ABREVIERI … … … … iii [603583]

i
CUPRINS
ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. iii
LISTA FIGURILOR, GRAFICELOR ȘI TABELELOR ………………………….. …………. iv
INTRODUCERE, MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA LUCRĂRII
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. vi
CAPITOLUL 1. PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE: OBIECTIVE ȘI AXE PRIORITARE ………………………….. . 1
1.1. POS DRU: PREZENTARE, OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE ………. 1
1.2. AXE PRIORITARE ÎN CADRUL POS DRU ………………………….. ……………….. 5
1.2.1. AXA PRIORITARĂ 1 : EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ
ÎN SPRIJINUL CREȘTERII ECONOMICE ȘI DEZVOLTĂRII SOCIETĂȚII
BAZATE PE CUNOAȘTERE ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.2.2. AXA PRIORITARĂ 2 : CORELAREA ÎNVĂȚĂRII PE TOT
PARCURSUL VIEȚII CU PIAȚA MUNCII ………………………….. ……………………. 7
1.2.3. AXA PRIORITARĂ 3: CREȘTEREA ADAPTABILITĂȚII
LUCRĂTORILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR ………………………….. ……………… 8
1.2.4. AXA PRIORITARĂ 4: MODERNIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE
OCUPARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.2.5. AXA PRIORITARĂ 5: PROMOVAREA M ĂSURILOR ACTIVE DE
OCUPARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
1.2.6. AXA PRIORITARĂ6: PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE ……. 11
1.2.7. AXA PRIORITARĂ7: ASISTENȚĂTEHNICĂ ………………………….. ……. 12
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE A FONDURILOR
EUROPENE IMPLEMENTATE DE POS DRU ÎN PERIOADA 2007 -2013 ………… 13
2.1. EVOLUȚIA RATEI DE CONTRACTARE POS DRU 2007 -2013 …………….. 14
2.2. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE POSDRU 2007 -2013 ……………………. 17

ii
CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL
DESTINAT CAPITALULUI UMAN ÎN STATELE MEMBRE ALE UE DIN
EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST ………………………….. ………………………….. ………… 30
CAPITOLUL 4. STUDIU COMPARATIV PRIVIND CAPACITATEA DE
ABSORBȚIE A FONDURILOR EUROPENE IMPLEMENTATE DE POS DRU
2007 -2013 ÎN ROMÂNIA ȘI POLONIA. ………………………….. ………………………….. … 36
4.1. IMPLEMENTAREA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA ȘI
POLONIA. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 36
4.2. IMPLEMENTAREA FSE ÎN ROMÂNIA ȘI POLONIA. …………………………. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 48

iii
ABREVIERI
AMPOSDRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS DRU
AP AXA PRIORITARĂ
CE COMISIA EUROPEANĂ
CEE STATELE MEMBRE ALE UE DIN EUROPA DE EST ȘI
CENTRALĂ
CSNR CADRUL STRATEGIC NAȚIONAL DE REFERINȚĂ
DCI DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE
DMI DOMENIU MAJOR DE INTERVENȚIE
FSE FONDUL SOCIAL EUROPEAN
PCES POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
PND PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE
POS DRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
SPO SERVICIU PUBLIC DE OCUPARE
UE UNIUNEA EUROPEANĂ

iv
LISTA FIGURILOR, GRAFICELOR ȘI TABELELOR
Figura nr. 1: Obiective specifice POS DRU ________________________________ 4
Figura nr. 2 : Axa prioritară 1 ________________________________ ___________ 6
Figura nr.3: Axa prioritară 2 ________________________________ ____________ 7
Figura nr.4: Axa prioritară 3 ________________________________ ____________ 8
Figura nr.5: Axa prioritară 4 ________________________________ ____________ 9
Figura nr.6: Axa prioritară 5 ________________________________ ___________ 10
Figura nr.7: Axa prioritară 6 ________________________________ ___________ 11
Figura nr.8: Axa prioritară 7 ________________________________ ___________ 12
Figura nr.9: Analiză comparativă privin d implementarea FSE în România și
Polonia ________________________________ ____________________________ 42

Graficul nr.1: Evoluția Ratei de contractare POS DRU în perioada 2007 -2013 …… 16
Graficul nr.2: Evoluția Ratei de absorbție POS DRU în perioada 2007 -2013 ……… 20
Graficul nr.3: Evoluția Ratei de absorbție POS DRU în perioada 2009 -2011 în
funcție de axele prioritare ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
Graficul nr.4: Rata de contractare și Rata de absorbție a fondurilor europene la
sfârșitul anului 2012 în statele CEE ………………………….. ………………………….. ………. 32
Graficul nr.5 : Valoarea alocată FSE în statele membre UE ………………………….. ….. 40
Graficul nr.6: Implementarea fondurilor europene în România și Polonia …………. 44

Tabelul nr.1: Rata de contractare POS DRU 2007 -2013 ………………………….. ……….. 14
Tabelul nr.2: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 ………………………….. ………….. 17
Tabelul nr.3: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 1 … 20
Tabelul nr.4: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 2 … 21
Tabelul nr.5: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 3 … 22
Tabelul nr.6: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 4 … 24
Tabelul nr.7: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 5 … 25
Tabelul nr.8: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 6 … 26
Tabelul nr.9: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 7 … 27
Tabelul nr.10: Informații generale CEE ………………………….. ………………………….. ….. 30

v
Tabelul nr.11: Bugetul alocat 2007 -2013 în statele CEE în funcție de tipul de
intervenție (miliarde euro) ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
Tabelul nr.12: Rata de contractare și Rata de absorbție în statele CEE la sfârșitul
anului 2012, în funcție de tipul de intervenție ………………………….. ……………………… 33
Tabelul nr.13 :Informații generale despre România și Polonia ………………………….. . 42
Tabelul nr.14: Raport de progres 2007 -2012 România și Polonia ………………………. 43
Tabelul nr.15: Raport de progres POSDRU 2007 -2013 în România și Polonia ……. 44

vi
INTRODUCERE , MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI
METODOLOGIA LUCRĂRII
Capacitatea sau incapacitatea statelor membre ale Uniunii Europene de a absorbi
fondurile comunitare reprezintă un subiect des discutat la ora actuală. Absorbția
fondurilor europene constituie un element crucial în procesul de creștere economică a
statelor membre ale Uniunii Europene. Un nivel ridicat al ratei de absorbție într -un
stat membru de notă un sistem de guvernare eficient și un nivel al corupției scăzut.
Dificultățile de absorbție apar de regulă la statele membre din centrul și estul Europ ei,
unde sunt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numără și diferențele
de organizare și structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democrației locale.
Lucrarea de față își propune să analizeze evoluția ratei de absorbție a fonduri lor
europene implementate de POS DRU 2007 -2013.
Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
stabile ște axele prioritare și domeniile majore de interven ție ale României în domeniul
resurselor umane în vederea implement ării asisten ței financiare a Uniunii Europene
prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului Convergen ță,
pentru perioada de programare 2007 –2013.
Elaborat în contextul Planului Na țional de Dezvoltare 2007 -2013 și în acord cu
Priorit ățile Cadrului S trategic Na țional de Referin ță, POS DRU este un instrument
important în sprijinirea dezvolt ării economice și a schimb ărilor structurale. Mai mult,
investi țiile în capitalul uman vor completa și vor conferi sustenabilitate cre șterii
productivit ății pe terme n lung.
O for ță de munc ă înalt calificat ă, cu un nivel de educa ție ridicat, având capacitatea de
a se adapta noilor tehnologii și nevoilor în schimbare ale pie țelor, este esen țială pentru
o economie competitiv ă și dinamic ă.
În actuala conjunctură economică, obiectivul natural al României este de a crește la
maximum posibil nivelul absorbției instrumentelor structurale și de a atenua la
minimum riscul de dezangajare automată a fondurilor și riscu l de aplicare a unor
corecții financiare din partea CE. (Raportul strategic 2012:33)

vii
Această lucrare își propune să realizeze o prezentare a Programului Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, axându -se în special asupra capacității de
absorbție a fondurilor europene implementate de acest program în România. Pentru a
ne atinge obiectivul principal, am conceput un prim capitol pornind de la obiectivele
generale și specifice ale POS DRU 2007 -2013, precum și o detaliere pe axe prioritare
ale acestui program cu ajutorul figurilor. Pentru documentarea acestui capitol au fost
uitilizate sursele disponibile online.
Capitolul 2 al lucrării de față prezintă evoluția ratei de absorbție a fondurilor europene
implementat e de POS DRU în perioada 2007 -2013 . Aces t capitol a fost realizat în
mare parte cu ajutorul datelor furnizate de Rapoartele anuale de implementare POS
DRU 2007 -2013. Informațiile culese au fost materializate în tabele și grafice,
elemente menite să sporească gradul de coerență al lucrării.
Mai d eparte, Capitolul 3 este reprezentat de un studiu de caz privind implementarea
Programului Operațional destinat Capitalului Uman în statele membre ale UE din
Europa Centrală și de Est . Fundamentarea acestui capitol a fost posibilă prin
intermediul unui studiu KPMG (companie americană care oferă servicii de
consultanță și audit), care prezintă o analiză de ansamblu a implementării fondurilor
europene în 10 state din Europa Centrală și de Est. Și acest capitol conține o serie de
tabele și grafice utile pentru înțelegerea lucrării.
În cadrul ultimului capitol al lucrării de față am realizat unstudiu comparativ al
capacității de absorbție a fondurilor europene în România și Polonia. Polonia
reprezintă un model de succes pentru România în ceea ce privește absorbția fondurilor
europene. Acest stat își culege laudele pentru folosirea e ficientă a fondurilor europene
în scopul modernizării și reducerii decalajului față de țările dezvoltate din Uniunea
Europeana, rațiunea fundamentală a Politicii de coeziune.
Cea mai mare economie din Eu ropa Centrala, Polonia, a fost ș i principalul benefi ciar
al fondurilor structurale și de coeziune disponibile î n perioada 2007 -2013, cu o
alocare de 67,3 miliarde de euro din totalul disponibil de 336 miliarde de euro.
Fondurile au fost folosite cu precădere pentru proiecte în infrastructura și investiț ii.
Din banii europeni, Polonia a construit 1.300 de kilometri de autostradă . Succesul

viii
economiei poloneze a stat a tât în modul î n care au folosit banii europeni, câ t și în
găsirea celei mai bune metode de privatizare a companiilor de stat.
La polul opus, conform unui studiu KPMG, România este ultima țară din Europa
Centrala și de Est î n ceea ce priveș te atragerea de fonduri europene , cu o rată a plăț ilor
pe proiecte cu fonduri europene de doar 12%.
În perioada următoare, Polonia va asista Guvernul româ n la reorganizarea
administra tivă și absorbț ia fondurilor UE. Astfel, România se pregătește intens pentru
reorganizarea teritorială, iar descentralizarea aparatului administrativ va însemna un
lucru bun pentru simplificarea procedurilor de aplicare a proiectelor bazate pe fonduri
europene.
Documentația acestui capitol a fost realizată prin intermediul surselor online, articole
de specialitate și statistici.De asemenea, și în cadrul acestei studiu au fost folosite
tabele și grafice pentru a putea sintetiza studiul comparativ între statele mem bre alese.

1
CAPITOLUL 1. PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE: OBIECTIVE ȘI AXE
PRIORITARE
1.1. POS DRU: PREZENTARE, OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE
Politica de Coeziune Economică și Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a
Uniunii Europene prin intermediul căreia se urmărește reducerea disparităților de
dezvoltare economică și socială între statele membre/regiunile UE; îmbunătățirea
funcționă rii Pieței unice; promovarea dezvoltării stabile și durabile a UE. Acestei
politici îi este alocat 1/3 din bugetul UE.
Obiectivele de intervenție ale PCES sunt:
 Convergență – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;
 Competitivitate re gională și ocuparea forței de muncă – pentru regiunile care
nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență;
 Cooperare teritorială europeană – pentru regiuni, județe și zone transnaționale.
Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc In strumente
Structurale și cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare
Regională și Fondul Social European), și Fondul de Coeziune. Aceste 3 fonduri sunt
cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC).
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susține dezvoltarea economică
durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea
structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare
și antreprenoriat, societatea informațională, IMM -uri, protecția mediului, turism,
energie.
Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și
a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea ș omajului,
prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor

2
și a migranților, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și
combaterea discriminării.
Fondul de Coeziune (FC) finanțează proiecte în do meniul protecției mediului și
rețelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum
și proiecte care vizează îmbunătățirea managementului traficului aerian și rutier,
modernizarea transportului urban, dezvoltarea și moderni zarea transportului
multimodal.
Asistența financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică și
Socială a Uniunii Europene se acord ă României prin Fondurile Structurale și de
Coeziune în cadrul obiectivelor „Convergență” și „Cooperare teri torială europeană”.
Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel național
sunt: Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013 (PND), Cadrul Strategic Național de
Referință 2007 -2013 (CSNR) și Programele Operaționale (PO).
Pentru accesul la Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene, România
a elaborat Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013, pe baza strategiilor sectoriale de
dezvoltare și a strategiei naționale de dezvoltare regională, realizându -se astfel o
programare a dezvoltării economice și sociale a țării, similară celei realizate de statele
membre ale UE. (Fondurilestructurale șide coeziune2007 -2013 -îndrumar )
Planul Național de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică și
programare financiară multi anuală, în conformitate cu principiile Politicii de
Coeziune, având ca obiectiv strategic global „reducerea cât mai rapidă a disparităților
de dezvoltare socio -economică față de statele membre ale UE”.
Cadrul Strategic Național de Referință realizează prog ramarea strategică a FSC, având
la bază prioritățile strategice stabilite în PND. Implementarea strategiei CSNR se
realizează prin programele operaționale. Programele Operaționale sunt elaborate de
către Autoritățile de Management și stabilesc domeniile ma jore de intervenție ale
FSC, conform prevederilor regulamentelor europene.
Lucrarea de față își propune să analizeze implementarea FSE în România prin
intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

3
Statele Membre și regiunile U niunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social
European în cadrul unei perioade de programare de șapte ani. Prezentul exercițiu de
programare se referă la perioada 2007 -2013.
Statele Membre elaborează programe operaționale pentru a putea beneficia de
asistența FSE. Aceste programe operaționale sunt implementate de actori socio –
economici, precum instituții de învățământ, furnizori de formare profesională, IMM –
uri, camere de comerț și industrie, parteneri sociali, ONG -uri, instituții publice ,
autorități locale etc. (www.fseromania.ro )
Intervențiile FSE în România în domeniul Dezvoltării Resurselor Umane, așa cum
sunt stabilite în Cadrul Strategic Național de Referință2007 -2013, vor asigura
investiția în c apitalul uman, modernizarea sistemelor de educație și formare
profesională, creșterea accesului la ocupare și consolidarea incluziunii sociale pentru
grupurile vulnerabile. (POS DRU 2007 -2013:61)
La elaborarea POS DRU 2007 -2013 s -a ținut cont de Planul Naț ional de Dezvoltare
2007 -2013 și Cadrul Strategic Național de Referință 2007 -2013 , care au integrat în
strategiile lor obiectivele tuturor documentelor relevante în domeniu l dezvoltării
resurselor umane. (www.fseromani a.ro)
POSDRU 2007 -2013 a fost adoptat prin Decizia CE nr.5811 din data de 22 noiembrie
2007, dată de la care a început implementarea programului.
În conformitate cu regulamentele europene, Autoritatea de Management pentru
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) este
responsabilă cu managementul și implementarea POS DRU și deleagă o parte din
atribuțiile sale Organismelor Intermediare.
POS DRU este implementat de către 11 Organisme Intermediare: 8 Organisme
Intermediare Regi onale și 3 Organisme Intermediare Naționale.Rolul acestora este de
a îndeplini atribuțiile delegate de către AM POS DRU, în baza "Acordului cadru de
delegare de funcții".
În luna ianuarie 2008, a fost aprobat în conformitate cu art.6, alin (b) din HG
nr.45 7/2008, Documentul Cadru de Implementare a POSDRU (DCI) de către

4
ministrul muncii, familiei și egalității de șanse și de ministrul economiei și finanțelor
prin Ordinul comun nr.79/384/2008 (MO nr.86/04.02.2008).
Documentul Cadru pentru Implementarea POS DR U, elaborat de către AMPOSDRU,
este documentul programatic care detaliază POS DRU și care conține atât informațiile
necesare implementării și monitorizării POS DRU, cât și informații care fac referire la
potențialii beneficiari și la regulile generale de e ligibilitate și selecție a proiectelor și a
beneficiarilor.
Obiectivul general alPOS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității acestuia, prin conectarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu
piața muncii și a sigurarea participării crescute pe o piață a muncii modernă, flexibilă
și inclusivă, pentru 1.650.000 de persoane. (www.fseromania.ro )
Obiectivul general al POS DRU poate fi împărțit într -o serie de obiective
specificeprezentate în fig ura următoare:
Figura nr. 1: Obiective specifice POS DRU

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor regăsite în documentul POS DRU 2007 –
2013 Promovarea educa ției și formării ini țiale și continue de calitate,
inclusiv educa ția superioară și cercetarea;
Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calită ții și
productivită ții muncii;
Facilitarea inser ției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe
piața muncii;
Dezvoltarea unei pie țe a muncii moderne, flexibile și inclusive;
Promovarea inser ției/reinser ției pe pia ța muncii a persoanelor
inactive, inclusiv din zonele rurale;
Îmbunătă țirea serviciilor publice de ocupare ;
Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educa ție și pe pia ța
muncii.

5
1.2. AXE PRIORITARE ÎN CADRUL POS DRU
POS DRU finanțează șapte domenii de activitate, cunoscute și sub denumirea de “Axe
prioritare”. Fiecare din aceste axe prioritare este împărțită la rândul ei în mai multe
subdomenii, denumite și “Domenii majore de intervenție”.POS DRU cuprinde 6 axe
prioritare și o axă prior itară dedicată asistenței tehnice, astfel:
Axa Prioritar ă 1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Axa Prioritar ă 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
Axa Prioritar ă 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
Axa Prioritar ă 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritar ă 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa Prioritar ă 6: Promovarea incluziunii sociale
Axa Prioritar ă 7: Asistență tehnică
În cele ce urmează, am realizat cu ajutorul figurilor o detaliere pe fiecare axă
prioritară din cadrul POS DRU cu privire la obiectivul general ș i domeniile sale de
intervenție . Aceste figuri sunt proiecția autoarei cu ajutorul datelor furnizate de
Documentul cadru de implementare POS DRU 2007 -2013.

6
1.2.1. AXA PRIORITARĂ 1: EDUCAȚIA ȘI FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SPRIJINUL CREȘTERII ECONOMICE ȘI
DEZVOLTĂRII SOCIETĂȚII BAZATE PE CUNOAȘTERE
Figura nr. 2: Axa prioritară 1

AXA PRIORITARĂ 1
Obiectivul general al acestei axe prioritare îl reprezintădezvoltare a rutelor flexibile de învățare p e
tot parcursul vieții și creșterea accesului la educație și formare prin furnizarea unei educații
inițiale și continue moderne și de calitate, incluzând învățământul superior și cercetarea.
DMI 1.1 : Acces la educație și formare
profesionalăinițialăde calitate
-restructur area și îmbunătățir ea
învățământului preuniversitar .

DMI 1.2: Calitate în
învățământul superior
-restructurare a și îmbunătățire a
sistemului de învățământ superior .
DMI 1.3 : Dezvoltarea resurselor umane în
educație și formare profesională
-îmbunătățirea formării inițiale și continue și a
calificărilor personalului didactic și formatorilor .

DMI 1.4 : Calitate în formarea profesională continu ă
-creșterea capacității sistemului și furnizorilor publici și
privați de FPC de a furniza programe de formare
profesională de calitate .
DMI 1.5 : Programe doctorale și post -doctorale în sprijinul cercetării
-dezvoltarea domeniilor de cercetare, dezvoltare, inovare dinRomânia prin
îmbunătățirea accesului la programe doctorale și post -doctorale și a
calității formării inițiale a cercetătorilor .

7
1.2.2. AXA PRIORITARĂ 2 : CORELAREA ÎNVĂȚĂRII PE TOT P ARCURSUL VIEȚII CU PIAȚA MUNCII
Figura nr.3 : Axa prioritară 2

AXA PRIORITARĂ 2
Obiectivul principal al acestei axe prioritare îl constituie facilitarea accesului la
educație, creșterea ocupabilității și a nivelului de educație și formare
profesională al resurselor umane printr -o abordare de tip „pe tot parcursul vieții”,
în contextul societății bazate pe cunoaștere. DMI 2.1: Tranziția de la școală la viața activă
-inserția absolvenților pe piața muncii .
DMI 2.2: Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a
școlii
-prevenire a și corectare a afenomenului de părăsire
timpurie a școlii .

DMI 2.3: Acces și participare la FPC
-își centrează atenția asupra programelor de formare pentru
calificare sau recalificare și se adresează se
adreseazăangajaților din toate sectoarele economice, cu
excepția administrației publice și învățământului .

8
1.2.3. AXA PRIORITARĂ 3: CREȘTEREA ADAPTABILITĂȚII LUCRĂTORILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR
Figura nr.4 : Axa prioritară 3

AXA PRIORITARĂ 3
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii
antreprenoriale, flexicurității și adaptabilității prin sprijinirea forței de muncăși a
întreprinderilor competente, pregătite și adaptabile . DMI 3.1: Promovarea culturii antreprenoriale
-obiectivul acestui DMI este de a transforma termenul de antreprenoriat într -o
opțiune de carieră accesibilă fiecărui individ, prin furnizarea programelor de formare
profesională care să dezvolte competențe manageriale și antreprenoriale.

DMI 3.3: Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea
inițiativelor pentru partenerii sociali și societatea civilă
-îmbunătățirea capacității partenerilor sociali șia societății civilede a
contribui la dezvoltarea resurselor umane din România .
DMI 3.2: Formare profesionalăși sprijin pentru
întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității
-crearea capacității interne a firmelor de a dezvolta resurse
umane proprii .

9
1.2.4. AXA PRIORITARĂ 4: MODERNIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE OCUPARE

Figura nr.5 : Axa prioritară 4

AXA PRIORITARĂ 4
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: creșterea calității, eficienței și
transparenței serviciilor de ocupare furnizate de Serv iciul Public de Ocupare
(ANOFM) .

DMI 4.2: Formarea personalului propriu al SPO
-strategia de formare profesionalăcontinuăa personalului
SPO este privită ca o necesitate în procesul de dezvoltare
a calității și eficienței serviciilor oferite de acesta
DMI 4.1: Întărirea capacității SPO pentru
furnizarea serviciilor de ocupare
-modernizarea acestui sistem a avut în vedere încă de
la început descentralizareaserviciilor de ocupare,
îmbunătățirea și diversificarea serviciilor furnizate
beneficiarilor,respectiv angajatorilor, persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă și șomerilor.

10
1.2.5. AXA PRIORITARĂ 5: PROMOVAREA M ĂSURILOR ACTIVE DE OCUPARE
Figura nr.6 : Axa prioritară 5

AXA PRIORITARĂ 5
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrării pe piața muncii a
șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menținerea unui număr mai
mare de persoane pe piața muncii, inclusiv în zonele rurale și sprijinirea ocupării formale.

DMI 5.2: Promovarea sustenabilității pe termen lung
a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea
resurselor umane și ocuparea forței de muncă
-acest DMI se adresează persoanelor din mediul rural,
inclusiv persoanele implicate în agricultură de
subzistență. O atenție deosebită va fi acordată tinerilor;
micilor întreprinzători sau viitorilor întreprinzători .
DMI 5.1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor
active de ocupare
-intervențile cuprinse în cadrul acestui DMI au o
abordare pe tot parcursul vieții și sunt destinate
grupurilor de persoane cu o situație dificilăpe piața
muncii, precum șomerii tineri, șomerii vârstnici și
șomerii de lungădurată .

11
1.2.6. AXA PRIORITARĂ6: PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE
Figura nr.7 : Axa prioritară 6

AXA PRIORITARĂ 6
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea accesului pe piața muncii
agrupurilor vulnerabile și promovarea unei societăți inclusive și coezive în scopul
asigurăriibunăstării tuturor cetățenilor.
DMI 6.1: Dezvoltarea economiei sociale
-crearea unei ocupări flexibile și inovatoare, stabilirea unor
politici de dezv oltare locală puternice, promova rea servicii lor
pentru populație, cetățenia activă, cooperarea socială și
solidaritatea.

DMI 6.2: Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor
vulnerabile pe piața muncii
-sprijin pentru persoane le aflate în stare de sărăcie, marginalizare
și discriminare cu scopul accesul ui lor la educație și pe piața
muncii.

DMI 6.3: Promovarea egalității de șanse pe piața muncii
-intervențiile realizate cu scopul asigurării și promovării
tratamentului și accesului egal pe piața muncii pentru femei și
bărbați în orice domeniu.

DMI 6.4: Inițiative transnaționale pentru opiațăinclusivăa
muncii
-sprijină inițiativele transnaționale, care au ca scop dezvoltarea
unei piețe a muncii mai permisive, flexibile și inclusive .

12
1.2.7. AXA PRIORITARĂ7: ASISTENȚĂ TEHNICĂ
Figura nr.8 : Axa prioritară 7

AXA PRIORITARĂ 7
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: acordarea de sprijin pentru
procesul de implementare a POS DRU și utilizarea eficientă a sprijinului
financiar al Comunității și a cofinanțării naționale .

DMI 7.2: Sprijin pentru promovare șicomunicare POS
DRU
-activitățile fina nțate în cadrul acestui DM I vor fi destinate
publicității și promovării FSE și POS DRU. Publicitatea și
activitățile întreprinse pentru creșterea conștientizării vor fi
realizate la nivel național, regional și local.

DMI 7.1: Sprijin pentru implementarea,
managementul general și evaluarea POS DRU
-activitățile din cadrul acestui domeniu de intervenție vor
asigura suport personalului din cadrul AM și al
organismelor intermediare pentru o mai bună
implementare, monitorizare, eva luare și control al
operațiunilor finanțate de FSE prin POS DRU 2007 -2013.

13
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE A
FONDURILOR EUROPENE IMPLEMENTATE DE POS DRU ÎN
PERIOADA 2007 -2013
Absorbția fondurilor europene constituie un element crucial în procesul de creștere
economică a statelor membre ale Uniunii Europene. Un nivel ridicat al ratei de
absorbție într -un stat membru denotă un sistem de plăți eficient și un nivel al cor upției
scăzut.
Conform unui studiu KPMG, România se situează pe ultimul loc la nivelul UE în ceea
ce privește absorbția fondurilor europene. Din acest motiv, acest capitol este dedicat
evoluției ratei de absorbție în România în perioada 2007 -2013 .
Absorbția reflectă capacitatea bene ficiarului de fonduri europene și a autorităț ilor
contractante de a cheltui sau de a asigura cheltuirea sumelor prov enite de la bugetul
UE, precum și cele aferente cofinanțării din fondurile publice naționale în mod
efect iv, corect și eficient, în conformitate cu normele UE ș i cele naționale î n materie.
Ministerul Afacerilor Europene a publicat o serie de precizări referitoare la
modalitatea de calcul a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de
coeziune. Conform ace stei surse, a bsorbția fondurilor structurale și de coeziune poate
fi cuantificată atât din punctul de vedere al volumului plăților interne efectuate de
autoritățile de management către beneficiari ( „absorbția în plan național" ), cât și din
punctul de vedere al fondurilor primite de România de la Comisia Europeană
(„absorbția externă" sau „absorbția efectivă ").
Lucrarea de față își propune să urmărească absorbția în plan național a fondurilor
europene implementate de POS DRU în perioada 2007 -2013. Pentru o mai bună
înțelegere a acestui studiu, este important să definim următorii termeni:
Bugetul alocat 2007 -2013 se referă la Contribuția UE pentru perioada menționată,
fără a lua în calcul contribuția națională publică și cea privată. Acest buget este
speci ficat în Cadrul Strategic Național de Referință specific fiecărei țări, și este
aprobat de Comisia Europeană.

14
Rata de absorbție se calculează ca raport între valoarea plăților către b eneficiari în
perioada aferent ă și bugetul alocat 2007 -2013.
Rata de contractare este egală cu raportul dintre valoarea contractelor finanțate din
fonduri europene în perioada aferentă și bugetul alocat 2007 -2013.
Rata de succes este definită ca raportul dintre proiectele selectate și proiectele depuse
în cadrul POS DRU .
2.1. EVOLUȚIA RATEI DE CONTRACTARE POS DRU 2007 -2013
Tabelul nr. 1: Rata de contractare POS DRU 2007 -2013
An n Număr proiecte
contractate până
în anul n Valoare proiecte
contractate până în anul
n-Contribuția UE
(milioane EUR) Rata de
contractare
2008 110 238 8.43%
2009 533 536 15.42%
2010 1963 2680 77.10%
2011 2366 2860 82.28%
2012 2449 2900 83.43%
31 martie
2013 2459 2924 84.12%
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
Până la data de 31 decembrie 2008, au fost semnate contracte pentru 110 proiecte.
Cele 110 proiecte contractate au o valoare totală de aprox.293 milioane euro, din care
238 milioane euro reprezintă contribuția comunitară, 45 de milioane euro reprezintă
cofinanțarea de la bugetul de stat și peste 7 milioane euro este contribuția
beneficiarilor.
Domenile Majore de Intervenție în cadrul cărora a fost depus un număr insuficient de
cereri de finanțare și care necesită o atenție deosebită din part ea AM în vederea
promovării activităților acestor domenii sunt reprezentate de DMI 1.4 privind
dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă și asigurarea calității, DMI
4.1 privind modernizarea SPO și DMI 4.2 pentru formarea personalului SPO.

15
De asemenea, se constată un interes mai crescut pentru depunerea proiectelor în
cadrul AP1, beneficiarii fiind universități implicate în dezvoltarea sistemului
educațional, unități de învățământ, parteneri sociali din educație și formare
profesională, ONG -uri care acționează în domeniul educației și formării profesionale,
AP3 pentru promovarea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor, solicitată atât
în mediul public cât și privat și AP6 destinat grupurilor vulnerabile, de care se
preocupă deopotriv ă atât instituții publice, cât și persoane juridice de drept privat
(asociații, organizații, ONG, etc).
De la lansarea POSDRU și până la data de 31 decembrie 2009, au fost încheiate cu
beneficiarii 533 de contracte de finanțare, în valoare totală eligibilă de aprox.652
milioane euro, din care aprox.536 milioane euro reprezintă contribuția UE.
Proiectele depuse în cadrul DMI 4.2, „Formarea personalului propriu al SPO” au avut
cea mai mare rată de succes, respectiv 50%. Cu toate acestea, până la 31 decembrie
2009, pentru AP 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare, din cauza unor
neconcordanțe legislative privind salarizarea echipelor de management pentru
proiectele din cadrul acestei axe prioritare, nu au fost efectuate plăți.
De asemenea, și proiecte le depuse în cadrul DMI 3.3 au avut o rată de succes destul
de ridicată de 45,51%, ceea ce indică un interes deosebit al partenerilor sociali pentru
activitățile finanțate prin POSDRU și gradul de pregătire ridicat al aplicanților.
Până la data de 31 decem brie 2010, au fost încheiate cu beneficiarii 1.962 de contracte
de finanțare, în valoare totală eligibilă de aprox. 3,13 miliarde euro, din care aprox.
2,68 miliarde euro reprezintă contribuția UE.
Numai în cursul anului 2010 au fost încheiate 1429 contrac te, reprezentând 71,82%
din totalul contractelor încheiate. Valoarea cumulativă la 31 decembrie 2010 a
numărului contractelor încheiate este de aprox. 3,7 ori mai mare față de valoarea
cumulativă de la sfârșitul anului 2009, ceea ce reflectă îmbunătățirea capacității
instituționale de derulare a procesului de contractare.
Din punctul de vedere al proiectelor depuse, cel mai mare interes manifestat de
potențialii beneficiari se observă la AP 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”
(număr proiecte depuse: 2370), urmată, la o distanță relativ mică, de AP 2 „Corelarea

16
învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii” (număr proiecte depuse: 2089) și de
AP3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor” (număr proiecte
depuse:1963). Cea mai sl abă performanță se înregistrează la AP 4 „Modernizarea
serviciului public de ocupare” (număr proiecte depuse: 82).
Până la data de 31 decembrie 2011, au fost încheiate cu beneficiarii 2.366 de contracte
de finanțare, în valoare totală eligibilă de aprox. 3 ,35 miliarde euro, din care aprox.
2,86 miliarde euro reprezintă contribuția UE. Contribuția UE la proiectele contractate
reprezintă 82,46% din alocarea UE 2007 – 2013. În cursul anului 2011, au fost
încheiate 404 contracte, reprezentând 17,07% din totalul contractelor încheiate.
Din punctul de vedere al proiectelor depuse, cel mai mare interes manifestat de
potențialii beneficiari se observăla AP 6 „Promovarea incluziunii sociale” urmată, la o
distanțărelativ mică, de AP 5 „Promovarea măsurilor active de o cupare”. Cea mai
slabăperformanțăse înregistreazăla AP 4 „Modernizarea serviciului public de
ocupare” (număr proiecte depuse: 157).
Graficul nr. 1: Evoluția Ratei de contractare POS DRU în perioada 2007 -2013

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
În perioada 2007 -2013, observăm că rata de contractare înregistrează cea mai mare
creștere în anul 2010. Până atunci, s -au constatat diferite probleme în procesul de
contractare precum lipsa de personal datorită ocupării unui număr de 5 posturi din 7
prevăzute pentru Compartimentul Contractare; dificultăți întâmpinate de beneficiari în
completarea documentației care urmează a fi depuse la OIPOSDRU MECTS în cadrul 0,00% 8,43% 15,42% 77,10% 82,28% 83,43% 84,12%
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata de contractare

17
procesului de contractare; prezentarea incompletă a documentelor solicitate
beneficiarilor în vederea contractării; solicitarea repetată de clarificări de la
beneficiari pentru finalizarea contractelor de finanțare.
Pentru rezolvarea acestor probleme s -au lua t diverse măsuri astfel că valoarea
cumulativă la 31 decembrie 2010 a numărului contractelor încheiate este de aprox. 3,7
ori mai mare față de valoarea cumulativă de la sfârșitul anului 2009, ceea ce reflectă
îmbunătățirea capacității instituționale de der ulare a procesului de contractare. În
ceilalți ani, nu s -au constatat diferențe majore.
2.2. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE POSDRU 2007 -2013
Tabelul nr. 2: Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013
An n Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR ) Plăți către beneficiari
până în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 213 0 0.00%
2008 330 26.28 0.76%
2009 452 66.88 1.92%
2010 538 464.38 13.36%
2011 595 841.69 24.21%
2012 666 1246 35.85%
31 martie
2013 680 1402 40.33%
Total Buget
alocat 2007 –
2013 3476
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
Pe parcursul anului 2008 nu au fost primite cereri de rambursare, dar în cursul lunilor
noiembrie și decembrie, AM a efectuat verificări ale documentelor ce însoțesc cererile
de prefinanțare depuse de beneficiari, în baza contractelor de finanțare încheiate și a
onorat cererile de prefinanțare, efectuând plățile aferente, în conturile de proiect
special d eschise de către beneficiari, în valoare totală de 25,8 milioane euro, pentru un
număr total de 95 de contracte de finanțare pentru AP1 – 6.
Astfel, din valoarea totală de 25,8 milioane euro, s -au plătit prefinanțări în valoare de
18 milioane euro pentru u n număr de 73 de contracte din cadrul AP1 -5 și prefinanțări

18
în valoare de 7,8 milioane euro pentru un număr de 22 de contracte din cadrul AP6. În
2008, AM a efectuat verificări și, în mod corespunzător, plăți în valoare de 0,484
milioane euro pentru proiec tele aflate în derulare în cadrul AP7 – Asistență Tehnică.
Însumând toate plățile efectuate, se ajunge la o valoare totală plătită de către AM, în
cursul anului 2008, de 26,284 milioane euro.
În anul 2009, au fost efectuate plăți în valoare totală de 66,88 milioane euro, din care
56,91 milioane euro reprezintă suma acordată ca prefinanțare și 9,97 milioane euro
reprezintă suma rambursată. Contribuția UE la rambursările efectuate până la data de
31 decembrie 2009 a fost de 8,15 milioane euro.
Până la data d e 31 decembrie 2009, cea mai mare valoare a plăților efectuate la nivel
de DMI, a fost pentru DMI1.5, „Programe doctorale și post -doctorale în sprijinul
cercetării”, respectiv 8,84 milioane euro, reprezentând 13,21% din totalul plăților.
Până la data de 3 1 decembrie 2010, au fost efectuate plăți în valoare totală de 474,92
milioane euro din care: 416,72 milioane euro reprezintă suma acordată ca prefinanțare
(87,74% din totalul plăților) și 58,20 milioane euro reprezintă suma rambursată
(12,26% din totalul plăților)
Contribuția UE la totalul plăților a fost de 464,38 milioane euro, iar rambursările
efectuate au fost de 58,20 milioane euro.
Valoarea cumulativă la 31 decembrie 2010 a plăților efectuate este de aprox. 7,14 ori
mai mare față de valoarea cumulati vă de la sfârșitul anului 2009, progres determinat
pe de o parte, de creșterea semnificativă a numărului de contracte și, ca urmare, a
valorii prefinanțărilor iar, pe de altă parte, de creșterea vitezei procesării cererilor de
rambursare depuse de benefici ari.
Până la data de 31 decembrie 2011, au fost efectuate plăți în valoare totală de 894,19
milioane euro din care: 549,70 milioane euro reprezintă suma acordată ca prefinanțare
(61,47% din totalul plăților) și 344,48 milioane euro reprezintă suma rambursa tă –
FSE și buget de stat – (38,53% din totalul plăților)
Valoarea cumulativă la 31 decembrie 2011 a plăților efectuate este de aprox. 1,9 ori
mai mare față de valoarea cumulativă de la sfârșitul anului 2010. Astfel, tendința de

19
creștere a rambursărilor în registrată la sfârșitul anului 2010 a continuat și în anul
2011, în lună martie 2011, valoarea rambursărilor fiind de aprox. 3 ori mai mare față
de luna decembrie 2010.
Luna august a anului 2012 a fost un moment critic pentru beneficiarii POSDRU,
Comisia Europeană suspendând plățile ca urmare a deficiențelor identificate în
perioada 2009 -2011. În luna februarie 2013, reprezentanții Uniunii Europene au decis
deblocarea POSDRU și reluarea plăților către România, ca urmare a misiunilor de
audit organizate și a progreselor înregistrate de țara noastră în acest sector.
Printre cele mai importante măsuri luate pentru recuperarea deficiențelor constatate în
perioada 2009 -2012 au fost emiterea a două inst rucțiuni. Prima făcea referire la modul
de analizare a factorilor de risc al proiectelor depuse, instrucțiune care a stârnit un val
de nemulțumiri.
A doua mare realizare a fost securizarea sistemelor informatice, care până în acel
moment erau extrem de vu lnerabile la atacuri externe, existând în același timp și mari
întârzieri în introducerea în sistem a cererilor de rambursare.
Mai mult, s-au făcut modificări majore în organigrama Autorității de Management și a
fost creat un departament de asistență pent ru beneficiari în momentul depunerii
proiectelor, care are ca rol principal facilitarea și simplificarea interacțiunii dintre
beneficiar și autoritate. În același timp , a fost urgentat și simplificat procesul de
verificare al cererilor de rambursare.
O pro blemă importantă a fost asigurarea contribuției de la bugetul de stat, pentru că la
un moment dat România era foarte aproape de a depăși deficitul bugetar, caz în c are
ar fi fost pasibilă de plat a penalităților. Modificarea instrucțiunilor de verificare și
schimbarea organigramei Autorității de Management au fost cele mai importante
activități care au rezolvat n efuncționalitățile din sistem.

20

Graficul nr. 2: Evoluția Ratei de absorbție POS DRU în perioada 2007 -2013

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
Pe parcursul perioadei 2007 -2013, constatăm că rata de absorbție înregistrează valori
mici în anii 2008 și 2009. În anul 2008, aceasta se datorează f aptului că nu au fost
primate cereri de rambursare, plățile efectuându -se doar pentru prefinanțări.
Valoarea cumulativăla 31 decembrie 2010 a plăților efectuate este de aprox. 7,14 ori
mai mare fațăde valoarea cumulativăde la sfârșitul anului 2009, progre s determinat pe
de oparte, de creșterea semnificativăa numărului de contracte și, ca urmare, a valorii
prefinanțărilor , iarpe de altăparte, de creșterea vitezei procesării cererilor de
ramb ursare depuse de beneficiari. Î n ceilalți ani, nu s -au constatat diferențe majore.
Axa prioritară 1
Tabelul nr. 3:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 1
An n Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 48.879
2008 75.77 165
2009 103.871 189 21.44 2.69%
2010 123.574 885 108.9 13.65%
2011 136.693 900.52 181.47 22.75%
2012 152.977 0,00% 0,76% 1,92% 13,36% 24,21% 35,85% 41,34%
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata de absorbție

21
2013 156.037
Total 797.801
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
La sfârș itul anului 2008, au fost semnate contracte pentru 54 proiecte în valoare 165
milioane de euro finan țare nerambursabilă . Interesul beneficiarilor în depunerea
proiectelor a fost mai crescut pentru activită țile cuprinse în cadrul DMI 1, 2 si 3
destinate restructurării si modernizării învă țământului preuniversitar și universitar
precum și dezvoltării resurselor umane din educa ție și formare profesională și mai
scăzut pentru activită țile cuprinse în cadrul DMI 1.5, care sus ține cercetarea prin
organizarea programel or doctorale și post -doctorale ș i DMI 1.4, domeniu destinat
asigurării calită ții în FP C.
În anul 2009, valoarea fina nțării nerambursabile din FSE pentru proiectele contractate
în cadrul acestei axe prioritare estede aprox. 189 milioane euro , reprezentând un
procent semnificativ din valoarea comunitară alocată pentru perioada 2007 -2009.
Valoarea finan țării nerambursabiledin FSE în anul 2010 pentru proiectele contractate
în cadrul acesteiaxe prioritare este de aprox. 885 milioane euro , reprezentând o
creștere de 4,68 ori fa țădevaloarea înregistrat ăla sfâr șitul anului 2009 .
Valoarea finan țării nerambursabile din FSE în anul 2011 pentru proiectele contractate
în cadrul axei prioritare 1 pân ăla data de 31 decembrie 2011 a fost de aprox. 900,52
milioane euro , reprezentând o creștere cu 1,67% fa țăde valoarea înregistrat ăla sfâr șitul
anului 2010 .
Axa prioritară 2
Tabelul nr. 4:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 2
An Bugetul
alocat 2007 –
2013
(milioane
EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 55.861
2008 86.594 21
2009 118.71 67 7.583 0.83%

22
2010 141.227 470 80 8.77%
2011 156.221 563.46 139.47 15.30%
2012 174.831
2013 178.328
Total 911.775
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
La sfârșitul anului 2008, au fost semnate contracte pentru 8 proiecte în valoare de
peste 21 milioane de euro finanțare nerambursabilă.
Până la sfârșitul anului 2009, proiectele aflate în implementare în cadrul AP 2, sunt în
valoare de aprox. 67 milioane euro finanțare nerambursabilă.
Valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru proiectele contractate în cadrul
acestei axe prioritare până la sfârșitul anului 2010 este de apr ox. 470 milioane euro,
reprezentând o creștere de aprox. 7ori fațăde valoarea înregistratăla sfârșitul anului
2009.
Valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru proiectele contractate până la 31
decembrie 2011 în cadrul acestei axe prioritare este de aprox. 563,46 milioane euro,
reprezentând o creștere cu aprox. 20% față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului
2009.
Axa prioritară 3
Tabelul nr. 5:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 3
An Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 27.581
2008 42.756 11
2009 58.613 114 16.05 3.57%
2010 69.731 494 93 20.66%
2011 77.134 491 182.96 40.64%
2012 86.323
2013 88.049

23
Total 450.189
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
La sfârșitul anului 2008, au fost semnate contracte pentru 10 proiecte strategice în
valoare de aprox.11 milioane de euro finanțare nerambursabilă. Deși alocarea
financiară pentru DMI 3.1, care vizează promovarea culturii antreprenoriale, a fost
mai mare decât pentru DMI 3.3, care cuprinde activități destinate dezvoltării
parteneriatelor, au fost contractate doar 3 proiecte în cadrul DMI 3.1, față de 7
proiecte în cadrul DMI 3.3.
Cu toate acestea, valoarea proiectelor contractate în cadrul DMI 3.1 este dublă față de
valoarea proiectelor con tractate în cadrul DMI 3.3, ceea ce denotă un grad mai mare
de absorbție în 2008 în ceea ce privește proiectele din domeniul dezvoltării culturii
antreprenoriale față de proiectele din domeniul dezvoltării parteneriatelor și încurajării
inițiativelor parte nerilor sociali și societății civile.
Deși DMI 3.2 are cea mai mare alocare financiară din cadrul AP 3, nu a fost
contractat nici un proiect, deoarece acest DMI a fost lansat doar în 16 aprilie 2008 și 8
iulie 2008. Având în vedere că în cadrul DMI 3.2 au fost depuse 498 proiecte din
totalul de 839 proiecte depuse în cadrul AP 3, astfel încât rata de absorbție pe acest
DMI poate să fie ridicată.
Valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru proiectele contractate în cadrul
acestei axe prioritare până la sfârșitul anului 2010 este de aprox. 494 milioane euro,
reprezentând o creștere de aprox. 4,3 ori față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului
2009.
La sfârșitul anului 2011, valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru proiectele
contractate în cadrul acestei axe prioritare este de aprox. 491,36 milioane euro.
Valoarea mai mică a contractelor față de anul 2010 se datorează diferenței d e curs
valutar și rezilierilor.

24
Axa prioritară 4
Tabelul nr. 6:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 4
An Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 10.823
2008 16.777 0
2009 23 25.82 0 0.00%
2010 27.362 65 6.987 3.96%
2011 30.267 91.46 14.5 8.21%
2012 33.873
2013 34.551
Total 176.656
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
În urma lansărilor din anul 2008, dintre toate cererile de finanțare depuse, au fost
selectate 7 cereri de finanțare, cu o valoare solicitată de aprox.18 milioane euro. Cu
toate acestea, până la sfârșitul anului nu a fost încheiat niciun contract în cadrul AP4.
În anul 2009, proiectele aflate în implementare în cadrul AP 4, sunt în valoare de
aprox. 25,82 milioane euro finanțare nerambursabilă. Până la data de 31 decembrie
2009 nu au fost efectuate plăți în cazul AP 4.
Valoarea finanțării nerambur sabile din FSE în anul 2010 pentru proiectele contractate
în cadrul acestei axe prioritare este de aprox. 65 milioane euro, reprezentând o
creștere de 2,5 ori față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2009.
În anul 2011, constatăm că valoarea finan țării nerambursabile din FSE pentru
proiectele contractate în cadrul acestei axe prioritare este de aprox. 91,46 milioane
euro, reprezentând o creștere cu aprox.28,57% față de valoarea înregis trată la sfârșitul
anului 2010.

25
Axa prioritară 5
Tabelul nr. 7:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 5
An Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 29.187
2008 45.245 23
2009 62.026 43 6.42 1.35%
2010 73.791 362.35 75.54 15.86%
2011 81.625 417 161.31 33.86%
2012 91.349
2013 93.176
Total 476.402
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
La sfârșitul anului 2008, au fost semnate contracte pentru 11 proiecte strategice
depuse în cadrul DMI 5.2, în valoare de aprox.23 milioane de euro finanțare
nerambursabilă.
Până la sfârșitul anului 2009. Contractele care finanțează implementarea măsurilor
active de ocupare, inclusiv în mediul rural, sunt în valoare de 43 milioane euro.
Valoarea finanțării nerambursabile din FSE, în anul 2010, pentru proiectele
contractate în cadrul a xei prioritare 5 este de aprox. 362,35 milioane euro,
reprezentând o creștere de aprox. 8,4 ori față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului
2009.
Valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru proiectele contractate în cadrul
acestei axe prioritar e este de aprox. 417 milioane euro, reprezentând o creștere cu
aprox. 15% fațăde valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2010.

26
Axa prioritară 6
Tabelul nr. 8:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 6
An Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 33.122
2008 51.343 62
2009 70.384 93.75 12.57 2.33%
2010 83.736 97.86 18.10%
2011 92.626 393.76 161.54 29.88%
2012 103.66
2013 105.734
Total 540.608
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
Pe parcursul anului 2008, constatăm că cel mai mare interes a fost manifestat de
beneficiari în depunerea cererilor de finanțare în cadrul DMI 6.1 – Dezvoltarea
economiei sociale, iar pentru DMI 6.2 dedicat îmbunătățirii accesului pe piața muncii
a grupurilor vulnerabile și D MI 6.3 dedicat asigurării egalității de șanse pe piața
muncii au fost depuse proiecte aproape într -o măsură egală.
La sfârșitul anului 2008, au fost semnate contracte pentru 24 proiecte strategice
depuse în primul trimestru al anului, în valoare peste 62 m ilioane de euro finanțare
nerambursabilă.
Pentru dezvoltarea economiei sociale, au fost alocate sume importante – 154 milioane
euro în perioada 2007 -2009, având în vedere succesul pe care “al treilea sector” l -a
avut la nivel european, ca alternativă la i ntegrarea pe piața muncii a grupurilor
vulnerabile.
Valoarea contribuției FSE a proiectelor finanțate la sfârșitul anului 2009 este de
aprox. 93,75 milioane euro. Valoarea mică a sumei contractate se poate explica prin
noutatea dezvoltării și promovării a cestui tip de activități la nivelul României.

27
În anul 2011, observăm că valoarea finanțării nerambursabile din FSE pentru
proiectele contractate în cadrul acestei axe prioritare este de aprox. 393,76 milioane
euro. Valoarea mai mică față de cea înregistrat ă la sfârșitul anului 2010 se datorează
diferenței d e curs valutar și rezilierilor.
Axa prioritară 7
Tabelul nr. 9:Rata de absorbție POS DRU 2007 -2013 în cadrul Axei Prioritare 7
An Bugetul alocat
2007 -2013
(milioane EUR) Valoare proiecte
contractate până
în anul n –
Contribuția UE
(milioane EUR) Plăți către
beneficiari până
în anul n
(milioane EUR) Rata de
absorbție
2007 7.516
2008 11.654 0.54
2009 15.977 0.921 0.75%
2010 19.006 7.51 0.503 0.41%
2011 21.024 8.84 0.496 0.40%
2012 23.529
2013 23.999
Total 122.707
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
În anul 2008, valoarea totală a contractelor încheiate este de aprox. 0,54 milioane
euro. Până la 31 decembrie 2010, în cadrul AP 7 au fost semnate 21 de contracte, cu o
valoare a contribuției FSE de 7.519.439 euro.
Până la 31 decembrie 2011 în cadrul AP 7 au fost semnate 32 de contracte, cu o
valoare a contribuți ei FSE de aprox.8,84 mil. Euro.

28
Graficul nr. 3: Evoluția R atei de absorbție POS DRU în peri oada 2009 -2011 în
funcție de axele prioritare

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
La sfârșitul anului 2011, conform Raportului annual de implementare POS DRU
2007 -2013, situația plăților către beneficiari în cadrul POS DRU, se prezintă astfel:
 AP 1 : au fost pl ătite prefinan țări în valoarea de aprox. 141,38 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 40,09milioane
euro, rata de absorbție 22.75% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 1.
 AP 2: au fost pl ătite prefinan țări în valoare de aprox. 99,85 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 39,62milioane
euro, rata de absorbție 15.30% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 2.
 AP 3 : au fost pl ătite prefinan țări în valoare de aprox. 105,14 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 77,82milioane
euro, rata de absorbție 40.64% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 3.
 AP 4 :au fost pl ătite prefinan țări în valoarea de aprox. 8,79 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 5,71mil. euro, 0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%
A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 2009
2010
2011

29
rata de absorbție 8.21% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa prioritară
4.
 AP 5 :au fost pl ătite prefinan țări în valoarea de aprox. 87,88 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 73,43milioane
euro, rata de absorbție 33.86% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 5.
 AP 6 : au fost pl ătite prefinan țări în valoarea de aprox. 106,64 milioane euro și
ramburs ări aferente contribu ției din FSE în valoare de aprox. 54,90 milioane
euro, rata de absorbție 29.88% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 6 .
 AP 7: Asisten ță Tehnic ă, au fost efectuate pl ăți în valoare de aprox. 496,46
mii euro , rata de absorbție 0.40% din valoarea alocată 2007 -2013 pentru axa
prioritară 7.

Din analiza datelor ș i graficului de mai sus, observăm că cea m ai mare rată de
absorbție pentru anul 2011 o regăsim în cadrul Axei prioritare 3: Creșterea
adaptabilit ății lucr ătorilor și a întreprinderilor cu o valoare de 40.64% din valoarea
alocată 2007 -2013, iar cea mai mi ca rată de absorbție este de doar 0.40% din valoarea
alocată 2007 -2013 pentru A xa prioritară 7 : Asistență tehnică . Deși în anul 2009 rat a
de absorbție are valori foarte mici pentru toate axele, observăm în anul 2010 un salt
spectaculos al acesteia, urmând ca în anul 2011 față de anul 2010 să se dubleze cel
puțin în cadrul fiecărei axe.
În concluzie, valoarea plăților foarte mici în anul 2009 și implicit a ratei de absorbție
pentru fiecare axă prioritară se datorează faptului că implementarea primelor proiecte
contractate a început în noiembrie 2008 , iar primele cereri de rambursare au fost
plătite începând cu a doua jumătate a anului 2009.
La această stare de fapt se adaugă ș i faptul că în primele etape ale derulării proiectelor
se desfăș oară în general activități de organizare ș i management, astfel încât acestea nu
au presupus cheltuieli semnificative .

30
CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA PR OGRAMULUI
OPERAȚIONAL DESTINAT CAPITALULUI U MAN ÎN STATELE
MEMBRE ALE UE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST
Decând statele europene au devenit membre ale Uniunii Europene, finanțarea din
fondurile europene constituie un factor impor tant în procesul de dezvoltare
economică.
Prezentul studiu de caz își propune să realizeze o analiză a modului de implementare a
Programului Oprațional pentru dezvoltarea resurselor umane în 10 state membre ale
Uniunii Europene din Europa Centrala și de E st respectiv: Bulgaria, Cehia, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.
Cele 10 state europene sunt membre ale Uniunii Europene după cum urmează:
 1 mai 2004: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia,
Slovenia ;
 1 ianuarie 2007: Bulgaria, România .
Următorul tabel cuprinde informații legate de populație, PIB anual, PIB per capita, și
distribuția fondurilor europene în fiecare din cele 10 state membre alese.
Tabelul nr. 10:Informații generale CEE
Bg Ch Est Ung Let Lit Pol Ro Slov
a Slov
e
Populație
(milioane) 7.4 10.
5 1.3 10 2 3 38.5 21.
4 5.4 2.1
PIB anual
(miliarde
euro) 39.
7 152
.8 17 97.8 22.3 32.8 381.
4 131
.7 71.5 35.5
PIB per
capita 5.4 14.
6 12.7 9.82 10.9 10.9 9.89 6.2 13.2 17.3

31
Fonduri
UE 2007 –
2013
(miliarde
euro) 6.6
7 26.
31 3.4 24.9
2 4.55 6.78 67.1
9 23.
53 11.5 4.1
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
Din analiza tabelului de mai sus, observăm că cea mai mare valoare a fondurilor
europene este alocată Poloniei, această țara ocupând prima poziție și din punct de
vedere al populației sau al PIB -ului anual. Cea mai m are valoare a PIB -ului per capi ta
o deține Slovenia, urmată de Cehia și Slovacia.
La polul opus, Estonia are cea mai mică populaț ie din eșantionul ales și de asemenea
și cea mai mică alocare a fondurilor europene în perioada 2007 -2013.
Pentru perioada 2007 -2013, suma bugetului alocat în cadrul fiecărui stat din
eșantionul ales este de 180.9 miliarde euro. Valoarea proiectelor contra ctate însumate
în perioada 2007 -2012 este de 149 miliarde, astfel că media ratei de contractare a
fondurilor europene este de 83%.
După 6 ani de implementare a fondurilor europene, cele 10 țări din Europa Centrală și
de Est au contractat 83% din fondurile alocate în perioada de bază. La sfârșitul anului
2012, Bulgaria deține o rată de contractare de 100%, urmată de Cehia și Letonia.
România are cea mai mică rată de contractare, dar și cea mai mică rată de absorbție.
Lider în ceea ce privește rata de absorb ție a fondurilor europene este Lituania și
Estonia, cu o rată egală cu 59%.
Graficul următor prezintă rata de contractare și rata de absobție a fondurilor europene
la sfârșitul anului 2012 în cadrul celor 10 state membre din Europa Centrală și de Est.

32
Graficul nr. 4: Rata de contractare și Rata de absorbție a fondurilor europene la
sfârșitul anului 2012 în statele CEE

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
Pentru ca analiza noastră sa fie completă, în tabelele următoare am realizat pentru
fiecare stat membru din eșantion o detaliere a bugetului alocat, a ratei de contractare și
a ratei de absorbție în fu ncție de domeniul finanțat prin fonduri europene.
Tabelul nr. 11: Buget ul alocat 2007 -2013 în statele CEE în funcție de tipul de
intervenție (miliarde euro)
Bg Ch Est Ung Let Lit Pol Ro Slova Slo
ve Tota
l
Infrastructură 5.1 24 2 20.
6 3.2 4.3 40 12.8 8.4 1.5 122
Capital
uman 1.1 4.3 0.8 2.3 0.6 0,9 10.2 3.4 0.9 0.7 25.2
Comunicații
și Cerc.Dezv. 0.2 1.8 0.6 0.8 0.6 1.4 13.3 1.4 2.1 1.7 24
Asistență
tehnică 0.3 1.1 0.1 1.1 0.1 0.2 2.1 0.2 0.1 0.1 5.3
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG 0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% Bg Ch Est Ung Let Lit Pol Ro Slova Slove
Rata de absorbție
Rata de contractare

33
Pentru perioada 2007 -2013, observăm că cea mai mare valoare alocată a fondurilor
europene este destinată Infrastructurii în toate statele membre din Europa Centrală și
de Est cuprinse în eșantionul nostru. Pe următorul loc se poziționează bugetul alocat
dezvoltării C apitalului uman, urmat de domeniul Comunicații și Cercetare Dezvoltare
și în cele din urmă Asistență tehnică.
Tabelul nr. 12:Rata de contractare și Rata de absorbție în statele CEE la sfârșitul
anului 2012, în funcție de tipul de intervenție
Tip de
intervenție Infrastructură Capital uman Comunicații și
Cercetare
Dezvoltare Asistență
tehnică
Țară Rc Ra Rc Ra Rc Ra Rc Ra
Bulgaria 106% 36% 85% 32% 54% 11% 81% 26%
Cehia 81% 54% 88% 50% 87% 38% 72% 37%
Estonia 91% 58% 93% 71% 93% 51% 56% 52%
Ungaria 80% 40% 68% 41% 66% 31% 84% 50%
Letonia 92% 52% 103% 78% 96% 59% 87% 47%
Lituania 93% 62% 92% 65% 90% 54% 53% 43%
Polonia 86% 49% 84% 55% 84% 43% 67% 46%
România 80% 19% 83% 33% 70% 20% 66% 19%
Slovacia 72% 42% 88% 54% 73% 33% 98% 48%
Slovenia 46% 27% 90% 54% 87% 69% 97% 48%
Media CEE 83% 45% 84% 50% 82% 42% 73% 43%
Rc-rata de contractare, Ra – rata de ab sorbție
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
Din analiza tabelului de mai sus, se poate constata faptul că fondurile europene care
finanțează domeniul Infrastructurii și Capitalului uman dețin cea mai mare valoare
atât pentru rata de contractare cât și pentru rata de absorbție.
De asemenea , observăm că România este aproape de media țărilor CEE în ceea ce
privește rata de contractare, în schimb p rocesul de absorbție al fondurilor europene pe
fiecare tip de intervenție este unul anevoios.

34
În cei șase ani de implementare, aproximativ 149 miliarde euro fonduri europene au
fost contractate de către țările din Europa Centrală și de Est. Această valoar e
reprezintă 83% din bugetul alocat 2007 -2013.
Până la sfârșitul anului 2012, s -au efectuat plăți către beneficiari în valoare79.4
miliarde euro. Este necesar să menționăm faptul că o rată mare de contractare nu
conduce neaparat spre o rată de absorbție m are. Spre exemplificare, putem lua cazul
României. Deși are o rată de contractare destinată Capitalului Uman de 83%, rata de
absorbție nu atinge nici măca r jumătatea acestei valori, fiind egală cu 33%.
La sfârșitul anului 2012, valoarea medie a ratei de c ontractare în funcție de tipul de
intervenție în cadrul CEE se situează între 73% și 84%. De asemenea, rata de
absorbție calculată în aceleași condiții are o valoare medie situată între 42% și 50%.
Cea mai mare valoare medie a ratei de absorbție CEE o întâlnim în cadrul domeniului
destinat Capitalului uman. Cea mai mare rată de absorbție a fondurile europene
destinate dezvoltării Capitalului uman o deține Estonia, cu un procent de 71%.
În concluzie, constatăm că în clasamentul privind absorbția fondu rilor europene în
cele 10 state din Europa Centrală și de Es t se poziționează pe primul loc Estonia și
Lituania cu un procent de 59%, iar state precum Bulgaria(34%) și România (12%)
încheie clasamentul.
Potrivit st udiului, fondurile structurale și de coezi une aflate la dispoziția României, în
perioada 2007 -2013 , au fost de 23,53 miliarde euro, iar proiectele contractate la
finalul anului 2012 au totalizat 16,36 miliarde euro, ceea ce corespunde unei rate de
accesare de 70%. Pe de altă parte, absorbț iaa fost de 12%, suma de 2 ,78 miliarde euro
fiind plătită beneficiarilor din țara noastră .
La finalul anului trecut, cele mai î nalte rate de contractare (80%) au fo st inregistrate la
proiectele destinate dezvoltării capitalului uman și infras tructurii, similare m ediei din
CEE .
Deși rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media
înregistrată la nivelul statelor membre, țar a noastră se situează pe ultimul loc în
Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția fondurilor europene la finalul anului
2012 .

35
Potrivit unui reprezentant KPMG, absorbția fondurilor europene a fost puternic
afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor
responsabile cu gestionarea fondurilor, existența constrângerilor financiare
(cofinanțări greu de obținut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar și în
cazul autorităților publice locale), procedurile anevoioase de achiziții care au dus la
nerespectarea graficelor inițiale de desfășurare a activităților și, implicit, la întârzierea
recuperării banilor cheltuiți de către beneficiar .

36
CAPITOLUL 4. STUDIU COMPARATI V PRIVIND
CAPACITATEA DE ABSORBȚI E A FONDURILOR EUROPENE
IMPLEMENTATE DE POS DRU 2007 -2013 ÎN ROMÂNIA ȘI
POLONIA.
În cadrul acestui capitol, vom realiza o analiză comparativă a capacității de absorbț ie
a fondurilor europene în două state membre ale Uniunii Europene: România și
Polonia.
Polonia este cel mai mare beneficiar al fonduril or structurale și de coeziune, în
perioada 2007 -2013 , cu alocă ri de 67,3 miliarde de euro . Deși între România și
Polonia există anumite similarități privind poziția geografică, mă rimea și divizia
adminis trativă teritorială ,impactul f ondurilor europene a avut un efect diferit.
Polonia este un model demn de urmat în România în ceea ce privește absorbția
fondurilor europene. În cadrul acestui stat , divizarea administrativă urmată de
procesul de descentralizare, precum și stabilitatea politică și guvernarea eficientă au
fost factorii care au contribuit la reali zarea unei bune absorbții a fondurilor eur opene.
4.1. IMPLEMENTAREA FON DURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA ȘI
POLONIA.
Polonia este cea mai mare țară din Estul Europei. Această țară este membră a Uniunii
Europene din anul 2004, motiv pentru care se bucură de beneficiile aduse de utilizarea
fondurilor europene încă din acest an. Lăudabil este faptul că după prima perioadă
(2004 -2006), Polonia a învățat din greșelile comise și guvernul împreună cu societatea
civilă au creat climatul propice pentru perioada 2007 -2013.
În această comparație între cele două țări, trebuie să luăm însă în considerație, nivelul
de dezvoltare și ec onomia de piață înainte de 1989. În Polonia, piață a fost mult mai
liberă și schimburile economice cu Vestul mult mai intensive decât în România, unde
regimul lui Ceaușescu era foarte strict.
Alt factor care trebuie luat în calcul, este cel legat de politi cile aplicate imediat după
1989, în ambele țări. În Polonia, politicile au fost mai liberale, intervenția statului
fiind minoră, marile întreprinderi industriale fiind privatizate la începutul anilor 90,

37
spre deosebire de România, unde politica protecționi stă a statului a îngreunat
dezvoltarea economică rapidă. Și un ultim factor care trebuie luat în considerare, și
probabil cel mai important este nivelul de descentralizare al Poloniei. Pentru fieca re
regiune dintre cele 16 NUTS II, a fost creat câte un Pro gram Operațional specific cu
nevoile regiunii respective. (http://www.caleaeuropeana.ro/ )
Conform Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, România ar putea fi împărțită
începând din acest an în șapte sau opt regiuni, luând în calcul influen țele culturale,
migrația populației, stadiul de dezvoltare zonală, dar și numărul de locuitori
recomandat pentru fiecare regiune.
Preluând modelul regionalizăr ii din Polonia, România ar putea fi împărțită în regiuni
cu o pop ulație medie între 2,4 și 2,7 milioane de locuitori, în funcție de numărul de
regiuni, 7 sau 8. Implementat corespunzător, modelul polonez de regionalizare ar putea
aduce o lungă perioadă de prosperitate României.
Cu o valoare alocată de 23,53 miliarde eur o, România are la sfârșitul anului 2012 cea
mai mică rată de absorbție a fondurilor europene. Gabriel Onaca, secretar de stat în
Ministerul Fondurilor Europene a precizat faptul că ”modelul de creștere al României
trebuie ajustat datorită contextului. Între 2001 -2008 România a înregistrat o creștere
de 6,3% din PIB, susținută de o creștere internă bazată pe consum și investiții.
România avea în 2008 un deficit mare de cont curent care astăzi s -a ajustat, iar acum
țara noastră are cea mai mică datorie externă din UE”.
De asemenea,” România are o productivitate scăzută, echipamente învechite, un acces
dificil la finanțare pentru IMM -uri, probleme cu infrastructura, cercetarea și cu
nepotrivirea dintre calificările și cerințele pieței de muncă”.
La rândul său, fo stul comisar european Leonard Orban a afirmat că” principalul
instrument cu care putem crește competitivitatea economiei românești sunt fondurile
europene. Trebuie să încercăm să absorbim cât mai bine și calitativ, nu doar cantitativ
fondurile comunitare” și a susținut că România trebuie să învețe din greșelile făcute în
actuala perioadă de programare .(http://epochtimes -romania.com/ )
La polul opus, economia poloneză poate fi văzută drept un adevărat miracol. Polo nia
este singura țară din Uniunea Europeană care a reușit să evite intrarea în recesiune.

38
Dacă media de creștere economică a UE a fost de -0,3% din PIB în 2012, Polonia a
înregistrat o creștere de 2,0% din PIB, iar o explicație la acest fenomen este faptul că
economia țării se bazează puternic pe IMM -uri, care sunt mai puțin afectate de ce se
întâmplă pe piețele externe .(http://www.romanialibera.ro/ )
Aflată sub auspiciile regimului comunist, administrația poloneză a înfruntat probleme
similare cu ale noastre, chiar dacă sistemele sunt diferite (România important modelul
administrației franceze): atât administrația centrală, cât și cea locală erau extrem de
centralizate și politizate, sub dominația directă a minister elor.
Discuțiile despre descentralizare au început încă din 1990, însă reforma propiu -zisa a
avut loc în 1999. Polonezii spun că regionalizarea a fost lovitura de grație împotriva
comuniștilor din sistem. Din acest moment, nu au mai reușit niciodată să preia
controlul în teritoriu.
O parte din capitalurile folosite de economia poloneză pentru a -și îmbunătăți
performanțele a provenit din fondurile europene. Pentru a fi siguri că vor folosi aceste
fonduri cu maximă eficiență, polonezii au restructurat radi cal administrația publică. În
loc de peste 40 de voievodate, au creat 16 voievodate.
Mai mult, au descentralizat utilizarea fondurilor provenite din programele
operaționale ale Uniunii Europene la nivelul voievodatelor. În intervalul 2004 -2007,
polonezii a u făcut acest lucru cu Programul Operațional Regional și cu Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Iar cele mai bune rezultate au
fost obținute tocmai în domeniul fondurilor descentralizate. Situația este la fel și în
cazul României, unde singurul program sectorial descentralizat, Programul
Operațional Regional, a dat cele mai bune rezultate. (http://www.napocanews.ro /)
Specialișt ii polonezi au observat că fondurile europene au asigurat o crește re
economică semnificativă, însă, pe de altă parte, au crescut discrepanțele dintre regiuni.
Astfel că au negociat cu oficialii europeni și au reușit ca, pentru intervalul 2007 -2013,
să transfere mai multe programe operaționale la nivel regional, precum și să le
personalizeze în funcție de nevoile fiecărei regiuni.
Astfel, pentru intervalul 2007 -2013, Polonia nu are un singur Program Operațional
Regional, cum are România, ci 16 astfel de programe, câte unul pentru fiecare

39
voievodat. O atenție deosebită a fo st acordată voievodatelor sărace din estul țării, care
au reușit să obțină performanțe economice notabile. (http://www.romanialibera.ro/ )
Poloniei i -au fost alocate pentru perioada 2007 -2013 67.19 miliarde de euro din
fonduri europene, dar întregul pachet depășește mai mult de 100 de miliarde de euro,
având în vedere puterea de co -finanțare a guvernului polonez. Polonia a fost în
măsură să distribuie până la sf ârșitul anului 2012 cea mai mare parte a sumelor la care
a avut acces semnând contracte pentru 83% din fonduri.
Potrivit Elzbietei Bienkowska, ministrul Dezvoltării Regionale, Polonia a plătit în
avans de la bugetul de stat, sume imense de bani, de aproape 7 miliarde de euro, din
care 800 milioane euro au fost destinate companiilor private, pentru a putea co -finanța
proiectele câștigate. Banii au fost plătiți în avans, astfel că proiectele au putut fi puse
în aplicare.
Plățile au fost efectuate în rate. Prima tranșă a fost de 20%, după care beneficiarii
demonst rau nivelul de progres în proiectul aprobat. Astfel, în timp ce întreaga Europă
se confrunta cu o criză a capitalului de lucru, fondurile plătite de Guvernu l polonez au
asigurat „sângele necesar în economia poloneză ”.
Cele șapte miliarde de euro investite în economia reală pe timp de criză a oferit
stabilitate economiei, însă au consolidat și încrederea populației și a mediului de
afaceri în Guvern și în banca centrală a Poloniei.
Programele operaționale din Polonia, au fost create în așa fel încât 60% din fondurile
UE să fie direcționate către domenii precum inovare, educație, IT, învățământul
superior, dar și pentru infrastructură, drumuri sau căi ferate. Fonduri importante au
fost investite, de asemenea, în sănătate și cultură. Printre alte priorități ide ntificate în
programele operaționale poloneze, s -au numărat și proiectele pentru promovarea de
idei noi pe piață și stimularea companiile inovatoare. (http://www.finantare.ro/ )
De asemenea, o caracteristică esențial de remarcat în economia poloneză este
accentual pe care îl pune pe tehnologie. Mai mult, Guvernul polonez sprijină tinerii
absolvenți sau pe cei chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de afaceri, dar nu
știu de unde să înceapă.

40
4.2. IMPLEMENTAREA FSE ÎN ROMÂNIA ȘI POLONIA.
Fondul Social European (FSE) este principalul instrument prin care Uniunea
Europeană finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. FSE finanțează
Programul Operațional pent ru Dezvoltarea Resurselor Umane în statele membre ale
Uniunii Europene. (http://www.fseromania.ro/ )
Din analiza datelor furnizate de Comisia Europeană, observăm că Polonia deține cea
mai mare alocare a Fondului Social European în statele membre.
Graficul nr. 5: Valoarea alocată FSE în statele membre UE

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor regăsite pe site -ul Comisiei Europene
Culegând informații de pe site -ul Comisiei Europene, am realizat o analiză
comparativă a principalelor caracteristici ale Fondului Social European în statele
membre selectate pentru analiza noastră: România și Polonia.
FSE în România este conceput pentru a oferi locuri de muncă și oportunități de
formare profesională pent ru mai multe categorii de persoane, în special cei mai
vulnerabili. Femeile, lucrătorii în vârstă, șomerii, locuitorii din comunitățile rurale și
minorități cum ar fi romii – acestea sunt categoriile de persoane asupra cărora FSE își
centrează atenția. € 0 € 2.000.000.000 € 4.000.000.000 € 6.000.000.000 € 8.000.000.000 € 10.000.000.000 € 12.000.000.000
Austria
Bulgaria
Republica Cehă
Danemarca
Spania
Franta
Ungaria
Italia
Luxemburg
Malta
Polonia
România
Slovenia
Regatul Unit Valoare alocată FSE
Valoare alocată FSE

41
Aproximativ 900000 de oameni au beneficiat de cursurile de formare profesională,
oferindu -le astfel posibilitatea dobândirii unor noi competențe și perspective pentru
joburile viitoare.
În București, prin intermediul a 1000 de noi locuri de îngrijire a copil ului se
încurajează găsirea unor locuri de muncă pentru părinți, dar și îmbunătățirea relației
din cadrul familiei. Mai mult, 20000 de romi au burse de studiu și suport pentru
frecventarea școlii.
Programele de calificare și formare profesională continuă f inanțate de FSE oferă
sprijin angajaților din România pentru a -și îmbunătăți abilitățile și calificările
deținute. De exemplu, printr -un program de formare adaptat, 1 900 de ceferiști au
dobândit aptitudinile necesare pentru a îmbunătăți calitatea servicii lor și fiabilitatea pe
rețeaua feroviară. Mai mult, angajații din industriile cu locuri de muncă în scădere
sunt ajutați pentru a obține noi competențe care să le deschide noi oportunități – cum
ar fi lucrătorii companiei de energie care recalificați au pu tut opera în tehnologia de
energie regenerabilă.
La nivel național, FSE susține campanii de informare pentru a încuraja oamenii să
profite de oportunitățile de formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții.
Odată cu creșterea oportunităților de angajare în industriile de tehnologie și servicii,
Polonia utlizează FSE pentru a oferi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
și angajaților suport în dobândirea competențelor necesare pentru a intra în aceste
sectoare.
Întregul sistem de învăț ământ este modernizat, inclusiv o mai bună pregătire
profesională și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții mai mult. Studenților le
sunt oferite cursuri în industrii relevante – de exemplu, în industria roboților – care să
le permită să se mute direct în locuri de muncă productive.
De asemenea, multe proiecte finanțate de FSE au la bază consolidarea legăturilor
dintre universități și companiile angajatoare pentru a asigura fluxul de lucrători cu
înaltă calificare, care pot sprijini inovarea și p rogesul

42
Persoanele care se confruntă cu dificultăți în obținerea unui loc de muncă primesc
sprijinul FSE. Aceste categorii includ persoanele în vârstă, tinerii absolvenți, femeile
cu copii, sau persoane cu dizabilități care doresc să lucreze. De asemenea, FSE oferă
suport în crearea unor organizații sociale pentru persoanele fără adăpost și foști
deținuți, care se pot concentra asupra problemelor specifice cu care aceștia se
confruntă.
Centrele regionale pentru ocuparea forței de muncă joacă un rol important în a ajuta
mii de șomeri pe termen lung, femeile cu copii sau alte grupuri vulnerabile pentru a -și
găsi un nou loc de muncă. Aceste centre oferă sprijin inclu siv prin consiliere în
carieră.
Figura nr.9: Analiză comparativă privin d implementarea F SE în România și
Polonia

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor regăsite pe site -ul Comisiei Europene
Mai departe, vom urmări având ca suport graficele și tabelele realizate, modul de
implementare al fondurilor europene în cele două țări vizate, cu accent pe Programul
Operați onal destinat Capitalului uman.
Tabelul nr. 13:Informații generale despre România și Polonia
România Polonia
Populație 21.4 milioane 38.5 milioane
PIB per capita 6.169 EUR 9.896 EUR FSE în România
conceput pentru a oferi locuri
de muncă și oportunități de
formare profesională pentru mai
multe categorii de persoane, în
special cei mai vulnerabili.
centre de îngrijire a copiilor
campanii de informare FSE în Polonia
oferă sprijin în dezvoltarea
abilităților necesare utilizării
tehnologiei
consolidarea legăturilor dintre
universități și companiile
angajatoare
centre regionale pentru
ocuparea forței de muncă

43
Acces în UE 1 Ianuarie 2007 1 Mai 2004
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
Pentru perioada 2007 -2013, principalul document de programare al Poloniei este
Strategia Națională pentru Coeziune, care adăpostește 21 de Programe Operaționale: 4
sectoriale, 16 regionale si unul pentru Asistență tehnică.
Valoarea alocată a fondurilor europene pentru aceeași perioadă este de 67.19 miliarde
euro, Polonia devenind astfel cel m ai mare beneficiar de fonduri europene din UE.
Bugetul alocat per cap de locuitor de 1.743 EUR este cu puțin sub media europeană
de 2.002 EUR.
Pentru accesul la Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene, România
a elaborat Planul Național d e Dezvoltare 2007 -2013, pe baza strategiilor sectoriale de
dezvoltare și a strategiei naționale de dezvoltare regională, realizându -se astfel o
programare a dezvoltării economice și sociale a țării, similară celei realizate de statele
membre ale UE.
Planul Național de Dezvoltare este implementat prin intermediul a 7 Programe
Operaționale: 5 programe sectoriale, unul regional și unul Asistență tehnică pentru
Obiectivul Converegență. Valoarea alocată în cadrul acestor programe este de 23.53
miliarde euro.

Bugetul alocat per capita pentru România în perioada 2007 -2013 este de 1.102 EUR,
această valoare situându -se cu mult sub media europeana.
Tabelul nr. 14: Raport de progres 2007 -2012 România și Polonia
România Polonia
Buget alocat 23.53 miliarde EUR 67.19 miliarde EUR
Valoare proiecte contractate 16.36 miliarde EUR 55.93 miliarde EUR
Rata de contractare 70% 83%
Plăți către beneficiari 2.78 miliarde EUR 32.74 miliarde EUR
Rata plăților 12% 49%
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG

44
Din analiza tabelului de mai sus, observăm că până la sfârșitul anului 2012,
beneficiarii polonezi au semnat contracte finanțate din fonduri europene în valoare de
55.93 miliarde EUR, cu o rată de contractare de 83%, iar în România rata de
contractare este cu 10 procente mai m ică față de cea întâlnită în Polonia, cu o valoare
a proiectelor contractate de 16.36 miliarde EUR.
Diferențe comparabile întâlnim în cazul plăților interne către beneficiari, care s -au
realizat în propo rție de doar 12% din valoarea alocată în România, pe când în Polonia
aproape jumătate din valoarea alocată e ste distribuită beneficiarilor.
Graficul nr. 6: Implementarea fondurilor europene în România și Polonia

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
Pentru ca analiza noastră să fie completă, în cele ce urmează am realizat o comparație
a modului de implementare al Programului Operațional destinat Capitalului uman în
statele membre alese respectiv Rom ânia și Polonia.
Tabelul nr. 15: Raport de progres POSDRU 2007 -2013 în România și Polonia
România Polonia
Valoare alocată 3.476 miliarde EUR 9.707 miliarde EUR
Rata de contractare 83% 84%
Rata de absorb ție 33% 55%
0 10 20 30 40 50 60 70
Valoare alocată
2007 -2013 Valoare
contractată 2007 –
2012 Plăți către
beneficiari România
Polonia

45
Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de KPMG
În România, valoarea alocată pentru POS DRU este 3.476 miliarde EUR, în schimb
valoarea alocată pentru același program operational în Polonia este de aproape 3 ori
mai mare având suma de 9.707 miliarde EUR.
În ceea ce privește rata de contractare pentru Programul Operațional destinat
Capitalului uman, la sfârșitul anului 2012, în România , aceasta atinge o valoare
similară cu media acestei rate în UE, respectiv 83%. Rata de contractare a Poloniei
este cu doar un procent mai mare față de cea a României, respectiv 84%.
Rata de absorbție a fondurilor europene implementate de POS DRU în România este
de 33%, în timp ce în Polonia, deși are o rată de contractare aproape identică cu cea a
României, plățile către beneficiari pentru Programul Operațional destinat Capitalului
uman dețin u n grad de absorbție de 55% din bugetul alocat 2007 -2013.
Comparând modelul polonez de gestionare a fondurilor europene cu cel românesc,
constatăm că deși România și Polonia au similarități privind poziția geografică ,
mărimea și divizia adminis trativă teritorială ,impactul f ondurilor a avut efect diferit.
După 20 de ani de economie de piață, Romania este încă la coada clasamentului, în
spatele tuturor ță rilor post -comuniste, când vine vorba de performanță instituțională
sau de cheltuirea banilor europeni.Transparență, responsabilitate, eficiență,
competitivitate, multi -level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să
fie pilonii oricărui sistem. În Romania toți a cești factori sunt în fază incipientă. Dacă
nu există îmbunătățiri și responsabilități pentru reducerea corupției alte reforme vor
avea doar un impact limitat. (http://www.caleaeuropeana.ro/ )
Modelul polonez arată că absorbția eficientă și corectă a fondurilor europene este
sprijinită de o colaborare între o societate civilă activă care vine cu argumente solide
si cu date concrete și mass -media , precum și cu instituțiile sta tului implicate în acest
fenomen. (http://www.romaniacurata.ro/ )

46
CONCLUZII
Deși România a fost printre primele State Membre ale căror programe operaționale au
fost aprobate de către Comisia Europeană, demararea efectivă a implementării
acestora a cunoscut numeroase sincope. Problemele întâmpinate de către autoritățile
de management și beneficiari au fost multiple și complexe, soluționarea lor necesitând
timp și eforturi consistente.
Obstacolele apărute în derular ea programelor au fost de natură diversă, începând cu
dificultățile în pregătirea portofoliului de proiecte și în lansarea cererilor de proiecte,
urmate de întârzieri în evaluarea și selecția proiectelor, de implementare defectuoasă
la nivelul beneficiaril or, în special a proiectelor majore, de numeroase bariere
legislative, dar și de probleme de natură instituțională. (Raport strategic 2012)
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost probabil cel
mai discutat program de -a lungul implementă rii sale, cu o serie de probleme întâlnite
pe parcurs. Luna august a anului 2012 a fost un moment critic pentru beneficiarii
POSDRU, Comisia Europeană suspendând plățile ca urmare a deficiențelor
identificate în perioada 2009 -2011. În luna februarie 2013, reprezentanții Uniunii
Europene au decis deblocarea POSDRU și reluarea plăților către România, ca urmare
a misiunilor de audit organizate și a progreselor înregistrate de țara noastră în acest
sector.
Printre cele mai importante măsuri luate pentru recuperarea deficiențelor constatate în
perioada 2009 -2012 au fost emiterea a două inst rucțiuni. Prima făcea referire la modul
de analizare a factorilor de risc al proiectelor depuse, instrucțiune care a stârnit un val
de nemulțumiri. A doua mare realizare a fost securizarea sistemelor informatice, care
până în acel moment erau extrem de vul nerabile la atacuri externe, existând în același
timp și mari întârzieri în introducerea în sistem a cererilor de rambursare.
Când vine vorba despre capacitatea de absorbție a fondurilor europene în România,
constatăm cu tristețe că țara noastra ocupă ult imul loc în rândul statelor membre ale
Uniunii Europene. Există multe state care au dat dovadă de profesionalism în privința
acestui capitol, iar un exemplu demn de urmat pentru România este Polonia.

47
Comparând modelul polonez de gestionare a fondurilor e uropene cu cel românesc,
constatăm că deși România și Polonia au similarități privind pozitia geografica,
mărimea și divizia adminis trativa teritoriala, impactul f ondurilor a avut efect diferit.
După 20 de ani de economie de piață, Romania este încă la coada clasamentului, în
spatele tuturor ță rilor post -comuniste, când vine vorba de performanță instituțională
sau de cheltuirea banilor europeni.Transparență, responsabilitate, eficiență,
competitivitate, multi -level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să
fie pilonii oricărui sistem. În Romania toți acești factori sunt în fază incipientă. Dacă
nu există îmbunătățiri și responsabilități pentru reducerea corupției alte reforme vor
avea doar un impact limitat.
Modelul polonez ara tă că absorbția eficientă și corectă a fondurilor europene este
sprijinită de o colaborare între o societate civilă activă care vine cu argumente solide
si cu date concrete și mass -media , precum și cu instituțiile statului implicate în acest
fenomen .
În România, experiența implementării programelor 2007 -2013 a pus pregnant în
evidență necesitatea unor măsuri și acțiuni dedicate dezvoltării și întăririi capacității
administrative și instituționale a structurilor de management implicate și pregătirea
unui p ortofoliu de proiecte mature astfel încât să fie asigurată demararea în bune
condiții a perioadei vii toare de programare.
Autoritățile publice locale au reprezentat și vor reprezenta o importantă categorie de
beneficiari, de care depinde în mare masură absorbția fondurilor europene. Existența
la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementa re a proiectelor cu o
expertiză corespunzătoare este esențială. (Raportul strategic 2012)

48
BIBLIOGRAFIE
Documentul Cadru de Implementare a Programului Opera țional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Fondurilestructurale șide coeziune2007 -2013 – îndrumar
Programului Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Rapoartele anuale de implementare POS DRU 2007 -2011
Raport strategic POS DRU 2012
Dobrovie M., 2013, Polonia și Irlanda, două modele de absorbție a fondurilor
europene pentru România , http://epochtimes -romania.com/news/polonia -si-irlanda –
doua -modele -de-absorbtie -a-fondurilor -europene -pentru -romania –188485
Mihailescu, G., 2012, Succesul Polonei în absorbția de fonduri europene, modelul
care nu a putut fi urmat de România, http://www.finantare.ro/succesul -polonei -in-
absorbtia -de-fonduri -europene -modelul -care-nu-a-putut -fi-urmat -de-romania -i.html
Mihailescu, G.,2011, Care este difernța dintre Polonia și România în cadrul
absorbției de fonduri comunitare, http://www.caleaeuropeana.ro/care -este-diferenta –
dintre -polonia -si-romania -in-cadrul -absortiei -de-fonduri -comunitare/
Mihailescu, G., 2012, Două țări e st-europene cu trasee
diferite, http://www.romaniacurata.ro/ltfont -colorblackgtdoua -tari-est-europene -cu-
trasee -diferitelt -fontgtl -3395.htm
Padurean, C., 2013, Secretele miracolului
polonez, http://www.romanialibera.ro/exclusiv rl/documentar/secretele -miracolului –
polonez -294327.html
European Funds in Central and Eastern Europe ,2013, www.kpmg.com
Ministerul Fondurilor Europene, www.fonduri -ue.ro
Modelul polonez de regionalizare , 2013, http://www.napocanews.ro/2013/03/modelul –
polonez -de-regionalizare.html

49
The ESF in Poland, http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=393
http://www.fseromania.ro/