ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7 INTRODUCERE… [600334]

CUPRINS

ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
CAPITOLUL I
SECURITATEA UNIUNII EUROPENE ÎN CONTEXTUL
GEOPOLITIC AL ORDINII MONDIALE .. Error! Bookmark not defined.

1.1. Ordinea mondială și fenomenul globalizării …….. Error! Bookmark not
defined.

1.1.1. Ordinea mondială ………………………….. Error! Bookmark not defined.
1.1.2. Fenomenul de globalizare ……………….. Error! Bookmark not defined.
1.2. Climatul socio -economic – barometru al ordinii mondiale ………… Error!
Bookmark not defined.
1.2.1. Subdezvoltarea în cazul țărilor islamice și efectele
fundamentalismului ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
1.2.2. Orientul Mijlociu, între tensiuni și așteptări ….. Error! Bookmark not
defined.
1.2. 3. Fundamentalismul și țările dezvoltate Error! Bookmark not defined.
1.2.4. Rolul instituțiilor statului în eradicarea subdezvoltării …………… Error!
Bookmark not defined.
1.3. Securitatea și dimensiuni le sale ………….. Error! Bookmark not defined.
1.3.1.Definiții, controverse, clarificări ………. Error! Bookmark not defined.
1.3.2. Delimitări conceptuale privind securitatea. Tipologii …………….. Error!
Bookmark not defined.
1.3.3. Abordări naționale, regiona le și globale asupra securității ……… Error!
Bookmark not defined.
1.4. Crima organizată și terorismul – factori destabilizatori ai securității
europene și mondiale. ………………………….. … Error! Bookmark not defined.

1.4.1. Amenințările crimei organizate ……….. Error! Book mark not defined.

1.4.2. Terorismul – amenințare la adresa securității interne a U.E și a ordinii
mondiale. ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
1.5. Securitatea Uniunii Europene în contextul Tratatului de la
Lisabona ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.
1.5.1. Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene . Error! Bookmark
not defined.
1.5.2. România în contextul securității europene …….. Error! Bookmark not
defined.
CAPITOLUL II
SPALAREA BANILOR ȘI FINANȚAREA TERORISMULUI …… Error!
Bookmark not defined.
2.1. Geopolitica crimei organizate și a actelor de terorism Error! Bookmark
not defined.
2.1.1. Crima organizată în contextul globalizării …….. Error! Bookmark not
defined.
2.1.2. Manifestări ale crimei organizate transnaționale …… Error! Bookmark
not defined.
2.1.3. Crima strategică –rezultat al simbiozei crimei organizate cu
terorismul ………………………….. ………………….. Error! Bookmark not defined.
2.1.4. Criza financiară mondială – factor de v ulnerabilizare a statelor față de
fenomenul de spălare a banilor și finanțare a terorismului Error! Bookmark
not defined.
2.2. Dimensiunile politice, economice și sociale ale securității
europene ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.

2.2.1. Noul mediu internațional de securitate …………. Error! Bookmark not
defined.
2.2.2. Securitatea europeană în perspectivă politică, economică și
socială ………………………….. ………………………. Error! Bookmark not defined.
2.2.3. Politica de securitate și apărare a României …… Error! Bookmark not
defined.
2.3. Conexiunile dintre crima organizată, spălarea banilor și finanțarea
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.

2.3.1. Profitul – obiectiv al managementului special al crimei
organizate ………………………….. ………………….. Error! Bookmark not defined.
2.3.2. Economia subterană, sursă a proceselor de spălare a banilor și
finanțare a terorismului ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
2.3.3. Spălarea banilor proces indispensabil al crimei organizate …….. Error!
Bookmark not defined.
2.3.4. Modalități de finanțare a terorismului …………. Error! Bookmark not
defined.
CAPITOLUL III
CERCETAREA FENOMENELOR DE SPĂLARE A BANILOR ȘI
FINANȚARE A TERORISMULUI …………… Error! Bookmark not defined.

3.1. Abordare generală privind spălarea banilor și finanțaredca
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.

3.1.1. Evoluția noțiunilor de spălare a banilor și finanțare a
terorismului. ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.
3.1.2. Evoluția cadrului legal privind spălarea banilor și finanțarea
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
3.1.3. Etapele procesului de spălare a banilor …………. Error! Bookmark not
defined.
3.1.4. Necesitatea obiectivă a combaterii fenomenului de spălare a banilor și
finanțare a actelor de terorism. …………………. Error! Bookmark not defined.
3.2. Analiza juridică infracțiunil or de spălare a banilor și finanțare a actelor
de terorism ………………………….. ………………… Error! Bookmark not defined.

3.2.1. Infracțiunea de spălare a banilor ………. Error! Bookmark not def ined.
3.2.2. Infracțiunea de finanțare a terorismului ………… Error! Bookmark not
defined.
3. 2.2.1. Convenția internațională pentru repr imarea finanțării
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
3.2.2.2 Rezoluțiile Consiliului de securitate referitoare la finanțarea
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.

3.2.2.3.Recomandările speciale ale GAFI referitoare la finanțarea
terorismului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
3.3. Forme ale infrastructurii financiare a activităților teroriste ………… Error!
Bookmark not defined.

3.4. Tipologii de spălare a banilor, finanțarea actelor de terorism și practică
judiciară ………………………….. ……………………. Error! Bookmark not defined.

3.4.1. Spălarea banilor obținuți din fraude …. Error! Bookmark not defined.
3.4.2. Spălarea unor sume de bani provenite din evaziune fiscală efectuată
prin intermediul unor firme fantomă care derulează afaceri cu fier
vechi ………………………….. …………………………. Error! Bookmark not defined.
3.4.3. Spălarea unor sume de bani provenite din trafic de droguri . Error!
Bookmark not defined .
3.4.4. Spălarea banilor de către o „Persoană expusă politic -PEP” …… Error!
Bookmark not defined.
3.4.5. Spălarea banilor obținuți din evaziune fiscală … Error! Bookmark not
defined.
3.4.6. Spălarea banilor obținuți din fraudă în legătură cu cardurile
bancare ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
3.4.7. Spălarea ba nilor obținuți din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu
adopțiile internaționale ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
3.4.8. Spălarea banilor prin intermediul unor produse de asigurări …… Error!
Bookmark not defined.
3.4.9. Tipologii de finanțare a terorismului … Error! Bookmark not defined.
3.5. Corelații ale infracțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a
terorismului cu alte tipuri de infracțiuni …….. Error! Bookmark not defined.

3.5.1. Traficul ilicit de droguri …………………. Error! Bookmark not defined.
3.5.2. Infracțiunile de corupție ………………….. Error! Bookmark not defined.
3.5.3. Infracțiunile comise în domeniul piețelor de capital Error! Bookmark
not defined.

3.5.4. Infracțiuni informatice -Cyberlaudering …………. Error! Bookmark not
defined.
3. 5. 5. Infracțiunile de evaziune fiscală …….. Error! Bookmark not defined.
3.6. Aspecte de drept comparat. ……………….. Error! Bookmark not defined.
3.6.1. Spălarea banilor in alte jurisdicții. ……. Error! Bookmark not defined.
3.6.2. Pozițiile unor state referitoare la finanțarea terorismului ……….. Error!
Bookmark not defined.
CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL STRATEGIC ȘI OPERAȚIONAL AL
PREVENIRII ȘI COMBATERII SPĂLĂRII BANILOR ȘI
FINANȚĂRII ACTELOR DE TERORISM Error! Bookmark not
defined.
4.1. Managementul strategic al prevenirii și combaterii spălării banilor și
finanțării actelor de terorism …………………….. Error! Bookmark not defined.

4.1.1. Aspecte generale privind managementul strategic al României în
domeniul investigării infracțiunilor de spălare a banilor și finanțării actelor
de terorism. ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
4.1.2. Analiza strategică efectuată de Oficiul Național de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor …………………… Error! Bookmark not defined.
4.2. Managementul operațional al prevenirii și combaterii spălării banilor și
finanțării actelor de terorism. ……………………. Error! Bookmark not defined.
4.2.2. Managementul investigativ al Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism ……. Error! Bookmark not defined.
4.2.3.Vulnerabilități în activitatea de cercetare a cauzelor privind spălarea
banilor și finanțarea actelor de terorism …….. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL V
MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL ȘI ORGANIZAȚIONAL AL
PREVENIRII ȘI COMBATERII SPĂLĂRII BANILOR ȘI
FINANȚĂRII TERORISMU LUI ……………… Error! Bookmark not defined.
5.1. Organizații și organisme internaționale cu preocupări în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului ……… Error!
Bookmark not defined.
5.1.1. Organizația Națiunilor Unite …………… Error! Bookmark not defined.

5.1.2. Consiliului Europei și Comisia Europeană ……. Error! Bookmark not
defined.
5.1.3. Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI/FATF) …… Error!
Bookmark not defined.
5.1.4. Grupul EGMONT ………………………….. Error! Book mark not defined.
5.1.5. FIU.NET ………………………….. ………….. Error! Bookmark not defined.
5.1.6. Fondul Monetar International ………….. Error! Bookmark not defined.
5.1.7. EUROPOL ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
5.1.8. Organizația Internațională de Poliție Criminală (O.I.P.C.) –
INTERPOL și Centrul Regional SECI de Combatere a Infracționalității
Transfrontraliere ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
5.2. Organizații și organisme naționale cu atribuțiuni în domeniul prevenirii
și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. ….. Error! Bookmark
not defined.

5.2.1. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor –
Unitatea de Informații Financiare a României ………… Error! Bookmark not
defined.
5.2.2. Instituții cu rol investigativ și de cercetare penală … Error! Bookmark
not defined.
5.3. Cooperarea internațională în vederea combaterii spălarii banilor și a
finanțării terorismului ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.

5.3.1.Evoluția procesului de cooperare pentru combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
5.3.2.Obstacolele cooperarii internaționale pentru combaterea spălării
banilor și finanțării terrorismului ………………. Error! Bookmark not defined.
5.3.3. Rolul și contribuția României în realizarea cooperării polițienești între
state pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării
terori smului ………………………….. ……………….. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL VI

ABORDAREA CRIMINOLOGICĂ A INFRACȚIUNILOR DE
SPĂLARE A BANILOR ȘI FINANȚARE A ACTELOR DE
TERORISM ………………………….. …………………. Error! Bookmark not defined.

6.1. Condiții favorizatoare și cauze generatoare ale spălării banilor și
finanțării actelor de terorism. ……………………. Error! Bookmark not defined.

6.1.1. Factori criminogeni ………………………… Error! Bookmark not defined.
6.1.3. Controlul intern si extern ………………… Error! Bookmark not defined.
6.1.4. Mediul judiciar ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
6.1.5.Alte cauze. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined.
6.2. Personalitatea infractorului specializat în operațiuni de spălare a banilor
și finanțare a actelor de terorism ……………….. Error! Bookmark not defined.

6.3. Dimensiunea statistică a fenomenului spălării banilor și finanțare a
actelor de terorism în România și la nivel mondial. …. Error! Bookmark not
defined.

6.3.1.Statistica ONPCSB pentru perioada 01 ianuarie – 31 decembrie
2014 ………………………….. …………………………. Error! Bookmark not defined.
(operațiuni de depunere / retragere de numerar) ……… Error! Bookmark not
defined.
6.3.2. Statistica DIICOT ………………………….. Error! Bookmark not defined.
6.3.3.Statistici internaționale ……………………. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII ȘI PROPUNERI PRIVIND SPĂLAREA BANILOR ȘI
FINANȚARE A ACTELOR DE TERORISM – AMENINȚĂRI LA
ADRESA SECURITATII INTERNE A UNIUNII EUROPENE ….. Error!
Bookmark not defined.

7.1. Securitatea internă a Uniunii Europene și ordinea mondială în condițiile
procesului de globa lizare …………………………. Error! Bookmark not defined.

7.2. Spălarea banilor și finanțarea terorismului ……….. Error! Bookmark not
defined.

7.3. Crima organizată ………………………….. ….. Error! Bookmark not def ined.

7.4. Sistemul investigativ și de cooperare pentru pevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțaării terorismului ….. Error! Bookmark not defined.

7.5. Managementul strategic si operațional al investigării infracțiunii de
spălare a banilor si finantarea terorismului … Error! Bookmark not defined.

7.6. Abor darea criminologică a infracțiunilor de spălare a banilor si finantare
a terorismului ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ………………… Error! Bookmark not defined.

ABREVIERI

ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANC – Agenția Națională de Control
ANI – Agenția Națională de Integritate
ANFP – Agenția Națională a Funcționarilor Publici
ANRMAP – Autoritățea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice
ASG – Agenția pentru Strategii Guvernamentale
AVAB – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare
AVAS – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Art. – articol
ASSI – Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale
CEE – Comunitatea Economică Europeană
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CEEA – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
CECO – Comunitatea Europeană a Carbunelui și Oțelului
CEDO – Convenția Europeană a Drepturilor Omului
CEDHO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
CJCE – Curtea de Justiție a Comunităților Europene
CNPC – Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității
C.S.J. – Curtea Suprema de Justitie
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii
CNSC – Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
CNMSI – Centrul Național de Management pentru Societatea Informa țional ă
Convenția PIF – Convenția privind protecția interesel or financiare ale
Comunităților Europene
COREPER – Comitetul Reprezentanților Permanenți
DAU – Documentul Administrativ Unic
CP – Cod penal
CPI – Indexul de Percepție a Corupției
DNA – Direcția Națională Anticorupție
DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism
DIF – Direcția de Investigare a Fraudelor (IGPR -MAI)
DLAF – Departamentul pentru Lupta Antifraudă
ECJ – Curtea de Justiție a Uniunii Europene
E .E .I.G. – Grupul de Interes Economic European
EUROJUST – Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară
EUROPOL – Oficiul European de Poliție
FIU – Unitate de Informații Financiare
GAFI – Grupul de Acțiune Financiară Internațională
GATT – Acordul General pentru Tarife și Comerț
INSOMAR – Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing
ÎCCJ – Înalta Curte de Casație și Justiție
JAI -Justiție și Afaceri Interne
JOCE – Jurnalul Oficial al Comunităților Europene
JOUE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
MAI – Ministerul Administratiei si Internelor
MFP – Ministerul Finanțelor Publice

MJ – Ministerul Justiției
MO – Monitorul Oficial
MPE – Ministerul Public European
OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei
Europene
OG – Ordonanță de Guvern
OMC – Organizația Mondială a Comertului
ONG – Organizații Neguvernamentale
ONPM – Oficiul Național de Protecție a Martorilor
ONU – Organizația Națiunilor Unite
ONPCSB – Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor
OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului
PACO – Programul împotriva Corupției și Crimei Organizate
PIF – Convenția privind Protejarea Intereselor Financiare ale Comunităților
Europene
PESC – Politica Externă și de Securitate Comună
PHARE – Poland and Hungary Aid for Reconstruction of the Economy –
Polonia și Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei
PIB – Produsul Intern Brut
PÎCCJ – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
PNPC – Programul Național de Prevenire a Corupției
PNUD – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
PNB – Produsul Național Brut
PND – Planul Național de Dezvoltare
PEP- Persoană Expusă Politic
RSC – Revue de science criminelle et de droit penal compare
SCCCO – Secția de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate
(Ministerul Public)
SC – Societate Comercială
SEAP – Sistemul Electronic de Achiziti Publice
SLSJ – Spațiu, libertate, securitate, justitie
SRI – Serviciul Român de Informații
SRL – Societate cu Răspundere Limitată
SPG – Sistem de Preferinț ă Generalizat

TI – Transparency International
TCE – Tratatul privind Comunitățile Europene
TUE – Tratatul Uniunii Europene
TRUE – Tratatul de Reformă al Uniunii Europene
TFUE – Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene
TVA – Taxa pe valoare adaugată
UE – Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Mobilitatea p opulației , tendințele de globalizare, dar și dispariția
granițelor financiare ar fi trebuit să ajute la o mai bună dezvoltare a
economiei mondiale cat și la o circulație a resurselor financiare mai
eficientă. Și poate că, din această perspectivă, anumite progrese s -au
înregistrat în acest domeniu, însă în același timp nu putem nega faptul că în
paralel s -au dezvoltat noi forme sofisticate de săvârșire a anumitor categorii
de activități infracționale. Ca atare cercetarea infracțiunilor în domeniul
financiar, în general, și al spălării banilor și finanțării actelor de terorism , în
special, se conturează ca fiind una din cele mai mari provocări adresate
organelor judiciare, cu precădere celor aparținând statelor est -europene,
printre care se află și România.
Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a
economiei mondiale dar și a ordinii mondiale la începutul secolului XXI,
caracterizată prin dinamizarea tendinței de reducere și eliminare a barierelor
dintre economiile naționale, precum și amplificarea legăturilor dintre aceste
economii. Devenită o constantă a vocabularului economic, globalizarea nu
se bucură de existența unei definiții g eneral acceptate.
Una dintre definițiile care pot asigura cea mai bună descriere
conceptuală este cea acceptată de specialiștii Băncii Mondiale:
“Globalizarea se referă la faptul observabil că în ultimii ani o parte din ce
în ce mai mare a activității eco nomice la nivel mondial se derulează între
persoane și firme din țări diferite”1.
Organizațiile criminale evoluează de cele mai multe ori în relație
directă cu economia. Principala forță a organizațiilor criminale, astăzi din
ce în ce mai flexibile, reactive și capabile să se integreze într -o economie
globalizată, nu constă în creativitatea lor în sensul propriu al cuvântului, ci
în capacitatea pe care o au de a se adapta și integra în economia legală.
A face o distincție între crima organizată și lumea financiară, înseamnă
a fi condamnat să nu înțelegi nimic nici din una, nici din cealaltă. Este
desigur, mai confortabil să privim mafiile și organizațiile criminale ca pe
niște forțe malefice străine.

1 Prospects for Foreign Direct Investment and the Strategies of Transnational Corporations
2005 -2008 – United Nations Conference on Trade and Development – United Nations
Publication – Geneva 2005 – pg 6

Într-adevăr, ne confruntăm doar cu o singură lume sau un sistem unic,
în care activitățile legale se îmbină cu cele ilegale.
Dacă ne referim la definiția dată de F.B.I., „crima organizată este o
întreprindere criminală permanentă care dispune de o structură bine
organizată, care se bazează pe teamă și corupție și a cărei motivație este
obținerea unui profit”.
Organizația Internațională de Poliție Criminală – Interpol, definește
crima organizată ca fiind „orice întreprindere sau grup de persoane,
angajate într -o activitate ilegală permanentă, care nu țin seama de
frontierele naționale și al căror obiectiv principal este profitul”.
O abordare similară a fost acceptată și de Uniunea Europeană2, care a
stabilit o listă cu 11 caracteristici necesar a fi cunoscute d e autoritățile
judiciare, în încercarea acestora de a identifica grupările de criminalitate
organizată, caracteristici ce au fost structurate în două grupe: obligatorii și
opționale.
S-a stabilit că o asociere de persoane poate fi asimilată unui grup de
criminalitate organizată în situația în care sunt întrunite cel puțin 6 din aceste
caracteristici3.
Ulterior, odată cu adoptarea Convenției Națiunilor Unite privind
criminalitatea organizată transnațională (Convenția de la Palermo), statele și
organismele internaționale au ajuns la un consens cu privire la această
noțiune și au reușit să accepte o definiție a ceea ce înseamnă „ criminalitate
organizată ”, cu toate elementele și caracteristicile de identificare necesare
diferențierii acestei forme deosebit de periculoase de infracționalitate de
simpla asociere de persoane în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Cu toate acestea, în dorința de a răspunde provocării de a discuta și
identifica elementele certe relaționate activității de prevenire și combatere a
activității de spălare a banilor și finanțare a terorismului , și implicit a
criminalității organizate, vom apela la mai multe ramuri de drept, printre
care și criminalistica în calitatea ei de „ știință a stării de fapt în procesul
penal ”4 și de ansamblu al pr ocedeelor aplicabile în ce rcetarea și studiul
infracțiunilor , pentru a putea ajunge la dovedirea și stabilirea cu certitudine
a faptului că anumite activități financiare, realizate într -un cadru organizat,

2 EKOSOK Resolution no. 1998/14 -28 iulie 1998
3 Conform rezoluției aceasta include: cooperarea pe activitatea infracțională a cel puțin
trei persoane, activitatea să se deruleze în mod continuu și pe o perioada nedeterminată
de timp, să acționeze și în afara granițelor naționale, fiecare membru al gru pului să aibă
un rol bine determinat în cadrul grupării infracționale, să genereze profit ilicit care măcar
în parte să fie folosit pentru săvârșirea unor activități infracționale viitoare etc.
4 M. Basarab – „Criminalistica”, Editura Academiei Romane, C luj, 1969, pag. 39.

au avut menirea de a crea o aparență de legalitate cu privire la fonduri
financiare și bunuri ilicit obținute.
Considerăm că o astfel de abordare va permite identificarea tipologiilor
folosite de „ spălătorii de bani ” în vederea realizării activității de „ albire ” a
fondurilor financiare ilicite, a metodelo r pe care sistemul financiar le poate
utiliza pentru a preveni săvârșirea unor astfel de acte, precum și a mijloacelor
investigative pe care autoritățile judiciare de aplicare a legii le pot folosi
pentru combaterea eficientă a acestui fenomen.
În acest co ntext, constatăm că interesul pentru cercetarea problematicii
tehnicilor de investigare a criminalității în domeniul financiar al spălării
banilor și finanțării actelor de terorism este justificat și necesar, acesta
întemeindu -se pe mai multe considerente, cum ar fi:
– oportunitatea și obligativitatea de a răspunde imperativ momentului,
în sensul identificării mijloacelor de combatere a acestor infracțiuni, sens în
care sunt de observat noutatea și diversitatea problematicii abordate, în
contextul în care domeniul infracțional de interes este puțin cercetat și
cunoscut, atât ca modus operandi cât și ca tehnică investigativă, deși se află
în continuă expansiune și amplificare, iar organismele internaționale au
semnalat în perma nență, în ultimul deceniu, periculozitatea și instabilitatea
pe care le induce în societate.
– clarificarea și rezolvarea problemelor ridicate de investigarea
infracțiunilor în domeniul financiar, în general, și al spălării banilor și
finanțării actelor d e terorism , în special5, concomitent cu analizarea
mecanismelor implementate pe piața financiară în scopul identificării și
prevenirii anumitor categorii de tranzacții financiare ilicite: cunoașterea
clientelei, abordarea pe bază de risc, identificarea ben eficiarului direct,
stabilirea unor măsuri de monitorizare și efectuare a unor verificări
permanente privind fiecare tranzacție și a contului prin intermediul relației
de afaceri etc.
Un alt aspect pe care dorim să -l subliniem este dat de faptul că, de
regulă, în literatura de specialitate, infracțiunea de spălare a banilor este
circumscrisă dreptului penal al afacerilor, pe considerentul că aceasta , prin
natura sa juridică, fiind o infracțiune subsecventă infracțiunilor predicat
generatoare de fonduri ilic ite, trebuie tratată în acest domeniu generos și
larg.
Deși pare o abordare corectă din punct de vedere al calificării sale, în
realitate, trebuie observat că obiectul juridic al acestei infracțiunii speciale

5 O. Predescu – “Dreptul penal al afacerilor”, Editura Continent XXI, Bucuresti, 2000,
pag. 70.

este mult mai larg, deoarece și alte infracțiuni care nu sunt relaționate
domeniului afacerilor pot genera importante fonduri ilicite, care să se
circumscrie laturii obiective a infracț iunii de spălare a banilor, cum ar fi:
infracțiunile de tâlhărie, omor calificat, lipsire de libertate în formă
calificată, piraterie, infracțiuni informatice etc.
Cu toate acestea, dat fiind faptul că majoritatea fondurilor financiare
ilicite provine din săvârșirea unor infracțiuni ce aparțin „ domeniului
afacerilor ”, considerăm că analizarea cea mai corectă a „ faptelor de spălare
a banilor ” se poate realiza în cadrul acestei ramuri de drept, care din ce în
ce mai mult se impune ca ramură de drept distinctă , în condițiile în care:
 dreptul bancar reglementează relații de întrepătrundere tot mai
accentuate cu dreptul comercial, din perspectiva faptului că, prin legislația
primară și secundară în vigoare, societățile comerciale sunt indisolubil
relaționate și circumscrise sistemului bancar, atât din punct de vedere al
modului în care își pot derula tranzacțiile financiare, cât și din punct de
vedere al activităților de identificare a clientelei, pe care băncile sunt
obligate să le realizeze în activitatea de prevenire și identificare a fondurilor
financiare ilicite ce se doresc a fi „ spălate ”;
 se realizează corelarea, tot mai accentuată, între rolul pe care
societatea comercială, indiferent de forma sa de organizare, îl are în
activitatea comercială, văzut prin prisma modului de dirijare a capitalului
financiar, deopotrivă obținut în mod licit sau ilicit, și activitatea băncilor,
văzute ca autorități de primire, transmitere și, uneori de, administrare ale
acestor capitaluri.
 se constată, în principal , noua poziție de nucleu al „ dreptului
afacerilor ” câștigată de dreptul comercial, care în acest fel, indirect, devine
și co -inițiator de reguli și proceduri aplicabile dreptului financiar, aspecte
strâns relaționate necesității de a identifica și diferenția ilicitul comercial de
ilicitul penal și contrave nțional, astfel încât să se evite dubla guvernare a
relațiilor sociale apărate de lege, datorită faptului că raporturile juridice
generate sunt insuficient clarificate din punct de vedere legal, aspect ce
atrage după sine incorecta aplicare a normei juridi ce și determinarea
inexactă a unor efecte și relații ilicite.6
În concluzie , ca un corolar al tuturor aspectelor menționate până în
prezent, putem afirma că activitatea de „spălare a banilor este partea
financiară de facto a tuturor infracțiunilor prin car e se obține profit”7, fiind

6 Y. Chartier – „Droit des affaires”, Presses Universitaires de France, Paris 1994, pag.
20.
7 Slagjana Taseva – „Money laundering”, Akadems ki Pecat, Macedonia 2007, pag. 27

procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a
veniturilor provenind din activitățile lor criminale.
Este evident că pentru a se bucura de roadele infracțiunilor lor, fie că
este vorba de trafic cu droguri, trafic de arme, contrabandă, infracțiuni de
corupție sau înșelăciune în domeniul financiar -bancar, „ spălătorii de bani ”
trebuie să identifice o cale pentru a disimula natura ilicită a câștigurilor
realizate și a le atrage în fluxul afacerilor l egitime, deoarece, odată
încununată cu succes, această activitate va permite menținerea controlului
asupra acestor venituri și asupra fructelor și productelor viitoare și, în ultimă
instanță, le va conferi acoperirea legitimă de care au nevoie.
În aceste condiții, având în vedere argumentele prezentate putem
afirma că activitatea de „ spălare a banilor ” nu se înscrie ca sferă de
aplicabilitate doar în ramura dreptului penal, aceasta având implicații și
efecte mult mai largi, afectând deopotrivă și domeniu l bancar, al
asigurărilor, al pieței de capital și al dreptului comercial în general.
Aceasta este rațiunea pentru care autoritățile de reglementare și control
nu se pot limita, ca politică instituțională și de supraveghere , doar la
identificarea și trage rea la răspundere a persoanelor vinovate de săvârșirea
unor infracțiuni, ci acestea sunt obligate să analizeze și efectele pe care
asemenea activități ilicite le generează deopotrivă atât sfera economică cât
și în cea socială.
Este justificată o astfel de abordare, privită macro -instituțional,
deoarece succesul de lungă durată și stabilitatea oricărei instituții economice
depinde de atragerea și reținerea fondurilor câștigate în mod legitim. Ori în
ipoteza în care „ buna reputație ” a acestor persoane juridi ce este pusă la
îndoială, fiind suspicionată ca având rădăcini ilicite, toate mecanismele de
dezvoltare și implicare a acestora, în viitoare tranzacții comerciale, sunt
afectate.
Aceeași abordare cu privire la „buna reputație” de care trebuie să se
bucure orice instituție financiară o regăsim consfințită și în documentele
internaționale. În acest sens FATF8 a precizat, cu titlu de exemplu, că o
posibilă situație de „spălare a fondurilor financiare ilicite” obținute din
activități infracționale este mai ușo r de realizat în cadrul unei instituții din
sectorul privat deoarece, fie angajații acesteia sau directorii au primit mită,

8 FATF este un organism multi -disciplinar care duce o politica comuna de dominație a
legii si de implementare legislativa si financiara de către experții statelor membre. Grupul
monitorizează progresul in implementarea mas urilor de combatere a spălării banilor;
reevaluează si raportează evoluțiile, tehnicile si contra -masurile privind spălarea banilor;
promovează adoptarea si implementarea standardelor globale FATF privind combaterea
spălării banilor.

fie din cauză că instituția închide ochii în fața naturii ilicite a unor astfel de
fonduri, deoarece se capitalizează sau obține noi beneficii financiare.
Situația se schimbă dacă evidența unei astfel de complicități este
relaționată pieței financiare naționale/internaționale și, implicit autorităților
de reglementare și control, deoarece va avea efecte vădit dăunătoare asupra
întregu lui sistem afectând deopotrivă atât intermediarii financiari și
autoritățile de reglementare, cât și clienților lor obișnuiți, prin atragerea
involuntară a acestora în activitatea de „ albire ” a resurselor financiare ilicite.
În aceste condiții, a devenit mai mult decât evident faptul că, în fața
unui astfel de pericol, cu atâtea implicații directe și importante asupra vieții
economice și sociale a statelor, comunitatea internațională nu putea rămâne
indiferentă, astfel că preo cuparea sa cu privire la de expansiunea
criminalității în sfera financiară și a spălării de bani a devenit una evidentă,
cu atât mai mult cu cât s -a constatat implicarea unor personalități de rang
înalt din guvernele statelor membre și din Organismele Euro pene, în
desfășurarea unor afaceri economico – financiare ilegale.
În acest sens, cea de -a VIII -a Conferința a miniștrilor europeni de
Justiție, desfășurată la STOCKHOLM, a recomandat Comitetului European
pentru Probleme Penale să studieze aprofundat prob lemele criminalității pe
acest domeniu economico -financiar și eventual să propună un plan de măsuri
care să prevină și să combată acest fenomen. Analizând toate propunerile de
strategie aparținând organismelor internaționale și naționale implicate, se
constată că accentul principal cade pe activitatea de prevenție, componenta
de combatere fiind una complementară, care apare și se manifestă în situația
în care mecanismele de prevenție au detectat activități de încercare de
încălcare a normelor edictate, resp ectiv în situația în care anumite persoane
doresc să creeze aparență de legalitate cu privire la anumite fonduri
financiare ilicite și în acest mod să le atragă și să le integreze în noi activități
comerciale legale.
Rezultatul acestui studiu preliminar a fost materializat în redactarea de
către Comitet, a listei activităților ilegale circumscrise fenomenului
criminalității economico -financiare , listă care a fost cuprinsă în
Recomandarea nr. R(81) 12/25.06.1981 a Consiliului Europei.
Din analiza acestui doc ument rezultă o concluzie importantă care se
referă la faptul că fenomenul criminalității financiare, domeniu al
criminalității „ gulerelor albe ”, este prea puțin cunoscut și investigat în
raport cu criminalitatea convențională, iar această situație de fapt și-a găsit
o necuvenită justificare în faptul că, pe de o parte, s -a creat artificial o
aparență de periculozitate socială mai redusă, pe care acest gen de fapte o
induce autorităților, respectiv din prejudecata că aceste fapte sunt mai puțin

„murdare ” decât cele specifice criminalității convenționale, deoarece, fie nu
cauzează un prejudiciu direct unor persoane determinate, fie sunt săvârșite
de persoane care , prin pregătirea profesională și poziția socială deținută, nu
prezintă un pericol infracțional ri dicat relaționat unor valori sociale
tradiționale.9
Pe de altă parte, conform unui punct de vedere exprimat de doctrină,10
în practică s -a constatat că autoritățile manifestă o reținere în a căuta și
dezvălui adevăratele dimensiuni ale criminalității organ izate și a fondurilor
financiare ilicite reintroduse în economia licită, deoarece, în majoritatea
cazurilor, fiecare nouă guvernare este interesată, în principal, să dovedească
conexiunile realizate cu mediile de afaceri ilicite de vechea guvernare,
refuz ând să accepte posibilitatea prelungirii și intensificării acestora și în
cursul propriului mandat.
Și pentru ca un astfel de raționament să devină unul de neacceptat
pentru toate structurile statelor este necesar ca întregul fenomen relaționat
spălării b anilor și obținerii fondurilor financiare ilicite să devină punct de
dezbatere și de interes atât pentru autoritatea legiuitoare, cât și pentru cea de
aplicare a legii. Deoarece, în caz contrar, se va crea un precedent periculos
pentru societate, în specia l, și pentru comunitatea internațională, în general,
în condițiile în care geneza structurilor criminale trebuie căutată și
combătută, indiferent dacă ea se regăsește în perimetrul intereselor de putere
sau în alte medii ne -relaționate acestora, iar autori tățile statului, independent
de puterea politică, trebuie să acționeze în sensul eradicării și eliminării
posibilităților de obținere a acestor resurse financiare ilicite, care în mare
parte se relaționează economiei subterane.
În, acest sens, în opinia no astră, este relevantă doctrina internațională,
în care s -a subliniat în mod constant faptul că sfera activităților pe care le
poate include „ economia nesupravegheată ” este deosebit de cuprinzătoare,
fapt justificat prin fluiditatea, dinamica și flexibilita tea sa în raport cu
realitatea economică legală.
Pentru a se realiza o diferențiere eficientă a tipurilor de fraude, am
constatat că au fost depuse eforturi deosebite care să permită identificarea
„economiilor nesupravegheate ”, crearea metodelor operaționa le de estimare
a întinderii, caracteristicilor, condițiilor ce permit manifestarea și a
componentelor acestora, iar criteriul elementar de delimitare a celor două
sectoare este instituționalizarea și supravegherea activității: aderă sau nu la
regulile inst ituționale.

9 Conseil de l’ Europ e, doc. 7971/22.12.1997, pag. 10.
10 C. Voicu – “Criminalitatea Afacerilor”, IGP., București, 1997, pag. 8.

Acesta deoarece, fiecare activitate ascunsă este caracterizată de reguli
instituționale care sunt încălcate în mod voit, iar măsura dimensiunii fiecărei
activități ascunse este venitul generat de către fiecare acțiune de acest gen în
parte. Corespunzător activităților ascunse menționate mai sus, suntem de
acord cu cele patru tipuri de economii subterane11 identificate:

 – economia neraportată se circumscrie acelor activități
comerciale care eludează normele fiscale ce instituie obligația de raportare
și evidențiere a veniturilor realizate; astfel apare „ gapul impozabil ” calificat
juridic ca fiind diferența dintre veniturile efectiv realizate ș i veniturile ce
trebuiau vărsate către autorităților fiscale; Consecința acestui fenomen este
reprezentată de apariția deficitelor bugetare, a datoriilor externe, a
incapacității de identificare și colectare a veniturilor bugetare etc.;

 – economia ilegală este relaționată acelor activități comerciale
care generează venituri ilicite datorită faptului că încalcă regulile și formele
legitime de comerț; cele mai semnificative activități de acest gen sunt
traficul de droguri și comerțul ilicit cu produse fiscal izate special, cum ar fi
produsele accizabile, comerțul cu cereale, cherestea sau fier vechi;

 – economia neînregistrată reprezintă acea categorie de
activități comerciale care nu sunt aduse la „lumină”, în sensul că existența
lor este ascunsă autoritățil or fiscale;

 – economia informală este alcătuită, la rândul său, din acea
sumă de activități comerciale prin care se evită costurile și se exclud
obligațiile și drepturile care rezidă din reglementările legale și
administrative, referitoare la licențe come rciale, contracte de muncă, credite,
sistemul asigurărilor sociale etc.
La rândul său, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(O.C.D.E.)12 a clasificat activitățile de natură informală astfel: economie
informală, economie ascunsă și economie n eraportată.
Practic, analizând modul de funcționare și organizare a piețelor
financiare contemporane, am constatat că, rețelele criminalității organizate
„se transformă în adevărate holdinguri de întreprinderi productive ”, o
asemenea „ vocație de întreprinzător ” fiind puternic motivată de necesitatea

11 Edgar L. Feige – „Defining and Estimating Underground and Informal Economies: A New Institutional
Economics Approach, World Development”, Vol.18, N o.7, 1990, p. 22.
12 Revenue Statistics , O.C.D.E., 2004, p. 32.

de a recicla banii iliciți13 obținuți din desfășurarea de activități nelegale,
această posibilitatea „ de dezvoltare ” fiind favorizată, în unele situații și de o
„administrație publică decăzută și corupt ă”.14
Studiile realizate în Statele Unite ale Americii au enumerat
criminalitatea organizată în materie financiară și activitatea infracțională de
spălare a banilor și finanțarea actelor de terorism , printre amenințările la
adresa siguranței naționale15, deo arece s -a constatat că săvârșirea acestui gen
de fapte a cauzat prejudicii semnificative economiei americane, în special,
și economiei mondiale, în general, unele cauze identificate fiind
următoarele:
 – crearea unor premise menite a descuraja și împiedica buna
funcționare a operațiunilor economice legale, cu implicații directe asupra
mecanismelor reale de implementare a politicilor economice a statelor;
 – coruperea graduală a piețelor financiare și scăderea încrederii
publicului în sistemul financiar internațional;
 – scăderea indicatorilor și slăbirea mecanismelor de
monitorizare internațională a anumitor tranzacții financiare importante.
Referitor la aceeași situație, constatăm că strategia de securitate a
României a reliefat o stare de incapacitate a autorităților statului în a
interveni pe componenta de prevenire a fenomenului de criminalitate
economico -financiară și de spălare a banilor, în condițiile acutizării acestuia,
pe fondul accentuării corupției și proliferării „ economiei nesupravegheate ”.
Toate aceste aspecte au fost catalogate, drept vulnerabilități în situația
internă a țării, cu impact asupra securității naționale.16

13 Al. Silj – „ Raportul Comisiei Antimafia din decembrie 1993”, Editura Nemira,
București, 1998, pag.430.
14 “Mafia constituie o lume logica, rațională și implacabilă. Mai mult logica, mai rați onală
și mai implacabilă și mai rațională decât statul. Mafia este o articulație a puterii, o
metafora a puterii, dar si o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o
componenta obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvolta datorita statului
și își adaptează comportamentul în funcție de acesta.”( Giovanni Falcone).
15 Raportul prezentat de Luis Freeh, Director al FBI. în octombrie 1997 în fața
Congresului SUA., a relevat că organizațiile criminale sunt deosebit de periculoase
deoarece , se implica în domeniul informaticii, tehnicii de criptare si structuri de spalare
a banilor pentru reciclarea a sute de milioane de dolari. În opinia sa, grupurile
criminalității organizate care operează în SUA vin din Rusia, Europa Centrala si
Orientala , Asia, Africa, și alte zone ale lumii. – Conseil de l’Europe doc.
7971/22.12.1997,
16 Raport al Serviciului Canadian de Securitate ( SCRS) noiembrie 1998, document
accesat pe Internet.

Așezată la frontiera estică a civilizației occidentale, România este
văzută geo -strategic drept „ punte ” euro -atlantică spre zona ex -sovietică “ cel
mai bun post de supraveghere a Balcanilor și ultimul bastion înaintea
imensului spațiu, vag și neliniștitor, rămas în urma dezintegrării imperiului
sovietic ”17.
În acest context, strategia naționala de integrare europeană, urmărește
o mai bună coordonare a inițiativelor regionale în materie judiciară,
România arătându -se interesată atât de inițiativele europene (OLAF,
OCTOPUS, TEMPUS), cât și de cele americane (SECI – South Est European
Cooperative Initiative)18.
De-a lungul timpul, mas s-media occidentală a acordat o atenție
deosebită, activităților de formare și extindere a autorității organizațiilor de
criminalitate organizată pe continentul european, subliniind că, prăbușirea
„Cortinei de Fier ” a înlesnit nu numai „ liberalizarea ” legă turilor dintre
persoanele fizice și organizațiile legale din Est și Vest, dar și a celor ilegale,
reușindu -se crearea unor structuri transnaționale cu puternice influențe
zonale.
Una din problemele majore care preocupă comunitatea internațională,
în genera l și statele, în special, vizează noțiunile de „tranzacții comerciale
legale – buna credință – resurse financiare licite versus spălare de bani –
resurse financiare ilicite”, toate privite din perspectiva prestabilirii și
determinării condițiilor care impun adoptarea unor strategii și a unor reguli
general – aplicabile pentru ca principiile valorilor democratice, ale
drepturilor o mului și a respectului culturilor și civilizațiilor planetei să fie
apărate și recunoscute.
Au existat numeroase încercări de a determina cauzele ce au impus
necesitatea delimitării acestor domenii și de ce trebuie urmat un anumit gen
de politică și cooper are în materia prevenirii și combaterii câștigurilor
financiare ilicite, și, implicit, care sunt instrumentele și metodele pe care
„omenirea” le consideră suficient de importante pentru atingerea acestor
„scopuri fundamentale”. S -a apreciat că trebuie stab ilit și acceptat ce este
mai important: a găsi scuzabile consecințele pe care o acțiune ilicită
(financiară sau care vizează integritatea corporală sau viața persoanei) le
generează în societate, datorită motivelor financiare sau politice, care au
determin at un atare gen de reacție sau a identifica și soluționa adevăratele
cauze ale unor astfel de atitudini.

17 SP. Huntington – „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, Editura Antet,
București, 1997, pag. 40.
18 M. Șuteu – „Romania versus Estul, Tratat de geopolitica”, Colegiul Inter -arme de
apărare, Paris 1999, pag. 70 -80.

În acest context, constatăm că în ultimele două decenii, umanitatea a
fost confruntată din ce în ce mai mult cu intensificarea activităților
infracți onale financiare desfășurate atât la nivel național cât și internațional,
grupările infracționale utilizând avantajele tehnologiei moderne în favoarea
lor, motiv pentru care, în prezent, „criminalitatea afacerilor” a devenit
corelativă sectoarelor economic e aferente ramurilor de industrie națională,
manifestându -se prin adjudecarea frauduloasă a unor oferte de achiziții
publice, prin deturnarea de fonduri bancare, prin manipularea piețelor de
capital sau prin „evazionarea” unor domenii fiscalizate prin pr oceduri
speciale etc.
În toată această ecuație constatăm faptul că, în ansamblul său,
„criminalitatea afacerilor” este întâlnită adeseori ca o articulație sau o
extensie a puterii, ea adaptându -și comportamentul și întinderea în raport cu
reacțiile autorit ăților judiciare din fiecare stat, ale administrației publice, ale
autorităților de control de pe piața bancară, piața asigurărilor și piața de
capital, precum și cu ale instituțiilor Uniunii Europene.19
Din analiza critică a stadiului actual al cadrului le gislativ internațional
și al literaturii științifice în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor
și finanț ării terorismului, putem de asemenea concluziona că tema propusă
poate avea un aport semnificativ la dezvoltarea cunoașterii în domeniu.
Astfel, absența în acest domeniu, a unor lucrări care să analizeze relația
între instituțiile naționale și internaționale, performanțele sistemului
investigativ din acest domeniu, metodele și tehnicile de investigare a acestor
tipuri de fraudă, stadiul la cunar în care se găsește cercetarea de specialitate
în acest moment în privința celor mai importante concepte utilizate în acest
domeniu, insuficienta cunoaștere a normelor de drept internațional în
domeniu și a modalităților optime de preluare a acestuia în dreptul intern,
cât și ignorarea experienței investigative, legislative, doctrinare și
jurisprudențiale de către unele țări membre ale Uniunii Europene ca:
Austria, Franța, Italia, Belgia ș.a., sunt aspecte ce se impun a fi evidențiate.

Cercetarea vizează, în principal:

I. Aprofundarea unor abordări -conexe anterioare:

19 L. Albu s.a. – „Econ omia subterana in Romania”, Centrul roman de politici economice,
București 2001, pag. 46 -48.

Prezentarea și analiza conceptelor de spălare a banilor și finanțare
a terorismului ca amenințări la adresa securității interne a Uniunii
Europene
1. Aspecte privind crima organizată și terorism ul în societatea
contemporană în contextul globalizării, controversa crima organizată sau
organizarea crimei, formele de manifestare ale crimei organizate și finanțării
terorismului, instrumente jur idice de prevenire și combatere a crimei
organizate și finanțării terorismului, conexiunile dintre crima organizată,
spălarea banilor și finanțarea terorismului,crima organizată orientată spre
profit, economia subterană, spălarea banilor proces indispensa bil al crimei
organizate
2. Spălarea banilor manifestare a crimei organizate, spălarea banilor în
cadrul criminalității globale și evoluția cadrului legislativ, etapele procesului
de spălare a banilor, necesitatea combaterii fenomenului de spălare a banilo r
3.Analiza celor mai frecvente metode folosite în schemele de spălarea
a banilor obținuți din activități infracționale desfășurate de rețelele de crima
organizată, atât la nivel național cât și la nivel internațional.

II. Elaborarea unor abordări noi:

A. Analiza prevederilor interne în domeniul spălării banilor
1. Analiza infracțiunii de spălare a banilor, definiție, caracterizare și
situație premisă, condițiile preexistente ale infracțiunii de spălare a banilor,
conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor, formele,
modalitățile și sancțiunile infracțiunii de spălare a ba nilor, tipologii de
spălare a banilor și practică judiciară
2. Nu este de neglijat nici experiența legislativă a statelor membre ale
Uniunii Europene dar și altor state în domeniul prevenirii și combaterii
spălării banilo r, experiență care va fi analizată în paralel cu legislația
națională, pentru a evidenția diferentele și a identifica posibile soluții
aplicabile în dreptul intern. Criteriul de analiză a prevederilor naționale va
consta într -un nivel echivalent de protecț ie penala a valorilor sociale ocrotite
de norma juridică specifică. Acesta este de altfel și obiectivul instrumentelor
internațioale elaborate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor
și finanțării actelor de terorism.
3. De asemenea, este an alizat nivelul de implementare a prevederilor
internaționale în legislația română, dacă aceste prevederi pot fi îmbunătățite,
precum și alte instrumente necesare pentru combaterea spălării banilor. Va
fi analizată oportunitatea introducerii în dreptul int ern a incriminării

independente a infracțiunii de spălare a banilor în raport cu infracțiunea
predicat.
4. Analizarea aspectelor de drept proces ual penal specifice
infracțiunilor de spălare a banilor și finanțare a actelor de terorism , respectiv,
competența cercetării și procedura administrativă și judiciara în cazul
investigării acestor infracțiunii .

B. Analiza sistemul investigativ și de cooperare pentru prevenirea
și combaterea spălării banilor și finanțării actelor de terorism
1. Analiza dificultăților întâmpinate cu ocazia investigări infracțiunilor
generatoare de bani murdari și a infracțiunilor de spălare a banilor în
contextul trinomului poliție -parchet -instanțe de judecată
2. Motivarea necesitătii existentei unui spațiu judiciar intern și
internați onal coerent, care să asigure mă suri eficiente în prevenirea și
combaterea fenomenului de spălare a banilor. Analiza prezentă si de
perspectivă a spatiului judiciar european, în virtutea prevederilor Tratatului
de Reforma de la Lisabona din decembrie 2007 și a Directivei 2005/60/EC
a Parlamentului și Consiliului European privind prevenirea folosirii
sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului.
3. Prezentarea și analizarea organizațiilor și organ ismelor interne și
internaționale cu atribuțiuni în domeniul prevenirii și combaterii crimei
oragnizate, respectiv, Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei,
Comisia Europeană, Eurojust și Europol, Organizația Internațională de
Poliție Criminală -Interpol și Centrul Regional SECI de Combatere a
Infracționalității Transfrontaliere, Sistemul instituțional național de
prevenire și combatere a crimei organizate și spălării banilor.
4. Analiza critică a sistemul ui investigativ național pentru prevenirea și
combaterea spălării banilor, respectiv, instituțiile cu atribuțiuni de aplicare a
legii și instituțiile cu rol investigativ și de cercetare penală.

C. Abordarea criminologica a infracțiuni lor de spălare a banilor și
finanțare a terorismului
1. Analiza factorilor criminogeni, a cauzelor generatoare și condițiilor
favorizatoare a infracțiunii de spălare a banilor și finanțare a terorismului .
2. Analiza profilului personalității infractorului specializat în operațiuni
de spălare a banilor și finanțare a terorismului
3. Prezentarea și analiza dimensiunii statistice a spălării banilor în
România, rezultată din compararea evidențelor statistice, ale Oficiului
Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Directiei de

Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și
Ministerului Justiției.

III. Adaptarea unor abordări -conexe anterioare:

A. Managementul strategic și operațional al prevenirii și
combaterii spălării banilor
1. Prezentarea unor considerații cu privire la mana gementul prevenirii
și combaterii spălării banilor și finanțare a terorismului , respectiv principiile
care stau la baza exercitării actului managerial, funcțiile procesului de
management.
2. Prezentarea unor aspecte de management strategic al României în
domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanț ării terorismului ,
analiza strategică efectuată de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a
Spălării Banilor
3. Analizarea unor aspecte de management operațional al prevenirii și
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului , respectiv, analiza
tactică a situației financiare a persoanelor fizice și juridice implicate în
operațiuni de spălare a banilor, managementul investigativ al Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminal itate Organizată și Terorism.

B. Corelații ale infracțiunii de spălare a banilor cu alte tipuri de
infracțiuni
1. Evidențierea interdependenței infracțiuni de spălare a banilor cu
imfracțiunile de trafic de droguri , infracțiunile de terorism , infracțiunile de
corupție , infracțiunile comise în domeniul pieței de capital , infracțiuni
informatice -Cyberlaudering, infracțiunea de evaziune fiscală.
2. Prezentarea și analizarea vulnerabilităților cu impact direct asupra
disciplinei financiare și implicit a evaziuni fiscale, care în sistemul financ iar
românesc se constituie ca principală sursă de bani murdari și totodată ca una
din cele mai simple și eficiente scheme de spălare a banilor.