Absolventă: Pracsiu Florentina -Alexandra 1 CUPRINS CAPITOLUL 1: ASPECTE T EORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE CALITATE …………….. 2 1.1 Evolu ția… [631503]

ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII
COLEGIULUI NAȚIONAL ,,MIRCEA
CEL BĂTRÂN” – RÂMNICU VÂLCEA
Lucrare de licență

Coordonator : Conf. Univ. Dr. Com ănescu Mihaela
Absolventă: Pracsiu Florentina -Alexandra

1
CUPRINS

CAPITOLUL 1: ASPECTE T EORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE CALITATE …………….. 2
1.1 Evolu ția conceptului de calitate ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.2 Principiile calit ății ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.3 Conceptul de calitate în educație ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.4 Conceptul de "calitate a educației" în raport cu lumea modernă ………………………….. ……… 9
1.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA INSTITU ȚIEI ANALIZATE ………………………….. ……………… 16
2.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
2.2 Descrierea Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân ” ………………………….. …………………… 17
2.3 Proiecte naționale și internaționale elaborate de Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân ” .. 19
2.4 Analiza SWOT a Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân ” ………………………….. ………….. 20
CAPITOLUL 3 : ASPECTE METODOLOGICE ………………………….. ………………………….. ……. 23
3.1 Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
3.2 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
3.3 Alegerea metodei de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……… Error! Bookmark not defi ned.

FACULTATEA DE ADMINIST RAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

2
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE CALITATE

1.1 Evolu ția conceptului de calitate

Calitatea este un termen mult m ai complicat decât pare. Definițiile din dicționar sunt de
obicei necorespunzătoare pentru a ajuta la înțelegerea deplină a conceptului. Calitatea este un
concept vechi. A fost folosit pe scară largă în domeniu l informațiilor și comunicării sociale și de
afaceri, dar este, de asemenea, un concept cotidian și filosofic. Cuvântul ,, calitate " este folosit
în multe contexte diferite de ingineri, oameni de marketing, lideri de afaceri, autorități, avocați,
mass -media, arhitecți, oameni obișnuiți etc. Cu toate acestea – chiar și în rândul profesioniștilor –
nu pare, în general, că există un acord referitor la definiția calității. Prin urmare, această
ambiguitate a cuvântului ,,calitate ” are ca rezulta t (Juhani, A., Kari, J., 2017, p. 252) :
 fragmentarea incontrol abilă a gândirii, a discuțiilor și a practicilor de calitate;
 interferențe informative sau probleme în contexte profesionale și superficialitatea
informațiilor și comunicării legate de calitate;
 confuzii conceptuale între rezultatele calitative și factorii de calitate, precum și între
calitate și mulți alți factori ;
 dezintegrarea fundației teoretice solide a profesiei de calitate.

De la antichitate la perioada modernă

Calitatea este un subiect antic și , în același timp, foarte comun și filosofic. Atât
cercetătorii, cât și oamenii obișnuiți au luat în considerare problemele legate de calitate pentru o
perioadă lungă de timp (Juhani, A., Kari, J., 2017, p. 253 ). Al Sayrafi (2003) afirmă faptul că
ideea de calitate a trecut prin diferite etape istorice. La începutul secolului al XX-lea, conceptul
de calitate era de origine japoneză, apoi ideea s -a răspândit în America de Nord, precum și în
țările occidentale. Aplicarea sa acoperă întregul sector economic și de producție. Același autor
consideră că e tapele dez voltării conceptului de calitate po t fi împărțite după cum urmează (Zaid,
Y., 2018, pp. 36 -37):

3
 Prima etap ă: controlul calității
Aceast ă etapă s -a extins între anii 1890 -1920 și este caracterizată de responsabilitatea
supravegherilor specializate în contr olul calității și urmărirea măsurătorilor și verificări lor
acestora asupra produselor realizate de instituții.
 A doua etapă: controlul statistic al calității
Extinsă între anii 1920 -1933, această etapă a fost caracterizată prin utilizarea funcției de
inspe cție și compararea rezultatelor cu cerințele de determinare a gradului de conformitate între
produs și specificațiile cerute pentru calitate.
 A treia etapă: apariția organizațiilor de calitate specializate
Această etapă a fost caracterizată de mai multe sc himbări în mediul industrial, mai ales după
recesiunea care a dus la apariția unor organizații specializate în controlul ca lității, economico –
capitaliste. Etapa a fost cuprins ă între anii 1940 -1960 .
 A patra etapă : îmbunătățirea calității ( extinsă între an ii 1960 -1980)
Această etapă se referă la activitățile desfășurate în vederea îmbunătățirii performanțelor pentru a
asigura satisfacerea nevoilor clienților, în condiții de eficacitate și eficientă.
 A cincea etapă : managementul calității (extinsă între anii 1980 -2000)
În această etapă a fost definit conceptul de management al calității ca fiind ansamblul
activităților care definește politica în domeniul calității, responsabilitățile, obiectivele și le
implementează în sistemul calității prin mijloace precum : planificarea, asigurarea, ținerea sub
control și îmbunătățirea calității.
Cuvântul ,,qualitas ’’ a apăru t pentru prima oară în cartea lui Cicero, ,, Academica ’’,
elaborată în anul 45 î.Hr., ca echivalent latin pentru cuvântul grecesc antic, ,,poiotes ’’ (calitate).
Conceptul de calitate a fost folosit și de Arist otel în lucrările sale (350 î.Hr.). Cele zece
,,categorii ’’1 binecunoscute enumeră toate tipurile posibile de lucruri care pot fi solicitate să
însemne orice obiect . Calitatea a fost una dintre aceste ,,categorii’’. Aristotel a dat d ouă sensuri
cuvântului calitate (Juhani, A., Kari, J., 2017, p. 253) :
 indicând modul în care un obiect se deosebește de alte ob iecte;
 percepția obiectului ca fiind bun sau rău .

1 Cele 10 categorii ale lui Aristotel sunt : esen ța, calitatea, cantitatea, locul, poziția, timpul, relația, acțiunea, posesia
și pasiunea.

4
În limbajul de zi cu zi, definiția calității este asociată cu explicația lui Aristotel și descrie
care sunt caracteristicile unui obiect sau modul în care obiectul este perceput în raport cu alte
lucruri. Când asociem ceva cuvâ ntului ,,calitate ’’, în mod normal subliniem aspectele sale
pozitive și s uccesul. Calitatea este un concept pe care fiecare dintre noi îl înțelege subiectiv și
holistic. Cu toate acestea, dacă analizăm în detaliu ce include conceptul de calitate în diferite
situații, ne confruntăm cu o varietate de perspective și percepții dife rite. În urma ideilor lui
Garvin , D. (1988), clasificăm diferitele semnificații ale conceptului de calitate, care au fost
dezvoltate în timp, conform următoar elor cinci grupe de definiții (Juhani, A., Kari, J., 2017, pp.
253-254):
1. Definițiile orientate spre produs , în care calitatea cuprinde proprietățile măsurabile ale
produsului, de exemplu, calitatea este viteza, eficacitatea, conținutul aurului etc. De asemenea,
calitatea produsului este reprezentată și de totalitatea caracteristicilor calitative ale acestuia.
2. Definiții orientate spre producție , în care calitatea este asociată cu îndeplinirea și
respectarea cerințelor. Aceste definiții sunt utilizate în tehnologia tradițională de calitate, care își
are rădăcinile în fabricarea produselor material e. Calitatea se referă la gradul de satisfacere a
unui produs sau la îndeplinirea cerințelor specificate. Orientarea în producție este de a atinge un
nivel bun de calitate (adică acceptabil) sau lipsit de defecte (defecte zero). Potrivit lui Juran
(1995) și a comentariilor lui Lillrank (2015) se pot distinge două cazuri:
 Calitate scăzută: s copul este lipsa integrității și gestionarea riscurilor , precum și gradul în
care produsul este fabricat în conformitate cu specificațiile;
 Calitate superioară: s copul este satisfacția clienților și gestionarea incertitudinii, precum
și livrarea conform contractului.
3. Definițiile bazate pe valoarea monetară , în cazul în care calitatea este valoarea monetară
a obiectului în uz, atunci când obiectul a fost achiziționat într -un anumit scop pentru a obține o
satisfacție personală sau din alte motive. Calitatea se formează în timpul fabricării produsului
împreună cu valoarea adăugată generată. În echilibrul clasic al pieței libere, această valoare
adăugată trebuie să respecte va loarea de schimb a produsului (adică prețul de cumpărare care
trebuie plătit). Calitatea este raportul dintre valoarea în utilizare și preț.
4. Valorile bazate pe definiții ale economiei reale , în care calitatea este valoarea de piață a
obiectului. Astfel, calitatea e ste valoarea obținută de la produs la satisfacerea nevoilor pe
parcursul vieții sale, indiferent de prețul plătit pentru produs . În acest caz, calitatea este

5
capacitatea produsului de a îndeplini nevoile și așteptările, chiar și cele latente, a le
consumatorului . Calitatea este legată de nevoile cumpărătorului și, prin urmare, este un concept
subiectiv.
5. Definiții euristice și mitice , în care calitatea este superioritate, excelență sau lux. Calitatea
nu poate fi măsurată sau chiar definită în m od explicit, ea se bazează pe ideile platonice .
Definițiile sunt în mare parte legate de calitatea produselor și situațiile organizaționale.
Nevoile moderne sunt mult mai ample, inclusiv calitatea în contextul indivizilor, organizațiilor și
societăților um ane. În plus față de categoriile de definiții menționate mai sus, există definiția
standard internațională a conceptului de calitate care a evoluat începând cu 1986 și vizează în
special toate tipurile de scopuri profesionale, în afaceri, producție, servic e și marketing .
Calitatea este un element esențial în succesul întreprinderilor de afaceri și este unul
dintre cele mai importante elemente ale concurenței pe pieț ele locale și internaționale. P entru a
atinge o calitate, este necesar să se dezvolte conti nuu produsul, serviciul și metoda de lucru.
Calitatea a devenit punctul central al multor organizați i guvernamentale și private. Organizații le
nu se mai limitează la simpla furnizare a serviciului sau a produsului, ci se concentrează pe
asigurarea calități i acelor servicii sau produse care sa tisfac cerințele beneficiarilor (Zaid, Y.,
2018, p.34) .
Definițiile calității variază la fel de mult ca și alte concepte. Calitatea are înțelesuri diferite în
funcție de evaluarea oamenilor, de interesele, prioritățile și obiectivele l or. Conceptul de calitate
este înrădăcinat în cuvântul latin (qualitas), care înseamnă natura omului sau a lucrurilor și
gradul său de rigiditate. A fost folosit pentru a însemna precizie și perfecțiune (Day, E.,
Castleberry, S. B., 1986 , pp. 94 -98). Termenul calitate este folosit , de asemenea, pentru a indica
un bun produs sau serviciu. Este greșit să credem că produsele sau serviciile de înaltă calitate
sunt doar cele m ai scumpe produse sau servicii. S unt considerate produse sau servici i de calitate
acelea care se potrivesc nevoilor și așteptărilor clienților în ceea ce privește performanța ridicată,
costul redus și disponibilitatea.
În economia globală a acestor ani, consumatorii pot alege produsele și serviciile oferite
de diferiți p roducători. Ceea ce va distinge întotdeauna un producător de concurenț ii săi este
raportul calitate / preț. Cu ajutorul calității, companiile de producție vor câștiga reputația pe
piață, în timp ce fără calitate, șansele de desfășurare a activităților pe t ermen lung sunt limitate.
Calitatea înseamnă proiectarea unui produs cu un set de caracter istici și o performanță ridicate , o

6
durabilitate ridicată, cu standardele de siguranță a utilizării, relevante și economice atunci când
sunt folosite de un cli ent (Zaid, Y., 2018, p.35) .
În ziua de azi, totul se schimbă, chiar și înțelesul cuvintelor. Acesta este cazul special al
cuvântului "calitate". Faptul că acest cuvânt este folosit în contexte aparent diferite poate duce la
confuzii care necesită explicații clar e. ,,Cel mai adesea, cuvântul <<calitate>> este asociat
caracteristicilor tehnice ale produsului. ’’ Această definiție tradițională s -a dovedit totuși prea
restrânsă, deoarece un produs poate avea caracteristici specifice, fără a putea satisface cerințele
clienților sau poate corespunde specificațiilor, însă clienții consideră utilizarea sa ca fiind
complicată. În cazul în care cerințele clienților nu sunt îndeplinite, conformitatea produsului cu
specificațiile contează mai puțin și nu se mai poate vorbi despre calitate. Philip Crosby, autorul
mai multor lucrări despre calitate, a subliniat că, pentru un produs, caracteristicile acestuia nu
sunt singurul criteriu pentru satisfacerea clientului. Pe această bază, el definește calitatea drept
"respectarea cerinț elor". Juran, americanul născut în România și promotor al managementului
calității, a definit calitatea produselor / serviciilor ca fiind "conformitatea cu scopul de
utilizare". Miezul acestei definiții este reprezentat de caracteristicile produsului, care corespund
cerințelor consumatorilor care pot accepta, într -o anumită măsură, unele deficiențe minore care
nu vor afecta cerințele de utilizare.
Edward Fuchs sprijină înțelegerea cerințelor clienților atunci când afirmă că un produs
este de calitate dacă "justifică prețul și este bun pentru utilizare" .
În v ersiunea din anul 1993 a vocabularului ISO (Organiza ția Internațională de
Standardizare) 8240, calitatea este definită ca "ansamblul caracteristicilor unui produs / serviciu
care îi oferă capacitatea de a satisface cerințele exprimate ale clienților". Calitatea este, de
asemenea, rezultatul unui raționament aparținând consumatorului , bazat, atunci când este
formulat, pe cerințele sale specifice. Pe această bază, calitatea poate fi definită ca fiind "grad ul de
satisfacere a cerințelor negociate cu partea beneficiară" (Zaid, Y., 2018, p.35) .

7
1.2 Principiile calit ății

La începutul secolului al XX -lea, conceptul de calitate a cunoscut patru abor dări esențiale
care include practici și principii ale conc eptului. Acestea sunt (Popescu, V. S., 2011, p. 43) :
1. Inspecția calității: se referă la acele activități destinate identificării produselor și
serviciilor necorespunzătoare deja finalizate și separarea lor de cele corespunzătoare. Această
etapă promoveaz ă concepte precum : creșterea randamentului și diviziunea muncii ;
2. Controlul calității : se referă la utilizarea specificațiilor și inspecția produselor finite
pentru proiectarea, producerea, revizuirea, susținerea și îmbunătățirea calității unui produs sa u a
unui serviciu. În această etapă se elimină componentele și produsele finite care nu se potrivesc cu
standardele și se pune accentul pe identificarea cauzelor apariției defectelor.
3. Asigurarea calității : asigurarea încrederii clien ților și a manage mentului organizației că
un produs/serviciu îndeplinește condițiile calității. În această etapă au fost promovate concepte
cheie precum : prevenirea defectelor și oferirea încrederii ;
4. Managementul total al calității : utilizarea eficientă a resurselor deținu te de organizație,
pe durata de viată a produsului sau serviciului pentru a satisface cerințele clienților, simultan cu
îmbunătăți rea rezultatelor întreprinderii . Managementul total al calității cuprinde și inspecția ,
controlul și asigurarea, iar concepte le cheie ale acestei etape sunt: excelența, zero defecte și
depășirea așteptărilor clienților.

1.3 Conceptul de calitate în educație

Conceptul de educație este înrădăcinat în cuvântul latin educo – educare care înseamnă
creștere, îngrijire, cultivare. Kant (1992) afirmă că s arcina principală a educației este de a
dezvolta în om toată perfecțiunea de care este capabil.
Conform dicționarului explicativ al limbii române, cuvâ ntul educație reprezintă
ansamblul măsurilor și metodelor aplicate sistematic și c onștient cu scopul formării și dezvoltării
facultăților intelectuale și fizice ale oamenilor sau ale colectivităților umane. Mai mult decât atât,
educația este considerată a fi un act social profund, prin care omul își descoperă personalitatea,
își manifes tă idealurile sociale și aspirațiile, determinând și punând în evidență evoluția
evenimentelor sociale.

8
În contextul educaț ional, omul îndeplinește atât rolul de educat, cât și de educator.
Acesta reprezintă cea mai importantă investiție a societății, fi ind în centrul preocupărilor sale.
Odată cu evoluția omului, educația apare ca necesitate de supraviețuire, dar mai târziu aceasta se
dezvoltă din nevoia de a transmite experiența acumulată de -a lungul timpul d e către membrii
unei comunități (Toca, I. 2002 , pp. 11 -13).
La nivel global, educația este considerată a fi principalul factor al dezvoltării economice,
sociale și umane durabile. ,,Educația este un drept fundamental al tuturor oamenilor care permite
crearea unei lumi mai sigure și mai prospere care s ă sprijine dezvoltarea personală și socială. ”
Acest aspect a fost subliniat de participanții la Conferința de la Salamanca (Spania) "Educație
pentru toți" , organizată de UNESCO și Ministerul Educației din Spania. Aceeași conferință a
arătat că exist ă numer oase părți ale lumii unde educația este deficitară și, de asemenea, faptul că
este important să acționăm în vederea asigurării educației la nivel global și pentru îmb unătățirea
calității procesului (Zaid, Y. 2018, p. 49 ).
Învățământul de calitate este con siderat unul dintre cei mai importanți factori în
dezvoltarea unei națiuni, atât la nivel global, cât și individual. Acesta reprezintă principala sursă
de investiții în oameni care ajută la evoluția unei țări. Orice țară își poate îmbunătăți statutul
socia l, cultural sau economic prin furnizarea de servicii și procese d e învățământ de înaltă
calitate (Zaid, Y. 2018, p. 50).
Calitatea sistemului de învățământ este determinată de modul în care instituțiile
educaționale își îndeplinesc obiectivele și de modul în care acestea își utilizează resursele
disponibile pentru a realiz a și a stabili aceste obiective . În aceste condiții, ca litatea
învățământului are un impact semnificativ asupra dezvoltării potențialului uman prin furnizarea
de resurse financiare și mate riale corelate pentru a crea un sistem educațional eficient. (Naveh
Ebrahim, A., Karami, V., 2006, pp. 61 -78)
Obiectivele necesare pentru dezvo ltarea serviciilor educaționale sunt (Zaid, Y. 2018, pp.
50-51):
 Crearea, îmbunătățirea și evaluarea continuă a programelor educaționale ;
 Îmbunătățirea continu ă a procesului de predare, precum și a competențelor necesare
personalului ;
 Transformarea procesul ui educațional într -un mod eficient di n punct de vedere al
costurilor;

9
 Orientare a spre crearea și promovarea or icărei forme de inovare în toate activitățile
educaționale.
Pentru atingerea acestor obiective în instituțiile de învățământ și, de asemenea, pentru a oferi
anumite servicii care ajută la dezvoltarea și îmbunătățir ea calității cadrelor didactice, trebuie
aplicate anumite măsuri :
1. asigurarea serviciilor oferite de bibliotecă care ajută atât la îmbunătățirea calității cadrelor
didactice , cât și la informarea elevilor/studenților;
2. asigurarea că unitatea de învățământ dispune de echipamente tehnologice mod erne care
vor facilita activitățile de cercetare și comunicare;
3. îmbunătățirea cunoști nțelor cadrelor didact ice prin activități de training și workshop -uri.
Pentru instituțiile de învățământ, principalele aspecte care trebuie luate în considerare în
dezvoltarea lor sunt standardele și nivelurile de calitate ale procesului educațional. Calitatea
procesului educa țional este influențată de abilitățile profesorului și de resursele disponibile.
Principala componentă a evaluării calității educaționale este pro cesul actual de predare, atât din
perspectiva dezvoltării educaționale, cât și din perspectiva procesului de învățare.
Procesul de predare implică o e valuare și o dezvoltare continue și, atunci când este bine
structurat, acest proces promovează dezvoltare a capacităților elevilor/ studenților care asigură
succesul acestora.
Există, de asemenea, studii care au evidențiat faptul că educația de bună calitate depinde
de numeroși factori. Acești factori pot fi: cultura organizațională a institu ției de învățământ ,
atenția extinsă asupra educației, abilitățile cadrelor didactice implicate în creșterea profesională
continuă a elevilor/ studenților, experiența profesorilor privind un nou proces tehnologic în
domeniul specific și direcțiile conducerii către o îmbunătăț ire rapidă.

1.4 Conceptul de "calitate a educației" în raport cu lumea modernă

Calitatea educației trebuie să recunoască trecutul, să fie relevantă în prezent și să aibă o
viziune asupra viitorului. De asemenea, trebuie să se refere la construirea de cu noștințe și la
aplicarea tuturor formelor de cunoaștere de către ind ivizi. O înaltă calitate a educației va reflecta
întotdeauna natura dinamică a culturii , valoarea individului în raport cu contextul mai larg și
importanța trăirii într -un mod care promove ază egalitatea în prezent și promovează un viitor

10
durabil. Calitatea educației poate fi afectată la doua niveluri: la nivelul cursantului î n mediul său
de învățare și la nivelul sistemului educațional care creează și sprijină experiența de învățare.
Fiecare dintre aceste două nivele poate fi împărțit pentru a forma zece dimensiuni legate de
calitatea educației – așa cu m este ilustrat în figura 1 (Pigozzi, M.J., 2006, pp. 39 -50).
Învățarea este în centru și este î nconjurată de "nivelul elevului" în interior și "nivelul
sistemului de învățământ " în exterior . Ambele niveluri funcți onează într -un context specific.
Figura 1 .1: Dimensiuni ale calit ății educației

Sursa: Pigozzi, M.J., 2006, p. 45

Invățarea
Elevii care
vor să invețe
Ce invață
elevii

Conținutul
educației
Procesul
educației

Mediul de
învățare
Sistemul managerial
și administrativ

Implementarea
"politicilor
bune"

Cadrul
legislativ de
susținere

Resursele

Mijloace de măsurare
a rezultatelor
învățării

11

1.4.1 Elementele din cadrul niv elului elevului
– Elevii care vor să invețe

Educația trebuie să fie disponibilă fără discriminare. Acest lucru subliniază angajamentul
UNESCO de a -i ajuta pe cei care nu au acces la educație – inclusiv pe cei săraci, copiii care
lucrează, copiii aflați în situații de urgență, cei cu dizabilități și cei cu stil de viață nomad. De
asemenea, se asigură c ă toți elevii, indiferent de gen , vârstă, limbă, religie și etnie, să aibă
posibilitatea de a participa și de a învăța din activități de învățare organizate. E levii au dreptul la
o educație care să servească drept bază pe tot parcursul vieții.
Educația de înaltă calitate implică un mediu care urmărește în mod activ elevii și îi ajută
să învețe folosind o gamă largă de modalități. Învățarea este legată de experie nța, limbajul și
practicile cu lturale, trăsăturile și interesele fiecăruia . O astfel de abordare recunoaște că oamenii
învață în moduri diferite, fiecare punând în evidență diferitele simțuri și abilități.

– Ce invață elevii

O educație de înaltă calitat e trebuie să ia în considerare elevul ca un participant activ și o
parte centrală a eforturilor educaționale. Elevii dau învățării și grupului în care participă o mare
diversitate de experiențe, caracteristici, aptitudini și condiții, reflectând atât situa ția lor anterioară
cât și cea actuală și prezentând obstacole și oportunități pentru modul în care învață .
Toate aceste caracteristici determină modul în care un elev învață, se comportă în clasă,
interacționează cu grupul și profesorul și cum interpret ează cunoștințele prezentate. Prin urmare,
o educație de înaltă calitate trebuie să recunoască, să răspundă în mod activ și să profite de
diversitatea elevilor .

– Conținutul educației

Conținutul educației trebuie să fie adaptat în funcție de schimbările care au loc în lume. O
mare parte din ceea ce se învață acum în întreaga lume poate fi mai puțin relevant pentru
generațiile viitoare de cursanți.

12
– Procesul educației

Modul în care elevii sunt capabili să contureze și să rezolve problemele, modul în care s unt
tratați diferiții cursanții din același grup, modul în care cadrele didactice și administratorii sunt
tratați și cum se comportă cu elevii și modul în care familiile și comunitățile sunt implicate în
educație sunt toate procese care afectează calitatea educației.
Procesele educaționale de înaltă calitate necesită profesori bine pregătiți, capabili să
utilizeze metode de predare și învățare centrate pe cursanți. Modul în care sunt transmise
cunoștințe le, abilitățile și valorile reprezintă o parte importa ntă a curriculum -ului. În mediul de
învățare, elevii trebuie să -și poată exprima opiniil e, gândurile și ideile, să participe pe deplin și să
se simtă confortabil în legătură cu cine sunt, de unde provin, despre sexul și religia lor.
Cu ajutorul acestor pro cese, elevii pot dezvolta stima de sine care este esențială pentru luarea
deciziilor pe tot parcursul vieții și un sentiment de auto -disciplină care îi va ajuta să -și atingă
obiectivele personale .

– Mediul de învățare

Există dovezi că un mediu de învățare adecvat poate contribui, de asemenea, la calitatea
educației. Politicile școlare și punerea în aplicare a acestora trebuie să promoveze siguranța și
sănătatea fizică și mentală. În timp ce mediul fizic este important, cel psiho -social merită o
atenție deos ebită, astfel încât practicile precum discriminarea de gen, agresiunea, pedeapsa
corporală și munca forțată trebuie să fie eliminate.

1.4.2 Elemente din cadrul sistemului de învățământ

– Sistemul managerial și administrativ

Un sistem de învățământ trebuie să fie structurat și organizat astfel încât să fie centrat pe
elev. Sistemul trebuie să fie corect și transparent pentru toți cei din cadrul acestuia. Regulile și
reglementările trebuie să fie clare, responsabilitățile și procedurile aferente să fie bine articulate
și implementate.

13
– Implementarea "politicilor bune"

De obicei, ministerele educației stabilesc politici care nu pot fi cunoscute și înțelese de toți.
Prin urmare, un punct de pornire util este de a crește gradul de conștientizare între administr atori,
profesori și elevi cu privire la aceste politici. Următorul pas este să se asigure că există
mecanisme de implementare și de aplicare a politicilor, deoarece este inutil să existe reguli și
proceduri dacă acestea nu sunt respectate.
Unele dintre cel e mai reușite eforturi de promovare, implementare și aplicare a unor politici
bune sunt cele care au fost construite pe baza implicării ample a profesorilor și studenților în
stabilirea și respectarea acestora. Toate politicile școlare trebuie să fie în co ncordanță cu legile și
legislația națională, care ar trebui revizuite și actualizate în mod regulat pentru a asigura
relevanța.

– Cadrul legislativ de susținere

Pentru a asigura calitatea în educație , este important ca statul să ofere tuturor cetățenilor
acces la toate formele de învățământ . Aceasta înseamnă că trebuie extins în anumite țări astfel
încât să ofere suficiente locuri . Legislația trebuie să abordeze obligațiile furnizării de educație
(definite în general pentru a include atât accesul , cât și c alitatea) și alocării de resu rse (umane,
timp și financiare).

– Resursele

O înaltă calitate a educației necesită resurse, recunoscând întreaga gamă de resurse umane
și materiale care pot fi aduse în sprijinul educației. În timp ce unele țări au reușit să r eorienteze
bugetele pentru a accentua educația ca un factor esențial pentru dezvoltarea națională, altele nu
sunt în situații în care acest lucru este posibil. Alocarea resurselor pentru a susține o educație de
înaltă calitate necesită o viziune pe termen lung. De exemplu, dreptul internațional solicit ă
educația obligatorie gratuită, însă acest lucru nu este posibil imediat deoarece trebuie create
planuri și acțiuni în acest scop. Pe termen scurt, este esențial ca distribuirea costurilor pentru
educației să fie distribuite echitabil.

14

– Mijloace de măsurare a rezultatelor învățării

Pentru a putea realiza o măsurare a rezultatelor învățări i, trebuie cunoscute principalele tipuri
de rezultate ale acesteia :
a) Cunoștințe : nivelurile esen țiale de realizare cognitiv ă pe care toți elevii ar trebui să le
atingă ( inclusiv cunoștiințele de bază) ;
b) Valori : solidaritate, egalitate de gen, toleranță, înțelegere reciprocă, respectarea
drepturilor omului, non -violență și respectarea vieții și demnității umane
c) Abilități și com petențe : o modalitate de a rezolva probleme, de a experimenta, de a lucra
în echipă, de a trăi împreună și de a interacționa cu cei care sunt diferiți;
d) Comportamente : capacitatea de a pune în practică ceea ce s -a învățat.
Capacitatea noastră de a măsura pe rformanțele de învățare variază considerabil în funcție de
tipurile de rezultate care sunt măsurate. Există mulți indicatori ai performanțelor de învățare și
există , de asemenea, un număr de sisteme care să măsoare realizările de învățare și să utilizeze
rezultatele pentru implementarea și evaluarea politicilor, programelor și practicilor educaționale.

1.5 Concluzii

Din cele menționate anterior , ne putem da seama că sistemul edu cațional și procesele sale
nu pot fi schimbate ,,peste noapte ” astfel încât s ă se ajungă la calitate. O viziune asupra calității
care ține cont de diferitele sale dimensiuni stabilește standardul. Deși există obiective comune și
principii fundamenta le când vine vorba de educație , nu există o abordare unică a calității sale.
Profeso rii, școlile, comunitățile, sistemele și națiunile sunt cei responsabili pentru a determina
modul în care această viziune ar trebui interpretată și, treptat, pusă în practică. De asemenea,
calitatea este influențată și de cadrele didactice, d ezvoltarea cur riculumului, materiale de învățare
și introducerea unor sisteme de evaluare diferite .
În concluzie, folosind rezultatele diferitelor studii legate de calitatea sistemului de
învățământ și bunele practici internaționale în domeniu, au fost propuse o serie de recomandări
politice la nivel instituțional (Nicolescu, L., Dima, A. M., 2010, pp. 106 -108):

15
– să formuleze și să pună în aplicare obiective, strategii și planuri de asigurare a calității, cu
alte cuvinte să formalizeze lucrurile legate de calitate;
– să înființeze unități de asigurare a calității la nivel preuniversitar, astfel încât structurile și
procesele formale să fie desfășurate;
– să creeze forumuri de legătură atât cu absolvenții, cât și cu angajatorii, pentru a dezbate
periodic relevanța și calitatea programelor de studii;
– să introducă mijloace de recunoaștere publică a cadrelor didactice cu performanțe bune
de predare (recompense formale, premii etc.);
– să difuzeze rezultatele evaluării calității, în primul rând către publicul intern prin
intermediul sistemelor interne de informare și, în al doilea rând, extern prin publicarea pe
paginile web ale institu țiilor de învățământ ;
Așadar, e xistența unui sistem de asigurare a calității la nivel preuniversitar este foarte
importantă, dar la fel de importantă e ste implementarea acestuia .

16
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA INSTITU ȚIEI ANALIZATE

2.1 Scurt istoric

Începuturile Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân ” se regă sesc în anul 1915, odată cu
înființarea ,, Institutului modern de domnișoare – Zoe Bulat ” cu cla sele I -IV, sub controlul
Ministerului Instrucțiunii Publice. După terminarea primului război mondial, institutul și -a reluat
activitatea cu un număr de 76 de eleve. Dar fiindcă taxele școlare ale instituțiilor particulare erau
enorme pentru majoritatea păr inților, Ministerul Instrucțiunii Publice admite formarea claselor
mixte. Întrucât numărul cla selor și al elevelor era prea mare , iar spațiul Liceului de băieți nu
corespundea acestuia, se înființ ează Liceul de fete.
Începând cu anul 1948, ca urmare a dez voltării învățământului românesc, Liceul de fete
se transformă în școală medie de cult ură generală, iar în anul 1956 devine Școala Medie de
cultură generală cu caracter mixt . De asemenea, s -a numi t o conducere nouă care s -a stră duit să
asigure condițiile n ecesare de funcționare a procesului instructiv -educativ.
Între școlile medii de c ultură generală existente în ac ea perioadă în Râmnicu Vâlcea (
Școala Medie Nr. 1 – de băieți și Școala Medie Nr. 2 – de fete ), s-a creat o adevărată rivalitate.
Rezultatele rivalității s -au concretizat într -un număr foarte mare de olimpici la majoritatea
disciplinelor, astfel încât imaginea educației din Râmnicu Vâlcea a evoluat.
Un rol important în dezvoltarea instituției l -a avut profesorul Vasile Roaită care a
continuat pr oiectul de reabilitare a noii locații, transformând -o într -una dintre cele mai mari, mai
puternice și mai moderne școli din regi unea Argeș. Aceasta era dotată cu 30 de săli de clasă , o
bibliotecă, 7 cabinet e, 9 laboratoare, sală de spectacole, terenuri sp ortive, precum și un parc
propriu.
În următorii ani, instituția a suferit transformă ri semnificative până când, în anul 1999,
Ministerul Educației și î nvățămâ ntului a ridicat -o la rangul de astăzi, Cole giul Național ,,Mircea
cel Bătrâ n”.
Condi țiile excele nte de învățătură , cadre didactice înalt calificate, o clădir e impunătoare
cu săli de clasă luminoase și spațioase, cu dotări moderne fac din Colegiul Național ,,Mircea cel
Bătrân ” din Râmnicu V âlcea o instituție preuniversitară de prestigiu și de mare atr acție pentru
elevii care doresc să se pregătească temeinic pentru reușita lor în viață.

17
2.2 Descrierea Co legiului Național ,,Mircea cel B ătrân ”

Colegiul Național ,,Mircea cel B ătrân ”, ca institu ție de învățământ preuniversitar
funcționează în baza legisl ației generale (legea educației naționale nr. 1/2011) , a Regulamentului
de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ preuniversitar, a actelor normative
emise de Ministerul Educației Naționale ș i a deciziilor Inspectoratului Ș colar.
Viziunea instituției : Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” dorește să devină o instituție
de învățământ preuniversitar caracterizată prin performanță și prosperitate , precum și un centru
educațional de prestigiu. De asemenea, urmărește creșterea calității educaț ionale prin deschiderea
către valorile și standardele europene.
Misiunea Colegiului este aceea de a furniza servicii de calitate , astfel încât elevii să
primească o educației superioară, să dea dovadă de responsabilitate, dorință de performanță,
spirit de echipă, toleranță și adaptabilitate. De asemenea, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân ”
dorește să asigure condițiile necesare oferirii elevilor unui start solid în educație prin îmbogățirea
cunoștințelor, dezvoltarea deprinderilor și modelarea personali tății, astfel încât comunitatea să
beneficieze de absolvenți performanți.
Activitatea didactică a Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân’’ se bazează pe
următoarele principii:
 Informarea publicului cu privire la situația calității educației oferite prin diferite
programe și servicii educaționale ;
 Susținerea calității educaț iei și a succesului la nivelul C olegiului;
 Aplicarea măsurilor de îmbună tățire a calității servicii lor educaționale și a măsurilor
fixate de Inspe ctoratul Școlar Județean Vâlcea, precum și respectarea legislației care
reglementează întreaga activitate a Colegiului.
De asemenea, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân ” funcționează pe baza unui cod de
etică profesională ce reglementează normele de conduită morală și principiile fundamental e care
trebuie să guverneze într eaga activitate a personalului C olegiului. Scopul principal al codului
este reprezentat de creșterea și îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite de angajați.
Mai mult decât atât, a fost creată Asociația Coleg iului Național ,,Mircea cel Bătrân ” pentru a
susține și promova, atât interesele elevilor, cât și ale părinților din învățământul preuniversitar
raportate la relațiile cu profesorii și conducerea colegiului. Această asociație susține inițiativele

18
de modern izare, creștere și îmbunătățire a calității învățământului preuniversitar în concordanță
cu specificul societății românești și standardelor Uniunii Europene.
În prezent, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân’’ func ționează cu un număr de 1420 de
elevi și 106 cadre didactice, din care: 71 cu gradul didactic I (6 profesori doctori); 16 cu gradul II
(2 doctoranzi); 19 cu definitivat. Fiind forma t din două corpuri de clădire, C olegiul dispune de o
multitudine de resurse materiale: 35 s ăli de clasă; 4 laboratoa re de informatică, dintre care unul
este dotat cu tablă interactivă, iar un altul este dotat cu imprimant ă 3D; 2 laboratoare de fizică;
un laborator de chimie; un laborator de biologie; un cabinet de c onsultanță psihopedagogică; un
cabinet de robotică dota t cu imprimantă 3D; rețea Local intranet (AEL) și Internet; 2 puncte de
acces Wi -Fi; o bibliotecă școlară cu sală de lectură (cu peste 25.000 volume); o sală de festivități
cu 300 de locuri; 2 cabinete medicale ( pediatrie și stomatologie); 2 să li de spor t cu anexele
necesare. De asemenea, Colegiul dispune de o bază sportivă (formată dintr -o sală de volei, o sală
de forță, o clădire de atletism, un teren de sport în incinta li ceului) , un internat cu 5 niveluri și o
cantină care are o capacitate de 500 de l ocuri pe serie.
Din punct de vedere al nivelurilor de învățământ, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân’’
este împărțit astfel:
 Învățământul primar :
 2 clase pregătitoare;
 O clasă cu program normal;
 O clasă cu profil sportiv de volei și atletism .
 Învățământ ul gimnazial :
 2 clase intensiv limba engleză ;
 O clasă cu profil normal;
 O clasă cu profil sportiv de volei și atletism.
 Învățământul liceal:
 Filiera teoretică cu profil real: 3 clase de matematică și informatică – intensiv
informatică; o clasă științ e ale naturii; o clasă științ e ale naturii bilingv româno –
engleză .
 Filiera teoretică cu profil uman: o clasă științ e sociale.
 Filiera vocațională cu profil sportiv: o clasă de volei și atletism.

19
Pentru a -și păstra imaginea demnă de o instituție de prestigiu și tradiția în ceea ce
privește calitatea nivelului cunoștintelor elevilor, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân’’
organizează în permanență activități extrașcolare precum: Certific ări IC3 -Microsoft Tech nology
Associate și Microsoft Office Specialist, Orac le Academy, CISCO Academy, ECDL (Permisul
European de Conducere a Computerului) , centru de testare Cambridge, creearea de softuri
educaționale, cerc de lectură și de teatru, voluntariat, oportunități de implicare în proiecte
europene, etc.
2.3 Proiecte naț ionale și internaționale elaborate de Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân ”
Proiect POSDRU Top Management – În cadrul acestui proiect au fost aleși 26 de
elevi din învățământul preuniversitar. Proiectul abordează problema inserției profesionale pe
piața m uncii a elevilor cu performanțe academice excelente, propunând o abordare inovatoare și
diferită : capacitatea pieții muncii de a integra în poziții corespunzătoare absolvenții cu potențial
ridicat, în scopul dezvoltării locale și regionale. Astfel, au fost inițiate firme de exercițiu în
domenii de activitate precum : cercetare, inovare, servicii de managementul resurselor umane,
servicii de consultan ță în management, servicii de management financiar.
Proiect POPULAR CULTURE IN SCHOOL – Obiectivul general al proiectului a
constat în stimularea performanțelor, reducerea efectelor negative generate de cultura populară
asupra elevilor și eficientizarea activității curriculare. Proiectul a fost finanțat prin Programul
Erasmul + și a reprezentat o colaborare între licee din România, Turcia, Suedia și Spania.
Proiect The Maths Rissing All Europ e – Scopul principal al proiectului a fost
îmbunătățirea calității învățării și predării matematicii. Proiectul a fost finanțat prin Programul
Erasmus + și a reprezentat o cola borare între licee din România, Turcia și Finlanda. Acesta s -a
elaborat pentru a se realiza schimb de experiență, pentru a învăța noi metode de predare și
învățare a matematicii , a oferii oportunități pentru carierele viitoare ale elevilor și pentru a
îmbu nătății cunoștințele lingvistice ale participanților.

20
2.4 Analiza SWOT a Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân ”

Analiza SWOT reprezintă una dintre cele mai importante tehnici manageriale folosite
pentru a întelege poziția strategică a unei instituț ii. Obiectivul principal al analizei SWOT este de
a evidenția strategiile care asigură o bună aliniere între mediul intern al instituției și mediul
extern : alegerea strategiei corecte astfel încât punctele tari să fie adaptate la oportunități, riscurile
să fie reduse la minimum, iar punctele slabe să fie eliminate (Ivorschi, R., 2016, p.1)
SWOT înseamnă, mai exact, următoarele :
 S – Strenght (puncte tari) : definesc valorile positive ale institu ției care reprezintă surse
sigure pentru succesul instituției în atingerea obiectivului managerial. De asemenea,
punctele tari pot reprezenta atât valori, cât și factori interni care crează aceste valori.
 W – Weaknesses (puncte slabe) : sunt definite ca fiind elemente care pot împiedica
atingerea obiectivelor instituției .
 O – Opportunities (oportunități): reprezintă mijloace din mediul extern care pot influența
interesele instituției. De asemenea, oportunitățile sunt considerate a fi tendințe generale
ale mediului extern, protecție a ,,binelui viitor ”.
 T – Threats (amenin țări): sunt definite ca fiind limitările impuse instituției din partea
mediului extern aflat în schimbare. De asemenea, reprezintă aspecte negative care pot
apărea din supraexploatarea resurselor instituției și amenințări la adresa evoluției
acesteia.

2.4.1 Analiza punctelor tari și a punctelor slabe

În tabelul următor sunt prezentate punctele tari și punctele slabe ale instituției . Prin
intermediul acestora, am reușit să analizez capacitatea instituției din punct de vedere al mediului
intern , valorificâ nd elementele , aspectele benefice care diferențiază Colegiul Național ,,Mircea
cel Bătrân ” de alte Colegii de prestigiu, dar și obstacolele care influentează succesul și
îndeplinirea obiectivelor acestuia.

21
Tabel 2.1 : Puncte tari & Puncte slabe

PUNCTE TA RI PUNCTE SLABE
1. Oferta educațională diversificat ă, conformă cu
cererea comunităț ii locale ;
2. Tradi ție și rezultate excelente ale elevilor ;
3. Elevi cu potențial intelectual deosebit și nivel de
pregătire inițială ridicat;
4. Personal cu nivel de calif icare ridicat;
5. Existența unui program de perfecționa re și dezvoltare
a personalului didactic ;
6. Spații suficiente pentru desfășurarea procesului
educativ -instructiv;
7. Existența cabinetelor și a laboratoarelor funcționale
(biologie, chimie, fizică, in formatică, geografie);
8. Centru acreditat de testare ECDL și Cambridge;
9. Activități extracurriculare diversificate și atractive;
10. Acordarea șanselor egale tuturor elevilor implicați
în procesul educațional;
11. Numărul ridicat de elevi participanți l a olimpiade și
la diverse concursuri;
12. Ținuta vesti mentară a elevilor este obligatorie,
reprezentând un element de apartenență la organizație;
13. Existența C onsiliului școlar ca factor ce ajută la
integrarea elevilor în societate ;
14. Funcționarea pe b aza unui cod de etică profesională
ce regrementează principiile fundamentale care trebuie
să guver neze a activitatea personalului ;
15. Realizarea firmelor de exercițiu pentru ca elevii să
aibă acces la poziții de top management, inovare și
cercetare în via ța profesională; 1. Lipsa de preocupare a unor cadre didactice
pentru dezvoltarea personală a elevilor;
2. Număr ridicat de absențe ale elevilor , în special
în anul terminal de liceu;
3. Număr mare de elevi navetiști care îngreunează
desfășurarea activităț ilor extracurriculare;
4. Lipsa de motivare a unor elevi în ceea ce privește
procesul de învățare;
5. Slaba impl icare a părinților în demersul L iceului
de a reduce absenteismul, precum și în activitatea
de educare a elevilor;
6. Resursele extrabugetare (do nații, sponsorizări,
venit de la bugetul local) nu acoperă nevoile
liceului;
7. Fluctuația cadrelor didactice la anumite materii;
8. Manuale de s pecialitate insuficiente ;
9. Numărul ridicat de elevi cu părinți plecați în
străinătate sau fără părinți ;
10. Lipsa rapoartelor de activitate și de calitate pe
site-ul oficial al colegiului care ar putea oferii
transparența în ceea ce privește starea curentă a
procesului de învățământ ;
11. Slaba implicare a elevilor în activități
extracurriculare și acțiuni comunit are.
12. Slaba motivare a unor cadre didactice pentru
activitățile extracurriculare;

22
2.4.2 Analiza oportunităților și a amenințărilor
Tabelul 2.2 prezintă principalele oportunități și amenințări ale Colegiului Național
,,Mircea cel Bătrân ”. Prin interme diul acestora, institu ția este influențată atât pozitiv, cât și
negativ de mediul extern. Oportunitățile reprezintă factori pozitivi ai mediului extern care ajută
la dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor educaționale oferite, fiind în stransă legătură c u
punctele tari. Amenințările sunt factori negativi ai mediului extern care pot afecta capacitatea
instituției de a -și realiza obiectivele și de a -și desfășura în mod corect activitățile, fiind conectate
cu punctele slabe.

Tabel 2.2 : Oportunit ăți & Ameni nțări

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1. Atragerea de fonduri europene pentru
eficientizarea procesului de învățământ;
2. Interesul ridicat al părinților în ceea ce privește
Liceul;
3. Participarea la proiecte interna ționale (Proiect
POSDRU, ERASMUS +);
4. Popula rizarea anuală a ofertei educaționale prin
diferite mijloace;
5. Existența programelor de parteneriate europene;
6. Sprijinirea prin programe guvernamentale a
elevilor care provin din medii defavorizate;
7. Promovar ea exemplelor de bună practică ș i
realiza rea schimburilor de experiență cu instituții
similare europene;
8. Colaborarea cu ONG -uri pentru elaborarea unor
proiecte ;
9. Atragerea sponsorilor în organizarea activităților
extraccuriculare. 1. Lipsa resurselor financiare necesare pentru a
susține unel e programe de investiții;
2. Menținerea unui interes scăzut din partea
părinților pentru educația copiilor;
3. Creșterea ratei de abandon școlar, consecință a
condițiilor social -economice actuale;
4. Volumul mare de informații care poate devenii o
barieră în optimizarea procesului de îmbunătățire a
competențelor;
5. Instabilitatea politicilor educaționale;
6. Concurența dintre instituțiile de același rang din
Râmnicu Vâlcea;
7. Lipsa de interes și de implicare a profesorilor
tineri ;
8. Scăderea motivației e levilor de a -și continua
studiile;
9. Costuri ridicate de transpor t pentru elevii din
mediu rural ;
10. Transferul/migrația cadrelor didactice .

23
CAPITOLUL 3 : ASPECTE METODOLOGICE

3.1 Scopul și obiectivele cercetării

Prin intermediul datelor colectate cu privire la termenul de calitate și situația prezentă a
Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân”, mi-am propus s ă identific care sunt problemele cu care
se confruntă instituția, părerile elevilor referitoare la situația actuală și, mai ales, care sunt
posibilele modalități de îmbunătățire a serviciilor educaționale oferite de instituție. Astfel, am
stabilit următoarele obiective :
1) Îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite de Colegiul Național ,,Mircea cel
Bătrân ”;
2) Formarea cadrului didactic în vederea aplicării metodelor active, practice și de grup;
3) Asigurarea educației de bază necesară tuturor elevilor;
4) Implicarea elevilor în activități extracurriculare;
5) Motivare pentru studiu și carieră;
6) Îmbunătățirea relațiilor elevi -profesori și profesori -părinți.

3.2 Metodologia cercetării

Cea mai cunoscută și utilizată metodă de cercetare este sondajul de opinie . Sondajul de
opinie este o metodă cantitativă și indirectă de colectare a datelor, fiind utilizat în mare măsură în
scopuri de cercetare și e xplorare. De asemenea, prin intermediul sondajului se pot colecta și date
de natură calitativă, având posibilitatea de a pune anumite întrebări, astfel încât să permitem
respondenților să detalieze subiectul abordat . Metoda sondajului poate fi folosită pen tru atingerea
tuturor posibilelor obiective ale unei cercetări : prin sondaj se pot realiza studii descriptive,
exploratorii sau explicative. Mai mult dec ât atât, pot fi identificate opiniile respindenților,
atitudinile și credințele cu privire la un subiec t (Șandor, D., 2013, pp. 107 -109).
Instrumentul de bază al sondajului este chestionarul, un in strument special realizat pentru
a extrage informațiile necesare cercetării. Chestionarul reprezintă o tehnică de investigare și
cercetare care constă în formare a unui set de întrebări scrise de către operatorii de anchetă, având
scopul de a culege date referitoare la un subiect (Șandor, D., 2013, pp. 117 -120).

24
Există anumite recomandări privind formularea întrebărilor, astfel încât acestea să ajute la
realizarea obiectivelor și să păstreze atenția respondenților : se folosește un limbaj accesibil,
astfel încât să fie ușor de înțeles; întrebările trebuie să fie clare, scurte, formulate cât mai neutru
cu putință pentru a nu influența răspunsurile.
În ceea ce priveș te întrebările, acestea sunt de 2 tipuri : întreb ări închise (variantele de
răspuns sunt oferite de operatorul de anchetă) și întrebări deschise (operatorul de anchetă oferă
posibilitatea respondentului să formuleze răspunsul pentru a obține mai multe infor mații).

3.3 Alegerea metodei de cercetare

Pentru fundamentare metodologiei de cercetare am ales ca instrument chestionarul ,
utilizat în vederea colectării datelor referitoare la : motivarea alegerii Colegiului Na țional
,,Mircea cel Bătrân ”, aprecierea ser viciilor educaționale, a cadrelor didactice și a dotărilor,
volumul informațiilor oferite, contribuția școlii la pregătirea elevilor pentru o posibilă carieră,
precum și identificarea nemulțumirilor și a recomandărilor în ceea ce privește calitatea servici ilor
educaționale.
Cercetarea a fost realizată în perioada 3 -9 iunie, pe un eșantion de 100 de elevi care
aparțin Colegiului Național ,,Mircea cel Bâtrăn ”, atât elevi care urmeaz ă cursurile în prezent în
cadrul Colegiului pentru a identifica părerile re feritoare la situația actuală, cât și foști elevi ai
Colegiului pentru a identifica cât de mulțumiți sunt de serviciile educaționale primite.
Chestionarul conține 16 întrebări închise prin care am urmărit colectarea datelor factuale,
privind informațiile subiective ale elevilor referitoare la cadrele didactice și materialele utilizate
de acestea, dar și 2 întrebări deschise cu privire la nemulțumirile și posib ilitățile de îmbunătățire
ale calității serviciilor educaționale oferite de Colegiului Național ,, Mircea cel Bâtrăn ”.
Am ales să distribui chestionarul online, prin intermediul programului isondaje, deoarece
consider că acest mijloc ajută la creșterea rapidă a ratei de completare și oferă respondenților un
mediu mai sigur și mai favorabil. De asemenea , prin intermediul chestionarului online se evită
influențarea respondentului și se obțin răspunsuri complete, fără a trece peste unele întrebări.

25
3.4 Formularea ipotezelor

Noțiunea de ipoteză poate fi definită ținând cont de următoarele aspecte funda mentale :
are un caracter de presupunere, implicând dorința de a estima un rezultat așteptat; este sprijinită
pe existența unor premise ; descrie relațiile dintre anumite fenomene și implică un proces care
ajută la confirmarea adevărului ei. Astfel, ipoteza reprezintă o teorie, observație care trebuie
testate prin intermediul re zultatelor chestionarului (Popa, M., 2016, p.2).
Ipotezele cercetării sunt următoarele :
1) Jumătate din elevi provin din mediul urban;
2) Cei mai mulți dintre elevi apreciază serviciile edu caționale oferite de liceu ca fiind bune;
3) Cei mai mulți dintre elevi consideră ca fiind esen țială baza materială modernă;
4) Mai mult de jumătate din elevi consideră volumul informațiilor primite ca fiind mare;
5) Cei mai mul ți dintre elevi apreciază ca fiind ne cesară partea practică a cursurilor ;
6) Peste jumătate din elevi consideră că școala contribuie în mare măsură la pregătirea
pentru viitoarea carieră .

3.5 Analiza și interpretarea rezultatelor

Chestionarul cercet ării a fost distribuit online, prin intermed iul programului isondaje,
elevilor Colegiului Național ,, Mircea cel Bătrân ”. Prelucrarea statistică a datelor am realizat -o
cu ajutorul programului Excel 2010 ( aparține pachetului Microsoft Office) . Astfel, datele au fost
introduse, verificate și corecta te, utilizând mai apoi atât programe de sortare eficietă, cât și
funcții ale Excel -ului care m -au ajutat să regrezint cât mai expresiv rezultatele ( folosind grafice).
În urma centralizării datelor, am obținut următoarele rezultate:

26

Pe baza r ăspunsur ilor centralizate
în tabelul 3.1, se poate observa că
din totalul respondenților, 67%
reprezintă genul feminin, iar 37%
reprezintă genul masculin.
Diferențele de gen pot influența
semnificativ succesul unui liceu.
De obicei, în ceea ce privește
percepția a supra mediului școlar,
motivația, implicarea în diverse
activități extraccuriculare, asumarea răspunderii, există diferențe foarte mari între persoanele de
genul feminin și cele de genul masculin. Se poate afirma și faptul că rezultatele obținute de către
eleve sunt mai mari, ținând cont de responsabilitatea față de educație și de integrarea acestora în
mediul social al școlii.
Prin intermediul graficului 3 .2, se
poate observa faptul că majoritatea
elevilor provin din mediul urban.
Astfel, 76.7% din total ul
respondenților provin din mediul
urban, iar restul de 23.3% provin
din mediul rural. Mediul de
provenientă al elevilor poate
influența semnificativ stima de
sine și nivelul performanței
școlare, existând diferențe relativ mari între elevii din mediul u rban și elevii din mediul rural. Pe
de o parte, se poate afirma faptul că elevii din mediul urban obțin performanțe mai bune datorită
contextului în care învață, confortului și beneficiilor de care dispun, fiind poziționați într -un
mediu mai avantajos. Pe de altă parte, între elevii din mediul urban și cei din mediul rural nu ar
trebui să existe diferențe, aceștia având șanse egale la educație și la posibilitatea de a -și continua
studiile. 33%
67% Graficul 3.1 Genul respondenților
Masculin Feminin
76.7% 23.3% Graficul 3.2 Mediul de proveniență
Urban Rural

27
Graficul 3.3 arată principalele
motive care îi ajută pe elevi să
își aleagă liceul. Prestigiul
Colegiului Național ,,Mircea
cel Bătrân ” este unul dintre
cele mai importante motive
pentru care 66% dintre
respondenți au ales acest liceu.
De asemenea, elevii sunt
influențați în alegerea
Colegiului și de apropierea de
domicil iu sau de faptul că alți membrii au familiei au studiat aici, aceste motive având procente
de 17.5%, respectiv 13.6%. Alți factori care ar putea influența decizia elevilor cu privire la liceu
sunt: baza material ă a școlii, unde merg prietenii lor, speciali zarea, profilul, oportunitățile
extracurriculare.
Structura răspunsurilor primate,
așa cum prezintă graficul 3.4 ,
arată că apartenența la
Colegiului Național ,,Mircea cel
Bătrân ” le oferă elevilor, în
procent de 56.3%, un sentiment
de mândrie, fiind un li ceu de
prestigiu din Râmnicu Vâlcea.
Totodată, 33% din totalul
respondenților afirmă că le
place faptul că sunt elevi ai
acestui Colegiu, iar doar 9%
dintre elevi consideră acest aspect ca fiind indiferent. Pe baza rezultatelor obținute, am putut
observa f aptul că elevii țin cont de liceul în care învață și de sentimentul pe care îl oferă acesta. 17.5%
13.6%
66.0% 2.9% Graficul 3.3 Motivarea alegerii liceului
Apropierea de
domiciliu;
Alți membrii ai
familiei au studiat
aici;
Prestigiul liceului;
Alt motiv
56.3% 33.0% 9.7% 1.0% Graficul 3.4 Sentimentul apartenenței la liceu
Te face să ai un
sentiment de
mândrie;
Nu te face neapărat
mândru, dar îți place;
Îți este indiferent;
Îți displace.

28
Așa cum se prezintă în tabelul 3.5, distribuția răspunsurilor primi te prezintă ponderea cea
mai mare, respective 51.5%, a elevilor care apreciază serviciile ed ucaționale ca fiind
satisfăcătoare. Având în vedere că aprecierea serviciilor ca fiind foarte satisfăcătoare și
aprecierea ca fiind nici satifăcătoare, nici nesatisfăcătoare au procente relativ egale, se poate
afirma faptul că majoritatea elevilor sunt mul țumiți de serviciile pe care le primesc din partea
Colegiului Național ,,Mircea cel Bătrân ”.
Conform graficului 3.6, respondenții au fost rugați să aprecieze dotările liceului ținând
cont de nevoile și așteptarile lor. Astfel, în ceea ce privește sălile de clasă, mai mult de jumătate
din respondenți susțin că acestea sunt într -o condiție bună , fapt ce denotă că prin îmbunătățirea
lor ar atinge pragul maxim de confort. Laboratoarele/cabinetele sunt apreciate de majoritatea 20.4% 51.5%
23.3%
4.9% 18.4% 42.7%
33.0%
5.8% 20.4% 51.5%
24.3%
3.9% 48.5%
28.20%
20.4%
2.9% 24.3% 30.1% 37.9%
7.8%
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%
Foarte bune Bune Satisfăcătoare NesatisfăcătoareGraficul 3.6 Dotările liceului
Sali de clasă Laboratoare/Cabinete Biblioteca Sala și terenul de sport Materialele didactice24.3%
51.5% 22.3% 1.0% 1.0% Graficul 3.5. Aprecierea serviciilor educaționale
Foarte satisfăcătoare;
Satisfăcătoare;
Nici satisfăcătoare, nici
nesatisfăcătoare;
Nesatisfăcătoare;

29
27.2% 41.7%
21.4%
5.8%
3.9% 17.5% 27.2% 39.8%
5.8% 9.7%
5.8% 15.5% 31.1% 33%
14.6% 17.5% 32% 35.0%
6.8% 8.7% 20.4% 33% 32%
6.8% 7.8%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%45.0%
Foarte mulțumit Mulțumit Nici mulțumit, nici
nemulțumit Nemulțumit Foarte nemulțumit Graficul 3.7 Aprecierea activității cadrelor didactice
Cunoștințe de specialitate Atitudinea generală față de elevi ( relația profesor -elev);
Stilul și metodele de predare; Modalitățile de evaluare;
Obiectivitatea evaluărilorelevilor ca fiind bune , datorită dotărilor de care dispun ( echipamente tehnice, videoproiector,
acces la internet, echipamente pentru igienă).
Se poate observa că în proporție de 51.5% dintre respondenți consideră că biblioteca
satisface nevoile și așteptările elevilor, aceasta cuprinz ând atât 25.000 de volume din care elevii
se pot informa, cât și o sală de lectură. În ceea ce privește sala și terenul de sport, elevii sunt
foarte mulțumiți de starea acestora, fiind îmbunătățite de curând, iar aceștia putându -se bucura de
sală de volei, sală de forță, teren de sport acorperit cu tartan. De asemenea, materialele didactice
sunt considerate satisfăcătoare , însă acestea necesită îmbunătățiri semnificative deoarece
reprezintă un element important care ajută la atragerea și motivarea elevilor.
Graficul 3.7 prezintă aprecierea activității cadrelor didactice de către respondenți .
Profesorii influențează foarte mult invățarea elevilor, astfel că aceștia au nevoie de cunoștințe de
specialitate pentru a asigura succesul acestora. Se observă că maj oritatea elevilor sunt mulțumiți
de acest aspect, însă consider că îmbunătățirea cadrelor didactice este necesară în permanență.

30
22.3% 33.0% 31.1%
8.7%
4.9% 24.3% 24.3% 31.1%
12.6%
7.8% 22.3% 22.3% 29.1%
14.6%
11.7% 21.4% 24.3% 27.2%
14.6%
12.6% 29.1% 29.1%
21.4%
13.6%
6.8%
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%
Acord total Acord parțial Nici acord, nici dezacord Dezacord parțial Dezacord totalGraficul 3.8 Cadrele didactice
Explică clar și pe înțelesul nostru conținutul cursului.
Pun întrebări pentru a vedea dacă am înțeles ceea ce s-a predat.
Folosesc materiale care ușurează înțelegerea conținutului predat (prezentări ppt, prezentări video și altele).
Ne provoacă cu idei și sarcini de învățare atractive, motivante.
Ne încurajează să participăm activ la orele de curs (să ne exprimăm opiniile, să punem întrebări).În ceea ce privește stilul și metodele de predare, 33% din totalul elevilor se consideră
nemulțumiți. Majoritatea cadrelor di dactice folosesc tipul clasic de predare, dictarea, ceea ce nu
ajută în mare măsură elevul să rețină din clasă. Consider că m etodele interactive, inovatoare (
metoda brainstorming, prezentările power point, jocul de rol) ar contribui mai mult la
dezvolta rea elevului și la atingerea succesului acestora.
Relația profesor -elev este la fel de importantă ca toate celelalte activități ale cadrelor
didactice. Profesorul trebuie să inspire încredere elevului, să îl încurajeze și să pastreze o
comunicare permanen tă pentru ca acesta sa-și mențină interesul și motivația pentru școală.
Majoritatea respondenților se consideră nici mulțumiți, nici nemu lțumiți de acest aspect.
De asemenea, în ceea ce privește modalitățile de evaluare și obiectivitatea acestora,
majo ritatea elevilor se consideră nici mulțumiți, nici nemulțumiți. Se utilizează metode clasice de
evaluare precum: probe orale, probe practice și probe scrise , iar de multe ori, profesorii nu sunt
foarte obiectivi în privința acestora.

31
Pe baza r ăspunsur ilor centralizate în tabelul 3.8 , se poate observa că din totalul
respondenților , 33% sunt de acord cu afirm ația conform căreia cadrele didactice explică clar și
pe înțelesul elevilor conținutul cursului. Acest aspect este foarte important pentru procesul de
învățare al elevului deoarece majoritatea informațiilor sunt înțelese din clasă și aprofundate
acasă. Pe de altă parte, majoritatea elevilor nu sunt foarte mulțumiți de faptul că profesorii nu
pun întrebări pentru a vedea dacă au înțeles ceea ce s -a predat.
În ceea ce privește atât folosirea materialelor care ușurează înțelegerea conținutului
predat ( prezentări ppt, prezentări video), cât și provocarea cu idei și sarcinide învățare atractive,
respondenți consideră că aceste metode nu sunt foarte des folosit e. Utilizarea metodelor
inovatoare de predare sunt esențiale pentru atingerea succesului de către elev. Acestea le oferă
informații bazate pe imagini, videoclipuri și le pot oferii elevilor atât motivația de care au nevoie,
cât și formarea inițială și cont inuă.
De asemenea, se constată că elevii sunt de acord cu afirmația că profesorii îi încurajează
în mod continuu să participe activ la orele de curs, prin acest mod oferindu -le încredere în sine și
mai multă motivație.

Distribuția răspunsurilor
primate, conform graficului
3.9, arată că 95% din
respondenți consideră
familia ca fiind importantă
în creșterea calității
procesului educativ.
Familia este importantă
deoarece, în primul rând, ne
dezvoltă ca ființă socială,
ne încurajează să vedem
educația ca pe u n factor esențial și ne oferă elementele cheie de care avem nevoie să pășim spre
viitor. În al doilea rând, familia influențează foarte mult procesul educativ și dezvoltarea
elevului, astfel că între părinți și elevi trebuie să existe întotdeauna o legătur ă puternică, aceștia
implicându -se permanent în dezvoltarea educației copilului. 95.1% 4.9% Graficul 3.9 Rolul familiei în creșterea calității
procesului educativ
Da Nu

32
24.9%
19.7%
19.0% 14.5% 11.9% 9.7% 0.4% Graficul 3.10 Esențial pentru o bună pregătire
Profesori bine
pregătiți;
Baza materială
modernă;
Proiecte/activități
practice;
Activități
extracurriculare;
Manuale/suporturi în
format electronic;
Competiții și
concursuri școlare;
Altele
44.7%
28.2% 24.3% 1.9% 1.0% Graficul 3.11 V olumul informațiilor
Relativ
mare;
Moderat;
Mare;
Relativ
redus;
Redus.Graficul 3.10 prezintă care
sunt elementele esențiale
pentru o bună pregătire a
elevului. După cum este
ilustrat, profesorii bine
pregătiți sunt cei mai
importanți în proces ul educativ
deoarece ei pregătesc elevii
pentru complexa viață
contemporană, cu problemele
și presiunile sale specifice. Se
poate observa că baza
materială modernă și
proiectele/ activitățile plactice
sunt la fel de importante, acestea fiind în strânsă leg ătură. De asemenea, elevii consideră
esențiale și activitățile extracurriculare, acestea fiind necesare pentru formarea atitudinilor
positive față de învățare, posibilitatea obținerii unor rezultate mai bune și formarea unor abiltăți
practice diversificate .
Pe baza răspunsurilor primite
și centralizate în tabelul 3.11,
se observă că majoritatea
elevilor consideră volumul
informațiilor ca fiind relativ
mare. În procente
asemănătoare, respectiv 28% și
24%, alți elevi consideră
volumul acestora ca fiind
mode rat și mare. Consider că
informația oferită elevilor ar
trebui structurată mult mai

33
20.4%
38.8% 30.1% 10.7% 0.0% Graficul 3.12 Necesitatea părții teoretice
În foarte mare măsură;
În mare măsură;
Într-o oarecare măsură;
În mică măsură;
În foarte mică măsură.bine, astfel încât aceasta să fie atractivă și să -i ajute pe elevi sa retina cu ușurință. De obicei,
majoritatea oamenilor au o memorie vizuală mai dezvoltată, așadar aceșt ia sunt mai receptivi la
informațiile structurate prin cheme, imagini , videoclipuri. Pentru o mai bună pregătire a elevilor,
programa școlară ar trebui să fie mai aerisită, să se pune accent doar pe materiile care i -ar ajuta
cu adevărat pe elevi în viață și să le ofere acestora posibilitatea alegerii materiilor opționale.

Graficul 3.12 ilustrează necesitatea părții teoretice, astfel că majoritatea elevilor
consideră în mare măsură și într -o oarecare măsură necesare noțiunile teoretice. Acest ea sunt
importante în procesul educativ al elevului deoarece le oferă o educație superioară, un start solid
în educație prin îmbogățirea cunoștințelor, dezvoltarea deprinderilor, astfel încât comunitatea să
beneficieze de absolvenți performanți. De asemene a, un procent de 10% din totalul
respondenților consideră în mică măsură necesare noțiunile teoretice, partea practică fiind mai
importantă, încercând să gasească un echilibru între acestea două și să coreleze informațiile
obținute la viața de zi cu zi.

34
56.3% 30.1% 9.7% 2.9% 1.0% Graficul 13. Necesitatea părții practice
În foarte mare
măsură;
În mare măsură;
Într-o oarecare
măsură;
12.6%
47.6% 33.0% 5.8% 1.0% Graficul 3.14 Comunicarea cu profesorii
Foarte mulțumit/ă;
Mulțumit/ă;
Nici mulțumit/ă,
nici nemulțumit/ă;
Nemulțumit/ă;
Foarte
nemulțumit/ă. Distribuția răspunsurilor
primite arată că mai mult de
jumătate din respondenți,
respectiv 56.3%, consideră
în foarte mare măsură
necesară partea practică. În
zilele noastre, practica
asigură formarea inițială a
elevilor , ajută la creșterea
gradului de pro fesionalism
prin dezvoltarea abilităților
practice și a competențelor,
dar și prin creșterea inserției profesională a elevilor dupa finalizarea studiilor. De asemenea,
partea practică reprezintă un element important al procesului educațional, având ca scop atât
aprofundarea cunoștințelor teoretice, cât și formarea deprindelilor practice ale elevilor, astfel că
aceștia pot pune în practică tot ce au învățat în decursul anilor.
Graficul 3.14 ne prezintă
cât de mulțumiți sunt elevii
în ceea ce privește
comuni carea cu profesorii.
Se poate observa faptul că
majoritatea elevilor sunt
mulțumiți de comunicarea
lor cu profesorii, ceea ce
denotă că aceștia sunt
implicați în procesul
educativ al elevului, acordându -i toată atenția necesară. Relațiile interpersonale cu profesorii
constituie un rol important în dezvoltarea elevilor deoarece aceștia sunt prezenți pe tot parcursul
tranformării lor în cadrul școlii. De asemenea, comunicarea este cheia spre succes, iar relațiile
dintre profesori și elevi ar trebui să se baze ze pe colaborare, respect reciproc și încredere.

35

Analizând răspunsurile primite și centralizate în tabelul 3.15, se observă că din totalul
respondenților, 37.9% consideră că școala contri buie la pregătirea pentru o viitoare carieră în
mare măsura , 28.2 % consideră că aceasta contribuie intr -o oarecare măsură, iar 22.3% sunt de
părere că școala contribuie la formarea unei cariere de succes în foarte mare măsură.
În zilele noastre, orientarea profesională constituie o problemă semnificativă. Majoritatea
tinerilor sunt indeciși în ceea ce privește viitorul și au nevoile de consiliere pentru a lua o decizie
atât de importantă. Contribuția școlii la orientarea profesională a elevilor nu se reduce numai la
îmbunătățirea competențelor acestora și dezvoltarea de prinderilor practice, ci și la pregătirea și
asigurare unei cariere de succes prin orientarea elevilor către cel mai bun traseu profesional, în
funcție de motivațiile, dorințele și aptitudinile acestora. Fiecare elev trebuie să își cunoască mai
întâi perso nalitatea și să -și dezvolte dorința de a urma studiile superioare pentru a avea o carieră
de succes, acest fapt ținând în primul rand de motivație.
Pentru creștere a inserției socio -profesională a tinerilor , consider că este necesar ca orice
cadru didactic să desfășoare activități prin care să le ofere elevilor sprijinul necesar în ceea ce
privește orientarea profesională a acestora. De asemenea, și familia contribuie semnificativ la
pregătirea elevului pentru o viitoare carieră, pentru mulți dintre tineri r eprezentând modele de
urmat în viață. 22.3%
37.9% 28.2% 10.7% 1.0% Graficul 3.15 Contribuția școlii la pregătirea pentru o viitoare
carieră
În foarte mare măsură;
În mare măsură;
Într-o oarecare măsură;
În mică măsură;
În foarte mică măsură.

36
23.8%
23.3%
20.3% 20.3% 8.1% 4.1% Graficul 3.16 Principalele motive care nu i -ar determina pe elevi să
învețe
Cadrul didactic;
Materia;
Timpul insuficient;
Interesul pentru alte activități;
Dezinteresul pentru școală;
Sprijinul insuficient din partea
părinților.

Pe baza răspunsurilor primite și centralizate în tabelul 3.16, pricipalele motive care nu i –
ar determina pe elevi să învețe, în ordinea procentajelor, sunt: cadrul didactic ( 23.8%), materia
(23.%), timpul insufici ent și interesul pentru alte activități fiind la egalitate ( 20.3%),
dezinteresul pentru școală (8.1%) și sprijinul insuficient din partea părinților ( 4.1%).
Cadrul didactic și materia sunt elemente importante care influențează motivația și dorința
elevului de a învăța. Pentru a atrage un elev, profesorul trebuie să stabilească o relație stransă cu
acesta, să comunice, să folosească metode interactive și inovatoare de predare, astfel încât
încrederea în sine să crească și să ajute la motivarea continuă a elevului. De asemenea, elevii nu
consideră necesare toate disciplinele, gasindu -le neatractive.
Timpul insuficient și interesul pentru alte altivități sunt strâns legate între ele. Consider că
acestea sunt motive principale care îi determină pe elevi să nu învețe, dar nu sunt și adevărate.
Pentru a avea succes și a obține rezultate performante, școala trebuie să aibă prioritate și să fie
tratată ca atare.
Consider că motivația pentru învătare reprezintă principalul factor care ar putea reduce
din aceste motive, deoarece influențează atât procesul educativ, cât și rezultatele performante ale
elevilor. Elevii motivați învață mai eficient, sunt mai perseverenți și își doresc cu adevărat să
atingă succesul profesional.

37
3.6 Concluziile cercet ării

Procesul de învâțământ constituie o activitate planificată, sistematică și intensivă, pusă
sub controlul cadrului didactic și bazată pe selecționarea strictă a noțiunilor teoretice și pe efortul
personal al elevilor. De asemenea, reprezintă o activitate instructiv educativă care are drept scop
îmbunătățirea cunoștințelor elevilor, dezvoltarea deprinderilor, a capacităților și competențelor
de bază, precum și modelarea personalității fiecărui elev și formarea concepției acestuia despre
viața socială și profesională ( Manolescu, M., p. 1).
Pentru a contura cele mai potrivite concluzii ale cercetării, în cadrul chestionarului am
introdus două întrebări deschise. Astfel, acestea m -au ajutat să identific care sunt cele mai mari
nemulțumiri ale elevilor referitoare la sit uația actuală a procesului educativ din Colegiul Național
,,Mircea cel Bătrân” , dar și ce ar îmbunătății elevii pentru a crește calitatea serviciilor
edicaționale oferite de Colegiu.
În ceea ce privește prima întrebare deschisă ( ,, Care este cea mai mare nemulțumire în
ceea ce privește serviciile oferite de Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân”? ), cele mai multe
nemulțumiri ale respondenților au fost legate de cadrele didactice și de metodele acestora de
predare -învățare, acest aspect putându -se observa ș i din rezultatele graficelor 3.7, 3.8, 3.11.
Majoritatea profesorilor din cadrul Colegiul ui Național ,,Mircea cel Bătrân” nu acordă toată
atenția necesară elevilor, nu comunică pentru a le oferii încrederea și sprijinul de care au nevoie,
folosesc metode d e predare tradiționale care nu îi ajută pe elevi să rețină cu ușurintă, nu
utilizează materiale care ușurează înțelegerea conținutului predat și, de asemenea, volumul
informațiilor este relativ mare. Pentru a soluționa majoritate problemelor legate de cadr ele
didactice, consider că perfecționarea acestora prin programe speciale ar fi cea mai bună soluție.
Alte nemulțumiri ale elevilor au fost legate de : lipsa activităților extraccuriculare, infrastructura
modernă ( calculatoare noi, videoproiector în fiecar e sală, acces la internet în toată clădirea,
îmbunătățirea grupurilor sanitare), lipsa excursiilor, concurența cu alte licee de prestigiu din oraș,
programul încărcat și pauzele prea scurte.
Întrebarea a doua deschisă m -a ajutat să identific propunerile e levilor de îmbunătățire a
Colegiului. Pe langă propunerile legate de activitatea cadrelor didactice care sunt în stransă
legătura cu nemulțumirile enunțate anterior, elevii au propus următoarele îmbunătățiri referitoare
la: materialele didactice, introduce rea mai multor activități practice, orele de curs să fie mai

38
atractive și mai motivante, eliminarea favoritismului, îmbunătățirea tehnologiei utilizate,
introducerea sistemului de notare a profesorilor de către elevi, perfecționarea cadrelor didactice,
organizarea mai eficientă a noțiunilor teoretice și a modului de predare a acestora, organizarea
mai multor competiții/concursuri în cadrul liceului.
În final, analiza graficelor și a celor două întrebări deschise m -a ajutat să formulez
următoarea concluzie : Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” deține dotări destul de
performante, însă principalele probleme cu care se confrundă sunt slaba motivație a elevilor și
cadrele didactice. Cheia spre soluționarea acestor două probleme principale este desfășurarea
unor activități de perfecționare a cadrelor didactice deoarece acestea resprezintă principalul
factor de motivație al elevilor. Deși există anumite probleme, Colegiul Național ,,Mircea cel
Bătrân” se bucură de un anume prestigiu, iar elevii se simt mândri s ă facă parte din colectivul
acestuia.

39
CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

4.1 CONCLUZII

Existența unui sistem de asigurare a calității la nivel preuniversitar este foarte importantă,
dar la fel de importantă este implementarea acestuia, deoarece ex istă riscul ca sistemul în sine să
devină mai răspândit decât obiectivul de a asigura calitatea . Este responsabilitatea instituțiilor de
învățământ în sine să conducă punerea în aplicare a asigurării interne a calității care ar respecta
standardele și orie ntările naționale și europene . "O strategie modernă de management este cheia
în noul context competitiv, în care o reproiectare funcțională este o necesitate, pentru a crea un
echilibru dinamic între instituțiile de învățământ și medi ul economic, social și politic" ( Dima,
A., Nicolescu, L., 2010, p. 8).
Creșterea calității serviciilor educaționale și promovarea egalității șanselor la educație, au
devenit în ultima perioadă priorități naționale. În ultimii ani, sistemul de învățământ
preuniversitar a sufer it diferite schimbări încercând să se adapteze la sistemele de învățământ
europene. Pentru o îmbunătățire eficientă și continuă a calității serviciilor în învățământul
preuniversitar, consider că este necesar să se impună un program educațional care să țin ă cont de
ceea ce are nevoie cu adevărat beneficiarul (elevul), și nu de ceea ce consideră instituția prin
reprezentanții săi că i -ar fi necesar acestuia. Este important ca fiecare instituție de invățământ să
înteleagă care sunt necesitățile actuale și vi itoare ale beneficiarilor , să îndeplinească cerințele
acestora și să le depășească așteptările.
Având în vedere că educația influențează foarte mult creșterea economică, instituțiile
educaționale ar trebui să implementeze programe care au ca scop asigurar ea comperențelor
necesare elevilor, motivarea acestora spre a obține succesul și formarea profesională în
conformitate cu cerințele pieței forței de muncă.
Un rol important în realizarea calității serviciilor educaționale ale fiecărei instituții de
invăță mânt îl deține cadrele didactice. Acestea influențează în mod real performanțele elevilor și
are o contribuție majoră la creșterea standardelor serviciilor educaționale. De asemenea,
profesorii bine pregătiți, motivați să ofere elevilor tot ceea ce este ne cesar pentru formarea
corectă a acestora, cu aptitudini și competențe demne de un profesor excelent, poate valora mai
mult decât materialele didactice. Astfel, în vederea perfecționării cadrelor didactice, este necesar

40
implementarea unui proces de evaluare a acestora pentru a -și identifica performanțele și
modalitățile de îmbunătățire a practicilor educaționale, Acest proces de evaluare poate avea
consecințe favorabile atât la nivelul instituției, cât și la întregul sistem de învățămâ nt.
Deoarece c alitate a serviciilor educaționale este influențată de numeroși factori
( performanța cadrelor didactice, calitatea elevilor – pregatirea, motivația, capacitatea de
învățare, etc. –, calitatea managementului instituției de învățământ, climatul și cultura
organizaț ională etc.), iar pregătirea, menținerea și îmbunătățirea continuă presupun cunoașterea
unor modele de management al calității, reprezentanții instituțiilor educaționale au obligația de a
se informa în mod continuu cu privire la tendințele europene actuale din domeniul educației.
Astfel, îmbunătățirea calității serviciilor educaționale presupune evaluarea, analiza și
acțiunea continuă din partea instituțiilor de învățământ și se bazează atât pe adoptarea celor mai
bune proceduri, cât și pe aplicarea celor mai relevante standarde de performanță.

4.2 RECOMANDĂRI

Instituțiile de învățământ includ o întregă comunitate de actori implicați, printre care:
elevii și familiile lor, cadrele didactice, reprezentanții instituției, autoritățile locale și centrale,
agențiile și organizațiile naționale, comunitatea în sine și, nu în ultimul rând, angajatorii actuali
si potențiali de pe piața forței de muncă. Datorită acestei varietăți de părți interesate, es te evident
că perspectivele și interesele acestora variază în funcție de diferitele grupuri din care fac parte.
Astfel, calitatea și modalitatea de atingere a ei este văzută diferit de fiecare actor implicat.
Calitatea în educație reprezintă un ansamblu de principii și practici ce analizează întregul
mediu educațional, în totalitatea elementelor sale și are scopul de a obține atât rezultate
superioare, raportate la standerdele europene, cât și satisfacerea nevoilor și așteptărilor
beneficiarilor sistemului educațional.
Din analiza răspunsurilor primite și centralizate prin intermediul chestionarului, am
identificat următoarele recomandări principale privind îmbunătățirea calității serviciilor
educaționale oferite de Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân”:
1.

41