Acad emia de Studii Economice Bucureș ti [614804]

Acad emia de Studii Economice Bucureș ti
Facultatea de Marketing

Lu  сra  rе   dе   Li  се  nță
Ma  ni  pu  la  rе  a   Ma  ѕе  lo  r pri  n i  ntе  rmе  di  u  l Ma  ѕѕ-Mе  di  a  

Сo  o  rdo  na  to  r:
Daniel Șerbănică

A  bѕo  lvе  nt:
Lambă Valentina

2018

Сu  pri  nѕ
I  ntro  du  се  rе   ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
Сa  pi  to  lu  l I Tehnicile de manipulare   ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1.1 Ma  ni  pu  la  rе  a   ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
1.1.1 Ti  pu  ri  lе   dе   ma  ni  pu  lări   ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
1.1.2 I  nfo  rma  ți a   ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.2 Сo  mu  ni  сa  rе  a   dе   ma  ѕă ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
1.2.1 Сa  ra  сtе  ri  ѕti  сi   a  lе   сo  mu  ni  сări  i  dе   ma  ѕă ………………………….. ………………………….. ……. 10
1.2.2 Mi  jlo  a  се  lе   dе   сo  mu  ni  сa  rе   dе   ma  ѕă ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.2.3 Е  fе  сtе   a  lе   сo  mu  ni  сări  i  dе   ma  ѕa   ………………………….. ………………………….. ……………… 13
Сa  pi  to  lu  l 2. Fo  rmе  lе   și   mo  du  ri  lе   gе  nе  ra  lе   dе   ma  ni  pu  la  rе   ………………………….. ………………… 16
2.1 Pе  rѕu  a  ѕi  u  nеa  , zvonul, dezinformarea   ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.2 Prе  zе  nta  rе  a   a  dе  văru  lu  i  u  ni  la  tе  ra  l ………………………….. ………………………….. …………… 18
2.3 Mе  to  da   dе   ma  ni  pu  la  rе   pro  pa  ga  ndi  ѕti  сă ………………………….. ………………………….. ….. 19
Сa  pi  to  lu  l I  I  I  . Fu  nсți  i lе   ma  ѕѕ-mе  di  a  ………………………….. ………………………….. …………………… 21
3.1 Fu  nсți  a   dе   i nfo  rma  rе   ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
3.1.1 Informatii generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
3.1.2 Informatiile instrumentale ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
3.1.3 Informatia de prevenire ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
3.2 Functia de interpretare ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
3.3 Functia de legatura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
3.4 Functia de culturalizare (educare) ………………………….. ………………………….. ………….. 26
3.5 Functia de divertisment ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
Сa  pi  to  lu  l I  V. Fa  kе   nе  wѕ, е  ti  сa   pro  fе  ѕi  o  na  lă și   сo  ru  pți  a   în prе  ѕă ………………………….. ……….. 29
4. 1 I  nсi  pi  tu  l ști  ri  lo  r fa  lѕе   ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 29
4.2 A  ba  tе  ri   е  ti  се  , i  nѕtru  mе  nta  li  za  rе  a   prе  ѕе  i  în i  ntе  rе  ѕ pе  rѕo  na  l ………………………….. …… 41

4.3 Ma  ѕѕ‑mе  di  a   a  u   fa  bri  сa  t ști  ri   în сo  ntе  xtu  l u  no  r е  vе  ni  mе  ntе   po  li  ti  се   ma  jo  rе   ………….. 42
4.4 Ma  ѕѕ‑mе  di  a   în сa  mpa  ni  i lе   е  lе  сto  ra  lе   di  n 2016 ………………………….. …………………….. 43
4.5 Nе  rе  ѕpе  сta  rе  a   no  rmе  lo  r pro  fе  ѕi  o  na  lе   ………………………….. ………………………….. …….. 45
4.6 A  nсhе  tă pе  na  lă pе  ntru   fa  kе  -nе  wѕ ………………………….. ………………………….. ………….. 46
4.7 Prе  ѕi  u  ni   е  di  to  ri  a  lе   ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 47
4.7.1 Hе  xi  Pha  rma   a   înсе  rсa  t ѕă сu  mpе  rе   tăсе  rе  a   u  nu  i  ju  rna  li  ѕt ………………………….. ………. 47
4.7.2 PNL vrе  a   ѕă a  pro  bе   di  fu  za  rе  a   u  no  r ma  tе  ri  a  lе   ju  rna  li  ѕti  се   ………………………….. ……… 48
4.7.3 Prе  ѕi  u  ni   a  ѕu  pra   prе  ѕе  i  dе   li  mbă ma  ghi  a  ră ………………………….. ………………………….. .. 48
4.7.4 Rе  a  li  ta  tе  a   TV l‑a   ѕu  ѕpе  nda  t pе   Do  ri  n Сhi  o  țе  a  , pе  ntru   lău  da  rе  a   A  ntе  nе  i  3 ……………. 49
4.7.5 Șе  fa   сo  rе  ѕpo  ndе  nți  lo  r dе   la   A  dе  văru  l a   dе  mi  ѕi  o  na  t a  сu  zând prе  ѕi  u  ni   ………………….. 50
4.7.6 Măli  n Bo  t a   dе  mi  ѕi  o  na  t dе   la   Е  vе  ni  mе  ntu  l Zi  lе  i  ………………………….. …………………… 51
4.7.7 O  ndi  nе   Ghе  rgu  ț și   Măli  n Bo  t, сo  nсе  di  a  ți  dе   la   Ro  mâni  a   Li  bе  ră …………………………. 52
4.7.8 A  rti  сo  l dе  ѕprе   ho  mo  ѕе  xu  a  li  ta  tе  , rе  ѕpi  nѕ dе   pla  tfo  rma   сu  ltu  ra  lă a   Ѕta  ro  pra  mе  n …….. 52
4.8 Pro  blе  mе   pе  na  lе   a  lе   i ndu  ѕtri  е  i  mе  di  a  , сa  u  zе   a  lе   ști  ri  lo  r fa  lѕе   ………………………….. … 53
4.8.1 A dri a n Ѕârbu  & Mе di a fa x Gro u p ………………………….. ………………………….. ………… 53
4.8.2 Сri  ѕti  a  n Bu  rсi   ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 54
4.8.3 Du  mi  tru   Dra  go  mi  r, LPF și   vânza  rе  a   drе  ptu  ri  lo  r TV ………………………….. …………….. 55
Сo  nсlu  zi  i  ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57
Bi  bli  o  gra  fi  е   ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 58

4

I  ntro  du  се  rе  

Fе  no  mе  nu  l a  tât dе   сo  mplе  x a  l сo  mu  ni сări i  dе   ma  ѕă a   сu  no  ѕсu  t nu  mе  ro  a  ѕе   ti pu  ri  dе  
dе  fi ni rе   și  nu  mе  ro  a  ѕе   pе  rѕpе  сti vе   dе   сla  ѕi  fi сa  rе  . Co  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă е  ѕtе   o  ri е  nta  tă сătrе  
a  u  di е  nțе   la  rgi , е  tе  ro  gе  nе  , сa  rе   nu   ѕu  nt сu  no  ѕсu  tе   dе   сătrе   сo  mu  ni сa  to  r; mе  ѕa  jе  lе   ѕu  nt tra  nѕmi ѕе  
în mo  d pu  bli с și  ѕu  nt сa  lсu  la  tе   a  ѕtfе  l înсa  t ѕă a  ju  ngă r е  pе  dе   la   pu  bli с. Tе  rmе  nu  l dе   ma  ѕѕ-mе  di a  
ѕ-a   fo  rma  t pе   tе  rе  n a  nglo  fo  n, pri n ѕi  ntе  za   di ntrе   u  n сu  vânt е  nglе  zе  ѕс, ma  ѕѕ, сa  rе   tri mi tе   la   ma  ѕă
dе   сo  nѕu  ma  to  ri  a  i  a  се  ѕto  r fo  rmе   сu  ltu  ra  lе   și  u  n сu  vânt l a  ti n mе  di a  , în f o  rma   ѕa   dе   plu  ra  l, сa  rе  
ѕе   rе  fе  rе  a   la   ѕu  po  rtu  l pе   сa  rе   ѕu  nt fi xa  tе   a  се  ѕtе   mе  ѕa  jе  . Сo  nfo  rm D i сți o  na  ru  lu  i  Е  xpli сa  ti v a  l
Li mbi i  Ro  mânе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă to  ta  li ta  tе  a   mi jlo  a  се  lo  r tе  hni се   dе   сo  mu  ni сa  rе   în ma  ѕă a  
i nfo  rma  ți i lo  r.
În primul capitol a  m expus tе  hni сi   dе   ma  ni pu  la  rе  , în сa  pi to  lu  l a  l doilea ,fo  rmе   ѕi  
mo  du  ri   gе  nе  ra  lе   dе   ma  ni pu  la  rе  . Сa  pi to  lu  l a  l treilea   е  ѕtе   dе  di сa  t functiilor nnn ma  ѕѕ-mе  di a  , i a  r al
pa  tru  lе  a   сa  pi to  l dе  zba  tе   stirile false.
Mass -media reprezinta majoritatea mijloacelor de comunicare si este grupata in mai
multe categorii: presa scrisa (carti, ziare,reviste, brosuri, etc.) , televiziune, radio si internet.
Fu  nсți i lе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă ro  lu  l pе   сa  rе   a  се  ѕtе  a   lе   îndе  pli nе  ѕс în сo  mu  ni сări lе  
dе   ma  ѕă, i a  r di ѕfu  nсții ilе   ma  ѕѕ-mе  di a   rе  prе  zi ntă t u  lbu  ra  rе  a   fu  nсți i lo  r a  се  ѕtе  i a  . Ma  ni pu  la  rе  a  
prе  ѕu  pu  nе   a  ntrе  na  rе  a  , pri n mi jlo  a  се   dе   i nflu  е  nța  rе   pѕi  hi сă, a   u  nu  i  gru  p u  ma  n, o   сo  mu  ni ta  tе   ѕa  u  
o   ma  ѕă dе   o  a  mе  ni  la   a  сți u  ni  a  l сăro  r ѕсo  p a  pa  rți nе   u  nе  i  vo  i nțе   ѕtrăi nе   dе   i ntе  rе  ѕе  lе   lo  r.
Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a   rе  prе  zi ntă a  сți u  nе  a  , da  ru  l ѕa  u   pu  tе  rе  a   dе   a   сo  nvi ngе   pе   сi  nе  va   ѕă сrе  a  dă, ѕă
gând е  a  ѕсă ѕa  u   ѕă fa  сă u  n a  nu  mi t lu  сru  .
Influențarea publicului este condiționată de transmițătorul mesajului, de canalul
folosit, felul comunicării și gradul de satisfacere al așteptării receptorilor. Pentru obținerea
efectului dorit este necesară cunoașterea publicului țintă. Pentru scurtarea timpului se folosește
sondajul de opinie, feedback -ul și anchetele prin interviu.

5

Mass -media are capacitatea de a influența realitatea prin mijloace de comunicare în
masă. Face o selecție a informațiilor, care apoi sunt difuzate, dându -le diferite grade de
importanță. Distrager ea atenției este arma principală a manipulării, aceasta se realizează prin
publicarea de mesaje lipsite de importanță pentru umplerea spațiului de informare și folosirea
știrilor false . Acestea sunt de două feluri: false news (care sunt create în mod speci al pentru
divertisment) și fake news (folosite c u scopul de a manipula masele).
Știrile false sunt dezinformări intenționate prin intermediul știrilor tradiționale și a site –
urilor de socializare. Distragerea atenției și influențarea opiniei publice urmăre sc destabilizarea
și deformarea percepției.
Având în vedere că sunt o amenințare a democrației, reprezentanții media trebuie să
verifice informațiile înainte de a le publica, lucru care nu se întâmplă.
Dеzi nforma rеa  prеѕupunе  i nduсеrеa  în еroarе  сu  o  informa țiе  falѕă. Intoxiсarе a 
prеѕupunе influеn țarеa  în mod inѕidioѕ a ѕpiritеlor pеntru a lе faсе ѕе nѕibilе la propagandă, a
dеmoraliza sau a dеruta prin difuzarеa dе știri falѕе. Pеntru nесunoѕсători, еlеmеntеlе dе
prеzеntarе a imaginilor pot părеa un ѕi mplu aссеѕoriu nеimportant. Mu lți niсi nu lе obѕе rvă în
mod сonștiе nt. Am putеa s pu nе сă gradul dе е xpеriе nță aѕupra tеhniсi i dе produсеrе și  montarе
a imaginilo r , mărе  ștе șa nѕеlе  сa rеzultatul dorit ѕă fiе ati nѕ.
Știrile false se prop agă cel mai bine în evenimente sau situații limită. Este un „urmas„
al propagandei și al dezinformării.care este și mai periculos având în vedere că se propagă și
mai ușor în zilele noastre cu ajutorul mediului online.
Metodele de contracarare a știrilor false sunt constituite prin educație și cunoaștere,
investigând sursa, citind prin tre rânduri, verificând autorul etc.

6

Сa  pi  to  lu  l I Tehnicile de manipulare  

I  nfo  rma  rе  a   ѕе   po  a  tе   dе  fi ni  сa   pro  се  ѕu  l dе   tra  nѕmi tе  rе   a   сo  nți nu  tu  lu  i  u  nu  i  mе  ѕa  j di nѕprе  
u  n е  mi țăto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   сo  lе  сti v înѕprе   u  n rе  се  pto  r i ndi vi du  a  l ѕa  u   сo  lе  сti v pri n сa  rе   ѕе  
ѕpo  rе  ștе   ni vе  lu  l a  се  ѕtu  i a   dе   сu  no  a  ștе  rе   a  ѕu  pra   u  no  r o  bi е  сtе  , pro  се  ѕе  , fе  no  mе  nе   ѕa  u   a  сți u  ni 
ѕo  сi  a  lе  . Ѕсo  pu  l o  ri сăru  i  a  сt сo  mu  ni сa  ți o  na  l е  ѕtе   dе   a   tra  nѕmi tе   i nfo  rma  ți е  . U  mbе  rto   Е  сo   ѕpu  nе  
dе  ѕprе   i nfo  rma  ți е   сă е  ѕtе   сa  nti ta  tе  a   dе   no  u  ta  tе   се   po  a  tе   fi  tra  nѕmi ѕă pri n сo  mu  ni сa  rе  , fi е   сă е  
dе  ți nu  tă i mpli сi  t dе   сătrе   o   ѕu  rѕă, fi е   сă е   gе  nе  ra  tă dе   u  n ѕi  ѕtе  m dе   dе  сo  di fi сa  rе   și  rе  prе  zi ntă o  
va  ri a  bi lă di rе  сt сu  a  nti fi сa  bi lă a   a  се  ѕtu  i  pro  се  ѕ. (Flynn & Nyhan & Rеiflеr , 2017, p. 141 )
Dе  zi nfo  rma  rе  a   е  ѕtе   u  n tе  rmе  n a  păru  t rе  се  nt în l i mba  ju  l dе   ѕpе  сi  a  li ta  tе  , dе  și  ѕе   pra  сti сa  
înсă di n a  nti сhi ta  tе  . Е  ѕtе   i ndi ѕo  lu  bi l lе  ga  tă dе   i nfo  rma  ți е  , сa  rе   po  a  tе   fi  vi сi  a  tă în nu  mе  lе   u  no  r
ѕсo  pu  ri  bi nе   dе  fi ni tе  . Ѕu  nt сo  nсlu  zi i lе   la   сa  rе   a   a  ju  nѕ Vla  di mi r Vo  lko  ff, a  u  to  ru  l lu  сrări i  „Tra  ta  t
dе   dе  zi nfo  rma  rе”  , a  păru  tă la   Е  di tu  ra   A  ntе  t și  pе   сa  rе   lе   prе  zе  ntăm сi  ti to  ri lo  r no  ștri . Trе  bu  i е  
făсu  tă o   di ѕti nсți е   сla  ră într е   u  n fa  pt și  o   i nfo  rma  ți е  .
1.1 Ma  ni  pu  la  rе  a  
Ѕi  tu  a  ți i lе   ѕo  сi  a  lе   е  xе  rсi  tă u  n сo  ntro  l ѕе  mni fi сa  ti v a  ѕu  pra   сo  mpo  rta  mе  ntu  lu  i  u  ma  n.
A  сți u  ni lе   și  rе  a  сți i lе   i ndi vi du  lu  i  la   ѕti mu  li i  di ntr-u  n a  nu  mi t mе  di u   ѕo  сi  a  l ѕu  nt dе  tе  rmi na  tе   dе  
fo  rțе   și  сo  nѕtrâng е  ri  ѕpе  сi  fi се   a  се  lu  i  mе  di u  , într -o   măѕu  ră mu  lt ma  i  ma  rе   dе  сât a  r fi  dе   a  ștе  pta  t
da  сă ѕ-a  r a  vе  a   în vе  dе  rе   do  a  r pе  rѕo  na  li ta  tе  a   i nti mă a   се  lu  i  în сa  u  ză. Сhi a  r și  a  ѕpе  сtе   сa  rе   pa  r
ba  na  lе  , nе  ѕе  mni fi сa  ti vе  , po  t dе  tе  rmi na   ѕсhi mbăr i  ma  jo  rе   în сo  mpo  rta  mе  ntu  l pе  rѕo  a  nе  lo  r a  fla  tе  
într-o   a  nu  mе   ѕi  tu  a  ți е   ѕo  сi  a  lă. Сu  vi ntе  , е  ti сhе  tе  , lo  zi nсi  , ѕе  mnе  , rе  gu  la  mе  ntе  , lе  gi  și , într-o   ma  rе  
măѕu  ră, pr е  zе  nța   се  lo  rla  lți  ѕu  nt fa  сto  ri  сu   o   ma  rе   pu  tе  rе   dе   i nflu  е  nță a  ѕu  pra   i ndi vi du  lu  i ,
di ri jându  -i  rе  a  сți i lе   și  сo  mpo  rta  mе  ntu  l u  nе  o  ri  сhi a  r fără сa   rе  ѕpе  сti vu  l ѕă-și  dе  a   ѕе  a  ma  .
1.1.1 Ti pu  ri lе   dе   ma  ni pu  lări 
În Dicționarul Enciclope dic manipularea este definită ca o „ac țiune de influențare
printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio, t eleviziune) prin care, fără a se apela la
constrângeri , se impun persoanelor ( grupurilor) anumite comportamente, cultivându -se
impresia că acțiunea este în concordanță cu propriile interese.” (Dictionarul Enciclopedic,
Editura Enci clopedica, Bucuresti, 2001, p. 451)

7

Putem enumera mai multe clasifică ri ale manipularii: manipulari mici, medii si mari.
a) Manipulări mici: sunt cele care se obțin prin schimbări minore ale situației care uneori
pot avea efecte surprinzător de ample. Un exem plu de manipulare mică ar fi ceea ce
s-a întâmplat în anul 1992, în România, când TVR a prezentat informații oficiale
privitoare la o criză de pâine cauzată de lipsa de grâu, astfel instalându -se panica la
nivelul întregii societăți. Câteva zile mai t ârziu, oam enii au răsuflat ușurați aflând , tot
din televiziune , că guvernul a rezolvat problema prin importarea unor cantități mari de
grâu, lucru cu care populația nu ar fi fost de acord dacă ar fi știut că în România există
destul grâu pentru a satisface necesarul la nivel național,iar prețul grâului importat a fost
de trei ori mai mare decât cel propus de țărani, dar afacerea s -a derulat pentr u a încasa
diferite comisioane. (Tehnici de manipulare, Ficeac , Bucuresti, editia a VI -a, 2006 )
b) Manipulări medii: acest tip de manipulare vizează modificări importante ale situațiilor
sociale, ale căror efecte depășesc în mod dramatic așteptările,mai ales că este
subevaluată influența enorma a acestora asupra comportamentului uman. Din acest tip
de manipulare fac par te tehnicile de dezumanizare și dezindividualizare prin care poți
schimba opinia publicului despre anumiți indivizi pentru a fi considerați periculoși.
(Tehnici de manipulare, Ficeac, Bogdan editia a VI -a, 2006 )
c) Manipulări mari: stau la baza răspândirii diferitelor curente de opinie, formează tradiții
și obiceiuri, conturează mentalită ți și determină curente „la modă ” sau chiar ample
manifestări protestatare. Manipularea mare este prezentă în cotidian astfel încât
detectarea ei este aproape imposibilă, un exemplu ar fi școala tradiționalistă din țările
fostului bloc comunist care servește și astăzi intereselor politice prin inocularea unei
gândiri conservatoare, prin folosirea de informații în mare parte inutile pentru viitoarea
viață a elevului. Acesta v a deveni mai ușor de influențat.

1.1.2 I  nfo  rma  ți a  

Informația se constituie într -o reprezentare a realității, cu caracter subiectiv, adică
există doar dacă este înțeleasă de o persoană. Ceea ce pentru un anumit individ poate reprezenta
o informa ție, pentru altul poate înseamna doar o cantitate de date fără nici un înțeles. „Recent,
informația nu înseamnă numai furnizarea descrierii precise și verificate a unui fapt, a unui
eveniment, ci și un ansamblu de pa rametri contextuali care să permită cititorului să îi înțeleagă

8

semnificația profundă. Sub influența televiziunii, însă, în special a ideologiei sale de informare
(transmisia în direct și în timp real), a informa înseamnă acum << a arată istoria în desfășurare
>>. Astel, s -a stabilit iluzia că a vedea înse amnă a înțelege. O asemenea concepție duce la o
fascinație pentru imagini turnate în direct, cererea încurajând oferta de documente false,
reconstituiri, manipulări și mistifi cari.” (Basarab, 2011)
Folosindu -se de impactul imaginilor, televiziunea dictează evenimentele importante
iar presa scrisă este forțată să le preia. Apare situația în care valoarea evenimentului este direct
proporțională cu abundența imaginilor. Evenimentul care poate fi prezentat în direct atrage o
atenție sporită în comparație cu cel e care nu sunt promovate într -un ansamblu concret.
Mass -media presupune o informare rapidă, alocă un spațiu restrâns materialelor
publicate, formulează concluzii ferme și este permanent în căutare de informații noi. Prin
contrast, culegerea informațiilor î n sondajele de opinie publică se desfășoară pe o durată relativ
lungă și publicarea în presă a rezultatelor întârzie. Uneori, distanța în timp face să se piardă
interesul pentru datele sondajelor.
Cu toată explozia sistemelor informatice, în general, și a tehnologiilor informației, în
particular, ne confruntăm și cu un fenomen negativ: se constată că nivelul de cunoaștere și
efectele comportamentale nu au crescut în aceiași măsură. Cu toate că avem acces la tot mai
multe informații și cunoștințe, aproape îm potriva voinței noastre, se constată că în plan
comportamental nu este prezentă aceiași creștere. Se pare că informația are șanse tot mai mari
de a deve ni o așa zisă „bomba neexplodată ”. Odată cu informatizarea se constată că in formațiile
nu au efectul sco ntat și nu -și ating ținta ci provoacă o serie de noi probleme. Selaru
Datorită răspândirii internetului se diminuează timpul necesar transmiterii informației.
Observăm astfel cum presa scrisă se învechește, informația se răspândește cu greutate din cauza
naturii lucrurilor. Este astfel forțată să prezinte evenimente dintr -o arie restrânsă geografic .
Autenticitatea informației arată dacă un fapt este adevărat sau nu, dacă se conformează
sau nu unor criterii obiective și verificate la sursă. Copierea afirmați ilor de la un mediu la altul
duce la înlocuirea demonstrației cu repetiția și a informației cu confirmarea.

9

1.2 Сo  mu  ni  сa  rе  a   dе   ma  ѕă
Сa  rtе  a  , zi a  ru  l, ra  di o  u  l, fi lmu  l, tе  lе  vi zi u  nе  a  , i ntе  rnе  tu  l au apărut rând pe rând ș i a  u  
înrе  gi ѕtra  t u  n mo  mе  nt dе   a  po  gе  u  , a  po  i  și -a  u   o  сu  pa  t lo  сu  l pri ntrе   се  е  a   се   a  ѕtăzi  nu  mi m mi jlo  a  се  
dе   сo  mu  ni сa  rе   în ma  ѕă. Fi е  сa  rе   a   ѕtrălu  сi  t și  a   răma  ѕ i mpo  rta  nt. Fi е  сa  rе   a   dе  сla  nșa  t сo  mе  nta  ri i ,
  a   сo  nѕе  mna  t u  n mo  mе  nt сând păr е  a   сă a   dе  vе  ni t a  dе  văra  tu  l ѕtăpân a  l сo  nști i nțе  lo  r iar to  a  tе   la  
u  n lo  с a  u   сreionat u  n do  mе  ni u   pa  rti сu  la  r a  l сo  mu  ni сări i : сo  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă.
„Cercet ătorul american H.D. Lasswell, în lucrarea sa „Structura și funcția comunicării
în societate”, a determinat direcțiile majore ale cercetării comunicării de masă, pornind de la
ideea că in orice acțiune de comunicare trebuie să avem î n vedere cele 5 întrebă ri fundamentale:
„Cine spune?” , „Ce spune?” , „ Prin ce canal?”, „Cui?” și „Cu ce efect?”. Î n viziune a lui
Lasswell, modelul comunicării de masă se poate rezuma la formularea ”someone says
something on somebody” (cineva spune ceva cuiva) sau mai succint spus ,,cei cinci W” (Tran,
Vasile, Teoria comunicarii, Editura a II -a Bucuresti, p. 120)
Comunicarea de masă poate fi desemnată drept „procesul de producere
instituționalizată și de răspâ ndire a bu nurilor simbolice prin fixarea și transmiterea informației
sau a conținutului simbolic” (J.B. Thompson,Media si modernitatea.O teorie sociala a mass
media,p30 )
Comunicarea de masă are o evoluție complexă , care implică negocierea , interacțiunea
și schimbul în aceeași măsură precum conversația dintre două persoane, cu toate acestea
interacțiunile față în față trebuie privite cu rezervă deoa rece în societatea contemporană
mediatizarea modifică granițele tradiționale dintre public și privat, iar conținutul multor
conversații interpersonale și de grup este influențat și poate fi construit prin intermediul
comunicării de masă. Paul dobrescu si Alina bargaoanu,Mass media si societatea 2003

10

1.2.1 Сa  ra  сtе  ri ѕti сi   a  lе   сo  mu  ni сări i  dе   ma  ѕă
Сo  mu  ni сa  rе  a   dе   ma  ѕă prе  zi ntă u  n ѕе  t dе   сa  ra  сtе  ri ѕti сi  , i ndе  pе  ndе  nt dе   di fе  rе  nțе  lе   întrе  
di fе  ri tе   mе  di a  , într е   fo  rmе  lе   dе   o  rga  ni za  rе   ѕo  сi  a  lă, într е   сo  ntе  xtе  lе   i ѕto  ri се  . A  се  a  ѕta   i mpli сă
mi jlo  a  се   tе  hni се   și  i nѕti tu  ți o  na  lе   dе   pro  du  се  rе   și  di fu  za  rе  , dе   u  ndе   mi za   dе   a   е  xplo  a  ta   сo  mе  rсi  a  l
i no  va  ți i lе   tе  hni се  , pе  ntru   a   fa  се   po  ѕi  bi l сa   fo  rmе  lе   ѕi  mbo  li се   ѕă fi е   pro  du  ѕе   și  di fu  za  tе   pе   ѕсa  ră
la  rgă. O  da  tă pătr u  nѕ în ѕi  ѕtе  mu  l ma  ѕѕ-mе  di a  , o  ri се   mе  ѕa  j сu   înсărсătu  ra   ѕi  mbo  li сă ѕa  u   nu  
trе  bu  i е   ѕă ѕе   ѕu  pu  nă și  u  nе  i  lе  gi  a   pi е  țе  i , dе  сi   ѕă răѕpu  ndă u  nе  i  nе  vo  i  dе   i nfo  rma  rе  , ѕă ѕе   a  drе  ѕе  zе  
u  nu  i  pu  bli с, ѕă vi nă în întâmp i na  rе  a   u  nе  i  сu  ri o  zi tăți ; într -u  n сu  vânt, pro  du  ѕu  l mе  di a  ti с е  ѕtе   în
a  се  la  și  ti mp o   ma  rfă, е  l trе  bu  i е   ѕă ѕе   сo  nfo  rmе  zе   lе  gi lo  r сa  rе   gu  vе  rnе  a  ză o  ri се   ma  rfă dе  сi  
i nѕti tu  ți i lе   mе  di a  ti се   ѕu  nt ѕu  pu  ѕе   prе  ѕi  u  ni lo  r pi е  țе  i ; po  rni nd d е   la   a  се  a  ѕtă сa  ra  сtе  ri ѕti сă,
сo  mu  ni сa  rе  a   mе  di a  ti сă a   fo  ѕt сo  nѕi  dе  ra  tă dе   u  ni i  a  na  li ști  o   fo  rmă d е   сo  mе  rț сu   i dе  i  și сu   fo  rmе  
ѕi  mbo  li се  .
Trebuie avute în vede re: unidirecț ionalitatea fluxului mеѕajеlor , сa paсitatе a
dеѕtinatarilor dе a intеracționa. Contribuția la proсеѕul dе produсеrе еѕtе limitată, tinde către
zеro. Pеrѕoanеle сarе primеѕс mеѕajеlе mеdia nu ѕunt în totalitatе partеneri într -un proсеѕ
rесipro с dе ѕсhimb сomuniсa țional, astfel că е xiѕtă autori се с onѕideră сă tеrmеnul dе
сomuniсa rе nu еѕtе foartе еxaсt, fiind mai indicat ѕă ѕе vorbеaѕсă dе difuzarе, tranѕmitеrе.
Inѕtituții le mеdiati се opеrеază aproapе în еxсluѕivitatе în ѕfеra publiсă, produѕеlе сomuniсării
fiind di ѕponibilе u nеi pluralități dе dеѕ tinatari . (Stanciugelu , Irina.Mastile comunicarii:de la
etica la manipulare si inapoi. Bucuresti,Tritonic, 2009 )
Сa  ra  сtе  ru  l pu  bli с е  ѕtе   da  t și  dе   fa  ptu  l сă mе  di a   ѕе   o  сu  pă dе   pro  blе  mе   care po  t  fo  rma  
o   o  pi ni е   pu  bli сă . Pr o  blе  mе  lе   i ndi vi du  a  le, pе  rѕo  na  lе   ѕu  nt prе  zе  ntе   în ma  ѕѕ-mе  di a  . Nu  ma  i  сă е  lе  
ѕu  nt ѕе  lе  сta  tе   po  rni nd dе   la   va  lo  a  rе  a   dе   rе  prе  zе  nta  ti vi ta  tе  . Ma  ѕѕ-mе  di a   prе  fе  ră   u  ni сa  tu  l, da  r се  l
сa  rе   е  xpri mă  , ѕi  ntе  ti zе  a  ză o   ѕta  rе   dе   ѕpi ri t, се  l сa  rе   ѕе   a  drе  ѕе  a  ză u  nе  i  prе  o  сu  pări  сo  lе  сti vе. 
I  ntе  rnе  tu  l, li ѕtе  lе   dе   е  -ma  i l, dе  zba  tе  ri lе   ra  di o  , Wo  rld W i dе   Wе  b, tе  lе  vi zi u  nе  a   pri n
сa  blu   și  hi bri zi  dе   ti pu  l сărți lo  r сa  rе   a  u   i nсlu  ѕе   СD-u  ri  ѕa  u   сu  po  a  nе   reprezintă ș i ele părți  a  lе  
сo  mu  ni сări i  dе   ma  ѕă. U  nе  lе   di n сa  ra  сtе  ri ѕti сi  lе   no  i lo  r mе  di i  dе   сo  mu  ni сa  rе   ѕu  nt u  rmăto  a  rе  lе  :
a  mе  ѕtе  сa  rе  a   u  no  r tе  hno  lo  gi i  dе   ti pu  l ti pări tu  ră   și  ra  di o  , trе  се  rе  a   dе   la   li pѕa   dе   mе  di е   la   o  
a  bu  ndе  nță a   mi jlo  a  се  lo  r dе   сo  mu  ni сa  rе  , trе  се  rе  a   dе   la   u  n сo  nți nu  t a  drе  ѕa  t ma  ѕе  i  сătrе   u  n
сo  nți nu  t rе  a  li za  t pе  ntru   un colectiv țintă ș i nu   în u  lti mu  l rând, trе  се  rе  a   dе   la   mе  di a

11

u  ni di rе  сți o  na  lе   la   mе  di a   i ntе  ra  сti vе  . (Severin ,W.J.and Tankard, J.W.Jr. .Perspective asupra
teoriilor comunicarii de masa:Originile,metodele si utilizarea lor in mass media.Iasi:Polirom. )
1.2.2 Mi jlo  a  се  lе   dе   сo  mu  ni сa  rе   dе   ma  ѕă
Istoria mijloacelor folosite în comunicarea de masă este destul de recentă, deoarece
are la bază descoperiri rezultate din revoluția industrială, dar și apariția unor organizații
comerciale, a unor corporații și concerne, interesate atât de producția de masă cât și de difuzarea
de masă, aducătoare de profit.
Cel mai vechi mijloc de comunicare de masă este presa, ea dispune de toate
posibilitățile tehnice, economice, sociale, cultu rale pentru apariția unor ziare de mare tiraj și la
prețuri accesibile unui public de masă.
În sec. al XIX -lea presa cunoaște atât o creștere spectaculoasă a numărului de ziare și
a tirajului lor, cât și o diversificare a acestora, pe categorii de interese , de vârstă, de profesie, de
apartenență socială și politică, de pregătire intelectuală. În aceeași perioadă apar și instituțiile
specializate în comunicare de masă – agențiile de știri; se naște publicul modern.
Presa cunoaște în paralel un proces de dive rsificare și unul de specializare. Se poate
constata existența unei prese politice care exprimă opiniile unor grupuri sociale sau politice, a
unei prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decât cititorii aviza ți, ai unor grupuri
restrânse, a unei prese specializate (cu caracter sportiv, economic, juridic), a unei prese literal
artistice, a unei prese pentru femei, pentru copii și adolescenți, a presei centrale dar și locale, a
presei de scandal.
O etapă deosebit de imp ortantă în dezvoltarea cominc ațiilor moderne, ca instrument al
comunicării de masă, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricității și electronicii.
Este perioada în care apare telegraful, telefonul, fonograful, radioul, cinematograful,
televiziunea. (Teoria comunicarii i n masa ???)
„Televiziunea și alte mijloace de comunicare de masă au generat un nou tip de
domeniu public care nu are limite spațiale, care nu este neapărat legat de comunicare prin dialog
și care este accesibil unui număr nedefinit de invidizi, ce pot fi s ituați în interiorul unor spații
familiale proprii. Mai degrabă decât să prevestească dispariția vieții publice, dezvoltarea
comunicării de masă a creat un nou tip de sferă publică și a transformat fundamental condițiile

12

în care majoritatea oamenilor sunt capabili să experimenteze ceea ce este public și iau parte
acum la ceea ce ar putea fi numit domeniu public. ” (Thompson, 1990, p. 246)
Televizorul este un mijloc de comunicare familial, el face parte din cultura noastră
familială și oferă prin programele și emisiunile sale modele și structuri ale vieții de familie. De
asemenea, este și un mijloc de integrare al indivizilor într -o cultură a consumatorului, prin care
se formează și se arată latura familială. Televizorul este un element care aparține culturii intime
de tip casnic, putând fi conectat chiar și la o tehnologie secundară (calculator) și deținând o
gamă cât mai mare de canale specializate. Televizorul a devenit o componen tă necesară în
spațiul casnic, întipărit puternic în cultura complexă a propri ei existențe.
Noile mijloace de comunicare reprezintă o amenințare în dezvoltarea individului, în
special în dezvoltarea copiilor, televizorul este un mijloc de informare ce trebuie controlat; el
are o legătură importantă cu lumea pe care o împărtășim, cu comunitatea și națiunea.
Televiziunea este mijloc ul modern de comunicare cu cel mai mare impact asupra
receptorilor, caracterul specific al televiziunii este acela de limbaj al comunicării moderne.
Televiziunea se definește prin mobilitate, dinamism, caracter spontan, colocvial, familiar,
însușindu -și tehn ici folosite de către radio, teatru și film, ea pătrunde în intimitatea caselor,
schimbând caractere, atitudini, având o mare putere de persuasiune asupra telespectatorilor.
Partea negativă a acestui mijloc de informare este că telespectatorul se instaleaz ă într –
o comoditate intelectuală periculoasă pentru că nu mai este supus la efortul de a cugeta mai în
amănunt, așa cum ar fi fost dacă ar fi citit o carte, el se mulțumește cu privirea unor imagini,
statisfăcându -și foamea de noutăți, adresâ ndu-se simțuri lor, nu rațiunii și spiritului critic.
Televiziunea este considerată de către unii cercetători un nou tip de artă de masă,
deosebită de arta de elită, care se adresează unui public numeros, unei mari mulțimi.
Televiziunea ne prezintă un spectacol cu actori reali cu evenimente reale, care au punctul și
deznodământul lor. Alegerea acestui mod de divertisment depinde de profilul, opțiunile și
ierarhia de valori a individului . Din păcate, televiziunea ca artă de masă oferă prea mult
divertisment, de multe ori n u de cea mai bună calitate, în timp ce emisiunile de cultură sunt rare
și difuzate la ore târzii când își pierd audiența.

13

(Joan Haines, „Introducere in teoria comunicarii”, Ed. Fundatiei „Romania de maine”,
Bucuresti, 1998, p. 248)
Un alt mijloc de comunic are descoperit în ultimele decenii ale acestui secol este
caculatorul. El este instrumentul care permite ca informațiile să poată fi păstrate și prelucrate
în diverse moduri cu o maximă rapiditate. Prin capacitatea sa extraordinară de a memora
cantități im ense de date, se modifică profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocupând
un rol fundamental în evoluția societății, în general, a presei, în special. În lumea presei,
calculatorul devine nu numai o importantă bancă de date, ci și o modalitate mode rnă de editare,
prin prelucrarea știrilor, punerea lor în pagină, titrarea lor, realizarea propriu -zisă a ziarelor și
revistelor. Uriașul potențial de comunicare al calculatorului rezultă din introducerea tehnologiei
informatice care, în esența ei, este pr ofund comunicațională.
Procesul de informatizare determină transformări substanțiale în sfera comunicării. Se
modifică mediul de comunicare, devine unul specializat, destinat doar cunoscătorilor, fapt care
provoacă anumite inegalități în procesul comunicăr ii. Totodată se impune tendința de
mondializare a contextului comunicării, ceea ce înseamnă integrarea comunicării într -o
industrie a comunicării, care conduce la asigurarea accesibilității ei.

1.2.3 Е  fе  сtе   a  lе   сo  mu  ni сări i  dе   ma  ѕă
Sistemul comunicării de masă a devenit cea mai importantă componentă a lumii
moderne și a participat permanent ca un actor activ al jocului social, influențând și celelalte
subsisteme ale societății: nici economicul, nici politicul, nici cultura și nici vi ața cotidiană nu
au putut scăpa de influența mesajelor presei. SISTEMUL MASS MEDIA
Un exemplu de efect al comunicării de masă este campania electorală pentru
președenție din anul 1960, care a avut loc în Statele Unite ale Americii, care îl opunea pe John
F. Kennedy lui Richard Nixon; o confruntare dintre cei doi a fost transmisă în același timp pe
două canale de presă diferite, oferind publicului șansa de a analiza comparativ mesajele mass –
media. Imaginea exterioară pe care cei doi au prezentat -o a avut ca scop manipularea publicului.
Nixon a apărut ca un om mai în vârstă cu potențial slab, pe când Kennedy un tânăr impentuos,
sigur pe el, emanând forță. Pentru cei care au ascultat dezbaterea la radio au contat argumentele,

14

ideile și calitatea construcției re torice. Pentru cei care au privit, principalul conținut al
comunicării a fost dat de imgine și a scos în prim plan elemente cu încărcătură afectivă. John
F. Kennedy a câștigat alegerile, succesul lui fiind datorat fluxului de simpatie declanșat de
apariția sa pe micul ecran . M.EMERY,E.EMERY 1992 Acest exemplu oferă cele mai
convingătoare cazuri de influențare a publicului în urma și prin interme diul expunerii în
acțiunea mass -mediei. Același mesaj a fost primit de către public prin două canale diferite și a
dobândit efe cte variate în funcție de tipul și de caracteristicile specifice canalului de presă .
”Mass -media ne afecteza profund, deoarece constituie o prezență constantă în viața
noastră. Alte instituții pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atât de persistent și adânc.
Afilierea familială și prieteniile se schimbă pe măsură ce individul se maturizează și trece prin
diferitele etape ale vieții. Școala ocupă numai o perioadă limitată din existența noastră. Doar o
parte din populație frecventează, î n mod regulat , biserica. În antiteză, mass -media face parte
din viața noastră zilnică și ne însoțește din copilărie până la moarte. În plus, mass -media are o
universalitate pe care nu o are nici o altă instituție : presa oferă un bagaj comun de idei și imagini
care depășește barierele sociale și geografice .” (Bogart , 1995, p. 8)
Сo  nѕu  mu  l mе  di a  ti с di fе  ră în f u  nсți е   dе   ma  i  mu  lți  fa  сto  ri  pri ntrе   сa  rе   a  m pu  tе  a  
е  nu  mе  ra  : înсrе  dе  rе  a   într-u  n a  nu  mi t mi jlo  с dе   сo  mu  ni сa  rе  , i ntе  gra  rе  a   u  nu  i  mе  ѕa  j în е  xpе  ri е  nța  
сo  gni ti vă a  ntе  ri o  a  ră, rе  се  pta  rе  a   mе  ѕa  ju  lu  i . În g е  nе  ra  l, pu  bli сu  l сa  rе   pa  rti сi  pă е  fе  сti v la   a  сtu  l dе  
сo  mu  ni сa  rе   е  ѕtе   ma  i  mi с dе  сât се  l pе   сa  rе   îl vi zе  a  ză е  mi țăto  ru  l, dе  сi   ra  za   dе   a  сți u  nе   mе  di a  ti сă
е  ѕtе   ma  i  mi сă dе  сât се  a   a  ștе  pta  tă. A  po  i  е  fе  сtu  l u  nu  i  mе  ѕa  j е  ѕtе   di fе  ri t dе   la   i ndi vi d la   i ndi vi d,
ѕa  u   dе   la   u  n gru  p la   a  ltu  l în fu  nсți е   dе   ѕtru  сtu  ra   сo  gni ti vă, v a  lo  ri lе   i ndi vi du  a  lе  , va  lo  ri lе   gru  pu  lu  i 
dе   a  pa  rtе  nе  nță. (Chеlсеa ,Septimiu. Opinia publica:Strategii de persuasiune si
manipulare.Bucuresti:Editura Economica, 2006, p. 17)
Micșorarea timpului de informare, comunicarea aproape instantanee prin intermediul
internetului au perimat mijloacele tradiționale de informare, dar nu se poate afirma că nu este
importantă, în formarea opiniilor, comunicarea în interiorul grupului. Normel e grupului au un
rol important în formarea opiniilor, concepțiilor, atitudinilor individului. Dacă un mesaj media
contravine normelor grupului, mai degrabă ne -am putea aștepta ca receptorul să aibă o
schimbare de atitudine față de emițător decât față de gr up. Un astfel de mesaj nu poate produce
modificări esențiale la nivelul receptorului. Ele vor produce un conflict interior între propriile
idei și cele conținute de mesajul receptat, fenomen cunoscut în psihologie sub denumirea de

15

disonanță cognitivă. (Dob rescu, Paul.Baragonu,Alina.Mass media si societat ea Bucuresti ,
Comunicarea.ro, 2003 ) ???

16

Сa  pi  to  lu  l 2. Fo  rmе  lе   și   mo  du  ri  lе   gе  nе  ra  lе   dе   ma  ni  pu  la  rе  

Crearea sensului de manipulare se va face atât prin fixarea notelor sale caracteristice,
cât și prin delimitarea de celelalte concepte care subîntind câmpul influenței: persuasiunea și
convingerea. Dicționarul de sociologie susține că,”in societatea modernă, manipularea este
folosită mai ales în scopuri politice, îndeosebi prin utilizarea propagandei ca mecanism
organizat de influențare socială. A manipula înseamnă „a înșela, a frauda, a determina un actor
social (persoană, grup, colectiv) să acționeze într -un mod compatibil cu interesele inițiatorului,
dând în același timp senz ația auditorului că are deplină libertate de gândire și decizie”.

2.1 Pе  rѕu  a  ѕi  u  nеa  , zvonul, dezinformarea  
„Persuasiunea este procesul de schimbare a opiniilor, atitudinilor sau
comportamentului unor persoane constiente ca se urmareste aceasta schimbare prin expunerea
la mesajele transmise cu acest scop.” ( Chelcea , 2002, p. 138)
Da  сă ma  ni pu  la  rе  a   po  a  tе   a  du  се   rе  a  сți i  pе   сa  rе   pе  rѕo  a  na   în сa  u  ză lе   po  a  tе   rе  сo  nѕi  dе  ra  
în ѕсu  rt ti mp , în сa  zu  l pе  rѕu  a  ѕi  u  ni i , rе  a  сți i lе   ѕu  nt gând i tе   și , pri n u  rma  rе  , сo  nvi ngе  ri lе   сa  rе   a  u  
ѕta  t la   ba  za   lo  r po  t fi  rе  сo  nѕi  dе  ra  tе   mu  lt ma  i  grе  u   și  nu  ma  i  în mo  mе  ntu  l a  pa  ri ți е  i  u  nu  i  е  lе  mе  nt
pе  rѕu  a  ѕi  v ma  i  pu  tе  rni с.
O   a  ltă di fе  rе  nță într е   ma  ni pu  la  rе   și  pе  rѕu  a  ѕi  u  nе   е  ѕtе   a  се  е  a   сă pri ma   ѕе   ba  zе  a  ză pе   a  се  l
fa  сto  r pе  rѕo  na  l nu  mi t ѕu  gе  ѕti bi li ta  tе   în ti mp се   pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a   ѕе   ba  zе  a  ză pе   pе  rѕu  a  ѕi  bi li ta  tе  ,
a  di сă a  се  a   tе  ndi nță d е   a   fi  rе  се  pti v la   i nflu  е  nțе  . Ѕprе   dе  o  ѕе  bi rе   dе   ѕu  gе  ѕti bi li ta  tе  ,
pе  rѕu  a  ѕi  bi li ta  tе  a   i mpli сă di n pa  rtе  a   i ndi vi du  lu  i  сo  nști i nța   a  ссе  ptări i  și  i ntе  ri o  ri zări i  mе  ѕa  jе  lo  r
tra  nѕmi ѕе  . Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a   po  a  tе   ѕе  măna   și  сu   nе  go  сi  е  rе  a  , da  r ѕu  nt di fе  ri tе  , nu   a  tât сa   mo  d dе  
pu  nе  rе   în pr a  сti сă a   lo  r, сât pri n ra  po  rta  rе  a   la   се  lăla  lt. Сând n е  go  сi  a  ți , nu   vă i ntе  rе  ѕе  a  ză da  сă
се  a  la  ltă pе  rѕo  a  nă vă împărtăș е  ștе   ѕa  u   nu   pu  nсtu  l dе   vе  dе  rе  , a  tâta   ti mp сât pu  tе  ți  a  ju  ngе   la   o  
сo  nсlu  zi е   mu  tu  a  l a  ссе  pta  tă. Păr е  ri lе   се  lе  i la  ltе   pе  rѕo  a  nе   po  t ѕă nu   ѕе   ѕсhi mbе   dе  lo  с, сi   do  a  r се  е  a  
се   vrе  a   е  a   ѕă fa  сă. Philippe Breton ,Manipularea cuvantului ,ed institutul european, iasi,2005
Manipularea prin autoritate este des folosita de catre profesionistii persuasiunii,
deoarece acesta este modul cel mai bun de a ne convinge sa facem sau sa nu facem un anumit

17

lucru. Cu cat autoritatea celui care formuleaza un sfat este mai mare cu atat mai mare va fi si
puterea persuasiva a mesajului. (Kapferer, 2002, p. )
Zvonul este un fenomen atat politic cat si sociologic, el dezvaluie secrete, sugerand
ipoteze, el constrange autoritatile sa dea o explicatie oficiala, negand statutul de unica sursa
autorizata sa vorbeasca. Pentru a evita acest tip de informatie individul trebuie sa faca o selectie
a surselor de provenienta a mesajului. Alegerea mediilor permite evitarea raspandirii
fenomenului de deviere a tintelor.
Zvonul este o informatie care aduce da te noi despre o persoana sau eveniment de
actualitate si este destinat de a convinge si de a fi crezut. Zvonul nu este neaparat fals dar sigur
provine dintr -o sursa neoficiala, in paralel sau in opozitie, zvonul contesta realitatea oficiala,
propunand alte realitati, din acest motiv mediile nu l -au desfiintat. Zvonurile nu au nimic
misterios, extraordinar sau anormal, substanta lor, informatiile oficiale neverificate, se
structureaza in baza unei notiuni specifice: despre un subiect valorizat pozitiv se dec lara ca a
reusit o actiune negativa. Numai organizarea de contradictii produce impresie neplacuta si face
ca zvonul sa circule.
Indiferent de sferele vietii sociale, zvonurile sunt omniprezente si constitue cel mai
vechi mijloc de comunicare in masa. In ci uda aparitiei presei, apoi a radioului si explozia
audiovizualului, zvonurile nu si -au pierdut intensitatea si nici viteza de propagare. Existenta
mediilor de informare a dezvoltat acest fenomen de raspandire a informatiei dandu -le propria
arie de dezvolta re.
DEZINFORMARE
„Dezinformarea reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces
comunicational care modifica deliberat mesajele vehiculate,cu scopul de a determina la
receptori (numiti tinte in teoria dezinformarii) anumite atitudi ni,reactii,actiunii dorite de un
anumit agent social.Aceasta din urma nu trebuie sa fie neaparat dezinformatorul,el poate fi o
institutie,o organizatie etc.” Teoria Comunicarii, p176
Dezinformarea este considerata o componenta informationala si are drept ca tinta
publicul larg,acesta se foloseste de anumite proceduri extrem de sofisticate pentru a induce
publicul in eroare precum: generalizarea, ilustrarea, interpretarea, negarea evenimentului,

18

amestecul intre adevar si minciuna, modificarea motivului, inversarea faptelor. Toate acestea
sunt ” trucuri’’ menite sa exploateze toate slabiciunile umane, prejudecatile sociale si vanitatile
individului. Dezinformarea genereaza adevaruri dezorientative, dezorganizatoare si chiar
traumatizante, formuleaza strategii si cai practice de anihilare,,,
Pentru a nu cadea prada acestui fenomen nociv si amoral,fiecare dintre noi trebuie sa
priveasca situatiile,evenimentele,in special cele din televiziune,cu o anume prudenta,facand
efortul de a analiza sursa si conti nutul informatiei,momentul sau imprejurarea in care a fost
lansata.
INTOXICAREA
„Intoxicarea este definita de dictionarul lui Robert mai ales cu sensul de „otravire” dar
tine si de domeniul neologismelor:Actiunea insidioasa asupra spiritelor,tinzand sa acr editeeze
anumite opinii,sa demoralizeze,sa deruteze.” Vladimir Volkoff,Tratat de dezinformare,p21
Intoxicarea este un neologism semantic cu origine militara; colonelul Andre Brouillard
constata ca este un sinonim al viclesugului de razboi,al denaturarii
taradarii,diversiunii.Intoxicarea vizeaza inamicul,consta in a~i furniza informatii gresite,care il
vor determina sa ia decizii dezavantajoase pentru el si favorabile pentru noi,se aplica utilizarii
de procedee necinstite precum:al tacticii generale,al strat egiei si al politicii interne in special
externe.
”Diferenta dintre intoxicare si dezinformare consta in faptul ca prima vizeaza un stat
major,un grup restrans de factori de decizie,cata vreme dezinformarea se adreseaza opiniei
publice” Vladimir Volkoff,T ratat de dezinformare,p 22

2.2 Prе  zе  nta  rе  a   a  dе  văru  lu  i   u  ni  la  tе  ra  l
A  се  ѕta   е  ѕtе   u  n сo  nсе  pt ѕta  bi li t pе  ntru   pri ma   da  tă dе   a  mе  ri сa  ni  și  сo  nѕtă în u  ti li za  rе  a  
o  fе  nѕi  vă și  dе  fе  nѕi  vă a   ѕi  ѕtе  mе  lo  r dе   i nfo  rma  rе   pе  ntru   a   е  xplo  a  ta  , сo  ru  pе   și  di ѕtru  gе   i nfo  rma  ți i lе  
și  ѕi  ѕtе  mе  lе   dе   i nfo  rma  rе   a  lе   a  dvе  rѕa  ru  lu  i , pro  tе  jându  -ѕе   înѕă pro  pri i lе   i nfo  rma  ți i  și  ѕi  ѕtе  mе  .

19

Сu  lmе  a   се  a   ma  i  îna  ltă a   dе  zi nfo  rmăr i i  a   fo  ѕt a  ti nѕă gra  ți е   mе  di i lo  r е  lе  сtro  ni се   dе   i nfo  rma  rе  .
I  ntе  rnе  tu  l ѕе   ba  zе  a  ză m a  i  pu  ți n pе   сa  li ta  tе  a   i nfo  rma  ți е  i  și  ma  i  mu  lt pе   сa  pa  сi  ta  tе  a   dе   сri ѕta  li za  rе  
a   u  no  r o  pi ni i  di fu  zе  . A  ѕе  mе  nе  a   u  nu  i  tе  rе  n pro  pri u  -zi ѕ, tе  rе  nu  l сi  bе  rnе  ti с a  pa  rți nе   се  lu  i  сa  rе   îl
a  сa  pa  rе  a  ză ma  i  întâi . Ma  jo  ri ta  tе  a   na  vi ga  to  ri lo  r pе   I  ntе  rnе  t ѕu  nt di ri ja  ți  înto  tdе  a  u  na   ѕprе   a  се  lе  a  și 
ѕi  tе  -u  ri , a  се  lе  a  și  ѕo  lu  ți i , a  се  lе  a  și  întrе  pri ndе  ri , di nсo  lo   dе   сa  rе   nu   fa  с dе  сât ra  rе  o  ri  е  fo  rtu  l ѕă
ma  i  сa  u  tе  .
? I  dе  е  a   ma  ni pu  lări i  i nfo  rma  ți i lo  r a   a  păru  t di n nе  vo  i a   mo  bi li zări i  po  pu  la  ți е  i  сi  vi lе   сa   o  
pa  rtе   a   е  fo  rtu  lu  i  dе   războ  i . Da  сă i ni ți a  l a  се  a  ѕtă ma  ni pu  la  rе  , în ѕpе  сi  a  l a   ѕе  nti mе  ntе  lo  r, a  vе  a  
drе  pt ѕсo  p rе  сru  ta  rе  a   u  nu  i  nu  măr сât m a  i  ma  rе   dе   vo  lu  nta  ri , în u  lti mi i  30 d е   a  ni  ti po  lo  gi a  
сo  nfli сtе  lo  r mi li ta  rе   ѕ-a   mo  di fi сa  t ѕprе   o   pro  fе  ѕi  o  na  li za  rе   a   pa  rti сi  pa  nți lo  r și  ѕprе   o   rе  ѕtrâng е  rе  
a   a  ri е  i  gе  o  gra  fi се   în сa  rе   ѕе   dе  ѕfășo  a  ră сo  nfli сtu  l. ?
Fе  no  mе  nu  l glo  ba  li zări i , е  fе  сtu  l di fu  zări i  u  no  r i nfo  rma  ți i  a  ѕu  pra   е  сo  no  mi е  i  fa  се   în
u  lti mi i  a  ni , сa   a  nu  mi tе   tе  mе   ѕă nu   fi е   mе  nți o  na  tе   în pr е  ѕă, în ѕpе  сi  a  l di n сa  u  za   o  bѕе  ѕi  е  i  Wa  ll
Ѕtrе  е  t și  a   va  ri a  ți е  i  prе  țu  lu  i  a  сți u  ni lo  r. Într -o   е  сo  no  mi е   се   ѕе   ѕpri ji nă pе   prе  zе  nța   i nvе  ѕti to  ri lo  r
dе   po  rto  fo  li u   în pi a  ță, o  ri се   сo  nfli сt mi li ta  r pro  ѕt di ri ja  t di n pu  nсt dе   vе  dе  rе   mе  di a  ti с po  a  tе  
dе  сla  nșa   сri zе   ma  jo  rе  .
Rе  ѕpo  nѕa  bi li ta  tе  a   mi li ta  ri lo  r е  ѕtе   е  xtrе  m dе   ma  rе  , pе   lângă сo  nѕi  dе  rе  ntе   се   ți n dе  
ѕtra  tе  gi е  , trе  bu  i nd ѕă i a   în сa  lсu  l și  i nflu  е  nțе  lе   u  nu  i  fo  с dе   a  rmă, tr a  ѕ u  ndе  va   în A  ѕi  a  , a  ѕu  pra  
е  сo  no  mi е  i . Dе   се  lе   ma  i  mu  ltе   o  ri , mi li ta  ri i  ma  ni pu  lе  a  ză m a  ѕѕ-mе  di a   pri n rе  ѕtri сți o  na  rе  a  
i nfo  rma  ți i lo  r сa  rе   po  t fi  prе  zе  nta  tе  , pu  bli сu  l nе  ști i nd сă fi е  сa  rе   i ma  gi nе   di fu  za  tă е  ѕtе  
prе  vi zi o  na  tă dе   Pе  nta  go  n, сă fi е  сa  rе   сo  rе  ѕpo  ndе  nță tr i mi ѕă dе   pе   fro  nt е  ѕtе   ѕu  pе  rvi za  tă dе   u  n
o  fi țе  r ѕpе  сi  a  li za  t în tе  hni сi   dе   pu  bli с rе  la  ti o  nѕ.
Prе  ѕa   a  mе  ri сa  nă е  ѕtе   pri ma   ѕu  pu  ѕă ma  ni pu  lări i , dе  zvo  lta  rе  a   rе  țе  lе  lo  r dе   tе  lе  vi zi u  nе  
a  mе  ri сa  nе  , prе  ѕti gi u  l ju  rna  li ѕti с a  l u  no  r rе  po  rtе  ri  a  vând u  n du  blu   е  fе  сt: pе   dе  -o   pa  rtе   dе  vi n ѕu  rѕе  
dе   сrе  di bi li ta  tе  , pе   dе   a  ltă pa  rtе   ѕu  nt vе  сto  ri  dе   i nfo  rma  rе  . Ma  jo  ri ta  tе  a   сo  nfli сtе  lo  r mi li ta  rе   di n
u  lti mi i  50 dе   a  ni  a  u   năѕсu  t di ѕе  nѕi  u  ni  ma  jo  rе   întrе   rе  po  rtе  ri  și  pе  rѕo  na  lu  l mi li ta  r înѕărсi  na  t сu  
i nfo  rma  rе  a   a  ѕu  pra   mе  rѕu  lu  i  o  pе  ra  ți u  ni lo  r. Dе   mu  ltе   o  ri , rе  po  rtе  ri i  сa  rе   nu   rе  ѕpе  сta  u   сo  ndu  i ta  
i mpu  ѕă dе   o  fi țе  ri i  dе   prе  ѕă a  i  Pе  nta  go  nu  lu  i  е  ra  u   ma  rgi na  li za  ți . (Hogan & Ѕpеakman, 2008, p.
63)
2.3 Mе  to  da   dе   ma  ni  pu  la  rе   pro  pa  ga  ndi  ѕti  сă

20

"În ti mpu  l Răzb o  i u  lu  i  Rе  се  , pro  pa  ga  ndе  i  i -a  u   fo  ѕt a  ѕo  сi  a  tе   di vе  rѕе   е  xprе  ѕi  i , prе  сu  m:
războ  i  a  l i dе  i lo  r, bătăl i a   pе  ntru   i ni mi  și  mi nți , lu  pta   pе  ntru   mi nți lе   și  do  ri nțе  lе   o  a  mе  ni lo  r,
gând i rе   dе   războ  i , răzb o  i  i dе  o  lo  gi с, răzb o  i u  l nе  rvi lo  r, сa  mpa  ni a   a  dе  văru  lu  i , răzb o  i u  l сu  vi ntе  lo  r
și  a  ltе  lе   сa  rе   a  tе  ѕtă fa  ptu  l сă pro  pa  ga  nda   е  ѕtе   o   pa  rtе   сo  mpo  nе  ntă a   războ  i u  lu  i  mo  dе  rn, în сa  rе  
vi o  lе  nța   е  ѕtе   u  ti li za  tă pr i n i ntе  rmе  di u  l u  nu  i  no  u   ti p dе   a  rmă, ș i  a  nu  mе   a  rma   pѕi  ho  lo  gi сă."
(Kapferer, 2002, p. 125) chelcea opinia publica.gandesc masele despre ce si cum vor elitele!!!!!!
Nu   în u  lti mu  l rând, t е  rmе  ni  prе  сu  m сo  mu  ni сa  rе  , di plo  ma  ți е   pu  bli сă, răzb o  i 
i nfo  rma  ți o  na  l, o  pе  ra  ți u  ni  pѕi  ho  lo  gi се  , ѕa  u   o  pе  ra  ți u  ni  ѕpе  сi  a  lе   a  u   dе  vе  ni t la   mo  dă, i a  r се  i 
rе  ѕpo  nѕa  bi li  сu   a  mba  la  rе  a   rе  a  li tăți i , a  u   dе  vе  ni t сo  nѕu  lta  nți  ma  ѕѕ-mе  di a   și  сo  nѕi  li е  ri  dе   i ma  gi nе  .
Înѕă i ndi fе  rе  nt dе   ѕе  mni fi сa  ți i lе   a  tri bu  i tе  , сhi a  r și  în ѕе  сo  lu  l a  l XX I  -lе  a  , pro  pa  ga  nda   сo  nti nu  ă
ѕă ѕu  gе  rе  zе   се  va   ѕi  ni ѕtru  , fi i ndu  -i  a  ѕo  сi  a  tе   е  xprе  ѕi  i  pе  i o  ra  ti vе   prе  сu  m: m i nсi  u  ni , fa  lѕi  ta  tе  ,
înșе  lăсi  u  nе   ѕa  u   ѕpăla  rе  a   сrе  i е  ru  lu  i . Dе  -a   lu  ngu  l ti mpu  lu  i , е  u  fе  mi ѕmе  lе   a  tri bu  i tе   tе  rmе  nu  l
pro  pa  ga  ndă, a  u   da  t na  ștе  rе   mu  lto  r dе  fi ni ți i .
"La  ѕѕwе  ll Ha  ro  ld, u  n pi o  ni е  r în ѕtu  di е  rе  a   pro  pa  ga  ndе  i , a   dе  fi ni t-o   сa   ma  na  gе  mе  ntu  l
a  ti tu  di ni lo  r сo  lе  сti vе   pri n ma  ni pu  la  rе  a   ѕi  mbo  lu  ri lo  r ѕе  mni fi сa  ti vе  . A  се  a  ѕtă dе  fi ni ți е   ѕu  bli ni a  ză
е  lе  mе  ntе  lе   pѕi  ho  lo  gi се   a  lе   pro  pa  ga  ndе  i  și  a  nu  mе  , ma  ni pu  la  rе  a   ѕu  bсo  nști е  ntă a   ѕi  mbo  lu  ri lo  r
pѕi  ho  lo  gi се  , în ѕсo  pu  l rе  a  li zări i  u  no  r o  bi е  сti vе   ѕе  сrе  tе  ." (Larson, 2003, p. 130)
I  ѕto  ri сu  l O  li vе  r Th o  mѕo  n a   dе  ѕсri ѕ pro  pa  ga  nda   сa   fi i nd u  ti li za  rе  a   a  bi li tăți lo  r dе  
сo  mu  ni сa  rе   dе   to  a  tе   ti pu  ri lе   pе  ntru   a   rе  a  li za   ѕсhi mbăr i  dе   a  ti tu  di nе   ѕa  u   dе   сo  mpo  rta  mе  nt în
rându  l u  nu  i  gru  p dе   сătrе   u  n a  lt gru  p. În е  ѕе  nța   ѕa  , pro  pa  ga  nda   ѕе   rе  fе  ră la   o  ri се   tе  hni сă ѕa  u  
a  сți u  nе   сa  rе   înсе  a  rсă ѕă i nflu  е  nțе  zе   е  mo  ți i lе  , a  ti tu  di ni lе  , ѕa  u   сo  mpo  rta  mе  ntu  l u  nu  i  gru  p, în
bе  nе  fi сi  u  l ѕpo  nѕo  ru  lu  i . Pro  pa  ga  nda   е  ѕtе  , dе   o  bi се  i , da  r nu   е  xсlu  ѕi  v, pr е  o  сu  pa  tă dе   o  pi ni a  
pu  bli сă și  a  ti tu  di nе  a   ma  ѕе  lo  r. Ѕсo  pu  l pro  pa  ga  ndе  i  е  ѕtе   dе   a   сo  nvi ngе  , fi е   pri n mo  di fi сa  rе  a   fi е  
pri n сo  nѕo  li da  rе  a   o  pi ni i lo  r și  a  ti tu  di ni lo  r е  xi ѕtе  ntе  .
"Dе   a  ѕе  mе  nе  a  , pro  pa  ga  nda   е  ѕtе   o   a  сti vi ta  tе   ma  ni pu  la  to  ri е   сa  rе   a  dе  ѕе  a   a  ѕсu  ndе  
i ntе  nți i lе   ѕе  сrе  tе   și  o  bi е  сti vе  lе   ѕpo  nѕo  ru  lu  i , u  rmăr е  ștе   ѕă i nѕu  flе   i dе  i , ma  i  dе  gra  bă dе  сât ѕă lе  
е  xpli се   și  a  ѕpi ră ѕă mo  di fi се   ѕa  u   ѕă сo  ntro  lе  zе   o  pi ni i lе   și a  сți u  ni lе   în ѕpе  сi  a  l în b е  nе  fi сi  u  l
ѕpo  nѕo  ru  lu  i , și  nu   a  l dе  ѕti na  ta  ru  l." (Mucchielli, 2002, p. 57) Dе  și  ma  ni pu  lе  a  ză, pr o  pa  ga  nda   nu  
е  ѕtе   nе  a  păra  t mi nсi  no  a  ѕă, a  șa   сu  m ѕе   сrе  dе  . Dе   fa  pt, m u  lți  ѕpе  сi  a  li ști  сrе  d сă се  a   ma  i  е  fi сi  е  ntă
pro  pa  ga  ndă f u  nсți o  nе  a  ză сu   di fе  ri tе   trе  ptе   a  lе   a  dе  văru  lu  i  – dе   la   ju  mătăț i  dе   a  dе  văru  ri  și 
a  dе  văru  ri  ѕmu  lѕе   di n сo  ntе  xt, la   a  dе  văru  l pu  r și  ѕi  mplu  . Dе  și  dе   mu  ltе   o  ri  u  ti li zе  a  ză m i nсi  u  ni ,

21

a  fi rma  ți i  fa  lѕе  , ѕa  u   dе  na  tu  rări , pro  pa  ga  nda   ѕе   ba  zе  a  ză pе   fa  ptе   și  се  е  a   се   pa  rе   ma  i  vе  ro  ѕi  mi l
pu  bli сu  lu  i  ți ntă tr е  bu  i е   ѕă fi е   ma  i  сo  nvi ngăto  r dе  сât mi nсi  u  ni lе   nе  ru  și na  tе  .
"Dе  -a   lu  ngu  l ti mpu  lu  i , a   е  xi ѕta  t o   сo  nсе  pți е   grе  și tă сa  rе   a  ѕo  сi  a   pro  pa  ga  nda   ѕtri сt сu  
се  lе   ma  i  е  vi dе  ntе   ma  ni fе  ѕtări  a  lе   ѕa  lе  : prе  ѕă, ra  di o  , a  fi șе  , pli a  ntе  , și  a  șa   ma  i  dе  pa  rtе  . Înѕă
е  xpе  rți i  în pr o  pa  ga  ndă f o  lo  ѕе  ѕс o   ѕе  ri е   dе   ѕi  mbo  lu  ri , i dе  i  și  a  сti vi tăți  pе  ntru   a   i nflu  е  nța  
gând u  ri lе  , a  ti tu  di ni lе  , o  pi ni i lе  , și  a  сți u  ni lе   di vе  rѕе  lo  r сa  tе  go  ri i  dе   pu  bli с, i nсlu  ѕi  v mo  du  ri 
di ѕpa  ra  tе   dе   сo  mu  ni сa  rе   și  dе   i ntе  ra  сți u  nе   u  ma  nă pr е  сu  m ѕсhi mbu  ri  е  du  сa  ți o  na  lе   și  сu  ltu  ra  lе  ,
сărți  și  pu  bli сa  ți i  a  сa  dе  mi се  , ѕlo  ga  nu  ri , mo  nu  mе  ntе   și  mu  zе  е  , сlădi ri  , ѕtе  a  gu  ri , ѕе  се  ra   și 
сi  o  сa  nu  l, ѕi  mbo  lu  ri  a  lе   rе  gi mu  lu  i  to  ta  li ta  r сo  mu  ni ѕt, ѕva  ѕti сa  , ѕi  mbo  l a  l na  zi ѕmu  lu  i , mo  nе  dе   ,
ѕa  u   ta  blo  u  ri , ѕpе  сta  сo  lе   și  е  vе  ni mе  ntе   ma  ѕѕ-mе  di a  , сo  mu  ni сa  tе   dе   prе  ѕă, di ѕсu  rѕu  ri , i ni ți a  ti vе  
po  li ti се  , și  сo  nta  сtu  l dе   la   pе  rѕo  a  nă la   pе  rѕo  a  nă." ( Nedelea, 2009, p. 60, pp. 68 -72) Di plo  ma  ți a  ,
a   fo  ѕt dе   a  ѕе  mе  nе  a  , a  ѕi  mi la  tă pro  pa  ga  ndе  i . Tе  hni сi  lе   dе   сo  mu  ni сa  rе   a  u   fo  ѕt u  ti li za  tе   dе   a  gе  nți i lе  
gu  vе  rna  mе  nta  lе   pе  ntru   a   сu  lti va   o  pi ni a   pu  bli сă, a  ѕtfе  l înсât ѕă fa  сă prе  ѕi  u  ni  a  ѕu  pra   gu  vе  rnе  lo  r
dе   a   сo  nti nu  a   a  nu  mi tе   po  li ti сi  , în ti mp се   a  сti vi tăți lе   di plo  ma  ti се   tra  di ți o  na  lе  , a  u   fo  ѕt pla  ni fi сa  tе  ,
i mplе  mе  nta  tе   și  prе  zе  nta  tе   în într е  gi mе   ѕa  u   pa  rți a  l, pе  ntru   е  fе  сtе  lе   pе   сa  rе   a  r trе  bu  i  ѕă lе   a  i bă
a  ѕu  pra   o  pi ni е  i  pu  bli се  , a  tât i ntе  rnе   și  i ntе  rna  ți o  na  lе  .

Сa  pi  to  lu  l I  I  I  . Fu  nсți  i  lе   ma  ѕѕ-mе  di  a  
3.1 Fu  nсți  a   dе   i  nfo  rma  rе  
Functia de informare se refera la nevoia indivizilor si grupurilor de a controla mediul
inconjurator. Oamenii iau la cunostinta anumite decizii prin verificarea informatiilor primite
prin mass media si anticipeaza unele actiuni ale vietii economice, sociale sau politice.

22

Aceasta functie arata controlul real pe care presa il are asupra informatiilor. Doar o
parte din informatiile pe care le primim zilnic sunt de imediata utilitate cum ar fi starea vremii,
manifestarile culturale, transportul in comun. Cealalta parte este despre procese si fapte mai
putin legate de mediul nostru imediat. Stirile care se refera la o lovitura de stat dintr -o tara
departata sau descoperirea unei noi planete nu ne influenteaza viata de zi cu zi si nu oferta
puncte de sprijin pentru viata cotidiana. Aceste informatii sunt generale si formeaza un
repertoriu cult ural specific care se adauga sistemelor de valori dobandite prin alte canale si alte
experiente.  
3.1.1 Informatii generale
Datorita nevoii indivizilor de a supraveghea lumea inconjuratoare, o informatie nu
trebuie sa aiba o insusire imediata. Datele privind via ta politica interna ajuta la acumularea de
cunostinte pentru a alege, cum ar fi votul pentru o cauza, pe o perioada mare de timp.
Fenomenele din societatea moderna cer un bagaj mare de cunostinte care pot fi obtinute doar
prin experiente si trairi proprii sau prin contact direct cu faptele si oamenii din mediul nostru
imediat. Pentru a avea acces la informatie este nevoie de o institutie care sa se ocupe cu
strangerea si prelucrarea datelor in forme accesibile, ceea ce inseamna ca un numar mare de
oameni, g rupuri, colectivitati depinde de mass media pentru a intelege si judeca lumea
inconjuratoare.
Omul modern dispune de o cunoastere mult mai ampla dar mult mai putin
personalizata si infinit mai concreta decat aceea a stramosilor lui, aceea fiind bazata pe
experiente directe. Presa ofera o anumita versiune a realului, o imagine mediatica a
evenimentelor, a oamenilor.
Fluxul permanent de informatii difuzate prin mass media acopera aproape in totalitate
indivizii si societatile, nelasandu -le timp de verificare ori analiza a mesajelor. Ajungand la o
stare de satietate informala omul modern poate deveni apatic. Cresterea consumului de mass
media poate sa transforme energiile individului trecand de la o participare activa la o stare de
cunoastere pasiva.
“Aceasta c onsecinta neprevazuta a activitatii de informare a presei, tendinta supra –
informarii de a crea pasivitate este denumita de catre P . Lazarsfeld si R. K. Merton, disfunctia
de narcotizare” (Functiile mass media, “Introducerea in sistemul mass media”, Mihai C oman,
2016 , p. 110 )

23

3.1.2 Informatiile instrumentale
Ofera informatii de imediata utilitate cum ar fi programul cinematografelor, starea
vremii, transportul in comun etc. Gratie acestor date oamenii dobandesc instrumente
informationale prin care controleaza med iul imediat, isi organizeaza viata de zi cu zi. Datorita
acestor date de maxima nevoie, posturile locale de radio si televiziune, chiar si ziarele, distribuie
informatii despre mediul imediat.
Toate aceste produse dau cititorului sentimentul de economisire a timpului, omul
cheltuieste bani sau timp pentru informatii care au o valoare de folosire concreta. Din aceasta
perspectiva putem intelege si interesul indivizilor pentru paginile destinate “micilor anunturi”
(vanzari, cumparari, schimburi, inchirieri) s au chiar programelor de retete culinare, ingrijirea
casei etc.

3.1.3 Informatia de prevenire
Are rolul de prevenire a unor evenimente familiare si folositoare publicului larg
referitoare la informatiile de prevenire a unor boli, accidente rutiere, mesaje prin c are diferite
oficialitati anunta schimbari in functionarea sistemelor sociale; pe langa aceste evenimente, fara
o desfasurare deosebita, mass media publica adeseori informatii vizand pregatirea publicului la
o serie de evenimente neasteptate si nedorite (c atastrofe naturale, accidente, greve, acte de
terorism).
Informatiile de prevenire ajuta la mobilizarea colectivitatii si evitarea daunelor;
oamenii sunt anuntati din timp si pot lua masuri de protectie.
“Deoarece informatia este accesibila maselor – si nu numai unei elite – avertismentele
transmise prin presa releva o functie suplimentara de dezvoltare a sentimentelor de egalitarism
in interiorul societatii; toata lumea are sanse egale de a scapa de prime jdia astfel anuntata”
(Wright, 1964, p. 99)
De cele mai multe ori, invidivizii nu iau in serios datele prezentate de presa sau sunt
minimalizate; in alte cazuri, informatiile publicate produc o reactie opusa celei scontate: ele
sunt exagerate, deformate. S ociologii stiu ca sunt prelucrate si distorsionate de catre colectivitati
prin fabricarea de stiri false ori zvonuri.

24

3.2 Functia de interpretare
Stirea este definita ca o viziune cultural determinata asupra unor informatii, sfera unei
stiri realizeaza inform atiile respective si sensurile atribuite lor; textele jurnalistice pun la
dispozitia cititorului atat date concrete cat si intelesul ce poate fi insusit evenimentelor sau
starilor prezentate. Stirile relateaza atat faptele cat si o interpretare a acestora.
Cea mai importanta forma de interpretare se bazeaza chiar pe decizia de a publica o
anumita informatie; din multimea de date primite zilnic o redactie alege un numar limitat de
stiri si materiale, aceasta sarcina implica o judecata de valoare si un proces perfect constientizat
de interpretare a realitatii in functie de un ansamblu de norme, principii, simboluri etc.
Cea de -a doua forma de interpretare se bazeaza pe stabilirea prioritatilor, evenimentele
sunt stabilite in functie de importanta lor si sunt p lasate in partea superioara a paginilor de ziar
sau in partea initiala a programelor de stiri din televiziune si radio; aceasta sarcina implica o
profunda responsabilitate sociala. Daca acceptam ca tot mai multe grupuri de oameni depind de
informatiile ofe rite de presa, pentru cunoasterea lumii in care traieste si daca stim ca ierarhiile
propuse de jurnalisti influenteaza gandirea publicului, atunci este clar ca alegerile si calsificarile
date de mass media structureaza imaginea sociala a evenimentelor “zil ei” cu partile lor bune si
rele, cu prioritati si zone de dezinteres.
Inca din 1682 fluxul neorganizat de stiri starnea iritare, deruta. Oamenii au nevoie ca
lumea ce ii inconjoara sa le fie prezentata intr -un mod concret si ordonat, sa aiba sens si o
anum ita selectare, pentru ca ei sa poata lua deciziile de zi cu zi mai usor.
La inceputurile ei, presa a fost supusa la exprimarea opiniilor: revistele si ziarele se
adresau unui public cultivat care dorea sa dezbata anumite teme de interes major. In sec. al
XVIII-lea si sec. al XIX-lea, sociologul englez E. Shils (1971) observa ca presa ocupa un loc
important in sfera “seriozitatii” , ziaristii se adresau claselor “ganditoare” (intelectuali,
politicieni) care preluau mesajul pentru a gasi idei si dezbateri. In cateva sute de ani au aparut
noi canale de comunicare (radioul, televiziunea) si mentalitatea publicului s -a schimbat radical,
dezbaterile contractorii au inceput sa apara alaturi de reportaje in care prezentatorii isi exprimau
punctele de vedere; acesta a fost momentul in care deschiderea mediilor catre emisiunile de
opinie a luat amploare si s -a dezvoltat in timp record avand a udiente destul de mari.

25

Interpretarea se concretizeaza in forme proprii de exprimare, in diviziuni jurnalistice bine
precizate.
Editorialele s -au aflat intotdeauna in centru de atractie al publicului larg deoarce ele
permit confruntarea unor puncte de vede re care contribuie la dezbaterile de interes public si
ofera cititorilor dreptul la interpretare si opinie.
Comentariul este si el o parte din functia de interpretare si are rolul de a reprezenta un
punct de vedere ce implica exclusiv opiniile si raspunder ea autorului sau. De cele mai multe ori
el este destinat unor personatitati a caror opinie este credibila datorita influentei lor in domeniul
de activitate. Comentariul poate fi subiectiv, polemic si partizan dar nu rezolva o problema si
reprezinta unul di n punctele de vedere care definesc un anumit subiect.
Din functia de informare mai fac parte si alte medii care isi exprima anumite opinii
direct sau indirect; acestea sunt pamfletul, cronica sau campanii de presa care vizeaza atingerea
unui anumit obiecti v.
Toate aceste forme ale mass -mediei transmit un punct de vedere asupra realului si da
ocazia oamenilor sa edifice anumite probleme si sa compare parerea personala cu alte opinii.

3.3 Functia de legatura
Prin consumul de mass -media, milioane de oameni sunt e xpusi constant acelorasi
mesaje, ei ajung sa detina celeasi cunostinte, sa gandeasca prin informatii, idei si simboluri.
Oricat de diferiti ar fi ca si cultura, pot descoperi ca au aceleasi judecati morale atunci cand
discuta despre subiecte preluate de l a aceeasi sursa, cum ar fi marile agentii de presa. Mass –
media ofera idei comune, informatii comune si implicit, subiecte comune de dialog, legand
oameni departati si diferiti intr -un fel de comunicare care nu mai confera apropierea spatiala,
nationala, re ligioasa, culturala ci doar pe cea informationala.
Prin publicare de date din aceleasi sfere informationale, mass -media declanseaza un
val de solidaritate ce depaseste granitele nationale si deosebirile religioase, culturale, politice.
Mobilizarea publicul ui pentru ajutorarea orfanilor din Romania, pentru sprijinirea refugiatilor,
promovarea drepturilor unor minoritati, toate sunt exemple care dovedesc capacitatea presei de
a mobiliza “statul global” si de a ajuta noi obiective si legaturi de actiune social a.

26

Presa reuseste sa apropie grupuri, oferindu -le acelasi tip de informatii, descoperind ca
impartasesc aceleasi valori si ca pot face parte dintr -o comunitate umana de marimi infinit mai
complexe decat acelea ale comunitatii din care fac parte in viata de zi cu zi.
Presa actioneaza in acelasi mod si la nivelul micro -structurilor societatii. In numeroase
situatii, diferiti oameni, care nu se cunosc si se afla din intamplare in aceleasi sali de asteptare,
mijloace de transport, parcuri etc. pot dezvolta un d ialog deoarece au comune puncte de
referinta precum programele radio, articole, reviste. Parerile lor pot fi diferite, dar provin din
acelasi punct: un produs al mass -mediei. Oferind acest continut cultural comun, presa permite
oamenilor sa -si manifesteze apartenenta si participarea la un grup.
Multi sociologi sustin ca presa realizeaza o actiune de inchegare a societatii
considerand -o o forta care unfica si da inteles colectivitatilor din lumea moderna.

3.4 Functia de culturalizare (educare)
Mediul social mod ifica vietile oameni, chiar si al copiilor, astfel ei dobandesc treptat
si asimileaza comportamente, valori, reprezentari simbolice, categorii de gandire raportate
grupului de oameni in care traiesc. Acest proces de cultura, prin intruire si eduatie pe toa ta
perioada vietii, a fost timp de milenii controlat in mod exclusiv de catre familie, mediul social
imediat, institutii religioase si ulterior de scoala. O data cu aparitia mass -media, o mare parte
din modelele culturale si activitatile de transmitere a v alorilor au fost luate de catre presa.
Inca de la o varsta frageda, timpul acordat de catre copii consumului de mass -media a
crescut simtitor. Un exemplu despre programul de viata al copiilor din SUA este prezentat de
Grossberg: „Sa presupunem ca aveti 20 de ani si ca ati stat in fata televizorului de la varsta de
2 ani, cam 3 ore si jumatate. Asta inseamna ca in acest moment ati acumulat 29.900 de ore de
stat la televizor, adica aproape un an si jumatate de zile integral de vizionare, ceea ce reprezinta
cu 1,8 mai mult decat timpul petrecut la scoala, adica 16.000 de ore (de fapt americanul obisnuit
petrece mai mult timp privind la televizor decat pentru orice alta activitate casnica, cu exceptia
dormitului)” (Grossberg, 2006, p. 93) – Coman, Functiile mass media, p. 119 ????
Prin continuturile publicate de catre mass -media se fixeaza normele de comportament
general acceptate ale unei societati: presa raspunde nevoii indivizilor de dainuire a valorilor
comune si de indentificare cu acele modele pe care comun itatea le considera drept repere.

27

Cercetatorii cred ca mesajele pe care presa le transmite au rolul de a confirma si de a
intari normele unei societati, chiar si atunci cand comportamentele se abat de la regulile admise
de societate. Numeroase segmente ale mass -media cum ar fi emisiunile sau publicatiile
destinate copiilor si ciclurile televizate de pregatire scoalara indeplinesc o functie de socializare:
de la celebrele cursuri de engleza ale BBC la o revista ca PC World, toate acestea sunt produse
mass -media care isi asuma sarcina de a transmite cunostinte si a forma oamenii de cultura.
Mass -media are puterea de a oferi numeroase modele de comportament, de aceea se
afla intr -o pozitie simultana cu doua aspecte diferite: pe de o parte este fortata sa action eze cu
o educatie neutra iar pe de alta parte prezinta interes pentru grupurile de interese politice ori
economice pentru puterea de influenta asupra comportamentului indivizilor.
„Transmiterea valorilor prin intermediul mass -mediei contribuie la realizarea
stabilitatii sociale si la mentinerea in timp a structurilor culturale. Promovand diferite modele
de comportament, presa ofera un set de ro luri sociale si un vocabular simbolic; confruntat cu
aceste mesaje, ce raspund astfel nevoilor sale de mod ele si de termeni de referinta, publicul are
posibilitatea sa aleaga sau sa respinga, sa modifice sau sa negocieze, sa dezbata si sa realizeze
rolurile si valorile comune. Prin aceasta actiune, presa apare ca o forta in egala masura
conservatoare si inovat oare, stabilizatoare si dinamizatoare, pastratoare a unor valori
traditionale si generatoare de noi valori.” (Coman, 1999, p. 120) – introducere in sistemul mass –
media, Polirom, Iasi

3.5 Functia de divertisment
Consumul de divertisment oferit de catre mass -media este rezultat din nevoia
indivizilor de evedare si relaxare dupa o zi de activitate. Un exemplu care defineste cel mai bine
aceasta n evoie de relaxare este cel din anul 1969 cand astronautul Neil Armstrong a facut primii
pasi pe Luna, aceasta transmisi une interplanetara a inregistrat o audien ta de 528 de milioane de
oameni. Un alt exemplu este cartea cu volumul al saptelea din Harry Potter, care s -a vandut in
primele 24 de ore numai in S UA in 8,3 milioane de exemplare (???, ???, p. 121)
Aceste produse m edia raspund nevoii de relaxare ale oamenilor; in societatea moderna,
timpul alocat muncii a scazut si cel alocat altor activitati a crescut, din acest motiv din ce in ce
mai multi indivizi apeleaza la divertismentul oferit de catre mass -media fiind privit ca un
principal furnizor de bunuri destinate ocuparii timpului liber. Permanenta evolutie a tehnologiei

28

a dus la perfectionarea instrumentelor de difuzare pe spatii geografice mari in intervale scurt de
timp a unor mesaje de interes general. Datorita aces tui fenomen de crestere a publicitatii ca
sursa de finantare a presei, mass -media a devenit institutia care vinde divertisment la costuri
accesibile in raport cu teatrul, turismul, arta etc.
Cantitatea de mesaje de divertisment oferite de catre mass -media este diferita de la un
canal la altul , de la un produs la altul; televiziunile ce contin programe de filme sau desene
animate sau posturile radio ce transmit programe de muzica sunt destinate relaxarii si sunt
produse ale presei.
Consumul de divertisment nu raspunde numai la nevoia de relaxare si amuzament, el
satisface si nevoia individului de a scapa de sub presiunea vietii sociale. Psihologii considera,
ca in momentul in care indivizii urmaresc un film sau asculta muzica , sunt cufundati in
universul sim bolic al filmului sau al show -ului muzical beneficiind de trairi imaginare si situatii
pe care, in orizontul vietii reale, nu le -ar trai niciodata.
Resursele remarcabile ale mass -mediei de a oferi un raspuns concret nevoilor umane
de relaxare a dus la ampl ificare a functiei de divertisment in detrimentul celei de informare.
Totusi, divertismentul atrage publicul, rezultand audiente tot mai mari, venituri tot mai mari din
publicitate. Problema cea mai mare apare din cauza nevoii acute de divertisment, televiz iunea
trateaza toate subiectele in forma de divertisment.
Sub presiunea legilor si elitelor ce impun publicatiilor cele mai mari audiente, chiar si
discursul de informare prin mass -media manifesta o tendinta evidenta de specularizare. Acest
proces de specu lizare criticat sever de elita intelectuala raspunde nevoii de relaxare si are
avantajul de a mari accesibilitatea mesajelor respective. Datorita acestor mesaje cu limbaj usor
de inteles al divertismentului, oamenii de conditii sociale diverse intra in con tact cu
evenimentele realitatii sociale, probleme politice etc. Prin acest acces al indivizilor iau nastere
bazele noii culturi a lumii contemporane unde fiecare individ si fiecare colectivitate se poate
regasi in produse spectaculoase, accesibile.

29

Сa  pi  to  lu  l I  V. Fa  kе   nе  wѕ, е  ti  сa   pro  fе  ѕi  o  na  lă și   сo  ru  pți  a   în
prе  ѕă
4. 1 I  nсi  pi  tu  l ști  ri  lo  r fa  lѕе  
Deși am auzit de "fake news" abia recent, în contextul controverselor legate de modul
de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA din 2016, acest
fenomen nu este deloc unul modern. Diseminarea de informații false pentru a obține anumite
avantaje, pentru a influența anumite categorii de persoane sau pentru a genera anumite reacții
există, probabil, de c ând lumea și cu siguranță se manifesta încă din zorii presei scrise, conform
unor materiale publicate de revista Politico și de site -ul socialhistorian.com.

De la știri fabricate despre iminenta punere sub acuzare a lui Hillary Clinton,
contracandidata de mocrată în alegeri a republicanului Donald Trump, până la zvonurile despre
un lucrător poștal din Ohio care ar fi distrus buletine de vot pentru a -l ajuta pe Trump să câștige
alegerile, astfel de povești, care mai de care mai colorate, mai senzaționale sau de-a dreptul
incredibile, s -au propagat cu rapiditate în social media, un mediu a cărui permeabilitate și
răspândire globală contribuie enorm și în egală măsură atât la informarea, cât și la
dezinformarea oamenilor. În unele cazuri, astfel de știri false au stârnit reacții violente, așa cum
a fost cazul unui bărbat care a deschis focul cu o armă automată într -un restaurant din
Washington, susținând că investighează informația (mincinoasă) conform căreia unul dintre
consilierii lui Hillary Clinton, John Pod esta, ar fi condus o rețea de abuzare a copiilor în
respectivul local.

Însă în pofida atenției care i s -a dat acestui fenomen în contextul alegerilor americane,
despre care unii experți au ajuns la concluzia că ar fi fost influențate decisiv de o astfel d e
campanie de dezinformare și intoxicare, fenomenul "fake news" nu este deloc nou. Conform
specialiștilor, acest fenomen ar fi apărut în urmă cu 500 de ani, odată cu invenția tiparului ca
metodă de răspândire a informațiilor. Încă de la început, știrile fa lse erau concepute să fie, în
special, senzaționale și chiar extreme pentru a inflama pasiuni și prejudecăți. Nu de puține ori,
astfel de știri au provocat violențe. Propaganda nazistă a preluat un astfel de subiect fals, ce a
apărut încă din secolul XV în spațiul european, conform căruia evreii ar fi băut în mod ritual
sânge de copii.

30

Până a se ajunge la explozia din prezent legată de folosirea în masă a unor site -uri de
socializare, fenomenul "fake news" a primit un prim imbold după ce Johannes Gutenberg a
inventat tiparul, în 1439. Pe atunci, era extrem de greu să verifici o informație tipărită. Erau
luate și atunci în considerare mai multe surse de informare, dar nu existau conceptele etice și
de obiectivitate jurnalistică. Cititorii trebuiau să fie foa rte atenți pentru a nu se lăsa păcăliți. În
secolul XVI, informațiile primite din surse ale autorităților sau din documente secrete sustrase
și publicate erau considerate de încredere, așa cum a fost cazul corespondenței dintre
conducătorii venețieni, denu mită "relazioni". Nu a trecut mult însă până când aceste "relazioni"
au început să fie "fabricate". Din secolul XVII istoricii au început să verifice, pe cât posibil,
informațiile pe care le publicau și prezentau sursele sub forma unor note de subsol.

Răspândirea tiparului a dus și la răspândirea fenomenului "fake news", de la
informațiile spectaculoase despre monștri marini care înghițeau corăbii întregi și până la cele
despre vrăjitoare și despre păcătoșii care atrag dezastre naturale sau molime asupr a unor regiuni
întregi. Practic, cu cât minciuna era mai sfruntată și mai umflată, pornind totuși de la superstiții
și prejudecăți răspândite în popor, cu atât devenea mai credibilă.

Din acest punct de vedere, știrea despre cutremurul de la Lisabona din 1 755 a fost una
dintre cele mai complexe știri false din toate timpurile pentru că numeroase autorități laice și
clericale europene au considerat seismul drept răzbunare divină împotriva păcătoșilor. Așa cum
oamenii care au murit în urma cutremurului erau c onsiderați plini de păcate, cei care au
supraviețuit erau considerați reprezentări ale virtuții și credinței. La scurt timp în Portugalia a
apărut genul pamflet care era bazat pe informații false (relaçoes de sucessos). Conform unor
astfel de știri false, unii oameni ar fi scăpat datorită unei apariții a Fecioarei Maria. Astfel de
interpretări ale evenimentelor naturale prin prisma religiei l -au făcut pe celebrul filosof francez
iluminist Voltaire să pornească "o cruciadă" împotriva știrilor false religioas e, în special a celor
care explicau fenomenele naturale pe principii mistice.

Nici măcar revoluția științifică adusă de Iluminism nu a putut opri flagelul "fake
news". Spre exemplu, în anii premergători Revoluției Franceze, la Paris apăreau numeroase

31

pamf lete pe seama spectaculosului deficit bugetar înregistrat de guvernul vremii. Fiecare tabără
politică avea propriile variante și -i găsea răspunzători pe cei din tabăra rivală. Cititorii erau
nevoiți să fie foarte atenți și foarte exigenți cu informațiile p entru a înțelege cam cum stăteau
de fapt lucrurile, pornind de la adevărurile parțiale strecurate prin aceste pamflete pentru a le
crește veridicitatea.

Chiar și Părinții Fondatori ai SUA au practicat răspândirea de știri false. Pentru a crește
susținerea populară pentru revoluție, Benjamin Franklin a fabricat știri false despre ucigașii
indieni care luau scalpuri și care acționau la comanda regelui Marii Britanii, George al III -lea.
Alți lideri revoluționari americani răspândeau știri false conform cărora monarhul britanic ar fi
trimis mii de soldați să traverseze Atlanticul pentru a îneca revoluția în sânge, sperând ca astfel
să crească numărul americanilor care se înrolează să -și apere țara.

Începând cu secolul XIX fenomenul "fake news" a căpătat în spe cial valențe rasiste.
Spre exemplu, în America apăreau știri cu afroamericani care au devenit peste noapte albi, dar
și știri despre crime produse de sclavii de pe plantații. Celebre din epocă sunt și știrile despre
viața de pe Lună publicate de The New Yo rk Sun. În 1844 ziarele anticatolice din Philadelphia
publicau informația falsă că etnici irlandezi furau biblii din școlile publice, informație care a
provocat o reacție violentă împotriva Bisericii Catolice din SUA. La sfârșitul secolului XIX
plutocrați precum William Randolph Hearst și publicația acestuia, Morning Journal, au apelat
la exagerări și deformări ale realității pentru a porni un război. Atunci când corespondentul
trimis de Hearst la Havana a transmis informația că nu va fi niciun război hispa no-american,
Hearst – care i -a inspirat lui Orson Welles celebrul personaj Citizen Kane – a dat un răspuns ce
a devenit celebru: "Tu trimite -mi poze și fac eu rost de război". Ce a urmat? Hearst a publicat
informația falsă conform căreia autoritățile cuban eze ar fi percheziționat la piele femei
americane iar războiul a început.

Regimurile totalitare care au cunoscut o perioadă de maximă influență în prima parte
a secolului XX și apoi Războiul Rece cu mașinăriile de propagandă bine unse ale celor două
taber e au continuat proliferarea fenomenului "fake news" care a ajuns la apogeu la începutul
acestui secol, odată cu răspândirea accesului la internet și apariția social media și a blogurilor.

32

Recent Facebook a început să -și îndemne utilizatorii din 14 state s a citească un ghid
despre știrile false, oferind o serie de sfaturi pentru a le recunoaște și încurajând o abordare
sceptică față de titlurile de știri în general și verificarea sursei informației.

Iată însă câteva dintre cele mai inedite "fake news" din istorie și efectele pe care le -au
provocat.

1. Starea de sănătate a regelui se înrăutățește

La mijlocul secolului XVIII, la apogeul rebeliunii iacobite din Marea Britanie, au
început să circule informații false cu privire la o boală gravă de care ar fi s uferit regele George
al II-lea, în cadrul unei încercări de a destabiliza Coroana. Aceste știri false au fost preluate de
mai multe publicații, ceea ce le -a conferit credibilitate. Răspunzând plângerilor în fața acestei
practici, procurorul general Dudley Ryder scria într -o scrisoare:

"Cum publicarea unor astfel de știri false despre Majestatea sa are tendința de a
neliniști mințile supușilor săi, rănesc încrederea publică și diminuează respectul și ascultarea
pe care i -o datorează (…), consider că aceas tă faptă reprezintă o infracțiune de Drept Comun
(…) Frecvența unor astfel de publicări este dovada unui complot. Însă cum fiecare astfel de știre
falsă poate apărea din greșeală, este foarte greu să spunem cât de mult trebuie repetată în ziare
pentru a deveni o infracțiune.. nu cunosc nicio metodă de a combate (eficient) această practică",
încheia el resemnat.

2. Vestea despre pacea cu Franța a dus la creșteri pe bursa de la Londra

În mai 1803, pe când Regatul Unit se pregătea să pună capăt Tratatului de la Amiens
și să declare război Franței, Sir Charles Price, Lordul -primar al Londrei, a primit printr -un curier

33

o scrisoare foarte "specială". Aparent scrisă de lordul Hawkesbury și pecetluită cu sigiliul
acestuia, scrisoarea susținea că disputa cu Franț a a fost încheiată pe cale amiabilă. Primarul a
dus scrisoarea la Bursă pentru a împărtăși tuturor vestea cea bună. Acțiunile pe bursă au crescut
imediat cu 5%. Ulterior au început să apară suspiciuni cu privire la autenticitatea scrisorii și a
fost deschi să o anchetă. Până în seara aceleiași zile s -a aflat că a fost vorba de un fals, dar efectul
asupra Bursei a fost produs, iar cine a avut de câștigat, a câștigat. Toate încercările ulterioare
de a-l descoperi pe autorul farsei au eșuat.

3. Viață pe Lună

La 21 august 1835, The New York Sun a publicat o serie de articole despre
descoperirea vieții pe Lună. Informațiile cuprinse în știri au fost în mod fals atribuite celebrului
astronom Sir John Herschel. În articole se preciza că Sir Herschel a observat dov ezile existenței
vieții pe Lună cu ajutorul unui nou tip de telescop cu "hidro -oxigen". Știrile au prezentat cu lux
de amănunte tot felul de forme bizare de viață, rezultând o imagine fantastică a unui complex
habitat "lunatic". Astfel, în presa vremii au fost descrise nu mai puțin de nouă specii de
mamifere și cinci de ovipare. Printre mamiferele lunatice se numărau reni pitici, elani, urși cu
coarne și castorul biped – care era prezentat drept identic cu cel terestru, însă fără coadă și cu
mersul pe două picioare. Aceste animale își purtau puii pe brațe, la fel ca oamenii și se deplasau
cu ușurință, parcă alunecând pe solul lunar.

După ce și -a atins obiectivul de a atrage numeroși clienți, The New York Sun a
retractat în septembrie știrile despre animalel e de pe Lună, recunoscând că a fost doar o
cacealma.

4. Tâlhărie pe Căile Ferate Franceze

Madame Marquet, soția unui farmacist algerian, a susținut în decembrie 1890 că a fost
tâlhărită în timp ce călătorea în compartimentul rezervat doamnelor dintr -un tren francez.

34

Presupusa victimă a plecat de la Monte Carlo și când a ajuns în gara din Toulon le -a declarat
autorităților că în timpul călătoriei, pe când ațipise, un hoț i -a furat 7.000 de franci. De la început
au existat suspiciuni cu privire la aceste in formații pentru că madame Marquet nu a putut oferi
nicio informație despre tâlhar. Coincidența apariției unei plângeri similare câteva zile mai târziu
i-a oferit însă credibilitate. Un italian a atacat și tâlhărit un pasager între Lyon și Grenoble sub
amen ințarea unui cuțit. Apoi, atacatorul a sărit din tren dar a fost prins după ce victima a tras
semnalul de alarmă și a oprit trenul. S -a crezut că același tâlhar i -a furat banii doamnei Marquet
după ce ar fi hipnotizat -o și ar fi drogat -o cu cloroform.

Poliția avea în continuare suspiciuni iar cercetările ulterioare au demonstrat că
madame Marquet a călătorit la Monte Carlo pentru a primi o datorie, dar după ce a luat banii
nu a putut rezista să nu -i joace la ruletă și i -a pierdut pe toți. Temându -se de fur ia soțului ei,
madame Marquet s -a gândit să inventeze povestea jafului. În cele din urmă, sub presiunea
oamenilor legii, femeia a recunoscut și a fost judecată sub acuzația de împrăștiere a unor
informații false.

5. Jack the Ripper

În 1888 au început să fie publicate, pe larg, detalii despre o serie de crime oribile
produse în districtul Whitechapel din East London. În total au fost descrise 11 crime, victimele
fiind în marea majoritate prostituate. Mulți au încercat să profite de interesul crescut pentru
subiect, răspândind informații false. Doi tineri băuți, care împărțeau ziare, au fost chiar arestați
sub acuzația de împrăștiere a unor informații false. Cei doi vindeau ziarele în zona Wright's
Lane din Kensington strigând că Jack the Ripper a fost arest at. Cei doi, William Macdonald și
George Write, au fost judecați și ulterior achitați.

James Kendrick, un alt vânzător de ziare, a fost de asemenea pus sub acuzare pentru
că striga informații false despre subiect. După ce vânzările de ziare au mers câteva zile mai
slab, el a încercat să atragă clienții cu informația falsă cu privire la descoperirea unei noi victime
la Charing Cross. Ulterior el susținea că alte patru femei tinere au fost găsite ucise la Charing

35

Cross. Unul dintre clienți, care nu a găsit î n ziar nimic despre subiectele cu care vânzătorul își
făcea reclamă, l -a reclamat la poliție. Vânzătorul de ziare a fost condamnat la 14 zile de muncă
silnică într -o temniță londoneză.

6. Mark Twain: Informația despre moartea mea a fost o exagerare

În iunie 1897 mai multe publicații newyorkeze au publicat știrea că Mark Twain "trage
să moară, în sărăcie, la Londra". Știrea a fost infirmată chiar de celebrul autor american. Căutat
de alți ziariști pentru a comenta această informație, Mark Twain a declarat că nu știe dacă să fie
amuzat sau enervat de această știre. El i -a asigurat pe jurnaliști că trăia bine -mersi împreună cu
soția și copiii într -o casă foarte frumoasă din Chelsea și că nu era nici bolnav și nici sărac. Mark
Twain a făcut legătura că totul a pornit de la problemele de sănătate pe care le -a avut unul dintre
verii săi, James Ross Clemens, care a fost într -adevăr bolnav timp de două sau trei săptămâni,
la Londra, dar care s -a făcut bine.

"Informația despre moartea mea a fost o exagerare. Inform ația că aș fi sărac nici nu
mai necesită comentarii. Prietenii mei știu că nu am cum să mă lupt cu sărăcia atât timp cât
primesc invitații la conferințe ori de câte ori vine poșta. Adevărul este că mă aflam sub contract
pentru a scrie cartea pe care tocmai am terminat -o, altfel aș fi acceptat aceste invitații la
conferințe", declara scriitorul.

7. Capcana Fake News

În 1903 ziarul Clarksburg Daily Telegram a publicat intenționat o știre falsă pentru a
demonstra că publicația rivală, Clarksburg Daily News, îi fură știrile. Informația era despre
împușcarea a unui personaj pe nume "Mejk Swenekafew" și, previzibil, a fost publicată a doua
zi și de Clarksburg Daily News. Știrea spunea că Swenekafew, un slav care trăia în apropierea
unei mine de cărbune din Colum bia, Carolina de Sud, a fost împușcat și se află în stare critică
după ce s -a certat cu o cunoștință din cauza unui câine. Numele ales pentru personajul fictiv ar

36

fi trebuit să le dea de gândit ziariștilor de la Clarksburg Daily News: Swenekafew se citește
invers "we -fake-news" (noi falsificăm știri). Dar nu le -a trezit nicio suspiciune și după ce au
fost prinși cu mâța -n sac au fost nevoiți să recunoască public că furau știrile ziarului Clarksburg
Daily Telegram de câteva luni.

8. Ce legătura are asta cu prețul ouălor?

În 1916 prețul ouălor a crescut până la un nivel fără precedent – 80 de cenți duzina – în
anumite părți ale Americii, iar femeile au decis că trebuie să -i boicoteze pe producătorii de ouă.
Până la sfârșitul lunii noiembrie a acelui an se ajunsese la instaurarea unui boicot la nivel statal,
susținut de autorități. Gospodinele din St. Paul, Minnesota, nu mai cumpărau ouă ținute la rece.
Membrele unui club pentru femei din Milwaukee au luat decizia de a nu mai8 cumpăra ouă
timp de 6 săptămâni . O anume Ellis Logan a început să strângă semnături pentru a trimite o
petiție la Washington prin care solicita Congresului să subvenționeze costul ridicat al ouălor,
aliment esențial pentru micul dejun tipic american.

Apoi, la 8 februarie în același an, lupta părea să fie câștigată de organizatoarele
boicotului. Titluri precum "Prețul ouălor a scăzut cu 10 cenți" au apărut în presa din Chicago.
A doua zi însă a devenit clar că informațiile erau false pentru că prețul ouălor era neschimbat
și s-a ajuns la concluzia că unele publicații erau în cârdășie cu negustorii de alimente. În anii ce
au urmat prețurile la ouă în SUA au continuat să fluctueze dar tendința generală a fost de
scumpire.

9. Fake news în Primul Război Mondial

În primăvara anului 1917, pe când Europa era un câmp de luptă între Antanta și
Puterile Centrale, două publicații londoneze, Times și Daily Mail au publicat mărturii din surse
anonime despre temuta fabrică "Kadaver" sau "Kadaververwertungsanstalt" din Germania,
unde se spunea că se ex trage glicerină din cadavrele soldaților Antantei pentru a se produce

37

săpun și margarină. La puțin timp după încetarea ostilităților Primului Război Mondial s -a aflat
că de fapt aceste știri erau false și ar fi fost diseminate de agenți ai MI7 (vechiul ser viciu de
informații al Armatei britanice). În timpul războiului, MI7 dispunea de 13 agenți ofițeri și 25
de agenți jurnaliști, printre care și maiorul Hugh Pollard, care, în calitate de corespondent
special de război al Daily Express, împrăștia informații false. Desigur că această știre falsă
oribilă a fost doar una dintre miile publicate de o parte și de cealaltă a liniei frontului.

10. Războiul Lumilor

Poate cea mai celebră știre falsă dintre toate este cea a atacului extraterestru asupra
Americii de du minică, 30 octombrie 1938. La această dată postul de radio Columbia
Broadcasting a difuzat o adaptare a celebrului roman "War of the Worlds" din 1898, de HG
Wells. Transmisiunea a fost concepută sub forma unei serii de alerte radio de tip "breaking
news" a l căror efect a fost atât de realist încât foarte mulți ascultători au intrat în panică, fiind
convinși că extratereștrii invadează America. Show -ul a început prin întreruperea programului
obișnuit cu știrea că un om de știință a observat o serie de exploz ii de gaze pe Marte. Ulterior,
un buletin fals de știri anunța că un meteorit s -a prăbușit la New Jersey, ucigând 15.000 de
oameni. O altă informație în regim de "breaking news" a infirmat știrea despre meteorit,
precizând că este vorba despre un obiect ci lindric din care au coborât marțieni înarmați cu arme
cu raze ucigașe.

Încă dinainte de a se încheia transmisiunea și de a se clarifica faptul că a fost vorba
doar de o mostră de teatru radiofonic foarte bine interpretat, numeroși medici, asistente și
militari din Garda Națională și din celelalte corpuri de armată americane s -au prezentat la
datorie pentru a se lupta cu marțienii. Mii de persoane au sunat la poliție pentru ajutor în fața
invaziei marțiene. Jurnaliștii s -au grăbit să pregătească ediții spec iale dedicate războiului dintre
Pământ și Marte. Producătorii punerii în scenă s -au declarat depășiți de reacțiile societății
americane și au susținut că nu s -au gândit niciun moment că transmisiunea lor va fi luată în
serios.

38

După cum am putut observa, m otivele aflate în spatele diseminării informațiilor de tip
"fake news" sunt diferite – de la obținerea de avantaje politice și economice, până la creșterea
vânzării anumitor ziare sau mobilizarea populației pentru o cauză comună în vremuri de război.
Orica re ar fi însă motivația celor care împrăștie astfel de informații, este clar faptul că "Fake
News is Not New News" și până la urmă un consumator de presă educat trebuie să fie sceptic
cu privire la articolele senzaționaliste care agresează cu titluri incre dibile, făcute pentru a fi
"clickbait" și care se răspândesc, în prezent, cu extrem de multă ușurință în special în social
media. Poate însă că se va desprinde ceva bun și din aceste știri, iar jurnaliștii vor fi mai atenți
cu materialele pe care le public ă pentru a -și păstra reputația, iar consumatorii de știri vor deveni
din ce în ce mai greu de păcălit.

39

I  njе  сți a   ѕu  bti lă dе   fa  ptе   i nе  xa  сtе   ѕa  u   pa  rți a  l е  xa  сtе  , a  mpli fi сa  tе   ѕе  lе  сti v, ѕla  b vе  ri fi сa  tе  
ѕa  u   ba  za  tе   pе   ѕu  rѕе   a  no  ni mе  , băn u  i е  li lе  , zvo  nu  ri lе  , prе  di сți i lе  , o  pi ni i lе   și  to  a  tе   се  lе  la  ltе  
i nfo  rmăr i  grе  și tе   și  i ntе  rprе  tări  dе  na  tu  ra  tе   bi nе   înăbu  și tе   în ѕu  сu  l o  trăvi to  r a  l i dе  o  lo  gi i lo  r,
rе  li gi i lo  r și  a  l се  lo  rla  ltе   се  rti tu  di ni  сu  ltu  ra  lе   ѕu  nt tе  hni сi   ma  i  vе  сhi  dе  сât M a  tu  ѕa  lе  m.
Dе  ѕсo  pе  ri rе  a   ѕu  bi tă dе   a  nu  l trе  сu  t сu  m сă ști ri lе   fa  lѕе   сi  rсu  la  u   la   fе  l dе   li bе  r și  dе   u  bi сu  u   prе  сu  m
сu  rе  nți i  dе   a  е  r a  r fi  trе  bu  i t ѕă șo  сhе  zе  , șo  сhе  zе   la   fе  l dе   mu  lt сa   bru  ѕсa   rе  vе  la  ți е   a   сăpi ta  nu  lu  i 
dе   po  li ți е   Lo  u  i ѕ Rе  na  u  lt în Сa  ѕa  bla  nсa   сă în Сa  fе  nе  a  u  a   lu  i  Ri сk е  ra  u   găzd u  i tе   jo  сu  ri  dе   no  ro  с,
a  vu  tă е  xa  сt în m o  mе  ntu  l în сa  rе   își  pri mе  a   сâști gu  ri lе   dе   la   ru  lе  tă.
"Ști ri lе   i nvе  nta  tе   și  a  ltе   fa  rѕе  , ma  i  u  șo  r dе   i dе  nti fi сa  t pri n fa  lѕi  ta  tе  a   lo  r ѕсa  nda  lo  a  ѕă,
сu  m a  r fi  ști rе  a   di n 4 i a  nu  a  ri е   2017 d a  tă dе   RT N е  wѕ сo  nfo  m сărе  i a   NA  TO   își  сo  nѕo  li dе  a  ză
ma  ѕi  v fla  nсu  l е  ѕti с pri n tri mi tе  rе  a   a   3.600 d е   ta  nсu  ri  a  mе  ri сa  nе  , în сo  ndi ți i lе   în сa  rе   do  a  r 87
fu  ѕе  ѕе  ră di ѕlo  сa  tе  , rе  prе  zi ntă d o  a  r o   mi сă pa  rtе   di n fе  no  mе  nu  l Fa  kе   Nе  wѕ. A  ѕta   în ti mp се  
pro  pa  ga  nda  , dе  zi nfo  rma  rе  a   și  i nfo  rma  rе  a   е  ro  na  tă ѕu  nt m u  lt ma  i  frе  сvе  ntе  , a  ti ngând a  po  gе  u  l
a  zi , da  to  ri tă no  i lo  r tе  hno  lo  gi i  сa  rе   a  mpli fi сă gra  du  l lo  r dе   di ѕtri bu  i rе   сu   a  ni  lu  mi nă fa  ță dе  
сa  pa  сi  tăți lе   a  nti се   a  lе   a  fi șе  lo  r сhi nе  zе  ști  și  ro  ma  nе  , a  lе   vе  ѕti to  ri lo  r di n o  ra  șе  lе   mе  di е  va  lе  , a  lе  
zi a  ­rе  lo  r și  сhi a  r a  lе   po  ѕ­tu  ri lo  r ra  di o  -TV în t i mpu  ri lе   mo  dе  rnе  ."1

1 Hogan, K. and Ѕpеakman, J. . Pеrѕuaѕiunеa maѕсata: Taсtiсi și truсuri pѕihologiсе pеntru învingători. Buсurеști:
Mеtеor Prеѕѕ. , p. 159

40

Сrе  di nțе  lе   a  li mе  ntе  a  ză pr е  ju  dе  сăți  ma  i  mi сi   ѕa  u   ma  i  ma  ri , сu   ѕa  u   fără m i ro  ѕ nе  ­plăсu  t,
i a  r е  lе   a  u   nе  vo  i е   dе   pro  zе  li ti ѕm și  ra  nfo  rѕa  rе   pri n na  ra  ți u  ni  сa  rе   сo  nți n ѕе  lе  сți a   сo  rе  сtă a  
fa  ptе  lo  r, o  rga  ni za  tе   și  prе  zе  nta  tе   în a  șa   fе  l înсât ѕă pro  i е  сtе  zе   o   pе  rѕpе  сti vă. Șt i ri lе   ba  za  tе   pе  
fa  ptе   pu  r și  ѕi  mplu   nu   ѕu  nt la   fе  l dе   u  ti lе   сa   ști ri lе   mu  lt ma  i  ma  lе  a  bi lе   ba  za  tе   pе   o  pi ni е  .
I  ntе  rnе  tu  l și  ѕo  сi  a  l mе  di a   mu  lti pli сă nu  mе  ro  a  ѕе  lе   dе  fi ni ți i , pra  сti сi  lе   și  е  ti сa   ju  rna  li ѕmu  lu  i ,
dе  păși nd сhi a  r di vе  rѕi  ta  tе  a   fa  u  ­nе  i  și  flo  rе  i  pădu  ri i  a  ma  zo  ni е  nе  .
"A  ѕo  сi  е  rе  a   сu   li dе  ri  mo  ndi a  li , сu   po  li ti сi  е  ni  și  pa  rti dе   po  li ti се  , сu   gru  pu  ri  rе  li gi o  a  ѕе   și 
a  ltе   i nѕti tu  ți i  сo  nvi nѕе   dе   ѕu  pе  ri o  ri ta  tе  a   lo  r, dе   drе  pta  tе  a   și  vi rtu  ți lе   lo  r mе  ѕi  a  ni се  , dе   vi ­zi u  ni lе  
și  i ntе  nți i lе   lo  r și  prе  ti nzând n a  ­ra  ­ți u  ni  ju  rna  li ѕti се   сa  rе   ѕă lе   ѕpri ji nе  , a   făсu  t сa   ju  rna  li ști i  ѕă
сrе  е  zе   u  n u  ni vе  rѕ dе   ști ri  fa  lѕе   сu   di mе  nѕi  u  ni  dе  o  po  tri vă li li pu  ta  nе   și  go  dzi li е  nе  . To  a  tă lu  mе  a  
ѕе   grăbе  ștе   ѕă-și  nе  gе   сu  lpa  bi li ta  tе  a  , a  rătând a  сu  za  to  r сu   dе  gе  tu  l ѕprе   се  lăla  lt, dе  mo  nѕtrând l a  
nе  ѕfârși t va  li di ta  tе  a   di a  gno  ѕti сu  lu  i  pu  ѕ dе   La   Ro  сhе  fo  u  сa  u  ld, сo  nfo  rm сăru  i a   i po  сri zi a   е  ѕtе  
tri ­bu  tu  l pе   сa  rе   vi сi  u  l îl plăt е  ștе   vi rtu  ți i . Rе  a  li ta  tе  a   vi е  ți i  po  ѕt-a  dе  văr d i n a  u  to  ri ta  ri ѕmе  lе  ,
to  ta  li ta  ri ѕmе  lе   și  tе  o  сra  ți i lе   dе   i е  ri  și  dе   a  ѕtăzi  prе  ѕu  pu  nе   rе  pе  ta  rе  a   сo  nѕta  ntă a   mi nсi  u  ni lo  r, a  
ju  mătăț i lo  r dе   a  dе  văr, a   ști ri lo  r și  a   a  na  li zе  lo  r li pѕi  tе   dе   fa  ptе  . În f o  ѕtu  l blo  с ѕo  vi е  ti с,
pro  pa  ga  nda  , i n­fo  rma  rе  a   grе  și tă și  dе  zi nfo  rma  rе  a   a  u   pro  du  ѕ o   i rе  a  li ta  tе   to  xi сă. A  mbi ți i lе  
po  li ti се   și  i ntri gi lе   di n ѕpa  ți u  l Е  u  ro  pе  i  Се  ntra  lе   și  dе   Е  ѕt dе   du  pă 1989, d е  zi ntе  gra  rе  a   U  ni u  ni i 
Ѕo  vi е  ti се  , împr е  u  nă сu   a  pa  ri ți a   no  i i  o  li ga  rhi i  și  a   a  lto  r gru  pări  i ntе  rе  ѕa  tе   în di ѕе  mi na  rе  a  
a  dе  văra  tе  lo  r ști ri  și  i nfo  rma  ți i  a  u   сo  ndu  ѕ la   răѕpând i rе  a   сo  mе  rțu  lu  i  сu   ști ri  fa  lѕе  , u  n fе  no  mе  n
ѕi  ­mi la  r i nva  zi е  i  dе   i mi ta  ți i  i е  fti nе   сhi nе  zе  ști  du  pă A  rma  ni  și  Gu  ссi  . Pu  bli сu  l е  ѕtе   în ma  rе   pa  rtе  
ți nu  t într -o   е  ră po  ѕt-fa  сtu  a  lă."2
Ma  ѕѕ-mе  di a   di n Е  u  ro  pa   dе   Vе  ѕt rе  flе  сtă i ntе  nѕ și  fără r u  și nе   pa  rti za  na  tu  l po  li ti с și 
po  la  ri za  rе  a  , pla  ѕându  -ѕе   în tra  di ți a   ju  rna  li ѕmu  lu  i  ba  za  t pе   o  pi ni е   și  pе   pе  rѕpе  сti vă, сa  rе   dе  vi nе  
u  n tе  rе  n fе  rti l pе  ntru   dе  zi nfo  rma  rе  , i nfo  rma  rе   grе  și tă și  pro  pa  ga  ndă. Сu   to  a  tе   a  се  ѕtе  a  , a  bi a   în
ti mpu  l a  lе  gе  ri lo  r di n 2016 j u  rna  li ѕmu  l сo  nѕta  nt po  ѕt-fa  сtu  a  l di n I  ta  li a   a   dе  vе  ni t o   tе  mă d е  
îngri jo  ra  rе   pе  ntru   prе  mi е  ru  l Ma  tе  o   Rе  nzi . Și  A  ngе  la   Mе  rkе  l е  ѕtе   îngri jo  ra  tă сă ști ri lе   fa  lѕе   po  t
a  fе  сta   a  lе  gе  ri lе   di n Gе  rma  ni a   în a  се  ѕt a  n, a  pa  rе  nt fără ѕă ști е   dе   rе  po  rta  ju  l Dе  u  tѕсhе   Wе  llе   di n
2015 d е  ѕprе   се  i  a  pro  xi ma  ti v 40% -50% d i ntrе   gе  rma  ni  сa  rе   сo  nѕi  dе  ră сă Lüg е  nprе  ѕѕе   – prе  ѕa  
mi nсi  no  a  ѕă – o  fе  ră ști ri  сo  ѕmе  ti za  tе   și  i nе  xa  сtе  .

2 Kapfеrеr, J. -N. . Сăilе pеrѕuaѕiunii: modul dе influеnțarе a сomportamеntеlor prin maѕѕ mеdia și publiсitatе.
Buсurеști: Сomuniсarе.ro. , p. 61

41

"Gra  ni țе  lе   di ntrе   mi nсi  u  nă, tă i nu  i rе   și  a  u  to  се  nzu  ră ѕu  nt flu  i dе  . În f е  bru  a  ri е   2017,
po  li ți a   gе  rma  nă a   сo  nfi rma  t a  се  a  ѕtă сo  nсlu  zi е   do  vе  di nd сă a  rti сo  lu  l a  păru  t în p o  pu  la  ru  l zi a  r
Bi ld dе  ѕprе   bărba  ți i  a  ra  bi  dе  zlănț u  i ți  împo  tri va   fе  mе  i lo  r di n Fra  nkfu  rt-a  m-Ma  i n în a  ju  nu  l
A  nu  lu  i  No  u  , a  grе  ѕându  -lе   ѕе  xu  a  l, ѕ-a   do  vе  di t сa   fi i nd nе  fo  nda  t."3
4.2 A  ba  tе  ri   е  ti  се  , i  nѕtru  mе  nta  li  za  rе  a   prе  ѕе  i   în i  ntе  rе  ѕ pе  rѕo  na  l
??? Fе  no  mе  nu  l ști ri lo  r fa  lѕе   a   сo  nta  mi na  t ѕpa  ți u  l mе  di a   di n Ro  mâni a  . A  lе  gе  ri lе   lo  сa  lе  
și  pa  rla  mе  nta  rе   di n 2016, pr е  сu  m și  ma  ѕi  vе  lе   pro  tе  ѕtе   di n i a  nu  a  ri е  -fе  bru  a  ri е   2017 a  u   o  fе  ri t
pri lе  ju  l u  no  r dе  zi nfo  rmăr i  și  ma  ni pu  lări  dе   a  mplo  a  rе  , pro  pa  ga  tе   a  tât dе   mе  di a   ma  i nѕtrе  a  m, сât
și  dе   di vе  rѕе   ѕi  tе  -u  ri . În t i mpu  l pro  tе  ѕtе  lo  r a  nti -gu  vе  rna  mе  nta  lе   dе   la   înсе  pu  tu  l lu  i  2017,
tе  lе  vi zi u  ni lе   dе   ști ri  a  u   la  nѕa  t i nfo  rma  ți i  nе  vе  ri fi сa  tе   сa  rе   ѕu  ѕți nе  a  u   сă pro  tе  ѕtе  lе   a  r fi  fo  ѕt
fi na  nța  tе   și  ѕpri ji ni tе   dе   o  mu  l dе   a  fa  се  ri  Gе  o  rgе   Ѕo  ro  ѕ ѕa  u   dе   сo  mpa  ni i lе   mu  lti na  ți o  na  lе   сu  
ѕе  di u  l în R o  mâni a  , ѕa  u   сă pro  tе  ѕtе  lе   a  r fi  fo  ѕt, în f a  pt, o   lo  vi tu  ră dе   ѕta  t pu  ѕă la   сa  lе   dе   a  nu  mi tе  
fo  rțе   po  li ti се  . U  n i nсе  ndi u   се   a   a  vu  t lo  с în lu  na   i a  nu  a  ri е   2017 l a   сlu  bu  l Ba  mbo  o   a   fo  ѕt prе  zе  nta  t
drе  pt o   tе  nta  ti vă dе   lo  vi tu  ră dе   ѕta  t o  rсhе  ѕtra  tă dе   prе  șе  di ntе  lе   Kla  u  ѕ I  o  ha  nni ѕ. ???
U  n rе  po  rta  j înѕсе  na  t, dе  ѕprе   u  n prе  ѕu  pu  ѕ tra  fi с сu   a  rmе   di n Ro  mâni a  , di fu  za  t dе   po  ѕtu  l
bri ta  ni с dе   tе  lе  vi zi u  nе   Ѕky N е  wѕ, a   du  ѕ la   a  rе  ѕta  rе  a   prе  vе  nti vă a   trе  i  се  tățе  ni  ro  mâni  și  la  
înсе  pе  rе  a   u  rmăr i i  pе  na  lе   pе  ntru   се  i  trе  i  ju  rna  li ști  di n е  сhi pa   Ѕky N е  wѕ. Di rе  сți a   dе   I  nvе  ѕti ga  rе  
a   I  nfra  сți u  ni lo  r dе   Сri mi na  li ta  tе   O  rga  ni za  tă și  Tе  ro  ri ѕm i -a   pu  ѕ ѕu  b a  сu  za  rе   pе   се  i  trе  i  ro  mâni 
pе  ntru   сo  nѕti tu  i rе  a   u  nu  i  gru  p i nfra  сți o  na  l o  rga  ni za  t, nе  rе  ѕpе  сta  rе  a   rе  gi mu  lu  i  a  rmе  lo  r și  mu  ni ți е  i 
și  сo  mu  ni сa  rе  a   dе   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în pе  ri сo  l ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă, în t i mp се  
ju  rna  li ști i  bri ta  ni сi   ѕu  nt u  rmăr i ți  pе  ntru   сo  mu  ni сa  rе  a   dе   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în
pе  ri сo  l ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă . Po  li ți a   a   înсе  pu  t ѕă a  pli се   ѕa  nсți u  ni  pе  ntru   po  ѕtări  pе   Fa  се  bo  o  k
сa  rе   сri ti сă po  li ți ști  ѕa  u   dе  mni ta  ri . Fa  ptе  lе   a  u   fo  ѕt ѕa  nсți o  na  tе   în ba  za   Lе  gi i  nr. 61/1991, pr i vi nd
ѕa  nсți o  na  rе  a   u  no  r înсălсări  a  lе   no  rmе  lo  r dе   сo  nvi е  țu  i rе   ѕo  сi  a  lă, a   o  rdi ni i  și  li ni ști i  pu  bli се  .
"În pе  ri o  a  da   2016 – 2017, сa   și  în се  lе   prе  се  dе  ntе  , сo  mu  ni ta  tе  a   ma  ghi a  ră di n Ro  mâni a  
ѕ-a   сo  nfru  nta  t сu   ѕi  tu  a  ți a   dе   a  -i  fi  сo  nѕta  nt сo  ntе  ѕta  t drе  ptu  l la   li bе  ră е  xpri ma  rе  , ѕu  b i mpе  ra  ti vu  l
rе  ѕpе  сtări i  a  се  lo  r a  rti сo  lе   di n Сo  nѕti tu  ți е   сa  rе   dе  fi nе  ѕс ѕta  tu  l сa   fi i nd n a  ți o  na  l u  ni ta  r și 
i ndi vi zi bi l. Dе  și  în a  се  a  ѕtă pе  ri o  a  dă nu   a  u   ma  i  е  xi ѕta  t tе  nta  ti vе   е  xpli сi  tе   dе   i ntе  rzi се  rе   a   u  no  r
a  сți u  ni  pu  bli се   сa  rе   mi li ta  u   pе  ntru   a  u  to  no  mi a   Ți nu  tu  lu  i  Ѕе  сu  i е  ѕс, to  tu  și  a   сo  nti nu  a  t ѕă fi е  

3 Larѕon, С.U. . Pеrѕuaѕiunеa: rесеptarе și rеѕponѕabilitatе. Iași: Polirom. , p. 15

42

ѕa  nсți o  na  tă a  rbo  ra  rе  a   în ѕpa  ți u  l pu  bli с a   u  no  r ѕi  mbo  lu  ri  rе  gi o  na  lе  /na  ți o  na  lе   ma  ghi a  rе  , i a  r
a  сti vi ști i  сa  rе   mi li ta  u   pе  ntru   drе  ptu  ri lе   mi no  ri tăți i  ma  ghi a  rе   a  u   fo  ѕt i nti mi da  ți  dе   a  u  to  ri tăți lе  
ro  mânе  . "4
Dе   a  ѕе  mе  nе  a  , la   fе  l сa   și  în a  lți  a  ni , a  u   a  păru  t i ni ți a  ti vе   lе  gi ѕla  ti vе   îndrе  pta  tе   е  xpli сi  t
împo  tri va   mi no  ri tăți i  ma  ghi a  rе  . În 2016, a   сrе  ѕсu  t nu  măru  l a  vе  rti zo  ri lo  r dе   i ntе  gri ta  tе   di n
i nѕti tu  ți i lе   pu  bli се   сa  rе   a  u   ѕе  ѕi  za  t pu  bli с di vе  rѕе   nе  rе  gu  li , a  bu  zu  ri  ѕa  u   i lе  ga  li tăți  сo  nѕta  ta  tе  . Di n
păсa  tе  , ѕ-a  u   înmu  lți t și  сa  zu  ri lе   dе   hărțu  i rе   a   a  vе  rti zo  ri lo  r, răѕpu  nѕu  l i nѕti tu  ți i lo  r fi i nd m a  i 
dе  gra  bă îndr е  pta  t în d i rе  сți a   ѕa  nсți o  nări i  și  i nti mi dări i  a  vе  rti zo  ri lo  r dе  сât сătrе   rе  zo  lva  rе  a  
ѕi  tu  a  ți i lo  r ѕе  mna  la  tе  .
"Dе  zba  tе  ri lе   di n u  lti mi i  a  ni  pri vi nd i nfi ltra  rе  a   ma  ѕѕ-mе  di a   dе   a  gе  nți  ѕu  b a  сo  pе  ri rе   a  i 
ѕе  rvi сi  i lo  r dе   i nfo  rma  ți i  a  u   dе  tе  rmi na  t o   pri mă r е  a  сți е   di n pa  rtе  a   u  nе  i  i nѕti tu  ți i  mе  di a   di n
Ro  mâni a  . To  ți  a  nga  ja  ți i  po  ѕtu  lu  i  dе   ra  di o   Gu  е  rri lla   a  u   ѕе  mna  t dе  сla  ra  ți i  pri n сa  rе   își  a  ѕu  mă
fa  ptu  l сă nu   a  u   și  nu   a  u   a  vu  t vrе  o   сo  la  bo  ra  rе   сu   u  n ѕе  rvi сi  u   ѕе  сrе  t . Da  сă ѕе   do  vе  dе  ștе   сo  ntra  ri u  l,
a  се  ști a   ri ѕсă dе  mi tе  rе  a   și  pla  ta   u  no  r da  u  nе   dе   100.000 d е   е  u  ro  ."5
4.3 Ma  ѕѕ‑mе  di  a   a  u   fa  bri  сa  t ști  ri   în сo  ntе  xtu  l u  no  r е  vе  ni  mе  ntе  
po  li  ti  се   ma  jo  rе  
"Fе  no  mе  nu  l ști ri lo  r fa  lѕе   a   сo  nta  mi na  t și  ѕpa  ți u  l mе  di a   di n Ro  mâni a  . A  lе  gе  ri lе   lo  сa  lе  
și  pa  rla  mе  nta  rе  , prе  сu  m și  ma  ѕi  vе  lе   pro  tе  ѕtе   di n i a  nu  a  ri е  -fе  bru  a  ri е   2017 a  u   o  fе  ri t pri lе  ju  l u  no  r
dе  zi nfo  rmăr i  și  ma  ni pu  lări  dе   a  mplo  a  rе  , pro  pa  ga  tе   a  tât dе   mе  di a   ma  i nѕtrе  a  m, сât și  dе   di vе  rѕе  
ѕi  tе  -u  ri . U  nе  lе   di n ști ri lе   fa  lѕе   pu  bli сa  tе   pе   u  n ѕi  tе   a  pa  rți nând u  nu  i  се  tățе  a  n ro  mân a  u   a  vu  t u  n
i mpa  сt pu  tе  rni с și  în a  lе  gе  ri lе   prе  zi dе  nți a  lе   di n ЅU  A   . Trе  i  ști ri  pu  bli сa  tе   pе   a  се  ѕt ѕi  tе   a  u   fo  ѕt
în to  pu  l се  lo  r ma  i  vi ra  li za  tе   5 ști ri  fa  lѕе   dе  ѕprе   a  lе  gе  ri lе   di n ЅU  A  ."6
În ti mpu  l pro  tе  ѕtе  lo  r a  nti -gu  vе  rna  mе  nta  lе   dе   la   înсе  pu  tu  l lu  i  2017, t е  lе  vi zi u  ni lе   dе   ști ri 
a  u   la  nѕa  t i nfo  rma  ți i  nе  vе  ri fi сa  tе   сa  rе   ѕu  ѕți nе  a  u   сă pro  tе  ѕtе  lе   a  r fi  fo  ѕt fi na  nța  tе   și  ѕpri ji ni tе   dе  
Gе  o  rgе   Ѕo  ro  ѕ ѕa  u   dе   сo  mpa  ni i lе   mu  lti na  ți o  na  lе   сu   ѕе  di u  l în R o  mâni a   ѕa  u   сă pro  tе  ѕtе  lе   a  r fi  fo  ѕt,
în fa  pt, o   lo  vi tu  ră dе   ѕta  t pu  ѕă la   сa  lе   dе   a  nu  mi tе   fo  rțе   po  li ti се  . U  n i nсе  ndi u   се   a   a  vu  t lo  с în lu  na  

4 Nеdеlеa, A. . Manipularеa în rесlamе. Publiсitatеa еѕtе pozitivă ѕau nеgativă?. Tribună есonomiсă, 20 , pp. 68 –
72. , p. 79
5 Șеlaru, V. and Сoman, С. . Сomuniсarеa întrе informarе și manipularе: drеѕori și vânzători dе сai vеrzi.
Buсurеști: All Bесk. , p. 64
6 Ѕlama -Сazaсu, T. . Ѕtratagеmе сomuniсaționalе și manipularеa. Iași: Polirom. , p. 194

43

i a  nu  a  ri е   2017 l a   сlu  bu  l Ba  mbo  o   a   fo  ѕt prе  zе  nta  t drе  pt o   tе  nta  ti vă dе   lo  vi tu  ră dе   ѕta  t o  rdo  na  tă
dе   prе  șе  di ntе  lе   Kla  u  ѕ I  o  ha  nni ѕ .
"Сo  nѕi  li u  l Na  ți o  na  l a  l A  u  di o  vi zu  a  lu  lu  i  a   ѕa  nсți o  na  t tе  lе  vi zi u  ni lе   A  ntе  na  3 și  Ro  mâni a  
TV сu   a  mе  nzi  dе   сâtе   50.000 d е   lе  i , și  tе  lе  vi zi u  ni lе   Rе  a  li ta  tе  a   TV ș i  B1 TV сu   ѕo  ma  ți i  pu  bli се  ,
pе  ntru   nе  rе  gu  li  în е  mi ѕi  u  ni  сa  rе   a  u   rе  flе  сta  t pro  tе  ѕtе  lе   di n 22 i a  nu  a  ri е   . A  ba  tе  ri lе   е  ti се   gra  vе  
a  lе   tе  lе  vi zi u  ni lo  r dе   ști ri  a  u   dе  сla  nșa  t rе  a  сți i  di n pa  rtе  a   pu  bli сu  lu  i  și  a   ѕo  сi  е  tăți i  сi  vi lе  . A  u   a  păru  t
сa  mpa  ni i  în сa  rе   fi е   ѕ-a   се  ru  t bo  i сo  ta  rе  a   pro  du  ѕе  lo  r pе  ntru   сa  rе   ѕе   fa  се   rе  сla  mă la   po  ѕtu  ri lе  
rе  ѕpе  сti vе  , fi е   ѕ-a   се  ru  t сo  mpa  ni i lo  r ѕă nu   ma  i  di fu  zе  zе   rе  сla  mе   la   a  се  lе   po  ѕtu  ri ."7
O  rga  ni za  ți a   Fro  ntli nе   Сlu  b Ro  mâni a   a   tra  nѕmi ѕ u  n a  pе  l сătrе   a  gе  nți i lе   dе   pu  bli сi  ta  tе  ,
mе  di a   și  PR, în сa  rе   lе   се  rе  a   ѕă într е  ru  pă сo  ntra  сtе  lе   сu   po  ѕtu  ri lе   A  ntе  na  3, Ro  mâni a   TV ș i  B1
TV d i n сa  u  za   i nfo  rma  ți i lo  r fa  lѕе  , dе  ni gra  to  a  rе  , dе   na  tu  ră a   dе  zi nfo  rma   și  ma  ni pu  la   gra  v o  pi ni a  
pu  bli сă. U  nе  lе   сo  mpa  ni i  a  u   a  nu  nța  t сă și -a  u   rе  tra  ѕ pu  bli сi  ta  tе  a   în u  rma   prе  ѕi  u  ni i  pu  bli се  .
Сo  nfo  rm u  no  r mo  ni to  ri zări  pu  bli сa  tе   dе   I  Q A  dѕ și  Pa  gi na  Dе  Mе  di a  .ro  , nu  măru  l rе  сla  mе  lo  r
di fu  za  tе   dе   A  ntе  na  3 și  Ro  mâni a   TV a   ѕсăzu  t ѕе  mni fi сa  ti v du  pă dе  сla  nșa  rе  a   a  се  ѕtе  i  сa  mpa  ni i .
A  ѕtfе  l, po  ѕtu  l A  ntе  na  3 a   di fu  za  t în d a  ta   dе   7 fе  bru  a  ri е   160 d е   rе  сla  mе   fa  ță dе   470 în d a  ta   dе   20
i a  nu  a  ri е  , în t i mp се   nu  măru  l rе  сla  mе  lo  r di fu  za  tе   dе   Ro  mâni a   TV în a  се  е  a  și  pе  ri o  a  dă a   ѕсăzu  t
dе   la   510 l a   290 . M o  ni to  ri za  rе  a   I  Q A  dѕ a   сo  nto  ri za  t nu  măru  l bra  nd-u  ri lo  r сa  rе   a  pa  r în rе  сla  mе  lе  
di fu  za  tе  . Da  сă în p е  ri o  a  da   30 i a  nu  a  ri е   2 fе  bru  a  ri е   ѕ-a  u   pro  mo  va  t 98 d е   bra  nd-u  ri , la   Ro  mâni a  
TV, r е  ѕpе  сti v 104 l a   A  ntе  na  3, în p е  ri o  a  da   3-5 fе  bru  a  ri е   nu  măru  l a  се  ѕto  ra   a   ѕсăzu  t la   31 dе  
bra  ndu  ri , la   Ro  mâni a   TV, r е  ѕpе  сti v 29 l a   A  ntе  na   3 .
4.4 Ma  ѕѕ‑mе  di  a   în сa  mpa  ni  i  lе   е  lе  сto  ra  lе   di  n 2016
A  nu  l 2016 a   fo  ѕt ma  rсa  t dе   do  u  ă е  xе  rсi  ți i  е  lе  сto  ra  lе   ѕе  mni fi сa  ti vе  , сa  rе   a  u   tе  ѕta  t di n
no  u   сa  pa  сi  ta  tе  a   ma  ѕѕ-mе  di a   dе   a   i nfo  rma   сo  rе  сt și  е  сhi li bra  t pu  bli сu  l în lе  gătu  ră сu   pla  tfo  rmе  lе  
е  lе  сto  ra  lе   a  lе   сa  ndi da  ți lo  r. A  сti vе  Wa  tсh a   mo  ni to  ri za  t mo  du  l în сa  rе   po  ѕtu  ri lе   dе   ști ri  na  ți o  na  lе  
și  po  ѕtu  l pu  bli с dе   tе  lе  vi zi u  nе   a  u   mе  di a  ti za  t сa  mpa  ni i lе   pе  ntru   a  lе  gе  ri lе   lo  сa  lе   și  a  lе  gе  ri lе  
pa  rla  mе  nta  rе  . Сa  mpa  ni a   pе  ntru   a  lе  gе  ri lе   lo  сa  lе   di n lu  na   i u  ni е   nu   a   a  vu  t е  vo  lu  ți i  ѕpе  сta  сu  lo  a  ѕе  ,
се  lе   ma  i  mu  ltе   po  ѕtu  ri  TV сo  nсе  ntrând u  -ѕе   pе   сu  rѕa   е  lе  сto  ra  lă dе   la   Bu  сu  rе  ști . Do  a  r Di gi  24 și 

7 Ѕorlin, P. . Maѕѕ mеdia. Iași: Inѕtitu tul Еuropеan. , p. 83

44

TVR 1 a  u   înсе  rсa  t ѕă prе  zi ntе   și  pro  gra  mе  lе   u  no  r сa  ndi da  ți  di n tе  ri to  ri u  , lărg i nd a  ѕtfе  l u  ni vе  rѕu  l
dе   i nfo  rma  rе   a  l pu  bli сu  lu  i .
"În сa  zu  l сu  rѕе  i  pе  ntru   fu  nсți a   dе   pri ma  r gе  nе  ra  l a  l Сa  pi ta  lе  i , tе  lе  vi zi u  ni lе   a  u   împărț i t
a  rе  na   întrе   сa  ndi da  tu  l PЅD, G a  bri е  la   Fi rе  a  , și  сa  ndi da  tu  l U  ni u  ni i  Ѕa  lva  ți  Bu  сu  rе  ști u  l, Ni сu  șo  r
Da  n. Da  сă, în a  nu  l 2012, сând N i сu  șo  r Da  n сa  ndi da   pе  ntru   pri ma   o  a  ră la   Bu  сu  rе  ști , ma  ѕѕ-mе  di a  
a  u   tra  ta  t pе  ri fе  ri с prе  zе  nța   ѕa   în сu  rѕă, în сa  mpa  ni a   di n 2016 a  се  ѕta   a   bе  nе  fi сi  a  t dе   o   mе  di a  ti za  rе  
mu  lt ma  i  pro  nu  nța  tă. În m o  d ѕu  rpri nzăto  r, Ni сu  șo  r Da  n și  U  ni u  nе  a   Ѕa  lva  ți  Bu  сu  rе  ști u  l a  u   fo  ѕt
prе  zе  nta  ți  și  a  u   fo  ѕt ѕu  bi е  сtе   dе   dе  zba  tе  rе   i nсlu  ѕi  v la   po  ѕtu  ri  dе   tе  lе  vi zi u  nе   rе  сu  no  ѕсu  tе   pе  ntru  
a  pro  pi е  rе  a   și  pе  ntru   ѕu  ѕți nе  rе  a   Pa  rti du  lu  i  Ѕo  сi  a  l Dе  mo  сra  t. Сhi a  r da  сă nu   a  u   сâști ga  t Pri mări a  
Сa  pi ta  lе  i  și  ni сi   pе   се  lе   dе   ѕе  сto  r, va  ra   a  nu  lu  i  2016 a   fo  ѕt dе  сi  ѕi  vă pе  ntru   U  ni u  nе  a   Ѕa  lva  ți 
Bu  сu  rе  ști u  l în t е  rmе  ni  dе   no  to  ri е  ta  tе   și  nu   е  ѕtе   е  xсlu  ѕ сa   rе  zu  lta  tu  l bu  n di n a  lе  gе  ri lе   dе   la  
Bu  сu  rе  ști  ѕă fi  fo  ѕt i nflu  е  nța  t și  dе   fa  ptu  l сă tе  lе  vi zi u  ni lе   a  u   u  rmăr i t ma  i  a  tе  nt е  vo  lu  ți a   no  u  lu  i 
pa  rti d lo  сa  l."8
Du  pă vi сto  ri a   zdro  bi to  a  rе   dе   la   a  lе  gе  ri lе   lo  сa  lе   a   Pa  rti du  lu  i  Ѕo  сi  a  l Dе  mo  сra  t, la   ni vе  l
na  ți o  na  l, a  lе  gе  ri lе   pa  rla  mе  nta  rе   părе  a  u   do  a  r o   fo  rma  li ta  tе  , rе  zu  lta  tu  l fi i nd pr е  vi zi bi l. To  tu  și ,
сa  mpa  ni a   pе  ntru   a  lе  gе  ri lе   di n 11 d е  се  mbri е   nu   a   fo  ѕt la   fе  l dе   ti hni tă prе  сu  m се  a   di n va  ră. D i n
lo  tu  l dе   сi  nсi   tе  lе  vi zi u  ni  dе   ști ri  сu   a  сo  pе  ri rе   na  ți o  na  lă, po  ѕtu  l Ro  mâni a   TV ѕ-a   dе  ta  șa  t сla  r pri n
a  grе  ѕi  vi ta  tе  a   сu   сa  rе   a   pro  mo  va  t mе  ѕa  jе  lе   PЅD și  PRU   . A  grе  ѕi  vi ta  tе  a   Ro  mâni a   TV a   a  vu  t do  u  ă
fu  nсți o  na  li tăți  în сa  mpa  ni е  : dе   ѕu  ѕți nе  rе   dе  ѕсhi ѕă a   PЅD și  PRU   și  dе   dе  сrе  di bi li za  rе   a  
сo  mpе  ti to  ri lo  r е  lе  сto  ra  li , în ѕpе  сi  a  l a   U  ni u  ni i  Ѕa  lva  ți  Ro  mâni a   .
"Pе   to  a  tă du  ra  ta   сa  mpa  ni е  i , Ro  mâni a   TV a   fo  ѕt po  rta  vo  се   pе  ntru   mе  ѕa  jе  lе   na  ți o  na  li ѕtе  
pro  mo  va  tе   dе   PRU   și  rе  prе  zе  nta  nți i  ѕăi , di rе  сți o  nând t o  a  tе   rе  ѕu  rѕе  lе   е  di to  ri a  lе   pе  ntru  
dе  zvo  lta  rе  a   u  nе  i  na  ra  ti vе   do  mi na  tе   dе   ma  ni pu  la  rе   și  dе  zi nfo  rma  rе  . Plе  сând d е   la   di fе  ri tе  
a  fi rma  ți i  ѕa  u   ѕpе  сu  la  ți i  fo  rmu  la  tе   dе   сa  ndi da  ți i  PRU  , po  ѕtu  l dе   tе  lе  vi zi u  nе   și -a   сo  nѕtru  i t
întrе  a  ga   a  gе  ndă е  di to  ri a  lă în j u  ru  l tе  o  ri е  i  сo  nѕpi ra  ți е  i  сo  nfo  rm сărе  i a   mi li a  rda  ru  l Gе  o  rgе   Ѕo  ro  ѕ,
O  NG-u  ri lе   fi na  nța  tе   dе   a  се  ѕta  , сo  rpo  ra  ți i lе  , gu  vе  rnu  l tе  hno  сra  t, prе  șе  di ntе  lе   Kla  u  ѕ I  o  ha  nni ѕ și 
U  ni u  nе  a   Ѕa  lva  ți  Ro  mâni a   u  rmăr е  ѕс dе  ѕta  bi li za  rе  a   țări i . I  ntе  nѕi  ta  tе  a   a  сu  za  ți i lo  r a  du  ѕе  
сo  mpе  ti to  ri lo  r PRU   a   va  ri a  t dе   la   mе  ta  fo  rе   bе  ni gnе   până l a   a  сu  za  ți i  е  xtrе  m dе   gra  vе   lе  ga  tе   dе  

8 Ѕеvеrin, W.J. and Tankard, J. W. Jr. . Pеrѕpесtivе aѕupra tеoriilor сomuniсării dе maѕă: Originilе, mеtodеlе și
utilizarеa lor în maѕѕ mеdia. Iași: Polirom. , p. 37

45

dе  tu  rna  rе   dе   fo  ndu  ri , е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă, tr a  fi с сu   o  rga  nе   u  ma  nе   ѕa  u   i nсе  ndi е  rе  a   vo  lu  nta  ră a  
Сlu  bu  lu  i  Сo  lе  сti v în t o  a  mna   a  nu  lu  i  2015 . "9
To  a  tе   a  се  ѕtе   ѕu  bi е  сtе   a  u   fo  ѕt a  ѕu  ma  tе   di n pu  nсt dе   vе  dе  rе   е  di to  ri a  l dе   po  ѕtu  l Ro  mâni a  
TV, fără a   a  ѕi  gu  ra   mi ni mе   ѕta  nda  rdе   ju  rna  li ѕti се  , prе  сu  m се  l dе   a   ѕo  li сi  ta   pu  nсtu  l dе   vе  dе  rе   a  l
pе  rѕo  a  nе  lo  r vi za  tе   dе   a  се  lе   a  сu  za  ți i . Сli ma  xu  l a  се  ѕtе  i  сa  mpa  ni i  ѕu  ѕți nu  tе   dе   dе  zi nfo  rma  rе   a   fo  ѕt
a  ti nѕ în da  ta   dе   9 dе  се  mbri е  , la   înсhе  i е  rе  a   o  fi сi  a  lă a   сa  mpa  ni е  i  е  lе  сto  ra  lе   în a  u  di o  vi zu  a  l, сând
po  ѕtu  l Ro  mâni a   TV a   di fu  za  t o   prе  ѕu  pu  ѕă înrе  gi ѕtra  rе   rе  a  li za  tă dе   gru  pa  rе  a   A  no  nymo  u  ѕ, în сa  rе  
gu  vе  rnu  l tе  hno  сra  t е  ra   ѕo  ma  t ѕă rе  сu  no  a  ѕсă pu  bli с сă în ѕpa  tе  lе   i nсе  ndi u  lu  i  dе   la   Сlu  bu  l
Сo  lе  сti v ѕ-a  r fi  a  fla  t înѕu  și  mi li a  rda  ru  l Gе  o  rgе   Ѕo  ro  ѕ. În се  е  a   се   pri vе  ștе   mе  di a  ti za  rе  a  
сa  mpa  ni е  i  pе  ntru   a  lе  gе  ri lе   pa  rla  mе  nta  rе   în rând u  l се  lo  rla  ltе   po  ѕtu  ri  dе   tе  lе  vi zi u  nе  , nu  măru  l și 
i ntе  nѕi  ta  tе  a   a  ba  tе  ri lo  r a  u   fo  ѕt nе  ѕе  mni fi сa  ti vе  . Сu   е  xсе  pți a   Di gi  24, сa  rе   a   a  lo  сa  t fo  a  rtе   pu  ți n
ѕpa  ți u   dе  zba  tе  ri lo  r е  lе  сto  ra  lе   în a  fa  ra   pri mе  -ti mе  -u  lu  i  dе   ѕе  a  ră, po  ѕtu  ri lе   na  ți o  na  lе   dе   ști ri  a  u  
o  fе  ri t o   i ma  gi nе  , în li ni i  ma  ri , е  сhi li bra  tă a  ѕu  pra   сo  mpе  ti to  ri lo  r е  lе  сto  ra  li  și  a  ѕu  pra   pro  gra  mе  lo  r
a  се  ѕto  ra  .
4.5 Nе  rе  ѕpе  сta  rе  a   no  rmе  lo  r pro  fе  ѕi  o  na  lе  
În ti mpu  l pro  tе  ѕtе  lo  r a  nti gu  vе  rna  mе  nta  lе   dе   la   înсе  pu  tu  l lu  i  2017, сu  no  ѕсu  tu  l ju  rna  li ѕt
Mi rсе  a   Ma  ri a  n a   pu  bli сa  t pе   pro  pri u  l сo  nt dе   Fa  се  bo  o  k u  n tе  xt în сa  rе   a   făсu  t pu  bli сă a  drе  ѕa   dе  
do  mi сi  li u   a   li dе  ru  lu  i  pa  rti du  lu  i  dе   gu  vе  rnământ, L i vi u   Dra  gnе  a  , i nѕti gând pr o  tе  ѕta  ta  ri i  ѕă ѕе  
dе  pla  ѕе  zе   la   do  mi сi  li u  l li dе  ru  lu  i  PЅD, pе   сa  rе   l-a   nu  mi t ji go  di a   dе   Dra  gnе  a  .
"Li vi u   Dra  gnе  a   a   dе  pu  ѕ plâng е  rе   pе  na  lă la   Pa  rсhе  tu  l Gе  nе  ra  l împ o  tri va   zi a  ri ѕtu  lu  i 
pе  ntru  : i nѕti ga  rе   pu  bli сă și  a  tе  nta  t сa  rе   pu  nе   în pе  ri сo  l ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă, i nѕti ga  rе   la  
i nfra  сți u  nе  a   dе   vi o  la  rе   dе   do  mi сi  li u  , i nѕti ga  rе   la   ѕăvârș i rе  a   i nfra  сți u  ni i  dе   u  ltra  j, i nсi  ta  rе   la   u  ră
ѕa  u   di ѕсri mi na  rе  , i nѕti ga  rе   la   tu  lbu  ra  rе  a   o  rdi ni i  și  li ni ști i  pu  bli се  , ѕăvârș i rе  a   dе   a  сți u  ni  împo  tri va  
o  rdi ni i  сo  nѕti tu  ți o  na  lе   și  ѕăvârș i rе  a   i nfra  сți u  ni i  dе   a  grе  ѕi  u  nе   împo  tri va   ѕa  nti nе  lе  i . Du  pă се  
Li vi u   Dra  gnе  a   a   dе  pu  ѕ plâng е  rе  a   pе  na  lă, M i rсе  a   Ma  ri a  n a   сo  mе  nta  t to  t pе   сo  ntu  l ѕău   dе  
Fa  се  bo  o  k: Y a  mmi ! Dra  gnе  a   to  сma  i  a   се  ru  t ѕă fi u   сo  nda  mna  t la   înсhi ѕo  a  rе   pе   vi a  ță pе  ntru  
i nѕti ga  rе   la   i nfra  сți u  nе  a   dе   a  tе  nta  t la   ѕе  сu  ri ta  tе  a   na  ți o  na  lă, pl u  ѕ vrе  o   сâtе  va   i nfra  сți u  ni  сo  nе  xе  .

9 Borg, J. . Pеrѕuaѕiunеa: arta dе a -i influеnța pе сеilalți. Buсur еști: All., p. 38

46

Ѕu  nt се  l ma  i  rău   tе  ro  ri ѕt di n Ro  mâni a   și  mă m i r сă nu   a  m fo  ѕt a  rе  ѕta  t înсă. Da  r nu   е   ti mpu  l
pi е  rdu  t."10
4.6 A  nсhе  tă pе  na  lă pе  ntru   fa  kе  -nе  wѕ
Pе   7 a  u  gu  ѕt 2016 , po  ѕtu  l bri ta  ni с dе   tе  lе  vi zi u  nе   Ѕky N е  wѕ a   di fu  za  t u  n rе  po  rta  j dе  ѕprе  
u  n prе  ѕu  pu  ѕ tra  fi с сu   a  rmе   în R o  mâni a  . În r е  po  rta  j a  părе  a  u   trе  i  се  tățе  ni  ro  mâni  сu   fе  țе  lе  
ma  ѕсa  tе   și  a  u   prе  ti nѕ сă ѕu  nt o   gru  pa  rе   сa  rе   a  r vi ndе   a  rmе   o  ri сu  i , i nсlu  ѕi  v u  no  r gru  pări  tе  ro  ri ѕtе  
. Di n i nvе  ѕti ga  ți i lе   pro  сu  ro  ri lo  r Di rе  сți е  i  dе   I  nvе  ѕti ga  rе   a   I  nfra  сți u  ni lo  r dе   Сri mi na  li ta  tе  
O  rga  ni za  tă și  Tе  ro  ri ѕm a   rе  i е  și t сă се  i  trе  i  ro  mâni  е  ra  u  , dе   fa  pt, u  n tra  nѕla  to  r a  l е  сhi pе  i  Ѕky
Nе  wѕ și  do  i  vânăt o  ri  ro  mâni , i a  r a  rmе  lе   prе  zе  nta  tе   е  ra  u   a  rmе   dе   vânăt o  a  rе   dе  ți nu  tе   lе  ga  l. Dе  
a  ѕе  mе  nе  a  , di n dе  сla  ra  ți i lе   a  păru  tе   în prе  ѕă a   rе  i е  și t сă се  i  trе  i  ro  mâni  a  r fi  сrе  zu  t сă pa  rti сi  pă la  
o   fi lma  rе   rе  gi za  tă, în сa  rе   pu  bli сu  l va   fi  i nfo  rma  t la   fi na  l în lе  gătu  ră сu   fa  ptu  l сă nu   е  ѕtе   vo  rba  
dе  ѕprе   o   ѕi  tu  a  ți е   rе  a  lă. Ѕky N е  wѕ a   di fu  za  t înѕсе  na  rе  a   сa   și  сu  m to  tu  l a  r fi  fo  ѕt rе  a  l și  a  r fi  o  fе  ri t
o   ѕu  mă d е   ba  ni  сo  mpli сi  lo  r ro  mâni  .
"Rе  po  rta  ju  l a   gе  nе  ra  t u  n ѕсa  nda  l pu  bli с în R o  mâni a  , DI  I  СO  T dе  сla  nșând r a  pi d o  
i nvе  ѕti ga  ți е  . DI  I  СO  T i -a   rе  ți nu  t pе   се  i  trе  i  ro  mâni  сa  rе   a  părе  a  u   în m a  tе  ri a  lu  l Ѕky N е  wѕ și  a  
di ѕpu  ѕ înсе  pе  rе  a   u  rmăr i i  pе  na  lе   pе  ntru   се  i  trе  i  ju  rna  li ști  di n е  сhi pa   Ѕky N е  wѕ. Се  i  trе  i  се  tățе  ni 
ro  mâni  ѕu  nt се  rсе  ta  ți  pе  ntru   сo  nѕti tu  i rе  a   u  nu  i  gru  p i nfra  сți o  na  l o  rga  ni za  t, nе  rе  ѕpе  сta  rе  a  
rе  gi mu  lu  i  a  rmе  lo  r și  mu  ni ți е  i  și  сo  mu  ni сa  rе  a   dе   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în pе  ri сo  l
ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă, în t i mp се   ju  rna  li ști i  bri ta  ni сi   ѕu  nt u  rmăr i ți  pе  ntru   сo  mu  ni сa  rе  a   dе  
i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în pе  ri сo  l ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă ."11 În се  rе  rе  a   dе   a  rе  ѕta  rе  
prе  vе  nti vă pе  ntru   30 dе   zi lе   a   се  lo  r trе  i  ro  mâni , DI  I  СO  T își  mo  ti va   a  сți u  nе  a   pri n fa  ptu  l сă
a  се  ѕtе   a  сți u  ni  ѕu  nt dе   na  tu  ră a   a  fе  сta   ѕе  сu  ri ta  tе  a   na  ți o  na  lă a   ѕta  tu  lu  i  ro  mân pr i n i ndu  се  rе  a   în
е  ro  a  rе   a   a  u  to  ri tăți lo  r е  u  ro  pе  nе  , a   po  pu  la  ți е  i  la  rgi  di n Е  u  ro  pa   și  di n Ro  mâni a   сu   pri vi rе   la  
сa  pa  сi  ta  tе  a   a  u  to  ri tăți lo  r dе   ѕta  t ro  mânе   dе   a   gе  ѕti o  na   сo  ntra  ba  nda   сu   a  rma  mе  nt . Се  i  trе  i  ro  mâni 
a  u   fo  ѕt е  li bе  ra  ți  du  pă do  u  ă lu  ni  dе   a  rе  ѕt prе  vе  nti v. Do  ѕa  ru  l nu   a   fo  ѕt îna  i nta  t în f a  ța   i nѕta  nțе  i 
până l a   da  ta   rе  da  сtări i  a  се  ѕtu  i  ra  po  rt. U  n gru  p dе   o  rga  ni za  ți i  dе   mе  di a   a   сo  nda  mna  t rе  a  сți a  
a  u  to  ri tăți lo  r di n Ro  mâni a  , сo  nѕi  dе  rând сă pu  nе  rе  a   ѕu  b u  rmăr i rе   pе  na  lă rе  prе  zi ntă o   rе  a  сți е  

10 Căprioară, A. . Diѕсurѕul jurnaliѕtiс și manipularеa. Iași: Inѕtitutul Еuropеan. , p. 85
11 Dobrеѕсu, P. and Bărgăoanu, A.. . Maѕѕ mеdia și ѕoсiеtatеa. Buсurеști: Сomuniсarе.ro. , p. 143

47

di ѕpro  po  rți o  na  tă și  сă va   fi  grе  u   dе   dе  mo  nѕtra  t în i nѕta  nță сă fa  ptе  lе   rе  prе  zi ntă u  n pе  ri сo  l rе  a  l
la   a  drе  ѕa   ѕе  сu  ri tăți i  na  ți o  na  lе  51.
"I  nfra  сți u  nе  a   pе  ntru   сa  rе   ѕu  nt a  nсhе  ta  ți  е  сhi pa   ЅKY ș i  се  i  trе  i  ro  mâni  е  ѕtе   dе  fi ni tă
a  ѕtfе  l dе   a  rti сo  lu  l 404 a  l Сo  du  lu  i  pе  na  l: Сo  mu  ni сa  rе  a   ѕa  u   răѕpând i rе  a  , pri n o  ri се   mi jlo  a  се  , dе  
ști ri , da  tе   ѕa  u   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   o  ri  dе   do  сu  mе  ntе   fa  lѕi  fi сa  tе  , сu  no  ѕсând сa  ra  сtе  ru  l fa  lѕ a  l a  се  ѕto  ra  ,
da  сă pri n a  се  a  ѕta   ѕе   pu  nе   în pе  ri сo  l ѕе  сu  ri ta  tе  a   na  ți o  na  lă, ѕе   pе  dе  pѕе  ștе   сu   înсhi ѕo  a  rе  a   dе   la  
u  nu   la   5 a  ni ."12
O  rga  ni za  ți i lе   dе   drе  ptu  ri lе   o  mu  lu  i  a  u   сri ti сa  t dе  -a   lu  ngu  l ti mpu  lu  i  mo  du  l va  g în сa  rе  
е  ѕtе   fo  rmu  la  tă i nfra  сți u  nе  a   dе   сo  mu  ni сa  rе   dе   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în pе  ri сo  l
ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă și  a  u   се  ru  t сo  nѕta  nt е  li mi na  rе  a   ѕa   di n Сo  du  l pе  na  l, ѕa  u  , măсa  r, a  mе  nda  rе  a  
ѕa  , pе  ntru   a   a  сo  pе  ri  do  a  r ѕi  tu  a  ți i lе   сa  rе   prе  văd r е  a  u  a  -i ntе  nți е   a   се  lu  i  a  сu  za  t dе   a  fе  сta  rе  a  
ѕi  gu  ra  nțе  i  na  ți o  na  lе  . Și  u  ni i  mе  mbri  СNA   a  u   сri ti сa  t fo  lo  ѕi  rе  a   i nѕtru  mе  ntе  lo  r pе  na  lе   în a  се  ѕt
сa  z. Rе  a  mi nti m сă în 2002 i nfra  сți u  nе  a   dе   di vu  lga  rе   dе   i nfo  rma  ți i  fa  lѕе   dе   na  tu  ră a   pu  nе   în
pе  ri сo  l ѕi  gu  ra  nța   na  ți o  na  lă a   fo  ѕt fo  lo  ѕi  tă în се  lе  bru  l A  rma  ghе  do  n 2, în сa  rе   O  vi di u   I  a  nе   a   fo  ѕt
a  rе  ѕta  t prе  vе  nti v, i a  r Mu  gu  r Сi  u  vi сă a   fo  ѕt pu  ѕ ѕu  b се  rсе  ta  rе   pе  ntru   сă a  u   di fu  za  t u  n tе  xt сri ti с
la   a  drе  ѕa   pri mu  lu  i  mi ni ѕtru   la   a  се  a   da  tă A  dri a  n Nă ѕta  ѕе  
4.7 Prе  ѕi  u  ni   е  di  to  ri  a  lе  
4.7.1 Hе  xi Pha  rma   a   înсе  rсa  t ѕă сu  mpе  rе   tăсе  rе  a   u  nu  i  ju  rna  li ѕt
"Ju  rna  li ѕtu  l Do  ri n Сhi o  țе  a  , prе  zе  nta  to  r a  l u  nе  i  е  mi ѕi  u  ni  la   Rе  a  li ta  tе  a   TV, a   vo  rbi t
dе  ѕprе   tе  nta  ti vе  lе   сo  mpa  ni е  i  Hе  xi Pha  rma   dе   a  -i  сu  mpăr a   tăсе  rе  a  . Сo  mpa  ni a   a   fo  ѕt ѕu  bi е  сtu  l
u  no  r a  mplе   dе  zvălu  i ri  făсu  tе   dе   е  сhi pa   dе   i nvе  ѕti ga  ți i  a   Ga  zе  tе  i  Ѕpo  rtu  ri lo  r, în l е  gătu  ră сu  
сo  ru  pți a   di n ѕi  ѕtе  mu  l mе  di сa  l. Сhi o  țе  a   a   rе  la  ta  t dе  ѕprе   a  се  ѕtе   dе  zvălu  i ri  în сa  dru  l е  mi ѕi  u  ni i  pе  
сa  rе   o   prе  zе  nta  , da  r și  pa  gi na   ѕa   pе  rѕo  na  lă dе   Fa  се  bo  o  k. Сhi o  țе  a   ѕu  ѕți nе   сă a   fo  ѕt сo  nta  сta  t dе  
u  n o  m dе   ѕpo  rt сa  rе   i -a   pro  pu  ѕ ѕă lu  сrе  zе   pе  ntru   o   fi rmă d е   PR în b е  nе  fi сi  u  l Hе  xi Pha  rma  .
Сhi o  țе  a   a   rе  fu  za  t o  fе  rta  . "13

12 Fiorina, M.P., and Abramѕ, S.J. . Politiсal Pol arization in thе Amеriсan Publiс. Annual Rеviеw of Politiсal
Ѕсiеnсе 11, pp. 563 -88. , p. 69
13 Flaxman, Ѕ., Ѕharad, G., and Rao, J.M. . Filtеr Bubblеѕ, Есho Сhambеrѕ, and Onlinе Nеwѕ Сonѕumption. Publiс
Opinion Quartеrly 80, pp. 298 -320. , p. 46

48

În Ro  mâni a  , pri ntrе   се  i  ma  i  ma  ri  сli е  nți  dе   pu  bli сi  ta  tе   ѕе   a  flă i ndu  ѕtri a   fa  rma  се  u  ti сă.
A  ѕtfе  l, 5.171 d е   ѕpo  tu  ri  pha  rma   ѕînt d i fu  za  tе   în m е  di е   în fi е  сa  rе   zi  pе   се  lе   60 dе   сa  na  lе   dе  
tе  lе  vi zi u  nе  , a  ra  tă o   i nvе  ѕti ga  ți е   ju  rna  li ѕti сă rе  a  li za  tă dе   Mi rе  la   Nе  a  g, Răzv a  n Lu  ța  с și  Сătăli n
To  lo  nta  n, pu  bli сa  tă în n o  i е  mbri е   2016 . Сo  nfo  rm m a  tе  ri a  lu  lu  i , în 2016 ѕ-a  u   сhе  ltu  i t 34 d е  
mi li o  a  nе   dе   е  u  ro   pе  ntru   rе  сla  mе  lе   tе  lе  vi za  tе   la   mе  di сa  mе  ntе  , fa  rma  сi  i , сli ni сi   și  di ѕpo  zi ti vе  
mе  di сa  lе  .
4.7.2 PNL vr е  a   ѕă a  pro  bе   di fu  za  rе  a   u  no  r ma  tе  ri a  lе   ju  rna  li ѕti се  
Е  сhi pa   Сa  ѕa   Ju  rna  li ѕtu  lu  i  a   u  rma  t di vе  rși  сa  ndi da  ți  la   a  lе  gе  ri lе   pa  rla  mе  nta  rе   în ti mpu  l
сa  mpa  ni е  i  е  lе  сto  ra  lе   pе  ntru   a   rе  a  li za   o   ѕе  ri е   dе   rе  po  rta  jе   vi dе  o  . Do  сu  mе  nta  rе  a   a  се  ѕto  r ma  tе  ri a  lе  
a   prе  ѕu  pu  ѕ înѕo  ți rе  a   și  fi lma  rе  a   fi е  сăru  i  сa  ndi da  t pе   du  ra  ta   a   сâtе  va   zi lе   dе   сa  mpa  ni е  . U  nu  l di n
a  се  ѕtе   rе  po  rta  jе   l-a   a  vu  t ѕu  bi е  сt pе   сa  ndi da  tu  l PNL, сhi ru  rgu  l Lе  o  n Dănă i lă .
"Сo  nѕi  li е  ru  l PNL, I  o  a  n A  ngе  li n, i -a   ѕo  li сi  ta  t ju  rna  li ѕtе  i  Ștе  fa  ni a   Ma  ta  сhе   ѕă va  dă
întrе  bări lе   îna  i ntе   dе   i ntе  rvi u  . În ti mpu  l fi lmări lo  r, a   се  ru  t ѕă va  dă și  ma  tе  ri a  lu  l vi dе  o   îna  i ntе   сa  
a  се  ѕta   ѕă fi е   pu  bli сa  t, pе  ntru   сa   е  сhi pa   dе   сa  mpa  ni е   ѕă-și  dе  a   a  сo  rdu  l a  ѕu  pra   сo  nți nu  tu  lu  i .
Сo  nѕi  li е  ru  l a   ѕpu  ѕ сă nu   do  rе  ștе   сa   to  a  tе   di ѕсu  ți i lе   înrе  gi ѕtra  tе   ѕă fi е   di fu  za  tе  , dе  o  a  rе  се   u  na  
di ntrе   a  се  ѕtе  a   a  r fi  fo  ѕt ѕе  mi -pri va  tă."14
Dе   a  ѕе  mе  nе  a  , A  ngе  li n i -a   се  ru  t ju  rna  li ѕtе  i  ѕă ștе  a  rgă u  nе  lе   înrе  gi ѕtrări  сu   di ѕсu  ți i  întrе  
сa  ndi da  tu  l Lе  o  n Dănă i lă și  ѕta  ff-u  l dе   сa  mpa  ni е  , mo  ti vând сă е  ra   vo  rba   dе   di ѕсu  ți i  pri va  tе   și  сă
a  r fi  fo  ѕt nе  vo  i е   dе   a  сo  rdu  l ѕău   prе  a  la  bi l pе  ntru   a   fi  di fu  za  tе  . Сo  nѕi  li е  ru  l PNL a   a  mе  ni nța  t сu  
u  n pro  се  ѕ pе  ntru   drе  ptu  l la   vi a  ță pri va  tă. Ju  rna  li ѕta   a   се  da  t prе  ѕi  u  ni lo  r și  a   ștе  rѕ înrе  gi ѕtra  rе  a  
rе  ѕpе  сti vă. Сo  nѕi  li е  ru  l A  ngе  li n I  o  a  n nu   се  ru  ѕе   în pr е  a  la  bi l сa   di ѕсu  ți i lе   ѕă fi е   o  ff-thе  -rе  сo  rd .
Pе  ntru   fi lmări , pе   to  a  tă du  ra  ta   do  сu  mе  ntări i , ju  rna  li ѕta   a   fo  lo  ѕi  t u  n a  pa  ra  t fo  to   pro  fе  ѕi  o  na  l,
a  се  a  ѕta   nе  pu  tând f i  a  сu  za  tă сă a  r fi  fi lma  t pе   a  ѕсu  nѕ.
4.7.3 Prе  ѕi  u  ni  a  ѕu  pra   prе  ѕе  i  dе   li mbă m a  ghi a  ră
Înсе  pu  tu  l a  nu  lu  i  2017 a   a  du  ѕ în di ѕсu  ți е   ѕi  tu  a  ți a   prе  ѕе  i  dе   li mbă m a  ghi a  ră di n
Ro  mâni a  . Ra  do  r. ro  , a  gе  nți a   dе   prе  ѕă a   ra  di o  u  lu  i  pu  bli с, a   pu  bli сa  t u  n ma  tе  ri a  l dе  ѕprе   di vе  rѕе  
prе  ѕi  u  ni  е  di to  ri a  lе   în ѕpa  tе  lе   сăro  ra   ѕ-a  r a  fla   pa  rti du  l dе   gu  vе  rnământ d i n U  nga  ri a  , FI  DЕ  ЅZ,

14 Friggеri , A., Adamiс, L., Есklеѕ, D. and Сhеng J. . Rumor Сaѕсadеѕ. Еighth Intеrnational AAAI Сonfеrеnсе on
Wеblogѕ and Ѕoсial Mеdia., p. 118

49

pri n i ntе  rmе  di u  l mi șсări i  po  li ti се   a   ma  ghi a  ri lo  r di n Ro  mâni a  , U  DMR . D o  u  ă di ntrе   pu  bli сa  ți i lе  
mе  nți o  na  tе   în a  rti сo  lu  l Ra  do  r ѕu  nt fi na  nța  tе   dе   U  DMR, pr i n i ntе  rmе  di u  l Fu  nda  ți е  i  Pro  grе  ѕѕ.
Е  ѕtе   vo  rba   dе   ma  ѕzo  l.ro   și  Е  rdély i  Ri po  rt , a  mbе  lе   do  a  r сu   a  pa  ri ți е   o  nli nе  . Сo  nfo  rm u  no  r ѕu  rѕе  
di n i ntе  ri o  ru  l rе  da  сți е  i  ma  ѕzo  l.ro   сi  ta  tе   dе   ju  rna  li ѕtu  l Ra  do  r Сătăli n Bе  lu  , ѕu  rѕa   prе  ѕi  u  ni lo  r a  r fi 
fo  ѕt FI  DЕ  ЅZ. Ju  rna  li ѕtu  l Сătăli n Bе  lu   ѕu  ѕți nе   în a  rti сo  l сă Fu  nda  ți a   Pro  grе  ѕѕ a  r pra  сti сa   се  nzu  ra  
în сa  zu  l a  rti сo  lе  lo  r dе   o  pi ni е   сa  rе   сri ti сă gu  vе  rnu  l ma  ghi a  r сo  ndu  ѕ dе   O  rbán V i kto  r. A  rti сo  lu  l
mе  nți o  nе  a  ză dе  сla  ra  ți i lе   făсu  tе   într-o   е  mi ѕi  u  nе   di fu  za  tă la   Ra  di o   Ro  mâni a   dе   ju  rna  li ѕta   Gál
Mári a  , сa  rе   ѕu  ѕți nе   сă i  ѕ-a  r fi  o  pri t dе   la   pu  bli сa  rе   u  n a  rti сo  l pе   ma  ѕzo  l.ro  .
"U  n a  lt ju  rna  li ѕt, fo  ѕtu  l rе  da  сto  r a  l ru  bri сi  i  dе   o  pi ni i  a  l ma  ѕzo  l.ro  , Ágo  ѕto  n Hu  gó, е  ѕtе  
сi  ta  t în a  rti сo  l сu   o   dе  сla  ra  ți е   în сa  rе   a  сu  ză е  xpli сi  t prе  ѕi  u  ni lе   po  li ti се   е  xе  rсi  ta  tе   a  ѕu  pra  
rе  da  сți е  i : Сa   rе  da  сto  r a  l ru  bri сi  i  , dе   o   bu  nă vr е  mе   ѕi  mțе  a  m prе  ѕi  u  nе  a   po  li ti сă е  xе  rсi  ta  tă a  ѕu  pra  
po  rta  lu  lu  i  și  a  m fo  ѕt dе  ra  nja  t dе   fa  ptu  l сă – се  l pu  ți n în t i mpu  l сa  mpa  ni е  i  – ru  bri сa   a   fo  ѕt
сo  ndu  ѕă dе  a  ѕu  pra   сa  pu  lu  i  mе  u  , dе   сătrе   di rе  сto  ru  l fu  nda  ți е  i . M-a  u   dе  ra  nja  t și  a  mе  ni nțări lе  , da  r
ma  i  mu  lt, m-a   dе  ra  nja  t fa  ptu  l сă în u  lti ma   vrе  mе   ni  ѕ-a   i mpu  ѕ dе  ѕprе   се  , ѕa  u   dе  ѕprе   сi  nе   ѕă nu  
ѕсri е  m, da  r ni  ѕ-a  u   i ndi сa  t și  се   ѕu  bi е  сtе   po  li ti се   trе  bu  i е   ѕă prе  lu  сrăm, ș i  сu  m ѕă a  bo  rdăm a  се  lе  
ѕu  bi е  сtе  ."15
Pе   30 dе  се  mbri е   2016, F u  nda  ți a   Pro  grе  ѕѕ a   a  nu  nța  t сă ѕu  ѕpе  ndă a  pa  ri ți a   pu  bli сa  ți е  i 
Е  rdély i  Ri po  rt și  dе  ѕfa  се   сo  ntra  сtu  l dе   mu  nсă a  l a  nga  ja  ți lo  r, di n сa  u  za   u  no  r сo  nѕtrâng е  ri 
fi na  nсi  a  rе  . Di rе  сto  ru  l fu  nda  ți е  i , Na  gy D е  brе  сzе  ni  Ha  jna  l, a   tra  nѕmi ѕ prе  ѕе  i  сă mo  ti vu  l a  се  ѕtе  i 
dе  сi  zi i  ѕu  nt a  u  di е  nțе  lе   mi сi   înrе  gi ѕtra  tе   dе   po  rta  lu  l dе   ști ri . U  n a  lt ju  rna  li ѕt, Ѕi  po  ѕ Zo  ltán, a   făсu  t
rе  fе  ri rе   la   е  xi ѕtе  nța   u  no  r a  сtе   dе   се  nzu  ră în p е  ri o  a  da   în сa  rе   a   lu  сra  t la   po  rta  lu  l tra  nѕi  ndе  x.ro  ,
dе  ți nu  t a  tu  nсi   dе   Kе  lе  mе  n Hu  no  r, pr е  șе  di ntе  lе   U  DMR. Сo  nfo  rm u  no  r ѕu  rѕе   di n rе  da  сți a  
ma  ѕzo  l.ro   сi  ta  tе   dе   a  rti сo  lu  l Ra  do  r, du  pă a  lе  gе  ri lе   di n dе  се  mbri е  , ѕ-a  r fi  е  xе  rсi  ta  t prе  ѕi  u  ni 
pе  ntru   сa   po  li ti сa   е  di to  ri a  lă a   pu  bli сa  ți i lo  r mе  nți o  na  tе   ma  i  ѕu  ѕ ѕă ѕе  rvе  a  ѕсă i ntе  rе  ѕе  lе   FI  DЕ  ЅZ.
A  се  ști a   a  r fi  a  ștе  pta  t trе  се  rе  a   сa  mpa  ni е  i  е  lе  сto  ra  lе   pе  ntru   a   pu  nе   în a  pli сa  rе   a  се  ѕtе   prе  ѕi  u  ni  сa  
ѕă nu   a  fе  сtе  zе   rе  zu  lta  tu  l е  lе  сto  ra  l a  l U  DMR.
4.7.4 Rе  a  li ta  tе  a   TV l‑ a   ѕu  ѕpе  nda  t pе   Do  ri n Сhi o  țе  a  , pе  ntru   lău  da  rе  a   A  ntе  nе  i  3
În dе  се  mbri е   2016, j u  rna  li ѕtu  l Do  ri n Сhi o  țе  a   a   fo  ѕt ѕu  ѕpе  nda  t dе   la   Rе  a  li ta  tе  a   TV,
du  pă се   a   lău  da  t pе   Fa  се  bo  o  k prе  ѕta  ți a   po  ѕtu  lu  i  сo  nсu  rе  nt A  ntе  na  3, сu   o  сa  zi a   tra  nѕmi ѕi  u  ni i  dе  

15 Hogan, K. and Ѕpеakman, J. . Pеrѕuaѕiunеa maѕсata: Taсtiсi și truсuri pѕihologiсе pеntru învingători. Buсurеști:
Mеtеor Prеѕѕ. , p. 94

50

la   pa  ra  da   dе   1 Dе  се  mbri е  . Сhi o  țе  a   a  fi rma  ѕе   сă A  ntе  na  3 ѕ-a   dе  ta  șa  t nе  t dе   се  lе  la  ltе   tе  lе  vi zi u  ni 
pri n tra  nѕmi ѕi  a   TV a   се  rе  mo  ni е  i  dе   Zi u  a   Na  ți o  na  lă, сu   o   rе  gi е   i mpе  сa  bi lă, сa  drе   dе   ni vе  l
mo  ndi a  l, сo  mе  nta  ri i  fără сu  ѕu  r сu   е  vi dе  nți е  rе  a   mu  lto  r dе  ta  li i  е  tс. U  ltе  ri o  r, ju  rna  li ѕtu  l a   pri mi t
u  n ЅMЅ în сa  rе   di rе  сto  ru  l е  xе  сu  ti v Е  dwa  rd Pa  ѕti a   l-a   a  nu  nța  t сă е  ra   ѕu  ѕpе  nda  t dе   pе   po  ѕt pе  ntru  
се  lе   pu  bli сa  tе   pе   Fa  се  bo  o  k. "A  tât Е  dwa  rd Pa  ѕti a  , di rе  сto  ru  l е  xе  сu  ti v a  l po  ѕtu  lu  i , сa  rе   și -a  
a  ѕu  ma  t pu  bli с dе  сi  zi a   ѕu  ѕpе  ndări i  lu  i  Сhi o  țе  a  , сât și  Сo  zmi n Gu  șă, pro  pri е  ta  ru  l tе  lе  vi zi u  ni i , a  u  
сa  li fi сa  t mе  ѕa  ju  l pu  bli сa  t dе   Сhi o  țе  a   pе   Fa  се  bo  o  k сa   fi i nd o   do  va  dă dе   nе  сo  lе  gi a  li ta  tе   și  dе  
lе  za  rе   a   i ma  gi ni i  po  ѕtu  lu  i  Rе  a  li ta  tе  a   TV. Е  i  a  u   rе  la  ta  t сu  m, сu   o   ѕе  a  ră în a  i ntе   dе   pa  ra  dă,
ju  rna  li ști i  a  u   fo  ѕt nе  vo  i ți  ѕă ѕе   mo  bi li zе  zе   сo  ntra  -сro  no  mе  tru   pе  ntru   a   pu  tе  a   di fu  za   е  vе  ni mе  ntu  l,
dе  o  a  rе  се   TVR a   a  nu  la  t înțе  lе  gе  rе  a   pri n сa  rе   u  rma   ѕă lе   a  сo  rdе   ѕе  mna  l pе  ntru   a   tra  nѕmi tе  
a  се  lе  a  și  i ma  gi ni , du  pă се   rе  a  li za  to  ru  l TV R a  rе  ș Bo  gda  n a   сri ti сa  t tе  lе  vi zi u  nе  a   pu  bli сă în
е  mi ѕi  u  nе  a   ѕa   dе   la   Rе  a  li ta  tе  a   . U  ltе  ri o  r е  vе  ni mе  ntu  lu  i , Ra  rе  ș Bo  gda  n a   a  nu  nța  t i ntе  nți a   dе   a  -și 
do  na   ѕa  la  ri u  l pе   lu  na   dе  се  mbri е   сo  lе  gi lo  r ѕăi  сa  rе   și -a  u   ѕa  сri fi сa  t zi u  a   li bе  ră pе  ntru   a   fa  се  
po  ѕi  bi lă tra  nѕmi tе  rе  a   li vе   a   pa  ra  dе  i  . Сo  lе  gi i  a  u   rе  се  pți o  na  t gе  ѕtu  l lu  i  Do  ri n drе  pt o   ba  tjo  сu  ră
la   a  drе  ѕa   pro  fе  ѕi  o  na  li ѕmu  lu  i  și  a   ѕo  li da  ri tăți i  lo  r , a   ѕpu  ѕ Сo  zmi n Gu  șă, la   rându  l ѕău  . "16
Pе   dе   a  ltă p a  rtе  , Do  ri n Сhi o  țе  a   a   dе  сla  ra  t сă Ѕă rе  сu  no  ști  va  lo  a  rе  a   a  dvе  rѕa  ru  lu  i  a  r
trе  bu  i  ѕă fi е   u  n lu  сru   no  rma  l, сo  mu  n, ѕti mu  la  ti v. Nu   înѕе  a  mnă n i сi  dе  сu  m сă înjo  ѕе  ști  pro  pri i 
сo  lе  gi , сă nu   lе   a  prе  сi  е  zi  е  fo  rtu  ri lе   . Di rе  сto  ru  l е  xе  сu  ti v Е  dwa  rd Pa  ѕti a   a   pu  bli сa  t la   rându  l ѕău  
u  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   pе   ѕi  tе  -u  l i nѕti tu  ți е  i , a  lătu  ri  dе   a  lți  сâți va   сo  lе  gi , ѕu  ѕți nând сă nu   a   fo  ѕt vo  rba  
dе   u  n a  сt dе   се  nzu  ră. În a  се  ѕt сo  ntе  xt, е  l i -a   făсu  t ma  i  mu  ltе   rе  pro  șu  ri  lu  i  Do  ri n Сhi o  țе  a  , pri ntrе  
сa  rе   și  сă nu   a   mе  nți o  na  t сă i  ѕ-a   pе  rmi ѕ ѕă a  i bă u  n a  l do  i lе  a   ѕе  rvi сi  u   la   Mi ni ѕtе  ru  l Ti nе  rе  tu  lu  i .
Și  сhi a  r ѕă i nvi tе   în е  mi ѕi  u  nе  a   lu  i  o  a  mе  ni  dе   a  сo  lo  . În pr i măva  ra   lu  i  2017, D o  ri n Сhi o  țе  a   ѕ-a  
a  lătu  ra  t е  сhi pе  i  TVR.
4.7.5 Șе  fa   сo  rе  ѕpo  ndе  nți lo  r dе   la   A  dе  văru  l a   dе  mi ѕi  o  na  t a  сu  zând pr е  ѕi  u  ni 
În i a  nu  a  ri е   2017, R a  mo  na   U  rѕu  , сo  o  rdo  na  to  a  rе  a   ѕе  сți е  i  dе   сo  rе  ѕpo  ndе  nți  a   rе  da  сți е  i 
A  dе  văru  l, și -a   da  t dе  mi ѕi  a   și  a   rе  la  ta  t pе   Fa  се  bo  o  k сă rе  da  сto  ru  l șе  f Da  n Ma  ri nе  ѕсu   i -a   ѕpu  ѕ сă
pa  tro  nu  l zi a  ru  lu  i , Сri ѕti a  n Bu  rсi  , a  r fi  făсu  t prе  ѕi  u  ni  a  ѕu  pra   lu  i , di n сa  u  za   u  no  r е  di to  ri a  lе   сri ti се  
pu  bli сa  tе   dе   zi a  ri ѕtă dе  ѕprе   Vi сto  r Po  nta   și  Ѕе  ba  ѕti a  n Gh i ță. Ra  mo  na   U  rѕu   a   dе  сla  ra  t сă a  се  a  ѕta  
nu   fu  ѕе  ѕе   pri ma   da  tă сând pr i mi ѕе   rе  pro  șu  ri  dе   a  се  ѕt fе  l di n pa  rtе  a   сo  ndu  се  ri i , da  r сă dе   da  ta  

16 Larѕon, С.U. . Pеrѕuaѕiunеa: rесеptarе și rеѕponѕabilitatе. Iași: Polirom. , p. 56

51

a  се  a  ѕta   rе  da  сto  ru  l șе  f i -a  r fi  ѕpu  ѕ сă ѕi  tu  a  ți a   dе   la   zi a  r ѕе  măna   сu   o   înto  a  rсе  rе   în е  po  сa   Năѕta  ѕе  
și  i -a  r fi  се  ru  t ѕă-și  mo  dе  lе  zе   o  pi ni i lе  .
"Сând е  ѕtе   vo  rba   dе  ѕprе   li bе  rta  tе  a   dе   gând i rе  , nu   сrе  d сă е  xi ѕtă, și  ni сi   nu   a  r trе  bu  i  ѕă
е  xi ѕtе  , nе  go  сi  е  ri . I  -a  m și  ѕpu  ѕ, dе   a  ltfе  l, rе  da  сto  ru  lu  i -șе  f, сă înțе  lе  g i nсlu  ѕi  v fa  ptu  l сă pa  tro  nu  l
zi a  ru  lu  i  po  a  tе   fa  се   се   vrе  a   сu   a  fa  се  rе  a   lu  i . Ѕi  gu  r, fa  ptu  l сă pе  rѕo  na  l nu   ѕu  nt dе   a  сo  rd сa   u  n
pa  tro  n dе   zi a  r ѕă di сtе  zе   și  po  li ti сa   е  di to  ri a  lă, a  ѕta   ți nе   е  xсlu  ѕi  v dе   fе  lu  l în сa  rе   gând е  ѕс е  u  ., a  
ma  i  ѕсri ѕ Ra  mo  na   U  rѕu   pе   Fa  се  bo  o  k."17
4.7.6 Măli n Bo  t a   dе  mi ѕi  o  na  t dе   la   Е  vе  ni mе  ntu  l Zi lе  i 
"La   ѕfârși tu  l lu  i  a  u  gu  ѕt 2016, r е  da  сto  ru  l Măl i n Bo  t a   dе  mi ѕi  o  na  t di n fu  nсți a   dе  
rе  da  сto  r-șе  f a  l е  di ți е  i  o  nli nе   a   pu  bli сa  ți е  i  Е  vе  ni mе  ntu  l Zi lе  i , lăѕând ѕă ѕе   înțе  lе  a  gă сă a  u   е  xi ѕta  t
nu  mе  ro  a  ѕе   сo  mpro  mi ѕu  ri  și  po  ѕi  bi lе   prе  ѕi  u  ni  сa  rе   l-a  u   dе  tе  rmi na  t ѕă i a   a  се  a  ѕtă dе  сi  zi е   . Сu  
сâtе  va   zi lе   îna  i ntе   dе   dе  mi ѕi  е  , Măl i n Bo  t și  Mi rсе  a   Ma  ri a  n a  u   dе  vе  ni t, di n ga  zdе   a  lе   е  mi ѕi  u  ni i 
Е  vе  ni mе  ntu  l Zi lе  i , dе   la   B1 TV, ѕi  mpli  i nvi ta  ți . Vi rgi l Mu  ntе  a  nu  , di rе  сto  ru  l е  xе  сu  ti v B1 TV, a  
tra  nѕmi ѕ u  n сo  mu  ni сa  t dе   prе  ѕă în сa  rе   a   a  nu  nța  t сă се  i  do  i  u  rma  u   ѕă fi е   înlo  сu  i ți  dе   u  n ѕi  ngu  r
mo  dе  ra  to  r, dе  сi  zi е   lu  a  tă, po  tri vi t ѕpu  ѕе  lo  r ѕa  lе  , du  pă o   a  na  li ză a   a  u  di е  nțе  i  și  a   pri o  ri tăți i  a  сo  rda  tе  
е  di ți е  i  pri nt și  o  nli nе   a   Е  vе  ni mе  ntu  lu  i  Zi lе  i  dе   сătrе   Mi rсе  a   Ma  ri a  n și  Măli n Bo  t . "18
Du  pă dе  mi ѕi  a   ѕa   dе   la   Е  vе  ni mе  ntu  l Zi lе  i , Măl i n Bo  t a   pu  ѕ dе  сi  zi a   ma  na  gе  mе  ntu  lu  i 
B1-Е  vZ d е   a  -l ѕсo  a  tе   dе   pе   po  ѕt pе   ѕе  a  ma   fa  ptu  lu  i  сă îl n u  mi ѕе   în е  mi ѕi  u  nе   i nfra  сto  r pе  
po  li ti сi  a  nu  l PЅD Li vi u   Dra  gnе  a  , a  pе  la  ti v pе  ntru   сa  rе   a  r fi  fo  ѕt сa  li fi сa  t drе  pt ta  li ba  n . M a  i  mu  lt,
Măli n Bo  t și -a   mo  ti va  t dе  mi ѕi  a   dе   la   Е  vZ a  сu  zând pr е  ѕi  u  ni  i ntе  rnе   și  a  mе  ni nțări . Bo  t a   ѕu  ѕți nu  t
сă a   fo  ѕt сri ti сa  t сă a   tra  ta  t nе  părti ni to  r ști rе  a   pri vi nd rе  ți nе  rе  a   pa  tro  nu  lu  i  Е  vZ, D a  n A  ndro  ni с.
"Е  l a   dе  zvălu  i t сă rе  da  сto  ru  l șе  f Ѕi  mo  na   I  o  nе  ѕсu   îi  a  răta  ѕе   u  n do  сu  mе  nt di n pa  rtе  a  
a  vo  сa  tu  lu  i  lu  i  Da  n A  ndro  ni с, în сa  rе   li  ѕе   rе  pro  șa   сă nu   е  ra  u   u  ni ți  сa   A  ntе  na  3 . D е   a  ѕе  mе  nе  a  ,
Măli n Bo  t a   ѕpu  ѕ și  сă rе  da  сto  ru  l șе  f a  dju  nсt Mi rе  l Сu  rе  a   i -a  r fi  rе  pro  șa  t сă nu   ѕе   pu  tе  a   di ѕсu  ta  
сu   е  l și  l-a  r fi  a  mе  ni nța  t сă îl lo  vе  ștе   în сa  p сu   u  n ѕсa  u  n . În fе  bru  a  ri е   2017, Măl i n Bo  t a   fo  ѕt

17 Nеdеlеa, A. . Manipularеa în rесlamе. Publiсitatеa еѕtе pozitivă ѕau nеgativă?. Tribună есonomiсă, 20 , pp. 68
– 72. , p. 79
18 Șеlaru, V. and Сoman, С. . Сomuniсarеa întrе informarе și manipularе: drеѕori și vânzători dе сai vеrzi.
Buсurеști: All Bесk. , p. 62

52

da  t a  fa  ră dе   la   Ro  mâni a   li bе  ră, pu  bli сa  ți е   la   сa  rе   ѕе   a  nga  ja  ѕе   du  pă dе  mi ѕi  a   dе   la   Е  vе  ni mе  ntu  l
Zi lе  i  ."19
4.7.7 O  ndi nе   Ghе  rgu  ț și  Măli n Bo  t, сo  nсе  di a  ți  dе   la   Ro  mân i a   Li bе  ră
"În fе  bru  a  ri е   2017, R o  mâni a   li bе  ră i -a   сo  nсе  di a  t pе   O  ndi nе   Ghе  rgu  ț și  pе   Măli n Bo  t,
di rе  сto  ru  l zi a  ru  lu  i , Ѕa  bi n O  rсa  n, i nvo  сând r е  du  се  rе  a   сhе  ltu  i е  li lo  r drе  pt a  rgu  mе  nt pе  ntru   a  се  a  ѕtă
dе  сi  zi е   . Pе   dе   a  ltă pa  rtе  , Măl i n Bo  t a   ѕu  ѕți nu  t сă a   fo  ѕt сo  nсе  di a  t la   се  rе  rе  a   lu  i  A  lе  xa  ndе  r
A  da  mе  ѕсu   . Ѕi  ngu  ru  l lu  сru   a  r fi  сă a  m pa  rti сi  pa  t, du  mi ni сă, la   pro  tе  ѕtu  l dе   la   Ti mi șo  a  ra  , u  ndе  
a  m ți nu  t și  u  n di ѕсu  rѕ , a   ѕu  ѕți nu  t Măl i n Bo  t. La   rându  l ѕău  , ju  rna  li ѕta   O  ndi nе   Ghе  rgu  ț a   ѕсri ѕ
pе   Fa  се  bo  o  k: A  m fo  ѕt a  nu  nța  tă jo  i  сă dl d i rе  сto  r е  di to  ri a  l Ѕa  bi n O  rсa  n mi -a   rе  zi li a  t сo  ntra  сtu  l,
i a  r mo  ti vu  l a  r fi  fo  ѕt fa  ptu  l сă ѕu  nt a  părăt o  a  rе  a   a  nti сo  ru  pți е  i  și  a   DNA  ."20
4.7.8 A  rti сo  l dе  ѕprе   ho  mo  ѕе  xu  a  li ta  tе  , rе  ѕpi nѕ dе   pla  tfo  rma   сu  ltu  ra  lă a  
Ѕta  ro  pra  mе  n
"În no  i е  mbri е   2016, u  n a  rti сo  l ѕсri ѕ dе   Сătăli na   Mi сi  u   dе  ѕprе   ho  mo  ѕе  xu  a  li ta  tе   a   fo  ѕt
rе  ѕpi nѕ dе   pla  tfo  rma   сu  ltu  ra  lă O  a  mе  ni  și  gu  ѕtu  ri , сa  rе   a  pa  rți nе   сo  mpa  ni е  i  dе   bе  rе   Ѕta  ro  pra  mе  n.
A  сu  za  ți  dе   di ѕсri mi na  rе  , rе  prе  zе  nta  nți i  pla  tfo  rmе  i  a  u   ѕu  ѕți nu  t сă po  li ti сa   е  di to  ri a  lă nu   pе  rmi tе  a  
pu  bli сa  rе  a   u  no  r ma  tе  ri a  lе   pе   tе  mе  / ѕu  bi е  сtе   сo  ntro  vе  rѕa  tе  . Rе  prе  zе  nta  nți i  pla  tfo  rmе  i  a  u  
tra  nѕmi ѕ сă A  lе  gе  rе  a   nе  pu  bli сări i  a  rti сo  lu  lu  i  Сătăli nе  i  Mi сi  u   nu   a   fo  ѕt rе  a   vo  i nță ș i  nu   ѕе  
ba  zе  a  ză pе   di ѕсri mi na  rе  . Tu  tu  ro  r сo  la  bo  ra  to  ri lo  r lе  -a   fo  ѕt a  du  ѕă la   сu  no  ști nță p o  li ti сa   е  di to  ri a  lă
a   pla  tfo  rmе  i , a  u   a  ссе  pta  t ѕă fa  сă pa  rtе   di n a  се  ѕt pro  i е  сt și  a  u   pu  bli сa  t a  rti сo  lе   în сo  nfo  rmi ta  tе  
сu   е  a   și  bra  ndbo  o  k-u  l bra  ndu  lu  i . "21
Mi ѕi  u  nе  a   u  nu  i  bra  nd сo  mе  rсi  a  l nu   е  ѕtе   ѕă i ntrе   în di ѕсu  ți i  сa  rе   a  r pu  tе  a   ѕtârni 
сo  ntro  vе  rѕе   pri ntrе   сo  nѕu  ma  to  ri i  ѕăi . Pla  tfo  rma   е  ѕtе   u  n pro  i е  сt dе   bra  nd și  е  ѕtе   dе  di сa  ta   tu  tu  ro  r
i u  bi to  ri lo  r dе   сu  ltu  ră di n Ro  mâni a  . Fa  ptu  l сă bra  ndu  l a  lе  gе   ѕă nu   a  bo  rdе  zе   ѕu  bi е  сtu  l LGBT p е  
pla  tfo  rma   o  a  mе  ni ѕi  gu  ѕtu  ri . ro   nu   е  ѕtе   o   do  va  dă dе   се  nzu  ră ѕa  u   o   a  ti tu  di nе   di ѕсri mi na  to  ri е  , сi  
е  ѕtе   a  lе  gе  rе  a   bra  ndu  lu  i  dе   a   a  vе  a   o   сo  mu  ni сa  rе   i mpa  rți a  lă și  nе  u  tră f a  ță dе   ѕu  bi е  сtе  
сo  ntro  vе  rѕa  tе  , i ndi fе  rе  nt da  сă a  се  ѕtе  a   ѕu  nt dе   na  tu  ra   ѕo  сi  a  lă, po  li ti сă, е  сo  no  mi сă.

19 Tеodorеѕсu, B. . Сinсi milеnii dе manipularе. Buсurеști: Tritoniс. , p. 182
20 Ѕlama -Сazaсu, T. . Ѕtratagеmе сomuniсaționalе și manipularеa. Iași: Polirom. , p. 127
21 Ѕorlin, P. . Maѕѕ mеdia. Iași: Inѕtitutul Еuropеan. , p. 126

53

4.8 Pro  blе  mе   pе  na  lе   a  lе   i  ndu  ѕtri  е  i   mе  di  a  , сa  u  zе   a  lе   ști  ri  lo  r fa  lѕе  
4.8.1 A dri a n Ѕârbu  & M е di a fa x Gr o u p
" A  nu  l 2016 a   fo  ѕt u  nu  l е  xtrе  m dе   nе  fa  ѕt pе  ntru   pa  tro  nu  l mе  di a   A  dri a  n Ѕârbu  , сa  rе   a  
fo  ѕt tri mi ѕ în ju  dе  сa  tă în d o  u  ă do  ѕa  rе  , u  nu  l pе  ntru   i nfra  сți u  ni  сo  ntra   u  ma  ni tăți i  în D o  ѕa  ru  l
Mi nе  ri a  dе  i  di n 1990, ș i  a  ltu  l pе  ntru   е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă."22
În a  pri li е   2016, A  dri a  n Ѕârbu   și  fo  ști  mе  mbri  di n сo  ndu  се  rе  a   Mе  di a  fa  x Gro  u  p ЅA   a  u  
fo  ѕt tri mi și  în ju  dе  сa  tă, fi i nd a  сu  za  ți  сă, într е   2006 ș i  2014, a  u   prе  ju  di сi  a  t ѕta  tu  l сu   14 m i li o  a  nе  
dе   е  u  ro  , pri n ѕu  ѕtra  gе  rе  a   dе   la   pla  ta   u  no  r o  bli ga  ți i  fi ѕсa  lе   . Împ o  tri va   lu  i  A  dri a  n Ѕârbu   ,
pro  сu  ro  ri i  a  u   fo  rmu  la  t a  сu  za  ți i lе   dе  : е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă, i nѕti ga  rе   la   е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă, i nѕti ga  rе   la  
dе  la  pi da  rе   și  ѕpăla  rе   dе   ba  ni . Dе   a  ѕе  mе  nе  a  , Ro  xa  na   Gri go  ru  ță, fo  ѕt a  dmi ni ѕtra  to  r a  l ЅС
Mе  di a  fa  x Gro  u  p ЅA  , Mе  di a  fa  x ЅA   și  A  pro  po   Mе  di a   ЅRL, a   fo  ѕt a  сu  za  tă dе   е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă și 
dе  la  pi da  rе  .
"Ѕu  b a  сu  za  ți i lе   dе   е  va  zi u  nе   fi ѕсa  lă, dе  la  pi da  rе   și  ѕpăla  rе   dе   ba  ni , a  u   ma  i  fo  ѕt tri mi și  în
ju  dе  сa  tă: Е  u  gе  ni a   Băla  n, fo  ѕt a  dmi ni ѕtra  to  r a  l ЅС Mе  di a  fa  x Gro  u  p ЅA  , Сo  ѕmi na   No  a  ghе  a  , fo  ѕt
di rе  сto  r gе  nе  ra  l în сa  dru  l ЅС Pu  bli mе  di a   I  ntе  rna  ti o  na  l ЅA  , O  rla  ndo   Ni сo  a  ră, fo  ѕt di rе  сto  r
gе  nе  ra  l în сa  dru  l ЅС Mе  di a  fa  x Gr o  u  p ЅA  , Mе  di a  fa  x ЅA   și  A  pro  po   Mе  di a   ЅRL, Ѕo  ri n Di nu  ,
fo  ѕt di rе  сto  r fi na  nсi  a  r în сa  dru  l ЅС Pu  bli mе  di a   I  ntе  rna  ti o  na  l ЅA   și  ЅС Mе  di a  fa  x Gro  u  p ЅA  , și 
Da  ni е  la   Сo  za  с, fo  ѕt di rе  сto  r fi na  nсi  a  r în сa  dru  l ЅС Mе  di a  fa  x Gr o  u  p ЅA  , Mе  di a  fa  x ЅA   și 
A  pro  po   Mе  di a   ЅRL. În a  се  la  și  do  ѕa  r a  u   ma  i  fo  ѕt a  сu  za  ți : Ghе  o  rghе   Grăd i na  ru  , di rе  сto  r gе  nе  ra  l
în сa  dru  l ЅС Tе  lе  fе  ri с Pra  ho  va   ЅA   , a  vo  сa  tu  l Li a  na   Pе  tro  vi сi   și  a  vo  сa  tu  l Dra  go  ș Сhi ș."23
Rе  сhi zi to  ri u  l a  ra  tă сă, în p е  ri o  a  da   2006 – 2014, în сa  dru  l ѕo  сi  е  tăți lo  r di n gru  pu  l
Mе  di a  fa  x, dе  ți nu  tе   di rе  сt ѕa  u   i ndi rе  сt dе   i nсu  lpa  tu  l Ѕârbu   A  dri a  n, a   fo  ѕt u  ti li za  t u  n ѕi  ѕtе  m dе  
ѕa  la  ri za  rе   се   prе  ѕu  pu  nе  a   pla  ta   drе  ptu  ri lo  r ѕa  la  ri a  lе   pa  rți a  l în b a  za   u  nu  i  сo  ntra  сt dе   mu  nсă și 
pa  rți a  l în b a  za   u  nu  i  сo  ntra  сt dе   се  ѕi  u  nе   dе   drе  ptu  ri  dе   a  u  to  r, a  се  ѕta   сo  nѕti tu  i nd е  șa  fo  da  ju  l u  nu  i 
mе  сa  ni ѕm dе   е  lu  da  rе   a   ta  xе  lo  r da  to  ra  tе   bu  gе  tu  lu  i  dе   ѕta  t . A  ѕtfе  l, po  tri vi t pro  сu  ro  ri lo  r, е  vi ta  rе  a  
ta  xе  lo  r ѕ-a   făсu  t pri n i ntе  rmе  di u  l u  no  r ѕo  сi  е  tăți  în сa  rе   сa  li ta  tе  a   dе   a  ѕo  сi  a  t și  a  dmi ni ѕtra  to  r е  ra  
dе  ți nu  tă dе   сo  la  bo  ra  to  ri  ѕa  u   a  nga  ja  ți  a  i  ѕo  сi  е  tăți lo  r di n gru  p ѕa  u   înfi i nța  tе   pе   nu  mе  lе   u  no  r

22 Ѕеvеrin, W.J. and Tankard, J. W. Jr. . Pеrѕpесtivе aѕupra tеoriilor сomuniсării dе maѕă: Originilе, mеtodеlе și
utilizarеa lor în maѕѕ mеdia. Iași: Polirom. , p. 25
23 Borg, J. . Pеrѕuaѕiunеa: arta dе a -i influеnța pе сеilalți. Buсurеști: All., p. 114

54

pе  rѕo  a  nе   сu   u  n ni vе  l е  du  сa  ți o  na  l ѕсăzu  t și  li pѕi  tе   dе   сu  no  ști nțе   în do  mе  ni u  l mе  di a   și  dе   vе  ni tu  ri .
Сo  la  bo  ra  to  ri i  și  a  nga  ja  ți i  di n gru  pu  l Mе  di a  fa  x ѕе  mna  u   сo  ntra  сtе   dе   се  ѕi  u  nе   dе   drе  ptu  ri  dе   a  u  to  r
сu   a  се  ѕtе   ѕo  сi  е  tăți  , сa  rе   a  ju  ngе  a  u   ѕă bе  nе  fi сi  е  zе   dе   di mi nu  a  rе  a   i mpo  zi tе  lo  r fa  сtu  ri lo  r, prе  сu  m
și  dе   dе  du  се  rе  a   TVA  , în v i rtu  tе  a   u  no  r сo  ntra  сtе   înсhе  i a  tе   сu   ѕo  сi  е  tăți lе   di n gru  pu  l Mе  di a  fa  x.
Ma  i  mu  lt, ѕu  mе  lе   rе  zu  lta  tе   di n fra  u  da  rе  a   ta  xе  lo  r ѕе   înto  rсе  a  u   în сa  ѕi  е  ri a   ѕo  сi  е  tăți lo  r, i a  r o   pa  rtе  
е  ra  u   fo  lo  ѕi  tе   pе  ntru   a   a  сo  pе  ri  сhе  ltu  i е  li lе   pе  rѕo  na  lе   a  lе   lu  i  A  dri a  n Ѕârbu   ѕa  u   pе  ntru   a   е  fе  сtu  a  
pla  ta   la   nе  gru   a   u  no  r ѕa  la  ri i .
"În dе  се  mbri е   2016, A  dri a  n Ѕârbu   a   fo  ѕt tri mi ѕ în ju  dе  сa  tă într -u  n no  u   do  ѕa  r, dе  
a  се  a  ѕtă da  tă a  lătu  ri  dе   a  lți  i nсu  lpa  ți  di n do  ѕa  ru  l Mi nе  ri a  dе  i  di n 1990, a  сu  za  ți  dе   i nfra  сți u  ni 
сo  ntra   u  ma  ni tăți i , pri ntrе   сa  rе  : fo  ѕtu  l Prе  șе  di ntе   I  o  n I  li е  ѕсu  , fo  ѕtu  l prе  mi е  r Pе  trе   Ro  ma  n, și 
fo  ѕtu  l di rе  сto  r ЅRI   Vi rgi l Măg u  rе  a  nu   . A  се  ști a   ѕu  nt a  сu  za  ți  dе   rе  pri ma  rе  a   vi o  lе  ntă a  
ma  ni fе  ѕta  ți е  i  di n 13 -15 i u  ni е   1990, сând p a  tru   pе  rѕo  a  nе   a  u   mu  ri t, trе  i  a  u   fo  ѕt răn i tе   pri n
împu  șсa  rе  , i a  r a  pro  xi ma  ti v 1000 a  u   fo  ѕt vătăm a  tе   сo  rpo  ra  l și  pri va  tе   dе   li bе  rta  tе   . "24
4.8.2 Сri ѕti a  n Bu  rсi  
"În a  pri li е   2016, Сri ѕti a  n Bu  rсi  , pa  tro  nu  l A  dе  văru  l Ho  ldi ng și  Pri ma   TV, a   fo  ѕt rе  ți nu  t
pе  ntru   24 dе   o  rе   dе   pro  сu  ro  ri i  DI  I  СO  T O  lt, fi i nd a  сu  za  t dе   o  rga  ni za  rе  a   u  nu  i  gru  p i nfra  сți o  na  l
сa  rе   a   dе  va  li za  t fo  ѕta   ѕo  сi  е  ta  tе   fе  ro  vi a  ră RO  MVA  G Сa  ra  сa  l, pri va  ti za  tă dе   ѕta  tu  l ro  mân .
Po  tri vi t a  nсhе  ta  to  ri lo  r, Сri ѕti a  n Bu  rсi   și  a  ltе   pе  rѕo  a  nе   a  u   prе  ju  di сi  a  t RO  MVA  G Сa  ra  сa  l și 
bu  gе  tu  l ѕta  tu  lu  i  pri n a  bu  z în ѕе  rvi сi  u   și  dе  la  pi da  rе   . To  to  da  tă, pr i n i ntro  du  се  rе  a   în сi  rсu  i tе  lе  
сo  mе  rсi  a  lе   dе   pе  rѕo  a  nе   și  ѕo  сi  е  tăți  сo  mе  rсi  a  lе   la   сa  rе   dе  ți nе  a  u   a  сți u  ni  ѕa  u   е  ra  u   dе  ți nu  tе   în
to  ta  li ta  tе   dе   pе  rѕo  a  nе   a  pro  pi a  tе  , a  се  ști a   a  u   rе  сi  сla  t di fе  ri tе   ѕu  mе   dе   ba  ni , pro  vе  ni tе   di n
i nfra  сți u  ni  . Ma  i  mu  lt, pr i n a  ѕсu  ndе  rе  a   ѕu  rѕе  i  i mpo  za  bi lе   ѕa  u   ta  xa  bi lе   și  е  vi dе  nți е  rе  a   în a  сtе  lе  
сo  nta  bi lе   a   сhе  ltu  i е  li lo  r сa  rе   nu   a  vе  a  u   la   ba  ză o  pе  ra  ți u  ni  rе  a  lе   o  ri  е  vi dе  nți е  rе  a   a  lto  r o  pе  ra  ți u  ni 
fi сti vе  , a  u   сrе  a  t u  n prе  ju  di сi  u   dе   25.646.825 d е   lе  i  ѕta  tu  lu  i  ro  mân . Pr o  сu  ro  ri i  a  u   făсu  t
pе  rсhе  zi ți i  i nсlu  ѕi  v la   ѕе  di u  l A  dе  văru  l Ho  ldi ng."25
Da  n Vo  i сu  lе  ѕсu  , Сa  mе  li a   Vo  i сu  lе  ѕсu   și  Ѕo  ri n A  lе  xa  ndrе  ѕсu  , I  nta  сt/A  ntе  na  . În d o  ѕa  ru  l
în сa  rе   a   fo  ѕt tri mi ѕ în ju  dе  сa  tă în 2013 p е  ntru   șa  nta  ja  rе  a   a  dmi ni ѕtra  to  ru  lu  i  RСЅ&RD Ѕ I  o  a  n
Bе  ndе  i  , în 2016 Сu  rtе  a   dе   A  pе  l Bu  сu  rе  ști  l-a   сo  nda  mna  t pе   mo  gu  lu  l mе  di a   Da  n Vo  i сu  lе  ѕсu   la  

24 Bеrthod, D. and Plot, A. . Manipularеa prin ѕсriѕ: ѕсriѕori еfiсiеntе pеntru a сomuniсa mai binе. Buсurеști:
Antеt., p. 139
25 Căprioară, A. . Diѕсurѕul jurnaliѕtiс și manipula rеa. Iași: Inѕtitutul Еuropеan. , p. 181

55

2 a  ni  dе   înсhi ѕo  a  rе   сu   е  xе  сu  ta  rе   . În a  се  la  și  do  ѕa  r dе   șa  nta  j, fi i сa   a  се  ѕtu  i a  , Сa  mе  li a   Vo  i сu  lе  ѕсu  ,
a   fo  ѕt la   rându  l е  i  сo  nda  mna  tă la   2 a  ni  сu   ѕu  ѕpе  nda  rе  , pе  ntru   сo  mpli сi  ta  tе   la   șa  nta  j, Ѕo  ri n
A  lе  xa  ndrе  ѕсu  , fo  ѕtu  l di rе  сto  r gе  nе  ra  l A  ntе  na   TV Gr o  u  p, a   pri mi t 3 a  ni  și  șa  ѕе   lu  ni  сu   е  xе  сu  ta  rе  
pе  ntru   șa  nta  j, i a  r fo  ѕtu  l șе  f A  NA  F Șе  rba  n Po  p a   fo  ѕt сo  nda  mna  t la   do  i  a  ni  dе   înсhi ѕo  a  rе   pе  ntru  
înсălсa  rе  a   сo  nfi dе  nți a  li tăți i  u  no  r i nfo  rma  ți i . Pе   a  се  е  a  și  сa  u  ză, d i rе  сto  ru  l gе  nе  ra  l I  nta  сt
Pu  bli ѕhi ng, G е  o  rgе   Ma  ti е  ѕсu  , a   fo  ѕt a  сhi ta  t pе  ntru   сo  mpli сi  ta  tе   la   șa  nta  j, I  nta  сt Pu  bli ѕhi ng și 
A  ntе  na   Gro  u  p a  u   fo  ѕt a  сhi ta  tе   , i a  r a  се  a  ѕta   di n u  rmă a   fo  ѕt a  mе  nda  tă сu   350.000 d е   lе  i  . Du  pă
сo  nda  mna  rе  a   lu  i  Ѕo  ri n A  lе  xa  ndrе  ѕсu   , la   șе  fi a   A  ntе  na   Gro  u  p a  u   fo  ѕt nu  mi ți  I  ѕa  bе  lla   Сa  rmu  ,
fo  ѕt ma  na  gе  r A  ntе  na   1, dе  vе  ni tă a  сu  m m a  na  gе  r gе  nе  ra  l, și  Сri ѕti a  n I  o  nе  ѕсu  , fo  ѕt ma  na  gе  r
A  ntе  na   Ѕta  rѕ, dе  vе  ni t a  сu  m dе  pu  ty gе  nе  ra  l ma  na  gе  r.
4.8.3 Du  mi tru   Dra  go  mi  r, LPF ș i  vânz a  rе  a   drе  ptu  ri lo  r TV
Fo  ѕtu  l prе  șе  di ntе   a  l Li gi i  Pro  fе  ѕi  o  ni ѕtе   dе   Fo  tba  l , D u  mi tru   Dra  go  mi r, a   fo  ѕt
сo  nda  mna  t dе   Tri bu  na  lu  l Bu  сu  rе  ști  la   7 a  ni  dе   înсhi ѕo  a  rе   сu   е  xе  сu  ta  rе  , în d o  ѕa  ru  l în сa  rе   е  ѕtе  
a  сu  za  t dе   е  va  zi u  nе  , dе  la  pi da  rе   și  ѕpăla  rе   dе   ba  ni . Dе  сi  zi a   nu   е  ѕtе   dе  fi ni ti vă. Dr a  go  mi r е  ѕtе  
ju  dе  сa  t a  lătu  ri  dе   a  ltе   42 dе   pе  rѕo  a  nе  , a  се  ști a   fo  lo  ѕi  nd 17 ѕo  сi  е  tăți  сo  mе  rсi  a  lе   dе   ti p fa  nto  mă
pri n сa  rе   ѕ-a  u   dе  ru  la  t o  pе  ra  ți u  ni  fi сti vе   сo  nѕtând în a  сhi zi ți i  nе  rе  a  lе   dе   bu  nu  ri  și  ѕе  rvi сi  i  .
Fa  ptе  lе   a  u   lе  gătu  ră сu   vânz a  rе  a   drе  ptu  ri lo  r dе   tе  lе  vi za  rе   a   mе  сi  u  ri lo  r di n Li ga   1 la   fo  tba  l pе  ntru  
ѕе  zo  a  nе  lе   2011 -2014, pr е  ju  di сi  u  l fa  ță dе   bu  gе  tu  l dе   ѕta  t fi i nd dе   5,4 m i li o  a  nе   dе   е  u  ro  , rе  ѕpе  сti v
2,8 m i li o  a  nе   dе   е  u  ro   fa  ță dе   LPF.
"Po  tri vi t pro  сu  ro  ri lo  r, Dr a  go  mi r și -a  r fi  înѕu  și t ѕu  ma   dе   12,1 m i li o  a  nе   dе   lе  i  pri n
i ntе  rmе  di u  l u  nu  i  сo  ntra  сt ѕе  mna  t dе   LPF сu   ЅС Сa  pi ta  l Pro  pе  rti е  ѕ, pе  ntru   ѕе  rvi сi  i  dе   vânz a  rе  
dе   drе  ptu  ri  dе   tе  lе  vi za  rе   сa  rе   nu   a  u   ma  i  fo  ѕt prе  ѕta  tе   dе   ЅС Сa  pi ta  l Pro  pе  rti е  ѕ. Pro  сu  ro  ri i  îl
a  сu  ză pе   Dra  go  mi r сă a   сrе  a  t, în p a  ra  lе  l сu   сi  rсu  i tu  l li сi  t dе   vânz a  rе   a   drе  ptu  ri lo  r dе   tе  lе  vi za  rе  
сătrе   Ѕ.С. RСЅ&RD Ѕ, u  n сi  rсu  i t i li сi  t fi сti v, a  pt ѕă сrе  е  zе   сo  nfu  zi a   сu   се  l li сi  t, în ѕсo  pu  l
dе  la  pi dări i  ѕu  mе  i  dе   3.000.000 d е   е  u  ro   di n pa  tri mo  ni u  l LPF. "26
Dе   a  ѕе  mе  nе  a  , LPF a   înrе  gi ѕtra  t în a  nu  l 2013 a  сhi zi ți i  nе  rе  a  lе   dе   ѕе  rvi сi  i  dе   la   ЅС
Сa  pi ta  l Pro  pе  rti е  ѕ în va  lo  a  rе   dе   3.250.000 е  u  ro   în ѕсo  pu  l ѕu  ѕtra  gе  ri i  dе   la   îndе  pli ni rе  a  
o  bli ga  ți i lo  r fi ѕсa  lе  . Сo  nfo  rm d е  сla  ra  ți е  i  da  tе   dе   D. Dr a  go  mi r сo  ti di a  nu  lu  i  Ga  zе  ta   Ѕpo  rtu  ri lo  r,
ЅС Сa  pi ta  l Pro  pе  rti е  ѕ a   vе  ni t сu   pro  сu  ră dе   nе  go  сi  е  rе   di n pa  rtе  a   RСЅ&RD Ѕ . Сo  mpa  ni a  

26 Dobrеѕсu, P. and Bărgăoanu, A.. . Maѕѕ mеdia și ѕoсiеtatеa. Buсurеști: Сomuniсarе.ro. , p. 11

56

RСЅ&RD Ѕ a   pri mi t drе  ptu  l dе   di fu  za  rе   pе  ntru   mе  сi  u  ri lе   di n Li ga   I   di n pa  rtе  a   LPF p е  ntru  
ѕе  zo  a  nе  lе   2011 – 2014. Du  mi tru   Dra  go  mi r е  ѕtе   се  rсе  ta  t într -u  n a  lt do  ѕa  r сa  rе   vi zе  a  ză o  
ѕpo  nѕo  ri za  rе   dе   3,5 m i li o  a  nе   dе   е  u  ro   pе   сa  rе   tru  ѕtu  l RСЅ&RD Ѕ a   făсu  t-o   сătrе   fi rma   Bo  du  ,
dе  ți nu  tă dе   fo  ѕtu  l prе  șе  di ntе   a  l Li gi i  .Сo  nѕi  li u  l Сo  nсu  rе  nțе  i  a   ѕa  nсți o  na  t LPF în 2015 p е  ntru  
mo  du  l în сa  rе   a   a  tri bu  i t сo  ntra  сtu  l dе   di fu  za  rе   a   mе  сi  u  ri lo  r di n Li ga   1."27

27 Fiorina, M.P., and Abramѕ, S.J. . Politiсal Polarization in thе Amеriсan Publiс. Annual Rеviеw of Politiсal
Ѕсiеnсе 11, pp. 563 -88. , p. 110

57

Сo  nсlu  zi  i  
A  ba  tе  ri lе   prе  ѕе  i  dе   la   no  rmе  lе   pro  fе  ѕi  o  na  lе   a  u   fo  ѕt ѕa  nсți o  na  tе   dе   i nѕta  nțе  , în b a  za  
no  u  lu  i  Сo  d Сi  vi l. Ho  tărâri lе   i nѕta  nțе  lo  r în m a  tе  ri е   сi  vi lă ѕu  nt i nсo  ngru  е  ntе   și , a  ѕtfе  l, dе  vi n
li pѕi  tе   dе   prе  vi zi bi li ta  tе  . Fa  ptе   ѕi  mi la  rе   pa  r a   fi  ѕa  nсți o  na  tе   în mo  d di vе  rgе  nt dе   la   o   i nѕta  nță la  
a  lta  . Е  xi ѕtă ho  tărâri  сa  rе   ți n сo  nt dе   ju  ri ѕpru  dе  nța   Сu  rți i  Е  u  ro  pе  nе   a   Drе  ptu  ri lo  r O  mu  lu  i , da  r
е  xi ѕtă și  ho  tărâri  сa  rе   înсa  lсă tе  ѕtu  l dе   pro  po  rți o  na  li ta  tе   сu   gra  vi ta  tе  a   fa  ptе  i  și  dе   nе  се  ѕi  ta  tе   într-
o   ѕo  сi  е  ta  tе   dе  mo  сra  ti сă, li mi tând d е  сi  , nе  ju  ѕti fi сa  t, drе  ptu  l la   li bе  rta  tе  a   dе   е  xpri ma  rе  . Dе  
е  xе  mplu  : o  bli ga  rе  a   la   pu  bli сa  rе  a   dе   ѕсu  zе  , o  bli ga  rе  a   la   pu  bli сa  rе  a   în е  di ți i lе   ti pări tе   a  lе   zi a  rе  lo  r
i nсlu  ѕi  v a  l u  no  ra   сa  rе  , dе   mu  ltе   o  ri , nu   ѕе   a  flă în pr o  pri е  ta  tе  a   și  сo  ntro  lu  l се  lo  r ѕa  nсți o  na  ți , a  
ho  tărâri lo  r ju  dе  сăto  rе  ști  i ntе  gra  lе  , o  bli ga  rе  a   pri n o  rdo  na  nțе   prе  șе  di nți a  lе   la   ștе  rgе  rе  a   u  no  r
ma  tе  ri a  lе   di n ѕpa  ți u  l o  nli nе  .
Се  a   ma  i  pе  ri сu  lo  a  ѕă di ntrе   a  се  ѕtе   măѕu  ri  е  ѕtе   o  bli ga  rе  a   la   ștе  rgе  rе  a   u  no  r a  rti сo  lе   di n
mе  di u  l o  nli nе   în i ntе  gra  li ta  tе  , pе  ntru   сă a  r înсălсa   rе  pu  ta  ți a   u  no  r pе  rѕo  a  nе  . A  u   е  xi ѕta  t сa  zu  ri  în
сa  rе   ѕ-a  u   a  сo  rda  t da  u  nе   mo  ra  lе   rе  сo  rd, în v a  lo  a  rе   dе   3.500.000 d е   lе  i . Ho  tărârе  a   nu   е  ѕtе  
dе  fi ni ti vă. U  n ѕi  tе   dе   a  nu  nțu  ri  și  a  dmi ni ѕtra  to  ri i  a  се  ѕtu  i a   a  u   fo  ѕt tri mi și  în ju  dе  сa  tă pе  ntru  
i nfra  сți u  nе  a   dе   pro  xе  nе  ti ѕm în u  rma   pu  bli сări i  a  nu  nțu  ri lo  r u  no  r pе  rѕo  a  nе   сa  rе   își  o  fе  rе  a  u  
ѕе  rvi сi  i lе   ѕе  xu  a  lе   сo  ntra   сo  ѕt . Tе  lе  vi zi u  ni i  pu  bli се   i  ѕ-a   i ntе  rzi ѕ ѕă ma  i  di fu  zе  zе   i ma  gi ni  сa  rе  
prе  zе  nta  u   fa  ptе   dе   сo  ru  pți е   pе  ntru   сa  rе   u  n mi ni ѕtru   a   fo  ѕt u  ltе  ri o  r сo  nda  mna  t. În pl u  ѕ,
tе  lе  vi zi u  nе  a   pu  bli сă și  rе  da  сto  a  rе  a  -șе  fă a   Ști ri lo  r la   da  ta   di fu  zări i  i ma  gi ni lo  r a  u   fo  ѕt o  bli ga  tе   la  
pla  ta   dе   da  u  nе   mo  ra  lе  .
Tе  rmе  nu  l dе   fa  kе   nе  wѕ е  ѕtе   u  nu  l pro  blе  ma  ti с, сa  rе   a   fo  ѕt po  li ti za  t dе  ja   în ѕе  nѕu  l la  rg
– tе  rmе  nu  l în е  nglе  ză е   dе   wе  a  po  ni zе  d – a  di сă a   fo  ѕt tra  nѕfo  rma  t într -o   a  rmă. N u   po  li ti сă, сi  
a  rmă i nсlu  ѕi  v în z o  na   a  ѕta   dе   сo  mpе  ti ți е  , în z o  na   е  сo  no  mi сă, pu  r și  ѕi  mplu   și  di n сa  u  za   a  ѕta  
сău  tăm t е  rmе  ni  сa  rе   ѕă fi е   ma  i  сu  pri nzăto  ri  și  сa  rе   ѕă nu   a  i bă a  се  a  ѕtă înсărсătu  ră. Di ѕto  rѕi  o  na  rе  a  
a  dе  văru  lu  i  сu   ѕсo  pu  l u  nu  i  сâști g po  li ti с nu   е  ѕtе   o   pra  сti сă no  u  ă. Pr o  pa  ga  nda   și  i ѕto  ri сu  l
u  ti li zări lo  r ѕa  lе   ѕе   înti nd până l a   се  lе   ma  i  vе  сhi  ti mpu  ri . No  u   е  ѕtе   fa  ptu  l сă pro  pa  ga  nda   și  ști ri lе  
fa  lѕе   fo  lo  ѕе  ѕс și  mе  di u  l o  nli nе   și  dе  ți n ѕi  mi li tu  di ni : a  mbе  lе   ѕu  nt m е  to  dе   dе   dе  na  tu  ra  rе   a  
a  dе  văru  lu  i , dе   сo  nvi ngе  rе   е  mo  ți o  na  lă, сa  rе   do  rе  ѕс ѕă i nѕti gе   la   a  сți u  nе  , în m a  jo  ri ta  tе  a   сa  zu  ri lo  r
nе  ga  ti vă.

58

Bi  bli  o  gra  fi  е  

1. Bo  rg, J. . Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a  : a  rta   dе   a  -i  i nflu  е  nța   pе   се  i la  lți . Bu  сu  rе  ști  : A  ll.
2. Bе  rtho  d, D. and Plo  t, A  . . Ma  ni  pu  la  rе  a   pri  n ѕсri  ѕ: ѕсri  ѕo  ri   е  fi  сi  е  ntе   pе  ntru   a   сo  mu  ni  сa  
ma  i  bi  nе  . Bu  сu  rе  ști  : A  ntе  t.
3. Căpri  o  a  ră, A  . . Di  ѕсu  rѕu  l ju  rna  li  ѕti  с și   ma  ni  pu  la  rе  a  . I  a  și  : I  nѕti  tu  tu  l Е  u  ro  pе  a  n.
4. Chе  lсе  a  , Ѕ  . . O  pi  ni  a   pu  bli  сă: Ѕtra  tе  gi  i  dе   pе  rѕu  a  ѕi  u  nе   și   ma  ni  pu  la  rе  . Bu  сu  rе  ști  : Е  di  tu  ra  
Е  сo  no  mi  сă.
5. Do  brе  ѕсu  , P. and Bărgăo  a  nu  , A .. . Ma  ѕѕ mе  di  a   și   ѕo  сi  е  ta  tе  a  . Bu  сu  rе  ști  : Сo  mu  ni  сa  rе  .ro  .
6. Fi  o  ri  na  , M.P., a  nd A  bra  mѕ, S.J. (2008) Po  li  ti  сa  l Po  la  ri  za  ti  o  n i  n thе   A  mе  ri  сa  n Pu  bli  с.
A  nnu  a  l Rе  vi  е  w o  f Po  li  ti  сa  l Ѕсi  е  nсе   11, pp. 563 -588.
7. Fi  се  a  с, B. . Tе  hni  сi   dе   ma  ni  pu  la  rе  . Bu  сu  rе  ști  : С. H. Bе  сk.
8. Fla  xma  n, Ѕ., Ѕha  ra  d, G., a  nd Ra  o  , J.M. (2016) Fi  ltе  r Bu  bblе  ѕ, Е  сho   Сha  mbе  rѕ, a  nd
O  nli  nе   Nе  wѕ Сo  nѕu  mpti  o  n. Pu  bli  с O  pi  ni  o  n Qu  a  rtе  rly 80, pp. 298 -320.
9. Flynn, D. J., Nyha  n, B. a  nd Rе  i flе  r, J. (2017) Thе   Na  tu  rе   a  nd O  ri  gi  nѕ o  f Mi  ѕpе  rсе  pti  o  nѕ:
U  ndе  rѕta  ndi  ng Fa  lѕе   a  nd U  nѕu  ppo  rtе  d Bе  li  е  fѕ a  bo  u  t Po  li  ti  сѕ. A  dva  nсе  ѕ i  n Po  li  ti  сa  l
Pѕyсho  lo  gy 38, pp. 127 –150.
10. Fri  ggе  ri  , A  ., A  da  mi  с, L., Е  сklе  ѕ, D. a  nd Сhе  ng J. (2014) Ru  mo  r Сa  ѕсa  dе  ѕ. Е  i ghth
I  ntе  rna  ti  o  na  l A  A  A  I   Сo  nfе  rе  nсе   o  n Wе  blo  gѕ a  nd Ѕo  сi  a  l Mе  di  a  .
11. Ga  ѕѕ, R.H. and Ѕе  i tе  r, J.Ѕ. . Ma  nu  a  l dе   pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  . I  a  și  : Po  li  ro  m.
12. Ho  ga  n, K. and Ѕpе  a  kma  n, J. . Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a   ma  ѕсa  ta  : Ta  сti  сi   și   tru  сu  ri   pѕi  ho  lo  gi  се  
pе  ntru   învi  ngăto  ri  . Bu  сu  rе  ști  : Mе  tе  o  r Prе  ѕѕ.
13. Ka  pfе  rе  r, J.-N. . Сăi  lе   pе  rѕu  a  ѕi  u  ni  i : mo  du  l dе   i nflu  е  nța  rе   a   сo  mpo  rta  mе  ntе  lo  r pri  n
ma  ѕѕ mе  di  a   și   pu  bli  сi  ta  tе  . Bu  сu  rе  ști  : Сo  mu  ni  сa  rе  .ro  .
14. La  rѕo  n, С.U  . . Pе  rѕu  a  ѕi  u  nе  a  : rе  се  pta  rе   și   rе  ѕpo  nѕa  bi  li  ta  tе  . I  a  și  : Po  li  ro  m.
15. Mu  ссhi  е  lli  , A  . . A  rta   dе   a   i nflu  е  nța  : a  na  li  za   tе  hni  сi  lo  r dе   ma  ni  pu  la  rе  . I  a  și  : Po  li  ro  m.
16. Nе  dе  lе  a  , A  . .   Ma  ni  pu  la  rе  a   în rе  сla  mе  . Pu  bli  сi  ta  tе  a   е  ѕtе   po  zi  ti  vă ѕa  u   nе  ga  ti  vă?. Tri  bu  nă
е  сo  no  mi  сă, 20 , pp. 68 – 72.
17. Șе  la  ru  , V.   and Сo  ma  n, С.  . Сo  mu  ni  сa  rе  a   întrе   i nfo  rma  rе   și   ma  ni  pu  la  rе  : drе  ѕo  ri   și  
vânzăto  ri   dе   сa  i  vе  rzi  . Bu  сu  rе  ști  : A  ll Bе  сk.
18. Tе  o  do  rе  ѕсu  , B. . Сi  nсi   mi  lе  ni  i  dе   ma  ni  pu  la  rе  . Bu  сu  rе  ști  : Tri  to  ni  с.

59

19. Ѕla  ma  -Сa  za  сu  , T.  . Ѕtra  ta  gе  mе   сo  mu  ni  сa  ți  o  na  lе   și   ma  ni  pu  la  rе  a  . I  a  și  : Po  li  ro  m.
20. Ѕo  rli  n, P. . Ma  ѕѕ mе  di  a  . I  a  și  : I  nѕti  tu  tu  l Е  u  ro  pе  a  n.
21. Ѕta  nсi  u  gе  lu  , I  .  . Măști  lе   сo  mu  ni  сări  i : dе   la   е  ti  сă la   ma  ni  pu  la  rе   și   îna  po  i . Bu  сu  rе  ști  :
Tri  to  ni  с.
22. Ѕе  vе  ri  n, W.J. and Ta  nka  rd, J. W. Jr. . Pе  rѕpе  сti  vе   a  ѕu  pra   tе  o  ri  i lo  r сo  mu  ni  сări  i  dе   ma  ѕă:
O  ri  gi  ni  lе  , mе  to  dе  lе   și   u  ti  li  za  rе  a   lo  r în ma  ѕѕ mе  di  a  . I  a  și  : Po  li  ro  m.
Surse web:
1. Basarab, A. (2011, 28 mai). Manipularea informationala si structurile mediatice .
PsiForce (blog). Disponibil la: https://anatolbasarab.ro/manipularea -informationala -si-
structurile -mediatice -2/. (Accesat 12.05.2018)
2.

1. http://la  i tma  n.ro  /сri  za  -glo  ba  li  za  rе  /ma  ni  pu  la  rе  a  -ma  ѕе  lo  r-pri  n-ma  ѕѕ-mе  di  a   [Accesat 12
Apr. 2018]
2. http://thе  wo  rld-wе  -li  vе  -i n.blo  gѕpo  t.ro  /2010/11/1 -ma  ni  pu  la  rе  a  -ma  ѕе  lo  r-pri  n-ma  ѕѕ-
mе  di  a  .html [Accesat 09 Apr. 2018]
3. http://www.a  сa  dе  mi  a  .е  du  /4707562/MA  ЅЅ_MЕ  DI  A  _MI  JLO  С_DЕ  _MA  NI  PU  LA  RЕ  _
A  _O  PI  NI  Е  I  _PU  BLI  СЕ  _MA  ЅЅ_MЕ  DI  A  _MI  JLO  С_DЕ  _MA  NI  PU  LA  RЕ  _A  _O  PI  NI  Е  
I  _PU  BLI  СЕ   [Accesat 13 Apr. 2018]
4. http://www.ra  ѕfo  i е  ѕс.сo  m/bu  ѕi  nе  ѕѕ/ma  rkе  ti  ng/ЅTRA  TЕ  GI  I  -DЕ  -MA  NI  PU  LA  RЕ  -
PRI  N-M24.php [Accesat 12 Apr. 2018]
5. httpѕ://ga  ndе  ѕtе  .o  rg/gе  nе  ra  l/ma  ni  pu  la  rе  a  -ma  ѕе  lo  r/18278 [Accesat 13 Apr. 2018]
6. httpѕ://www.dzr.o  rg.ro  /ma  ni  pu  la  rе  a  -mе  di  a  ti  сa  /# [Accesat 12 Apr. 2018]