fin anciare în cadrul
întreprinderii.
Pentru analiza solvabilității întreprinderii și a poten țialului ei investi țional, poate fi efectu ată
gruparea fluxurilor de mijlo ace b ănești în cadrul întreprinderii potrivit princip alelor sfere de
activit ate:
– fluxuri de mijlo ace bănești provenite din activit atea operațională;
– fluxuri de mijlo ace bănești provenite din activit atea investi țională;
– fluxuri de mijlo ace bănești din activit atea financiară.
Princip ala sursă a resurselor fin anciare provenite din activit atea operațională o constituie
mijlo acele b ănești ob ținute de l a cump ărători și clien ți. Aceste mijlo ace se utilize ază la
achizi ționarea stocurilor de m ărfuri și materiale, mijlo acelor de produc ție, comerci alizarea
produselor finite, pl ata furnizorilor, achitarea salariului muncitorilor, pl ăților oblig atorii l a buget etc.
Toate sfere le de activit ate forme ază o sum ă unică de resurse fin anciare ale întreprinderii, a
cărei func ționare norm ală este imposibil ă fără vărsarea perm anentă a fluxurilor fin anciare dintr -o
sferă de activit ate în alta. În scopul estim ării volumului mijlo acelor fin anciare, se propune
următoarea egalitate:
23 Botn ari N. Finanțele întreprinderii .–Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr afia Centr ală, 2006 – 240 p ag.
∆MB = ∆D + ∆KP – ∆MN, unde: (3.9.)
– ∆MB indic ă modific area mărimii mijlo acelor b ănești pe p arcursul perio adei de gestiune;
– ∆D – modif icarea sumei d atoriilor pe p arcursul perio adei de gestiune;
– ∆KP – modific area capitalului propriu pe p arcursul perio adei de gestiune;
– ∆MN – modific area resurselor nemonet are în perio ada curent ă.
Astfel, cre șterea mărimii d atoriilor s au a capitalului propri u constituie o surs ă de sporire a
mijlo acelor b ănești, iar creșterea resurselor nemonet are semnific ă utiliz area (reducere a) mijlo acelor
bănești.
La baza calculului circul ației mijlo acelor fin anciare, st ă diferen ța dintre resursele fin anciare
la începutul și la finele perio adei. Potrivit acestei diferen țe, este vorb a despre m ărimea fluxului
bănesc pozitiv (excedent) s au neg ativ (penurie, insuficien ță). Însă, sarcina de b ază a calculului
circul ației mijlo acelor b ănești o constituie nu atât determin area mărimii în sine, c ât analiza cauzelor
care au dus l a această situație: determin area cauzelor și sferelor de apariție a fluxului pozitiv s au
negativ de mijlo ace bănești; analiza impactului diferitelor surse de fin anțare a activit ății de b ază sau
investi ționale a întreprinderii asupra eficien ței ei.
În cadrul procesului de gestiune a fluxurilor fin anciare, un rol deosebit de import ant îi revine
procesului optimiz ării lor, c are constituie select area celor m ai eficiente forme de org anizare la
întreprindere, ținând co nt de condi țiile și particul aritățile re alizării activit ății economice.
Temeli a optimiz ării fluxurilor fin anciare ale agentului economic o constituie asigur area
echilibrului între volumul fluxurilor pozitive și al celor neg ative.
Rezult atele activit ății întreprinderii sunt influen țate neg ativ atât de deficitul, c ât și de
excedentul fluxului fin anciar.
Consecin țele neg ative ale fluxului deficit ar se eviden țiază prin sc ăderea nivelului de
lichidit ate și solv abilitate, cre șterea datoriilor cu termenul expir at către furnizorii de m ărfuri, m ărirea
cotei d atoriilor expir ate pentru creditele primite, re ținerile l a plata salariului angajaților (cu o
productivit ate sc ăzută), cre șterea duratei ciclului fin anciar și, în fin al, reducere a rentabilității
patrimoniului întreprinderii.
Urmările neg ative ale fluxului excedent ar de mijlo ace bănești se reflect ă în pierdere a costului
real al mijlo acelor b ănești ne ântrebuin țate din c auza inflației, pierdere a venitului poten țial de l a
neutiliz area activelor b ănești în sfer a invest irii lor pe termen scurt, cee a ce, în fin al, de asemene a, se
reflect ă negativ asupra rentabilității activelor și capitalului propriu al întreprinderii.
Sub acest aspect, metodele de optimiz are a deficitului fluxului de mijlo ace bănești depind de
caracterul acestui deficit (pe termen scurt s au lung):
1. Echilibr area fluxului b ănesc deficit ar pe p arcursul unei perio ade scurte de timp se re alizează
prin utiliz area „Sistemului de intensific are a încasărilor -încetinirii pl ăților". Esen ța acestui
sistem const ă în el aborarea măsurilor org anizatorice în vedere a atragerii intense a
mijlo acelor b ănești și încetinire a plății lor.
2. Creșterea atragerii mijlo acelor b ănești pe o perio adă scurt ă de timp po ate fi re alizată prin
intermediul implement ării urm ătoarelor m ăsuri:
a) asigurarea plății în avans, integr ale sau parțiale pentru produc ția fabricată, cu cerere sporit ă pe
piață;
b) mărirea nivelului reducerilor l a plata în numer ar pentru produc ția vândută;
c) reducere a termenelor de acordare a creditului comerci al;
d) intensific area proce durii de înc asare a datoriilor cu termenul expir at;
e) utiliz area formelor moderne de refin anțare a creanțelor;
f) eviden ța cambiilor, f actoring -ului;
g) primire a operativă a documentelor de pl ată ale cump ărătorilor (timpul de aflare în drum, l a
înregistr are, în procesul tr ansferului b anilor în cont etc.).
3. Încetinire a plății mijlo acelor b ănești pe o perio adă scurt ă de timp po ate fi
realizată prin aplicarea următoarelor m ăsuri:
a) utiliz area flout -ului (perio ada de timp dintre eliber area documentului de pl ată și plata de facto);
b) mărirea termenului de acordare a creditului comerci al pentru întreprindere, de comun acord cu
furnizorul;
c) înlocuire a procur ării activelor pe termen lung, ce necesit ă reânnoire, prin arendă (leasing);
d) restructur area portofoliului creditelor fin anciare primite prin intermediul tr ansferului celor pe
termen scurt, în credite pe termen lung.
Trebuie să menționăm că „Sistemul de intensific are a încasărilor -încetinirii plăților",
rezolvând problem a echilibrării volumului fluxului deficit ar de mijlo ace bă nești pe o perio adă scurtă
de timp (și corespunzător, ridicând nivelul solv abilității absolute a întreprinderii), contribuie l a
apariția unor probleme de creștere a deficitului pe p arcursul perio adelor viito are.
De aceea, paralel cu utiliz area mecanismului acestui sistem, trebuie s ă fie el aborate măsuri în
vedere a asigur ării echilibrului fluxului deficit ar de mijlo ace bănești în perspectiv ă.
4. Creșterea pozitiv ă a fluxului de mijlo ace bănești pe termen lung po ate fi realizată prin
următoarele m ăsuri:
a) atragerea investitorilor str ategici pentru m ărirea capitalului propriu;
b) cointeres area noilor membri;
c) atragerea creditelor fin anciare pe termen lung;
d) înstrăinarea unei p ărți (sau a tuturor) a instrumentelor fin anciare de investire;
e) vindere a (sau darea în arendă) a activelor fixe neutiliz ate.
5. Reducere a volumului fluxului neg ativ de mijlo ace bănești în perspectiv ă poate fi efectu ată cu
ajutorul urm ătoarelor m ăsuri:
i. reducere a volumului și componen ței progr amelor investi ționale reale;
ii. dezicerea de investire a financiară;
iii. micșorarea sumei cheltuielilor perm anente ale întreprinderii.
Metodele de optimiz are a fluxului excedent ar de mijlo ace bănești ale întreprinderii presupun
asigur area creșterii activit ății ei investi ționale. În c adrul întreprinderii, specific ăm necesit atea
utiliz ării urm ătoarelor metode:
– creșterea volumului procesului de func ționare a activelor pe termen lung;
– intensific area perio adei de el aborare a proiectelor investi ționale reale și începere a realizării lor;
– efectu area diversific ării region ale a activit ății întreprinderii;
– form area activă a portofoliului de investi ții fin anciare;
– stingere a înainte de termen a creditelor pe termen lung.
În același timp, în cadrul sistemului de optimiz are a fluxurilor fin anciare ale întreprinderii,
un loc import ant îi revine echilibr ării lor în timp. Aceasta se explic ă prin f aptul c ă lipsa echilibr ării
fluxurilor fin anciare pozitive și neg ative în timp cree ază, pentru agentul economic, un șir de
probleme. Pr actica arată că o consecin ță a acestei neechilibr ări, chi ar și în cazul gr adului înalt de
form are a fluxului fin anciar net, o constituie nivelul sc ăzut al lichidit ății acestui flux ( și, respectiv,
nivelul absolut redus al solv abilității întreprinderii) în perio ade determin ate de timp. În cazul
existen ței îndelung ate a unor asemene a situații, pentru întreprindere apare pericolul de
insolv abilitate.
Etapa finală a procesului de optimiz are const ă în satisfacerea condi țiilor de m aximiz are a
fluxurilor nete de mijlo ace b ănești ale întreprinderii. Cre șterea fluxului net asigur ă creșterea
ritmurilor de dezvolt are economic ă, având la bază principiul autofin anțării, reduce gr adul de
dependen ță al dezvolt ării de sursele externe de form are a resurselor fin anciare, asigur ă creșterea
valorii de pi ață a întreprinderii.
Deci, se po ate afirma că majorarea sumei fluxului net de mijlo ace bănești ale întreprinderii
poate fi re alizată în baza următoarelor m ăsuri:
– diminu area sumei cheltuielilor perm anente;
– reducere a nivelului cheltuielilor v ariabile;
– realizarea unei politici fisc ale eficiente, ce ar contribui l a scădere a nivelului pl ăților fisc ale tot ale;
– realizarea unei eficiente politici a prețurilor, ce ar asigur a ridicarea nivelului de venituri ale
întreprinderii;
– utiliz area metodei acceler ate de c alculare a uzurii activelor fixe;
– reducere a perioadei de amortiz are a activelor nem ateriale utiliz ate;
– comerci alizarea activelor fixe și nem ateriale, ce nu sunt utiliz ate în cadrul procesului de exerci țiu;
– intensific area activit ății de colect are la timp a amenzilor și pen alităților.
Din cele expuse, pr opunem c a efectele optimiz ării mijlo acelor b ănești în cadrul întreprinderii
să fie ev aluate cu ajutorul urm ătorilor indic atori, dintre c are princip alii sunt:
– coeficientul suficien ței mijlo acelor b ănești:
cs =
PPS CTSLFBn
, unde : (3.10.)
FBn exprim ă suma fluxului net al mijlo acelor b ănești;
CTSL – suma plăților aferente creditelor pe termen scurt și lung și împrumuturilor întreprinderii;
∆S – suma creșterii st ocurilor de m ărfuri și materiale în componen ța activelor circul ante ale
întreprinderii;
PP – plata dobânzilor aferente sumelor atrase.
– coeficientul lichidit ății mijlo acelor b ănești L FB, calculul c ăruia se efectue ază conform
formulei:
LFB =FP/FN, unde: (3.11.)
FP indic ă suma brută a fluxului pozitiv al mijlo acelor b ănești (încasări);
FN – suma brută a fluxului neg ativ al mijlo acelor b ănești (pl ăți).
– coeficie ntul reinvestirii fluxului net al mijlo acelor b ănești (R FB), calculat pe b aza formulei:
RFB =
f rn
I IPP FB
, unde: (3.12.)
FBn reprezint ă suma fluxului net al mijlo acelor b ănești;
PP – plata dobânzilor aferente sumelor atrase;
∆Ir – suma creșterii investi țiilor re ale la întreprindere ( în toate formele);
∆If – suma creșterii investi țiilor fin anciare pe termen lung.
Rezult atele optimiz ării mijlo acelor bănești sunt reflect ate în sistemul de pl anuri privind
form area și utiliz area acestor a în perio ada curent ă. Consider ăm oportun ă efectu area, în cadrul
întreprinderii, a planificării circul ante a fluxurilor b ănești (buget area). Planificarea fluxurilor b ănești
cuprinde dou ă sfere de b ază – planificarea curent ă, în procesul c ăreia se elaborează planul încasărilor
și alocărilor de mijlo ace bănești (bugetul circul ației mijlo acelor b ănești) și planificarea operativă, în
cadrul c ăreia se elaborează sistemul pl ăților calendaristice pe direc ții corespunz ătoare de circul ație a
mijlo acelor b ănești.
Bugetul circul ației mijlo acelor bănești reprezintă pl anul înc asărilor și plăților de mijlo ace
bănești, c alculat pentru perio ada de timp viito are. Acest buget ilustre ază soldul fin al scont at al
mijlo acelor b ănești și situ ația financiară a întreprinderii l a fiecare perio adă de timp analizată. Astfel,
pot fi pl anificate și luate în consider are perio adele de surplus s au insuficien ță de mijlo ace bănești,
efectu ată analiza utiliz ării resurselor și stabilit nivelul solv abilității în viitor.
Bugetul circul ației mijlo acelor bănești se el aborează pentru anul viitor, pe luni aparte, luând
în consider are fluctu ațiile sezoniere ale fluxurilor bănești l a întreprindere. El po ate fi el aborat pe
tipuri aparte de activit ăți și pe activit atea întregii întreprinderi.
Scopul princip al al elaborării bugetului circul ației mijlo acelor bănești îl constituie
prognostic area fluxului brut și net al mijlo acelor bănești l a întreprindere, pe tipuri aparte de activități
și asigur area solvabilității perm anente în to ate etapele perio adei pl anificate.
Conform celor men ționate mai sus, apreciem c ă princip alele momente, de c are trebuie s ă țină
cont politic a întreprinderii în domeniul gestiunii activelor circul ante, vize ază perfec ționarea gestiunii
creanțelor, stocurilor, mijlo acelor b ănești.
Însă, elaborarea strategiei în sfer a gestiunii activelor circul ante trebuie, în primul r ând, s ă se
bazeze pe rezult atele ev aluării situ ației cre ate. Pentru diversific area bazei inform aționale a unei
astfel de ev aluări, este neces ar, mai întâi de to ate, de a examina instrumentele de analiză.
CONCLUZII ȘI RECOM ANDĂRI
Pe b aza investig ațiilor efectu ate in scopul perfecționării sistemului de gestion are a
activelor circul ante ale întreprinderii în perio ada de recesiune,s -a ajuns l a formul area
următo arelor concluzii:
1. Activele circul ante ale întreprinderii reprezintă resurse constituite în scopul formării și
utilizării potenți alului de exercițiu, c are parcurg to ate fazele ciclului operațional, asigură activit atea
neântreruptă și rent abilă a întreprinderii, în vedere a înfăptuirii, de către aceste a, a obiectivului
princip al al întreprinderii.
2. Esenț a activelor circul ante rezidă în rolul lor economic, în asigur area continuității procesu lui
de exercițiu (ce include atât producere a propriu -zisă, cât și sfer a de comerci alizare). Astfel, este
neces ară sco aterea în evidență și analiza problemei rot ației activelor circul ante și a costurilor
rotației.
3. Pentru activele circul ante ale întreprinder ii, sunt c aracteristice trei particul arități: în primul
rând, ele trebuie pl asate din timp și avansate pană la înregistr area veniturilor, în al doile a rând, ele,
în calitate de resurse, se reînnoiesc perm anent în procesul de gospodărire și, în al treile a rând, –
neces arul rel ativ de active circul ante depinde de volumul activității, c are trebuie, corespunzător, să
fie reglement at. În c azul insuficienței s au utilizării ineficiente, situ ația financiară a întreprinderii se
depreci ază simțitor, cee a ce în fin al se răsfrânge asupra solvabilității ei.
4. Ritmicit atea, rent abilitatea înaltă și bun a organizare a activității întreprinderii, în m are
măsură, depind de asigur area ei cu active circul ante. Din aceste considerente, este fo arte benefică
determin area mărimii opt ime a neces arului de active circul ante. Aceasta se po ate obține prin
intermediul st abilirii pl afonului optim, s arcina de bază a cărui a este asigur area unui volum m axim de
activit ate cu minimum de active circul ante.
5. Structur a activelor circul ante este c aracterizată de r aportul elementelor categoriei d ate de
active în sum a lor tot ală, fluctu ația cărei a este influenț ată de un spectru l arg de f actori, ce se
modifică în funcție de perio adă. În diferite r amuri de consum e a are trăsături specifice, cee a ce
caracterizează procesul de producție, tehnologiile utiliz ate, org anizarea ciclului de explo atare și
condițiile de comerci alizare.
6. Neces arul de resurse aferente procesului de exercițiu, în același timp și de active circul ante,
poate fi suplinit pe două căi: printr -o mai optimă utiliz are a lor s au prin atrageri supliment are.
Considerăm că ce a mai binevenită, pentru întreprinderi, este prim a cale. Pe de altă parte, efic acitatea
utilizării activelor circul ante se prezintă c a un f actor primordi al, ce contribuie l a sporirea
indic atorilor fin anciari.
7. Considerăm că respect area principiilor autogestiunii, în m are măsură, influențe ază
funcțion area economico -financiară eficientă a întreprinderii, inclusiv a activelor circul ante.
Principiile gestiunii activelor circul ante în p erioada de recesiune ( alocarea optimă a resurselor
neces are ciclului de explo atare, pl anificarea lor, existenț a sistemului surselor de form are a activelor
circul ante, controlul privind structur a și utiliz area lor) constituie baza funcționării activelor
circulante. Strictețe a îndeplinirii, în pr actică, a principiilor enunț ate, determină nivelul efectiv de
funcțion are al întreprinderilor.
8. Acoperire a financiară a activelor circul ante se po ate face pe se ama fondului de rulment, c are
servește l a apreciere a condi țiilor echilibrului fin anciar, ce rezultă din confrunt area dintre lichidit atea
activelor pe termen scurt și exigibilit atea pasivelor circul ante. În unele întreprinderi, acest fond se
numește fondul de c asă – pentru a asigur a continuit atea plăților circul ante. Deci, fondul de rulment
este, totod ată, și un indic ator al lichidității: cu cât este m ai mare, cu atât m ai mici vor fi d atoriile pe
termen scurt în vedere a finanțării activelor circul ante.
9. Pentru fin anțarea eficientă a activelor circul ante în perio ada de recesiune, este neces ară
soluțion area unui șir de probleme, printre c are princip alele sunt: asigur area optimă cu resurse
împrumut ate pe termen scurt, neces are pentru efectu area plăților circul ante; org anizarea eficientă a
fluxurilor bănești, cre anțelor, stocurilor de mărfuri și m ateriale, valorilor mobili are etc.; st abilire a
nivelului resurselor fin anciare în limitele, c are ar permite funcțion area optimă și dezvolt area
întreprinderii.
10. Elaborarea politicii de gestiune a activelor circul ante, în c adrul înt reprinderii, trebuie să fie
axată pe următo arele principii: analiza obiectivă a activelor circul ante în perio ada precedentă,
justețe a selectării modelului de gestiune a activelor circul ante; optimiz area volumului activelor
circul ante; asigur area lichidităț ii activelor circul ante; asigur area creșterii rent abilității activelor
circul ante; st abilire a unei eficiente fin anțări a acestor a. Agentul economic, în c azul gestiunii
eficiente a activelor circul ante, trebuie să obțină o poziție economică r ațională, precu m și
echilibr area lichidității și rent abilității.
11. Gestiune a creanțelor se efectue ază prin sincroniz area termenelor de stingere a datoriilor și
încasarea plăților de l a debitori, în c azuri norm ale, raportul lor trebuind să i a valori în limit a unei
unități. Soluțion area problemei aferente sincronizării trebuie să se axeze pe politic a de monitoriz are
a plăților. După părere a noastră, politic a în cauză trebuie să țină cont de următo arele direcții:
monitoringul v anzărilor; revizuire a politicii de gestiune a creanțelor; el aborarea politicii de înc asări
a întreprinderii.
12. Pentru întreprinderi, o import anță m ajoră o are structur a activelor circul ante, inclusiv a celor
proprii, întrucât prezenț a și componenț a lor determină situ ația financiară a agentului economic. În
legătură cu aceasta, considerăm oportună utiliz area conceptului de sistem de funcțion are a activelor
circul ante în c adrul procesului de select are a criteriului eficacității lor l a nivelul întreprinderilor
autohtone.
Cercetările efectu ate în scopul m ajorăr ii eficienței utilizării activelor circul ante în
perio ada de recesiune, în c adrul întreprinderii, permit în aintarea următo arelor recom andări:
1. Propunem utiliz area de către întreprindere a modelului dublu factorial, descompus în:
modific area sumei medii a activelor circul ante pentru perio ada dată și modific area vitezei de rot ație
a lor.
2. Este oportun c a, în c adrul întreprinderilor autohtone, să fie calculată modific area mărimii
profitului (pierderilor) sub influenț a modificării perio adei de rot ație a activelor circul ante, precum și
calculul coeficientului el asticității profitului în comp arație cu vitez a de rot ație.
3. Întreprindere a e bine să -și org anizeze un sistem de evidență analitică a creanțelor, nu num ai
potrivit termenelor, d ar și după mărime, amplasarea geografică, perso ane fizice și juridice, termene
de stingere în c azul încheierii tr anzacțiilor. În funcție de volumul cre anțelor, este oportună
clasificarea debitorilor după mărime a datoriilor pe care le au, cee a ce va permite concentr area
atenției spre înc asarea datoriilor m ai mari. Diviz area debitorilor potrivit amplasării geogr afice este
benefică pentru evidențiere a datoriilor, înc asarea căror a este dificilă din c auza necorespunderii
prevederilor actelor legisl ative (în c azul că debitorii sunt din altă țară) și inc apacității de pl ată
probabile a acestor a, drept consecință a situației fin anciare nes atisfăcăto are din regiune a în care se
află.
4. O altă problemă ce necesită a fi soluțion ată în scopul gestiunii activelor circul ante în
perio ada de recesiune în c adrul întreprinderii o reprezintă dimension area stocului optim de mărfuri
și materiale. Metodele de dimension are, utiliz ate anterior, nu sunt comp atibile cu condițiile actuale
de activit ate, astfel fiind oportună perfecțion area metodelor prin elemente de mode lare economico –
matematică.
5. În cadrul procesului de gestiune a fluxurilor fin anciare, un rol deosebit de import ant îi revine
procesului optimizării lor. Metodele de optimiz are a deficitului de mijlo ace bănești(numer arul)
depind de c aracterul acestui a. Echil ibrarea fluxului monet ar deficit ar, pe p arcursul unei perio ade
scurte de timp, se re alizează prin utiliz area „Sistemului de intensific are a încasărilor -încetinirii
plăților”. Esenț a acestui sistem constă în el aborarea măsurilor org anizatorice pentru intens ificarea
atragerii mijlo acelor bănești(numer arul) și încetinire a plății lor.
6. Metodele de optimiz are a fluxului excedent ar de mijlo ace bănești(numer ar) ale întreprinderii
sunt influenț ate de asigur area creșterii activității ei investițion ale. În cadrul sis temului acestor
metode, pot fi utiliz ate: creștere a volumului de funcțion are a activelor m ateriale pe termen
lung( active imobiliz ate); intensific area perio adei de elaborare a proiectelor investițion ale re ale și
începere a realizării lor; diversific area activității întreprinderii din punct de vedere region al; form area
activă a portofoliului de investiții fin anciare; stingere a înainte de termen a creditelor b ancare pe
termen lung.
7. Recom andăm c a întreprindere a să ev alueze rezult atele optimizării trezoreriei cu ajutorul
indic atorilor: coeficientul suficienței, coeficientul lichidității și coeficientul reinvestirii.
Concomitent, este neces ară elaborarea bugetului circul ației mijlo acelor bănești(numer arului), scopul
cărui a constă în prognoz area fluxului brut și ne t al numer arului l a întreprindere, pe tipuri de
activit ate în vedere a asigurării solvabilității perm anente a întreprinderii.
8. Propunem implement area în pr actica de lucru a întreprinderii a noțiunii de imobiliz are a
activelor circul ante, c are inse amnă retr agerea lor din circuitul economic pentru acoperire a
cheltuielilor neprevăzute în pl anul de activit ate sau plasarea în mijlo ace m ai puțin mobile pe
parcursul unei perio ade indelung ate de timp și în c azul existenței riscului de ner amburs are.
Astfel, gestiune a activelor circul ante în perio ada de recesiune, în c adrul intreprinderii,
trebuie să devină pr actică uzuală, deo arece eficientiz area utilizării acestor a contribuie l a sporire a
încrederii asociaților, l a armoniz area și cl aritatea relațiilor dintre ei și într eprindere și asigură
dezvolt area unui mediu atractiv.
BIBLIOGR AFIE
ACTE NORM ATIVE
1. Codul Civil al Republicii Moldov a nr. 1107 -XV din 06.06.2002. // Monitorul Ofici al al
Republicii Moldov a nr. 82 -86/661
2. Lege a Republicii Moldov a cu privire l a antreprenori at si întreprinderi Nr.845 -XII din
03.01.92.
3. Lege a Republicii Moldov a privind societățile pe acțiuni Nr.1134 -XIII din 02.04.97
MANUALE, MONOGR AFII, LUCRĂRI DID ACTICE, BROȘURI
1. Adam Smith, Avuția națiunilor: cercet are asupra naturii și c auzelor ei . – Chișinău: Editur a
Universit as – 1992, Vol. I. – pag. 344 p ag.
2. Articole fund ament ale în teori a financiară cu explic ații și aplicații// Culegere edit ată și
coment ată de Ion St ancu. – București, 1998, – 145 p ag.
3. Bardaș P., Metode de c alcul a nevoii de fo nd de rulment de explo atare, Tribun a Economică
nr.35, București, 2001 – 69 pag.
4. Bistrice anu Gh., Adochiței M., Negre a E.. Fin anțele agenților economici. – București:
Editur a Didactică și Ped agogică, R. A., 1995 – 470 p ag.
5. Bistrice anu Gh. Lexicon de fin anțe, bănci, asigurări. V -1,2,3 – București: Editur a
Economică, 2001 – 388 p ag.
6. Botn ari N. Fin anțele întreprinderii. –Chișinău: ÎS F.E. –P.Tipogr afia Centr ală, 2006 – 240
pag.
7. Ciornîi Nicol ae, „Economi a firmelor contempor ane”, Editur a Prut Intern ațional, Chiș ină,
2003
8. Cișm așu I. D., D avid I., Analiza vitezei de rot ație a activelor curente, Tribun a Economică nr.
23, București, 2002 – 57 pag.
9. Cobz ari L. Restructur area sistemului fin anciar al economiei în tr anziție a Republicii
Moldov a: Autorefer atul tezei de do ctor h abilitat în științe economice. – Chișinău, 1999 – 43
pag.
10. Hoanță N., Fin anțele firmei, București: Editur a Economică, 2003 – 512 p ag.
11. Ilie V asile. Gestiune a financiară a întreprinderii. – București: Editur a Didactică și
Pedagogică, 1999 – 290 p ag.
12. Margulescu D., St anescu C., D avid I., Analiza economico -financiară, București, Ed. Osc ar
Print, 1999.
13. Negescu M., Popescu A.M., Analiza fondului de rulment și a activelor curente, Tribun a
Economică nr. 18, București, 2002 – 76 pag.
14. Onofrei M., F inanțele întreprinderii, București: Editur a Economică, 2004 –310 p.
15. Onofrei M., Imp actul politicilor fin anciare asupra societății. – București: Editur a Economică,
2000. – 176 p ag.
16. Onofrei M., M anagement fin anciar, București: Editur a C.H. Beck, 2006 – 128 pag.
17. Popa Andriana, Dăneț Alina, Dăneț Adrian. M anagement fin anciar. – București: Editur a
Economică, 2001 – 284 p ag.
18. Popescu D., Procesul decizion al în întreprinderile mici și mijlocii , Editur a Economică,
București, 2001
19. Roșc a Petru, „Economi a întreprinder ii”, Chișinău, 2004
20. Tom a Mihai, Felici a Alexandru. Fin anțe și gestiune fin anciară de întreprindere. – București:
Editur a Economică, 1998 –407 p ag.
21. Vintilă G., Gestiune a financiară a întreprinderii, București: Editur a Didactică și Ped agogică,
2006 – 423 p ag.
22. Birman A. M. Planirovanie oborotnyh sredstv. – Moskva: Gospolitizdat,1956 – 142
s.
23. Blank I.A., Strategiya i taktika upravleniya finansami. – Kiev: ITEMltd, ADEF –
Ukraina, 1996 – 534s.
24. Golovkina O.V., Mehanizm otsenki finansovo -ekonomicheskoy stabilnos ti
funktsionirovaniya predpriyatiy. – Volgograd: «Vlados», 2003 – 204 s.
25. Kovalev V.G., Vvedenie v finansovyy menedzhment. – Moskva: «Finansy i
Statistika», 1999 – 768s.
26. Rotshteyn L. A., Oborotnye sredstva v promyshlennosti. – Moskva: Finansy i
statisti ka, 1986 – 95s.
27. Tomas R., Kolichestvennye metody analiza hozyaystvennoy deyatelnosti. – Moskva:
Delo i servis, 1999 – 336s.
28. Uotshem T., Kollichestvennye metody v finansah. – Moskva: YuNITI, 1999 –
517s.
29. Utkin E.A., Finansovoe upravlenie. – Moskva: EKMOS, 1997 – 207 s.
30. Shumpeter Y., Teoriya ekonomicheskogo razvitiya. – Moskva: Progress, 1992 – 412s.
31. Zhdanov S.A., Ekonomicheskie modeli i metody v upravlenie. – Moskva:DiS,1998 –
176s
32. Brigh am E. F., G apenski L. C., Intermedi ate Fin ancial Management. – The Dryden Pres s,
1985 – 242 p ag.
33. Firth M. M anagement of Working C apital. – The M acMill an Press Ltd., 1976 – 89 pag.
34. Hampton J. J. Fin ancial Decision M arking (Concepts, problems and cases). – Prenrice H all
Intern ational Inc., 1989 – 95 pag.
35. Weston J. F., Copel and T. E. Managerial Finance. – Cassel Educ ation Ltd., 1994 – 236 p ag.
1. „Analiza Rapoartelor Fin anciare”, Chișinău, 2004
2. „Analiza statistică a activității economice și gestiunii fin aciare a întreprinderii”, București,
2001
3. Nederiță A., Țiriulinicov N., P aladi V., G avriuliuc L., „Recom andări pr actice privind
întocmire a notei explic ative l a Raportul fin anciar anual”, Cont abilitatea și audit, №4/1999
RESURSE ELECTRONICE
1. http://www.st atistic a.md
2. http://termoelectric a.md
3. http://termocom.md
4. www. contabilsef.md
5. http://www.fisc.md
ADNOT ARE
la teza de m aster în economie cu tem a:
„Gestion area activelor curente în perio ada de recesiune l a întreprindere”
Scopul și obiectivele prezentei lucrări sunt determin ate de necesit atea desăvârșirii sistemului
de constituire, rep artizare și utiliz are a activelor curente în perio ada de recesiune, deo arece condițiile
de turbulență impun întreprinderile să găse ască soluții optime în vedere a asigurării unei creșteri
economice dur abile. Întrucâ t gestion area activelor curente constituie o problemă deosebit de
import antă pentru org anele de gestiune ale agenților economici și reprezintă o priorit ate în direcțiile
de cercet are a economiștilor din diferite timpuri, studiul în c auză este actual atât din punct de vedere
teoretic, cât și din punct de vedere aplicativ.
O atenție deosebită în c adrul studiului este acordată sistemului de gestion are a activelor
curente aferente întreprinderilor, deo arece el aborarea și promov area acestui a trebuie să fie b azată pe
estim area perform anțelor funcționării agenților economici și pe o ev aluare a efectelor și deciziilor
asupra volumului activelor curente în perio ada de recesiune. În scopul re alizării obiectivelor
cercetării și a sarcinilor propuse, au fost extinse și aprofund ate investig ațiile privind conceptul de
active curente, au fost identific ate oportunitățile de fin anțare a acestor a, s-au document at modelele
de gestiune și a fost efectu ată o ev aluare a eficienței utilizării activelor curente, precum și imp actul
lor asupra rezult atelor fin anciare.
Concomitent, se atrage atenție asupra aspectelor economico -financiare de gestiune a
activelor curente, făcându -se referire în acest sens l a posibilit atea atragerii noilor membri în
activit atea întreprinderilor. În context ul acestor idei, în teză este propus un sistem complex de
indic atori aferenți funcționării activelor curente în perio ada de recesiune, c are include și noțiune a de
imobiliz are a acestor a.
Concluziile și recom andările formul ate determină v aloarea practică a tezei, au fost propuse
pentru implement are și folosite în activit atea intreprinderilor din Republic a Moldov a, cee a ce
contribuie l a sporire a eficienței utilizării elementelor componente ale activelor curente și c a rezult at
– la desăv arșirea mecanismului d e funcțion are a acestor a.
ANNOT ATION
to the m aster degree on the topic
„The assets’ administr ating of enterprises”
The go al and objectives of the m aster thesis are determined by necessity of improvement of
the constitution system, rep artition and use of current assets during the recession , bec ause p ace
braking conditions make the enterprises to find optim al solutions necess ary for m aking an
economic al incre ase that would l ast. Since administr ation of current assets is an extremely import ant
problem for administr ation authorities from all over the world and a priority for economist’s
analysis from different times, current rese arch m ay be useful both theoretic ally and pr actically.
A speci al attention, during this study, is given to the assets administerin g system, bec ause
it’s el aboration and promotion h as to be b ased on estim ation of enterprises perform ance and on an
appreci ation of its effects and decisions on the volume of current assets during the recession . To
achieve the go als of this rese arch there were extended and looked into the investig ations concerning
the concept of current assets, there were identified the opportunities of fin ancing such, there were
made administr ation models and w as made an appreci ation of utility of current assets, as well as
their imp act on fin ancial results.
Simult aneously, attention is dr awn on economic al-financial aspects of administr ation of
current assets, with reference to the possibility of attracting new members in the enterprises activity.
In the context of those id eas in this thesis there is proposed a complex system of indic ators afferent
to the functioning of current assets during the recession time which includes also the notion of their
immobiliz ation.
The formul ated conclusions and recommend ations determine th e practical value of this
thesis, they were also proposed for implement ation and using in the activity of Enerprises in
Republic of Moldov a , which also contribute to the improvement of efficiency of using the elements
of current assets, and as a result to the perfectioning of their functioning mech anism.
ANEXE
Anexa 1
Schem a 1.1. Criterii de clasificare a activelor circul ante
Sursa: elaborat de autor în baza 24 25 26
24 Popa Andriana, Dăneț Alina, Dăneț Adrian. Management fin anciar. – București: Editur a Economică, 2001 – 284 p ag
25 Popescu D., Procesul decizion al în întreprinderile mici și mijl ocii, Editur a Economică, București, 2001
26 Margulescu D., St anescu C., D avid I., Analiza economico -financiară, București, Ed. Osc ar Print, 1999 .
ACTIVE
CIRCUL ANTE
Prezenț a la procesul de
exrcițiu:
– const ante;
– variabile.
Particip area la ciclul
oper ațional
– în ciclul fin anciar;
– în ciclul de producție.
Elementele componente:
– materiale;
– mărfuri;
– creanțele – clienți;
– numer ar;
– alte active circul ante.
Sursele de constituire:
– active circul ante proprii
– active circul ante atrase;
– active circul ante împrumut ate.
Sfera de rot ație:
– fonduri de execuție;
– fonduri de vînzări.
Particul aritățile de
dimension are:
– dimension ate;
– nedimension ate.
După gr adul de lichidit ate:
– lent re alizabile;
– rapid re alizabile;
– absolut lichi de.
Form a de prezent are:
– materială;
– bănească.
După locul aflării:
– nemijlocit l a întreprindere;
– în conturi l a bancă.
Anexa 2
Schem a: Caracteristicile de bază și rolul activelor c ircul ante ale întreprinderii
Surs a: elaborat de autor
Productivit ate înaltă
Resurse economice sub
diverse f orme
Resurse economice
gener atoare de venituri
Se află în procesul rot ației
perm anente
Utiliz area este str âns leg ată
de factorul timp
Utiliz area lor este leg ată
defactorul risc
Componen ța activelor curente este str âns
legată de factorul lichidit ate Caracteristicile și rolul activelor curente în
gestion area întreprinderii
Anexa 3
Schem a: Conținutul politicii de gestiune a activelor c ircul ante
Surs a: elaborat de autor
Anexa 4
Analiza dinamicii p atrimoniului a „Termoelectric a” S.A. pentru perio ada
2013 -2015
Indic atori
2013 (lei)
2014 (lei)
2015 (lei) Abaterea absolută Ritmul creșterii
2015 -2014 (+/ -) 2015 -2013 (+/ -) 2015/
2014 2015/
2013
Active imobiliz ate
2814605689 5197486906 3789476137 -1408010769 974870448 -27 35
Active necorpor ale 536610 4684735 3294189 -1390546 2757579 -30 514
Active corpor ale in
curs de execuție 81019731 103098919 137094060 33995141 56074329 33 69
Terenuri 80417134 80417134 97250573 16833439 16833439 21 21
Mijlo ace fixe 8730 69184 3180546427 2980019284 -200527143 2106950100 -6 241
Investiții fin.pe TL 260000 520000 520000 0 260000 0 100
Creanțe pe TL 1509303030 1828219691 571298031 -1256921660 -938004999 -69 -62
Active circul ante 658521383 1803259525 1245073821 -558185704 586552438 -31 89
Materiale 36048328 60681867 75609117 14927250 39560789 25 110
OMVSD 120405 574068 1414387 840319 1293982 146 1075
Producție în curs de
execuție și produse 61183 126034 297729 171695 236546 136 387
Mărfuri 35175 1067975 1128703 60728 1093528 6 3109
Creanțe comerci ale 588630359 1656546299 1013151383 -643394916 424521024 -39 72
Avansuri acordate
circul ante 534884 1562114 11277910 9715796 10743026 622 2008
Creanțe ale bugetului 12651092 21473127 52118688 30645561 39467596 143 312
Creanțe ale
person alului 284917 527662 471800 -55862 186883 -11 66
Alte cre anțe
circul ante 7272565 17359840 14952561 -2407279 7679996 -14 106
COMPONENTELE POLI TICII DE
GESTIUNE A ACTIVELOR
CIRCUL ANTE
Politic a gestiunii
creanțelor
Politica gestiunii
numer arului
Investi țiile fin anciare curente in
părți ne afiliate
Soldul d isponibil al numer arului
Politic a gestiunii mărfuri lor și
materialelor
Numer ar in c asierie
si la conturi
circul ante 12617774 34301731 61957214 27655483 49339440 81 391
Alte elemente de
numerar 0 2723 704914 702191 704914 2578
7 100
Investiții fin anciare
circul ante in părți
neafiliate 0 2454721 2097168 -357553 2097168 -15 100
Alte active circul ante 264701 6581364 9892247 3310883 9627546 50 3637
Total Activ 3473127072 7000746431 5034549958 -1966196473 1561422886 -28 45
Surs a: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor f inanciare ale „Termoelectric a” S.A.
RAPORTUL PRIVIND
REZUL ATELE FIN ANCIARE cod 31.12.20 13 31.12.20 14 31.12.20 15
Venituri din v ânzări 10 1566084397 1776862804 2344335905
Costul vânzărilor 20 1533278549 1741725381 2606019035
Profitul brut(pierdere glob ală) 30 32805848 35137423 -261683130
Alte venituri din activit atea operaționale 40 12859913 3242052 16533733
Cheltuieli de distribuire 50 554340 1673027 14565601
Cheltuieli administr ative 60 29817969 37051236 67302591
Alte cheltuieli din activit atea operaționale 70 29796645 6210909 32687105
Rezult atul din activit atea operațională:
profit(pierdere) 80 -14557193 -6555697 -359704694
Rezult atul din alte activit ați: profit (pierd ere) 90 -503125 -804610 -1658194
Profitul ( pierdere a) până la impozit are 130 -15061318 -7360307 -361362888
Cheltuieli privind impozitul pe venit 140 4423471 2365265
Profit net (pierdere net ă) 150 -19484789 -9725572 -361362888
Surs a: Rapoartele fin anciare gen eralizatoare a întreprinderi i „Termoelectric a” S.A. pe anii 2013 -2015
Anexa 5
Analiza ratelor de structură a patrimoniului „Termoelectric a”S.A..
pentru perio ada 2013 -2015
Indic atori
2013
(%)
2014
(%)
2015
(%) Abaterea absolută Ritmul creșterii
2015 -2014
(+/-) 2015 -2013 (+/-
) 2015/ 2014 2015/ 2013
Rata activelor imobiliz ate
81.04 74.24 75.27 1.03 -5.77 1.38 -7.12
Rata activelor necorpor ale 0.02 0.07 0.07 0.00 0.05 -2.22 323.50
Rata activelor corpor ale in curs
de execuție 2.33 1.47 2.72 1.25 0.39 84.90 16.73
Rata terenurilor 2.32 1.15 1.93 0.78 -0.38 68.16 -16.57
Rata mijlo acelor fixe 25.14 45.43 59.19 13.76 34.05 30.29 135.47
Rata investițiilor fin.pe TL în
părți ne afiliate 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 39.05 37.97
Rata reanțelor pe TL 43.46 26.11 11.35 -14.77 -32.11 -56.55 -73.89
Rata active lor circul ante 18.96 25.76 24.73 -1.03 5.77 -3.99 30.43
Rata materialelor
1.04 0.87 1.50 0.64 0.46 73.26 44.69
Rata OMVSD
0.00 0.01 0.03 0.02 0.02 242.60 710.37
Rata producției în curs de
execuție și produse 0.0018 0.0018 0.01 0.0041 0.00 228.49 235.70
Rara mărfuri 0.0010 0.0153 0.02 0.0072 0.02 46.96 2113.63
Rata creanțelor comerci ale 16.95 23.66 20.12 -3.54 3.18 -14.95 18.74
Rata avansurilor acordate
circul ante 0.02 0.02 0.22 0.20 0.21 903.92 1354.55
Rata creanțe ale bugetului 0.36 0.31 1.04 0.73 0.67 237.51 184.20
Rata creanțelor ale person alului 0.01 0.01 0.01 0.00 0.00 24.33 14.24
Rata altor cre anțe circul ante 0.21 0.25 0.30 0.05 0.09 19.77 41.84
Rata numer arului în c asierie și
la conturi circul ante 0.36 0.49 1.23 0.74 0.87 151.17 238.74
Rata altor elemente de numer ar 0.00 0.00 0.01 0.01 0.01 35897.49 100.00
Rata investiții lor fin anciare
circul ante in părți ne afiliate 0.00 0.04 0.04 0.01 0.04 18.80 100.00
Rata altor active circul ante 0.01 0.09 0.20 0.10 0.19 109.01 2478.10
Surs a: Elaborat de autor în b aza Rapoartelor fin anciare ale „Termoelectric a” S.A.
Anexa 6
Formulele de c alcul a indic atorilor situ ației fin anciare
Denumire a indic atorului Formul a de calcul
Indic atorii solv abilității
Coeficientul solv abilității = Tot al valuta bilanțului/(D atorii pe
termen scurt + D atorii pe termen lung)
Coeficientul lichidității absolute = Mijlo ace bănești/ Datorii pe termen
scurt(curente)
Coeficientul lichidității intermedi are = (Mijlo ace băne ști + Cre anțe +
Investiții pe termen scurt)/ Datorii pe
termen scurt(curente)
Coeficientul lichidității curente = Active curente/D atorii pe termen
scurt(curente)
Indic atorii st abilității fin anciare
Coeficientul m anevrării resurselor
proprii = Active nete/ C apital propriu
Coeficient ul asigurării cu active curente
proprii = (C apital propriu – Active pe termen
lung)/ Active c urente
Coeficientul acoperirii stocurilor cu
resurse proprii
SMMATL opriu Capital Pr
Coeficientul st abilității fin anciare
DTL DTSzerve Capital
Re
Coeficientul autonomiei = Capital propriu/Tot al activ
Levierul fin anciar (multiplic atorul = Datorii/Capital propriu
capitalului propriu)
Indicii activității de afaceri
Coeficientul rot ației activelor
= Venituri din vânzări/V aloarea medie
a activelor
Coeficientul rot ației c apitalului propriu = Venituri din vânzări/V aloarea medie
a capitalului propriu
Indic atorii rent abilității
Rentabilitatea capitalului investit, %
= Profit până l a impozit are/(V aloarea
medie a activelor circ ulante + Valoarea
medie a mijlo acelor fixe)*100%
Rentabilitatea capitalului propriu, % = Pofit net/V aloarea medie a capitalului
propriu*100%
Rentabilitatea activelor curente , % = Profit net/V aloarea medie a activelor
curente *100%
Rentabilitatea vânzărilor, % = Profit brut/Venituri din
vânzări*100%
Surs a: elaborat de autor
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMI A DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV A [614151] (ID: 614152)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.