ABREVIERI 6 GLOSAR DE TERMENI 8 INTRODUCERE 11 Cap. I DESACRALIZAREA TRUPULUI. O INTERPRETARE DIN PERSPECTIVA SOCIO -ANTROPOLOGIEI RELIGIILOR 24 1…. [600844]

1
CUPRINS
ABREVIERI 6
GLOSAR DE TERMENI 8
INTRODUCERE 11
Cap. I DESACRALIZAREA TRUPULUI. O INTERPRETARE DIN PERSPECTIVA
SOCIO -ANTROPOLOGIEI RELIGIILOR 24

1. Perspectiva creștină asupra trupului 24
2. Theosis -ul – trup îndumnezeit 28
3. Omul dup ă chipul și asemănarea lui Dumnezeu 30
3.1. Omul – ființă a lui Dumnezeu 31
3.2. Creștinismul – infinit al iubirii dumnezeiești 32
3.3. Diferențieri între chip și asemănare 34
3.4. ,,Chip pierdut”, ,,chip tulburat”, chip regăsit” 36
4. Desacralizarea trupului.O abordare sociologică 37
4.1. Desacralizarea trupului în postmodernitate 39
4.2. Reprezentări sociale ale trupului feminin 41
5. Hedonismul contemporan, hiperconsumul și transformarea trupului în marfă. O
perspectivă sociologică 43
6. De la trupul sacru la trupul marfă 45
7. Modernizarea și secularizarea – cauze ale desacralizării trupului 46
7.1. Factori care influențează secularizarea 47
7.2. Efecte ale seculariz ării 48
8. Concluzii 49

Cap. II TRAFICUL DE FIINȚE UMANE LA NIVEL EUROPEAN 51

1. Traficul de ființe umane. Aspecte legislative 51
2. Defini ții juridice și forme de sancționare ale traficului de ființe umane 54
3. Libera circulație și traficul de ființe umane 56
4. Traficul de ființe umane ca fenomen la nivel european 57
5. Aspecte legislative europene. Studii de caz: M. Britanie, Olanda, Germania 60
5.1. Traficul de ființe umane în M. Britanie 60
5.1.1. Generalități privind traficul de ființe umane în perioada 2003 -2010 60
5.1.2. Măsuri antitrafic dispuse de Guvernul din M. Britanie 65
5.1.3. Concluzii privind evoluția traficului de ființe umane în M.Britanie 67
5.1.4. Soluții pentru prevenirea traficului de ființe umane în M.Britanie 68
5.2. Traficul de ființe umane în Olanda 68
5.2.1. Evoluția traficului de ființe umane în perioada 2001 -2006 în Olanda 70
5.2.2. Măsuri de prevenire și combatere a traficului dispuse de Olanda 70
5.2.3. Concluzii privind traficul de ființe umane în Olanda 72
5.2.4. Soluții pentru prevenirea traficului de ființe umane în Olanda 73
5.3. Traficul de ființe umane în Germania 74
5.3.1. Generalități privind traficul de ființe umane în perioada 2003 -2010 74
5.3.2. Situația suspecților (traficanți) depistați în perioada 2007 -2010 75
5.3.3. Situația victimelor pe categorii de vârstă în perioada 2007 -2010 76
5.3.4. Concluzii privind evoluția traficului de ființe umane în Germania 78
6. Particularități ale legisla ției la nivelul U. E. privind traficul de ființe umane 78
6.1. Noi reguli pentru a consolida prevenirea criminalității și protecția victimelor 81

2
6.2. Măsuri specifice de prevenire adoptate de Consiliul Europei 82
7. Legislația din România privind traficul de ființe umane 83
7.1. Instrumente internaționale ratificate de România 83
7.2. Acte normative care reglementează traficul de persoane în România 85
7.3. Acte normative care reglementează măsurile de protecție socială a victimelor 88
8. Instituții și organisme neguvernamentale de prevenire și protecție socială a victimelor
traficului de ființe umane 90
8.1. Situația rețelei instituționale de prevenire și protecție socială 90
8.2. Instituții guvernamentale pentru prevenirea traficului de ființe umane 92
8.3. Instituții neguvernamentale pentru prevenirea traficului de ființe umane 99

Cap. III TRAFICUL DE FIINȚE UMANE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989 102

1. Istoricul traficului de ființe umane în România 102
2. Cauze și forme de manifestare ale traficului de ființe umane în România 111
2.1. Cauze care influențează dezvoltarea și proliferarea traficului de ființe umane 112
2.2. Factori de influență ai traficului de persoane 114
2.2.1. Factori geografici 114
2.2.2. Factori de risc pe niveluri de organizare și influență 115
2.2.2.1. Factori la nivel macro -social i 116
2.2.2.2. Factori la nivel comunitar 117
2.2.2.3. Factorii micro -sociali 118
2.2.2.4. Factori la nivel familial 118
2.2.2.5. Factoril la nivel individual 119
2.2.3. Factori socio -economici ai traficului de ființe umane 120
2.2.3.1. Industrializarea 120
2.2.3.2. Șomajul 120
2.2.3.3. Nivelul de trai 121
2.2.3.4. Crizele economice 121
2.2.4. Factori socio -culturali ai traficului de ființe umane 122
2.2.4.1. Familia 122
2.2.4.2. Educația și nivelul de instruire școlară 123
2.2.4.3. Starea civilă 124
2.2.4.4. Religia 125
2.2.4.5. Mijloacele de informare în masă 127
2.2.4.6. Internetul și telefonia mobilă 127
2.2.4.7. Discriminarea 127
2.2.4.8. Factorii politici 128
2.2.4.9. Revoluția 128
2.3. Forme de manifestare ale traficului de ființe umane în România 128
2.3.1. Tipologia traficului în funcție de formele de exploatare a ființei umane 128
2.3.2. Formele traficului de ființe umane din perspectivă sociologică 129
2.3.3. Formele de manifestare ale traficului de ființe umane în 2001 -2010 131
2.3.4. Tendințe actuale ale formelor de manifestare ale traficului 140
3. Rețele și trasee de crimă organizată 141
3.1. Evoluția rutelor de migrație, sursă a traficului de ființe umane după anul 1990 142
3.2. Evoluția rutelor de trafic de ființe umane după anul 1990 145
3.2.1. România -țară de tranzit 145
3.2.2. România -țară de destinație 146
3.2.3. România -țară sursă pentru traficul de ființe umane 147
3.2.3.1. Rute pentru victimele adulte din România 147

3
3.2.3.2. Rute pentru victimele minore din România 149
3.2.3.3. Rețele de trafic intern de persoane 151
4. Profilul victimei traficului de ființe umane 151
4.1. Profilul victimei traficate intern (în România) 154
4.2. Profilul victimei traficate extern 154
4.3. Profilul minorului victimă în scopul exploatării sexuale în anul 2010 155
4.3.1. Factori care influențează profilul minorului ca victimă a TFU 157
4.4. Profilul victimei femeie a traficului de ființe umane 158
4.5. Profilul victimei bărbat a traficului de ființe umane 159
5. Profilul traficantului de ființe umane 159
6. Tendințe ale traficului de ființe umane la nivel național 161

Cap. IV CADRUL TEORETIC ȘI METODOLOGIC AL CERCETĂRII SOCIOLOGICE

1. Aspecte teoretice ale cercetării sociologice: trafic, victimă, crimă socială 164
1.1. Școala cartografică 167
1.2. Școala sociologică 167
1.3. Teoria multifactorială 168
1.4. Școala ecologică de la Chicago 168
1.5. Curentul culturalist 169
1.6. Teoria oportunităților diferențiale 169
1.7. Teoria subculturilor delincvente 170
1.8. Curentul funcționalist 173
1.9. Teoria anomiei sociale 173
1.10. Teoria controlului social 174
2. Metodologia cercetării sociologice: scop, obiective, ipoteze, metode și tehnici 178
2.1. Scopul cercetării 178
2.2. Obiectivele cercetării 178
2.3. Ipotezele cercetării 179
2.3.1. Ipoteza generală 179
2.3.2. Ipoteze de lucru 179
3. Cercetarea sociologică de tip cantitativ și calitativ 181

Cap.V CERCETAREA SOCIOL OGICĂ A TRAFICULUI DE PERSOANE DIN
JUDEȚUL IAȘI, ÎN PERIOADA 2001 -2010 191

1. Repere socio – economice, demografice și infracționale specifice județului Iași 191
2. Analiza cantitativă a populației traficate în jud Iași în perioada 2001 -2010 195
2.1. După forma de manifestare (cerșetorie, prostituție, muncă forțată etc) 198
2.2. După criteriul zonei de rezidență urban/rural 199
2.3. După apartenența la gen 200
2.4. Situația victimelor traficului de persoane după categorii de vârstă 201
2.5. După criteriul educației (studii ) 202
2.6. După confesiunea religioasă 203
2.7. Situația victimelor traficului de ființe umane după județele sursă 205
2.8. Situația victimelor traficului de ființe umane după destinația finală 207
3. Studii de caz privind traficul de ființe umane în județul Iași 208
3.1. Studii de caz privind traficul de persoane prin exploatare sexuală 208
3.1.1. Studiul de caz ,,RENEL” 209
3.1.2. Studiul de caz ,,SMOKI” 215

4
3.1.3. Studiul de caz ,,KIELCE” 222
3.1.4. Studiul de caz ,,MADMOISELLE”. 227
3.1.5. Studiul de caz ,,EL MIRADOR” 234
3.1.6. Studiul de caz ,,LOVING TIME” 239
3.1.7. Studiul de caz ,,PIPIERI” 247
3.1.8. Studiul de caz ,,PELLUM” 252
3.1.9. Studiul de caz ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85” 258
3.2. Studiu de caz privind pornografia infantil ă 266
3.2.1. Studiul de caz ,,eDONKEY” 268
3.3. Studiu de caz privind traficul de persoane prin muncă forțată 272
3.3.1. Studiul de caz ,,CEHIA” 273

CAP.VI TRAFICUL DE FIINȚE UMANE ÎN JUDEȚUL IAȘI. CARACTERISTICI,
MODALITĂȚI DE OPERARE, CAZUISTICĂ ȘI FORME DE MANIFESTARE 278

1. Analiza de conținut a datelor cercetării de tip calitativ – interviul semistructurat 278
1.1. Caracteristicile fenomenului de trafic de persoane în județul Iași 280
1.2. Moduri de operare ale subiecților traficanți de persoane 281
1.3. Cauzele fenomenului de trafic de persoane și incidența acestora 281
1.3.1. Nivelul slab al dezvoltării economice 282
1.3.2. Nivelul de educație și gradul de instruire 282
1.3.3. Dezorganizarea familială 282
1.4. Forme de manifestare ale fenomenului de trafic de ființe umane (cerșetoria,
prostituția, munca forțată, pornografia infantilă) 283
1.5. Aprecieri ale specialiștilor privind legislația și cooperarea interinstituțională în
domeniul traficului de persoane 284
1.6. Categorii de persoane traficate. O analiză sociologică după gen, vârstă, rezidență,
educație și familie 286
1.7. Eficiența măsurilor specifice de prevenire și combatere a TFU 288
1.8. Măsuri necesare îmbunătățirii politicilor de prevenire și reintegrare socială 290
2. Cauzele generale ale traficului de ființe umane 292
2.1. Cauzele psiho -sociale 292
2.2. Cauze economice 293
2.3. Cauzele politice și conflictele regionale 296
2.4. Cauze spirituale 298
3. Concluzii ale cercetării sociologice din perioada 2001 – 2010 301
4. Tendințe ale traficului de ființe umane la nivelul județului Iași 302
5. Previziuni ale fenomenului de trafic în județul Iași 303

CAP.VII. STRATEGII DE ACȚIUNE PRIVIND DIMINUAREA ȘI CONTROLUL
TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE ÎN JUDEȚUL IAȘI. O PERSPECTIVĂ
SOCIOLOGICĂ 304

1. Strategii de prevenire și combatere. Noi propuneri 304
1.1. Grup de lucru (organizație) sub o autoritate 304
1.2. Sistem de reintegrare socială de tip ,,Safety House” 306
1.3. Elaborarea strategiei de acțiune la nivelul județului Iași 306
1.4. Adoptarea măsurilor legale de utilizare unitară a bazelor de date ale ANITP 307
1.5. Crearea unei rețele interdisciplinare locale de formatori 308
1.6. Grup de specialiști pentru monitorizarea pornografiei infantile 309
1.7. Programe de prevenire sub coordonarea unei autorități 310

5
1.8. Întărirea rolului bisericii în prevenirea traficului de fiin țe umane 311
1.9. Reintegrarea socială a subiectului traficant vs. justiția restaurativă 312
2. Măsuri de reintegrare socială a victimelor traficului de persoane 314
2.1. Rețele de protecție socială a victimelor sub coordonarea ANITP 317
2.2. Creșterea capacității centrelor de asistență comunitară pentru victimele traficului 318
2.3. Cercetarea sociologică și campaniile de informare la nivel comunitar 319
2.4. Managementul de caz, intervenția de criză și intervenția multidisciplinară 319
2.5. Rolul preotului în echipa multidisciplinară 321
2.6. Prevenirea riscului de retraficare a victimelor 323
2.7. Reabilitarea psiho -socială a victimei 324

CONCLUZII 326

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 328

ANEXE 342

6
ABREVIERI

AAS Asociația Alternative Sociale
ADPARE Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și
Educație
AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANITP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
CJRAE Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
CR-ANITP Centrul Regional al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane
DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DGPC Direcția Generală Protecția Copilului (MMPS)
DJSP Direcția Județeană de Sănătate Publică
DIICOT Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat ă și
Terorism
DIICOT -STA IASI
Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism -Serviciul Teritorial Antidrog Iasi
ECPAT End Child Prostitution, Child Pornograpgy and Trafficking of Children for
SexuaL Purpose (Stop Prostituției, pornografiei Infantile și Traficului de
copii în scopul Exploatării Sexuale)
GIL GIL Grupul Interministerial de Lucru pentru coordonarea și evaluarea
activității de prevenire și combatere a traficului de persoane
ICMPD ICMPD International Centre for Migration Policy Development/Centrul
Internațional de Dezvoltare a Politicilor privind Migrația
IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
IGPR Inspectoratul General al Poliției Române
ILO International Labour Organization / Organizația Internațională a Muncii
IOM/ OIM International Organization for Migration/ Organizația Internațională Pentru
Migrație
IPJ Inspectorat de Poliție Județean
ISJ Inspectoratul Școlar Județean
ITM Inspec toratul Teritorial de Muncă
JIT Joint Investigation Team/ Echipă comună de investigații
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MAI Ministerul Administrației și Internelor
MATRA Programul Ministerului de Externe din Olanda pentru Transformări Sociale
MECTS Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
MJLC Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești
MMFPS Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
MP Ministerul Public
ONG Organizație Non -Guvernamentală
ONU/ UNO Organizația Națiunilor Unite /United Nations Organization
ORI Oficiul Român de Imigrări
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
PNA Plan Național de Acțiune
SCOP Societatea pentru Părinți și Copii

7
SECI Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei/ Southeast European
Cooperative Initiative
SNITP Strategia Națională în domeniul Prevenirii, Asistenței victimelor și
Combaterii traficului de persoane 2011 -2015
SSPT Sindrom de Stres Post -Traumatic
UE Uniunea Europeană
UNICEF United Nations Children’s Fund/ Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
UNODC United Nations Office for Drugs and Crime/ Biroul Națiunilor Unite pentru
Droguri și Criminalitate
USAID United States Agency for International Development / Agenția Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internațională
TFU Trafic de ființe umane

8
GLOSAR DE TERMENI
ANOMIE : 1. f. Stare a societății caracterizată prin lipsă de legi sau prin existența
unor norme contradictorii care fac dificilă orientarea individului în
colectivitate. /<fr. anomie ; 2. s.f. Lipsă a autorității sau a normelor
referitoare la valorile morale; dezorganizare, lipsă de legi. [< fr.
anomie , cf. gr. a – fără, nomos – lege].
ASCEZA s.f. Stare de spirit a asceților ; aspirație către cele mai înalte virtuți ;
viață austeră impusă benevol. [< fr. ascèse ].
CLIVÁJ s. n. 1. (psih.) scindarea persoanei sau coexistența unor grupuri
asociative distincte 2.proprietatea unor minerale sau roci de a cliva.
3divizare a zigotului în blastomere. 4. (psih.) scindarea
DESACRALIZARE s.f. Acțiunea de a seculariza și rezultatul ei; laicizare. 1. a scoate din
proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau
valori culturale, trecându -le în patrimoniul statului. 2. a reda vieții
laice persoane care au aparținut vieții ec leziastice. A trece în
proprietatea statului; a etatiza ;
ERÉTIC s., adj. (BIS.) schismatic, (pop.) necredincios , păgân, spurcat.
ESHATOLOGIA se referă la o nouă ordine de existență, la o stare ultimă
de transfigurare , dincolo de istorie, stare care este
obiectul rugăciunii și speranței sau nădejdii creștine . Sursa:
www.ro.orthodoxwiki.org
FILOCALIE 1.s. f. Culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor
ortodocși, scrise înainte de sec. 9 de către mari părinți ai spiritualității
ortodoxe răsăritene adunate în sec. 18 de Nicodim de la Muntele
Athos (1749 -1809) și Macarie din Corint (1731 -1805) și publicate
pentru întâia o ară la Veneția în 1872. Traducerea în limba română
sub titlul Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, a fost făcută
de acad. preot prof. Dumitru Stăniloaie începând cu 1946. Până acum
au apărut 12 vol.
HEDONISM s.n. Concepție etică potrivit căreia scopul vieții este plăcer ea,
eliberarea de suferință. ♦ Tendință exagerată în căutarea plăcerii,
frecventă în stările maniacale. [< fr. hédonisme , cf. gr. hedone –
plăcere].
INDELEBIL -Ă, indelebili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi șters din amintire, care nu se
poate uita; de neșters. – Din fr. indélébile, lat.indelebilis.
LAICIZARE A reorganiza pe principii laice o instituție cu caracter religios; a face
laic. ♦ A exclude învățământul religios din școli.
PATRISTIC 1. S. f. Doctrină teologică -filozofică prin care s -au pus bazele
dogmaticii și cultului creștin, completând Biblia și studiind viața,
opera și concepția părinților Bisericii;
SECULARIZARE 1.a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii
de activitate sau valori culturale, trecându -le în patrimoniul statului.
2. a reda vieții laice persoane care au aparținut vieții ecleziastice. (<
fr. séculariser )

11
,,Privește în persoana aproapelui tău pe
cineva egal cu tine în demnitate și abține -te de -a'l
face unealtă pentru ajungerea scopurilor tale
egoiste ”.
I.Kant

INTRODUCERE

Deschiderea granițelor p entru România după 1989, a însemnat nu doar libertatea de
mișcare a cetățenilor, creșterea cooperării economice, culturale și politice cu alte state, ci și
conectarea țării noastre la filierele criminalității internaționale. An de an s -a înregistrat o
proliferare a criminalității și o asociere a multor indivizi dornici de îmbogățire rapidă, prin
speculă, exploatare, contrabandă, corupție și șantaj, la structuri de criminalitate organizată
consacrate, recunoscute în lume. În noile condiții existente s -a înregistrat un export de
infracționalitate, prin ,,migrația” celor mai mulți cu preocupări infracționale, din rândul
persoanelor cu antecedente în domeniul delincvenței, experimentați și calificați.
În același timp , s-a realizat și un ,,import” de criminalitate prin crearea unor legături cu
infractorii autohtoni , implicați în acte de contrabandă, prostituție, proxenetism, trafic de
persoane, escrocarea forței de muncă, trafic de arme de foc și muniție, trafic de droguri,
spălarea banilor, obligarea la comiterea unor infracțiuni strad ale în scopul obținerii de sume de
bani și acumulării de capital .
Crizele politice și economice, conflictele militare regionale, etnice, rasiale și religioase,
adâncirea diferențelor culturale, alternanța guvernelor fără politici coerente de continuitate,
sunt cauze ale multor fenomene sociale care afectează astăzi un segment important al
populației țărilor din sud -estul Europei. Pe acest fond al schimbărilor și clivajelor sociale, când
ne aflăm în plin ,,război axiologic/cultural” după cum afirma Carmen C ozma, se evidențiază
un fenomen aparent nou, cel al traficului de ființe umane, ca formă de ,,sclavie modernă”2, în
scopul exploatării sexuale, exploatării forței de muncă, exploatării în activități ilegale,
prelevarea de organe. Dimensiunile și particular itățile acestui fenomen diferă de la o țară la
alta sau de la o regiune la alta, în raport cu procesele de reformă care au avut loc. În România
acest fenomen s -a evidențiat în mod deosebit ca urmare a efectelor tranziției, respectiv a
creșterii ratei șomaj ului și a gradului de sărăcie. Particularitățile acestui fenomen sunt date și
de noile forme de manifestare care sunt în pas cu noile descoperiri tehnologice și
informaționale. Descoperirea internetului ca formă modernă de comunicare, paginile de

2 Ghid de informare în domeniul traficului de persoane. Prevenire, Combatere, Asistența victimelor , Asociația
Alternative Sociale, Iași, 2006, p. 21.

12
facebook, video chat -urile, rețelele de televiziune comerciale au creat noi forme de manifestare
ale traficului de ființe umane. Vulnerabilitatea traficului de persoane rezultă din factori
economici ș i sociali, precum sărăcia, discriminarea bazată pe sex, violenț a domestică, familii le
disfuncț ionale, conflictele armate ș i din factori de ordin personal, ocupația, vârsta, starea
sănătăț ii. Această vulnerabilitate este exploatată de reț elele de crimă organizată într-un mod
grav prin uz de forț ă, amenin țări, constrânger e sau diverse forme de abuz. Nivelul ridicat al
profiturilor generate, cererea de servicii sexuale ș i de for ță de muncă ieftină, sunt stimulente
pentru rețelele de criminalitate organizată. Aceasta realitate este întregită de amploarea fără
precedent a act elor de corupție în rândul unui număr tot mai mare de persoane aflate în funcții
înalte în toate sferele de activitate. Nimeni nu este de acord cu ceea ce se întâmplă, însă
,,asistăm ” la o depreciere continuă a vieții sociale individuale cu implicații majo re la nivel
comunitar. Analizăm evoluția fenomenului sub toate formele, comparăm statistici, stabilim și
implementăm strategii, stabilim cauzele, însă nu le eliminăm. Toți actorii sociali implicați în
lupta de prevenire și combatere a fenomenului, reprezen tanții instituțiilor care au competențe
în domeniu, și -au pus deseori întrebarea ce nu funcționează corespunzător.
Se impun noi măsuri care să înăsprească cadrul legislativ, ca unică soluție, sau se
impun noi politici sociale care să fie în acord cu evolu ția societății noastre?
În România, până la apariția unor legi și norme metodologice speciale pentru
prevenirea și combaterea traficului cu ființe umane (Legea nr.678/2001) , activitățile
infracționale în domeniu erau incriminate în Codul Penal , sfera aces tor activități fiind mult
restrânsă. De regulă, faptele se comiteau numai pe teritoriul țării noastre. Erau incriminate doar
lipsirea de libertate, sclavia, supunerea la muncă forțată și proxenetismul. Studiile privind
traficul de persoane în România inclu d un număr impresionant de cauze, de la sărăcie sau
lăcomie, la discriminare în funcție de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la
migrație în țările de origine sau de destinație. Acest proces întâmpină dificultăți determinate de
necunoașt erea dimensiunilor reale ale fenomenului, de mobilitatea mare a persoanelor ca
urmare a „deschiderii frontierelor” și libera circulație a cetățenilor dintr -o țară în alta, cât și
din obscuritatea fenomenului în controlul unor activități aparent legale. Fac torii acestui
fenomen au rămas aceiași, însă, datorită mutațiilor de ordin politic, economic și social a
industrializării și a fenomenului de globalizare care a cuprins toate domeniile vieții noastre
sociale, au apărut cauze noi. Dimensiunile și particular itățile acestui fenomen diferă de la o
țară la alta sau de la o regiune la alta în raport cu procesele de reformă care au avut loc.
Acest fenomen a pătruns în toate sferele vieții social -economice. Unele victime sunt
ademenite prin reclame pentru locuri de muncă atrăgătoare, altele sunt vândute de rude,
cunoștințe sau prieteni de familie. Traficanții aleg comunitățile sărace, familiile vulnerabile,

13
dezorganizate și profită de naivitatea sau de dorința victimelor în căutarea unui loc de muncă
ori de aspirați ile acestora pentru un trai decent. Cele mai multe victime aflate în evidența
autorităților sau a organizațiilor nonguvernamentale sunt de naționalitate română și au fost
traficate într -o țară vest -europeană. Din perspectiva traficului internațional de per soane,
România este în primul rând ,, o țară de origine”3. Deși prin Convenția Europeană a
Drepturilor Omului (încă din 1850) s -a stipulat că ,,Orice ființă umană nu poate fi ținută în
stare de sclavie și nu poate fi forțată să execute o muncă forțată sau obligatorie”, sclavia nu a
dispărut, ci dimpotrivă, și -a modernizat formele de manifestare. Acest fenomen implică un
număr tot mai mare de fii nțe umane, fie ele exploatate pentru muncă forțată, pentru oferirea de
servicii sexuale (prostituție, proxenetism, pornografie), prelevarea de organe, practicarea
cerșetoriei ori pentru alte scopuri criminale, demonstrând încălcarea gravă a drepturilor
fundamentale ale omului, cu profunde conotații de ordin social și economic.
La nivel mondial cea mai mare parte al traficului de persoane are loc în Asia, Africa și
America Latină, însă după 1990 Comisia Europeană și -a exprimat îngrijorarea cu privire la
creșterea traficului de femei în Europa de Est. Sărăcia extremă, statutul inferior al femeilor și
al fetelor, controalele vamale îndoielnice și implicarea celor care ar trebui să aplice legea în
activitățile de trafic, contribuie la răspândirea fenomenului. Î n Asia și Europa de est, fete de 13
ani sunt traficate ca ,,soții la comandă”4. În India, se estimează că două din cinci femei care
prestează servicii sexuale au sub 18 ani5. Conform unor estimări regionale, între 1 și 2
milioane de bărbați și femei sunt v ictime ale traficului în fiecare an, majoritatea în Asia. Peste
225.000 dintre ei provin din Asia de sud -est, iar aproximativ 150.000 din Asia de sud6. În
2001, Interpol a estimat că ,,traficul de ființe umane a fost o întreprindere de peste 19
miliarde US și încă în creștere (Gemmell 2009) ”7.Gravitatea și dimensiunea acestui gen de
criminalitate este relevat și de datele prezentate de United Nations Office on Drugs and Crime,
din care rezultă că traficanții de ființe umane se aleg anual cu un profit de c irca 8 milioane de
dolari, comparabil cu profitul obținut d in traficul ilegal de droguri.C onsecințele negative ale
procesului de tranziție din unele state au condus la o rapidă și substanțială degradare a
standardului de viață, în special a populației din mediul rural și a clasei sociale rămasă fără
locuri de muncă ca urmare a falimentului multor sectoare industriale. Disparitățile dintre
diferitele segmente ale populației au fost accentuate în toată această perioadă de tranziție.
Traficul de ființe umane este așadar strâns legat de situația socio -economică a țărilor de origine

3 Marian, Preda, (coord.), Riscuri și inechități sociale în România, Editura Polirom, Iași, 2009, pp., 255 -270.
4 UNICEF, The Progress of Nations, 1997 .
5 UNICEF, UNAIDS și OMS, 2002.
6 Huntington, Dale, Anti-Trafficking Programs in South Asia, 2001.
7 John Winterdyk, Philip Reichel, Introduction to Special Issue Human Trafficking: Issues and Perspectives,
Published by Euro pean Journal of Criminology, 2010, p.6.

14
și de existența unor piețe de desfacere în țările de destinație. Specializarea traficanților a
determinat crearea unor adevărate rețele și piețe pentru obținerea documentelor false de
călătorie, a transportului clandestin și a trecerii granițelor în mod fraudulos. În anul 2002 odată
cu ridicarea r egimului vizelor impus României de Uniunea Europeană, profilul țărilor cu cel
mai mare număr de victime s -a suprapus treptat cu țările de destinație ale migranților români
plecați în scop economic. Astfel, cele mai multe victime identificate de Organizația
Internațională pentru Migrație erau returnate din Italia și Spania.
În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea
fenomenului, România fiind citată ca țară de origine și de tranzit pentru marile rețele de trafic
de femei provenind din Asia cât și din țările din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea
Kosovo) precum și Turcia, Grecia sau statele din ,,Europa Occidentală ”8. În prezent România
este considerată o țară de tranzit dar și de destinație pentru persoanele provenin d de regulă din
fostele state C.S.I. Din anul 2003, rutele de trafic s -au schimbat datorită noilor politici
implementate în ianuarie 2002 care, au permis cetățenilor români să circule fără viză în țările
Uniunii Europene. Astfel se explică reducerea trafic ului de ființe umane, respectiv a victimelor
spre țări din spațiul ex -iugoslav și creșterea numărului victimelor supuse traficului spre țări din
Europa Occidentală. Cele mai importante țări de destinație a traficului cu ființe umane
devenind Spania, Italia , Franța. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene prezentat în
luna mai 2006, menționează progresele înregistrate de țara noastră în domeniul luptei
împotriva traficului de persoane, în principal în ceea ce privește combaterea rețelelor de
traficanți și afirmă că România ,, rămâne o țară de tranzit și, într -o mai mică măsură, o țară de
origine și destinație” pentru traficul de persoane. Raportul Anual al Departamentului de Stat al
SUA, referitor la traficul de persoane , dat publicității în luna iunie 2006, confirmă că România
,,și-a îmbunătățit semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane și a făcut
progrese în îmbunătățirea coordonării activităților anti -trafic, prin înființarea Agenției
Naționale de Prevenire a Traficului de Persoane ”9. Deși încă nu erau îndeplinite standardele
minime pentru combaterea traficului, strategiile și legile adoptate pentru a întări pedepsele
aplicate traficanților, sporirea resurselor poliției pentru anchetarea și aducerea în fața instanței
a celor implica ți în comerțul cu persoane și proiectele privind înființarea de adăposturi de
ajutorare a victimelor, demonstrează interesul și participarea activă a Guvernului României în
această direcție.
În luna decembrie 2006 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Un iunii Europene, Planul
Uniunii Europene privind cele mai bune practici, standarde și proceduri de combatere și

8 Gheorghiță, Mateuț, 2005, Traficul de ființe umane, Asociația Alternative Sociale Iași, p. 15 .
9 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2006, p.4

15
prevenire a traficului de persoane, constituind cel mai important „pas comunitar” împotriva
traficului de persoane până în prezent. Conform Rapor tului Oficiului Federal de Criminalistică
(BKA), publicat la Berlin, țara noastră a avut cele mai multe victime în anul 2009.
La data de 14 iunie 2010, Ambasada S.U.A. la București a dat publicității Raportul
privind traficul de persoane din care rezultă : ,,România este țară de origine, tranzit si
destinație pentru bărbații, femeile și copiii traficați în special în scopul muncii forțate, precum
și pentru femeile și copii traficați în scopul exploatării sexuale. Bărbați, femei și copii din
România sunt tr aficați către Spania, Italia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, Germania, Marea
Britanie, Cipru, Australia, Franța și Statele Unite ale Americii în scopuri de muncă forțată,
inclusiv cerșetorie forțată. Femei și copii din România sunt traficați către Itali a, Spania,
Olanda, Marea Britanie, Grecia, Germania, Cipru, Austria și Franța, în scopuri de exploatare
sexuală. Bărbați, femei și copii din România sunt traficați pe teritoriul țării în scopuri de
exploatare sexuală și muncă forțată, inclusiv cerșetorie f orțată și furturi mărunte. Majoritatea
victimelor identificate în anul 2009 au fost traficate în scopuri de muncă forțată. România este
țară de destinație pentru un număr mic de femei din Moldova, Columbia și Franța, traficate în
scopuri de prostituție for țată. Majoritatea victimelor de origine română identificate sunt
traficate în scopuri de muncă forțată și cerșetorie forțată”10.
Potrivit acestui raport, reorganizarea Agenției Naționale împotriva Traficului de
Persoane (ANITP) a avut un impact negativ asupra asistenței acordate victimelor. În acest sens
s-a colaborat mult mai puțin cu ONG -urile ce luptă împotriva traficului de pers oane. În aceste
condiții, numărul victimelor care au beneficiat de asistență plătită de stat a scăzut semnificativ
pentru al doilea an la rând, iar numărul de victime identificat a fost mai mic. Departamentul de
stat al S.U.A., recomandă în conținutul rapo rtului, creșterea fondurilor destinate programelor
de asistență a victimelor traficului de persoane și alocarea de fonduri pentru ONG -urile care
oferă servicii speciale victimelor.
De asemenea s -a accentuat necesitatea îmbunătățirii cooperării interinstit uționale și
interministeriale, sporirea capacității autorităților locale de a oferi asistență victimelor,
organizarea de cursuri de pregătire pentru aceste autorități, pentru judecători și personalul
specializat în prevenirea și combaterea acestui fenomen.
Complexitatea și menținerea fenomenului traficului de ființe umane la un nivel ridicat
atât la nivel național cât și internațional, impune ca măsurile de prevenire a fenomenului,
protecția și consilierea victimelor precum și combaterea activităților ilic ite să fie revizuite, prin
înăsprirea cadrului legislativ și creșterea capacității de planificare integrată a politicilor de
implementare, monitorizare și evaluare a strategiilor sectoriale.

10 www.saccsiv.wordpress.com/2010/06/15/Raport Ambasada SUA, 2010, p.1.

16
Pentru aplicarea eficient ă a acestor măsuri este nevoie de o foar te bună cunoaștere a
cauzelor fenomenului. O parte dintre acestea sunt de natură socială și culturală. Teza noastră
este aceea că o parte dintre cauzele profunde ale fenomenului traficului de ființe umane
sunt de ordin spiritual. Fenomenul modern al ,,desa cralizării trupului” a dus printre altele
la intensificarea traficului de ființe umane. Ele se regăsesc în trecutul mai mult sau mai
puțin îndepărtat al Europei, în special al Europei Centrale și de Vest.
Secularizarea ca ,,secularizare și proces de dimin uare a influenței sociale a religiei ”11
presupune declinul autorității religioase asupra sferelor vieței sociale. Urbani zarea, diversitatea
culturală și pluralismul religios specifice marilor concentrări urbane, diminuează practica
religioasă. Procesul de s ecularizare este influențat și de confesiunea religioasă dominantă, așa
cum se întâmplă în țările predominant -catolice, unde secularizarea a avut efecte mai reduse. În
contextul (post)modernității, desacralizarea trupului uman este o cauză a hedonismului
contemporan manifestat de preocuparea oamenilor pentru imaginea ,,ce se țese în ochii
celorlalți ”12. Cu alte cuvinte, ,,practica religioasă nu este deloc un manierism asociat teoriilor
meta -fizice dobândite în altă parte, mai degrabă e instrumentul unei atar e credințe, care în cele
din urmă, transcende limita dintre gând și acțiune”13.
Referitor la modernitate și ,,beneficiile” acestei perioade într -o lucrare privind societatea
modernă, N.Gavriluță arată că aceasta definește ,,o stare de spirit de tip raționalist, analitic,
deschisă unei permanente înnoiri și schimbări, iar modernitatea europeană se vede pusă acum în
situația de a pozitiva aproape total și de a recurge constant la faptul economic, ca o justificare
permanentă a tot ceea ce se întâmplă”.14 Referitor la postmodernitate, P. L. Berger arăta că
realitatea vieții zilnice nu este însă epuizată de aceste prezențe imediate, ci ,,cuprinde și
fenomene care nu sunt prezente «aici și acum». Aceasta înseamnă că oamenii trăiesc viața zilnică
în funcție de variatele grade de apropiere sau de îndepărtare de ea, spațial și temporal. Cea mai
apropiată fiind zona vieții de zi cu zi, direct accesibilă manipulării corporale ”15.
Ceea ce ne dorim să surprindem din această lume a modernității cu aspectele
pozitive /negative sunt acele efecte de devalorizare socială. Negocierea trupului, a condiției
sociale, a situației profesionale, precum și laicizarea în scopul pozitivării sunt aspecte care
caracterizează într -u totul traficul de ființe umane. Trupul ca obiect și marfă pentru
rețelele de trafic a ajuns obiectul negocierilor între traficanți. Situația profesională sau
ocuparea unui loc de muncă este de multe ori negociată, trupul fiind ca o monedă de schimb

11 Dumitru , Sandu (coord onator ), Viața socială în România urbană , Editura Polirom, Iași 2006, p. 104.
12 Nicu , Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico -religioase, Studii și eseuri de sociologie a sacrului, Editura
Polirom, Iași 1998, p. 57.
13 Sarah , Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, p. 18.
14 Nicu, Gavriluță, Fractalii și timpul social , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2003, p. 106.
15 Peter L.Berger, Thomas, Luckma nn, Construirea socială a realității, Editu ra Art, București, 2008, p. 39.

17
pentru anagajatori. Nu au fost puține cazurile relatate în mass -media locală și internațională de
,,hărțuire sexuală ” când femeile i -au acuzat pe angajatori de condiționările impuse sau a abuzului
sexual. În același timp, condiția socială a femeii devine una specială dacă facem referire și la
fenomenul de ,,femini zare a sărăciei ”. În lupta pentru succesul profesional, noi credem că s -a
ajuns în situația de prejudecată, ce trebuie să facă o femeie ca să beneficieze de o nouă clasă de
salarizare sau de a i se recunoaște meritele.
Laicizarea societății reprezintă una dintre cele cinci trăsături distincte ale conceptului de
modernitate ce se regăsește în explicația conceptului de modernitate a Dicționarului de
sociologie16. Extrapolând termenul de laicizare la nivel societal și observând că modernitatea
este expresia ,, democrațiilor de masă”17, N. Gavriluță argumentează ,,hybris -ul de valori”
specifice modernității europene ,,Nemaiaparținând elitei, democrația de masă este o putere
specială , uneori iluzorie, dată opiniei publice de mijloacele mass -media și de publicitate”18.
Globalizarea economică politică și socială a determinat libertatea de mișcare, de
exprimare și accesul la cele mai înalte tehnologii.
Fluiditatea fluxurilor migratorii pentru o viață mai bună, este o caracteristică a societății
de astăzi. ,,Întrerupere a, incoerența, surpriza sunt condițiile obișnuite ale vieții noastre. Au
devenit chiar nevoi reale pentru mulți oameni, ale căror minți nu se mai hrănesc…decât cu
schimbări bruște și cu stimuli permanent reînnoiți ”19. Știința modernă reprezintă o etapă ma ximă
a acestei dezvoltări în procesul de secularizare și de sofisticare a conservării universului. Știința
nu numai că desăvârșește îndepărtarea sacrului din lumea vieții cotidiene, dar îndepărtează din
această lume însăși cunoașterea despre conservarea un iversului. Viața cotidiană devine astfel
lipsită atât de legitimare sacră, cât și de acea inteligibilitate teoretică ce ar lega -o de universul
simbolic în totalitatea sa intenționată. .. membru «profan» al societății nu mai știe cum poate fi
conservat con ceptual universul lui, cu toate că, desigur, el încă mai știe care se presupune că sunt
specialiștii în conservarea universului20. Dimensiunea și complexitatea traficului de ființe umane,
ca forme de manifestare și mod de acțiune a actorilor acestor practic i de astăzi, sunt expresia
acestei democrații de masă. Moralitatea ca și inexistentă, libera exprimare și de circulație a
persoanelor, a produs schimbări majore ale comportamentului uman. Mass -media, internetul,
telefonia mobilă au abundență de mesaje care demonstrează noua ipostază a trupului -obiect
sau/marfă. Reprezentările erotice cuprind aproape în exclusivitate toate mijloacele de
comunicare publice. Acest dinamism social cu totul special care duce, în opinia lui A.Giddens,

16 Dicționar de sociologie , Editura Polirom, Iași , 1998, p. 107.
17 Nicu, Gavriluță, Fractalii și timpul social , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2003, p. 108.
18 Ibidem, 109.
19 Zygmunt Bauman, Modernitatea lichidă, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2000, p. 5.
20 Peter L.Berger, Thomas, Luckmann , Construirea socială a realității, Editura Art, București, 2008, pp. 153 -154.

18
la ,,o nouă organizare rați onală a vieții”21 explică noua relație cosmopolită între grupuri,
comunități și societăți, nevoia redescoperirii spiritului comunitar. Deși cadrul conceptual se
referă la timpul social, am considerat ca fiind destul de util să aducem în discuție criza lumii
moderne, a tend ințelor sociale și nevoia redescoperirii spiritului comunitar. Eforturile tuturor
statelor lumii, în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, pun sub semnul valorii
modele de bună practică și atragerea tuturor actorilor sociali în prevenirea fe nomenului (biserică,
instituții de învățământ și autorități publice). Se observă nevoia unui nou spirit comunitar care de
fapt există, însă trebuie dinamizat și concretizat. Postmodernismul, ca expresie a prezentului este
diferențiat de modernism prin deco nstructivism care, într -o formulare recentă (D. Harvey), ,,are
capacitatea de a arunca valori, stiluri de viață, relații stabile, atașamente față de lucruri, clădiri,
oameni și moduri de viață și de existență moștenite ”22.
În cuprinsul acestei teze ne propu nem să analizăm concepția creștină a trupului,
insistând pe mărcile de interpretare proprii Bisericii Catolice și Ortodoxe. Ambele au în atenție
trupul ca ,,templu al Duhului Sf ânt”. În final vom insista pe trecerea de la reprezentarea
clasică a creștinis mului privind trupul omenesc, la desacralizarea continuă a acestuia și la
valorizarea lui ca simplu produs/obiect de schimb în cadrul traficului de ființe umane.
Din considerente teoretice și practice teza noastră este structurată pe șapte capitole ,
delimitate conceptual și corelate în vederea prezentării detaliate a cercetării sociologice,
înțelegerea conceptelor teoretice, evidențierea dinamicii traficului de persoane în unele state
europene și în România.
În primul capitol – Desacralizarea trupului. o interpretare din perspectiva socio –
antropologiei religiilor , am avut în vedere teoriile și conceptele privind desacralizarea
trupului. Referințele noastre au în vedere trupul ca element constitutiv al ființei umane și bază
a vieții spirituale. Din perspec tiva testamentară, trupul este un veșmânt al sufletului , ,,templu al
Duhului Sfânt ". Legătura între credință și trup este explicată în teoria trupului îndumnezeit. De
asemenea este explicată înrudirea omului cu Dumnezeu și poziția în existența sa universal ă.
Chipul păcătos al omului scoate în evidență ispitele trupului și profunzimea ideii de păcat. În
cele din urmă, prezentăm efectele postmodernității și ale hedonismului contemporan drept
cauze ale desacralizării trupului și secularizării sociale. Globaliz area capitalismului, apariția
piețelor de consum și noua ordine economică care a creat homo consumericus , avid de
experiențe emoționale, preocupat de un trai mereu mai bun și de viața instant. Intimizarea
consumului aparține omului bine informat, pretențio s, infidel și mereu liber. Toate aceste
schimbări sociale pe fondul secularizării sunt cauze ale societății performante. Diminuarea

21 Nicu, Gavriluță, Fractalii și timpul social , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2003, p. 113.
22 Ibidem , p. 207.

19
practicelor religioase pe fondul acumulării și stocului de știință, dematerializarea lumii și
dezvoltarea erotismului extins polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative a propagat
homo aestheticus în fața lui homo consumericus.
Al doilea capitol – Traficul de ființe umane la nivel european se referă la politicile
adoptate de unele state europene în domeniul prevenirii traficului de ființe umane în cooperare
cu România. Am prezentat aspectele legislative din România și am realizat trei studii de caz
privind evoluția traficului de persoane în Marea Britanie, Olanda și Germania, având ca
obiective: dimensiunea traficului de ființe umane din punct de vedere cantitativ, analiza
longitudinală a dinamicii fenomenului, categoriile de persoane – victime ale traficului, legislația
specifică adoptată de U.E. și de cele trei state, dar și eficiența protecției sociale a victimelor.
În cadrul aceluiași capitol am prezentat particularitățile legislației la nivelul U.E. și noi
reguli impuse pentru consolidarea prevenirii traficului de ființe umane. Totod ată am prezentat
repere ale legislației din România și instituțiile implicate în prevenirea și protecția socială ale
victimelor traficului de persoane.
În cel de -al treilea capitol – Traficul de ființe umane în România după 1989 am
descris istoricul traficului de ființe umane după anul 1989 în România, cauzele și factorii care
generează și mențin acest fenomen, formele de manifestare, rețele și rute de trafic, profilul
actorilor implicați în trafic (victimă/autor) și tendințele tr aficului de ființe umane.
Capitolul patru – Cadrul teoretic și metodologic al cercetării sociologice este
consacrat principalelor teorii și metodologii în cercetarea sociologică a traficului de ființe umane.
Având am considerat necesar să prezentăm princi palele școli sociologice care au studiat
domeniul criminologiei din perspectiva subiectului autor și victimă precum și teoriile
sociologice. Tot în acest capitol am stabilit scopul cercetării, obiectivele și ipotezele cercetării
(ipoteza generală și ipoteze de lucru), cercetarea sociologică de tip cantitativ și calitativ.
Scopul cercetării: stabilirea dimensiunilor sociale ale fenomenului traf icului de
ființe umane în județul Iași din perioada 2001 –2010, teza noastră fiind aceea că traficul de
ființe umane este o consecință a desacralizării trupului. Cercetarea are în vedere formele de
manifestare, cauzele, strategiile de prevenire politicile d e reintegrare socială aplicate,
tendințele traficului de ființe umane în județul Iași și propuneri privind strategiile de acțiune
necesare pentru prevenirea fenomenului și a victimizării persoanelor vulnerabile.
Obiectivele cercetării:
 Cunoașterea unor sis teme instituționale (guvernamentale și neguvernamentale)
de prevenire a traficului persoane;
 Analiza formelor de manifestare ale traficului de ființe umane în județul Iași, în
perioada 2001 – 2010 (cerșetorie, prostituție, exploatare sexuală, muncă forțat ă);

20
 Analiza cauzelor fenomenului de trafic și incidența acestora;
 Cercetarea sociologică a categoriilor de persoane traficate după gen, vârstă,
rezidență, educație, condiție familială, religie;
 Propunerea unui ansamblu de măsuri din perspectivă sociologi că necesare
îmbunătățirii politicilor de prevenire si reintegrare socială a victimelor traficului
de ființe umane.
Ipoteză generală
Traficul de ființe umane din județul Iași în perioada 2001 – 2010, s -a manifestat pe
fondul vulnerabilităților sociale, ca o consecință a sărăciei, frustrării, vieții religioase precare
și a lipsei de educație.
Ipoteze de lucru
Având în vedere ipoteza generală și cele zece condiții pe care ar trebui să le
îndeplinească o ipoteză de cercetare pentru a fi considerată validă în scopul realizării cercetării
noastre sociologice, am stabilit următoarele ipoteze de lucru:
1. Existența în familie a unor probleme p siho-sociale (stimă de sine scăzută, așteptări
sociale neîmplinite, frustrări, influența anturajului în luarea deciziilor), crește riscul
de victimizare a minorilor, fetelor și femeilor.
Ipoteza se confirmă atât din analiza cantitativă a populației trafi cate cât și din analiza de
conținut a interviurilor semi -structurate care au evidențiat aspectele acestei ipoteze de lucru.
2. Nivelul de educație și instruire scăzut, ca urmare a dezorganizării familiale, a lipsei
educației în familie și a abandonului școl ar, crește vulnerabilitatea la trafic a
minorilor, fetelor și femeilor.
Cercetarea sociologică a populației din județul Iași realizată în cadrul tezei noastre de
doctorat, confirmă această ipoteză care este în prim -planul cauzelor de vulnerabilitate a
victimelor.
3. Situația materială precară din familie, lipsa unui loc de muncă și lipsa mijloacelor
de subzistență sunt cauze ale traficului de persoane prin exploatarea muncii forțate.
Această ipoteză se confirmă în urma cercetării sociologice din cadrul tez ei noastre de
doctorat, situația materială precară fiind apreciată ca o cauză concurentă nivelului de educație și
instruire scăzută.
4. Cu cât vârsta copiilor și femeilor este mai redusă, cu atât vulnerabilitatea la traficul
de ființe umane prin exploatare sexuală, crește.
Cercetarea sociologică din cadrul tezei noastre de doctorat a evidențiat vulnerabilitatea
la trafic a copiilor și femeilor cu vârsta cuprinsă între 13 -18 ani și între 18 -25 de ani, ceea ce
confirmă ipoteza noastră de lucru;

21
5. Deficitul maturizării sociale, al dezvoltării personalității tinerilor și absența
identificării cu modele morale autentice favorizează comportamentul delincvent.
Ipoteza este confirmată de cercetarea sociologică a populației din județul Iași, care a
evidențiat în ca drul persoanelor victimizate, fenomene de negativism și mentalitate care
corespund teoriilor anomiei sociale și oportunităților diferențiate.
6. Constituirea unor subculturi delincvente care inversează sensul funcționalității
normelor sociale, din dorința de independență financiară și de realizare personală,
sunt specifice grupurilor sociale implicate în traficul de ființe umane.
Ipoteza se confirmă și corespunde cu teoria elaborată de A.K. Cohen care evidențiază
apariția culturilor delincvente în următoarele situații: dezolvarea economică mai redusă;
existența unor bariere și interdicții sociale; prezența unor nivele societale cu situare perifercă;
existența unei stări de spirit identică sentimentului de izolare, frustrare și insatisfacție
individuală și soci ală. Aceste situații se regăsesc ca și cauze ale traficului de ființe umane
rezultate în cadrul cercetării noastre sociologice a populației traficate din județul Iași.
7. Situația unei practici religioase precare și a lipsei unei vieți spirituale au dus la
transformarea trupului uman în marfă.
Ipoteza este confirmată prin aceea că trupul a ajuns obiect și marfă pentru rețelele de
exploatare a ființe umane, ca urmare a desacralizării trupului și procesului de diminuare a
influenței sociale a religiei . Cer cetarea sociologică a populației traficate din județul Iași
evidențiază în mod deosebit trupul uman, valorizat ca marfă pentru rețelele de prostituție în
toate studiile de caz.
Aspecte metodologice privind cercetarea sociologică
Elaborarea efectivă a tezei de doctorat a presupus parcurgerea succesivă a etapelor
impuse în realizarea lucrărilor de cercetare științifică:
 documentarea, clarificarea și corelarea teoretică, a noțiunilor din literatura de
specialitate referitoare la secularizare, hedonism, desac ralizarea trupului și traficul
de ființe umane;
 studierea statisticilor și corelarea datelor privind traficul de persoane;
 documentarea și centralizarea datelor privind legislația la nivelul U.E și a statelor
care au făcut obiectul studiului, M. Britanie, Olanda și Germania;
 evidențierea ansamblului de cauze și factori care favorizează traficul de persoane;
 proiectarea strategiei de acțiune pentru diminuarea și controlul traficului de ființe
umane din perspectivă sociologică, în județul Iași.

22
Pentru realiza rea acestor etape s -au folosit mai multe instrumente de lucru: investigația
bibliografică, documentarea juridică, analiza unor indicatori statistici, analiza de conținut,
analize comparative, interviul -semistructurat, studii de caz multiple.
Perioada și cuprinsul cercetării
După parcurgerea primului an de studiu în cadrul școlii doctorale, am început prin a
desfășura activități de documentare privind sursele biografice și teoretice referitoare la traficul
de ființe umane, la nivel national și internation al și am contactat toate instituțiile implicate la
nivelul județului Iași în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane. În perioada
octombrie 2010 – februarie 2012 am efectuat cercetarea sociologică a populației traficate în
județul Iași din perioada 2001 – 2010, având ca punct de plecare scopul, obiectivele, ipoteza
generală și ipotezele de lucru. Pe baza rezultatelor acestei cercetări sociologice, am formulat noi
propuneri privind strategia de acțiune pentru diminuarea și controlul traficul ui de ființe umane.
Capitolul cinci – Cercetarea sociologică a traficului de persoane din județul Iași, în
perioada 2001 -2010 este destinat strict cercetării sociologice a populației traficate în județul
Iași, pentru această perioadă. Am optat într -o primă fază pentru o analiză cantitativă, utilizând
indicatorii și statisticile obținute de la ANITP, IPJ Iași și DIICOT – S.T.A.Iași. Am continuat cu
studii de caz multiple privind rețele de trafic de ființe umane din județul Iași.
În cel de -al șaselea capitol – Traficul de ființe umane în județul Iași. Caracteristici,
modalități de operare, cazuistică și forme de manifestare, am recurs la o cercetare calitativă
de teren prin aplicarea a 26 de interviuri specialiștilor din sistemul instituțional de prev enire și
combatere a traficului de ființe umane la nivelul județului Iași (asistenți sociali, psihologi,
polițiști, procurori, judecători și specialiști din cadrul unui ONG profilat).
Cercetarea calitativă de teren și rezultatele interviurilor au făcut obiectul unei analize de
conținut a căror concluzii au fost prezentate în acest capitol având ca obiective, caracteristicile
fenomenului, cauzele și formele de manifestare, eficiența măsurilor de prevenire, tendințe și
previzionarea traficului de ființe u mane în județul Iași în perioada următoare.
În ultimul capitol – Strategii de acțiune pentru dimiuarea și controlul traficului de
ființe umane , am venit cu noi propuneri de eficientizare a măsurilor anti -trafic. Totodată am
stabilit măsuri de reintegrare socială a victimelor traficului de persoane cu accent pe crearea de
rețele de protecție socială a victimelor sub coordonarea ANITP. De asemenea am prezentat rolul
specialiștilor în consilierea și recuperarea victimei și necesitatea implicării preotului î n echipa
multidisciplinară de intervenție în regim de urgență sau în situațiile de post -trafic. În finalul tezei
de doctorat sunt structurate concluziile generale ale cercetării sociologice conform scopului și
obiectivelor stabilite.

23
Teza noastră oferă o i magine de ansamblu a evoluției traficului de ființe umane din
România și în mod special din județul Iași. Lucrarea poate constitui o bază de documentare
referitoare la dinamica, dimensiunea și specificul formelor de trafic de persoane. De asemenea
un număr de 11 studii de caz multiple, inedite, oferă o bogată documentare referitoare la
procesul de traficare, organizarea rețelelor, cauzele, formele de exploatare și consecințele asupra
victimelor traficului de persoane.
Scopul urmărit prin elaborarea tezei noastre de doctorat este de a implementa noile
propuneri în cadrul unor noi măsuri legislative și continuarea în mod calificat a acțiunilor de
reducere a riscului de victimizare a persoanelor vulnerabile la traficul de ființe umane.
Lucrarea de față este rezultatul demersurilor dobândite prin parcurgerea studiilor
academice, al stagiilor de formare postuniversitară, al experiențelor profesionale naționale și
internaționale, dar mai ales al sprijinului deosebit acordat de coordonatorul științific.
Acknowle dgements: Această lucrare este susținută de proiectul
POSDRU/88/1.5/S/47646 ,,Studii Doctorale: portal la o carieră de excelență în cercetare și
societatea bazată pe cunoaștere ”, coordonat de prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu . Proiectul
este câștigat în cadrul competiției din septembrie 2009 și este finanțat de Fondul Social European
prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane .

24

Cap. I. TEORII, CONCEPTE PRIVIND DESACRALIZAREA TRUPULUI

1. Perspectiva creștină asupra trupului

Învățătura Bisericii ne arată că, omul provine ca și celelalte făpturi de la Dumnezeu,
prin creație. Cartea Facerii descrie creația omului: ,,Și a zis Dumnezeu: Să face om după chipul
și asemănarea Noastră, ca să stăpânească peștii mărilor, păsările cerului , animalele domestice,
toate vietățile ce se târăsc pe pământ și tot pământul! Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul
Său; după chipul lui Dumnezeu l -a făcut; a făcut bărbat și femeie. Și Dumnezeu i -a
binecuvântat, zicând: Fiți rodnici și vă înmulțiți și um pleți pământul și -l stăpâniți…”(Facerea
1,26-28). Capitolul al doilea al Facerii evidențiază creația, specială a omului: ,,Atunci luând
Domnul Dumnezeu țărână din pământ a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s -a
făcut omul ființă vie”(v ers. 7). ,,Și a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; și
dacă a adormit, a luat una din coastele lui și a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luată din Adam
a făcut -o Domnul Dumnezeu femeie și a adus -o lui Adam”(vers. 21 -22).23
Pentru creștini, relatarea creației în general și a omului în special are un caracter istoric
și constituie un adevăr de credință. Folosirea unor imagini și simboluri pentru exprimarea
acestui adevăr de credință este determinată de nevoia de exprimare și înțelegere omeneas că
care necesită mijloace adecvate și apropiate minții omenești. Ideile principale ale descrierii
creării lumii și a omului de către Dumnezeu din Cartea Facerii sunt prezente în diverse
contexte în întreaga Sfântă Scriptură a Vechiului și a Noului Testamen t și anume ideea că
omul a fost creat de Dumnezeu (Iov 10, 8; Ps. 118, 73; Luca 3, 8); că trupul omului a fost
făcut din pământ iar sufletul i s -a dat de Dumnezeu (Ecl. 12, 7; Iov 10, 9, I Cor. 15, 47); că
femeia a fost făcută din Adam (Fac. 2, 22 -24, I Cor.11,8). Mântuitorul Hristos a confirmat ca
adevărate cele relatate în cartea Facerii despre crearea lumii și a omului, citând din descrierea
creării lumii în discuția avută cu fariseii asupra indisolubilității căsătoriei: ,,…Dar de la
începutul făpturii , bărbat și femeie i -a făcut Dumnezeu. De aceea, va lăsa omul pe tatăl său și
pe mama sa și se va lipsi de femeia sa. Și vor fi amândoi un trup; așa că nu mai sunt doi, ci un
trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit omul, să nu despartă’’(Marcu 10,6 -9,Matei 19, 5-6).

23 Pr. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Dr. Ioan Zăgrean, Dogmatica ortodox –manual pentru seminariile teologice ,
Editura Renașterea, Cluj, 2004, p. 148.

25
Exprimările antropomorfice ale lui Moise despre lucrările dumnezeiești, vorbind despre
creație, răspund nevoii de a fi înțelese de către aceia cărora se adresează. Acest lucru îl spune
și Teodoret al Cirului: ,,…Căci descriind creațiunea, marele pro oroc observă că, pe toate
celelalte creaturi, Dumnezeu le -a produs prin cuvânt, iar pe om l -a făcut cu mâinile Sale; dar
precum acolo prin cuvânt nu înțelegem rostirea, ci voința, așa și aici, la formarea omului, nu
înțelegem lucrare mâinilor, ci o grijă m ai mare față de lucrul acesta…Dumnezeiescul Moise
zice că la început s -a format trupul lui Adam și apoi i s -a insuflat lui sufletul de la Dumnzeu…;
prin cuvântul suflare nu se înțelege aici vreo părticică din Ființa dumnezeiască, precum au
cugetat Cerdon ș i Marcion, ci prin cuvântul acesta se arată însușirea sufletului, ca fiind al unei
ființe raționale”. Deci expresiile antropomorfice sunt un lucru secundar: esențialul îl constituie
adevărul creării omului direct de către Dumnezeu și grija Lui deosebită fa ță de om. Acest
adevăr fundamental este învățat de întreaga Sfântă Tradiție. Astfel, Sfântul Ioan Damaschin
zice: ,,Dumnezeu cre ează pe om cu mâinile Sale proprii din natura văzută și nevăzută, după
chipul și asemănarea Sa. A făcut trupul din pământ, iar s uflet rațional și gânditor îi dădu prin
insuflarea Sa proprie’’. După cuvintele Sfintei Scripturi a fost format mai întâi trupul omului
din țărână, și apoi a fost creat sufletul său prin suflare dumnezeiască. Dar, de aici nu trebuie să
ne închipuim, după sensul literal al cuvintelor Scripturii, că în creația omului au fost două acte
separate și succesive, creația trupului și apoi a sufletului, ci un singur act creator sau o creație
simultană a trupului și a sufletului. Numai așa se păstrează neatinse atotp uternicia și
înțelepciunea lui Dumnezeu și unitatea ființială a omului. Ceea ce vrea să exprime aici Sfânta
Scriptură (Fac. 2, 7) nu este succesiunea celor două elemente, ci ideea că trupul este element
constitutiv al ființei omului și bază sau premisă a v ieții spirituale umane. Deci, dacă este
greșită ideea creării sufletului în urma trupului, nu mai puțin greșită este și concepția după care
sufletul a fost creat înaintea trupului (preexistențianismul). Sinodul V ecumenic (553) a respins
concepția lui Orig en despre preexistența sufletului, afirmând prin aceasta, creația simultană a
sufletului și a trupului.
Omul a fost adus la existență în urma tuturor creaturilor pentru că el reprezintă o
întregire a acestora și pentru că unește în sine lumea materială și cea spirituală. Aceasta este
cugetarea Părinților Bisericești. Într -un fel, omul este locțiitorul lui Dumnezeu pe pământ și
purtătorul de cuvânt al întregii creații în fața lui Dumnezeu. El este solidar cu întreaga creație
și responsabil, într -un fel, de e a în fața lui Dumnezeu. Dacă avem în vedere cuvintele
Scripturii: ,,Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care -l făcuse și l -a pus în raiul cel din
Eden, ca să -l lucreze și să -l păzească’’ (Fac. 2, 15), și faptul că Adam a fost pus să pună nume
tuturor făpt urilor: ,,Și Domnul Dumnezeu, care făcuse din pământ toate fiarele câmpului și
toate păsările cerului, le aduse lui Adam, ca să vadă cum le va numi; așa că toate ființele vii să

26
se numească precum le va numi Adam. Și a pus Adam nume tuturor animalelor și t uturor
păsărilor cerului și tuturor fiarelor sălbatice’’ (Fac. 2, 19 -20), ne dăm seama de situația
deosebită pe care o are Adam în lăuntrul lumii créate ”24.
Faptul că omul a fost creat în urma celorlalte făpturi pământești, se explică după
teologia Sfințilo r Părinți, prin înțelepciunea planului Dumnezeiesc de creație, anume: Omul
reprezentând încununarea creaturilor și punctul de întâlnire a celor două lumi, spirituală și
materială, era potrivit să fie adus la existență în urma acestora; și, în al doilea rân d, omul fiind
așezat ca stăpân al pământului (Fac. 1, 28), ca locțiitor al lui Dumnezeu pe pământ, era bine
chibzuit ca să se organizeze mai întâi pământul ca loc de desăvârșire a vieții omenești.25
În Biblie, trupul nu este considerat doar un ansamblu fiz ic. După Sfântul Apostol Pavel,
trupul are o demnitate superioară care exprimă persoana în situațiile ei majore stare naturală și
păcătoasă, consacrare lui Hristos, viață slăvită. Din perspectiva testamentară, trupul este un
veșmânt al sufletului26. Dumnezeu a creat la început trupul apoi l -a însuflețit. ,,În Biblie, din
contră, trupul nu este pur și simplu un ansamblu făcut din carne și oase pe care omul îl posedă
pe timpul existenței sale pământești, dar de care se dezbracă prin moarte și pe care îl reîmbracă
în ziua învierii. Trupul exprimă persoana în situațiile ei majore: stare naturală și păcătoasă,
consacrare lui Hristos, viață slăvită”27.
Trupul omenesc este așadar templu al Duhului Sfânt (I Corinteni 6, 23), chivot al
sufletului și Biserică a lui Dumnezeu, rânduit pentru fericirea veșnică. Hristos a înviat din
morți cu trupul, S -a înălțat cu trupul la cer, iar trupurile omenești vor învia ,,în ziua cea de
apoi”. Prin Sfânta Euharistie, Dumnezeu ne dăruiește Trupul și Sângele Fiului Său, iar Bi serica
este Trupul lui Hristos, extins în lume prin Sfintele Taine. O perspectivă esențială asupra
trupului îndumnezeit este dată de trupul lui Hristos după înviere, care ne arată esența trupului
omenesc după învierea universală. Astfel Hristos cel înviat trece ,,prin ușile încuiate”, arătând
că trupul omenesc după înviere nu mai este supus legilor materiei și nu mai simte rezistența
materiei, ci o transcede prin har. Hristos se face nevăzut la Emaus, poate face ca ucenicii săi să
nu-l cunoască pe drum, s e înalță la cer cu trupul. Acesta nu mai este supus legilor gravitației, ci
doar gravitației spirituale a ființei în jurul lui Dumnezeu.
Trupul este așadar de mare valoare pentru ființa umană pentru că prin el noi devenim
nemuritori și cu el ne vom îmbrăc a la sfârșitul timpului și la începutul Împărăției veșnice a lui

24 Pr. Prof. Dr. Dumitru, Radu, Despre înn oirea și îndumnezeirea omului în Hristos, Editura Olteniei, Craiova, 2007 ,
pp.179 -181.
25 Pr. Dr. Isidor, Todoran, Arhid. Dr. Ioan Zăgrean, op. cit. p. 148.
26 Cristina, Gavriluță, Socioantropologia fenomenului religios , Editura Fundației AXIS, Iași, 2003, p. 156.
27 Ibidem , p.145.

27
Dumnezeu. Atunci omul sfințit de Dumnezeu, trup și suflet, va moșteni veacul iubirii
nesfârșite.
Teologul Tomas Spidlik prezintă în lucrarea sa Spiritualitatea răsăritului creștin
distincția dintre trupul reprezentat în Vechiul Testament ca fiind desemnat printr -un singur
cuvânt ( basar ) și cel din greaca Noului Testament reprezentat prin două cuvinte ( trup și corp )
care nu -și dobândesc valoarea deplină decât prin interpretarea creștină. Trupu l este reprezentat
ca templu al Duhului Sfânt. ,,Carnea și trupul” sunt, cum spunea Emil Cioran, o înșelătorie,
sunt irealul, anomalia.28
Dezvoltarea istorică a concepției despre trup a fost și consecința reacției ortodocșilor
împotriva dualismului eretic. În acest sens, trupul ar corespunde inexistenței, iar lui i s -ar
opune sufletul, reprezentând adevărata existență. Potrivit gnosticilor, trupul fiind luat din
pământ, mântuirea îi rămâne străină, însă acest concept implică o condamnare a trupului prin
ignorarea misterului creștin: a ansamblului -creație, întrupare, mântuire.
În Noul Testament, după cum descrie Spidlik, trupul lui Hristos joacă rolul capital al
misterului mântuirii. Trupul omenesc este ,,capabil de nemurire”29. Relația spirituală dintre
trup și suflet este reprezentată de Spidlik ca ,, o unire tainică ”, sufletul fiind divin. ,,Pentru ca
sufletul să fie pentru trup ceea ce Dumnezeu este pentru suflet”30.
Deși doctrina creștină asupra corpului uman rămâne una complexă, Spidlik subliniază
interesul neîncetat pentru combaterea ispitei omenești și spiritualizarea trupului. De aici
legătura cu privire la renunțările trupești. ,,Umblați după duhul și nu împliniț i poftele cărnii… ”
(Galateni 5,16)”31. Această învățătură reprezintă o suprapunere a conceptelor filozofice cu
convingerile biblice care argumentează că renunțarea la plăcerile trupești este o virtute
monastică. În acest context, antropologia biblică ignoră noțiunea unui corp izolat de om. În
universul biblic, omul este un corp, iar corpul său nu e altceva decât el însuși.
Prin urmare, viața în Hristos este îndumnezeirea propriu -zisă. Conținutul real al acestei
vieți este unirea cu Hristos, cea care conduce pe om la întregirea lui. Ea are loc prin creșterea
continuă în har, prin intrarea în sfera dumnezeirii. Omul primește harul îndumnezeitor al
Duhului Sfânt și transmite la rândul său reflecții ale acestui har sub forma energiilor
duhovnicești, atât lumii î nsuflețite, cât și celei neînsuflețite. Celelalte existențe primesc de la
omul desăvârșit puteri capabile să le înalțe existența conform cu rațiunile lor divine, până la
scopul final al acestora – îndumnezeirea.

28 Cristina, Gavriluță, Socioantropologia fenomenului religios , Editura Fundației AXIS, Iași, 2003, p. 156.
29 Ibidem , p.147.
30 Ibidem , p.149.
31 Ibidem , p.255 .

28

2. Theosis -ul – trup îndumnezeit

Trebuie să se știe că nu spunem că trupul Domnului s -a îndumnezeit, ci s -a făcut
asemenea lui Dumnezeu. Acestea nu prin schimbar ea firii, ci prin unirea în vederea Întrupării,
adică după ipostas, potrivit căreia trupul s -a unit, fără să se despartă, cu Dumnezeu Cuvântul
și prin întrepătrunderea firilor uneia în alta, în chipul în care vorbim și de înroșirea fierului
prin foc. După cum mărturisim că întruparea s -a făcut fără modificare și schimbare, tot astfel
hotărâm că s -a făcut și îndumnezeirea trupului. Prin faptul că, ,,Cuvântul s -a făcut trup” (In.
1,14) ”32, nici Cuvântul n -a ieșit din granițele Dumnezeirii Sale și nici din măr irile Sale proprii
demne de Dumnezeu și nici trupul, pentru că s -a îndumnezeit, nu și -a schimbat firea lui sau
însușirile lui firești. La baza lumii stă un plan prea bun și negrăit ce vizează „ pătimirea
îndumnezeirii ”. Pentru aceasta Dumnezeu a voit să se întrupeze El Însuși fără schimbare în
firea oamenilor prin unirea adevărată într -un ipostas ”33. În acest proces omul și lumea depind
unul de altul în împlinirea destinului lor, acela de slăvire a lui Dumnezeu prin comuniunea
dumnezeiască cu El. Astfel valoa rea lumii trebuie identificată în îndumnezeirea ei prin om.
Omul va trebui să dea toată atenția lui speculum , să recunoască consistența și valoarea creației
spre o adevărată dezvoltare34 și înaintare în această comuniune cu Ființa divină. Pentru aceasta
lumea a fost gândită ca o Biserică nefăcută de mâini în care Adam, primul om, era chemat să
devină preot, aducând jertfă de laudă lui Dumnezeu spre sfințirea lumii și a lui implicit.
Îndumnezeirea este participarea eternă la infinitatea Persoanei Supreme. Omu l unind
firea umană cu Infinitul necreat, se află întreg și în chip integral într -o întrepătrundere cu
Dumnezeu, devenind tot ce este Dumnezeu, afară de identitatea de ființă. Vocația lui
creaturală, așadar, este aceea de a ajunge la capătul unui proces de spiritualizare și înălțare a
trupului și a sufletului la demnitatea de înger pământesc și om ceresc – altar al sfințeniei lui
Dumnezeu”35.
Întruparea (înomenirea) Fiului lui Dumnezeu după cădere, ca premisă a îndumnezeirii
omului întreg, suflet și trup, constituie nu numai actul de restaurare a umanitații, ci și actul de
înălțare a firii umane de -a dreapta Tatălui36. „Dumnezeu s -a făcut Om pentru ca omul s ă
devin ă dumnezeu” . Sub un anumit aspect, caracterul hristologic al desăvârșirii umane rămâne
nota ese nțială și definitivă atât înainte, cât și după cădere. În acest cadru hristificarea este

32 Pr. Dumitru, Fecioru , Dogmatică, Editura Scripta, București, 1993 .
33 Pr. Ioan, C. Te șu, Omul Tain ă Teologic ă, Editura Christiana, Bucuresti, 2002, p. 9.
34 Emil, Barto ș,Conceptul de îndumnezeire în teologia lui Dumitru St aniloae , Institutul Biblic Emanuel, Oradea,
1999 , p.179.
35 Pr. Ioan, C. Te șu, Omul Tain ă Teologic ă, Editura Christiana, București, 2002, p. 51.
36 Ibidem, p.166.

29
conținutul antropologic real al îndumnezeirii. În concordanță cu teologia paulină omul devine
desăvârșit în Hristos. Toți credincioșii trebuie să ajungă la statura băr batului desăvârșit, la
măsura vârstei deplinătății lui Hristos, să dobândească mintea și inima Lui.
Toate acestea realități au ca fundament întruparea: „ Cuvântul lui Dumnezeu și
Dumnezeu vrea pururea ca în toate s ă lucreze taina întrup ării Sale ”37. Prin în trupare se poate
vorbi de o creație nouă, căci Dumnezeu s -a arătat în trup nou, ca prin trup, printr -un Nou
Adam ,,să se apropie de moarte și să o învingă ”38.
Îndumnezeirea omului presupune primirea lui Hristos, a stării umanității îndumnezeite
din persoan a lui Hristos, a Celui care a luat chip uman prin întrupare pentru a ne conferi forma
Lui dumnezeiască. Ea este o înălțare a noastră la chipul și măsura lui Adam Celui Nou, proces
ce se realizează prin epectaza din slavă în slavă, nefiind ceva supraadăugat ființei noastre, ci un
act ontologic. Actul suprem al revelării stării umane îndumnezeite, care ne ajută să înțelegem
caracterul ontologic al primirii formei lui Hristos, este cel de pe Tabor. Acolo ucenicii s -au
schimbat după forma dumnezeirii lui Hristo s, iar nu Hristos. El a ales un moment în care
ucenicii săi erau pregătiți ,,să Îl vadă așa cum era ”39, descoperindu -le înălțimea la care sunt
chemați omenii să ajungă –culmea Taborului. Îndumnezeirea este astfel, o schimbare la față
continuă a omului, o îm părtășire de viață dumnezeiască din trupul lui Hristos îndumnezeit. Ea
este ținta fără sfârșit spre întipărirea tot mai deplină a chipului umanității lui Hristos în om. Ca
atare, remarcăm faptul că în Hristos desăvârșirea ,,este un progres continuu și nesf ârsit”40, căci
ne-am făcut părtași ai Celui ce este fără de început și fără de sfârșit. Începutul restaurării și
desăvârșirii începe cu Botezul. Prin acesta se imprimă în conștiințele umane credința și
deschiderea lor spre Hristos ca un elan al răspunsului lor la iubirea Lui nesfârșită. Astfel,
sfințenia devine un dar și o misiune în același timp. Botezul cere mișcarea noastră spre
actualizarea darurilor lui în infinitatea iubirii lui Dumnezeu ce ,,implică în ea tensiunea
escatologică a Tainei Împărăției ”41. Continuarea conformării noastre cu Hristos cel întrupat și
înviat sau participarea la dumnezeire (după Botez), ,,se realizează prin angajarea omului
credincios într -un proces de mortificare a patimilor ce are ca efect revărsarea în el a
nemărginirii divine și a puterilor dumnezeiești ”42. Efortul susținut al omului poartă numele de
„ascez a”(askesis – exercițiu), ea fiind chipul lui Hristos cel îngropat. Revărsarea peste om a

37 Nellas , Pannagyotis, Omul – animal îndumnezeit , Editura Deisis, Sibiu, 2002 , p. 74 .
38 Pr. Prof. Ion, Bria , Curs de Teologie Dogmatic ă și Ecumenic ă, Editura Universității ,, Lucian Blaga”, Sibiu, 1997 ,
p. 125.
39 Nicolae, Mo șoiu, Taina prezen ței lui Dumnezeu în via ța uman ă. Viziunea creatoare a P ărintelui Profesor
Dumitru St ăniloae , Editura Paralela 45, Brașov, p. 200.
40 Pr. Prof. Dumitru, St ăniloae, Spiritualitatea Ortodox ă. Ascetica și Mistica , EIBMBOR, București, 1992 , p. 6.
41 Pr. Prof. Dumitru, St ăniloae , Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, EIBMBOR, București, 1997, vol. II, p. 182.
42 Ibidem , op.cit.p. 182.

30
harului și al iubirii divine „ mistică ”, taină a lui Hristos cel înviat în slava dumnezeiască. Baza
ascezei stă în moartea și mortificarea de viață făcătoare a lui Hristos, mijloace prin care firea
omenească participă tot mai mult la forța firii lui omenești îndumnezeite. Asceza noastră este o
moarte treptată cu Hristos, ,,o moarte a o mului vechi o prelungire prin voință a botezului ”43.
Omorârea morții din noi prin asceză, asemenea morții lui Hristos, este omorârea treptată
a păcatului și a tuturor tendințelor spre el, acțiune ce sădește în locul patimilor virtuțile. Ea
eliberează firea umană atât de mișcarea poftelor păcătoase, dar și de ideile ce se nasc în minte
după curățirea de patimi44.

3. Omul după chipul și asemănarea lui Dumnezeu

Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu: ,,Să facem om după chipul și asemănarea
noastră…”. Acest sfat al Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, “noi” arată legătura
indelebilă, definitivă și strânsă dintre Creator și creatura sa personală, omul. Omul este așadar
purtător de chip, pecetluit cu frumusețea, creativitatea și bunătatea Creatoru lui.
Unii Sfinți Părinți afirmă că acest ,,chip al lui Dumnezeu” constă din rațiune, simțire și
voință. Alții afirmă că libertatea este trăsătura definitorie a chipului divin. În toate aceste
tâlcuiri, este clar că umanitatea ca interioritate, înțelegere și gândire, putere de a iubi și de a
decide pentru viața sa, este imprimată definitiv cu chipul dumnezeiesc.
Nici păcatul, nici moartea nu pot să șteargă din om chipul imprimat, ca pe o mahramă a
Creatorului. Omul este așadar mahrama vie a lui Dumnezeu, i coana creată a Creatorului.
Întruparea Fiului lui Dumnezeu în lume este așadar venirea Prototipului la chip, devenirea
Creatorului în creatură fără de a înceta de a fi Creator, întâlnirea originalului cu icoana.
Chipul sau fața omenească, purtătoare a tut uror simțurilor și porților firii prin care
primim în noi lumea, este așadar deschidere, accesibilitate, primire, bucurie, toate semne ale
chipului divin. Omul – când își arată fața – e deschis către ceilalți, iubește, primește și
dăruiește. De aceea, auto rul anonim al Odelor lui Solomon, o colecție de rugăciuni creștine din
secolele I -II după Hristos, arată că, întruparea lui Hristos este izvorul nemuririi și al
comunicării neîncetate a omului cu Dumnezeu: “A devenit ca mine ca să pot să -L cunosc…Și
fața m ea a luat, ca să nu -mi mai întorc fața de la El”45.

43 Pr. Prof. Dumitru, St ăniloae , Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, EIBMBOR , București, 1997, vol. II, p.10.
44 Ibidem, p.9.
45 Odele lui Solomon, Rugăciuni creștine din secolele I -II, Editura Anastasia, București, 2003, p. 114.

31
3.1. Omul – ființă a lui Dumnezeu

Toți antropologii religiilor sunt de acord cu privire la definiția omului: ființa care aspiră
la autodepășire, ființa care tinde spre ceea ce este mai mare ca el. Ar trebui un Sfânt Pavel
pentru a descifra ,,acest Dumnezeu necunoscut ”, pentru a da un nume acestei aspirații
fundamentale al cărui izvor este chipul lui Dumnezeu . Acest ,,chip”, pentru Părinții Bisericii ,
nu este o idee organizatoare sau instrumentală, ci principiul constitutiv al ființei umane .
Păcatul, după Sfântul Evanghelist Ioan (I In 4,6), este dezordine, încălcarea limitei
normative, constitutivă ființei umane, confuzie profundă a straturilor ontologice ale firii
umane. Pervertirea cheamă lucrarea terapeutică, răscumpărarea, reconstituirea structurii
normative. ,,Curățirea morală, purificarea de patimi se desăvârșește în curăția ontologică”,
vindecare a firii. Este vorba de restabil irea formei primordiale, de restaurarea chipului
arhetipal.
Sfântul Atanasie reia afirmația Sfântului Irineu și formulează regula de aur a Sfintei
Tradiții : ,,Dumne zeu se face om ca omul să se facă dumnezeu” . El insistă asupra caracterului
ontologic al participării la Dumnezeu prin intermediul chipului. Chipul este constitutiv în așa
măsură încât cuvântul ,,creație” înseamnă ,,participare”: omul este creat ca o ființ ă care
participă, predestinat, chiar în structura sa, la iluminarea minții, conferindu -i-se facultatea
înnăscută a teognoziei , a cunoașterii lui Dumnezeu . La fel Sfântul Vasile cel Mare (330-379)
spune: ,,noi avem chiar prin natură dorința fierbinte după Bine… toate aspiră la Dumnezeu ”.
Sfântul G rigore de Nazianz (330 -390), vorbind de insuflarea dumnezeiască, subliniază harisma
inițială ce face chipul strălucitor.
Astfel, omul nu este numai ordonat din punct de vedere moral spre ceea ce este
dumnezeiesc, ci este și din ,,neamul lui Dumnezeu”, cum spune Sfântul Apostol Pavel (Fapt.
17, 29). După Sfântul Grigore de Nyssa, ,,omul este înrudit cu Dumnezeu”, deiform în natura
sa, ceea ce -l cheamă la îndumnezeire, la comuniunea cea mai intimă, cu Dumnezeu.
Funcția axiologi că de judecată, de apreciere, de discernământ face din om stăpânul
naturii, cuvânt cosmic care se împărtășește din modalitățile vieții divine. Între Dumnezeu și
omul îndumnezeit, diferența constă în aceea că: ,,Dumnezeu este necreat, iar omul există prin
creație”.

32
3.2. Creștinismul – infinit al iubirii dumnezeiești

Pe plan universal, în funcție de chip, creștinismul se definește drept ,,imitarea firii
dumnezeiești” , mulțimea persoanelor umane unite în una și aceeași natură omenească.
La asceți, cultivarea atenției duhovnicești devine o adevărată artă de a vedea în orice
ființă umană chipul lui Dumnezeu. Virtuțile lui Dumnezeu sun t însă infinite, cu neputință de
analizat sau de definit, absolutul infinit al iubirii și al bunătății. Această adâncime apofatică a
luminii dumnezeiești se imprimă în creaturile sale personale, astfel că omul are un dor infinit
de veșnicie, o iubire nesfâ rșită pentru Dumnezeu și o bunătate necontenită, pe care tinde să o
dăruiască celor din jur, prin milostenie.
Omul este așadar creatura plină de har necreat, finitul umplut de iubire infinită, hotarul
luminii nehotărnicite, spațiul în care încape nesfârși rea, vremelnicia cu vocație de veșnicie prin
actualizare a chipului lui Dumnezeu în sine46.
Creștinismul acordă omului o valoare cu totul deosebită. După doctrina creștină, omul
este încheierea și încoronarea creației. Este punctul cosmic, singurul punct în care cerul și
pământul, veșnicia și vremelnicia se întretaie, unindu -se; întrucât omul aparține în același timp
și lumii spirituale și lumii materiale, lumi pe care le unește prin dihotomismul naturii sale, el
fiind prin aceasta o lume mică (microcosmos), coroană a lumii celei mari cum ne spune
Mărurisirea Ortodoxă. Parcurgând spațiul cugetării patristice, infinit de nuanțată și bogată,
putem trage câteva concluzii. În primul rând trebuie să înlăturăm orice concepție
substanțialistă cu privire la chip. Ace sta nu este depus în noi ca o parte a ființei noastre;
întreaga ființă umană este creată, sculptată, modelată ,,după chipul lui Dumnezeu”.
Prima expresie a chipului constă în structura ierarhică a omului, cu viața
duhovniceasc ă în centru. Tocmai această întâietate ontologică a vieții duhului este cea care
condiționează aspirația profundă după ceea ce este duhovnicesc, după Infinit, după Absolut.
Este entuziasmul întregii noastre ființe spre Arhetipul său divin, aspirația irezistibilă spre
Dumnezeu. Este erosul omenesc îndreptat spre Erosul di vin, setea de nestins, dorul neîncetat
după Dumnezeu, după cum se exprimă în mod admirabil Sfântul Grigore de Nazianz: ,,Pentru
Tine trăiesc, vorbesc și cânt…” Poziția distinctă a omului în lume este indicată în special de
modul deosebit în care a fost creat el. În același timp, crearea specială a omului scoate în
evidență constituția dublă a ființei lui, care se opune oricărei teorii care neagă fie principiul
corporal, fie pe cel spiritual.
Pentru geniul ebraic, totdeauna concret, chipul – telem are se nsul cel mai puternic.
Interdicția prin lege a chipurilor cioplite se explică prin sensul dinamic și realist al chipului: ca

46 Molitfelnic , Editura Institutului Biblic și de Misiune al B.O.R., București, 2003, p. 143.

33
și numele, chipul face loc prezenței celui pe care -l reprezintă. Demuth , pe care -l traducem prin
asemănare, conformitate, îndeamnă la a te considera ca celălalt. Putem s -o comparăm cu
noțiunea de saliach: apostolos (trimisul) unui om, este el însuși ca și cum ar fi celălalt.
,,Chipul” este întreg, sfânt prin excelență, el nu poate suferi nici o alterare. Dar îl putem
reduce la tăcere, fie îl putem face ineficace prin modificarea condițiilor ontologice. Chipul,
baza obiectivă, nu se poate manifesta decât în asemănarea subiectivă; căderea în păcat a făcut
asemănarea radical inaccesibilă puterilor naturale omenești.
Fără a fi pervertit, chipul a fost făcut nelucrător. Sfântul Grigore Palama (1296 -1359)
lămurește tradiția spunând: ,,în ființa noastră după chipul, omul este superior îngerilor, dar în
asemănare le este infer ior, fiind ne-statornic; … după cădere, am aruncat asemănarea, dar
calitatea de ființă creată după chipul nu ne -am pierdut -o”. Hristos dă omului puterea de a
acționa. Tainele Botezului și Mirungerii restaurează ,,asemănarea în act”, ceea ce eliberează
imediat chipul și strălucirea lui devine perceptibilă la sfinți și la copii. Datorită calității sale de
chip al lui Dumnezeu, omul și -a păstrat totdeauna libertatea opțiunii.
Chiar și în vremea Vechiului Testament, dorința de bine exista, fără ca omul s -o poată
totuși activa în viața sa. După întruparea Logosului, harul actualizea ză deiformitatea virtuală
(asemănarea virtuală). ,,A fi creat după chipul lui Dumnezeu” devine ,,a trăi după chipul lui
Dumnezeu”. De aici înainte, ,,omul are două aripi pentru a atinge cerul: libertatea și harul”.
După cum spune Sfântul Maxim această ,,c onlucrare” dintre om și Dumnezeu:
,,Dumnezeu le face pe toate în noi, și virtutea și cunoașterea și înțelepciunea și bunătatea și
puterea, fără ca noi să aducem altceva decât buna hotărâre a voinței”; dar această bună așezare
a voinței este o lucrare absol ut liberă care plasează lucrarea omenească înăuntrul lucrării
dumnezeiești.
Pentru Sfinții Părinți, o ființă nu este omenească decât atunci când este mișcată de
Duhul Sfânt , atunci când este în mod efectiv ,,chip care se aseamănă” (cu Modelul său divin).
Un sfânt este numit din punct de vedere liturgic ,,foarte asemănător” . Chipul este constitutiv și
normativ; în funcția sa de asemănare cu Dumnezeu el face reale cuvintele Mântuitorului; ,,Fiți
desăvârșiti precum și Tatăl vostru cel ceresc desăvârșit este”. Hristologia învață că în Hristos
"fiii în Fiul" sunt realmente fiii Tatălui ,,asemănători Fiului” .
Sfântul Grigore de Nyssa subliniază funcția chipului astfel: ,,pentru a participa la
Dumnezeu, trebuie să deții în ființa ta ceva corespunzător Ființei la care participi”. Lui
,,Dumnezeu este iubire” (In.4,16), îi corespunde ,, Amo ergo sum” (iubesc, deci exist) al
omului. Kallist Katafigiotul spune în Filocalie că: ,, Cel mai mare lucru ce se petrece între
Dumnezeu și sufletul omenesc este acela de a iubi și de a fi iubit”. De aceea, zice Le gea:

34
Numai Lui să -I slujiți, adică Celui ce e Unul. Deci, tre buie să tindem spre Unul din vârf dacă
vrem să împlinim și legea lui Dumnezeu și să ne aflăm și deasupra patimilor”47.
Astfel, antropologia Sfinților Părinți și noțiunea lor de chip arată că ființa umană este
deiformă chiar în structura sa, că este destinată comuniunii îndumnezeitoare și capabilă să -L
cunoască pe Dumnezeu pe măsura propriei capacități de a -L primi.
Sfinții Părinți spun că omul a primit chipul lui Dumnezeu, ca fiind ,,chip al Treimii”:
,,Sfântul Efrem Sirul ilustrează Treime pri n cele trei elemente constitutive ale omului , dar în
vreme ce la El Tatălui îi corespunde spiritul nostru, în paralelă cu Duhul Sfânt, este pus ca al
treilea element trupul nostru”48.
Teologul Thomas Spidlik arată concentrat concepția Sfinților Părinți răs ăriteni despre
unirea tainică dintre suflet și trup și consecințele ontologice și teologice ale acestei uniri.
Astfel, această taină a unirii dintre suflet și trup este știută numai de Dumnezeu: “Dumnezeu
singur cunoaște și înțelege toate rațiunile acestui amestec”49 afirmă Sfântul Grigorie de
Nazians.
Valoarea trupului omenesc rânduit fericirii veșnice împreună cu sufletul în Împărăția
lui Dumnezeu este afirmată de toți Părinții Bisericii, în special de Sfântul Grigorie de Nyssa:
,,Cuvântul S -a făcut trup pentru ca să răsădească în trupul nostrum simțirea duhului… pentru
ca întreaga frământătură să fie sfințită împreună cu El, pentru că pârga fusese sfințită în El”50.

3.3. Diferențieri între chip și asemănare

Potrivit cercetărilor părintelui Tomas Spidlik, ,,ce l dintâi care s -a întrebat asupra acestei
diferențieri a fost Clement Alexandrinul”51. Deși sunt prezentate anumite interpretări și viziuni
asupra acestei legături/diferențieri între chip și asemănare, Spidlik a concluzionat că ,,mai
mulți autori nu țin sea mă de această nuanță și nu disting «chipul» de «asemănare»”52.
În teologia ortodoxă cuvântul ,,chipul” nu este în nici un caz sinonim cu
,,asemănarea”. Diferențierea acestor termeni a fost argumentată de Sfinții Părinți. Sfântul Ioan
din Damasc explică ace astă diferențiere, prin care ,,chipul ” înseamnă rațiune și libertate în
timp ce ,, asemănarea ” reprezintă dobândirea virtuții Dumnezeiești. Această distincție, este
utilizată în mod sistematic de Sfântul Irineu, care asociază distincția ,,chip -asemănare” cu
conceptual paulin ,,om pământesc -om duhovnicesc”, însemnând că Duhul Sfânt constituie

47 Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii , Vol VIII, Editura Harisma, București, 2002, p. 151.
48 Thomas, Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin , Editura Deisis, Sibiu, 1997, pp. 84 -85.
49 Sf. Grigorie de Nazians, Oratio 2 , 17, P.G. 35, 425 -428.
50 Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium 4 , P.G. 45, 637 ab.
51 Thomas, Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin , Editura Deisis, Sibiu, 1997, p. 86.
52 Ibidem , p.86.

35
,,asemănarea” cu Dumnezeu. ,,Pentru Sfântul Irineu nu există îndoială că modelul după care
Adam a fost creat de Dumnezeu este Dumnezeul -om, și astfel omul devine asemă nător
«Tatălui nevăzut grație Cuvântului văzut»”53. Tradiția r ăsăriteană utilizează caracterul dinamic
al ,,chipului”ca fiind ,,asemănarea” cu Dumnezeu cât mai mult cu putință. Ortodoxia înțelege
prin ,,chip”: voință, rațiune, simțul responsabilității , cara cteristici ce deosebesc făptura umană
de cea animală. Asemănarea cu chipul lui Dumnezeu își are originea încă de la naștere, însă
există anumite puncte comune și similarități între om și Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ,,chipul lui
Dumnezeu” îl moștenim când ne naștem, în timp ce ,,asemănarea cu Dumnezeu” trebuie să fie
scopul vieții creștinești care presupune credință, virtute și fapte întru Slava Lui .
Ortodoxia consideră că oricât de pacătos ar fi un om, el nu pierde ,,chipul”, însă
,,asemănarea” este distrus ă de păcat.
 Teoria centrală a ortodoxia este ,,îndumnezeirea omului” (Theosis) care afirmă că
oamenii pot deveni ,,asemenea lui Dumnezeu” sau ,,dumnezei prin grație”.
 Doctrina ortodoxă susține că omul a fost creat ,,perfect’’ în sensul de ,,potențial
perfect’’, moștenind ,,chipul’’ și urmând să dobândească ,,asemănarea’’.
 Catolicii și protestanții cred că omul a fost creat perfect, având inclusiv
înțelepciunea și cunoștința totală, pe care le -a pierdut prin căderea în păcat.
 Teologii apuseni au asociat adesea ,,chipul’’ cu sufletul uman sau cu intelectul,
în timp ce teologii răsăriteni cred că acest termen se referă atât la trup cât și la suflet. Dacă
,,chipul lui Dumnezeu” este reflectat în persoana umană, înseamnă că dacă ne cercetăm pe noi
înșine, Îl putem găsi pe Dumnezeu în interiorul nostru, după cum spune Evanghelia lui Luca
(XVII, 21): ,,Împărăția lui Dumnezeu este în voi’’. În sprijinul aceleiași afirmații putem cita pe
Isaac Sirianul: ,,Acela ce se cunoaște pe sine, cunoaște și pe Dumnezeu’’ sa u ,,Dacă sunteți
curați, raiul este în voi; înăuntru vostru puteți vedea îngerii și pe Domnul îngerilor’’.
Acest urcuș de la chip la asemănare va fi desăvârșit în slava trupurilor înviate (cf. I
Ioan 3,2). Potrivit lui Origen, omul a primit la întâia sa creație demnitatea de ,,chip’’, dar
asemănarea se dobândește prin eforturile proprii, de imitare a lui Dumne zeu. Așadar progresul
spiritual nu este negat nici de cei care identifică cei doi termeni ,,chip” și asemănare.

53 Thomas, Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin , Editura Deisis, Sibiu, 1997, pp. 85 -86.

36
3.4. ,,Chip pierdut”, ,,chip tulburat”, chip regăsit”

Păcatul este călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a
voii lui Dumnezeu. Iar pentru că voia lui Dumnezeu se arată în legile Sale, de aceea păcatul se
mai numește și fărădelege. După învățătura Bisericii noastre, păcatul și -a luat începutul odată
cu căderea strămoșilor, în rai.
Sfânta Scriptură ne arată: ,, precum printr -un om (Adam) a intrat păcatul în lume și prin
păcat, moartea, așa și moartea a trecut la toți oamenii, pentru că toți au păcătuit în el’’ (Rom.
5, 12). Păcatul nu ține însă de firea omului, ci el s -a ivit prin întrebuințarea rea a voii liber e cu
care a înzestrat Dumnezeu pe om. Deci originea păcatului nu este de la Dumnezeu. Dumnezeu
nu este urzitorul păcatului și nici nu -l voiește, dar îl îngăduie, fiindcă nu voiește să știrbească
libertatea de voință a omului. Sfântul Antonie cel Mare spune : ,,Răul nicidecum nu e pricinuit
de Dumnezeu, ci prin alegerea cea de bună voie s -au făcut dracii răi, ca și cei mai mulți dintre
oameni… Nu cele ce se fac sunt păcate, ci cele rele, după alegerea cu voie… Și așa fiecare din
mădularele noastre păcătui ește când din sloboda alegere lucrează cele rele în loc de cele bune,
împotriva lui Dumnezeu’’ 632 ( Filocalia , vol. 1, p. 14 si 20). După Sfântul Apostol Iacov
rezultă că rădăcina păcatului este ispita care provine din poftă. Ideea se aplică și în cazul
cercetării noastre doctorale. Ispita traficului provine din pofta trupului la care se adaugă dorința
de îmbogățire. Lăsată să se întărească în sufletul omului, fără a fi alungată, îl atrage, adică îl
ispitește pe om. Din pofta întărită se naște păcatul ( Filocalia , vol. 1, p. 340).
Deci păcatul se săvârsește prin voia liberă a omului, dar nașterea lui depinde de unele
pricini, dintre care cele mai însemnate sunt ispita și ocazia la păcat. Ispita trezește pofta spre a
dobândi ceva prin încălcarea legii morale. Această pornire vine din ăuntrul cuiva, adică din
firea lui slăbită de păcatul strămoșesc, sau din afară. Ispita dinăuntru este prilejuită de:
 pofta trupului (mâncare, băutură, desfrânare);
 pofta ochilor (bogăție);
 pofta inimii (trufia vieții, mândrie), după cum citim în Sfânta Scriptură: ,,Pentru că tot
ce este în lume, adică pofta trupului și pofta ochilor și trufia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci sunt
din lume’’ (I Ioan 2, 16).
După Spidlik, o serie de texte biblice, vorbesc despre ,,pierderea’’ chipului prin păcat :
,,o in imă învârtoșată…nu primește pecetea chipului dumnezeiesc’’54.
Analizând profunzimea ideii de păcat, de ispită sau chip pierdut, Spidlik stabilește
existența unei fluctuații între mai multe ipostaze ale chipului : ,,chip pierdut’’, ,,chip
tulburat’’ sau ,,chip regăsit’’. Așadar, coexistența celor două ,,chipuri’’, face din omul păcătos

54Thomas , Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin, Manual sistematic , Editura Deisis, Sibiu,1997, p.91.

37
o ființă divizată interior. Cură țirea (katharsis) face ca fiin ța să -și regăsească puritatea
originală55. Aceste doar câteva referințe ne conduc la concluzia prezentată de Jean Bottero: ,,
Ideea de Dumnezeu, sau credința în El, ne așe ază astfel în situația de a rezista. Ea ne permite
să proiectăm sau să construim o umanitate care este de multe ori contrară modelelor care ni se
propun și pe care le avem noi înșine în minte ”56.
Extrapolând aceste tendințe la realitățile contemporane, put em afirma, că secularizarea
și desacralizarea trupului nu sunt simple noțiuni teoretice. Dimpotrivă, acestea coabitează și
sunt într -un progres continuu, determinate de modernizarea, industrializarea, urbanizarea,
dezvoltarea științei și adoptarea gândiri i raționale de tip științific, care au erodat fundamentele
gândirii religioase57.

4. Desacralizarea trupului. O abordare sociologică
Corpul uman a devenit în ultimii ani un punct central de cercetare și teorie în domeniul
sociologiei și al antropologiei. Acest interes relevă schimbările sociale care au loc în
postmodernitate. Corpul a devenit țintă a spiritului societății de larg consum, a supravegherii
politice și a cercetării științifice.58
În antichitate, cultul trupului a cunoscut o considerabilă dezv oltare, însă euforia acestei
dezvoltări ascundea o profundă nostalgie. Indiferent de studiile pe care le realizau filozofii
ajungeau la aceeași concluzie: ,,trupul e disprețuit ca «dușman al sufletului» sau devine util ca
«sclav» al acestuia, dar cu el se poate face orice, la rigoare ne putem chiar și debarasa de el.
Unirea sufletului cu trupul este pentru platonicieni deja o decădere. Atitudinea stoicilor față de
trup nu este decât o aplicație a atitudinii lor față de tot ceea ce nu depinde de liberul nos tru
arbitru. Ei suportă trupul așa cum suportă toate evenimentele exterioare. Pentru tot ce privește
trupul nu trece dincolo de simpla utilitate. Acest cult al trupului a devenit o obsesie pentru
întreaga societate contemporană, comparativ cu viziunile și marile tradiții religioase. Cauzele
sunt tot de natură religioasă, așa cum am arătat anterior, respectiv diminuarea rolului
creștinismului în favoarea ofertelor științelor avansate.
Tendința postmodernă a gândirii occidentale elimină progresiv din viața Bisericii
esența ei sacramentală și cerească. Harul este creat, deci dispensabil și oricum
neîndumnezeitor, sfințenia e privită cu suspiciune raționalist -condescendentă sau acceptată ca

55 Thomas, Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin, Manual sistematic , Editura Deisis, Sibiu,1997 , p.91.
56 Jean, Bottero, Marc – Alain Ouaknin, Joseph Moingt, Cea mai frumoasă istorie a lui Dumnezeu , Editura Art,
București, 2008, p.183.
57 Mălina,Voicu, România Religioasă, Editura Institutul European, Iași,2007, pp.9 -12.
58 Sarah , Coakley, Religia și Trupul , traducere de Dan Șerban Sava, Editura Univers, București, 2003, p. 25.

38
„sărăcie cu duhul”, iubirea lasă loc unei politicoase indiferențe la v iața semenului, lumina
cultului se diluează în estetică rece, morala jertfelnică devine etică, uneori corectă politic,
moartea și judecata sunt minimalizate, fardate cu ignoranță ori ironie, dorul de veșnicie e
înlocuit cu confortul spiritual, pocăința e f ormală și păcatul justificat, minunile din viața lui
Hristos și a Bisericii sunt rarefiate logic ori negate de -a binelea, ființele spirituale sunt energii
pozitive sau negative din propriul eu, sufletul însuși e o intenționalitate difuză și suspectă a
singurei realități care contează: trupul și plăcerea pe care o simte. Omul își amputează sieși
deschiderea firească spre înviere și devine o ființă a morții.
W. T. Stace, în cartea sa Time and eternity, afirmă faptul că cea mai mare problemă
spirituală a lumi i moderne este conflictul dintre religie și filosofia naturalismului, implicit cu
știința. El găsește rezolvarea acestei probleme într -o distincție clară între cele două ordini ale
ființei: ordinea timpului și ordinea eternității. Stace afirmă diferența ab solută dintre cele două
realități și respectiv iraționalitatea intrinsecă a ordinii eterne corespunzătoare religiei.
Naturalismul are dreptate, religia are dreptate, dar fiecare sunt în sfere diferite de realitate. De
vreme ce sunt două ordini ale ființei, sunt deci două soluții ale fiecărei probleme metafizice,
soluția naturalistă și soluția mistică. Fiecare este în dreptul său, ,,absolută și finală ”59. În
lumina teologiei Sfinților Părinți, Biserica afirmă inteligibilitatea mistică și supra -rațională a
revelației și utilitatea realizărilor științifice în configurarea cunoașterii umane asupra
cosmosului.
Biserica Ortodoxă susține valoarea universală, u nică și irepetabilă a trupului omenesc,
templu, altar și chivot al ființei, purtător de suflet. Numai în viața pământească omul poate
moșteni – prin folosirea propriei libertăți – veșnicia fericită sau osânda eternă. Astfel ,,există o
legătură esențială în tre trupul omenesc și libertatea alegerii omenești, care -l face pe om o ființă
responsabilă de propria veșnicie, pe care Însuși Dumnezeu o respectă și o iubește ”60.
Despiritualizarea credinței, mai ales în mediile occidentale, dar vizibilă și la noi, se
manifestă printr -o extensie progresivă a mijloacelor ei materiale, fără o intensificare a
mesajului și trăirii vieții în Dumnezeu. O supralicitare a timpului personal exprimată în
lipsa de timp acută și risipirea în lucruri nesemnificative duce în mod inevitabil la
idealizarea și minimalizarea învierii universale și a Împărăției veșnice. Pe acest fond,
trupul ajunge să fie suprasolicitat fizic și mental. Este necesară o reconfigurare ideatică a
priorităților temporale ale teologiei și chiar o redescoper ire a semnificației și prezenței
eternității în viața Bisericii.

59 W. T. Stace, ,, Time and eternity, An Essay in the Philosophy of Religion”, Princeton Univ ersity Press, Princeton,
NJ, 1952, p. 52, cf. Artur Vogel, Space Time and Deity, Journal of Religion , Vol. 33, No. 4 ,Oct., 1953, p. 278.
60 Cf. Han s Christian, Felmy, Dogmatica experienței eclesiale , Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 258.

39

4.1. Desacralizarea trupului în postmodernitate
Avînd în vedere tendința tot mai vizibilă a desacralizării trupului a ființei umane, se
impune a se preciza cercetările întreprinse de Sarah Coakle y, care a stabilit că în lumea
modernă există în esență, ,,mai multe viziuni asupra trupului ”61. Datele spirituale nemaiavând
relevanță, lasă locul poftelor trupești și dorinței de îmbogățire. Or, traficul de ființe umane
reprezintă o sursă temeinică pentru îmbogățire și dobândire de capital social. Referințe ale
trupului după Sarah Coakley:
 trupul este efectul unor măsuri de ordin structural mai profunde vizavi de putere și
de cunoaștere ;
 trupul este un sistem simbolic, care produce un set de metafore, p rin intermediul
cărora se produce conceptualizarea puterii;
 trupul nu este altceva decât consecința schimbărilor istorice pe termen lung în
societate.
Conform teoriei lui Sarah Cookley, aceste trei viziuni au un aspect comun : acestea
contestă orice supoziție cu privire la coerența antologică a trupului, ca fenomen istoric
universal.
 trupul în contextul experienței făurite a vieții de zi cu zi. Analizând toate aceste
viziuni cât și alte concepte referitoare la trup, Cookley stabilește mai multe im plicări ale
percepției noastre referitoare la trup, pornind de la concluziile sociologice și antropologice,
care ne conduc la ideea că trupul nostru ca organism și activitățile de bază reprezintă
efectul modelării culturale62.
Ca implicații ale percepției n oastre asupra trupului, cea mai evidentă este :
a) – nu putem pune la îndoială faptul că „trupul” reprezintă ,,un parametru universal
natural, invariabil și istoric al societății omenești (multitudinea de sensuri/metafore, varietăți
ale dimensiunii și stru cturii ) ”63.
Din perspectiva trupului marfă, a traficului de ființe umane, putem spune că, în
contextul unei degradări în plan politic și social, corpul devine mult mai vulnerabil, poate
ajunge un obiect ușor de manipulat, ușor de tranzacționat, pierzând rolul de simbol al

61 Sarah, Coakley, Religia și t rupul , traducere de Editura Univers, București, 2003, pp. 25 – 26.
62 Ibidem p.27. Cookley analizează evoluțiile din fenomenologia filosofică, arătând că sociologii s -au inspirat
considerabil din opera lui Foucault și Maurice Merleau – Ponty. În antropologie , în domeniul analizei interpretării
umane și a simbolismului trupului, au avut loc evoluții similare sub influența unor scriitori precum : Mary Douglas,
în lucrarea Purity and Danger (1970) și Natural Symbols (1973), Marcel Mauss în Tehnici ale corpului (1979)
privind modelarea trupului din punct de vedere cultural.
63 Sarah Cook ley, demontrează legătura strânsă dintre ordinea exterioară a lumii social – politice și echilibrul
trupului uman. Instabilitățile din cadrul trupului reflectă instabilitățile din sistemul social extins.

40
existenței umane. Această supoziție se regăsește, în analiza făcută de Cookley asupra teoriei
lui Robert Burtom în Anatomia melancoliei (1621). Acesta considera că: „în evoluția
melancoliei, instabilitățile din trup sunt doar o reflecție a maladiei generale a societății umane,
căzute în dizgrație”64. În aceleași condiții se concretizează și ideea că „ Trupul desfrânat etala
un discurs incoerent al declinului social, iar doctorului îi revenea rolul de a furniza o
interpretare a «scandalului generat de maladie» .
Referindu -ne în cadrul analizei fenomenului traficului de ființe umane la trupul
desfrânat, regăsim de cele mai multe ori dizgrația la care ajung victimele, rudele, familia,
prietenii, cunoștințele, colegii, întreaga comunitate față de astfel de cazuri în care o persoană în
mod direct sau indirect, cu voie sau „de nevoie”, ajunge la o pierdere a controlului asupra
trupului, devenit obiect al unor tranzacții. „Orice pierdere a controlului asupra trupului nostru
este stânjenitoare din punct de vedere social, implicând o pierdere a controlului asupra propriei
noastre persoane. Mutilarea trupului reprezintă principala mutilare a eului . De aici rezultă
faptul că ceremoniile legate de umilire se concentrează asupra degradării trupului prin
intermediul ritualurilor de dezgolire, lovire, despuiere (Gorfinkel, 1956) ”65.
b) – o altă implicație a percepției noastre asupra trupului este că asemănător altor
produse culturale, trupul este mai degrabă un artefact creat social decât un parametru dat pe
cale naturală.
Din ac eastă perspectivă, așa cum argumentează Cookley, trebuie să recunoaștem că
deși trupul poate fi înfăptuit din punct de vedere social, nu putem ignora fundamentarea
fiziologică, biologică și chimică a trupului în natură. Modificările și transformările în t imp
sunt evidente ca efect al îmbătrânirii. Dacă avem în vedere posibilitățile actuale determinate de
revoluția în domeniul medicinii, acest concept creează noi controverse. De asemenea „odată
cu dezvoltarea tehnologiei moderne în domeniul medical, o pers oană poate în decursul vieții,
să dobândească multe organe noi, provenite de la alte trupuri sau proteze artificiale. Acest
lucru aduce iar în prim plan o serie de probleme filozofice, cu privire la persoană, trup,
conștiință ,,în definirea eului propriu ”66.
Aceste implicații de ordin etic, moral și spiritual se regăsesc tot mai mult în cadrul
traficului cu ființe umane. Anunțurile în mass – media la mica publicitate, negocierea privind
vânzarea unor organe, relevă apariția unor noi surse de afaceri pe pi ața neagră.
Existența unor cabinete medicale dotate cu tehnologie pentru fertilizarea „in vitro”,
închirierea mamelor purtătoare de sarcină, selecția unor femei sau bărbați în scopul obținerii
materialului biologic „de înaltă calitate” în realizarea unei g ene deosebite a ființei umane,

64 Sarah , Coakley, , Religia și t rupul , Editura Unive rs, Bucureșt i, 2003, p. 28.
65 Ibidem , p. 29.
66 Ibidem , p.30.

41
clonarea, sunt noile provocări ale postmodernității în ceea ce privește ființa umană. Fabricarea
,,omului anencefal pentru «piese de schimb», ar putea șoca opinia publică. Faptul ar putea fi
interpretat și ca o limită a desac ralizării trupului uman, creație unică a lui Dumnezeu ”67.
Aparent pe termen scurt toate aceste posibilități de „susținere” a ființei umane constituie
avantaje ce țin de individ, însă consecințele de ordin social care decurg din astfel de acț iuni
sunt income nsurabile. Cu toate acestea, potrivit lui Cookley, ,,în relațiile dintre trup și religie
există o serie de teme culturale durabile. Cel puțin în Occident, trupul a fost văzut drept un
fenomen amenințător și periculos, dacă nu era controlat și reglementat co respunzător de către
procesele culturale. Trupul a fost considerat un receptaclu și un programator al pasiunilor,
dorințelor și emoțiilor iraționale de nestăpânit și turbulente”68.
Viziunea creștină asupra trupului acordă ,,un sens mai tainic privind carnalul drept
metaforă a omului căzut în păcat și respingerea irațională a lui Dumnezeu”69. Situația este
determinată de ,,intensa orientare a femeilor către elementul fizic după cum menționează Sarah
Cookley (By 1991, p.146), bărbatul era pentru femeie ce ea ce spiritul era pentru materie”70.
,,Vânzarea corpului, în ochii publicului, este o vânzare de ființă și suflet ”71.

4.2. Reprezentări sociale ale trupului feminin
Ideea conform căreia femeile sunt altfel valorizate decât bărbații, este ,,o moștenire a
iudaism ului, răspândită prin intermediul sectelor eseniene în care Împărăția Domnului impunea
supușilor săi reguli stricte în privința relațiilor sexuale”72. Sarah Coakle y, dezvoltă noțiunea de
individ independent, iscoditor și selectiv – ca idee fundamentală a gâ ndirii occidentale.
Această idee ,,a fost dezvoltată de către greci și mai mult de către marile mișcări ale
secolului al XVIII -lea, partizane ale doctrinei libertății de conștiință ”73. La sfârșitul aceleeași
perioade, când s -a nuanțat ideea de egalitate între femeie și bărbat, Mary Wollstonecraft a
impus ideea că idealurile exprimate de Rousseau trebuie extinse la ambele sexe. Ca reacție la
această idee privită ca excentritate, Horace Walpole numește femeia o ,,hienă în fustă”74. În
secolul XIX, poziția femeii în societate era încă de subordonare, ca o consecință a continuității
autorităților de tip patriarhal. Ulterior, încă de la începutul secolului al XX -lea, apariția
femeilor pe piața muncii, noul statut juridic, a dus la o schimbare de statut, cea ma i relevantă

67 Nicu, Gavriluță , Antropologie socială și culturală , Editura Polirom, Iași, 2009, p.247.
68 Sarah,Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, p. 30.
69 Ibidem , p. 31.
70 Ibidem , p. 32.
71 Sue, Scott and David, Morgan, Body matters, The Falmer Press, London, 2005, p.104.
72 Sarah, Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, p. 34.
73 Ibidem , p. 67.
74 Ibidem , p. 68.

42
fiind eliberarea din punct de vedere sexual pe fondul declinului patriarhatului. Ținând cont că
aceste viziuni negative, străvechi, referitoare la femei sunt dezvoltate în învățăturile
Apostolului Pavel, se impune ca în orice analiză sociologic ă cu privire la trup și spiritualitate
să se abordeze problema trupului femeiesc și sexualității, precum și a organizării structurale a
diviziunii muncii în societate pe bază de sex.
Revoluția democratică de la sfârșitul secolului al XIX -lea și mișcarea fe ministă au
determinat schimbări profunde ale relațiilor dintre parteneri. Dacă în trecut căsnicia punea
accent pe avere sau familie și copii, în prezent satisfacerea relațiilor intime și cariera soților
primează. „Rata tot mai ridicată a divorțurilor, căsn iciile lipsite de copii, precum și modelul
monogamiei în serie, reprezintă consecințele sociale ale acestei revoluții culturale”75.
Specificul nou comportamental aparține de societatea de larg consum, cu implicații
pentru natura trupului: „Într -o cultură sp ecifică de larg consum, trupul este declarat drept
instrument de plăceri… Cultura specifică societății de larg consum permite o etalare fără
rușine a trupului uman”76.
Accentul pus pe estetică, pe remodelarea trupului utilizând metodele și mijloacele
modern e în scopul creșterii atracției din punct de vedere sexual, reprezintă în mod clar
,,o răsturnare a tiparului tradițional creștin după care trupul carnal se subordonează
intereselor sufletului”77. Transformările profunde nu au avut loc doar în ceea ce prive ște
producția sau consumul. Schimbările radicale sunt ale caracterului propriu al agenților ce
aparțin post -modernismului. Capitalismul contemporan oferă o varietate de procese sociale
care au generat schimbări radicale nu numai asupra naturii, producției sau consumului, ci chiar
asupra caracterului agenților.
Față de aceste schimbări evident profunde în structura socialului și într -un timp relativ
scurt, Lyotard (1986) indică trecerea de la societatea modernă la cea postmodernă. Însă
,,postmodernismul, po trivit teoriei lui Cookley, este asociat cu fragmentarea diverselor lumi,
prin dispariția culturii elevate cât și a atitudinii materialiste de masă ”78. Baudrillard susține că
,,trăim într -o lume a simulării simbolice în care avem un sistem inflaționist de simboluri și
semne ”79.
Tot aceste argumente demonstrează că postmodernitatea aparține unei lumi hedoniste, o
lume a modei, a reclamelor, a televiziunii și voiajului. Fragmentarea diverselor lumi a
determinat orientarea spre o cultură globală și spre universalizarea proceselor cu lturale în

75 Sarah, Coakley , Religia și t rupul , Editura Univers, București, 2003, p. 4 0.
76 Ibidem , p. 42.
77 Ibidem , p. 43
78 Ibidem , p. 43
79 Ibidem , p. 43

43
statele naționale individuale. În această dramă socială, timpul devine un instrument de schimb
pentru plăcere, succesiunea clipelor fiind justificată pe criterii de profit: „Time is money” sau
satisfacție instinctuală „Time is pleasure”. Obsesia limitărilor spațio -temporale a dus la o
cultură a vitezei (secolul vitezei), a instantaneului virtual și a iluziei hedoniste. Biserica,
familia, nația, ierarhia, educația sunt relativizate și supuse unei terori a minorității
discriminante. Nevoia de anorm al și excepțional devine sursă de plăcere. Lipsa de timp a
societății actuale demonstrează pierderea rațiunilor adevărate ale creației, mutația valorilor
spre schimb, diversitatea informației neverificabile și în final singurătatea definitivă a omului
postmodern.

5. Hedonismul contemporan, hiperconsumul și transformarea trupului în marfă. O
perspectivă sociologic ă

După Gilles Lipovetsky80, acest om singur aparține unei noi modernități ce coincide cu
„civilizația dorinței” care s -a edificat treptat în cea de -a doua jumătate a secolului XX.
Circumscris noii religii a ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru o viață mai
bună a devenit pasiune de masă. De la primul ciclu al erei consumului de masă, al sistemului
Ford, care a introdus criteriile competitivității întreprinderilor, a mărcilor înregistrate, de la
întreprinderea orientată spre producție, s -a ajuns la un al doilea ciclu în care întreprinderea
este orientată spre piață, spre consumator. Globalizarea capitalismului, apariția piețelor
financiare, a piețelor de consum, creează o nouă societate orientată spre abundența de consum.
Noua ordine economică creează homo consumericus emancipat și imprevizibil în ceea ce
privește gusturile și cumpărăturile. De la acest tip de consumator, supus t otuși constrângerilor
poziției sale sociale, s -a trecut la un alt tip de consumator, „avid de experiențe emoționale”,
preocupat de un trai mereu mai bun, de calitate, sănătate, mărci, autenticitate, de comunicare și
de imediat (instant).
Consumul intimizat s -a substituit consumului onorific. Avem de -a face cu un cumpărător
bine informat, pretențios, infidel și liber. Agresivitatea ofertei, concurența, productivitatea,
fac ca limitele în timp și spațiu pentru consum să dispară ajungând la a treia etapă, cea a
cosmosului consumaționist, a consumului desincronizat și hiperindividualist, cel al
civilizației consumeriste orientată spre bunăstare și căutarea unei vieți cât mai bune
pentru sine și pentru ai săi. Pe lângă binefacerile acestei etape a creșterii speranței de viață,
de condiții mai bune, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau într -o stare precară este în

80 Gilles, Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, Editura Polirom, Iași, 2007 ,
pp. 20 -136

44
creștere. Lipsa banilor devine pentru mulți o problemă obsedantă, delicată. „ Oamenii se bucură
de îngrijiri medicale tot mai bune….corpul e liber, mizeria sexuală persistă. Solicitările
hedonice sunt omniprezente, dar angoasele, decepțiile, insecuritatea socială și personală cresc
și ele. Tot atâtea aspecte care fac din societatea de hiperconsum o civilizație a fericirii
parado xale”81.
Această revoluție nu poate fi disociată de noile orientări ale capitalismului, a triumfului
economiei de piață și a multiplicării la nesfârșit a nevoilor. Capitalismul de consum a preluat,
pentru a -l duce mai departe, rolul economiilor de producți e. În câteva decenii „ affluent
society” a zguduit din temelii modul de trai și moravurile, a stabilit o nouă ierarhie a
finalităților și un nou raport față de lucruri și de timp, față de ceilalți, dar și față de sine.
Circumscris noii religii, ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru un trai mai
bun, a devenit un ideal clamat la orice colț de stradă.
Hiperconsumul a determinat societatea performanței , societatea în care noile tehnologii
și rațiunea instrumentală au reușit să creeze o nouă specie antropologică. Martin Heidegger a
caracterizat modernitatea prin dispariția finalităților în beneficiul intensificării mijloacelor
tehnice sau prin principiul eficacității și productivității aplicat oricărui lucru. Pe scurt, imperiul
performanței generalizate. Dincolo de dematerializarea lumii, progresează și ceea ce am putea
numi un erotism extins polisenzualist și estetic , avid de delectări calitative și de senzații noi în
domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit ,,ascetism ” igienist, cu
atât se intensifică și o dinamică a psihologizării și a estetizării plăcerilor. În aceste condiții,
homo aestheticus s-a impus în fața lui homo consumericus . Genul consumeristului este
alimentat de factori care duc la consacrarea so cială a valorilor hedoniste și sanitare
(întreținerea propriei persoane, prezervarea sănătății, devenită obsesie) însă, pe lângă acești
factori, acționează și alții cu efecte nedorite și care de cele mai multe ori nu mai pot fi
prevenite: dezagregarea legă turilor sociale, reculul sentimentelor de apartenență la o
comunitate, sporirea incertitudinii, fragilizarea vieții profesionale și afective, slăbirea
legăturilor familiale, într-un cuvânt dificultatea de a trăi . Numărul în creștere al sinuciderilor,
creșt erea toxicomaniei, a consumului de substanțe psihotrope și a tulburărilor psihiatrice,
dezvoltarea pieții on -line, argumentează efectele nedorite ale consumului paleativ.
Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustante, c u atât
crește insatisfacția, consumerismul se dezlănțuie ca un refugiu, ca o mică aventură, care

81 Gilles, Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, Editura Polirom, Iași, 2007,
pp. 17 -30.

45
compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Homo psychologicus a devenit marele
multiplicator al lui homo consumericus.
Noile provocări ale acestei lumi consumiste, care exercită un control sistematic asupra
trupurilor și pasiunilor au dat frâu liber poftelor trupești, sexualității și dezordinii în cadrul
societății.

6. De la trupul sacru la trupul marf ă

Schimbările în structura socială a lumii occidentale evocate de Cookley au avut și au
implicații majore în practica, credința și simbolul religios. Influența misticismului feminin,
,,prăbușirea patriarhatului tradițional și evoluția patrismului modern ”82, diviziunea socială a
muncii în interioru l bisericii (conducerea clerică și membrii mireni), mișcările fundamentaliste
de la sfârșitul secolului pot fi interpretate ca reacții la incertitudinea și potențiala instabilitate a
epocii postmoderne.
Atitudinea față de trup în istoria sa a cunoscut o tr anziție de la armonizarea interioară a
trupului și controlul sexualității, la cea de atenție specială (maximă) față de stilul și forma
trupului extern. Astfel de concepte le întâlnim în viața de zi cu zi sub diferite forme, dar care
au la bază același dez nodământ. Omul a ajuns într -o etapă istorică în care grija exterioară
primează față de grija interioară. În domeniul medicinii specialiștii afirmă frecvent despre
indiferența față de riscurile unor maladii la care se supune omenirea, unele dintre acestea f iind
determinate de comportamentul specific al societății de consum.
Această schimbare de atitudine este legată de laicizarea trupului. Vechiul control
spiritual exercitat asupra pasiunilor a fost înlocuit de controalele științifice asupra familiei și
sexualității.
Este evident că, rolul bisericii și doctrinei religioase a fost preluat de practica medicală.
Însă potrivit lui Bell (1995) se arată că istoria socială a „Sfintei anorexii, reprezintă o ilustrare
vie a laicizării tulburărilor de ordin religios și transformarea lor în boală. Într -o societate de
risc (Beck,1992), datorită nesiguranței de control a persoanei și primejdiilor vieții de zi cu zi
sunt, poate, necesare forme mai detaliate și mai complicate de control și armonizare a
persoanei”83.
Dive rsitatea culturală, diversitatea stilurilor de viață, ,,fragmentarea diverselor lumi din
sfera existenței umane, specifice postmodernității face ca trupul să intre sub controlul
societății”84. Ameliorarea continuă a vieții, recreerea, nudismul, weekend -ul, frecventarea unor

82 Sarah,Coakley, Religia și t rupul , Editura Univers, București, 2003, p. 45 .
83 Ibidem , p. 45.
84 Ibidem , p. 46.

46
saloane de întreținere, de masaj, video -chatul, casele de modă, fac din trup un obiect și mij loc
de satisfacere a plăcerii. Laicizarea trupului ca efect al globalizării culturale și controlului
științific asupra trupului prin dezvoltarea biotehnologiei moderne care a facilitat reproducerea
pe cale artificială a trupului uman, apariția unor probleme de ordin social, politic și moral au
atras statul în a da sens existenței umane ; […statul modern ,,invită” la uzurparea cu
meticulozitate, da r nu în totalitate, a religiei, deoarece este din ce în ce mai preocupat cu
probleme care, prin tradiție, țin de domeniul acesteia (Robertson și Chirica, 1985. p.225). În
acest context, trupul este în mod constant văzut ca un fenomen fabricat sau făurit, c a jucărie a
spiritului societății de larg consum sau ca produs al bioingineriei ”85.
În lucrarea sa, Societatea de consum, Jean Baudrillard argumentează redescoperirea
trupului ajuns marfă: ,,…după un mileniu de puritarism, sub semnul emancipării fizice și
sexuale, ubicuitatea lui (mai ales a corpului feminin, va trebui să vedem de ce) în publicitate,
în modă, în cultura de masă – cultul igienei, dietei, terapiei de care este înconjurat, obsesia
tinereței, eleganței, virilității, feminității, întreținerea regimurilor, practicile sacrificiale care îl
au ca obiect, mitul plăcerii, care -l îmbracă – totul este astăzi dovadă că tr upul a ajuns obiect al
mântuirii . În această funcție morală și ideologică, el a înlocuit în întregime sufletul.”86.
Așa cum arată Coakley, practicile civilizației postmoderniste sunt în același timp acțiuni
care determină procesele de laicizare, de vind ecare și înregimentare. În consecință
,,postmodernitatea cuprinde două procese contradictorii: pe de o parte produc și armonizează
trupul, pe de alt ă parte, îl eliberează pentru plăcerile hedoniste ale spiritului caracteristic
societății de larg consum ”87. Această propagandă ne atenționează asupra nevoii de a salva
corpul. Se impune a preciza și clarifica diferențele culturale care s -au dezvoltat în (de)favoarea
corpului și relația în raport cu spiritualitatea, în contextual transformărilor care au loc în
postmodernitate.

7. Modernizarea și secularizarea – cauze ale desacralizării trupului

Creșterea economică, modernizarea, au antrenat procesul de ameliorare continuă a
condițiilor economico – sociale. Acest proces a determinat schimbările socialului, ale teoriilor,
paradigmelor, conceptelor. Laurence Moore88 susține că rolurile sociale, politice și cu lturale
ale religiei au fost și au rămas diferite în decursul istoriei moderne și postmoderne.
Dezvoltarea științei și adoptarea gândirii raționale de tip științific, explicațiile științifice date

85 Sarah, Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, pp. 47 – 48.
86 Jean, Baudrillard, Societatea de consum , Editura Comunicare.ro, București, 2008 p.106 .
87 Sarah, Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, p. 49.
88 Laurence, Moore, Selling God. A merican Religion in the Marketplace of Culture(1994) ; Touchdown Jeus (2003);
The Godless Constitution. A moral defense of the secular state, 2005.

47
lumii în epoca modernă, au dus la o erodare a fundamentelo r gândirii religioase. Secularizarea
ca ,,proces de diminuare a influenței sociale a religiei”89, se reflectă prin pierderea treptată a
influenței asupra tuturor domeniilor vieții sociale, care ,,încep să se desfășoare autonom după
propria logică ”90. În soc ietățile tradiționale, autoritatea religioasă era unanim recunoscută, iar
religia exercita o influență covârșitoare asupra comunității. Religia organiza timpul și stabilea
programul de activitate, religia declanșa războaie și legitima autoritatea politică.
De asemenea, religia impunea normele morale atât la nivel individual cât și la nivel
social, controla respectarea acestor norme și influența decizii. Religia era ,,indispensabilă
vieții private și vieții publice ”91. Mondializarea, avatarurile muncii, ima ginarul social,
,,transnaționalizarea” religiilor și culturilor sunt realități ale lumii moderne de astăzi. Trăim
într-o lume secularizată , adică într -o societate care încearcă să -L elimine pe Dumnezeu din
realitatea obiectivă, pentru a pune în locul său o mul. Georges Vigarello evocă apariția
,,corpului modern ”92. Atitudinea, manierele, sexualitatea, jocurile, spațiul proxim sunt
transformate. C orpul modern inspiră ,,aservire și emancipare” după cum a concluzionat
Georges Vigarello .

7.1. Factori care influențează secularizarea

Având în vedere importanța și consecințele fenomenului de secularizare se impune să
menționăm factorii care determină acest proces într -un continuu progres.
 În primul rând așa cum s -a mai precizat dezvoltarea știi nței, creșterea gradului de
educație a populației, dezvoltarea statului modern, a determinat schimbări structurale ale
subordonării și influenței vieții sociale în detrimentul religiei. ,,Societatea începe să
funcționeze fără Dumnezeu”93.
 În al doilea rând dezvoltarea diversității culturale și a pluralismuluii religios este un
factor considerat important în procesul de secularizare.
Diversitatea culturală și religioasă creează condițiile unor legături cu religii și culturi diferite
care pun subsemnul întrebării ,,existența divinității venerate ”94.Conform lui Bruce ,,atunci
când oracolul vorbea cu o singură voce, era probabil să crezi că aceea era vocea lui Dumnezeu

89 Wilson, Bryan, Religia din perspective sociologocă, Editura Trei, București, 2000 (1981), p. 96.
90 Chaves, Mark, ,,Secularization as Declining Religious Autority”, Social Fortes 72, pp. 749 -774.
91 Mălina,Voicu, România Religioasă, Editura Institutul European, Iași, 2007, pp. 9 -12.
92 Corbin, Alain, Jean, Jacques Courtine, Vigarello, Georges (coord.), Istoria corpului,volI, De la Renaștere la
Secolul Luminilor, Editura ART, București, 2008, pp.15 – 21.
93 Schlegel, Jean Luis, Legea Domnului contra libertăților oamenilor. Integrisme și fundamentalisme, Editura Runa,
București, 2005, p.42
94 Ibidem , p.13.

48
atunci când oracolul vorbește pe 20 de voci diferite, suntem tentați să ne uităm în spatele
ecranului” 95.
 Urbanizarea de asemenea diminuează influența religiei asupra vieții sociale.

7.2. Efecte ale seculariz ării

Prin acest proces accentuat de industrializare, comunitățile rurale cunosc o emancipare
a relațiilor sociale, cu mo dificări ale comporatamentului de grup specifice comunităților
tradiționale, în favoarea comportamentului individual caracterizat printr -o diminuare a
influenței și practicii religioase. Este evident că această ,,evoluție” determină independența
indivi zilor de a alege cu privire la credință. Faptul că s -a ajuns în situația ca fiecare să aleagă
ce crede și cum crede se reflectă în modul de viață actual. ,,De vreo cinzeci de ani, în țările
occidentale progresele științei și ale tehnicii au deschis posibilit ăți de confort, de transport și
de bunăstare, care n -au mai existat în istoria omenirii: ni se oferă astfel o șansă de a fi fericiți
pe care predecesorii noștri nu o aveau. Ne -am rupt de fatalismul generațiilor precedente și am
refuzat să ne resemnăm în f ața nenorocirilor ”96.
În acest context, Jean Delumeau scoate în evidență faptul că acordăm o atenție
deosebită vieții și plăcerilor lumești, îndepărtându -ne de grija pentru lumea de dincolo. Astfel,
trăim într -o iluzie a vieții eterne. Industrializarea, conform lui Inkes și Smith (1974), contribuie
la ,,dezvrăjirea lumii”.
Munca cu tehnologiile avansate îl face pe om să accepte mai ușor cauzalitatea
științifică și îl îndepărtează de gândirea tradițională, de gândirea de tip religios. Această teorie
este s usținută de Inglehart (1990) care arată că oamenii caută consistență cognitivă și au nevoie
ca viziunea lor despre lume să fie în concordanță cu experiența cotidiană, iar experiența
cotidiană este acum diferită de cea care a modelat tradiția iudeo -creștin ă.
Efectele secularizării sunt evidente la nivel societal prin procesul de diferențiere
funcțională, cât și la nivelul organizațiilor religioase și cel individual. În realitate, efectul
secularizării este tot mai profund, prin aceea că majoritatea indivizi lor aleg de pe piața
bunurilor religioase ceea ce cred că li se potrivește. Față de aceste tendințe este evident că
majoritatea nu mai țin cont de dogmele impuse de biserică.

95 Bruce, Steve, ,Modernization, Religious Diversity and Rational Choice in Eastern Europe . Religion, State and
Society 27 , 1999, p. 267.
96 Andre Comte -Sponville, Jean Delumeau, Arlette Farge, Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Editura Art,
București, 20 07, p.142.

49
Reprezentările sociale ale corpului de astăzi evidențiază un alt gen de comporta ment,
centrat pe o viziune narcisistă asupra trupului ca obiect de ritual social, în care frumusețea și
erotismul au stabilit o nouă etică a relației cu corpul.
Un studiu recent realizat de American Physical Society arată că numărul persoanelor
fără afi liere religioasă a crescut în Australia, Austria, Canada, Cehia, Finlanda, Irlanda,
Olanda, Noua Zeelandă și Elveția97. Aici oamenii se declară în mare parte atei. Se pare că
motivul principal pentru acest fenomen este modernizarea ideilor despre creștinism , Dumnezeu
și religie.

CONCLUZII

Secularizarea lumii contemporane afectează toate structurile sociale și relațiile
interumane care sunt într -o continuă degradare. Diminuarea rolului bisericii în viața socială,
scăderea încrederii în Dumnezeu, au determinat marginalizarea sentimentului religios și în
consecință abandonarea practicilor religioase și dispariția credinței (pe termen mediu si lung).

Transnaționalizarea religiilor este evidentă prin pluralitatea ofertei în materie
religioasă și situaț ia de liberă concurență pe o ,,piață” lipsită de reguli. Paradoxul religios al
societăților seculare face posibilă coabitarea ,,unui proces istoric al secularizării societăților
moderne cu dezvoltarea unei religiozități individuale mobile și modulabile, c are face loc unor
forme inedite de sociabilitate religioasă.
Pentru modernitatea târzie, pe lângă raționalizare și laicizare avem o serie de evoluții
noi: mondializarea, globalizarea, glocalizarea, emergența comunităților emoționale ,
caracteristice societă ților moderne care ne determină să regândim și să reanalizăm
dimensiunea secularizării din alt unghi sau pe alte coordonate. Cu toate acestea globalizarea
corodează identitățile religioase dar, în paralel, stimulează neașteptate recompuneri.
Revoluția teh nicilor de comunicare specifice mondializării au efect asupra creșterii
considerabile a fluxurilor de capital dincolo de frontierele naționale. Globalizarea în acest
context determină recompunerea peisajului economic și o flexibilizare accentuată a muncii .
Mondializarea produce o anumită conformitate a comportamentului în toată lumea.
Asistăm la o renaștere a naționalismelor etnice și a mișcărilor identitare, precum și la
revigorarea decomunitarizării de tip sectar, integrist sau fundamentalist. Toți aceș ti factori
(secularizarea, transnaționalizarea religiilor, modernitatea târzie, revoluția științifică ) au
contribuit la desacralizarea corpului.

97 www.bbc.co.uk/news/science/enviromment.

50

Concepțiile modernității asupra corpului uman relevă două căi aparent divergente:
 Calea neîncrederii și a elim inării corpului din cauza randamentului său
informativ redus, a fragilității, a greutății sale, a lipsei sale de rezistență. Viziunea laicizată
reprezintă corpul ca parte vulnerabilă a condiției umane, pe care tehnica și știința încearcă
remodelarea, imat erializarea, pentru a elibera omul de stânjenitoarea sa înrădăcinare în trup;
 Salvarea prin corp , grație exaltării simțurilor, modelării aspectului, obsesiei
formei, a grijii de a rămâne permanent tânăr.
Îndepărtat în mod abstract de om asemenea unui obiect, golit de caracterul său
simbolic, corpul se golește și de dimensiunea axiologică. Astfel este deposedat și de haloul său
imaginar. Cu cât corpul, privit ca virtual distinct de omul pe care -l întrupează, își pierde
valoarea morală cu atât îi crește valoarea tehnică și comercială. În aceste condiții de
schimbare a valorilor corpul uman ajunge acum, în ,,era reproductibilității sale tehnice”.
În lumea modernă confruntată cu secularizarea s -a produs o mutație culturală de mare
importanță. S -a trecut de la cultura mecanicistă și deterministă spre o cultură energetică, spre
noua cultura științifică. Pretinsa incompatibilitate dintre știință și teologie nu mai este de
actualitate.
Toate noțiunile utilizate ca transfigurare, dimensiune cosmică a mântuiri i, energii
necreate, comuniune, prezența Duhului în creație, theos -is (indumnezeire) și altele, care sunt
noțiuni păstrate cu grijă de spiritualitatea și teologia răsăriteană. Ele au pătruns în gândirea
omului nou datorită noii culturi științifice.
Proces ul de desacralizare a trupului se manifestă prin utilizarea unor ,,noi trebuințe”
care contravin moralei creștine: îndepărtarea de trupul divin, dezagregarea legăturilor sociale,
reculul sentimentelor de apartenență la o comunitate, sporirea incertitudinii , fragilizarea vieții
profesionale și afective, slăbirea legăturilor familiale, într -un cuvânt „dificultatea de a trăi”.
Sexualitatea maladivă și degradantă, susținută în special, prin mass media dar și prin mijloace
legislative, ilustrează și ea criza spi rituală contemporană. Cu toate acestea în ultima perioadă
discursul științific s -a reorientat în mod structural, în sensul că nu -L mai separă pe Dumnezeu
de lume, afirmând raționalitatea creației și chiar posibilitatea transfigurării ei.
Secularizarea și d esacralizarea trupului sunt teme de actualitate de care se preocupa
nu numai teologia, ci si alte științe sociale. Rezultatele acestor cercetări au dus la o constatare
fundamentală: crizele contemporane determină alte crize, care le justifică pe toate, și anume
criza mentală a omului modern, care suportă un intens proces de alienare. Această criză
mentală a fost provocată și este susținută de secularizare. În cuprinsul ei se înscrie și
fenomenul traficului de ființe umane.

51

Cap. II . TRAFICUL DE FIINȚE UMAN E LA NIVEL EUROPEAN

Fenomenul traficului de ființe umane a cunoscut și a parcurs mai multe etape, generate
de schimbările în plan economic, social și politic pe care le -a traversat toate statele lumii încă de
la sfârșitul celui de -al doilea război mondial când populația și teritoriul european erau ruinate
economic și social. Situația a permis aplicarea ideilor de unitate europeană pentru a ieși din
criza generală. Declarația lui Winston Churchill Leonard Spe ncer din 19 septembrie 1946, la
Universitatea din Zurich, a pus bazele unei Uniuni a Statelor Europene. Toate mișcările în plan
politic economic și militar pentru reconstrucție europeană au contribuit la formarea unor
organizații internaționale. În domeniu l prevenirii și combaterii traficului de persoane au fost
semnate și ratificate importante documente internaționale.
La data de 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a ONU, a adoptat și proclamat
Declarația Universală a Drepturilor Omului , în care la art. 1 se prevede că ,,toate ființele se
nasc libere și egale în demnitate și în drepturi…” După adoptarea Declarației, ,,Adunarea
Generală a recomandat tuturor statelor membre, să nu precupețească nici unul din mijloacelecare
le stau la îndemână…pentru pu blicarea în școli, instituții de învățământ, indiferent de statutul
politic al țărilor sau teritoriilor”98. Am considerat necesar menționarea acestui document cheie
pentru securitatea cetățenilor.
Primul document internațional de incriminare a traficului d e persoane după cel de -al
doilea război mondial a fost ,,Convenția ONU privind suprimarea traficului de persoane și a
exploatării prostituirii semenilor din 2 decembrie 1949 ”99. Pe parcurs au fost adoptate
Convenții, decizii, tratate, protocoale, care au reglementat, prevenirea traficului de persoane și
sclaviei, migrația și dreptul de azil.

1. Traficul de ființe umane. Aspecte legislative
Uniunea Europe ană situează domeniul traficului de ființe umane printre principalele
probleme la ora actuală în domeniul Justiției și Afacerilor Interne . Acest domeniu reprezintă o
prioritate cauzată de existența și dezvoltarea continuă a crimei organizate. În scopul prevenirii
traficului de ființe umane, Parlamentul European a adoptat primele rezoluții referitoare la traficul
de femei încă din 1986.

98 Declarația Universală a Drepturilor Omului , http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale .
99 Convenția pentru suprimarea traficului de persoane și a exploatării prostituirii semenilor , adoptată la data de
02 decembrie 1947 prin Rezoluția ONU nr. 317 (IV), http://www.onuinfo.ro/ documente_fundamentale.

52

La adoptarea rezoluțiilor, Parlamentul European a avut în vedere:
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , în special articolele 1, 3, 4, 5 și 6,
Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, în special articolele 4 și 5 care prevăd
interzicerea comerțului cu sclavi sub toate formele sale , Convenția ONU privind drepturile
copilului din 1989, în special articolele 1, 7, 32, 34 și 35, Protocolul facultativ din 2000 la
Convenția privind drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și
pornografia infantilă, în special articolul 3, Convenția Organizației Națiunilor Unite privind
eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor (CEDAW), Protocolul de la Pa lermo al
Organizației Națiunilor Unite, adoptat în 2000, privind prevenirea, eliminarea și pedepsirea
traficului de persoane, Convenția nr. 29 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca
forțată sau obligatorie (1930) și Convenția nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme de
exploatare a muncii copilului, Conferință mondială privind femeile, organizată la Beijing în
septembrie 1995, Convenția europeană privind drepturile omului și biomedicina, adoptată în
1997, Protocolul adițional din 200 2 la aceasta privind transplantul de organe și țesuturi de
origine umană, Orientările UNICEF privind protecția drepturilor copiilor victime ale traficului
de persoane (2003), Convenția Consiliului Europei din 2005, Raportul Consiliului Europei din
2005 pri vind situația criminalității organizate, Recomandarea Consiliului Europei 1611/2003
privind traficul de organe în Europa, Decizia -cadru a Consiliului nr. 2002/629/JAI din 19 iulie
2002 privind combaterea traficului de persoane, Directiva 2004/81/CE a Consi liului din 29
aprilie 2004 privind dreptul de ședere al victimelor traficului de ființe umane, Raportul Comisiei
către Consiliu și Parlamentul European elaborat în temeiul articolului 10 din Decizia -cadru a
Consiliului din 19 iulie 2002, Comunicarea Comisi ei din 18 octombrie 2005 intitulată
„Combaterea traficului de persoane – abordare integrată și propuneri privind un plan de măsuri”,
Evaluarea și monitorizarea punerii în aplicare a Planului UE privind cele mai bune practici,
normele și procedurile pentru combaterea și prevenirea traficului de persoane” (COM(2008)657
final) al comisiei U.E. , cat și rapoarte privind evoluția traficului de ființe umane în Europa.
Precizăm că, Parlamentul Europe an invită Consiliul și Comisia U niunii Europene să
adopte anumite măsuri pe care le consideră necesare în scopul eficientizării luptei împotriva
traficului de persoane cu accent pe protecția traficului de copii și femei, victime ale exploatării
sub toate formele. De asemenea, solicită im plementarea măsurilor de prevenire și protecție
socială. Solicită celor două instituții ,,dezvoltarea unui model comun la nivelul UE pentru
colectarea și colaționarea datelor privind toate aspectele traficului de persoane, inclusiv privind

53
vârsta și genul , care să fie utilizat de statele membre și de țările terțe, respectând în același timp
legislația relevantă cu privire la protecția datelor și drepturile persoanei vizate ”100
Conform aquis -ului comunitar stabilit de U.E. recomandările și opiniile nu a u cara cter
obligatoriu și nu stabilesc drepturi sau obligații pentru statele membre, însă regulamentele și
directivele sunt obligatorii.
Ca instrumente legislative, cel mai important în domeniul traficului de ființe umane, este
articolul 29 din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), care are ca obiectiv protecția
cetățenilor prin ,,cooperarea polițienească și judiciară “101
Din punct de vedere legislativ, Decizia Cadru a Consiliului102 și Directiva Consiliului din
2004 , clarifică măsurile legale, necesare pentru c ombaterea traficului de ființe umane și permisul
de rezidență temporară pentru victimele traficului103.
O altă decizie importantă se referă la combaterea traficului de copii și a pornografiei
infantile, respectiv Decizia Cadru a Consiliului din 2003104.
În dom eniul traficului de persoane România a semnat și ratificat cele mai importante
documente internaționale referitoare la traficul de ființe umane. Legea nr. 678/2001 cu
modificările și completările ulterioare, privind prevenirea și combaterea traficului de p ersoane, a
fost p rimul act normativ din dreptul intern care abordează traficul de ființe umane ca formă
distinctă de criminalitate și care incriminează activitățile susceptibile de a contribui la realizarea lui.
Legea definește termenii și expresiile utilizate, dispoziții care privesc prevenirea traficului
de persoane, indicarea instituțiilor responsabile în acest segment, norme de incriminare a unor
infracțiuni aflate în legătură cu traficul de persoane, dispoziții speciale privind normele penale și
dispoziții privind protecția și asistența victimelor traficului de persoane.
Până în anul 200 1, România a semnat următoarele tratate și convenții internaționale:
 Protocolul pentru modificarea Convenției de la Geneva privind reprimarea traficului de femei
și copii și al Convenției de la Geneva privind reprimarea traficului de femei peste vârsta de
18 ani;
 Convenția ONU pentru suprimarea traficului de persoane și exploatarea prostituției altora:
 Protocolul final al Con venției privind reprimarea traficului de persoane și a exploatării
prostituției altora : 21.03.1950;
 Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 20.11.1989.

100 Parlamentul European , Egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană , (2011/2244INI)
http://www.europarl.europa.eu
101 Gheorgh iță Mateuț, Traficul de ființe umane , Alternative Sociale, Iași, p. 190
102 JO L 203 din 01.08.2002, p.1.
103 JO L 261 din 06.08.2004, p.19.
104 JO L 13/2003

54
 Convenția de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției
internaționale din 29.05.1993, ratificat prin Legea 84/1994
 Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate : 15.11.2000, ratificat prin
Legea 565/2000;
 Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în
special a femeilor și copiilor, adițional la Convenția ONU împotriva criminalității
transnaționale organizate: 15.11.2000, ratificat prin Legea 565/2002;
 Protocol împotriva traficului de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare , adițional la
Conve nția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate:
 Protocolul facultativ al Convenției cu privire la drepturile copilului, privind vânzarea de
copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă: 25.09.2001, ratificat prin Legea 470/2001;
 Conven ția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 182/1999 privind interzicerea
celor mai grave forme de muncă a copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor,
adoptată la cea de -a 87-a sesiune a Conferinței Generale a OIM la Geneva: 17 iunie 19 99,
ratificat prin Legea 203/2000;
 Rezoluția Parlamentului European privind pornografia: 17.12.1993;
 Acțiuni comune adoptate de către Consiliul Uniunii Europene privind combaterea traficului
de ființe umane și exploatării sexuale a copiilor: 24.02.1997;
 Decizia Consiliului Uniunii Europene privind comple tarea definiției crimei numite ,, trafic de
ființe umane”, în anexa Convenției Europene, Consiliul UE nr. 1999/C/26/: 05.12.1998;

2. Defini ții juridice și forme de sancționare ale traficului de ființe umane
Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de ființe umane, în special
a femeilor și copiilor, adițional la Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale
organizate, definește în art. 3 pct. a traficul de persoane ca fiind:
„recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin
amenințare sau prin recurgere la forță sau la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă,
înșelăciune, abuz de autoritate sau prin oferta sau acceptarea de plăți sau ava ntaje pentru a obține
consimțământul unei persoane având autoritatea asupra alteia în scopul exploatării. Exploatarea
conține, cel puțin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare
sexuală, munca sau serviciile forțate, s clavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau
prelevarea de organe ”.

55
România a adoptat Legea 678/2001105, în conformitate cu recomandările UE. Ulterior
legea a fost armonizată, conform deciziilor cadru ale Parlamentului European , prin adoptarea
unor amendamente prevăzute de OUG 143/2002106, Legea nr.39/2003107 privind prevenirea și
combaterea criminalității organizate și prin O.U.G. nr. 79/2005 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traf icului de persoane.
Potrivit prevederilor Legii nr. 678/2001 definițiile trafic ului de persoane și pedepsele
prevăzute în funcție de gravitate sunt date de articolele 12, pct. 1,2, 3, și art 13, după cum rmează:
Art.12
(1) Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea,
cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere,
prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane
de a se apăra sau de a -și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori
de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și
interzicerea unor drepturi.
(2) Traficul de persoane săvârșit în una dintre următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății;
c) de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu
închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare
dela 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 13:
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în
scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu
închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

105 M.Of . nr. 629 din 19 iulie 2005 .
106 M.Of . nr. 804 din 21ianuarie 2003 .
107 M.Of . nr. 50 din 05noiembrie 2002 .

56
3. Libera circulație și traficul de ființe umane
Politica de aderare a României la Uniunea Europeană, a determinat ca guvernele post –
decembriste, să accelereze ritmul reformelor economice și instituționale. Strategia națională de
aderare a țării noastre la U E , Snagov/1995 a trasat măsurile procedurale și acțiunile ce urmau
a fi întreprinse de România la niv el comunitar. După negocierile de aderare începute în anul
2005, capitolul referitor la libera circulație a persoanelor, a început sa fie negociat, la Bruxelles,
începând cu anul 2002 în cadrul primei Conferințe de Aderare.
Libera circulație a persoanelor a fost prevăzută, încă din anul 1957, urmare Tratatului de la
Roma. Tratatul prevedea: ,,eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei
circulații a persoanelor, serviciilor și capitalului ” La nivelul Comunității Europene libera
circula ție a persoanelor a fost limitată până la adoptarea Actului Unic European din 1987, când
libera circulație a devenit una dintre cele patru libertăți fundamentale ale Pieței Interne ( libera
circulație a produselor, libera circulație a serviciilor și libera circulație a capitalurilor ). Libera
circulație a persoanelor în spațiul european, a fost condiționată de necesitatea asigurării unui
nivel ridicat de securitate și justiție. Aceste două condiții au fost rezolvate prin adoptarea de
către o parte dintre s tatele Comunității Europene a Convenției de Implementare a Acordului
Schengen iunie 1990, dar care a fost pus în aplicare la 26 martie 1995, după ce statele semnatare
au îndeplinit condițiile de liberă circulație a persoanelor.
Având în vedere dreptul cetă țenilor la muncă Carta Drepturilor Fundamentale , ale
omului prevede (conform art. 15 ali.1) dreptul oricărui cetățean al Uniunii Europene de a avea
libertatea de a căuta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii în orice stat
memb ru. În același articol, alin. 3, dispune ca rezidenții țărilor părți, care sunt autorizați să
muncească pe teritoriul statelor membre, au dreptul la condiții de muncă echivalente cu acelea
de care beneficiază cetățenii Uniunii. Implementarea Convenției Sch engen , are ca scop
eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, cu condiția de a întări
controalele la frontierele externe. În domeniul vizelor pentru a intra în spațiul comunitar,
Regulamentul Consiliului nr. 539/2001 CE, fixeaz a lista țărilor terțe ai caror resortisanți sunt
obligați să obțină viză pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Prin Directiva
Consiliului 2001/40 CE , s-a reglementat cadrul legal privind recunoașterea reciprocă a deciziilor
de îndepartare a rezidenților statelor terțe. În acest domeniu, al liberei circulații, România a
realizat progrese semnificative în alinierea la politica de vize a UE, conform Norm elor
metodologice de implementare a Legii privind regimul străinilor nr. 123/2001 (Hotarârea
Guvernului nr. 476/2001 ). Din luna ianuarie 20 07, cetățenii României beneficiază de libera
circulație în toate statele membre. Începând din acest an, traficul de p ersoane a înregistrat noi
moduri de manifestare a traficului de ființe umane.

57
4. Traficul de ființe umane ca fenomen la nivel european
Traficul de persoane, sub toate formele de manifestare, reprezintă o încălcare a
drepturilor fundamentale ale omului. D at fiind că afectează grupurile vulnerabile, îndeosebi
femeile și copiii, Uniunea Europeană și-a definit acțiunile în jurul obiectivelor care vizează
protecția acestor grupuri prevenirea și combaterea fenomenului, în special prin consolidarea
cooperării și a coordonării între autoritățile polițienești și judiciare din statele membre. Acțiunile
UE au fost și sunt concepute să protejeze victimele traficului de persoane, se bazează pe
instrumente care definesc obiectivele și prioritățile la nivelul tuturor st atelor U.E., fiind
integrate într -un context mai larg de protecție împotriva violenței, a turismului sexual și a
pornografiei infantile. Conștientizarea fenomenului crimei organizate, asemenea unei
amenințări crescânde la adresa securității și ordinii gene rale, naționale și internaționale, reclamă
atenția și efortul concentrat al tuturor statelor care trebuie să găsească soluții optime de
cooperare și alocare a mijloacelor și resurselor necesare pentru a o putea preveni și combate
eficient.
În acest scop a u fost încheiate acorduri și înțelegeri de cooperare cu un accent deosebit pe
realizarea unei colaborări cât mai operative, în principal prin instituirea unor căi și canale de
schimb de informații și de date operative, care să permită contracararea rapidă și eficientă a
acestor activități ilicite. Statele membre ale Uniunii Europene și cele candidate la aderare
reprezentând principalii vectori ai luptei împotriva criminalității, fiind puternic angajate din
punct de vedere logistic, operațional și financiar în combaterea acestui flagel au pus bazele
pentru cooperarea polițienească europeană.
Traficul de ființe umane este interzis în mod expres de Carta Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene, iar U.E a făcut din lupta împotriva acestui fenomen o prior itate conform
Programului Stockholm. Conform Directivei 2011/36UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 05 aprilie 2011, privind prevenirea traficului de ființe umane și lupta împotriva
acestui fenomen și de protecție a victimelor, traficul de ființe umane este considerat unul dintre
cele mai grave infracțiuni din lume. Este o încălcare a drepturilor omului și o formă modernă
de sclavie. Potrivit noii directive se consideră infracțiune care intră sub incidența traficului de
ființe umane: exploatarea prostituției sau alte forme de exploatare sexuală, muncă forța tă sau
servicii (cerșetorie, sclavie, practici similare sclaviei, servitute, exploatarea pentru activități
criminale, prelevarea de organe). Modul de operare constă într -o înșelăciune sau constrângere a
unei persoane (amenințare, folosirea forței, răpire, fraudă), chiar dacă și -ar fi dat și
consimțământul.

58
De la Consiliul European de la Tampere din 1999108, politica în domeniul justiției
afacerilor interne se dezvoltă în cadrul unui program general109 respectiv al Programului Haga ,
adoptat în Consiliul European din iunie 2004. Programul Haga conține 3 direcții principale de
acțiune: ,,întărirea libertății ”110, ,,întărirea siguranței ”111 și ,,îmbunătățirea actului de justiție ”112.
Programul Haga are în vedere și relațiile externe ale U.E. Astfel este avută în vedere o strategie
care să acopere toate aspectele externe ale politicii U.E. referitoare la libertate, securitate și
justiție, pe baza măsurilor întreprinse în cadrul acestui program și în referire la strategia de
securitate a U.E. O atenție specială este acordată relațiilor speciale cu S.U.A., Rusia și zona
Balcanică. Ideea de spațiu european fără frontiere apare pentru prima dată în Tratatul
Comunității Europene și în Actul Unic European, care prevăd o piață internă pe un spațiu făr ă
frontiere.
Dinamica diversificată și complexă la nivelul U.E a traficului de ființe umane și a
abuzurilor sexuale asupra copiilor, a determinat reacția fermă a Comisiei Europene în adaptarea
de noi măsuri, care să înăsprească normele privind combaterea traficului de persoane și a
exploatării sexuale a copiilor. Unii autori113 susțin că organizațiile criminale acționează prioritar
în domeniul afacerilor, orientându -se spre obținerea rapidă de profituri mari și că în acest scop
ele își diversifică continuu a ctivitățile infracționale, se preocupă de obținerea controlului asupra
anumitor activități economice (concesiuni, autorizații, adjudecări de servicii publice etc.),
angajându -se frecvent în activități de manipulare a opiniei publice, de fraudare a alegeril or și de
penetrare a structurilor de putere economică și de conducere a sindicatelor.
Organizația Internațională pentru Migrație estimează la 500.000 numărul de victime,
număr tot mai mare, care provin din Europa Centrală și de Est și Comunitatea Statelor
Independente. De la prima comunicare a Comisiei Europene din 20 noiembrie 1996 către
Consiliul și Parlamentul European privind traficul de femei în scopul exploatării sexuale și a
măsurilor luate în asociere cu țările terțe și cu organizațiile specializa te, deși s -au realizat
progrese deosebite în materie de cooperare europeană și internațională, problema traficului de
ființe umane continuă să se dezvolte, motivat de faptul că măsurile dispuse până în prezent nu

108 Concluziile președinției finlandeze a Consiliului European de la Tampere din octombrie 1999, primul de acest fel consacrat
exclusiv libertății, justiției și afacerilor interne, au constituit așa numi tul „Program de la Tampere”.
109 Au fost puse bazele unei politici comune în domeniul migrației și azilului, a fost pregătită armonizarea controalelor la
frontiere, a fost îmbunătățită cooperarea polițienească iar activitatea de bază pentru cooperarea judici ară pe baza recunoașterii
reciproce a hotărârilor și deciziilor judiciare a avansat mult, fiind finalizată prin elaborarea mandatului european de arest are.
110 Cetățenia uniunii.
111 Îmbunătățirea schimbului de informații; terorism, cooperare polițienească, managementul crizei în cadrul U.E. cu efecte
transfrontaliere, cooperare operativă, prevenirea criminalității, strategia europeană privind drogurile.
112 Cooperarea judiciară în mate rie penală; recunoaștere reciprocă: Eurojust Cooperare judecătorească în materie civilă.
113 Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate , New York, 15 noiembrie, 2000 (România a
ratificat această Convenție prin legea 565/200 2); Ion, Pitulescu, ,,Al treilea război mondial, Crima organizată” , Editura Național,
București, 1996; J. Ziegler, ,,Seniorii crimei organizate secrete contra democrației”, Editura Antet, București, 1998, Damian,
Miclea, ,,Cunoașterea crimei organizate”, Editura Pygmalion, Ploiești, 2001.

59
au îmbunătățit semnificativ situația. Pe fondul unei crize economice mondiale din ce în ce mai
acute, traficul de persoane rămâne o sursă extrem de profitabilă pentru majoritatea tuturor
traficanților care s -au profesionalizat. Traficul de persoane reprezintă un segment important al
criminalități i organizate care reprezintă o amenințare pentru cetățenii europeni, întreprinderi,
instituții de stat și a economiei în ansamblu. Gravitatea fenomenului este că afectează de regulă
cetățenii vulnerabili. Situația economică precară și poziția socială defav orizată, stigmatizarea și
marginalizarea unor categorii de persoane vulnerabile, încurajează rețelele criminale pentru a -și
extinde ariile de acțiune peste frontiere.
Cele mai multe rețele de infracționalitate transfrontalieră își au cartierul general în afara
U.E, însă au început să se dezvolte rețele și în interior, în special odată cu extinderea Uniunii
către estul Europei. Organizațiile criminale implicate în traficul de femei sunt adesea legate de
alte forme de criminalitate, cum ar fi spălarea bani lor și crearea de companii -paravan. În acest
context ,,normele actuale ar urma să fie aduse la zi încurajând statele membre să îi urmărească
în justiție pe cetățenii europeni care săvârșesc infracțiuni în alte țări să recurgă la metode mai
aspre de investi gare a cazurilor de crimă organizată, cum ar fi cele de ascultare a telefoanelor.
Reglementările propuse urmăresc aplicare a unitară a legislației europene pe teritoriul U .E în
scopul unei protecții mai bune a victimelor.
Evoluția criminalității organizate a traficului de persoane se reflectă și în dezvoltarea de
agenții specializate ale U.E, respectiv a EUROPOL, EUROJUST și CEPOL. ,,În acest sens, U.E
se adaptează continuu răspunsului în privința complexității crescânde a situației.” Conform unui
raport al directorului general Home Affairs pentru politici de crimă organizată și trafic de ființe
umane din cadrul Uniunea Europene, arată că prevenirea și combaterea tuturor formelor de
sclavie umană este o prioritate pentru Uniunea Europeană. Prin urmare, Comi sia a propus noi
reguli pentru acțiuni mai dure împotriva criminalilor pentru abuz sexual asupra copiilor și a
traficului, precum și o mai bună asistență pentru victime.
Ca element de noutate, îl reprezintă atenția acordată de U.E asupra criminalității
informatice, cum ar fi: furtul de identitate on -line sau de abuz asupra copilului în același mod
care evoluează rapid pe fondul dezvoltării tehnologice și a comunicării cu ajutorul internetului
și rețelelor de sociali zare (Facebook, Messenger etc.) . Astfel, răspunsurile U.E la astfel de
infracțiuni sunt la fel de inovatoare și flexibile, variind de la suportul tehnic pentru Cyber –
investigații, formarea profesională a poliției, măsuri legislative, până la confiscarea banilor
proveniți din astfel de infracțiuni . Ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției a
fost un pas în direcția unei co erențe la nivelul politicii U.E . împotriva acestui flagel. Utilizarea
mai frecventă a unei echipe comune de anchetă este o altă acțiune stabilită a se dezvolta în
strategia de coopera re eficientă între statele U.E. Obiectivul Comisiei U.E în domeniul

60
prevenirii și combaterii criminalității organizate este de a asista statele U.E în lupta împotriva
criminalității organizate mult mai eficient. Acțiunile U.E se exti nd de la prevenirea criminalității
la aplicarea legii și se bazează pe instrumente diverse, respectiv colectarea unor statistici fiabile,
finanțarea de proiecte europene sau rețele de specialitate. Crimei organizate moderne îi este
necesară o abordare mult i – disciplinară. Conform strategiei de acțiune, U.E a elaborat așa
numita ,,abordare de administrație”, ce reprezintă o combinație de instrumente la nivel
administrative, pentru a preveni infiltrarea crimei organizate din sectorul public în zone cheie
ale administrației publice.
Astfel de măsuri sunt aplicate în unele state ale U.E care sunt destul de avansate în ceea ce
privește ,,abordarea de administrație”, însă alte state abia au descoperit. În acest scop, U.E a
dezvoltat o rețea informală pentru schi mbul de bune practici.

5. Aspecte legislative europene. Studii de caz: Marea Britanie, Olanda, Germania

Criminalitatea organizată este o amenințare pentru cetățenii europeni, întreprinderi,
instituții de stat precum și a economiei în ansamblu. Infractorii nu au frontiere, ei acționează din
orice colț al lumii, având la îndemână cele mai moderne mijloace de comunicare. Conform
Organizației Internaționale a Muncii, numărul persoanelor traficate anual se ridică la circa 2,5
milioane, majoritatea fiind femei ș i copii. Circa 500.000 dintre ei sunt din Europa.
Uniunea Europeană se adaptează continuu, ca răspuns la complexitatea crescândă a
situației privind traficul de ființe umane. Acest lucru se reflectă și în dezvoltarea de agenții
specializate ale UE, cum ar fi Europol, Eurojust și CEPOL. Potrivit Europol, traficul de ființe
umane, este una dintre cele mai profitabile activități de criminalitate organizată din UE. În jur
,,de 250.000 de femei si copii din Europa de Est și fosta Uniune Sovietică sunt transport ați în
fiecare an către alte țări, putând ajunge chiar și în Statele Unite ”114.

5.1. Traficul de ființe umane în M. Britanie

5.1.1. Generalități privind traficul de ființe umane în perioada 2003 – 2010.
Regatul Unit (Marea Britanie) este o țară de destinație pentru bărbați, femei și copii,
victime ale traficului de ființe umane, în principal din Africa, Asia și Europa de Est, care sunt
supuse traficului de persoane respectiv, prostituție și muncă forțată , inclusiv aservirea
domestică. Unii copii din Marea Britanie sunt traficați intern în scopul prostituției, iar minorii

114 http://www.euractiv.ro/uniunea -europeana/11294/Dosar -Traficul -de-persoane -UE-lupta -cu-un-flagel -ce-aduce –
profituri -uriase.html . accesat la 12.03.2012.

61
străini, neînsoțiți, continuă să fie obligați să cerșească sau să fure. Lucrătorii migranți sunt
supuși la muncă forțată în agricultură, construcții, industria alimentară și servicii domestice.
Copiii, cea mai mare parte din Vietnam și China, continuă să fie supuși la servitutea pentru
datorii de către bandele vietnameze ale crimei organizate, pentru muncă forțată în ferme de
canabis. Rap oartele continuă să indice o problemă la scară largă în Scoția, unde nu s -au luat
măsuri legale față de traficanți. Migranții sunt de regulă vulnerabili la exploatare în activități de
construcții, activități hoteliere, și în sectoarele serviciilor casn ice. În unele cazuri, pașapoartele
lucrătorilor sunt ,,confiscate” de angajatori sub pretextul unor datorii în scopul obținerii
,,dreptului” de servitute asupra acestora . Guvernul Regatului Unit respectă în totalitate
standardele minime pentru elimina rea traficului de ființe umane. Experții locali și observatorii,
au scos în evidență progresele înregistrate însă, se precizează că ,,eforturile în domeniul
prevenirii și combaterii traficului de ființe umane sunt încă insuficiente și inconsistente
îndeo sebi a celor de protecție a victimelor traficului de persoane în Regatul Unit ”115.
Evoluția traficului de ființe umane în M.Britanie în perioada 2003 – 2011

Naționalitatea Referințe
la
31/03/11 Decizie. Motive rezonabile RG
(investigații) Decizie. Motive CG
concludente (confirmare)
Exami
-nare Retra
s RG în
așteptar
e RG
negati
v Decizi
e
poziti
vă Exami
nare Retr
as CG
decizie
negativă CG
Decizie
negativă CG
pozi
tiv
Nigeria 262 1 3 21 115 122 5 0 31 35 51
China 167 1 4 7 77 78 4 0 5 44 25
Vietnam 145 5 3 9 34 94 20 3 23 19 29
Romania 77 1 6 0 4 66 2 0 0 5 59
Czech
Republic 68 0 9 0 2 57 3 0 0 3 51
Slovakia 59 0 3 0 4 52 3 0 0 8 41
United
Kingdom 52 0 1 0 2 49 0 0 0 4 45
Uganda 50 0 1 4 16 29 0 1 9 6 13
India 40 0 0 3 8 29 1 0 14 8 6
Albania 34 0 2 2 12 18 0 1 4 2 11
Total 954 8 32 46 274 594 38 5 86 134 331

Tabel nr. 1. Situația traficului de ființe umane în M. Britanie la 31.03.2011.
SURSA: MNR. 2009 to 31.03.2011.

115 Secțiunea 57: Traficul în Regatul Unit în scopul exploatării sexuale (Tier 1) Despre prevenire și combatere în
Marea Britanie .

62

Grafic nr. 1. Reprezentare grafică a traficului de ființe umane pe naționalități în M. Britanie
conform tabelului nr.1. SURSA: MNR. The Referral Mechanis during the first 24 months of
operation from 1 st Aprilie 2009 to 31.03.2011 (tabel nr.1).

Naționalitate Referințe
31/03/11 Decizie. Motive rezonabile RG
(investigații) Decizie. Motive CG concludente
(confirmare) CG
Decizie
pozitivă Exami –
nare Retras RG
în
așteptare RG
negativ Decizie
pozitivă Exami –
nare Retras CG
decizie
negativă CG
Decizie
negativă
Vietnam 107 4 2 7 20 74 17 3 16 13 25
Nigeria 48 1 2 5 9 31 3 0 4 7 17
China 45 1 1 4 10 29 2 0 3 17 7
UK 38 0 1 0 2 35 0 0 0 2 33
Romania 25 0 2 0 2 21 0 0 0 3 18
Total 263 6 8 16 43 190 22 3 23 42 100

Tabel nr.2. Situația traficului de ființe umane în M. Britanie la 31.03.2011.
SURSA:(MNR). The Referral Mechanis during the first 24 months of operation from 1 st Aprilie
2009 to 31.03.2011.

954
262
167 145
77 68 59 52 50 40 34
020040060080010001200
Total Nigeria China Vietnam Romania Czech
RepublicSlovakia United
KingdomUganda India AlbaniaReferințe la 31.03.2011

63

Grafic nr.2. Primele 5 țări top privind traficul de fi ințe umane în M. Britanie la 31.03.2011
SURSA:(MNR). The Referral Mechanis during the first 24 months of operation from 1 st Aprilie
2009 to 31.03.2011.

Gen

Referințe
31/03/11

Decizie. Motive rezonabile RG
(investigații) Decizie. Motive CG
concludente (confirmare) CG
Decizie
pozitivă
Exami –
nare Retras
RG în
Așteptare
RG
negativ
Decizie
pozitiv
ă Exami
-nare Retras CG
decizie
negativă CG
decizie
negativă CG
Decizie
pozitivă
Femei 1066 4 28 51 359 624 20 3 96 171 334
Bărbați 415 5 26 21 91 272 24 3 39 43 163
Total 1481 9 54 72 450 896 44 6 133 214 497

Tabel nr.3. Procentul femei/bărbați implicați în traficul de ființe umane în M. Britanie la
31.03.11 SURSA: (MNR) The Referral Mechanis during the first 24 months of operation from 1
st Aprilie 2009 to 31.03.2011.

Grafic nr.3. Reprezentare grafică a procentului femei/bărbați implicați în traficul de ființe
umane în M. Britanie la 31.03.2011. Sursa: Ta belul nr.3 privind procentul femei/bărbați.
263
107
48 45 38 25
050100150200250300
Total Vietnam Nigeria China UK RomaniaReferințe la 31.03.11
Feminin
72% Masculin
28% Feminin
Masculin

64
Tipul de
exploatare
Referin țe
la
31/03/11 Decizie. Motive rezonabile RG
(investigații) Decizie. Motive CG
concludente (confirmare) CG
Decizie
pozitivă
Exami –
nare
Retras
RG
în
așteptare
RG
negativ
Decizie
pozitivă
Exami –
nare Retras
CG
decizie
negativă
CG
Decizie
negativă

Exploatare
Sexuală 506 0 14 24 193 275 8 3 46 79 139
Exploatare
prin
muncă 331 2 26 2 63 238 11 0 24 36 167
Servitute 201 1 2 12 71 115 3 0 26 39 47
Alte forme 53 0 2 2 42 7 0 0 2 2 3
Total 1091 3 44 40 369 635 22 3 98 156 356

Tabel nr. 4. Situația formelor de exploatare a persoanelor în M. Britanie la 31.03.11
SURSA: ( MNR). The Referral Mechanis during the first 24 months of operation from 1 st
Aprilie 2009 to 31.03.2011.

Grafic nr. 4. Reprezentare grafică a procentului formelor de exploatare a persoanelor în cadrul
traficului de ființe umane în M. Britanie la 31.03.2011. SURSA: Tabel nr.4/Referat.

Exploatare
sexuala
46%
Exploatare prin
munca
30% Servitute
19% Alte forme
5%
Exploatare sexuala
Exploatare prin munca
Servitute
Alte forme

65

Categorii
de
vârstă
Referințe
la
31/03/11
Decizie. Motive rezonabile RG
(investigații) Decizie. Motive CG
concludente (confirmare) CG
decizie
pozitivă Exami –
nare Retras RG
în
așteptare RG
Negativ
Decizie
pozitivă Exami –
nare Retras CG
decizie
negativă CG
Decizie
negativă
18 – 20 140 0 3 2 44 91 4 0 12 16 59
21 – 30 528 2 17 22 198 289 6 2 35 88 158
31 – 40 263 0 13 11 91 148 8 1 35 25 79
41 – 50 96 0 7 2 22 65 4 0 8 12 41
Over 50 36 1 4 1 5 25 0 0 2 9 14
Alte
vârste
(adulți) 28 0 0 2 9 17 0 0 6 6 5
Total 1091 3 44 40 369 635 22 3 98 156 356

Tabel nr.5. Situația persoanelor traficate pe categorii de vârstă în M. Britanie la 31.03.11.
SURSA: The Referral Mechanis during the first 24 months of operation from 1 st Aprilie 2009
to 31.03.2011(MNR).

Grafic nr.5. Reprezentare grafică după categoriile de vârstă a persoanelor cu risc privind
traficul de ființe umane în M. Britanie la 31.03.2011. SURSA:Tabelul nr.5(MNR).

5.1.2. Măsuri anti -trafic dispuse de Guvernul din M. Britanie

Guvernul Regatului Unit respectă în totalitate standardele minime pentru eliminarea
traficului, sens în care a continuat să ia măsurile necesare pentru a avea un răspuns centrat pe
victimă și a instituit reforme pentru a reflecta importanța p revenirii traficului de ființe umane la
nivel național. Cu toate aceste eforturi experți locali și observatori, au atras atenția că eforturile
în acest domeniu sunt insuficiente și inconsistente, îndeosebi în ceea ce privește protecția
victimelor traficulu i de persoane în Marea Britanie. Unii experți au criticat rolul Agenției de
Frontieră din Regatul Unit, care nu s -a axat suficient în materie de imigrare privind 0100200300400500600
Age18-20
21-30
31-40
41-50
Over 50
Age unknown (adult)

66
identificarea, protejarea și sprijinirea victimelor traficului de ființe umane. Cu toate aces te în
perioada de raportare, guvernul a intensificat eforturile de formare profesională pentru a
îmbunătăți răspunsul autorităților naționale și locale în activități de prevenire și combatere.
Marea Britanie interzice toate formele de trafic prin legislați a din 2003 privind exploatarea
sexuală. Din anul 2004, în materie de azil, legea privind imigrația, prevede pedepse de maxim
10 și 14 ani, deși aceste limite sunt mai puțin severe decât cele prevăzute pentru infracțiunea de
viol. În decembrie 2009 guvernul a adoptat o lege a Justiției prin care, incriminează sclavia în
mod explicit, ca răspuns la tendințele de amplificare a migrației, în scopul servituții
involuntare. Legea a fost necesară pentru a clarifica procedurile și modul de dispunere a
măsurilor de pedepsire a traficului întrucât pentru aplicare legilor traficului din 2003 și 2004,
autoritățile trebuiau să dovedească intenția de trafic în mod dublu (existența acțiunii de transport
cât și exploatarea victimelor înainte de a ajunge in Marea Britanie) .
Pentru comunitățile de romi din Marea Britanie și România, s -au depus eforturi concertate
de aplicare a legii, ceea ce a dus la reușita unor investigații și condamnarea traficanților de
copii pentru prima dată în luna octombrie 2009. Guvernul a rapor tat condamnarea a 31
infractori implicați în trafic de persoane prin exploatare sexuală și a condamnat doi infractori
pentru muncă forțată în materie de azil și imigrare. Măsurile dispuse au determinat o creștere în
2009 cu peste 23 de condamnări față de anul 2008. Durata medie a pedepselor aplicate
traficanților a fost de 4,4 ani. În ciuda eforturilor de lobby pentru a preveni dizolvarea unității
anti-trafic Metropolitan Police, aceasta a fost închisă la sfârșitul anului 2009, invocându -se lipsa
de fin anțare. Pentru continuitate și expertiză guvernul britanic a sprijinit structurile poliției cu
specialiști de la alte agenții. În aprilie 2009, Marea Britanie a inițiat un Mecanism Național de
Referire (MNR), care a prevăzut includerea unei perioade de 45 de zile de reflecție victimelor
traficului de persoane pentru a beneficia de consiliere, protecție și adăpost.
Prin această măsură Marea Britanie și -a îmbunătățit capacitatea de a identifica și
proteja victimele. MNR a identificat 527 victime ale traficului în perioada aprilie – decembrie
2009. S -au alocat fonduri semnificative pentru adăposturile specializate destinate victimelor
traficului de femei adulte. Au fost atribuite 5.7 milioane dolari pent ru o perioadă de doi ani
2009 – 2011 având ca grup țintă femeile supuse la aservirea domestică involuntară.
Condițiile pentru asigurarea dreptului la adăpost a victimelor traficului de persoane
stabilite sunt: vârsta peste 18 ani; persoanele să fi fost i mplicate în prostituție sau sclavia
domestică în Regatul Unit în ultimele trei luni de la sesizare; victimele să fie dispuse la
cooperare în cadrul urmăririi penale a traficanților și trebuie să fi fost traficate din
străinătate în Marea Britanie. În caz ul tentativei, dacă victima scapă de traficanți înainte de
exploatare, ea nu poate beneficia de adăpost. Guvernul nu a oferit protecție specializată pentru

67
copiii traficați sau resortisanții britanici supuși prostituției forțate în 2009, dar a raportat
furnizarea unor servicii de consiliere acestor victime, prin intermediul autorităților locale. De
asemenea potrivit unei analize în 2009 s -a constatat că unii copii salvați și plasați în grija
autorităților locale pot fi vulnerabili față de traficanții l or.
Pentru victimele de sex masculin, deși nu au fost stabilite servicii complete, aceasta a
furnizat cazare și sprijin la 68 de persoane identificate, ca fiind victime ale muncii
forțate. Guvernul a investit 464.000 dolari pentru a dezvolta servicii flexibile de sprijin pentru
victimele traficului forței de muncă și a finanțat aproximativ cu aceeași sumă un ONG pentru a
oferi sprijin limitat în condiții de siguranță și de cazare victimelor muncii forțate. În sprijinul
victimelor, Guvernul a publicat un ghid juridic actualizat în martie 2009, pentru a sublinia rolul
procurorului în identificarea potențialelor victime traficului de persoane, care ar putea fi comis
infracțiuni în timp ce se aflau sub constrângerea traficanților.
Tot în domeniul prevenir ii Marea Britanie a înființat ,,Centrul traficului de ființe
umane” (UKHTC) care a continuat să servească drept o agenție centrală pentru dezvoltarea
expertizei în rândul părților interesate guvernamentale, inter -guvernamentale și non –
guvernamentale impli cate în anti -trafic. UKHTC oferă un mecanism public de referire la
statisticile trimestriale privind numărul cazurilor sesizate în funcție de naționalitate, sex, tip de
exploatare și de vârstă, informații pentru îmbunătățirea măsurilor anti -trafic în Regat ul
Unit. UKHTC a primit fonduri de 2.47 milioane dolari pentru activități specifice UKHTC în
cursul anilor 2009 – 2010.
În Planul Național de Acțiune din 2009 au fost incluse măsuri pentru evaluarea
tendințelor de creștere a cazurilor de exploatare pr in muncă și a prostituției forțate în timpul și
după Jocurile Olimpice 2012 care vor avea loc la Londra. Pentru campania de conștientizare a
victimelor traficului de ființe umane ,,Blue Blindfold” în scopul de a încuraja mai mult
raportarea cazurilor sus pecte de trafic de persoane în cadrul comunităților locale, Ministerul
Justiției a produs un prospect publicat în zece limbi. Prospectul care conține recomandări utile
în activitatea preventivă este destinat personalului din cadrul MNR, care poate intra î n contact
cu victimele traficului de persoane și pot sesiza cazurile de trafic.

5.1.2. Concluzii privind evoluția traficului de ființe umane în M. Britanie

Traficul de ființe umane este un f enomen și în M.Britanie. Autoritățile se confruntă cu
problem privind resursele financiare și umane destinate activităților de prevenire și combatere.
Sintetic concluziile sunt următoarele:
 M. Britanie este o țară de destinație pentru bărbați, femei și copii;

68
 Restructurări ale agențiilor specializate și fonduri insuficient e în raport de fenomen;
 Tendințe de amplificare a migrației în scop de servitute și exploatarea forței de muncă
în activități de construcții, agricultură, cerșetorie.

5.1.4. Soluții pentru prevenirea și combaterea fenomenului traficului de ființe umane

Având în vedere complexitatea acestui fenomen, a prezenței multor persoane străine
care ajung victime ale traficului de persoane, autoritățile în domeniu au stability următoarele
soluții:
 Creșterea capacității de identificare și protecție a victimelor tr aficului de ființe umane;
 Creșterea capacității adăposturilor pentru victime;
 Creare unei rețele naționale de colectare a datelor privind traficul de ființe umane;
 Implementarea unor politici noi de prevenire și de aplicare a legislație;
 Îmbunătățirea per manentă a măsurilor anti -trafic;
 Atenție deosebită pentru formarea personalului din toate instituțiile publice ;
 Stabilirea unor condiții clare pentru asigurarea protecției victimelor;
 Actualizarea permanentă a Planului Național de Acțiune .

5.2. Traficul de ființe umane în Olanda

Cercetări privind natura și amploarea traficului de ființe umane în Olanda au fost
efectuate încă din anul 1900 de J. Balkestein, un inspector de poliție din Haarlem, „care sub
acoperire”, în lumea prostituției a încer cat să descopere practicile traficanților de ființe umane.
Pe baza anchetei sale a făcut o serie de recomandări, printre care una demnă de remarcat
a fost că, guvernul trebuie să continue cercetările la o scară mai mare privind evoluția traficului
de ființ e umane. Urmare a acestui demers, în 1908 a fost înființat Oficiul Național pentru
Colectarea de Date Referitoare la Traficul de Femei și Fete . Inițiatorul acestei cercetări a făcut
recomandări cu privire la consilierea victimelor și a metodelor utilizate de traficanți pentru
exploatarea sexuală.
De asemenea, a emis ca fiind cea mai bună metodă de investigație chestionarea femeilor
de către un specialist, un om cu experiență care să poată emite anumite concluzii fără a produce
victimei, noi traume. Actele d e înșelăciune și constrângere sunt moduri de operare ale
traficanților de ființe umane din cele mai vechi timpuri, care au rămas valabile și astăzi în modul
lor de acțiune. În prezent, Olanda care acordă o atenție deosebită traficului de ființe umane are
în vedere extinderea formelor de exploatare, respectiv în alte domenii decât „industria sexului”,

69
pornografia infantilă ca urmare a dezvoltării tehnologiei și informației (internet), rețele de
comunicații, exploatarea prin muncă în agricultură, servitutea. Potrivit Raportului anual al
Departamentului de Stat al S.U.A, din iunie 2010, care a analizat situația în mai mult de 170 de
țări împărțite pe trei niveluri, Țărilor de Jos li s -a atribuit nivelul 1, respectiv ,,cel mai ridicat
nivel ”116.
Raportul prezentat în 2010 cu ocazia celei de -a zecea aniversare de la înființarea
postului de Raportor național privind traficul de ființe umane în Olanda, ca mecanism
independent de monitorizare a eforturilor instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea
acestui fenomen, a ,,a scos în evidență progresele realizate în domeniu”117. Deși raportul nu
conține noi recomandări pentru instituțiile care au atribuții de prevenire și combatere a traficului
de ființe umane, evoluția acestui fenomen cât și noile moduri de operare privind alte forme de
exploatare decât ,,industria sexului”, dau motive de îngrijorare și invită toți actorii sociali la
vigilență maximă față de acest fenomen.
Raportorul național al Olandei, C.E. Dettmeeijer -Vermeulen relevă în acest rapor t că
indicatorii statistici eviden țiază o fluctuație a cauzelor penale înregistrate de -a lungul anilor,
însă în anul 2009, cifrele acestui gen de criminalitate au fost mai mici decât în anul 2000.
Conform aceluiași raport, pentru autoritățile olandeze, traficul de ființe umane rămâne
o problemă pentru întreaga lume. Aproximativ un sfert din victimele înregistrate în ultimii zece
ani în Olanda au fost cetățeni olandezi. Majoritatea au fugit de sărăcie în alte zone, în propria lor
țară, în căutare de o v iață mai bună, demnă și pentru a încheia cu exploatarea în ,,industria
sexului” sau în alte sectoare de activitate.

116 Departamentul de Stat al SUA, Raportul privind traficului de persoane din anul 2010 , pp.248 -249, d isponibil la
adresa http://www.st ate.gov/g/tip/rls/tiprpt/2010.
117 Traficul de ființe umane – Zece ani de monitorizare. Haga : Raportorul Biroului Național Olandez.

70
5.2.1. Evoluția traficului de ființe umane în perioada 2001 – 2006 în Olanda

Din analiza indicatorilor statistici privind traficul de ființe umane în Olanda am
evidențiat cazurile de trafic, respectiv numărul suspecților identificați și țara de proveniență
conform tabelului de mai jos. Putem observa că numărul persoanelor implicate în activități de
trafic sunt mult mai reduse decât în M.Britanie.
Țara de
proveniență 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Olanda 5 4 0 1 1 1
Nigeria 4 2 3 4 3 2
Bulgaria 1 1 1 2 2 3
România 0 3 2 3 4 4
China 0 0 0 0 0 5
Cehia 0 0 0 0 5 0
Rusia 2 5 0 5 0 0
Ucraina 3 0 4 0 0 0
Brazilia 0 0 5 0 0 0

Tabel nr.6. Dinamica suspecților implicați în traficul de ființe umane, perioada 2001 – 2006.
Sursa: Raportorul Național Olandez. Al șaselea raportsuplimentar privind traficul de ființe
umane.

5.2.2. Măsuri de prevenire și combatere a traficului de ființe umane dispuse de Olanda

Toate instituțiile implicate în prevenirea și combaterea acestui fenomen, în Olanda, pun
accent pe politicile anti -trafic transmise de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și pe
cei cinci factori care constituie piatra d e temelie a eforturilor de combatere a traficului de ființe
umane: prevenire, protecție, urmărirea penală, aplicarea pedepselor și realizarea de
parteneriate. Olanda ,,s -a conformat declarației de la Haga din 1997 privind numirea unui
raportor național, în urma conferinței ministeriale privind traficul de femei, organizate de
Uniunea Europeană ”118. Constituirea unor ,,rețele informale de raportori naționali în acest
domeniu este o sarcină pentru toate statele implicate în prevenirea și combaterea acestui
fenomen ”119.

118 Declarația ministerială de la Haga priv ind orientările europene pentru măsuri eficiente de prevenire și combatere
a traficului de feme i în scopul exploatării sexuale.
119 Concluziil Consiliului privind instituirea unei rețele UE informale de raportori naționali sau mecanisme
echivalente privind traficul de ființe umane, reuniune 2 946 TH, Luxemburg, 04iunie 2009.

71
Începând cu anul 2011, raportorul va monitoriza natura și amploarea fenomenului
pornografiei infantile în Țările de Jos, ca urmare a semnalărilor tot mai frecvente a unor
organizații care au observat o creștere a volumului de imagini digitale a c opiilor abuzați sexual.
Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a
abuzurilor sexuale, acordă atenție dezvoltării acestui gen de infracționalitate, ca urmare a
dezvoltării tehnologiei informației și comunica țiilor care au ca țintă copiii racolați prin
intermediul a diverse site -uri de video -chat sau cu ajutorul telefonului mobil, utilizându -se ca
șantaj fotografiile compromițătoare. Prin urmare, internetul constituie un mediu propice
traficului de ființe uman e. Această sarcină ,,de monitorizare a pornografiei infantile a fost
adăugată la responsabilitățile raportorului”120
Implementarea măsuri lor stabilite conform Planului N ațional de Acțiune privind traficul
de ființe umane (PNA)121 a avut un rol deosebit în implementarea politicilor de prevenire și
combatere a traficului de ființe umane prin respectarea tuturor recomandărilor Uniunii
Europene. În acest scop s -a recurs la acțiuni ale unor echipe de Task -Force înființate în anul
2008, apoi înființarea unui grup de lucru din reprezentanți ai unor organizații -cheie împotriva
traficului de ființe umane, a poliției, serviciului de urmărire penală, sistemul judiciar, cât și
reprezentanții autorităților municipale și orășenești, în care ,,ri scul traficului de ființe umane
este mai ridicat”122.
CoMensha , ca instituție reprezentativă a comunității are ca misiune identificarea
blocajelor și a deficiențelor la punerea în aplicare a măsurilor anti -trafic. În cadrul acestui grup
de acțiune s -a consta tat că în cadrul traficului de ființe umane, prelevarea de organe este un
subiect neacoperit. Deși rapoartele cu privire la această formă de trafic au inclus informații
despre tendințele și evoluțiile acestei forme de trafic, nu conțin recomandări referito are la
situația din Țările de Jos.
Din punct de vedere al legislației, raportorul a scos în evidență că definiția traficului de
ființe umane conform protocolului ONU din 2000 a fost o definiție largă, așa cum a fost
prevăzut și de art. 250 a, din Codul p enal olandez. Însă, alte forme de exploatare referitoare la
munca forțată sau condiții de muncă ce pot fi interpretate ca o sclavie modernă, nu au fost
cuprinse de legislația națională. Noile prevederi a traficului de ființe umane, prevăzute de

120A se vedea, Programul de îmbunătățire a eforturilor de combatere a pornografiei infantile Poliția Națională
Agenția de Servicii (KLPD), disponibil lawww.tweedekamer.nl/images/31700H06 VI0114bijl age01_118 – 193870.
pdf; parlamentare Documente II 2007/08, 31 200 VI, nr 35, propunere modificată prin membrii De Pater -van
der Meer și Arib; disponibil la http://www.meldpunt -kinderporno.nl/files/Biblio/AO20Kinderporno 20 10% 20
december. p df.
121 The National Action Plan on Human Trafficking, Parliamentary Documents II 2004/05, 28638, nr. 13.
122 Additional measures to the National Action Plan on Human Trafficking (Parliamentary Documents II 200 5/06,
28638, no. 19), pp. 4 – 8-9.

72
articolul 273 a, din Codul penal olandez, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. În septembrie
2006, a fost renumerotat ca articolul 273f, fără modificări de fond. Spre deosebire de fostul
articol 250 a, care a fost inclus sub titlul Infracțiuni ,,grave împotriv a Moravurilor Publice”,
noul articol a fost introdus în codul penal, sub titlul ,,Infracțiuni grave împotriva Libertății
Persoanei” subliniind astfel faptul că măsurile penale sunt dispuse pentru o încălcare a libertății
persoanei și nu în funcție de loc ul unde s -a consumat exploatarea.
Raportul privind aplicarea Regulamentului B9, a scos în evidență o serie de situații ce
presupun disponibilitatea victimelor la cooperare, însă ancheta nu poate fi declanșată datorită
lipsei de control asupra victimei, respectiv imposibilitatea de localizare a traficantului.
Un specific aparte îl reprezintă municipalitățile în cadrul cărora s -a decis să se opteze
pentru reglementarea locală a formelor juridice de exploatare a prostituției în bordeluri.
Legiferarea bordel urilor este ca un răspuns la toleranța Guvernului și a legiuitorului față de
acest fenomen.
În domeniul cooperării internaționale, eforturile instituțiilor olandeze s -au concretizat în
intensificarea cooperării internaționale marcate de realizări evidente și recunoscute de Olanda în
ceea ce privește cooperarea cu Nigeria, Bulgaria și România, China și India, care au beneficiat
de sprijinul EUROPOL în domeniul cercetării și urmăririi penale.
În domeniul prevenirii, la nivelul cooperării internaționale, un r ol activ îl au ambasadele
care oferă sprijin autorităților în realizarea de proiecte locale, cum ar fi: campanii de publicitate,
programe de reintegrare și consolidare a capacităților programelor de poliție și a sistemului
judiciar.

5.2.3. Concluzii priv ind traficul de ființe umane în Olanda

Conform registrului CoMensha în perioada 2000 – 2009, au fost înregistrate un număr
total de 5.084 victime, numărul anual aproape s -a triplat în ultimii 10 ani (de la 341 la 909).
Începând din anul 2006, când exploat area în alte sectoare decât în „industria sexului” a
fost incriminată, la CoMensha au fost înregistrate și victimele de sex masculin. Astfel în 2009,
victimele de sex masculin au reprezentat 15% față de 5 -7% din perioada 2006 – 2008.
Această creștere semn ificativă se explică prin numărul mare de oameni descoperiți la
muncile agricole ca persoane exploatate. Circa 40% din totalul victimelor raportate în ultimii 10
ani, au vârste cuprins între 18 și 23 de ani, 15% au fost minori.
În anul 2009, victimele min ori au reprezentat în Olanda 12%, un procent mult mai mic
față de ultimii 3 ani, când procentele erau de 18, respectiv 23%.

73
Victimele olandeze au fost frecvent raportate în perioada 2000 – 2009. Din rândul
celorlalte naționalități, se evidențiază cu rata cea mai frecventă de trafic, persoanele din Nigeria,
Bulgaria și România. De asemenea, victimele din China ocupă topul 5 al primelor națiuni
prezente în Olanda, ca victime ale acestui fenomen.
În perioada 2007 – 2009, cel puțin 161 de victime raportate la CoMensha au fost
exploatate în alt sector decât în „industria sexului”, respectiv 35% (57) în agricultură și
horticultură. Poliția, ca instituție implicată în combaterea traficului de ființe umane, raportează
cel mai frecvent numărul de victime la CoMensha (55%).
Conform Regulamentului B9, în perioada 2000 – 2009 (excepție 2003 -2004) au fost
acordate 1173 permise de ședere victimelor. Topul 5 al naționalităților care au beneficiat de
statutul B9 a fost Nigeria, Bulgaria, China, Sierra Leone și România.
În ultimii ani, numărul beneficiarilor statutului B9 din Europa a scăzut în mod constant,
dar a crescut numărul celor din Africa și Asia. Pe baza celor prezentate de dinamica traficului de
ființe umane din perioada 2000 -2010 evidențiem următoarele concluzii :
 Cazurile de trafic în perioada 2000 –2009 sunt fluctuante, dar se mențin la același
nivel;
 În 2010 s -au înregistrat valori mai mici ale traficului decât în celelalte perioade;
 Scade numărul victimelor din Europa și crește numărul celor din Africa și Asia;
 Trendul traficului de ființe umane este unul descendent, prin aplicarea de noi măsuri
anti-trafic;

5.2.4. Soluții pentru prevenirea traficului de ființe umane
Autoritățile din Olanda acordă o atenție deosebită acestui fenomen, fapt pentru care
permanent analizează cauzele și condițiile care favorizează traficul și stabilesc noi măsuri de
prevenire. Sintetic prezentăm soluțiile stabilite de autoritățile olandeze și care au fost prezentate
de Raportorul Național Olandez :
 Campanii de sensibilizare a clienț ilor, prostituatelor și a instituțiilor publice;
 Prevenirea victimizării, este baza politicii de combatere a traficului de ființe umane;
 Abordarea altor forme de exploatare a victimelor aflate într -o evoluție permanentă;
 Definirea infracțiunii de trafic de ființe umane cât mai cuprinzător și unitar;
 Dezvoltarea procedurilor de protecție și de îngrijire a victimelor;
 Formarea unei rețele naționale de colectare și raportare a datelor privind traficul;
 Dezvoltarea jurisprudenței în domeniul exploatării sexua le;
 Specializări ale lucrătorilor din sistemul judiciar;

74
 Elaborarea unor direcții de acțiune în ceea ce privește condamnarea inculpaților;
 Creșterea capacității de supraveghere și control a zonelor în care se practică traficul;
 Atenție deosebită față de tr aficul prin intermediul internetului și rețelelor de telefonie;
 Înființarea Biroului Național al Raportorului – model puternic de bune practici.

5.3. Traficul de ființe umane în Germania

5.3.1. Generalități privind traficul de ființe umane în perioada 2003 – 2010

Potrivit raportului național privind situația traficului de ființe umane din Germania
pentru anul 2010, se relevă necesitatea abordării diferite a fenomenului, întrucât în Codul penal
german, traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale punctul 2 32 și traficul de ființe
umane prin exploatarea forței de muncă (secțiunea 233) sunt două forme diferite de
criminalitate ce presupun abordări diferite de combatere. Infracționalitatea în domeniu este
prevăzută de Codul penal german din 2010 de secțiunile 232, 233 și 233a. Statisticile puse la
dispoziție de PCS Bundeskriminalamt din perioada 2006 -2010 scot în evidență o creștere a
numărului de anchete și implicit a numărului de persoane implicate ca autori și victime ale
traficului de ființe umane. În anul 2007 s -a înregistrat o creștere de 29% a numărului de anchete
finalizate față de anul 2006. Creșterea s -a datorat numărului de cazuri depistate în Berlin și
Saxonia Inferioară ca urmare a implicării agențiilor de prevenire și aplicare a legii, cât și prin
aplicarea strictă a articolului 232, punctul 1, teza 2 din Codul penal123.
În anul 2007, pe lângă infracțiunile de exploatare a ființei umane în cadrul
investigațiilor s -au constatat și infracțiuni conexe, respectiv: infracțiuni împotriva vieții sexuale
(184 cazuri), contrabandă (42 cazuri), trafic și consum de droguri (30 cazuri), contrafacere (16
cazuri), încălcări ale Legii armelor (16 cazuri). Din totalul cazurilor investigate, 145 (32%) au
fost ca urmare a reclamației sesizării victimelor. Cu toate că s-a înregistrat o creștere a cazurilor
depistate și investigate, s -au dispus măsuri de creștere a controlului poliției, pentru identificarea
victimelor. Situația victimelor nu este foarte diferită de cea a suspecților.
În perioada 2006 -2010 au fost depist ate anual circa 700 de victime. Ca și în cazul
suspecților, în 2010 s -a înregistrat o scădere a numărului de victime. Cele mai multe victime
traficate sunt din Germania respectiv un procent de 27%. Conform evoluțiilor din ultimii ani,
majoritatea victimelo r din alte state depistate în Germania, provin din Țările Europene. Creșteri
notabile au fost înregistrate în rândul victimelor de naționalitate bulgară, germană și nigeriană.

123 ,,Oricine in duce o persoană sub 21 de ani să aibă acces sau să continue activități de prostituție sau orice alte acte
sexuale desemnate în teza 1 se pedepsește în mod similar.”

75

5.3.2. Situația statistică a suspecților (traficanți) depistați în perioada 2007 -2010124

Țara de origine 2007 2008 2009 2010
EUROPA 624 709 690 608
Germania 344 316 279 187
Germania exclusiv (71) (50) (39) (34)
Bulgaria 42 84 125 149
Ungaria 29 22 12 43
Turcia 49 60 81 44
România 25 62 82 96
Olanda 95 112 81 79
Polonia 24 27 – –
Cehia 16 9 16 –
Bosnia –
Herțegovina – 13 26 –
Italia – – – 9
ASIA incl. 28 7 11 12
Thailanda sau Iran 3 4 Iran 3 Iran 3 Iran
Africa incl. 16 16 37 53
Nigeria 10 13 29 37
AMERICA 4 3 3 1
Alte naționalități 42 50 36 56
TOTAL 714 785 777 730

Tabel nr.7. Dinamica suspecților implicați în traficul de ființe umane, perioada 2006 – 2010.
SURSA: Trafficking in Human Beings for the Purpose of Sexual Exploitation – National
Situation Report 2007, 2008, 2009 și 2010. Bundeskriminalamt, 65173 Wiesbaden .

Se poate observa o creștere anuală a numărului de suspecți depistați cu o primă scădere în
anul 2010. Resortisanții germani sunt dominanți în activitățile criminale. Circa 20% din

124 Trafficking in Human Beings for the Purpose of Sexual Exploitation – National Situation Report 2007 -2010,
Bundeskriminalamt, 65173 Wiesbaden, info@bka.bund.de , www.bka.de.

76
suspecții germani au avut o altă țară de naștere: Polonia (20), Kazahstan (14), Rusia (10%) și
Turcia (6)125.
Un procent de 12% din numărul totalul de victime traficate în scopul exploatării sexuale,
au fost minori, jumătate dintre acestea fiind de cetățenie germană. Din punct de vedere al
categoriilor de vârstă al victimelor exploatate, cele sub vârstă de 21 de ani indică o creștere în
cadrul traficului de ființe umane. Tot aici resortisanții germani sunt urmați de români și
polonezi.

5.3.3. Situația victimelor pe categorii de vârstă în perioada 2007 -2010

Vârsta TOTAL Germania Romania Bulgaria Ungaria Nigeria
14 8 2 0 0 0 0
14 – 17 79 25 8 7 7 9
18 – 20 254 70 76 41 17 7
21 – 24 127 14 18 36 17 11
> 24 134 9 16 31 12 19
Alte vârste
(adult) 8 1 0 0 0 0
Total 610 121 118 115 53 46

Tabel nr.8. Situația victimelor după categorii de vârstă în Germania perioada 2006 – 2010.
SURSA: Trafficking in Human Beings for the Purpose of Sexual Exploitation – National
Situation Report 2007, 2008, 2009, 2010. Bundeskriminalamt, 65173 Wiesbaden.

Raporturile dintre traficanți și victime arată că, anterior traficului, o treime dintre victime
au consimțit să lucreze ca prostituate. Circa 25% dintre victime au fost duse în eroare cu privire
la motivul real al activității pe teritoriul Germaniei, 15% au fost recr utate profesional prin
agenții de impresariat artistic, modelling sau prin anunțuri în ziare. Procentul femeilor care au
consimțit să lucreze ca prostituate este relativ mare ca urmare a promisiunilor de câștig salarial
și un stil de viață mai bun, însă a fost ascuns interesul traficanților de a -și recupera banii pentru
obținerea pașaportului, vizei, transportului, costurilor de hrană și cazare, ceea ce determină
situația de dependență ,,intenționat creată” de traficanți în vederea exploatării, proces cunos cut
ca „work off” (la muncă !).

125 Trafficking in Human Beings for the Purp ose of Sexual Exploitation – National Situation Report 2007, pp. 2 -5
Bundeskriminalamt, 65173 Wiesbaden, info@bka.bund.de , www.bka.de .

77

Țara de origine 2007 2008 2009 2010
EUROPA 614 609 609 520
Germania 184 192 176 121
Bulgaria 77 119 137 115
Ungaria 31 36 21 53
Turcia 8 18 27 16
România 66 137 141 119
Olanda 105 60 63 49
Polonia 56 37 27 31
Cehia 57 10 14 16
Slovacia – – 17 –
Rusia 38 – – –
ASIA incl. 18 9 16 6
Thailanda sau Iran 10 – – –
Africa incl. 29 36 48 62
Nigeria 19 25 34 46
AMERICA 11 8 10 3
Alte naționalități 17 14 27 19
TOTAL 689 676 710 610

Tabel nr.9. Dinamica victimelor traficului de ființe umane în Germania, perioada 2006 – 2010.
SURSA: Trafficking in Human Beings for the Purpose of Sexual Exploitation – National
Situation Report 2007, 2008, 2009, 2010. Bundeskriminalamt, 65173 Wiesbaden.

Cazurile de prosti tuție forțată au fost facilitate și de anumite circumstanțe în care s -au aflat
victimele. În 65% dintre cazuri s -a constatat o influență exercitată asupra victimelor de către
traficanți sau apropiații acestora cu referire la situațiile în care acestea au h otărât să reclame
poliției situația în care se află. De regulă, prostituția forțată se practică în zona imediat apropiată
sau în relație directă cu bordelurile și barurile cu specific de streptease, vizite la domiciliu, la
hotel, apartamente. Nigerienii su nt traficați în Germania în mod organizat prin contrabandă
utilizând pașapoarte contrafăcute în Nigeria și pregătirea acestora prin teste de limbă și joc de
rol. Victimele din Nigeria sunt obligate de proxeneți pentru a plăti sumele de bani care au fost
necesare contrabandei.

78
5.3.4. Concluzii privind evoluția traficului de ființe umane în Germania

În ciuda numărului de cazuri aflate în creștere, imaginea de ansamblu nu reflectă o
perspectivă periculoasă, numărul de traficanți și victime fiind aproape co nstant. Autoritățile de
aplicare a legii au monitorizat foarte atent noile schimbări în planul formelor de manifestare
intervenind cu noi măsuri de reglementare a dreptului de ședere legală în țară. Pe termen scurt
nu sunt așteptări ale creșterii fenomenul ui traficului de ființe umane. Majoritatea victimelor
străine provin din țări ale Uniunii Europene. Situația este determinată de posibilitățile legale de
locuit a cetățenilor comunitari în Germania. Autoritățile guvernamentale și non -guvernamentale
acordă o atenție deosebită consilierii, protecției victimei și cooperării internaționale în aplicarea
legii penale. Ca tendințe, privind noi moduri de operare, este posibilă o creștere a numărului de
cazuri de exploatare a forței de muncă. Traficul de imigranți p rin contrabandă nu oferă statutul
necesar șederii legale în găsirea unui loc de muncă. În cazul exploatării sexuale se presupune că
posibilitatea unei plângeri sau declarații ale victimelor rămâne scăzută. Ca perspective, în
evoluția traficului de ființe u mane nu decurg potențiale amenințări, astfel încât, criminalitatea în
domeniu rămâne limitată pe teritoriul Germaniei. Potrivit raportului din 2010, dificultățile cu
care se ocupă autoritățile de aplicare a legii în identificarea victimelor și a investigaț iilor față de
autori rămân neschimbate.
Specific pentru Germania putem concluziona următoarele tendințe :
 Viziunea și abordarea legală, diferită a celor două forme formelor de trafic ;
 O treime din victimele traficului au consimțit prostituția ;
 Utilizarea agențiilor de impresariat artistic și de modelling ca moduri de operare ;
 Creșterea migrației ilegale a nigerienilor și a altor naționalități din Africa și Asia.

6. Particularități ale legisla ției la nivelul UE privind traficul de ființe umane

Măsurile dispuse la nivelul Uniunii Europene ca reacție la evoluția traficului de ființe
umane au descurajat într -o oarecare măsură acest fenomen. Armonizarea legislațiilor naționale
în conformitate cu strategia de acțiune a Consiliului Uniunii Europene cu privire la
identificarea, protecția, consilierea victimelor și pedepsirea traficanților, precum și a măsurilor
de prevenire, au constituit un succes în coordonarea acțiunilor specifice de prevenire și
combatere a traficului în toate statele Uniunii Europe ne.
În funcție de tradiția unui stat sub aspectul toleranței, prostituției sau a altor forme de
exploatare a persoanelor, de facilitățile privind migrația legală sau lipsa unor măsuri de protecție

79
față de migrația ilegală, traficul de ființe umane cunoaș te anumite particularități de la o zonă la
alta, de la o regiune la o altă regiune și de la o țară la altă țară.
La toate acestea se adaugă ca factori determinanți, situația socio -economică, politică,
militară și culturală diferită, gradul de implicare a l autorităților în asigurarea securității
cetățenilor, indiferent de naționalitate, cetățenie și reședința unde se află.
Revoluția tehnologică, globalizarea întregii vieți economice a dus la o globalizare a
traficului de ființe umane în toate statele Uni unii Europene. Unele state din fostul ,,bloc
comunist” care nu au cunoscut asemenea forme de manifestare ale infracționalității și ale crimei
organizate au înregistrat în mod deosebit după 1990 odată cu democratizarea societăților, o
amplificare și o diver sificare fără precedent a acestui gen de infracționalitate.
Nevoia contracarării prin mijloace preventive a traficului de ființe umane a determinat
crearea unui set de reguli uniforme de drept penal și a unor legi speciale care să facă față cu
succes noi lor provocări. Armonizarea legislației impuse de Consiliul European, a fost de regulă,
un proces de uniformizare a normelor penale comunitare adaptate la mentalitățile și practicile
juridice locale. De aceea, cu toate eforturile tuturor statelor în aplicar ea legii în mod unitar, încă
sunt diferențe de interpretare, de aplicare a unor proceduri, diferențierea pedepselor, viziunea
asupra pericolului social, înființarea unor organisme specializate, formarea profesională,
utilizarea metodelor moderne de investi gare și alocarea de fonduri necesare desfășurării unor
activități eficiente. Exemplificăm prevederile Codului penal german, care tratează traficul de
ființe umane sub două forme, așa cum stabilesc articolele 232, 233 și 233a, respectiv traficul de
ființe u mane prin exploatare sexuală și traficul prin exploatarea forței de muncă. Marea Britanie
tratează de asemenea traficul de ființe umane sub mai multe forme, însă și în prezent se
confruntă cu lipsa unor încadrări juridice pentru anumite forme de manifestar e încă necunoscute
legiuitorului. Incriminarea traficului de persoane s -a realizat în unele state ale Uniunii Europene
de la începutul anilor 1990, însă membrii acesteia s -au conformat noilor recomandări după
semnarea acordului Schengen. Pentru celelalte s tate, măsurile au constituit o obligație pentru
îndeplinirea aquisului comunitar, în vederea aderării la Uniunii Europene. Titlul VI al Tratatului
Uniunii Europene constituie cadrul general de ,,cooperare polițienească și judiciară”126 în
domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane care fac parte în prezent din Tratatul de
la Maastricht. Prin ,, Convenția Consiliului European ”127 au fost create două instituții pentru
cooperarea polițienească și judiciară la nivelul Uniunii Europene, instituții care au reprezentare
în toate statele membre (ofițerii de legătură din domeniile: poliție, poliție de frontieră, vamă), iar
la sediul instituțiilor, reprezentanți din toate statele membre.

126 Tratatul de la Maastricht – 7 februarie 19 92, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.
127 Convenția Consiliului European , J.O. nr. C 316/2 din 27.11.1995.

80
Tratatul de la Amsterdam , a fost punctual de plecare în adoptarea Deciziei -cadru128 a
Consiliului Europei privind combaterea traficului de ființe umane, fiind primul document
relevant la nivelul Uniunii Europene de incriminare a traficului de persoane. România s -a
conformat Deciziei cadru în termenul prevăzut (august 2004) fiind adoptată în 2003 Legea nr.
687 ce incriminează infracțiunile de trafic de persoane. Inițial, definirea infracțiunii de trafic de
persoane de către Comisia Europeană prevedea dou ă forme distincte de exploatare respectiv,
exploatare sexuală a victime i și cea de exploatare prin muncă . Ulterior s -a ajuns la ,,un singur
conținut al infracțiunii ”129. Până în prezent nu s -au clarificat limitele de desfășurare a traficului
în spațiul geografic. În aceste condiții, trecerea frontierei legală sau ilegală nu est e o condiție
pentru existența infracțiunii, astfel că aceasta se poate consuma pe teritoriul unui stat sau pe
teritoriul mai multor state. Toate statele U.E incriminează încălcări ale regulilor de circulație
transfrontalieră.
Raportul privind traficul de organe în Europa întocmit în 2002 de Consiliul European , a
constituit punctul de plecare în elaborarea Recomandării 1611 (2003) de către Parlamentul
Consiliului Europei. Recomandarea 1611 a creat cadrul necesar elaborării ,,Convenției
Europene privind dre pturile omului și biomedicine ”130. Astfel c ă prelevarea de țesuturi și organe
se poate realiza doar cu consimțământul donatorului. În anul 2002, a fost încheiat un protocol
adițional la Convenția Europeană din 1997 , privind drepturile omului și medicina care stabilește
condițiile de realizare a transplantului de organe și țesuturi umane. De asemenea se ,,interzice
publicitatea sub orce form ă”131 referitoare la oferta sau cererea de organe și țesuturi umane în
scopul unor ben eficii f inanciare sau de altă natură . ,,Directiva Consiliului European nr. 81/2004
reglementează dreptul la rezidență al persoanelor ceea ce reglementează în mod clar prezența pe
teritoriul altui stat al străinilor ”132. Această reglementare previne crearea unor condiții care să
favorizeze traficul de ființe umane.
Progresele Uniunii Europene în domeniul legislativ referitoare la prevenirea și
combaterea traficului de persoane oferă cadrul optim de cooperare, însă ,, rezultatele pozitive
nu sunt pe măsur a așteptărilor ”133.

6.1. Noi reguli pentru a consolida prevenirea criminalității și protecția victimelor

128 Decizia -cadru a Consiliului European , 2002/629, J.O nr. L 203 din 1.08.2002, p. 1.
129 Declarația cu privire la prevenirea și combaterea traficulu i de ființe umane, Bruxelles, 2003.
130 Convenția adoptată la 4.04.1997 , art. 21 prevede interzicerea obținerii de câștiguri prin exploatarea organismului
uman.
131 Additional Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine, on Transplantation of Organs and
Tissues of Human Origin (C.E.T.S. 186) http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/Html/186.htm .
132 Directiva Consiliului European privind permisul de rezidență pe termen scurt, 8 1/2004, J.O. nr. L 261 /2004.
133 Cf. Andre Klip ,,Definitions of Harmonisation” , în Harmonisation and Harmonising Measures in Criminal Law,
coordanatori A. Klip și H. van der Wilt, Ed. Academiei Regale de Arte și Științe, Amsterdam, 2002, p.2 4.

81

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 21 martie 2011, un set de norme aplicabile
la nivelul minim în ceea ce privește definirea infracțiunilor și nivelul pedepselor privind traficul
de ființe umane. Aceste norme consolidează prevenirea criminalit ății și protecția victimelor
traficului de ființe umane. Noua directivă PE -CONS 69/10 înlocuiește Decizia cadru 2002/629
JAI și se aplică tuturor statelor membre cu excepția statelor Danemarca și Marea Britanie.
Această Directivă, este primul acord între C onsiliu și Parlamentul European, după intrarea în
vigoare a Tratatului de la Lisabona . Toate statele trebuie să implementeze noile norme în
legislația națională în maxim doi ani. Noul text lărgește definirea infracțiunilor privind traficul
de ființe umane, astfel că, instigarea, complicitatea sau simpla încercare de a comite o astfel de
infracțiune, se va pedepsi. ,,Directiva abordează ceea ce ar trebui să fie considerat trafic de
persoane într -un sens mai larg decât o face Decizia -cadru 2002/629/JAI și, p rin urmare, include
în această definiție și alte forme de exploatare. În contextul prezentei directive, cerșitul forțat ar
trebui înțeles ca o formă de muncă sau de serviciu forțat, astfel cum este definit în Convenția
OIM nr. 29 din 1930 privind munca fo rțată sau obligatorie. Prin urmare, exploatarea activităților
de cerșit, inclusiv folosirea la cerșit a unei persoane traficate dependente, se încadrează în
definiția traficului de ființe umane doar atunci când sunt întrunite toate elementele care caracte-
rizează munca sau serviciul forțat ”134. Sancțiunile Uniunii Europene prevăd ca nivelul maxim al
pedepselor să fie de cel puțin 5 ani închisoare, iar în circumstanțe agravante 10 ani închisoare.
Cazurile agravante în domeniul traficului de ființe umane stabi lite:
 infracțiunea comisă asupra unei victime deosebit de vulnerabilă: copil;
 a fost comisă în cadrul unei organizații criminale;
 a pus în pericol în mod deliberat sau prin neglijență gravă, viața victimei;
 a fost comisă prin folosirea de violențe grave sa u a cauzat vătămarea gravă;
 în cazul unor persoane juridice infracțiunile trebuie să includă amenzi penale sau non –
criminale: neacordarea unor beneficii sau ajutoare publice ; interdicția temporară sau
permanentă de a practica activități comerciale; suprav egherea judiciară temporară,
permanentă sau închiderea unității.
Fiecare membru al U.E are obligația de a investiga și urmări în justiție toate infracțiunile
săvârșite de traficanți pe teritoriul propriu sau pe teritoriul altor state. Referindu -se la ad optarea
noii directive privind traficul de ființe umane, Cecilia Malmstrom – comisar pentru Afaceri
Interne la Consiliul Europei a declarat: ,,Acesta este un pas foarte important spre un plan
european global și mai eficient de combatere a traficului de pe rsoane…Noile norme ambițioase

134 Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului , J.O.al UE, nr. L 101/1, http://eur –
lex.europa.eu , accesat la 12.02.2012

82
adoptate astăzi va menține UE în prima linie a luptei internaționale împotriva traficului de
ființe umane prin protejarea victimelor și pedepsirea criminalilor care se află în spatele sclaviei
modern e”135.
De asemenea Coordonat orul Uniunii Europene anti -trafic Myria Vassiliadou a precizat că:
,,Traficul (de ființe umane) afectează categoriile de persoane cele mai vulnerabile. Este o
crimă împotriva drepturilor omului…. Statisticile sunt înfricoșătoare. Câteva sute de mii de
persoane sunt traficate în U.E sau în cadrul U.E în fiecare an. U.E nu va tolera acest fenomen
și indiferent de etapa procesului de traficare va asigura victimele că sunt pe deplin protejate și
va avea în vedere posibilitatea de recuperare și reintegrare în s ocietate ”136.
În domeniul asistență, sprijin, protecție și despăgubirea victimelor directiva PE -CONS
69/10 a stabilit că asistența și sprijinul pentru victime sunt acordate înainte, în timpul și pentru o
perioadă corespunzătoare după procedura penală, în scopul de a putea să exercite drepturile ce
le revin, în cadrul procedurilor penale. În cazul copiilor se asigură și asistență fizică și psiho –
socială, posibilitatea de a alege un tutore sau un reprezentant legal. Măsurile de protecție au în
vedere accesu l la asistență și consiliere juridică de îndată, acces la program de protecție a
martorilor. În cazul copiilor se asigură condițiile de realizare a interviurilor prin intermediul
unor persoane specializate, cu păstrarea acelorași specialiști pe tot parcur sul anchetei și a
măsurilor specifice judiciare. Totodată se va asigura accesul la sistemul de despăgubire a
victimelor.

6.2. Măsuri specifice de prevenire adoptate de Consiliul Europei

În domeniul prevenirii la nivelul Consiliului U.E. s -au stabilit un set de reguli în domeniul
prevenirii inițiale respectiv:
 campanii de informare și conștientizare a populației pentru a descuraja și a reduce
cererea care favorizează traficul de ființe u mane sub toate formele;
 intensificarea cercetării în domeniu;
 promovarea instruirii periodice pentru funcționarii care ar putea intra în contact cu
victimele sau potențiale victime ale traficului de ființe umane;
 monitorizarea pornografiei infantile, prev enirea și combaterea fermă a traficului.

135Cecilia Malmström, DG Afaceri Interne: http://ec.europa.eu/commission_2010 -2014 , accesat la 21.03.2012
136Human trafficking: Commission welcom es Council adoption of stronger EU rules
http://eeas.europa.eu/human_rights/traffic/index_en.htm .

83
 formarea unui viitor ATC – Coordonator anti -trafic care să prezinte rapoarte privind
progresele și să fie prezentate Consiliului și Parlamentul European la fiecare 2 ani.

7. Legislația din România privind traficul de ființe umane

Argumentele instituțiilor de protecție socială și prevenire a victimizării ființei umane de la
nivel international, relevă fără echivoc că traficul de persoane constituie o violare a drepturilor
omului și o atingere adusă demnității și integrității ființe i umane. Respectarea drepturilor
victimelor traficului de persoane, protecția acestora, precum și lupta împotriva traficului de
persoane au constituit obiective majore pe agenda zilnică a acestor instituții. Fenomenul
traficului de ființe umane a cunoscu t și a parcurs mai multe etape, generate de schimbările în
plan economic, social și politic pe care România le -a traversat în ultimii ani.
Protecția și reintegrarea socială a victimelor traficului, prevenirea și combaterea acestui
fenomen revin tuturor in stituțiilor statului, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale și
societății civile. Reuniunea de la Copenhaga din anul 1993, a stabilit ca prim criteriu pentru
aderare, existența unor instituții stabile care să garanteze democrația, statul de dr ept și
drepturile omului. Schimbările sociale din România, evoluția din perspectivă criminologică a
traficului de ființe umane, cerințele de aderare la Uniunea Europeană, au făcut obiectul
discuțiilor de către ONU, OSCE, Uniunea Europeană și alte organism e și organizații
internaționale față de care instituțiile guvernamentale nu au întârziat să dispună măsuri
legislative de protecție socială și respectare a dreptorilor omului conform recomandărilor
acestor instituții internaționale.
În cele ce urmează v om prezenta măsurile legislative dispuse de România în acord cu
recomandările organismelor internaționale, asumate de România pe domenii de reglementare.

7.1. Instrumente internaționale ratificate de România

Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalit ății transnaționale organizate adoptate
la New York la 15 noiembrie 2000, semnată de România la data de 14 decembrie 2000 și
ratificată prin Legea nr. 565/2002. Cu ocazia semnării Convenției, au fost semnate și două
protocoale:
– Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în sp ecial
al femeilor și copiilor, a dițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității
transfrontaliere organizate;

84
– Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea teres tră, a aerului și pe mare,
adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale
organizate;
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane
semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005 și rat ificată prin Legea nr. 300/2006:
obiectivele principale ale acestei c onvenții prevăd ca activitățile de prevenire și combatere să
fie realizate cu garantarea respectării principiului egalității între bărbați și femei, protecția
drepturilor fundamentale al e omului, protecția și asistarea victimelor și martorilor pe +ntreaga
perioadè a procesului penal.
Planul Uniunii Europene privind cele mai bune practici, standarde și proceduri pentru
combaterea și prevenirea traficului de ființe umane publicat în Jurnal ul Oficial al Uniunii
Europene din 09.12.2005. Planul are stabilite obiective și măsuri pentru: coordonarea acțiunii
UE; raza de acțiune a problematicii; prevenirea traficului de persoane; reducerea cererii;
investigarea și urmărirea penală; protecția și asistența victimelor traficului de persoane;
repatrierea și reintegrarea; relații externe.
Convenția privind drepturile copilului , adoptată de Adunarea Generală a ONU la
20.11.1989, intrată în vigoare în 1990 și ratificată d e România prin Legea nr.18/1990, cuprinde
recomandări privind măsurile necesare la niv el național și internațional care s ă prevină
răpirea, vânzarea sau traficarea copiilor , indiferent de forma sau natura acestora.
Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor
mai grave forme de muncă a copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor , adoptată la
cea de -a 87 -a sesiune a Conferinței Generale a OIM la Geneva din 1999 și ratificată de
România prin Legea 203/2 000 și Protocolul facultativ al Convenției cu privire la drepturile
copilului, vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă în anul 2001, prevede
cele mai grave forme de e xploatare prin muncă a copiilor după cum urmează:
– toate formele de sclavie sau practicile similare : vânzarea sau comerțul cu copii,
servitutea pentru datorii și munca de servitor, precum și munca forțată sau
obligatorie, inclusiv recrutarea forțată sau obligatorie a copiilor în vederea utilizării
lor în conflictele a rmate;
– utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituării, producției de
material pornografic sau de spectacole pornografice.
– utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activități ilicite, mai ales
pentru producția și traficul de stupefiante.

85
7.2. Acte normative care reglementează traficul de persoane în România
Evoluția legislației în domeniul traficului de persoane în România, este progresivă,
guvernele manifestând interes pentru asigurarea unui pachet de legi care să corespundă
cerințelor Uniunii Europene și noilor realități economico -sociale.
În domeniul traficului de persoane primul act normativ din dreptul intern care
incriminează activitățile ilicite a fost Legea 678//2001 , constituind principalul instrument de
politică penală dar și de protecție a victimelor.
,,Până la incriminarea traficului de persoane prin Legea nr. 678/2001 , normele care
prevedeau și sancționau activitățile ilicite desfășurate în legătură cu exploatarea și traficarea
persoanelor nu asigurau o prevenție și o combatere eficace a fenomenului în întreaga lui
complexitate ”137. De asemenea normele legale în materie de protecție socială, dar și în materie
penală nu asigurau prevenția și combaterea fenomenului. Subiecții implicați în formele de trafic
îndeosebi persoanele vulnerabile, victimele, se confruntau cu o multitudine de implicații mult mai
grave, astfel încât măsurile preventive și de combatere nu soluționau pe deplin problematica
exploatării și nici nu erau eficiente.
Până în anul 2001 le gislația în materie penală prevedea măsuri specifice numai în Codul
Penal doar pentru fapte ilicite care însemnau, lipsirea de libertate în mod ilegal – art.189 , sclavia –
art.190, supunerea la muncă forțată sau obligatorie – art.19, prostituția – art.328 și proxenetismul –
art.329.
Măsurile instituite la nivel internațional pentru protecția drepturilor omului138, necesitatea
armonizării legislației din România cu legislația europeană pentru reprimarea exploatării ființei
umane, a creat contextul adoptării unei legislații corespunzătoare.
În anul 2001 , Guvernul României a aprobat prin H.G. nr. 1216/2001 , primul Plan
național de acțiune pentru combaterea traficului de persoane . Rezultatul a fost adoptarea Legii
nr. 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, care intră în vigoare abia
în anul 2003. A urmat Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a dispozițiilor Legii 678/2001, privind prevenirea și combaterea trafic ului de persoane,
publicată în M.Of. nr. 206 din 31.03.2003.
În anul 2005 Legea 678/2001 a suferit modificări conform Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 79/2005 în scopul eficientizării luptei împotriva traficului de persoane.
Ordonanța a prevăz ut următoarele amendamente:

137Gheorghiță, Mateuț, Traficul de ființe umane. I nfractor. Victimă. Infracțiune, Asociația Magistraților Iași,
Asociația Alternative Sociale, Iași , p 24.
138 Adunarea Generală a O.N.U, Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată la 10.12.1948 prin Rezoluția
217 A .

86
– persoana supusă traficului de ființe umane, care a săvârșit, ca urmare a exploatării
sale, infracțiuni în legătură cu traficul de persoane, nu este pedepsită pentru fapta sa
dacă mai înainte de a se fi început urmărirea penală p entru infracțiunea de trafic de
persoane încunoștințează autoritățile competente despre aceasta sau dacă, după ce a
început urmărirea penală ori după ce făptuitorii au fost descoperiți, înlesnește
arestarea acestora;
– o altă prevedere care vine în sprijinul unor subiecți, este că persoana implicată în
astfel de infracțiuni poate să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor
pedepsei prevăzute de lege, dacă în timpul urmăririi penale denunță și facilitează
identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane implicate în acțiuni de
trafic;
– acordarea permisului temporar de ședere în România, victimelor traficului de ființe
umane sau subiecților unei acțiuni de facilitatre a imigrației ilegale, care cooperează
cu autoritățile competente. Prin a cest amendament România respectă Directiva
Consiliului 2004/81/EC din 29 aprilie 2004 referitoare la permisul de rezidență
eliberat cetățenilor de o altă naționalitate;
– străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale
traficului de ființe umane beneficiază de o perioadă de recuperare și reflecție de până
la 90 de zile, pentru a se reface, a ieși de sub influența făptuitorilor și a lua o decizie
în cunoștință de cauză privind cooperarea cu autoritățile competente, timp în care li
se acordă de către Autoritatea pentru Străini, la solicitarea procurorului sau a
instanței, tolerarea rămânerii pe teritoriul României.
În perioada 2002 -2004 se adoptă Legea 39/2003 privind combaterea criminalității
organizate, protecția și asis tența victimelor infracțiunilor, protecția martorilor, prevenirea și
combaterea pornografiei și Legea nr. 302/2004 , privind cooperarea judiciară internațională în
materie penală.
În perioada 2004 -2005 se inițiază un Plan de acțiuni prioritare în domeniul protecției
copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării. Se adoptă Legea nr. 508/2004 privind
organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
și Terorism în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Tot în anul 2005 se adoptă Hotărârea Guvernului nr. 1584/2005 pentru înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, cu
modificările și completările ulterioare. Este apreciată ca u na dintre cele mai bune măsuri la nivel
guvernamental, fiind instituția cu corespondent în Uniunea Europeană și alte state care

87
desfășoară activități de monitorizare a traficului de ființe umane și asigură intervenția pentru
protecția socială și reintegrar ea victimelor.
În anul 2006 a fost introdusă în legislația României și Convenția Consiliului Europei
privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Astfel, se elaborează și se aprobă prin
Hotărârea Guvernului nr. 1654/2006, Strategia Națională împotr iva traficului de persoane
pentru perioada 2006 -2010 , care a avut ca scop reducerea fenomenului traficului de persoane și
înlăturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra societății.
Totodată Strategia a stabilit ca obiective strategice, îmbunătățirea coordonării inter –
instituționale; prevenirea traficului de persoane; protecția, asistența și reintegrarea socială a
victimelor; combaterea traficului de persoane; cooperarea internațională.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1720/2006 pentru aprobarea Planului național de
acțiune 2006 – 2007 , s-a stabilit modalitatea de implementare a Strategiei naționale împotriva
traficului de persoane pentru perioada 2006 – 2010 .
Protecția minorilor în România a fost reglementată prin Legea nr. 272 /2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului . Legea are aplicabilitate pentru copii, cetățeni
români aflați în țară sau în străinătate și pentru copii fără cetățenie română, aflați pe teritoriul
țării în situații de urgență sau solicitanți a i statutului de refugiat. Importanță deosebită au
prevederile referitoare la r esponsabilitățile părinților, ale comunităților locale și ale statului față
de copii. Având în vedere importanța protecției sociale a copiilor precizăm câteva referiri
punctuale ale prevederilor privind protecția copilului împotriva oricărei forme de abuz,
neglijare, traficare sub orice formă după cum urmează:
– dreptul copiilor de a fi protejați împotriva transferului ilicit și al nereturnării lor la
reprezentanții legali, împotr iva încheierii de adopții naționale sau internaționale în alte scopuri
decât în interesul superior al copilului, împotriva exploatării și violenței sexuale, precum și
împotriva oricărei forme de exploatare sau traficare;
– responsabilitățile MIRA, ANPDC și M EdCT în efectuarea demersurilor necesare
pentru adoptarea tuturor măsurilor legislative, administrative și educative destinate asigurării
protecției efective a copiilor împotriva oricărei forme de trafic intern sau internațional, în orice
scop și sub orice formă, inclusiv de către propriii părinți;
– dreptul copiilor aflați în străinătate, neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant
legal ori care nu se află sub supravegherea legală a unor persoane, de a se reîntoarce în cel mai
scurt timp posibil alătur i de reprezentanții lor legali, precum și responsabilitățile misiunilor
diplomatice și consulare ale României în străinătate, ale MIRA și ale ANPDC în realizarea
acestui drept;

88
– obligația părinților/altor reprezentanți legali, a autorităților publice și a
organismelor private de a lua toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea
psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijare,
exploatare sau abuz, de tortură sau pedepse ori tratamente cru de, inumane sau degradante,
precum și obligația asigurării condițiilor necesare pentru ca readaptarea și reintegrarea să
favorizeze, sănătatea, respectul de sine și demnitatea copilului.
Hotărârea Guvernului nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor
români neînsoțiți aflați pe teritoriul altui stat și asigurarea măsurilor de protecție specială în
favoarea acestora. Acest act normativ stabilește condițiile protecției de urgență a copiilor, pe
teritoriul statelor gazdă, a copiilor români neî nsoțiți, ca posibile victime ale neglijării, abuzului,
exploatării sau traficării, a repatrierii acestora în condiții de securitate și a asigurării măsurilor
de protecție, de reabilitare și de reintegrare socială care se impun.
Hotărârea Guvernului nr. 150 4/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune
pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copilului și a exploatării sexuale a
copiilor în scopuri comerciale, a fost aprobată în baza convențiilor internaționale și ca urmare a
angajamentelor asumate de România prin semnarea Declarației și a Planului Mondial de
Acțiune de la Stockholm (1996) și a Declarației Globale de la Yokohama pentru eliminarea
exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale (2001)139
Hotărârea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune
pentru eliminarea exploatării copiilor prin munca, elaborată și aprobată în baza Convenției ILO
nr. 182/1999 , ratificată prin Legea 203/2000 .

7.3. Acte normative care reglementează măsurile de protecție socială a victimelor

Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale,
reglementează asigurarea drepturilor elementare și fundamentale, ale omului: dreptul la un loc
de muncă, la o locuință, la asistență medicală, la educație, precum și instituirea u nor măsuri de
prevenire și combatere a marginalizării sociale.
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor. Legea prevede patru categorii de măsuri , care vin în sprijinul victimelor,
inclusiv pentru cele care fac obiectul traficului de ființe umane :
– informarea victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile lor;
– consilierea psihologică – se asigură în mod gratuit de către serviciile de probațiune
și protecția victimelor care funcționează pe lângă trib unale pe o perioadă de până la 3

139 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2006, p.16

89
luni, iar victimelor care nu au împlinit 18 ani până la maxim 6 luni. Consilierea
psihologică poate fi asigurată și de către ONG, în mod gratuit în baza programelor
derulate în parteneriat cu instituții de stat și din cadr ul administrației publice locale.
– asistența juridică gratuită – se practică de fiecare dată când victima nu are
posibilități de a -și asigura un apărător, caz în care pe parcursul procesului penal sau
în alte cauze legiuitorul asigură din oficiu în mod grat uit asistența juridică a victimei;
– compensarea financiară de către sta t a victimelor unor infracțiuni.
Ordonanța de Urgență nr.113/2007 modifică Legea 211/2004 , privind unele măsuri de
asigurare a protecției victimelor cu prevederi clare privind compensar ea financiară. Victimele
traficului de ființe umane se pot adresa Ministerului Justiției pentru a obține compensația
financiară.
Legea nr. 47 din 2006 privind sistemul național de asistență socială , reglementează
organizarea, funcționarea și finanțarea s istemului național de asistență socială în România.
Legea stabilește măsuri de intervenție ale instituțiilor pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea
sau excluziunea s ocială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.
Legea 416/2001 privind venitul minim garantat. Conform prevederilor acestei legi ,
familiile și persoanele singure, cetățeni români, au dreptul la un venit minim garantat ca formă
de asistență soc ială. Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, în
condițiile prevăzute de prezenta lege. Instituirea venitului minim garantat se întemeiază pe
principiul solidarității sociale . Hotărârea Guvernului nr. 1238 din 10 octombrie 2007 pentru
aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență a victimelor
traficului de persoane. Proiectul acestei hotărâri a fost elaborat în considerarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1584/2005 privind înf iințarea, organizarea și funcționarea ANITP, cu
modificările și completările ulterioare precum și ale Planului național de acțiune 2006 -2007 în
vederea implementării Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada
2006 -2010, aprobat p rin Hotărârea Guvernului nr. 1720/2006140.
Ca legislație conexă au fost adoptate: Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară
internațională în materie penală . Legea prevede condițiile de extrădare, transferul de proceduri
în materie penală și recunoașterea unor hotărâri în domeniu, realizarea comisiilor rogatorii,
înfățișarea de martori, experți și persoane urmărite; Legea nr. 508/2004 privind organizarea și
funcționarea DIICOT în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ține de
atribuții și competențele acestei structuri.

140 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2007, p. 61.

90
8. Instituții și organisme neguvernamentale de prevenire și protecție socială a
victimelor traficului de fiițe uman e

8.1. Situația rețelei instituționale de prevenire și protecție socială
În cadrul unui studiu referitor la interv enția și reacția autorităților privind protecția socială a
copiilor, categoria socială cea mai vulnerabilă, se menționează ritmul în care s -au dezvoltat
instituțiile de protecție socială. În acest sens s -a specificat că ,,în domeniul protecției și
reintegrării copiilor victime ale traficului de ființe umane, serviciile publice au urmat o
dezvoltare lentă, deși Planul Național prevedea dreptul ace stora la asistență socială fizică,
juridică și socială. ONG -urile au oferit infrastructura și resursele pentru reintegrarea și
reabilitarea victimelor”141. Implicarea ONG -urilor se remarcă ca răspuns la complexitatea și
dinamica traficului de ființe umane pr in dezvoltarea de servicii de asistență și integrare socială a
victimelor. Numărul redus de instituții specializate și capacitatea de intervenție este prezentată
în First Annual Report on Victims of Trafficking in South Eastern Europe, care arată că
,,numă rul de adăposturi este relativ scăzut comparativ cu numărul victimelor identificate ”142.
Conform organizației «Salvați Copiii », ,,cel puțin de 20 de ONG -uri ofereau la sfârșitul anului
2003 servicii de conciliere, asistență socială, terapie psihologică și suport financiar
victemelor”143.
În această notă a implicației guvernamentale din documentele europene rezultă că ,,efortul
statului în direcția protecției sociale este unul din cele mai scăzute la nivel european, cheltuielile
sociale reprezentând în jur de 14% din PIB, aproximativ jumătate din valoarea mediei
înregistrate la nivelul UE -27 (26,9% din PIB). De asemenea România se remarcă printr -o
atenție scăzută acordată problematicii șomajului, reflectată în ponderi scăzute atât în ceea ce
privește măsurile pasive cât și măsurile active de reducere a șomajului”144. Referitor la
beneficiile de asistență socială, studiile sociologice au relevat îndoiala asupra măsurii în care
politicile socio -economice contribuie la dezideratul scoaterii din sărăcie, a categoriil or
vulnerabile. În mod progresiv, rețeaua instituțională de protecție socială și intervenție s -a
dezvoltat existând o reacție corespunzătoare în raport de evoluția fenomenului traficului de
persoane, însă cauzele și factorii generatori de vulnerabilitate s -au menținut. Pe fondul evoluției
socio -economice specifice perioadei de tranziție, a înrăutățirii nivelului de trai și de instruire la
nivelul unor grupuri sociale, s -a dezvoltat un comportament pronunțat orientat către delincvență,

141 Traficul de copii in Rom ânia, Salvați Copiii, București, martie 2004, p. 30.
142 Primul raport anual privind victimele trafi cului de persoane în Europa de Sud -Est, OIM, septembrie 2003.
143 Traficul de copii în România, Salvați Copii , București, 2004, p. 30.
144 Marian , Preda (coord) , Riscuri și inechități sociale , Editura Polirom, Iași, 2009, p. 83.

91
ceea ce a dus și la cr eșterea riscului de victimizare. Dimensiunea și impactul social a luat
amploare ca urmare a cauzelor socio -economice cu referire la :
– dimensiunea rolului familiei în menținerea gradului de coeziune, educație, formare
profesională și experiență de viață;
– diferențierea socială ca urmare a concurenței pe piața forței de muncă și a accesului la
resursele financiare ;
– lipsa de predictibilitate a consecințelor migrației pentru muncă într -o țară străină de
către membrii familiei rămași acasă ;
– instituții și personal insuficient în domeniul protecției sociale ;
– incapacitatea financiară de susținere a programelor de reintegrare socială și de plasare a
forței de muncă.
Din această perspectivă, ca observație participativă, în cadrul relațiilor de cooperare
interinstituțională a grupurilor de lucru multidisciplinare pentru protecția victimelor traficului
de ființe umane și reintegrării sociale, specialiști din toate structurile care au competență în acest
domeniu, au motivat ineficiența acțiunilor întreprinse ca urmare a unei legislații neadecvate și
lipsa oportunităților de asigurare a unui loc de muncă. Situația se menține și în prezent astfel
încât riscul ca victima să ajungă în aceeași situație nu este eliminat pe deplin: lipsa unui loc de
muncă, lipsa veni turilor și nevoia identificării unor resurse financiare, sunt tot atâtea cauze
care favorizează reapariția riscului la trafic și eșecul tuturor măsurilor de recuperare
întreprinse.
Am insistat asupra acestor aspecte existente în domeniul măsurilor de prev enire și
protecție socială, atât prin prisma observațiilor făcute în cadrul activităților curente cât și cu
ocazia cercetărilor de teren. Instituțiile care monitorizează calitatea vieții, eficiența măsurilor de
protecție socială au făcut referiri exprese asupra cauzelor care mențin anumite comportamente
sociale la nivelul grupurilor sociale vulnerabile. Totodată aceste semnalări sunt un real
argument în favoarea dezvoltării sistemului instituțional de prevenire și protecție a persoanelor
aflate în dificu ltate.
În domeniul reintegrării și recuperării copiilor victime ale traficului, la nivelul anului
2004 se remarca situația serviciilor destinate acestei categorii care ,,sunt inegal distribuite din
punct de vedere geografic, existând arii extinse cu un nu măr ridicat de victime, dar care nu sunt
acoperite de servicii ”145. Odată cu îmbunătățirea cadrului legislativ din România prin adoptarea
aquis -ului comunitar conform recomandărilor Consiliului Uniunii Europene, în domeniul
prevenirii și combaterii traficulu i de persoane, Departamentul de Stat al SUA, instituție care
monitorizează modul de implementare a politicilor sociale arăta la nivelul anului 2006 că

145 Traficul de Copii în România – Forma de lucru , nepublicat ă, Salvați Copiii, București, 2004, p.31.

92
,,România și -a îmbunătățit semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane și a
făcut progr ese în îmbunătățirea coordonării activităților anti -trafic prin înființarea Agenției
Naționale de Prevenire a Traficului de Persoane ”146, deși nu erau îndeplinite standardele în
domeniu.
Ulterior s -au realizat progrese în dezvoltarea rețelei instituționale de prevenire a
traficului de persoane și de protecție a victimelor prin măsuri de protecție sociale pe care le vom
prezenta în cele ce urmează.

8.2. Instituții guvernamentale
Evoluția traficului de ființe umane sub aspectul dimensiunii și complexității fenome nului
a determinat o reacție a tuturor organismelor internaționale, ONU, OSCE, U.E, care au adoptat
măsuri legislative și de protecție socială a victimelor care au făcut obiectul exploatării.
Guvernul României a aprobat prin HG 1216/2001, Planul național de acțiune pentru
combaterea traficului de persoane, în cadrul căruia s -a stabilit un calendar de implementare a
măsurilor în plan legislativ, dar și al organizării unui sistem instituțional care să corespundă
problemelor cu care se confruntă România, ca țară sursă și de tranzit pentru traficul de
persoane.
Prin H.G. 299/2003, care aprobă Regulamentul de aplicare a Legii 678/2001, se
precizează principalele instituții implicate în lupta împotriva traficului de persoane.147 În cele ce
urmează vom realiza o grupare a acestor instituții în funcție de domeniul de acțiune și
competențe, respectiv prevenție și protecție socială.

a/ Instituții de aplicare a legii
În sens larg, termenul de instituții de aplicare a legii sunt toate instituțiile care au
competență în aplicarea măsurilor de prevenție, asistență acordată victimelor și integrare
socială. În sens restrâns ne vom referi la instituțiile din sistemul judiciar românesc care au
competențe în identificarea victimelor și subiecțiilor care se ocupă de exploata re în scopul
destructurării grupurilor delictuale. Fenomenul prin formele de manifestare a luat amploare din
punct de vedere al numărului subiecților implicați, a numărului de victime, dar mai ales sub
aspect organizatoric s -au dezvoltat grupările de crimi nalitate organizată.
Deși scopul cercetării noastre este centrat pe victimă, cauzele care cresc
vulnerabilitatea persoanelor și măsurile de prevenire, nu putem să nu enunțăm rolul acestor

146Raportul Annual al Departamentului de Stat al SUA referitor la traficul de persoane, iunie 2006.
147 H.G. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplica re a dispozițiilor legii 678/2001 , privind prevenirea și
combaterea traficului de fii nțe umane.

93
instituții. Mai mult vom vedea pe parcurs și vom argumenta în acest sens, faptul că instituțiile
de aplicare a legii nu se preocupă doar de latura penală de incriminarea persoanelor implicate în
trafic.
Aceste instituții au ajuns de mult timp la concluzia că măsurile coercitive nu sunt o
soluție. După cum ne -am propus di ntr-o primă categorie a acestor instituții fac parte cele din
sistemul judiciar (ordinea acestora nu este dată din punct de vedere al unui anumit criteriu ci
mai degrabă ca urmare a măsurilor dispuse de UE în cadrul J.A.I.).
 Ministerul Administrației și In ternelor, are în subordine inspectorate generale de
poliție, poliție de frontieră, jandarmerie, care au în competență prevenirea și combaterea
traficului de persoane. Toate inspectoratele au structuri specializate în care își desfășoară
activitatea ofiț eri profilați în identificarea și audierea victimelor traficului de persoane și asigură
la cerere pe teritoriul României protecția fizică a victimelor de la identificare și pe tot parcursul
procesului penal. De asemenea cadrele specializate au obligația de a coopera cu toate instituțiile
guvernamentale și neguvernamentale, cu autoritățile administrației publice locale în asigurarea
protecției victimelor în adăposturi pentru femeile traficate sau instit uțiile de ocrotire a minorilor.
În prezent progresele în registrate la nivel național sub aspect legislativ și organizatoric
au creat cadrul necesar cooperării interstituționale fiind create echipe multidisciplinare formate
din polițiști, polițiști de frotieră, asistenși sociali, psihologi, sociologi, care acțio nează în comun
pentru clarificarea fiecărui caz de trafic. Nu există caz în care o victimă să nu beneficieze de
suportul acestei echipe multidisciplinare . Scopul este unul dublu, de protecție și reintegr are
socială a victimelor și de incriminare a subiectului implicat în exploatare. S e acordă o atenție
maxima în primul rând victimei. În întreg procesul de evaluare a persoanelor traficate se impune
a nu produce de către investigator sau altă terță persoană, o nouă traumă victimei identificate.
În același timp se are în vedere ca toate măsurile de recuperare și reintegrare socială , să nu dea
eșec. Începând cu anul 2005 pentru prima dată M.A.I. a angajat, în cadrul structurilor de
prevenire, sociologi care studiază evoluția unor fenome ne infracționale și asigură cooperarea cu
sociologii de la celelalte instituții de prevenire și cu psihologi care asigură consilierea victimelor
și a familiilor în perioada de post -trafic. De asemenea structurile de prevenire a criminalității au
ofițeri sp ecializați în prevenire, fără a avea obligații privind dispunerea unor măsuri coercitive
de natură contravențională sau penală. Așa cum ne refeream la începutul acestui punct privind
organismele guvernamentale și a faptului că structurile MAI au ca strateg ie în primul rând
prevenirea fenomenului, vom prezenta câteva argumente: în cadrul MAI – IGPR funcționează
Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, care are ca scop analiza sociologică a
evoluției întregului spectru infracțional. Cercetările au ca obiectiv stabilirea priorităților de
acțiune în funcție de evoluția unui anume fenomen. La nivel teritorial respectiv la nivelul celor

94
42 de inspectorate de poliție sunt structuri de prevenire în care sociologi, psihologi și polițiști au
aceleași co mpetențe. Politicile de prevenire sunt aplicate în cooperare cu instituțiile de Protecție
socială, ONG -uri, reprezentanții autorităților administrației publice locale, reprezentanți ai
comunității, biserică, mass -media, sistemul sanitar, instituții de învă țământ.
 Insitutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității148, participă la
desfășurarea campaniilor de informare a populației, precum și a cursurilor de instruire a
polițiștilor .
 Oficiul Național pentru Protecția Martorului149 este o altă instituție di n cadrul
MAI, care participă cu personal și tehnică la organizarea măsurilor de protecție și asistență a
persoanelor incluse în programul de protecție .
 Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale acordă la cerere
protecție fizică victemelor traficului de persoane. Direcția de Ordine Publică sprijină structurile
de prevenire în derularea programelor derulate de ANITP.
Conform Legii 678/2001 , Autoritatea pentru Străini , asigură cazarea străinilor victime
ale traficului de persoane în centrele special amenajate (Otopeni și Arad), iar Oficiul Național
pentru refugiați asigură protecție victimelor traficului de persoane (București -2 și câte unul în
județele Maramu reș Timiș (Timișoara) și Galați.
 ANITP , înființată în anul 2005 a pus bazele coordonării politicilor de prevenire
prin 15 Centre Regionale. Personalul specializat format din asitenți, psihologi și polițiști,
monitorizează fenomenul și desfășurarea activităților de identificare și protecție a v ictimelor în
centre specializate. Conform rapoartelor anuale ale ,,Departamentului de Stat al SUA”150,
organism care monitorizează implementarea și eficiența măsurilor dispuse la nivel internațional,
se evidențiază progresele privind operaționalizarea agenți ei a bazei de date ,,SIMEV ”151, privind
victimele traficului de persoane, creșterea numărului de victime care au beneficiat de asistență și
în România au dus la reorganizarea ANITP, care a afectat activitatea operațională.
Efectele crizei economice la nivel național a dus la reorganizarea în anul 2009 a
ANITP prin OUG nr.20/11.03.2009 , atribuțiile funcționale ale agenției fiind preluate de
I.G.P.R. Ambasada SUA la București a prezentat în cadrul Raportului privind traficul de
persoane din anul 2010, efectele negative asupra capacității instituționale a ANITP a avut un

148 ANITP, Raport privind situația traficului de persoane în România în anul 2006 , MIRA – ANITP, București,
2007, pp. 29 -49.
149 Legea nr. 682/2002 , Oficiul Național pentru Protecția Martorilor http://www.politiaromana.ro , accesat la
14.02.2012.
150 Începand cu anul 2000 Departamentul de Stat al SUA are obligatia prin lege de a prezenta Congresului SUA,
anual, un Raport globa l privind eforturile guvernelor de a elimina traficul de persoane (TIP Report)
151 Sistemul Integrat de Monitorizare și Evidență a Victimelor funcționează în cadrul ANITP și conține o bază de
date privind victimele tarficului de finite umane identificate .

95
impact negativ asupra asistenței acordate victimelor. De asemenea Guvernul României a fost
criticat pentru ,,nealocarea fondurilor necesare ONG -urilor care luptă împotriva traficului de
persoane , pentru asistența victimelor și pentru programele de prevenire a traficului de
persoane ”152.
 Ministerul Public și Ministerul Justiției, desfășoară activități specifice prin structuri
specializate și procurori, judecători profilați în domeniul prevenirii și combaterii traficului de
ființe umane. Sesizarea instanțelor de judecată și a Serviciilor de Probațiune privind consilierea
psihologică a victimelor minore conform Legii 211/2005.
 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Inspecția Muncii d esfășoară
acțiuni de control în scopul identificării și combaterii cazurilor de muncă nedeclarată. Rolul
acestor controale este deosebit de important în prevenția traficului intern prin exploatare a
muncii. Deși rezultatele activităților de control nu au d us la indentificarea unor persoane
exploatate prin muncă, acțiunile respectă Memorandumul de Înțelegere între Comunitatea
Europeană153 și România care și -a asumat ca măsură în luna iunie 2009 creșterea intensității
controalelor pentru identificarea și combat erea cazurilor de muncă nedeclarată. În anul 2010 au
fost controlate 33. 678 de unități în cadrul cărora au fost identificate 6.475 de persoane fără
contract individual de muncă154. Ministerul contribuie la realizarea de programe în scopul
inițierii și formăr ii profesionale a persoanelor aflate în centrele de asistență și protecție a
victimelor traficului de persoane. Asigură coordonarea centrelor de asistență teritoriale și
participă la elaborarea de programe privind prevenirea traficului de persoane cu celel alte
instituții. Are în vedere ,,grupurile țintă ” (grupuri sociale vulnerabile) pentru asigurarea cu
locuri de muncă prin programele naționale de formare profesională și ocuparea forței de muncă.
 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului desfășoară activități de
prevenire în rândul elevilor anual în colaborare cu coordonatorii activităților de la nivel teritorial
cu care realizează parteneriate atât cu instituții de aplicare a legii cât și cu cele de protecție
socială (guvernamentale și n eguvernamentale). Potrivit legii 272/21.06.2004 privind protecția și
promovarea drepturilor copilului, cu toate că MECTS nu are un buget alocat, desfășoară
activități de prevenire în cadrul orelor de dirigenție de către educatori și profesori sau/și
specia liști din celelalte insituții publice (Poliție, ANITP, DGASPC) având ca prioritate
informarea și conștientizarea copiilor și tinerilor cu privire la riscurile de trafic, cauzele și
formele de manifestare, precum și modul în care pot preveni victimizarea. M ECTS desfășoară

152 ANITP, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009 , I.G.P.R. ANITP, București, 2010,
pp. 92-96.
153 Ibidem , pp. 29 -57.
154 Ibidem, pp. 47 -65.

96
două mari programe naționale155 în parteneriat cu celalte instituții publice menționate,
Programul PNESSR și Programul PNECD. Primul vizează stilul de viață cât și ofertele
educaționale incluzive extracurriculare și extrașcolare pentru copii din comunități dezavantajate
cu precădere pentru cei din mediul rural. Al doilea program vizează fenomenul traficului de
persoane având ca scop informarea și conștientizarea elevilor despre acest risc. În realizarea
celor două programe cadrele didactice a u beneficiat de instruire ca formatori în domeniul
prevenirii traficului de persoane.
 Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor opiilor asigură coordonarea
structurilor teritoriale și la nivel central a activităților de asistență socială și protec ție specială în
interesul superior al copilului. Scopul principal îl reprezintă reabilitarea și reintegrarea socială a
copiilor abuzați, neglijați sau exploatați prin muncă ori exploatarea sexuală în scop comercial
prin planurile de acțiuni cu alte institu ții.Tot în cadrul sistemului instituțional guvernamental cu
atribuții de protecție socială și asigurarea formării profesionale a persoanelor aflate în situații de
risc au competențe Agenția Naționala pentru ocuparea forței de muncă, care are ca sarcină
angajarea cu prioritate a persoanelor traficate prin integrarea pe piața muncii, în special a
femeilor din zonele defavorizate ori a persoanelor marginalizate social.
 Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați , Agenția
Națională pentru Persoanele Handicapate asigură servicii sociale persoanelor aflate în situații
de dificultate ca urmarea a traficului sau a handicapului fizic și psihic, în scopul menținerii sau
refacerii și dezvoltării capacităților individuale, astfel încât victimele s ă depășească situația de
nevoie socială în care se află. Observăm multitudinea instituțiilor guvernamentale care au
competență strictă în domeniul protecției sociale a femeilor și a copiilor aflați în situații de risc
ca urmare a exploatării prin diverse f orme.
 Ministerul Sănătății Publice prin rețeaua teritorială, națională, desfășoară activități
de prevenire prin campanii de educare și formare în vederea conștientizării publicului în
adoptarea unui stil de viață sănătos. Din anul 2002 MSP a dezvoltat o rețea de asistență
medicală comunitară de acces la servicii medicale pentru categoria de populație defavorizată.
Scopul acestei rețele de asistență medicală comunitară este de ameliorare a stării de sănătate,
îmbunătățirea atitudinii și a comportamentului categoriilor sociale defavorizate.
Comunitățile de romi beneficiază de suportul rețelei de asistență medicală ținând cont
că din acest grup social, în mod frecvent, sunt identificate persoane care sunt traficate în scopul
exploatării în țar ă sau în străinătate prin cerșetorie ori exploatare sexuală. Serviciile publice de
asistență socială (SPAS) asigură comform Legii 47/2006 măsurile de asistență socială la nivel
județean și local. Aceste servicii publice au un rol deosebit în identificarea și evaluarea riscului

155 Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009 , I.G.P.R. ANITP, Bucureșt i, 2010 , pp. 47 -65.

97
persoanelor care provin din familii dezorganizate, cu un nivel de trai scăzut ș i cu
comportamente delincvente. Direcțiile generale de asistență socială și protecție a drepturilor
copilului aplică politicile și strategiile de asistență socială la nivel județean a persoanelor aflate
în dificultate. Pentru victimele traficului de persoane au servicii specializate și personal profilat
în scopul consilierii psihologice, asistenței sociale, recuperării și reintegrării sociale.
Potrivit HG 1434/2004 , această structură de protecție socială asigură cooperarea cu
toate celelalte instituții de prevenire a traficului de ființe umane, în conformitate cu HG nr.
299/2003 în cadrul căreia s -a constituit ,,grupul interministerial de lucru ”156.

b/ Rolul sociologului în cadrul acestor instituții
Ca specialiști în domeniu l prevenirii și protecției sociale a victimelor , sociologii
împreună cu psihologii, trebuie să formeze o echipă multidisciplinară alături de lucrători
profilați pentru identificarea v ictimelor traficului de persoane, consilierea și reintegrarea în
familie și societate. Sociologul este pilonul de bază într -o organizație profesională, care are ca
principal atribut, identificarea fenomenului social care afectează comunitatea sau anumite
grupuri sociale. Ca specialist, sociologul formulează strategia de documentare, cercetare,
prognoză și prevenire, și sprijină eficiența acțiunilor propriu -zise pentru obținerea de rezultate
optime la nivel organizațional precum și în relația profesională c u publicul (relații
interinstituționale, actorii sociali implicați la nivel comunitar în prevenirea fenomenului
cercetat, victimele, rudele acestora și subiecții traficanți). ,,Sociologul asigură suportul tehnic,
metodologic pentru individ, grup, organizaț ie, performanță”157. În cadrul cercetării sociologice
a traficului de ființe umane, rolul sociologului este:
1. Dezvoltarea domeniului de interes, în cadrul căruia va acționa pentru:
 elaborează concepte și idei de dezvoltare a acestui domeniu de cercetare;
 întocmește proiecte și programe de prevenire a traficului de ființe umane;
 stabilește etapele de cercetare -prognoză -intervenție;
 realizează și coordonează studii și cercetări criminologice;
 participă în cadrul unor grupuri de cercetare sociologică interin stituțională;
2. Relaționare cu publicul, în cadrul căruia va pune accent pe:
 studii privind percepția populației asupra fenomenului și activității;
 cooperarea cu publicul;
 dezvoltarea capacității de acțiune (intervenție, consiliere, reintegrare socială).

156 Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009 , I.G.P.R. ANITP, București, 2010 pp. 47 -65.
157 H.J.M. Wassenberg , Raport privind cursurile de ,,Train the trainers” pentru sociologii òi psihologii din Po liția
Română 20 iunie 2006 – nepublicat.

98
3. Dezvoltarea organizației prin:
 creșterea gradului de calificare profesională a personalului din organizație;
 formarea de formatori din instituție și din afara ei;
 consilierea managerului de proiect, privind strategiile de acțiune și intervenție;
 identific area, implementarea și utilizarea celor mai adecvate tehnici de
comunicare între specialiștii organizației implicate în prevenirea traficului de
persoane (forum de discuții, site de internet informațional, știri, informări etc.).
În cadrul grupului de luc ru sociolog -psiholog , în cadrul acestei echipe vor acționa atât
la nivel intern cât și extern, în scopul îndeplinirii obiectivelor organizației.
La nivel intern sociologul împreună cu psihologul va acționa pentru:
 sociologia muncii, respectiv analiza dina micii grupului (doar sociologul);
 realizarea profilului grupului (sociolog -psiholog);
 design -ul grupului organizațional (sociolog -psiholog);
 diagnoză și intervenție organizațională (sociolog -psiholog);
 rezolvarea conflictelor (sociolog -psiholog);
La nivel extern sociologul împreună cu psihologul va acționa pentru:
 sondaje de opinie privind percepția populației asupra fenomenului de trafic de
persoane și a eficienței măsurilor întreprinse de instituțiile de prevenire și
combatere (doar sociologul);
 realizare a marketingului de imagine a organizației (sociolog -psiholog);
 medierea relațiilor cu comunitatea pentru realizarea de parteneriate cu
organizații guvernamentale și neguvernamentale și reprezentare (sociolog –
psiholog);
 asistență victimală (psiholog);
Dorim să precizăm că structurile de poliție beneficiază în prezent de specialiști sociologi
și psihologi care îndeplinesc atribuțiile prezentate, începând din anul 2006. De asemenea în
permanență acești specialiști beneficiază de ,,formare profesională ”158 continuă în efortul comun
de creștere a capacității de acțiune și intervenție în diverse domenii criminologice.

158H.J.M. Wassenberg, Raport privind cursurile de ,,Train the trainers” pentru sociologii și psihologii din Po liția
Română 20 iunie 2006 – nepublicat.

99
8.3. Instituții neguvernamentale pentru prevenirea traficului de ființe umane

După cum am observat în România postdecembristă, rețeaua insituțională
guvernamentală și neguvernamentală era insuficientă . Situația a devenit și mai vizibilă ca
urmare a schimbărilor sociale care au avut loc pe parcurs, situație care a dus la creșterea
numărului de persoane aflate în situații de risc victimal. Aceste persoa ne aveau nevoie de
intervenția unor instituții care să le asigure securitatea socială, instruirea, formarea în scopul
ocupării unui loc de muncă , pentru a obține veniturile necesare. Cu ocazia evaluărilor sistemului
de protecție socială din România, organi sme internaționale și europene au adresat Guvernului
recomandări pentru îmbunătățirea sistemului instituțional. De asemenea a fost încurajată
inițiativa societății civile în dezvoltarea unor programe de protecție socială cu susținerea
guvernamentală sau pr in fonduri europene. În aceste condiții s -au dezvoltat organizațiile
neguvernamentale care au acoperit deficitul instituțiilor guvernamentale și capacitatea de
intervenție a acestora. Organizațiile neguvernamentale au cunoscut o dezvoltare rapidă, scopul
acestora fiind de reintegrare a victimelor traficului de ființe umane, asistență psihologică în
situații de criză, asistență medicală, educație privind sănătatea, orientarea profesională,
consilierea și medierea familială. Toate organizațiile neguvernamenta le s-au axat pe politici de
prevenire prin derularea unor campanii la nivelul comunităților cu grupuri sociale aflate în
situații de risc, acțiuni la care au fost atrase instituțiile guvernamentale de la nivel local
(instituții de învățământ, instituții al e sistemului de sănătate, biserică, insituții din cadrul MAI și
cele ale administrației drumurilor locale). Având în vedere rolul deosebit pe care l -au avut
organizațiile neguvernamentale în asigurarea suportului logistic și profesional prin asigurarea
măsurilor de protecție socială și recuperarea victimelor traficului de ființe umane, vom face
referire la aceste organizații neguvernamentale după cum urmează: Asociația „Alternative
Sociale”, este specializată în asistența victimelor traficului de persoane, asistență psihologică,
asistență socială, asistență juridică și asistență medicală, fiind asociația care a elaborat manuale
și ghiduri în domeniul traficului de persoane pentru specialiști din diverse domenii de activitate.
Asociația a inițiat în anul 2004 Coaliția împotriva traficului de persoane din care au făcut parte
ONG -uri din opt județe, din regiunile de N -E și S -E a României. De asemenea, a administrat pe
o perioadă de doi ani, Centru de asistența și protecție pentru victimele t raficului de persoane din
Iași. Asociația Ecumenică a Bisericilor din România a coordonat la nivelul mai multor culte
(Biserica Ortodoxă, Biserica Reformată Calvină, Biserica Lutherană) activități de sprijin a
grupurilor sociale defavorizate prin acordarea de ajutor umanitar -material și spiritual. Cel mai
important program al asociației a fost programul Sens de spirjin al tinerilor aflați în situații de
risc, ca urmare a consumului de alcool, droguri, muncă la negru și trafic de ființe umane.

100
Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație ,
Asociația Femeilor împotriva Violenței -Artemis, Asociația ,,Betania”, ,,Asociația Caritas
București”, Fundația ,,Conexiuni”, Asociația ,,Generația Tânără -Timișoara”, Fundația
Filantropia Timișoara, Organi zația ,,Reaching Out” și Organizația ,,Salvați Copii” din România
au desfășurat activități într -un ritm susținut de protecție socială, juridică și de formare
profesională a victimelor traficului de persoane. De menționat că prin dezvoltarea acestor
organis me neguvernamentale a crescut capacitatea de intervenție pentru recuperarea victimelor
traficului de ființe umane, reușindu -se în mare măsură asigurarea securității victimelor în
perioada de post trafic până la reintegrarea în familie. O parte dintre acest e asociații
neguvernamentale au oferit adăpost victimelor traficului de persoane.
Organizația ,,Salvați Copii” are o rețea instituțională în 15 județe fiind specializată pe
sprijinul victimelor traficului de ființe umane, a copilului abuzat, neglijat sau t raficat. Asociația
este membră a ECPAT (Ending Child Prostitution and Child Trafficking). Ținând cont de rolul
activ al acestor asociații vom face referire și la alte organizații, precum Asociația Națională
Mutuală România -Franța ,,Louis Pasteur” din Brăil a, Asociația ,,Avicena” din Bacău, Asociația
Femeilor Întreprinzătoare ,,Pro Familia” din Bistrița Năsăud, Fundația pentru Copii ,,Sf.Sava”
Buzău, Liga Femeilor Gorjene -Tg.Jiu, care s -au implicat în prevenirea traficului de persoane la
nivel local. Fundați a ,,Rațiu pentru Democrație” a implementat mai multe proiecte regionale
pentru creșterea nivelului de conștientizare și informare a publicului asigurând parteneriatul
între comunitate, societatea civilă și insituțiile publice.
Activitățile preventive ale a cestor organizații neguvernamentale au avut ca strategie
implementarea de politici de prevenție, formare și educare a grupurilor țintă prin:
– activități de informare și prevenire comunitară;
– instruirea copiilor privind riscurile traficului de persoane și a le migrației;
– evaluarea nivelului de cunoștințe privind abuzul și exploatarea copiilor prin diferite
forme de manifestare a traficului de ființe umane;
– dezvoltarea abilităților;
– formarea specialiștilor în domeniul prevenirii traficului de ființe umane și a modului
de acțiune în cazul copiilor și femeilor traficate;
– dezvoltarea de modele și strategii de intervenție în promovarea drepturilor copilului
de către instituțiile cu atribuții în domeniu.
Se observă prin prezentarea sistemului instituțional neguver namental reacția pozitivă a
societății în ansamblu și susținerea guvernamentală a acestor asociații ca necesitate în lupta
antitrafic, dar mai ales în lupta pentru recuperarea și reintegrarea socială a victimelor. Cu toate
acestea, vulnerabilitatea la traf ic se menține ca urmare a lipsei de oportunități pe piața muncii, a

101
decalajelor economice dintre grupurile sociale și a nivelului ridicat de sărăcie existent la
anumite categorii sociale. Vulnerabilitatea la trafic nu este cauzată doar de aceste neajunsuri
sociale. Lipsa veniturilor financiare și a mijloacelor de subzistență nu ar trebui să fie motive
pentru acceptarea exploatării ființei umane. Rolul educației individuale, de familie și a grupului
social primează în luarea unei decizii sau acceptarea unei situații generatoare de risc. Vom
observa că în cadrul cercetării sociologice la nivelul județului Iași, gradul de instruire a
populației traficate este la nivelul studiilor gimnaziale. Cu cât gradul de instruire este mai mare ,
cu atât numărul victimelor scade, ceea ce argumentează că atitudinea și comportamentul
delincvent al victimelor este în strânsă legatură cu gradul de educație și in struire.

102

Cap. III TRAFICUL DE FIINTE UMANE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989

1. Istoricul traficului de ființe umane în România

Începâ nd din anul 1990, pentru România, traficul de ființe umane a devenit o problemă
națională și internațională. Dacă anterior anului 1990 acest fenomen nu exista în România, după
Revoluția din 1989 , odată cu democratizarea societății românești, liberalizarea circulației
cetățen ilor, deschiderea frontierelor prin ridicarea restricțiilor impuse în domeniul vizelor de
către regimurile comuniste, traficul de ființe umane s -a dezvoltat progresiv devenind un
fenomen îngrijorător. Libera circulație a cetățenilor în spațiul european și facilitățile în
domeniul vizelor a încurajat fenomenul migraționist în țările din centrul și estul Europei.
Amplificarea migrației legale și ilegale este o consecință a problem elor majore de ordin social,
economic și politic specific tranziției apărute la nivelul societății noastre. Mai mult ,
instabilitatea economică, politică, conflictele interculturale, interetnice, conflictele ar mate,
interne și internaționale au cauzat apari ția crizelor umanitare și creșterea fluxului de persoane în
căutarea protecției și siguranței oferite de Uniunea Europeană.
Schimbările politice și sociale, apariția situațiilor de criză, a inegalităților pe piața
muncii, adâncirea sărăciei, creșterea șoma jului, degradarea mediului social și lipsa de educație
sunt cauze care au determinat dezvoltarea fenomenului de migrație pe piața muncii. Accentul
pus pe fenomenul migraționist este determinat de faptul că traficul de ființe umane poate fi
considerat o for mă extremă a migrației ilegale.
În paralel cu migrația, traficul de ființe umane s -a dezvoltat ca o „afacere” a rețelelor de
criminalitate organizată, în cadrul căreia , ființele umane au devenit o „marfă” pentru ,,actorii ”
acestor preocupări și un obiect pentru „consumatori”.
Deschiderea granițelor țărilor occidentale a determinat dezvoltarea relațiilor
interculturale, economice, dar și profunde transformări ale relațiilor sociale la nivelul acestor
state. După 1989 , pentru România , deschiderea granițelor nu a însemnat doar libertatea de
mișcare a cetățenilor, creșterea cooperării economice, culturale și politice cu alte state, ci și
conectarea țării noastre la filierele criminalității internaționale.
În aceste condiții , creșterea semnificativă a fluxurilo r de migrație a favorizat realizarea
conexiunilor subiecților implicați cu rețelele de crimă organizată specializate în traficul de
persoane, traficul de droguri, traficul de arm e, explozivi, substanțe toxice și traficul de mașini

103
furate. Evoluția dinam ică a noilor tendințe sociale a constituit un semnal de alarmă și , în același
timp, momentul dispunerii de către toate statele din Europa a unor politici comune de prevenire
și combatere a fenomenului traficului de ființe umane.
Această evoluție explică măsur a dispusă de Consiliul Europei pentru a elabora o
strategie comună în materie de azil și emigrare după intrarea în vigoare a Tratatului de la
Amsterdam din anul 1999. Despre fenomenul migraționist, Antonio Vito rino – comisar european
pentru Justiție și Afa ceri I nterne a declarat , în cadrul Conferinței pentru Strategie Comună de
Emigrare a Uniunii Europene din luna iulie 2000 , că „Ultimul deceniu al secolului XX s -a
caracterizat printr -o creștere fără precedent a migrărilor forțate și voluntare pe întreg
mapamondul, mișcări ce au avut un efect major și asupra continentului nostru”159.
Legat de această evoluție, „Consecințele migr ației legale , în general , și a celei ilegale ,
în special la frontiera României , au determinat transformarea țării noastre în placă turnantă a
rețelelor cla ndestine de trafic de persoane «în țară de așteptare» și «de tranzit» p entru atingerea
scopului final – ajungerea migranților în «țara țintă», de destinație. Creșterea masivă a
volumului de trafic de persoane și mijloace de transport la frontiera de stat a favorizat migrația
clandestină. În perioada 1990 -2000 , teritoriul României a fost tranzitat de aproa pe 100
milinoane cetățeni străini, per ioadă în care unui număr de 214 000 nu li s -a permis intrarea în
țară pentru diferite motive, 7 660 au fost returnați în țăril e de origine, iar în cazul a 16 200
cetățeni străini , s-a dispus măsura interdicției de a intra în România ”160.
Poziția geo -strategică a României în noul context European a creat condiții pentru
dezvoltarea migrației din Sud -Estul Europei și Asia, către statele dezvoltate din occident, țara
noastră devenind ,,țară sursă și de tranzit ”161 pentru traficul de ființe umane, îndeosebi prin
exploatare sexuală și muncă forțată. An de an s -a înregistrat o proliferare a criminalității și o
asociere a celor dornici de îmbogățire rapidă prin speculă, corupție, șantaj și contrabandă la
rețelele de criminalitate orga nizată. În aceste condiții , s-a înregistrat un „export” de
infracționalitate prin migrația celor mai mulți din cadrul grupurilor sociale defavorizate și din
rândul celor cu antecedente în domeniul delicvenței. Specializarea unor subiecți în săvârșirea
unor fapte antisociale pe teritoriul altor state , a determinat și un „import” de criminalitate cu
ocazia măsurilor de returnare de către statele de destinație. Noi moduri de operare specifice
grupărilor de crimă organizată au dus la ,,profesionalizarea ” și dez voltarea abilităților pentru cei

159 Antonio, Vitorino, Comisar European pentru Justiție și Afaceri Interne, Discurs în cadrul Conferinței pentru
Strategia Comună de Emigrare a Uniunii Europene , Roma, 12 iulie 2000, Buletin de Informare și Documentare nr.
4/2000, Editura M.I. p.101.
160 Petru, Albu, Crima organizată în perioada de tranziție , Editura Mira, Bucureșt i 2007, p. 238.
161 Departamentului de Stat al SUA, Raport privind traficul de persoane în România , www.state.gov/ , accesat la
22.10.2010.

104
cu un comportament antisocial. Lipsa unor politici sociale de prevenire și combatere a surprins
România cu noile forme ale infracționalității în domeniul exploatării ființei umane.
Dimensiunea acestui fenomen diferă de la o regiune la alta, de la o țară la alta , în raport de
procesele de reformă specifice perioadei de tranziție. În România , traficul de ființe umane s -a
evidențiat în mod deosebit ca urmare a efectelor perioadei de tranziție, marcată de creșterea
șomajului și a gradului de sărăcie, care au crescut vulnerabilitatea socială la nivel familial și
individual. România ,,este una dintre țările cu un grad de inegalitate a veniturilor superior celui
mediu la nivelul Uniunii Europene și acelui înregistrat în major itatea statelor membre ale U.E.
Riscul de sărăcie este relativ mare și în ,,rândul gospodăriilor formate din trei sau mai
mulți adulți și copii ”162. În cadrul cercetărilor sociologice privind riscuri și vulnerabilități pe
piața muncii a rezultat faptul că , ,,grupurile care se confruntă în cea mai mare măsură cu aceste
riscuri sunt: tinerii, populația din mediul rural, populația de etnie romă, femeile, populația cu
un nivel redus de educație și de calificare ”163.
Parti cularitățile, modul de operare și formele de manifestare sunt influențate de
experiența unor grupări criminale, de noile descoperiri tehnologice, informaționale și de
comunicare, de existența unei „piețe a cererii” în țările de destinație. Disparitățile dintre
diferitele segmente ale populației s -au accentuat după anul 1990 . În perioada 1990 -1992 și
1996 -2000 au fost cei mai dificili ani când creșterea economică a fost lentă ; standardul de viață
a oamenilor a scăzut, a crescut șomajul, discriminarea socială și migrația internațională. Pe acest
fond al schimbărilor sociale a crescut sentimentul de abandon la nivel comunitar sau familial.
Discrepanța dintre evoluția economiei mondiale și prăbușirea economiei românești a creat un
,,sentiment de descurajare publică ”164 în România, care anterior a avut un nivel de dezvoltare
umană , relativ omogen.
În aceste condiții expuse, începând cu anul 1990 , fenomenul de prostituție -proxenetism
în România a cunoscut noutăți circumscrise evoluției socio – economice. Până la apariția unor
legi și norme metodologice spec iale pentru combaterea traficului de ființe umane, activitățile de
prevenire și combatere erau ineficiente și insuficiente. Legislația în domeniul protecției sociale
nu prevedea protecția victimelor traficului de ființe umane. Noțiunea de victimă și de tra fic de
ființe umane nu existau, neavând o legislație care să definească acești termeni. Delictele și
victimele acestora erau cunoscute și înregistrate numai pe teri toriul naț ional, de către instituțiile
sistemului judiciar. Dintre toate categoriile de pers oane exploatate doar minorii beneficiau de
prote cție socială. Până în anul 1990, erau incriminate doar sclavia, munca forțată, pros tituția,
proxenetismul, lipsa de libertate, șantajul, amenințarea și lovirea, aspecte ce țin de formele de

162 Marian, Preda, 2009, Riscuri și inechități sociale în România, Editura Poliro m, Iași, pp. 24 -31.
163 Ibidem , p. 334.
164 National Human Development Report România 2001 -2002 ,UNDP, p. 18, www.undp.ro , accesat la 12.05.2012.

105
manifestare ale pr ostituției -proxenetismului. Deși într -o anumită măsură , legislația prevedea
sancționarea cadrului organizat de manifestare a exploatării umane, aceasta nu corespundea cu
evoluția fenomenului caracterizat prin complexitate, dimensiune și multitudinea formelor de
manifestare.
Victimele au început să fie atrase către grupurile de subiecți traficanți prin diverse
oferte de locuri de muncă în mass -media. Agențiile și societățile specializate autorizate în
ofertarea de locuri de muncă se aflau în „concurență” cu societăți sau persoane fizice care , sub
masca unor activități legale , desfășurau activități de recrutare de forță de muncă pentru alte
state, ca : babysitter, dame de companie, dansatoare în cluburi de noapte, barman, activități
hotelier e de întreținere, îngrijitoare pentru vârstnici. Recrutarea se realiza prin aceste oferte
mincinoase, devenite de notorietate în România, dar care ademeneau un segment vulnerabil de
populație , îndeosebi pe femei, tineri și copii.
În sensul arătat mai sus , putem menționa tipologia acestor anunțuri apărute în presă la
rubrica de mică publicitate și ulterior prin intermediul internetului.
„Caut tinere între 18 -30 ani pentru contracte de muncă în Cipru (Italia, Spania)
ca dansatoare sau dame de comanie pentru cluburi de noapte. Asigur viză,
transport, cazare și salarizare ”165.
La început , persoanele implicate în activități de prostituție -proxenetism , au avut ca
țintă țările din cadrul micului trafic la frontieră (Ungaria, Bulgaria , statele din fosta Iugoslavie),
apoi extinzandu -se către Turcia, Polonia, Grecia, urmate de Italia, Spania, Franța, Germania,
Olanda și alte state în care prostituția este tolerată.
Condițiile socio -culturale au favorizat fenomenul migraționist , și implicit cel al
traficului de ființe um ane. Stigmatizarea, etichetarea, inferioritatea atribuită unor cate gorii de
persoane, lipsa de perspectivă educațională și de ocupare a unui loc de muncă și percepția
negativă despre sine , au cauzat de regulă pentru femei și copii o vulnerabilitate ridicat ă.
Tabloul condițiilor care favorizează traficul de ființe umane , evidențiază că victimele
sunt ademenite în mod direct sau prin reclame cu oferte de muncă atrăgătoare, ori sunt vândute
de rude, prieteni, cunoștințe, familie. Traficanții aleg comunitățile sărace, familiile vulnerabile,
dezorganizate, profitând de naivitatea acestora, neputința de a se apăra în fața unor amenințări,
lipsa de informare și cunoaștere a riscurilor. Deseori , victimele acordă încredere traficanților pe
fondul unui comportament b inevoitor, pr ezentându -se drept salvatori ale acestora. Speranța
celor mai multe victime de a -și găsi un rost în viață, dorințele și aspirațiile pentru a scăpa de
sărăcie, de viața mizeră, de formele de violență intrafamiliale , le determină în luarea unor

165 Acest tip de anunț se regăsește în presă și pe rețelele de socializare și în prezent.

106
decizii pripite , cu consecințe de neimaginat pentru majoritatea celor care aleg un destin
necunoscut.
Dintre toate formele delictuale , ,,proxenetismul tinde să se organizeze în forme
surprinzătoare, practicate în mod organizat , mai ales «acoperit » sub masca unor activități licite
la prima vedere, dându -i-se un aspect de normalitate în conformitate cu prevederile legislației.
Asemenea rețele «acoperite » se întâlnesc în domeniul turismului, serviciilor, cazinourilor,
barurilor și altor localuri publi ce, prostituatele acționând la vedere sub masca unor dansatoare
de cabaret, ospătărițe, animatoare, însoțitoare, ghizi ”166. Acești indivizi , care au ca țintă
îmbogățirea peste noapte prin exploatarea semenilor lor , au devenit în timp experți în traficul de
ființe umane și au valorificat din plin vulnerabilitățile sociale. Câștigurile și profiturile
financiare uriașe obținute din astfel de activități ilicite , i-a determinat pe majoritatea acestor
,,actori” la utilizarea oricăror mijloace inumane și imorale pen tru racolarea și traficarea
persoanelor. Diversita tea acestor forme de ademenire și înșelăciune încep de l a promisiunea
unui loc de muncă la căsătorie, de la împărțirea echitabilă a câștigurilor din prostituție la
exploatarea în folosul strict personal a l traficantului, ori de la damele de companie la
exploatarea în cadrul unor rețele prin abuz sexual, înfometare și lipsa unor condiții umane de
viață.
Coruperea autorităților, indiferent de palierul instituțiilor de aplicare a legii, nu a fost o
barieră pe ntru subiecții implicate în acțiuni de trafic. Ademenirea unor funcționari în cercul
vicios al acestora, coruperea cu bani și diverse favoruri, obținerea de câștiguri ilicite, urmate de
șantaj, amenințare, acte de violență, sunt aspecte reale ale imaginii privind evoluția traficului de
ființe umane din România după anul 1989. De fapt, ,,adoptarea legislației fără aplicarea strictă a
legii este echivalentă cu incriminarea maselor”167.
În literatura de specialitate, dar și în mass -media, au fost consemnate aspe cte de
corupere a unor funcționari. Petru Albu, ca reprezentant al unei instituții de aplicare a legii,
arăta că , „în încercarea de a evita reacția poliției, unii proxeneți și -au căutat legături în zona de
frontieră, iar alții dispunând de resursele financ iare necesare și -au deschis localuri publice
profilate pe exploatarea sexuală a femeilor”168. Față de actele de corupție în întreg sistemul
judiciar General de Divizie , Ion Pitulescu din cadrul Ministerului de Interne – Inspectoratul
General al Poliției, făc ea referiri exprese cu privire la cazurile de corupție în care erau implicați
proxeneți, polițiști și procurori. În cele ce urmează , vom prezenta un pasaj privind situațiile
grave de corupere a unor funcționari din sistemul judiciar din care rezultă că „.. .și în alte cazuri

166 Ion, Pitulescu, Al treilea război mondial, Editura Național, București, 1996, p. 289.
167 Ebbe, Obi N. Ignatius and Dilip K. Das., Global Trafficking in Women and Children, (Traficul global de femei și
copii) Taylor & Francis Group LLC, SUA, 2008, p. 36.
168 Petru, Albu, Crima organizată în perioada de tranziție, amenințare majoră la adresa securității internaționale,
Editura MIRA, București, 2007 p. 249 .

107
în care era pe cale dezvăluirea unor fapte deosebit de grave cu implicarea unor persoanlități din
Poliție dar mai ales din Parchet, respectivul a fost pus în libertate cu toată opoziția conducerii
Poliției, iar dosarul a fost preluat de Parchet care în final a dat o soluție în favoarea
proxenetului”169. Cauzele proliferării traficului de ființe umane nu se rezumă la aspecte ce țin de
corupție sau capacitatea instituțională , care au competență în prevenirea acestui gen de
criminalitate. Din punctul nostru de vedere , corupția și incapacitatea sistemului instituțional sunt
în favoarea subiecților implicați în activități de racolare și exploatare a victimelor.
Din punct de vedere a riscurilor victimale, lipsa de educație rămâne , în opinia
noastr ă, factorul de bază care afectează grupurile sociale vulnerabile. În aceeași măsură ,
opinăm că educația este un factor de influență și pentru anumiți subiecți cu atitudini de
corupere a unor funcționari sau a funcționarilor care intră în ,,jocul” delincven ților.
Creșterea capacității instituționale în domeniul prevenirii și protecției sociale a
victimelor traficului de ființe umane , este determinat de utilizarea la maxim a resurselor umane
de care dispune , și a pârghiilor legislative existente. Deși autori tățile nu întârzie să acț ioneze,
măsurile instituțiilor abilitate să prevină acest fenomen nu produc efectele așteptate.
La nivelul anului 1996, România nu dispunea de o bază legală pentru prevenirea
criminalității organizate, legislația existentă în acea perioadă fiind ,,incoerentă și incompletă ”170.
Nevoia de acordu ri bilaterale și multilaterale și cooperarea dintre agențiile de aplicare a legii a
fost necesară Aceste aspecte au ca acoperire momentul adoptării legilației în domeniul
prevenirii traficului de ființe umane (2001) și cel al combaterii cr iminalității organizate (2003).
Nevoia creării de noi structuri organizatorice care să corespundă mutațiilor survenite în
evoluția criminalității a fost, de asemenea, argumentată de către agențiile de monitorizar e
international. . Evident că în lupta împotriva acestui fenomen se impune să identificăm cauzele,
în scopul eliminării acestora printr -o strategie de acțiune specifică și unitară. Toate studiile de
specialitate de după 1990 au scos în evidență vulnerabilit ățile sociale ale persoanelor, ca atare ,
întregul nostru demers se va concentra în principal pe identificarea problemelor sociale,
contemporane, specifice societății din România. Din perspectivă sociologică, dorim să stabilim
măsura în care traficul de ființe uman e tinde să devină o problemă socială sau un fenomen care
cauzează probleme sociale. Revenind asupra problemelor sociale în România, din cercetările
efectuate asupra cauzelor traficului de ființe umane , rezultă că acest fenomen s -a dezvoltat pe
fondul dezorganizării sociale, a șomajului și a lipsei de perspectivă profesională a multor tinere ,
îndeosebi minore. Prostituția a renăscut nu numai în țară, dar s -a internaționalizat prin
intermediul rețelelor de proxenetism din Turcia, Grecia, Cipru, Aus tria, Ungaria, Germania, și

169 Ion,Pitulescu, Al treilea război mondial, Editura Național, București, 1996, p. 290.
170 Ibidem, p. 6.

108
alte state. Cel mai îngrijorător fenomen după 1990 a fost ,,degradarea standardului de viață a
unei proporții ridicate din populație , în special a familiilor cu copii ”171, ceea ce a cauzat
proliferarea traficului cu copii și abuzu l sexual exercitat asupra acestora . ,,Cei mai mulți copii și
adolescenți fiind traficați în Belgia, Italia, Franța, Spania, Germania și Irlanda ”172. Pe lângă
aceste probleme, copii sunt expuși și la alte riscuri: ,,de a nu trăi în familia de origine (de a tr ăi
în stradă, în instituții sau familii substitutive), de a trăi fără părinți sau de a fi victima unor
tratamente abusive (agresivitate, violență, exploatare prin muncă, căsătorie timpurie, trafic de
persoane etc) ”173.
În 1990 ,,s -au identificat 28 de cazuri de trafic ilegal cu copii în care au fost implicați
152 de cetățeni din cadrul unor rețele transnaționale din Grecia, Italia, Anglia, Germani și Israel.
Este semnalat cazul cetățenilor S.P și Z.F. care , pe parcursul a trei ani , au scos ilegal din ța ră
peste 30 de copii cu sprijinul unui medic din România contra a 2000$ pentru fiecare copil. Din
grupare făceau parte avocați, directori de cămine de copii, personal medical. În perioada 1991 –
1994 , o familie din Anglia au înfiat și scos din România ilegal 1616 copii români , cu destinații
în Italia -450, Franța -156, SUA -317, Canada -115 și Spania -706”174.
Scopul comercial , în cazul traficului de copii , a rezultat în urma unui studiu realizat de
,,Helena Karlen și Cristina Hagner pentru țările centrale și est Eu ropene (Estonia, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Rusia, Ungaria). Din acest studiu rezultă comerțul sexului masculin
în Europa, mulți dintre tineri fiind victimele traficului de persoane în scopul exploatării sexuale
în Be rlin, Amsterdam și Budapesta. Cifra acestora a fost stabilită la 1000 în Berlin și 200 în
Amsterdam”175. Studiile privind traficul de ființe umane ,,includ un număr impresionant de
cauze, de la sărăcie sau lăcomie, la discriminare în funcție de gen, de etnie sau politici
guvernamentale referitoare la migrație, în țările de origine sau de destinație”176.
Din perspectiva traficului internațional de persoane, România a fost o ,, țară de
origine”177. În anul 2002, odată cu ridicarea regimului vizelor impuse României de Uniunea
Europeană, profilul țărilor cu cel mai mare număr de victime s -a suprapus treptat cu țările de
destinație ale imigranților români plecați în scop economic. Cele mai multe victime identificate
de Organizația Internațională pentru Migrație erau returnate din Italia și Spania. În plan

171Rata sărăciei a crescut în România în anul 2009 de la 5,7% la 7,4%, numărul populației sărace ajungând la 1,59
milioane persoane, din care 351.000 sunt copii intre 0 -14 ani, conform unui raport UNICEF, a declarat Ileana
Savu, secretar de st at în Ministerul Muncii Familiei și Protețtiei Sociale, http://www.ziar.com , Realități economice,
accesat la 20.09.2009.
172 Salvati Copiii, Raport anual 2004, pdf, p. 8. http://www.salvaticopiii.ro , accesat la 15.04.2010.
173 Marian, Preda, (coord), Riscuri și inechități sociale în România, Editura Polirom, Iași, 2009, p.191 .
174Damian, Miclea, Combaterea crimei organizate , Editura MAI, București, 2004, p.39.
175 Ibidem, p.39.
176HOTARARE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de
persoane pentru perioada 2006 -2010.
177 Marian, Preda,(coord), Riscuri și inechități sociale în România, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 255 -270.

109
regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România
fiind citată ca ,, țară de origine și de tranzit pentru marile rețele de trafic de femei , provenind
îndeosebi din Asia cât și din țările din fosta Iugoslav ie (cu accent pe regiunea Kosovo) precum
și Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentală”178.
De aceea, un prim aspect care privește traficul de persoane trebuie raportat la cauzele
care i -au determinat apariția. Efectele tranziției țărilor din sud -estul Europei, au avut drept
rezultat , schimbări politice, sociale și culturale care, la rândul lor, au determinat o creștere a
sărăciei și a ratei șomajului, o distribuție inegală de putere pe piața muncii între bărbați și femei.
În ultimii ani, această tranz iție a creat situații de criză pe piața muncii care a cauzat migrația ,
respectiv , răspândirea traficului de persoane.
Discriminarea pe piața muncii relevată prin rata ridicată a șomajului (pe piața muncii
femeile sunt ultimele angajate și primele concediate, în acest mod fiind împinse tot mai mult
către sectoarele neconvenționale ale economiei, trebuind să muncească „la negru” pentru a -și
câștiga existența, unul dintre cele mai profitabile sectoare de pe piața muncii la negru fiind
industria sexulu i), combinată cu sărăcia , motivată de remunerarea proastă a muncii , și cu
oportunitățile de a emigra, au determinat pe cei mai mulți di n grupurile sociale vulnerabile să
considere emigrarea în țările mai dezvoltate, ca unică soluție.
Ideea de surprinder e pentru România , la care am mai făcut referire în legătură cu
evoluția traficului de ființe umane și a criminalității organizate, este argumentată în lucrări de
specialitate și de către instituțiile de prevenire a criminalității. Rapoartele Departamentulu i de
Stat al SUA privind progresele României în domeniul prevenirii traficului de ființe umane, din
această perioadă , au evidențiat aspecte de acest gen. Raportul Departamentului de Stat al SUA
din 27 iunie 2011 privind traficul de persoane relevă că ,,Rom ânia nu a respectat pe deplin
standardele minime necesare pentru eliminarea traficului, deși autorii notează eforturile
considerabile ale statului în vederea combaterii acestui fenomen. Raportul semnalează faptul că
o serie de judecători români au o înțele gere precară a fenomenului traficului de persoane și că
aceasta ar putea fi o posibilă explicație pentru ritmul lent al anumitor procese de acest tip. De
asemenea, raportul relevă faptul că , pentru al doilea an consecutiv, guvernul român nu a asigurat
finanțarea necesară ONG -urilor care asigură servicii de protecție victimelor traficului de
persoane, ceea ce a determinat închiderea mai multor adăposturi pentru astfel de victime ”179.
Departamentul de Stat al SUA recomanda României în acest raport:
 finanțarea programelor de asistență destinate victimelor traficului;

178Gheorghiță, Mateuț, 2005, Traficul de ființe umane, Asociația Alternative Sociale Iași, p. 15 .
179 Raportul Departamentului de Stat al SUA, www.euract iv.ro/uniune -europeana , accesat la 27.06.2011.

110
 măsuri pentru identificarea victimelor înainte de arestarea lor, pentru a se asigura că nu
sunt pedepsite pentru acte comise , ca rezultat direct al faptului că au fost traficate;
 intensificarea efo rturilor de identificare a potențialelor victime ale traficului de
persoane în rândurile persoanelor vulnerabile , cum sunt imigranții ilegali, lucrătorii
străini, r romii sau copiii forțați să cerșească;
 pentru judecători, traininguri de sensibilizare față de victime, să amelioreze
comunicarea și coordonarea interministerială în legătură cu această problemă;
 să susțină capacitatea administrațiilor locale de a acorda asistență victimelor , prin
pregătirea în acest sens a oficialilor locali și creșterea cooperă rii dintre aceștia și
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).
În urma unui studiu efectuat de David Batstone – profesor in domeniul afacerilor la
Universitatea din San Francisco, cofondator și președinte al organizației Not For Sale, ca re luptă
împotriva traficului de persoane și sclaviei , a concluzionat că , România a devenit un punct
major de tranzit pentru traficul de persoane in Uniunea Europeană, victimele fiind aduse din
destinații îndepărtate cum ar fi Honduras, Afganistan, Congo s i China și trimise mai departe in
Europa Occidentala180. Deși orice formă de trafic de persoane este interzisă oficial de legile din
România, așezarea geografica strategică a țării, între Eu ropa de Est si cea Occidentală, o
transformă într -o sursă pentru traficul de persoane și într -o țară de tranzit, dar și de destinație,
afirma Batstone. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a transformat România,
prin relaxarea reglementarilor la graniță, într -o țară mai at ractivă pentru traficanții de persoane.
Nimeni nu este de acord cu ceea ce se întâmplă, î nsă ,,asistăm” la o depreciere continuă a vieții
sociale individuale și comunitare, cu implicații majore la nivel național și european.
În legătură cu degradarea soci ală ,,există diferite teorii sociologice care explică traficul
de femei și copii. Efectul de criminalitate , cauzat de: condițiile economice (Bonger, 1916),
sărăcie (May,1516), anomie (Merton, 1968 și Durkheim, 1964), hedonismul (Beccaria, 1819 și
Bentham, 1967), controlul social (Hirschi, 1969), lăcomia (McCaghy, 1980), și de
globalizare ”181.Toți actorii sociali implicați în lupta de prevenire și combatere a l fenomenului de
trafic de persoane, reprezentanții instituțiilor care au competențe în domeniu , și-au pus deseori
întrebarea : ce nu funcționează corespunzător ? Răspunsul îl regăsim în evaluare a cauzelor și
condițiilor care favorizează evoluția acestui fenomen și , ne obligă să implementăm cele mai bune
practici de protecție socială de la nivelul Comunități i Europene, noi măsuri care să înăsprească

180 http://www.ziare.com/social/romani/romania -centru -global -pentru -traficul -de-persoane , accesat la 07. 02. 2011
181 Ebbe, Obi N. Ignatius and Dilip K. Das., Glob al Trafficking in Women and Children, (Traficul global de femei și
copii) Taylor & Francis Group LLC, SUA, 2008, p.36.

111
cadrul legislativ și aplicarea de noi politici publice, sociale , care să fie în acord cu evoluția
societății noastre.

2. Cauze și forme de manifestare ale traficului de ființe umane în România
Deschiderea granițelor pentru România după 1990 , a constituit un moment istoric
pentru toate domeniile vieții economico -sociale a cetățenilor. Cu toate avantajele , care au decurs
acestui proces , și pe lângă libertatea de mișcare a cetățenilor, îmbunătățirea cooperării
economice, culturale și politice la nivel internațional, dar mai ales în Europa, România a
înregistrat an de an o proliferare a criminalității organizate. Așa cum a fost bine documentat (a
se vedea UNODC 2009a), ,,nicio țară nu este imună la traficul de ființe umane ”182. Categoriile
sociale cele mai vulnerabile sunt copiii. Într -un raport al Asociației ,,Salvați Copiii” din Tirana,
Albania , a rezultat că , ,,în fața sărăciei și creșterii inegalităților socio -economice ”183 crește
migraț ia și factorii de risc pe ntru t raficul de persoane.
Cercetările sociologice ale populației traficate în România după 1990 , au relevat o serie
de cauze și factori care au favorizat dezvoltarea și proliferarea traficului de ființe umane.
Fenomenul migrației ilegale a fost punctul de plecare în domeniul traficului de ființe umane.
Deși scopul inițial al oricărei persoane (emigrant/imigrant), a fost și este , de a-și găsi un loc de
muncă, dominat de aspirațiile pentru o viață mai bună , de cele mai multe ori bărbați, femei și
copii , indiferent de vârstă , au ajuns în plasa unor rețele de traficanți. Desigur că , pentru
România , acest fenomen al traficului de ființe umane a apărut într -o fază incipientă, sub forma
prostituției și proxenetismului, accentul fiind pus , în primul rând , pe exploatarea sexuală, apoi s –
a dezvoltat traficul de minori în scop comercial , care s -a manifestat prin fenomenul adopțiilor
ilegale, exploatare prin muncă forțată, cerșetorie, pornografie infantilă și obligarea la comiterea
de infracțiuni stradale. Ace ste fenomene s -au de zvoltat pe fondul schimbărilor politice, sociale
și culturale, apariția situațiilor de criză, a inegalităților pe piața muncii, adâncirea sărăciei,
creșterea șomajului și pe fondul unei degradări sociale progresive și a clivajelor de la normele
morale, aspecte care au favorizat dezvoltarea criminalității prin exploatarea ființei umane.
Exploatarea corpului uman a devenit o prioritate pentru rețelele naționale și internaționale, care
s-au dezvoltat fără precedent pe fondul migrației lega le și ilegale , ca o consecință a problemelor
majore apărute la nivelul societății noastre.
2.1. Cauze care influențează dezvoltarea și proliferarea traficului de ființe umane

182 John , Winterdyk, Philip , Reichel, Introduction to Special Issue Human Traffi cking: Issues and Perspectives ,
European Journal of Criminology 7(1) 5 –10, 2010, p. 6.
183 Zosa, De Sas, Kropiwnicki (D.Phil), Children Speak Out Trafficking Risk and Resilience in Southeast Europe,
(Copiii vorbesc , Risc și reziliență în traficul regional din Sud –Estul Europei), Salvați copiii, Tirana, 2007 , p. 21.

112

Într-o lume complexă, dinamică și conflictuală, aflată în plin p roces de globalizare, se
impun măsuri legislative și organizatorice pentru a preveni acțiunile care , ,,pun în perico l viața,
libertățile, bunurile și activitățile oamenilor și ale c olectivităților, infrastructura și activită țile
economico -sociale, precum și alte valori, la un nivel de intensitate și amploare mult diferit de
starea obișnuită ”184. Politicile economice și sociale implementate la nivel global, începând cu
anul 1990 până în prezent, au adus cu sine noi mecanisme definitorii ale fenomenului
infracțional la nivel național și internațional , care a cunoscut noi forme de manifestare. Sărăcia,
șomajul, discriminarea pe piața muncii, creșterea numărului familiilor dezorganizate, lipsa de
perspectivă a tinerilor, au creat premisele unui nou comportament social orientat către
delincvență . Pe lângă aceste cauze inter ne, social -economice general e, la care facem referire ,
fenomenul a fost cauzat și de factori externi , ce țin de poziția geografică a României cât și de
situația politică și economică din statele vecine și cele occidentale , care constituie țări de
destinație în cadrul fenomenului mig raționist.
Poziția geografică a României determină rețelele de crimă organizată să folosească
teritoriul țării noastre , nu numai ca teritoriu de tranzit , dar și ca teritoriu de destinație.
Deschiderea în toate planurile, realizată în ultimii ani de statele Uniunii Europene , cât și de
celelalte state non -UE, a fost speculată și de exponenții lumii criminale.
În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului
traficului de persoane în țările în care politicile de prev enire și combatere nu au fost suficiente,
iar sistemul de cooperare di ntre instituțiile statului și societatea civilă nu a fost eficient. În
domeniul prevenirii , România nu dispunea de rețele instituționale guvernamentale și
nonguvernamentale, singurele i nstituții implicate fiind cele de aplicare a legii, însă legislația nu
corespundea nevoilor și problemelor cu care se confruntau, astfel că , intervențiile pentru
prevenirea fenomenului nu aveau eficiență. La nivelul anului 1996, România nu dispunea de o
bază legală pentru prevenirea criminalității organizate, legislația existentă în acea perioadă fiind
,,incoerentă și incompletă ”185.
O examinare atentă a cauzelor care au determinat apariția și proliferarea fenomenului
traficului de ființe umane, la nivelul țării noastre, face posibilă următoarea grupare a acestora:
 Efectele tranziției din țările din sud -estul Europei: ,,au produs schimbări politice, sociale
și culturale care, la rândul lor, au determinat o creștere a sărăciei și a ratei șomajului, o distribu ție
inegală de putere pe piața muncii între bărbați și femei ”186. Această perioadă de tranziție prin

184 Administrația Prezidențială a României,, Președintele, Strategia de Securitate Națională a României , București,
p. 37. www.presidency.ro, accesat la 21.05.2012.
185 Ion, Pitulescu, Al treilea război mondial, Editura Național, București, 1996, p. 6.
186 Mateuț, Gheorghiță, 2005, Traficul de ființe umane, Asociația Alternative Sociale, Iași, p.12.

113
care trece și România , a creat situații de criză, răspândirea traficului fiind efectul feminizării
sărăciei și a migrației pe piața muncii. Discriminarea pe piața muncii, discriminarea de gen, rata
ridicată a șomajului, a determinat ca anumite categorii sociale să aleagă ca unică soluție
emigrarea în țările occidentale mult mai dezvoltate decât țările de origine.
 Controlul slab al granițelor, lipsa unui sistem de evidență al persoanelor care
emigrează din țara de origine, lipsa cadrului legislativ , în raport cu noile riscuri și consecințe
sociale, care să vizeze prevenirea victimizării persoanelor , în special a fem eilor și copiilor,
categoriile cele mai vulnerabile , care au favorizat dezvoltarea fenomenului.
 Menținerea restricționării regimului de vize , de către unele țări dezvoltate, precum și
legislația restrictivă din România privind migrația, favorizează traficul.
 Profiturile mari obținute în urma traficului de ființe umane : ,,Interpolul califica traficul ca
fiind crima cu cea mai rapidă ascensiune din lume, iar O.N.U. accentua că traficul a devenit un
business global cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de dolari”187.
 Corupția autorităților : Studiile elaborate în domeniu, cazuistica înregistrată în toți acești
ani de după 1989, a evidențiat că traficul de ființe umane creează multiple oportunități , nu doar
pentru t raficanți, ci și pentru anumiți funcționari publici care au fost atrași de subiecții implicați în
procesul de traficare. În acest sens , în diverse ,,lucrări de specialitate ”188 au fost surprinse cazuri de
funcționari publici care au subminat întregul efort d epus de actorii s ociali implicați în prevenirea
fenomenului .
 Globalizarea criminalității și internaționalizarea grupărilor criminale : caracteristica
principală a dezvoltării globale o constituie fluxul rapid în continuă creștere și , adeseori ,
generator de discrepanțe, de bunuri, servicii persoane, capital, idei, informații, tehnologie,
cultură, modă, armament și acțiuni criminale. Din punct de vedere criminogen, această perioadă
contemporană se caracterizează prin ,,exacerbarea activităților teroriste, expan siunea rețelelor de
crimă organizată dublată de tot mai evidenta prezență a elementelor de extremitate în
configurația constitutivă a faptelor ilicite, pe fondu l dezechilibrelor economice generate de
contrarietatea de interese a protagoniștilor implicați î n aceste activități ”189. Crima organizată
internațională a crescut ca amploare, în ultimul deceniu, în parte , datorită unor motive proprii
(capitalul uman, material și financiar deosebit, perfecționarea continuă a organizării și a
modului de operare. Performanța tactică a rețelelor criminale, ,,șterge ” frontierele geografice
tradiționale și pe cele informaționale. Comercianții de ființe umane, mobilizează resurse financiare
uriașe pentru a -și proiecta strategii transnaționale foarte eficiente, pe princ ipiul companiilor

187 Mateuț, Gheorghiță, 2005, Traficul de ființe umane, Asociația Alternative Sociale, Iași, p.12.
188 Ion, Pitulescu, Al treilea război mon dial -crima organizată, Editura Național, București 1996 , p.290.
189 Conferința internațională împotriva terorismului și criminalității organizate , România , București, perioada 10-
11 septembrie 2008 .

114
multinaționale din sfera producției sau seviciilor. Scopul principal al acestor organizații criminale
este de tranzacționare economică a persoanelor vulnerabilizate de condiții socio -economice și
emoționale. Acest aspect este argumentat d e aspectele ce țin de munca la negru, fenomen care a
existat într -o anumită măsură cu tendințe de generalizare. Deseori , și anunțurile de mică publicitate
conțineau mesaje transmise de ,,angajator ”. ,,… Angajez cofecționer (conducător auto, zidar,
zugrav , instalator,etc.) pe durată determinată cu perioadă de probă ”. În general agenții economici
din sfera celor cu preocupări de evaziune fiscal ă, practică recrutarea de forță de muncă pe care o
exploatează ,,la negru ”, situație care cre ează nemulțumire în rândul cetățenilor și produce efecte
socio -economice pe termen mediu și lung la nivelul întregii comunități.
 Factorii informaționali scăzuți privind realitățile pieței muncii sau nivelul de trai: în țările
de destinație, posibilitățile reale de angajar e în câmpul muncii peste hotare și consecințele muncii la
negru determină aprecierea incorectă a șanselor reale de succes, favorizând traficul de persoane.

2.2. Factori de influență a traficului de persoane
Pe lângă cauzele generale menționate ale acestui fenomen, trebuie să precizăm și o
serie de factori definiți care au fost identificați la nivel societal dar și individual, factori sociali
și factori economici. Pentru o reprezentare cât mai cuprinzătoare vom evidenția acești factori
grupați pe diverse c ategorii, în scopul înțelegerii coexistenței acestora, în funcție de contextul
socio -economic și politic. O primă categorie de factori care infuențează vulnerabilitatea la
trafic, relevă cauze de ordin general.

2.2.1. Factori geografici
Potrivit unui studiu comandat în anul 2001 de O.I.M.190 în România, s -au identificat o
serie de factori care determină vulnerabilitatea la trafic a persoanelor, după cum urmează:
 amplas area geografică „avantajoasă – poziția geografică a României în Sud -Estul Europei
și la limita graniței Uniunii Europene constituie ,,placa turnantă ” pentru rețelele de migrație și
traficul de persoane. Această poziție geografică la nivel continental constituie unul din factorii
determinanți ca țară de origine, de tranzit și de destinație pe ntru victimele traficului de ființe
umane , atunci când ne referim la victimele traficate din alte state prin România.
 localizarea geografică într -o regiune săracă a comunității – devine o cauză (majoritatea
victimelor traficului de persoane provin din Mo ldova și Muntenia);
 județele de graniță de pe frontiera de Est a României sunt dezavantajate din punct de vedere

190 Organizația Internațională pentru Migrație, Biroul din București, Vulnerabilitatea tinerilor din România față de
traficul de ființe umane, cercetare realizată de Centrul pentru sociologie Urbană și Regională (CURS), Institutul de
cercetare a Calității V iețiii (ICCV) și Mercury Research and Marketing Consultants, 2001 .

115
economic; amplasarea geografică limitrofă cu un stat cu care nu există schimburi economice și care
se confruntă cu probleme de sărăcie defavor izează comunitățile din aceste zone. Exemplificăm
,,zonele vestice din Crișana -Maramureș și Banat, unde este caracteristică migrația transfrontalieră de
mare frecvență ”191. În situație similară se află județele Iași, Botoșani și Vaslui din zona Moldovei,
care înregistrează cele mai mari valori ale traficului de ființe umane, prin exploatare sexuală sau a
muncii forțate;
 amplasarea unor comunități în zone geografice defavorizate din punct de vedere al resurselor
minerale, al condițiilor de climă și sol sunt cauze ale subdezvoltării economice și industriale . Lipsa
de atractivitate a acestor zone, posibilităț ile foarte reduse de dezvoltare și condițiile dificile de locuit
au favorizat ,,dezvoltarea ” unor comunități sărace. Astfel de comunități sunt marginaliza te indirect de
accesul la sănătate, educație, cultu ră, servicii sociale, transport și locuri de muncă. Pe acest fond al
unui grad scăzut de educație, întâlnim familii numeroase care au între 3 – 12 copii. Migrația
familiilor din zonele urbane , ca urmare a șomajului către zonele rurale de acest tip , a înrăutățit situația
socio -economică a familiilor și pe fondul neadaptării la noile condiții sociale. Mulți dintre cei ajunși
în astfel de situații au migrat în străinătate, lăsând copiii în atenția rudelor, ve cinilor sau a celui mai
,,mare ” copil din familie;
 ,,regiunea istorică și mărimea localității ”192 influențează atât migrația cât și traficul de
persoane , ca urmare a experiențelor positive în cazurile de migrație legală , dar și ca urmare a
dezvoltării rețelelor de criminalitate organizată în domeniul traficului de persoane, de droguri și alte
fapte de criminalitate transfrontalieră;
 rezidența într -o aglomerare urbană (de exemplu, tinerele care locuiesc în marile orașe su nt
mai vulnerabile față de trafic, în comparație cu cele care locuiesc în comunități mici, rurale).

2.2.2. Factori de risc pe niveluri de organizare și influență
În cadrul unei cercetări sociologice realizate de Agenția Națională de Luptă împotriva
Trafic ului de Persoane în anul 2006 , au fost stabiliți o serie de factori care favorizează traficul
de persoane, factor i ce au fost grupați pe diverse niveluri de clasificare : macro -social i,
comunitar i, familial i și individual i193. Conform cercetării sociologice r ealizate de IMAS în anul
2005 , cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori
macro -sociali, micro -sociali și comportamente deviante precum alcoolismul, consumul de
droguri, violența domestică și/sau antecedente pen ale.

191 Dumitru, Sandu, Mircea, Comșa, Cosmina, Rughiniș, Alexandru, Toth, Mălina, Voicu, Bogdan, Voicu, Viața
socială în România urbană, Editura Polirom, Iași/ București, 2006, p. 48.
192 Ibidem , p. 25.
193 Agenția Națională de Luptă împotriva Traficului de Persoane, Raport privind situația traficului de persoane în
România, București, 2006, pp.21 -22;

116
În cele ce urmează vom face o scurtă prezentare a acestora , urmând ca pe parcurs să
accentuăm o serie de factori care au fost identificați cu ocazia cercetării fenomenului în județul
Iași.

2.2.2.1. Factori la nivel macro -social – au un nivel ridicat de generalitate. Fac obiectul
cercetărilor de tip sociologic și au în vedere:
 Sărăcia – scăderea drastică a nivelului de trai al populației, sărăcia sau lipsa de acces la
mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populație;
 Dezorganizarea socială – lipsa sau insuficiența unor programe educaționale relevante
(educație sexuală, relații de cuplu, donarea de organe, țesuturi și celule de origine
umană) și deficitul de oportunități educaționale pentru segmentele de populație
vulnerabile;
 Șomajul – nivelul ridicat al șomajului și retribuțiile scăzute pentru munca necalificată;
 Dezvoltarea migrației internaționale pentru muncă – migrația din mediul urban către
mediul rural , ca urmare a crizelor economice, creșterii șomajului și s căderii nivelului
de trai , a dus la creșterea delincvenței în societățile tradiționale prin prezența unor
comportamente învățate în aglomerațiile urbane. Diferențele dintre spațiul urban și
spațiul rural , referitoare la familie, sunt fundamentate pe legătu rile dintre grupurile
societale sau comunitare. Aceste grupuri societale se fundamentează ,,mai ales pe
divergența sau chiar incompatibilitatea intereselor indivizilor, concurență, dorință de
dominație, raționalitatate excesivă, eliminarea sau chiar absenț a afectivității în relațiile
inter-personale, subordonarea scopurilor colective la prescripțiile scopurilor
individuale”194;
 Sistem insuficient dezvoltat de depistare și control a traficului de persoane;
 Ineficiența și slaba implicare a sistemului politic și juridic ;
 Politica socială ineficientă – existența unui mediu socio -cultural tolerant la
discriminare, pe bază de gen sau etnie, precum și la comportamente de tipul violenței
domestice;
 alocarea bugetară insuficientă pentru programele privind excluziunea socială și
combaterea traficului de persoane;
 lipsa serviciilor de asistență socială comunitară de prevenție;
 lipsa de oportunități pentru tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială;

194 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității , ,,Alexandru Ioan Cuza",
Iași, 2001, p. 277.

117
 lipsa/ insuficiența unor programe educaționale relevante;
 Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcia bruscă a unui număr mare de
gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură.

2.2.2.2. Factori la nivel comunitar – au un caracter general la nivelul grupurilor sociale:
 Sărăcia – scăderea nivelului de trai pe fondul lipsei locurilor de muncă, a accesului la
prestațiile și programele de asistență socială disponibile, creșterea cheltuielilor la nivel
comunitar privind taxele și impozitele;
 Poziționarea geografică a comuni tății în apropierea frontierelor – în zonele din
apropierea frontierelor, în cadrul micului trafic se dezvoltă fluxul de persoane și de
mărfuri. În aceste condiții se înregistrează o presiune a grupărilor centrate pe delictele
sociale, încercarea subiecțil or acestor grupări de a -și crea legături care să sprijine actele
de comerț intracomunitar pe un fond mai degrabă delictual decât legal, exploatând în
acest mod anumite oportunități , care nu ar fi posibile în condiții de legalitate.
 Existența în comunitate a unor cazuri precedente de muncă în străinătate , care sunt
cunoscute ca povești de success – sunt situații frecvente în care cei interesați în căutarea
unui loc de muncă apelează la persoane cu experiență sau despre care au date că se
ocupă cu plasarea de forță de muncă în străinătate și înlesnesc deplasarea într -o țară
străină în acest scop. Poveștile de succes ajung pentru cei mai mulți doar simple iluzii,
astfel încât problemele de ordin social se acutizează ca urmare a experiențelor
traumatizante pri n care trec;
 Lipsa oportunităților de muncă – este una dintre cele mai sensibile situații. Nevoia
unui loc de muncă pe fondul inexistenței unor oportunități la nivel local, cre ează,
poate , una dintre cele mai mari confuzii la nivel familial. Decizii pripite, deplasări în
alte regiuni geografice, în alte state, cu condiții socio -culturale și de comunicare greu
de adaptat pentru găsirea unui loc de muncă, cauzează destrămarea familiei, crește rea
vulnerabilității celor rămași acasă, declanșarea unor comportamente cu înclinație
delictuală, consum de alcool, violență și scăderea puterii economice a comunității
locale.

118
2.2.2.3. Factori micro -sociali, plasați la nivelul unor grupuri sociale și a gospodăriilor:

 Nivelul redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale adecvate, atât al
persoanelor traficate, cât și al membrilor familiilor lor de origine;
 Instabilitate familială și/sau relații deficitare între adulți și copii – instabilitatea
familială, cauzată de lipsa resurselor financiare, condiții de trai mizere,
comportamentul violent al adulților, educație familială precară , sunt cauze ale
conflictelor între membrii de familie cu repercusiuni grave, pe termen scurt , care, de
regulă , duc la destrămarea familiei;
 Comportamente deviante – alcoolismul, consumul de droguri, violența domestică și/sau
antecedente penale, sunt specifice în cazul înrăutățirii relațiilor sociale în cadrul
familiei, dar și individual, ca urmare a unor comportamente imitative, ori în funcție de
mediul social ales ca reper și conduită, în care sentimentele de frustare și eșec social
sunt ,,contracarate ” de un comportament violent și delictual;
 Sărăcia gospodăriei și lipsa de acces la locuri de muncă a membrilor de familie .
2.2.2.4. Factori la nivel familial

 Dezorganizarea socială a familiei – este cauzată de un eșec al normelor sociale,
regulile nu mai sunt asimilate (internalizate) și respectate de membrii familiei. Indivizii
nu aderă la norme pentru că nu mai sunt controlate așa cum erau înainte. Condiții
sociale și educația sunt precare. Neadaptarea la condițiile sociale rapide, dezorientarea
în plan personal dar și profesional poate să se finalizeze cu dezorganizarea familiei.
 Relațiile deficitare și conflictuale – incompatibilitatea la un moment dat între membrii
familiei, lipsa unei ed ucații corespunzătoare coerente, lipsa de autoritate a adultului
față de minor, dezvoltarea unei conduite predelincvente, neacceptarea compromisului,
neasigurarea unor condiții sociale la nivelul așteptărilor a dorințelor și aspirațiilor,
creează nemulțumire. Toate acestea sunt generatoare de relații conflictuale.
 Comportamentele deviante – alcoolismul, violența domestică sunt probleme sociale
care reprezintă o violare a aștepărilor normative ale societății. Aceste comportamente
sunt cauzate de soc ializarea inadecvată în grupurile primare sau învățarea
comportamentului deviant și de blocarea căilor legitime de realizare a scopurilor
culturale. În comunitățile tradiționale n ormalitatea unui individ depindea de influențele
primite ,,din partea ambelor instanțe comunitare, numai că, în timp ce familia îi oferea

119
mai multă libertate și mai puțină coerciție, comunitatea sătească inversează raportul:
mai multă constrângere și mai puțină libertate”195.
 Lipsa de informare – derivă fie din dezinteres, fie tratar ea cu superficialitate a relațiilor
sociale, dorință de cunoaștere limitată, ori lipsa de educație orientată către cunoaștere
și autodepășire;
 Lipsa de acces la serviciile și programele de asistență socială disponibile – sunt
cauzate de lipsa de informare , discriminare de gen, etnie, religie sau de alte împrejurări
care afectează capacitatea de absorție a persoanelor la programe de reintegrare socială.

2.2.2.5. Factori la nivel individual
Sunt extrem de diverși și țin de deficiențele structurale ale pers onalității, respectiv
moral -caracteriale, labilitate psihică, alienare, ori ca și consecințe ale vieții sexuale la vârsta
adolescenței. Vom prezenta sintetic factorii individuali stabiliți în cadrul cercertărilor
sociologice.
 Discrepanța între nivelul de așteptări, scopuri și resurse individuale și ale gospodăriei
pentru atingerea acestora prin mijloace legitime;
 Disponibilitatea de a încălca unele norme legale în vederea unui loc de muncă în
străinătate și lipsa de informare privind riscurile asociate;
 Dorința de aventură și/sau presiunea din partea „anturajului”;
 Relații sentimentale ratate și/sau debutul vieții sexuale la vârsta adolescenței, precum
și o posibilă istorie de agresiuni sexuale;
 Labilitatea psihică, alienarea ;
 Lipsa de încredere în propriil e forțe și/sau un complex de inferioritate;
 Lipsa de încredere în ceilalți și în instituțiile care ar putea oferi asistență de specialitate
și support;
 Credința că, „ – nu mi se poate întâmpla tocmai mie!”. Naivitatea, refuzul informării
despre anumite aspe cte preventive, dezinteresul unor persoane în cunoașterea
realităților sociale și a riscurilor, generează vulnerabilitate față de oricare persoană
indiferent de ocupație, de gradul de instruire, apartenență, religie, și situație socio –
economică.
În anul 2008, un studiu realizat de World Vision Romania a scos în evidență că
,,nivelul scăzut de educație și sărăcia favorizează traficul de personae ”196, îndeosebi al

195 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității, ,,Alexandru Ioan Cuza",
Iași, 2001, p. 178.

120
minorilor. Majoritatea copiilor traficați provin din mediul rural. Studiul a analizat grupurile
vulnerabile din zonele de risc din trei județe – Constanța, Ialomița, Iași și municipiul București.
Fără echivoc, s -a concluzionat că există o legătură foarte puternică între victime și educația
insuficientă, din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcia familiilor.

2.2.3. Factorii socio – economici ai traficului de ființe umane

2.2.3.1. Industrializarea
Este un factor de progres economic și social care determină oportunități pentru locuri
de muncă, instruire, profesionalizare și asigură nevoile sociale. Ca efecte asupra
comportamentului uman, cerectările sociologice au relevat că și în condiții de bunăstare, de
progres socio -economic s -au înregistrat creșteri ale volumului criminalității cauzat de
comportamentele delincvente ale unor categorii so ciale, care nu s -au adaptat normelor specifice
unei vieți urbane. Migrația forței de muncă din zonele rurale către cele urbane sau într -o țară
mai dezvoltată, au determinat schimbări majore ale mediului social.
Pe fondul neadaptării la noul mediu social sa u a unor convingeri ce țin de un anume
grup social, viziune, educație, lipsa de control social, permisivitate, toleranță, s -au dezvoltat noi
comportamente delincvente, marcate de acte de violență, imoralitate, nerespectarea
normativelor sociale.

2.2.3.2. Șomajul
Orice persoană care ajunge într -o situație de a nu mai avea un loc de muncă, lipsa
veniturilor sigure, se confruntă cu atitudini comportamentale diferite cauzate de instabilitatea
emoțională care se declanșează chiar premergător acelei situații. P răbușirea regimului comunist
în 1989 ,a produs schimbări majore în mediul economic, politic și social care ,,au dus la creșterea
ratei șomajului, standardele de viață coborând astfel sub limita sărăciei ”197. Șomajul are un efect
devastator asupra individului și a întregii familii.
Toate domeniile vieții sociale au suferit transformări ca urmare a reorganizării sectorului
industrial. România se confruntă cu acest fenomen după ce întregul sistem de producție s -a
diminuat. Pe acest fond s -a dezvoltat migrația p entru muncă.
Aceste șocuri la nivel macro -social și familial, au peturbat un stil de viață care se încadra
într-un anumit cadru de normalitate și au produs dezechilibre la nivel individual (stări de

196 World Vision Romania, Comunicat de presa, București, 2008 .
197 Guvernul României și Organizația Internațională a Muncii: O decadă de cooperare pentru eliminarea
exploatării prin muncă a copilului, 2000 -2009, Programul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copilului, Biroul
Internațional al Muncii – Geneva: ILO, 2009, p.13.

121
frustrare, abandon, anxietate, confuzie, alcoolism) și c omunitar (comportamente antisociale,
nemulțumire, revanșă, tendința spre un comportament delincvent).

2.2.3.3. Nivelul de trai
Din punct de vedere obiectiv, nivelul de trai corespunde unui nivel mediu specific unei
anumite perioade. Indicatorul poate fi diferit de la o țară la alta, de la o regiune la alta, în
funcție de politicile economice și sociale și de contextul internațional. Nivelul de trai este
determinat de nivelul de producție, schimburile economice, gradul de îndatorare, gradul de
implicare a populației în obținerea creșterii economice, a veniturilor pe cap de locuitor, a
indicatorului de produs intern brut.
Din punct de vedere subiectiv, nivelul de trai corespunde sau nu, în funcție de gradul
de percepție individuală, de aspirațiile persona le și modul în care se poate achita de obligațiile
familiale sau la nivel comunitar. Același venit poate fi considerat suficient sau nu și în același
timp nu doar veniturile asigură un nivel de trai corespunzător. Fără a insista pe aceste nuanțe ale
nivelului de percepție sau gradul de satisfacție individuală putem susține că un nivel de trai
scăzut, reprezintă o cauză a declinului comportamental către unul delincvent, antisocial.

2.2.3.4. Crizele economice
Cauzate de lipsa resurselor de materii prime, a resurselor financiare, supraproducție,
blocaje economice, declanșează creșterea șomajului, a gradului de sărăcie și, evident, schimbări
ale comportamentului social. Pauperizarea populației infuențează negativ comportamentul
uman, astfel încât în rândul unor categorii sociale defavorizate și în lipsa unor politici de
protecție socială, apar sentimente de frustrare, constrângeri sociale. În căutarea unor soluții de a
ieși din această stare de nemulțumire, anumiți subiecți ajung la predispoziții delincvente ca
singură sursă de asigurare a nevoilor sociale. Putem susține pe baza cerectărilor sociologice
efectuate până în prezent în România că fluctuațiile din economie specifice perioadei de
tranziție, au creat fluctuații și ale comportamentului social. Migrați a în străinătate în căutarea
unui loc de muncă, creșterea volumului infracționalității, dezvoltarea criminalității organizate,
apariția sau dezvoltarea unor fenomene sociale negative: traficul și consumul de droguri,
alcoolismul, abandonul școlar, deorgani zarea familiilor, dezorganizarea socială, prostituție,
proxenetism, exploatarea corpului uman sub toate formele posibile.

122
2.2.4. Factori socio -culturali ai traficului de ființe umane
Din punct de vedere sociologic, cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale și
spirituale create de societatea omenească de -a lungul istoriei. Din acest punct de vedere ne
interesează în mod deosebit factorii socio -culturali care au un rol predominant în socializarea
pozitivă sau negativă a indivizilor. Ca repe re a valorilor materiale și spirituale, ne vom referi la
,,comunitatea rurală premodernă la «bazele ordinii sociale» (în sens de stabilitate structurală și
funcțională) care într -o primă etapă se împlineau în satul tradițional prin elemente culturale pe
care le încorporau indivizii în familiile de proveniență”198.

2.2.4.1. Familia
Reprezintă structura socială fundamentală, în raport cu individul și societatea, este
factorul primordial al socializării și integrării sociale a copiilor și locul în interesul căruia sunt
satisfăcute trebuințele membrilor săi. J.J Rousseau demonstrează că familia este ,,cea mai veche
dintre toate societățile –și singura naturală “199 în care atunci când copiii își capătă
independența legătura naturală se dizolvă. Însă cel mai important este că ,,dragostea tatălui
pentru copiii săi este răsplata îngrijirii ce le-o dă“200. Ceea ce ne dorim să arătăm este relația
care trebuie să existe între părinți și copii și între copii și părinți. Atunci când diferite cauze
afectează aceste relații încă din copilărie, ruptura se produce iar familia se poate destrăma. Într-
o importantă lucrare privind familia ortodoxă ,,familia înseamnă responsabilități, însă …în
secolul XXI, în care trăim, întâlnim elemente distrugătoare ale familiei: matriarhatul și
patriarhatul, sau cine conduce în familie “201. Aceste reguli și principii ne arată că familia , are
rolul de socializare imprimând copilului un anumit standard valoric, precum si atitudini de
aderare sau de lipsa de cooperare față de anumite valori social e. Integrarea în familie sau
societate, spune Părintele Calistrat, începe în primul rând cu tatăl, dacă ,,este bine integrat în
familie, el este și un membru de onoare sau de calitate al societății “202 formând acel habitat
familial – însemnând, mamă – tată – copii. De asemenea este argumentat rolul mamei din
punctul de vedere al responsabilităților, grija de a ajunge copilul la școală, de a munci pentru
ale asigura pâinea necesară, însemnând că există o integrare. Orice perturbare în interiorul
structurii familiale are efecte importante asupra copilului, atât la nivelul adaptării sale la
societate, cât și asupra structurii sale de personalitate. Habitusul familial reprezintă ,,climatul de

198 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității, ,,Alexandru Ioan Cuza",
Iași, 2001, pp. 174 – 175.
199 Jean – Jacques, Rousseau, Contractul Social, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2005, p.6.
200 Ibidem , p. 7.
201Grația, Lungu, Constantineanu, Despre familia ortodoxă, Dialoguri cu părintele Calistrat Chifan, Editura
Haritina, Iași, 2011, p. 35.
202 Ibidem , p. 79.

123
înțelegere dintre părinți “203 care asigură dezvoltarea armonioasă a tinerilor. De aceea în familiile
cu un comportament predelincvent, ca urmare a procesului de imitație copiii preiau percepte
morale contrare normativelor societății. În aceste condiții de conflict între cultura proprie din
familia delin cventă și cea a societăți i rezultă delincvența. Dar să nu uităm femeia ca victimă a
violenței în familie. Acceptând o teză a lui Jean Delumeau referitoare la ,,ambivalența
comportamentului masculin față de femeie, exprimat printr -o oscilație permanentă între
extremele atracție – repulsie, venerație – ostilitate “204 rezultă că ostilitatea este întotdeauna
distrugătoare.
În concluzie, familia trebuie să păstreze rolul de socializare și control social, rolul
educativ – formator al tinerilor și de socializare primară a copiilor.

2.2.4.2. Educația și nivelul de instruire școlară
Educația este rezultanta dintre nivelul de pregătire școlară, nivelul de pregătire
profesională, nivelul de educație receptată și sedimentată în plan familial și social și percepția
experiențelor persoanele. Societatea pos-comunistă , de după anul 1989 , a perturbat ,,lumea
educației: a fost creat un învățământ privat la concurență cu învățământul de stat la toate
nivelurile (preșcolar, primar, secundar, universitar…). Dacă învățământul de stat rămân e
prestigios la nivel universitar, el este mult mai puțin prestigios la nivelurile preșcolar și
primar ”205. Modificările de ordin structural, calitatea uneori îndoelnică dar mai ales autoritatea
instituțiilor de învățământ pe fondul slăbirii educației în familie a tinerilor , a cauzat deficiențe
comportamentale și o polarizare accentuată cu comportamente deviante și delictuale.
Dezvoltarea ,,sistemului educațional modern constituie , fără îndoială , cea mai bună
ilustrare a modului în care socializarea secundară se poate petrece sub auspiciile unor agenții
specializate. Declinul poziției familiei în raport cu socializarea secundară este prea bine
cunoscut pentru a mai necesita detalierea”206. Creșterea abandonului școlar se regăsește în toate
cazurile de victimizare față de rețelele de trafic de persoane. Deși, pentru menținerea unui cadru
de normalitate în școală , se apelează la metode coercitive , dar mai ales educative , de
conștientizare, se impune să punem accent pe latura preventivă, de informare și conștientizare,
întrucât școala , ca institutie cu funcție, nu numai de informare și de cunoaștere, dar și cu funcții
complexe de tip formativ pentru copii și tineri, nu poate să-și mențină rolul ei în comunitate

203 Oana, Ciuchi, Devianță și criminalitate într -o societate în tranziție, Editura Lumen, Iași, 2011, p. 66.
204 Tiberiu, Bogdan, Ioan Sântea, Victime și infractori , Editura Niculescu SRL, București, 1996, p.58.
205 Mihai, Dinu Gheorghiu, Monique de Saint Martin , Educație și Frontiere Sociale, Franța, România, Brazilia,
Suedia, Editura Polirom, Ia și, 2011, p. 28.
206 Talcott Parsons, Essays in Sociological Theori, Pure and Applied , Free Press, Chicago, 1949, p. 233.

124
decât prin recurgerea la metode de schimbare al comportamentului elevului , având la bază
norme, principii și valori morale asimilate organic la nivel comportamental și nu impuse forțat.
În cazul unor devianțe de comportament , cunoaștere a concretă a contextului bio -psiho –
socio -cultural de viață , în care se dezvoltă elevul, reprezintă cheia reintegrării în grupul social.
Analizele sociologice pe criteriul gradului de educație evidențiază o corelație directă între
nivelul scăzut de educaț ie și comportamentul delincvent. Având în vedere aceste concluzii , în
orice demers sociologic va trebui să avem în vedere că abandonul școlar reprezintă un factor de
bază a riscului de delincvență juvenilă.

2.2.4.3. Starea civil ă
În toate studiile sociologice care au avut în vedere criteriile de gen și stare civilă , a
rezultat c ă atât bărbații, cât și femeile necăsătorite , au o predispoziție mai mare spre un
comportament predelincvent. Religios, tinerii care urmează să întemeieze o familie , în primu l
rând, ,,trebuie să aibă o rădăcină spiritual ”207. Tot religios , căsătoria este definită ca ,,unirea
celor două persoane într-o singură ființă, într-o singură esență, sau încă, unirea într-un corp și un
suflet dar ca două persoane”208 într-o iubire desăvârșită. De aici, iarăși ideea de responsabilitate
revine pe primul plan. Căsătoria înseamnă educație, comuniune, cunoaștere, compatibilitate,
moralitate, competență, ordine, responsabilitate, procreere, statut social, proiecte comune și
sprijin reciproc. Căsătoria este ,,legătura naturală între un bărbat și o femeie și împreună
alcătuiesc umanitatea completă”209. În plan social, căsătoria reprezintă o relație aprobată
cultural , prin care se legitimează o uniune economică și sexuală, de obicei între un bărbat și o
femeie, o instituție socială strict reglementată printr -un set de norme culturale, politice, sociale,
economice și religioase. Pierre Bourdieau, dedică o amplă dezbatere practicii căsătoriei, de la
cele obișnuite – cele mai reușite din punct de vedere social, în care femeile își păstrează
sarcinile – ,,umile și ușoare ori gândurile suple sau supuse”210 într-un continuum, până la
,,căsătoria politică, căsătoria cu verișoara paralelă, care depind de scopurile și mijloacele
strategiilor colective ale grupurilor interesat”211; de la ,,«căsătoria ordinară» , pe care le asigură
rudenia practică, ce reproduc relațiile sociale la căsătoria extraordinară cu «străini» de mare
prestigiu, care urmăresc să asigure întreținerea capitalului social”212. Deși această problemă este
legată de o practică mai puțin evidentă în societatea noastră, am ținut să facem referire la

207 Grația, Lungu, Constantineanu, Despre familia ortodoxă, Dialoguri cu părintele Calistrat Chifan, Editura
Haritina, Iași, 2011, pp. 33 – 34.
208 Dumitru Gh. Radu, Repere morale pentru omul contemporan, Editura ,Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 95 .
209 Ibidem , p. 94.
210 Pierre, Bourdieu, Simțul practic, Editura Institutul European, Iași, 2000, op.cit. pp.235 -237, pp.238 -337.
211 Ibidem , p.314
212 Ibidem . pp.235 -237, pp.238 -337.

125
subtilitatea adevărată a noțiunilor privind condiția socială și percepția asupra actului căsătoriei,
ca act asumat, indiferent de practica socială. Ambele situații se pot regăsi într-o situație pozitivă
sau negativă, situația din urmă fiind cea care afectează relațiile sociale indiferent de tipul
căsătoriilor. În postmodernitate, mișcarea feministă a dat un nou sens relațiilor maritale, atât în
familie cât și în sfera publică. Relațiile subordonat – supraordonat din căsătorie se reproduc în
exteriorul cuplului ceea ce a determinat apariția ,,familiilor alternative” bazate pe uniunile
consensuale heteroxexuale sau a cuplurilor homoxexuale. Aceste tendințe trebuie să fie în
atenția tuturor specialiștilor, motivat de noile relații sociale , a căror efecte negative asupra
societății nu sunt luate serios în calcul. Efectele desfac erii căsătoriei atrag după sine
concubinajul, căsătoria de probă, uniunea consensuală, individualismul familial, familia
monoparentală, relevă destructurarea sistemelor normative a modelelor culturale. Insecuritatea,
lipsa maternă, frustrările, incoerența normelor sociale și a valorilor impuse la nivel societal
devin tot mai vizibile în rândul celor care au ajuns într-o asemenea situație.

2.2.4.4. Religia
La nivel social, religia are un pronunțat rol de influențare a comportamentului non-
delincvent. Credința spirituală diminuează considerabil riscul de victimizare. Cercetările privind
practica religioasă situează România în topul țărilor cu procentul cel mai ridicat de credincioși.
Față de această atitudine susținem ideea că, ,,educația religioasă este masivă, în condițiile în care
Biserica Ortodoxă a fost reintegrată statului, iar religia este foarte prezentă în viața publică ”213.
,,Normele, conduita specifică învățăturii și educației creștine , condamnă comportamentele contra
moralei ce ține de trup, al ființei umane”214. Religia ,,are nevoie de o comunitate religioasă, iar a
trăi într -o lume religioasă presupune afilierea la această comunitate ”215.
Schimb ările în structura socială a lumii occidentale evocate de Sarah Cookley au avut
și au implicații majore în practica credinței și simbolului religios. Așadar , ,,prăbușirea
patriarhatului tradițional și evoluția patrismului modern, statutul schimbător al femeii în
societate ”216 diviziunea socială a muncii în interiorul bisericii (conducerea clerică și membrii
mireni) și mișcările fundamentaliste de la sfârșitul secolului XX pot fi interpretate ca reacții la
incertitudinea și potențiala instabilitate a epocii postmoderne.
Atitudinea față de trup, în istoria sa, a cunoscut o tranziție de la armonizarea interioară
a trupului și controlul sexualității, la aceea de atenție specială față de stilul și forma trupului

213 Mihai, Dinu Gheorghiu, Monique de Saint Martin, Educație și frontiere sociale, Franța, România, Brazilia,
Suedia, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 29.
214 Tudor Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, București 1998, p. 124.
215 Peter L.Berger, Thomas, Luckmann , Construirea socială a realității, Editura Art, București, 2008 , p.212
216 Sarah, Coakley, Religia și trupul , Editura Univers, București, 2003, p. 45.

126
extern. Această nouă atitudine s-a dezvoltat pe fondul modernizării, industrializării și
urbanizării societăților care au avut loc în țările europene în ultimele secole. Noile condiții ale
omului au dus la o diminuare a rolului pe care îl joacă religia în viața socială. România ,,a trecut
prin cel puțin cinci decenii de ateism, impus de puterea comunistă ”217.
Îndepărtarea de religie, cât și gândirea științifică, au determinat o nouă viziune
rațională despre lume. Din nevoia de a fi în concordanță cu experiența cotidiană, mult diferită de
tradiția creștină, oamenii s-au îndepărtat în mod indirect de simbolismul religios. De asemenea,
influența pluralismului religios la nivel European, cât și libertatea de mișc are a cetățenilor,
globalizarea politică, economică și socială au accentuat fenomenul secularizării. Perioada
comunistă a îngrădit libertatea de exprimare religioasă și confesională, ceea ce a dus la slăbirea
instituțiilor reprezentative și distrugerea sentimentelor religioase în rândul populației. De
asemenea, învățământul religios a fost redus sistematic, astfel că biserica, ca instituție
religioasă, nu s-a putut implica în viața publică. Comunismul și marxismul au reușit ,,să
slăbească forța tradiționali smului românesc prin atacarea sistematică și furibundă a celei mai
stabile instanțe reproducătoare a schemei rurale de viață: biserica”218.
În cadrul unui studiu privind secularizarea în România, înainte și după anul 1989, s-a
evidențiat că ,,populația nu s-a rupt prea ușor de religie”219. Situația ne arată o atitudine
preponderant pozitivistă a populației față de credința religioasă, însemnând păstrarea
tradiționalului românesc într-o anumită limită , ca urmare a puternicelor legături între familie,
biserică și datini. În opinia noastră, această reîntoarcere la religie după anul 1989 în România a
fost inevitabilă ,,ca o expresie publică și socială a credinței”220, a ,,dragostei și dreptății”221 pe
care o practică credincioșii, așa cum argumeantează J. Bottero în lucrarea sa intitulată ,,Cea mai
frumoasă istorie a lui Dumnezeu” .
Cu toate că în România a fost o perioadă de ateism impus, educația creștină,
convingerile referitoare la credința religioasă a populației creștine și condițiile sociale din
România i-au determinat pe majoritatea cetățenilor să țină legătura cu biserica. Acest
comportament a fost vizibil, atât la oraș, cât și la sat, ca expresie a educației sacre. Cu toate
acestea, în cazul familiilor nevoiașe, unde educația și gradul de instruirea al acestora era mai
redus, combinat cu consumul excesiv de alcool și cu tendințe comportamentale deviante,
legăturile cu biserica au rămas formale. În cadrul slujbelor religioase, asistăm de multe ori la o

217 Mălina, Voicu, România religioasă: Pe valul europ ean sau în u rma lui? , Institutul European, Iași, 2007. p. 9.
218 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” ,
Iași, 2001, p. 83.
219 Ibidem , p. 27.
220 Jean Bottero, Marc -Alain Ouaknin, Joseph Moingt, Cea mai frumoasă istorie a lui Dumnezeu , Editura Art,
București, 2008, p. 135.
221 Ibidem, p. 136.

127
prezență numeroasă a diverselor categorii sociale, inclusiv acelora care, în mod vizibil, nu au
nimic comun cu religia. Manifestările delincvente sunt vizibile și în cadrul acestor procesiuni
religioase (cerșetorie, furturi, amenințări, tâlhării etc.). Observ ăm că religia constituie piatra de
temelie a unei societăț i sănătoase și a demnității umane. Orice abatere de la normele morale și
de conviețuire socială , atrage după sine dezintegrarea familiei, izolarea, insecuritatea și
incapacitatea de a face față provocărilor. Prostituția ,,este o sursă de izolare în familie. Factorii
care duc pe credincioși în această situație sunt: necunoașterea lui Dumnezeu și a legilor Sale,
lipsa de legătură cu Dumnezeu prin Biserică ”222.

2.2.4.5. Mijloacele de informare în masă
Sociologia pune accent pe influența exercitată de mijloacele de informare și comunicar e
mass -media. Relațiile sociale și comportamentul comunitar este determinat de conținutul
mesajelor transmise. Viața și orientarea grupurilor sociale a demonstrat ușurința manipulării
prin aceste mijloace. Considerată , în epoca contemporană , a treia putere în stat, se impune a
utiliza acest mijloc ca o pârghie de control social în domeniul prevenției.

2.2.4.6 . Internetul și sistemele de telefonie mobile cu conexiuni la internet
Ca mijloc modern de comunicare, internetul oferă posibilități în egală măsură oricărei
persoane sau grup social. Însă, ca în oricare domeniu, acestă tehnologie a lumii postmoderne
este utilizată și în ,,satisfacerea ” unor trebuințe, scopuri ilicite. Subiecții care aparțin unor
grupuri sociale predelincvente exploatează la maxim oportunitățile oferite de tehnica
internetului.

2.2.4.7. Discriminarea
Este asociată cu prejudecata, întrucât sentimentele discriminatorii nasc sentimente de
frustrare care, de regula , declanșează comportamente agresive, precum și dorințe p uternice de
revanșă ce presupun o acutizare a comportamentului de acest gen, tipic unui „conflict de
cultură”. Înseamnă a separa, a face distincție, a deosebi, iar la nivel social , reprezintă refuzul de
a-l trata pe acesta din urmă, conform propriilor sale aspirații.

222 Grația, Lungu, Constantineanu, Despre familia ortodoxă, Dialoguri cu părintele Calistrat Chifan, Editura
Haritina, Iași, 2011, pp. 82 -84.

128
2.2.4.8.Factorii politici
Specific fenomenului de trafic de ființe umane sunt războiul și revoluția, situații de criză
socială ce creează stări de inegalitate. Slăbirea autorității instituțiilor statului este exploatată de
subiecții comportamentelor antisociale.

2.2.4.9. Revoluția
Este situația cauzată de o stare de criză politică, de mare amploare conflictuală, prin care
se urmărește înlăturarea de la putere a unui grup de conducere, cucerirea puterii politice și
schimbarea orânduirii sociale. Pe acest fond, toate instituțiile statului trec printr -un proces de
reorganizare, lipsa autorității, dezvoltarea actelor de corupție și implicit a celor mai reprobabile
delicte antisociale.

2.3. Forme de manifestare ale traficului de ființe umane în România
Formele de manifestare ale traficului de ființe umane sunt determinate în funcție de
numărul persoanelor implicate, tipul de traficanți, sursa persoanelor traficate, de victimele sau
clienții acestora, de gradul de organizare al fenomenului, de țara sursă sau de destinație. De
asemenea formele de manifestare sunt influențate de modalitățile de exploatare, pe care
traficanții le au în vedere sau de cererea existentă la un moment dat pe piața neagră a
criminalității.

2.3.1. Tipologia traficului în funcție de formel e de exploatare a ființei umane
Tipologia traficului de ființe umane decurge din definiția traficului de persoane cuprinsă
în protocolul privind prevenirea, reprimare a și pedepsirea traficului de persoane, în special al
femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității
transnaționale organizate. Potrivit definiției , dar și modului de manifestare al traficului de ființe
umane până în prezent , au fost înregistrate următoarele forme de manifestare:
o exploatarea sexuală;
o exploatarea prin muncă forțată;
o exploatarea prin cerșetorie;
o exploatarea în scopul pornografiei infantile;
o exploatarea în scopul pronografiei prin internet;
o exploatarea în scopul transplantului de organe și țesuturi umane;
o exploatarea pentru comiterea de f urturi sau alte delicte stradale.

129
2.3.2. Formele traficului de ființe umane din perspectivă sociologică
Potrivit prevederilor din Carta Drepturilor Omului , traficul de ființe umane constituie un
atentat la viața și integritatea ființei umane223.
Din punct de vedere al drepturilor omului , traficul de persoane include sclavia,
munca forțată, agresiunea fizică și psihică a persoa nei, fiind pe deplin justificat că traficul de
ființe umane este o formă de sclavie.
Din punct de vedere economic, traficul de ființe u mane presupune interese financiare,
rețele naționale, regionale și internaționale, circulația ilicită a banilor, respectiv spălarea banilor
care provin din acest gen de infracționalitate.
Din punct de vedere al originii fenomenului, factorii care generează și susțin traficul
sunt sărăcia accentuată a victimelor, a grupurilor sociale defavorizate, nivelul educațional
scăzut, neîncrederea în sine, eșecurile sociale, importul de infracționalitate din țările cu un
pronunțat caract er organizat al acestui fenomen și existența unei piețe tolerante față de
prostituție.
Din perspectiva valorilor sociale lezate , persoanele traficate sunt reduse la condiția
de marfă, fiind tratate ca un obiect și nu ca o ființă umană. Persoanelor implicate , victime ale
traficului , le sunt lezate sentimentele cele mai profunde, sunt dezumanizate cu repercusiuni
psiho -sociale care le marchează întreaga evoluție viitoare.
Din perspectiva implicațiilor sociale , datorită creșterii alarmante din ultimii ani,
perioada 2005 -2009, traficul de persoane a devenit un fenomen național și transnațional,
favorizat de procesul de tranziție a statelor sursă în traficul de ființe umane, de conflictele
regionale din Balcani, de fenomenul globalizării economice și a migrației , în căutarea unui loc
de mun că și pentru condiții de securitate personală.
Din perspectiva scopului și profiturilor subiecților implicați în astfel de delicte,
profiturile uriașe reprezintă o cauză a dezvoltării și proliferării acestui fenomen , astfel încât
veniturile ilicite realiza te din exploatarea ființei umane sunt reinvestite pe principiul
companiilor multinaționale, traficul de ființe umane situându -se pe al III -lea loc privind
obținerea de venituri după traficul de droguri și de arme.
Din perspectiva riscurilor pentru trafican ți, traficul de ființe umane este o țintă
pentru tot mai mulți subiecți implicați în exploatare , motivat de riscurile sociale reduse față de
riscurile care decurg din traficul de droguri și de arme.

223Gheorghiță, Mateuț, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Asociația Magistraților Iași,
Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005, p.13.

130
Din perspectiva mijloacelor utilizate în realizarea aces tui scop , sunt implicate
persoane fizice de regulă , cu un grad scăzut de educație și nivel de instruire, agenții de recrutare
aparținând grupărilor organizate de persoane juridice specializate în servicii hoteliere, turism,
transport, sex -shop -uri, societă ți de producție și distribuție de filme și casete video cu
documentare pentru atragerea „consumatorilor”.
Din perspectiva organizării traficanților , traficul de ființe umane îmbracă
următoarele forme:
 traficul ocazional , de regulă intern , prin exploatarea locală a victimelor, sursă
pentru traficul internațional și de exploatare a victimelor;
 traficul unor grupări delincvente de mărime medie , specializați în traficul intern și
extern , care au legături cu grupări infracționale specializate ș i dezvoltate din țările de
destinație;
 traficul internațional organizat , a căror membri au o structură ierarhică , respectiv
de specializare , în cadrul procesului de traficare, respectiv: recrutare , cazare, transport,
exploatare.
Din perspectiva victimelor – după natura abuzivă a actelor exercitate asupra acestora,
avem următoarele forme de manifestare:
 aspectul social -abuz psihologic sau fizic, atac sexual sau viol, supraveghere pentru
împiedicarea deplasării ori liberei circulații, lipsa puterii de decizie, lipsa accesului
la servicii medicale, obligarea de a consuma alcool și dr oguri, supunerea la
malnutriție sau șantajul psihologic în determinarea victimei de a atrage alte victime.
 aspectul juridic , care constă în deposedarea de acte de identitate, procurarea și
utilizarea de documente false, amenințări și șantaj în scopul trecerii frauduloase a
frontierei sau exploatării sub un alt nume.
 aspectul economic care ține de disponibilitatea subiecților de a asigura sumele
necesare procurării documentelor de identitate, asigurarea cazării și transportului în
țara de destinație, asigurarea locului de muncă și împovărarea cu datorii, motivate
de sumele investite, împrumutate și reținerea sumelor dobândite de către victime, de
către subiecții implicați în tra ficul de ființe umane.
Din perspectiva sociologică a formelor de manifestare referitoare la traficul de ființe
umane, vom prezenta evoluția acestora la nivel național în perioada 2001 -2010, având la bază
cercetările cantitative și calitative realizate de cea mai reprezentativă instituție guvernamentală
cu competențe în monitorizarea, prevenția și intervenția necesară protecției victimelor și
reintegrării sociale a acestora, A.N.I.T.P.

131
Considerăm strict necesară această prezentare comprehensivă , cu scopul de a realiza o
cunoaștere profundă, realistă, a tendințelor, mecanismelor, cauzelor și consecințelor care
decurg din exploatarea ființei umane. După cum am mai arătat, traficul de ființe umane a
devenit tot mai vizibil în România și s -a dezvoltat începând din anul 1990. Situarea României
pe cele mai importante rute de trafic dintre Asia și Europa de Vest, în noul context geo -strategic
la nivel regio nal, și socio -economic la nivel național, marcat de mișcări sociale, scăderea
calității vieții și a nivelului de trai, a favorizat circulația și fluxul liber de persoane și implicit
dezvoltarea toturor formelor de manifestare a traficului.
Începuturile acestui fenomen nu aveau o reprezentare clară, concisă, a profilului
victimelor, vulnerabilitatea existând deopo trivă pentru toate categoriile de persoane indiferent
de gen, vârstă, mediu de rezidență, nivel de instruire, relația dintre subiecții traficului și
modalitățile de traficare.

2.3.3. Formele de manifestare ale traficului în România în perioada 2001 -2010
În pe rioada anilor 2001 -2005 , s-au pus bazele implementării legislației specifice pentru
prevenirea și combaterea traficului de persoane și s -au realizat primii pași în implementarea
Planului Național adoptat prin Ordonanța de urgență nr.1216 /2001, de constitu ire a sistemului
instituțional, care să fie specializat pentru domeniul combaterii traficului de persoane.
De aceea în această perioadă nu se dispune de un cadru concret de monitorizare a
victimelor, de identificare a cauzelor și formelor de manifestare a le acestui fenomen.
De la ,,apariția legii 678/2001 și până în anul 2003 au existat doar trei condamnări
privind traficul de ființe umane ”. Situația se explică prin aceea că, ,, regulamentul de aplicare a
Legii 678/2001 a fost adoptat abia în 2003 ”224. O problemă cu care s -au confruntat autoritățile a
fost comportamentul victimelor , de la identificare până la administrarea probatoriului, perioadă
în care victimele își schimbau depozițiile inițiale sub amenințarea infractorilor sau a rudelor
acestora. Î n perioada ,,ianuarie 2000 – mai 2003 în România au fost identificate și asistate un
număr de 778 victime ale traficului de ființe umane , cele mai multe victime fiind traficate în
fosta Iugoslavie, în special în Macedonia și Bosnia -Herțegovina ”225. Situția numărului de
victime: în anul 2000 -163 victime; în anul 2001-261 victime; în anul 2002-243 victime și în
anul 2003 un număr de 111victime. În perioada 2004 -2005, au fost identificate 1960, respectiv
2551 victime când s -a înregistrat cel mai mare număr de victime din România.

224 Raport privind traficul de copii în România , Organizația ,,Salvați copiii” , martie 2004, p.13.
225 Regional Clearing Point, First Annual Report, 2003, Stability Pact, p. 101. http://www.childtrafficking.com/
_trafficking_repor.pdf

132
a) Cauzele traficului de persoane în această perioadă:
Cercetările realizate de organisme neguvernamentale naționale și internationale din
această perioadă au precizat:
– creșterea explozivă a sărăciei, ca urmare a procesului de transformare economică,
politică și socială ( în 1989 un procent de 7% din populație era sub pragul sărăciei, în
2000 rata sărăciei a atins un procent de 44% (Carta Albă a Guvernului)226.;
– creșterea inegalității în distribuția resurselor și protecția soc ială inadecvată227;
– migrația în țările dezvoltate ca soluție față de sărăcie.
b) forme de manifestare ale traficului în perioada 2001 -2005:
– exploatarea sexuală reprezintă principala formă de trafic de persoane, România fiind
citată ca țară de tranzit și sursă în primul rând pentru femei și fete traficate în Bosnia,
Serbia, Macedonia, Kosovo, Albania, Grecia, Italia, Turcia228 .
– exploatarea femeilor și copiilor abandonați, fugari și ai străzii ,,în țară și în alte
state”229
Lipsa datelor caracteristică acest ei perioade, așa cum am menționat anterior, a fost
semnalată și de organizații le nonguvernamentale ”230.
În cursul anului 2006231 traficul de ființe umane în România a înregistrat 2.285 de
victime.Sintetic vom prezenta cauzele, specificul exploatării și țările de destinație.
a) cauzele care au favorizat traficul de persoane în anul 2006:
Potrivit studiului ANITP, ,,cauzele identificate ”232 sunt de ordin social , la nivel
comunitar, familial și individual . Relevante sunt: sărăcia, șomajul, dezorganizarea socială,
politică socială ineficientă, la nivel macro -social iar la nivel individual și familial:
comportamente deviante cauzate de consumul de alcool și violența domestică, lipsa de
informare, dezorganizarea socială a familiei, discrepanța dintre nivelul așteptărilor și resursele
individului, vârsta victimelor.
b) specificul exploatării victimelor în anul 2006:
– exploatarea sexuală , reprezintă un procent de 63,50 % din totalul victimelor;
– exploatare prin muncă forțată , reprezintă 27,31 % din totalul victimelor ;
– exploatare pentru cerșetorie , numai 8,01 %, din totalul victimelor;

226 Regiona l Clearing Point, First Annual Report, 2003, Stability Pact, p. 3. http://www.childtrafficking.com.pdf
227Gerardo, D. Berthin, Alin Teodorescu (coord) Raportul Național al Dezvoltării Umane România 2001 -2002,
UNDP, pp.4 -6 http://hdr.undp.org/en/reports/nationalreports/europethecis/romania/romania_2001_en.pdf
228 Victims of Trafficking and Violence Pr otection Act 2000 – Trafficking in Persons Report, June 2002 , p.87
http://www.state.gov/documents/organization/10815.pdf .
229 Kathleen Manion, Trafficking in Women and Children for Sexual Purposes: A Growing Threat in Europe , p.19.
http://www.scie -socialcareonline.org.uk/repository/fulltext/81042.pdf
230 Organiza ția Salvați copiii , Raport privind traficul de copii în România , martie 2004, p.18.
231 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București,2006, p.25
232 Ibidem, pp. 21 -22.

133
Din punct de vedere numeric , victimele identificate d e instituțiile de aplicare a legii în acea
perioadă relevă o oarecare constantă față de anii precedent.
c) modalitatea de trafic intern/extern : indicatorii statistici relevă că traficul extern se
menține la un nivel ridicat , în timp ce traficul intern reprezentă doar 12,29 % (281 victime);
d) vârsta victimelor :
– scăderea procentului victimelor identificate cu vârsta cuprinsă între 10-13 ani pentru
sexul feminin (de la 0,15%, la 0,08%) cât și pentru sexul masculin (de la 0,74%, la
0,21% );
– scăderea procentului victimelor identificate cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani pentru
sexul feminin de la 13,21% în anul 2005, la 11,9% în 2006, dar a crescut în cazul
victimelor identificate de sex masculin, de la 1,21%, la 1,61%;
– scăderea cu 5% a numă rului de victime femei cuprinsă între 18 -25 ani față de anul 2005;
– creșterea cu 3,3 % a numărului de victime exploatate prin muncă cu vârsta peste 25 ani;
– creșterea de la 6,48% la 7,74% a numărului de bărbați traficați cu vârsta între 18 -25 ani
și de la 13,4%, la 15,97% a barbaților cu vârsta peste 25 ani , exploatați prin muncă.
e) țări de destinație : Spania ocupă primul loc cu 576 de victime, femei și bărbați, urmată de
Italia cu 466 de victime, România cu cu 281 victime, apoi Germania cu 281 victim e. În celelalte
state cunoscute ca țări de destinație , preferate pentru subiecții impli cați în traficul de ființe
implicate, Franța, Grecia, Austria,Turcia,Portugalia și Cehia, numărul victimelor variază între
25 și 65 victime.
În anul 2007 datele statistice233 oferite de ANITP relevă mai multe forme de
manifestare a traficului de ființe umane față de anul 2006, ordinea acestora fiind dată de
procentele înregistrate în urma identificării victimelor.
Ca și în anii precedenți, România a conti nuat să fie o țară de origine pentru victimele
traficului de persoane, însă dimensiunea cantitativă a fenomenului continuă tendința de scădere
manifestată în anul 2006. Astfel, numărul total al victimelor identificate în anul 2007 este de
1780 . Având în ve dere diferențele cantitative referitoare la numărul victimelor prezentate
conform raportului ANITP și cel specificat de Departamentul de Stat al S.U.A. (1662 victime)
se impune să precizăm motivația ANITP care explică existența acestei diferențe prin pri sma
introducerii în bazele de date a unui număr de 118 cazuri, confirmate și raportate ulterior de
către structurile specializate de aplicare a legii234. Importante rămân cauzele care favorizează
menținerea și dezvoltarea traficului de ființe umane. Aceste c auze se mențin ca și în anul
precedent.

233 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2007 .
234 Ibidem , p. 10.

134
a) după forma de exploatare:
– specific anului 2007 este traficul de persoane prin munca forțată, reprezentând 49%
din totalul victimelor identificate;
– exploatarea sexuală reprezintă 41 % din totalul victimelor (724 victime);
– exploatare prin cerșetorie : 8% reprezentând 146 victime din totalul celor identificate;
– exploatare pentru comiterea de furturi : 10 victime;
– exploatare în scopul pornografiei infantile : 4 victime;
– exploatare în scopul pornografiei prin interne t: 2 victime;
b) după modalitatea de trafic intern/extern
– Se menține traficul intern sub toate formele, fiind identificate 207 victime,
reprezentând 11,62 % .
c) după vârsta victimelor :
– indicatorii evidențiază că persoanele cu vârste între 18 – 25 de ani reprezintă
majoritatea populației victimizate235 în procent de 41% din totalul victimelor
identificate.
– următoarea categorie reprezentativă ca mărime, e ste cea a victimelor cu vârste între 26
– 40 de ani , determinată de traficul pentru exploatarea prin muncă forțată;
– 11% din totalul celor identificate aparți grupei de vârstă de peste 41 de ani;
Analizând evoluția sub aspectul categoriilor de vârstă rezultă că 84% dintre victimele
traficului de persoane identificate sunt persoa ne adulte iar restul de 16% minori , cu vârste între
14 – 17 ani.
c) după nivelul de instruire școlară
– datele prezentate în raportul ANITP relevă că majoritatea persoanelor traficate,
identificate în anul 2007, aveau un nivel scăzut de școlarizare; 60% di ntre acestea aveau cel
mult 8 clase , iar 18% nu au absolvit nici o formă de învățământ ori aveau doar studii
elementare.
d) după relația dintre victimă și recrutor: 50% dintre femeile victime și 35% dintre
victimele bărbați, au fost recrutate de către persoane pe care le -au declarat cunoștințe sau
prieteni. Acest aspect îngrijorează prin forma de manifestare, caracterizată printr -o depreciere
majoră a relațiilor soc iale între rude, ceea ce ne determină să concluzionăm că exploatarea
corpului uman reprezintă o prioritate a subiecților indiferent de persoana victimei și că
profiturile financiare nu au în vedere nicio regulă de moralitate. Un alt aspect rezultat în urma

235 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2007, p.11 .

135
cercetării sociologice, la fel de îngrijorător, este că ,,în cazul a 40 victime femei , acestea au fost
traficate de partenerii lor de viață”236;
e) după modalitatea de racolare: traficanții au utilizat într -o mare măsură promisiunile
false, procentele fi ind de 57 %, iar în procent de 2% (35 victime) au fost răpite și exploatate ;

f) după țara de destinație :
Pe primul loc se situează Italia cu 469 victime ( 26% din numărul total de victime),
urmată de Spania cu 458 victime ( 25%), Cehia cu 242 victime (13%) și Grecia cu 189 victime
– (11%) iar Germania (92 victime). Specific anului 2007 este creșterea rapidă a numărului de
victime destinate exploatării prin muncă forțată și menținerea traficului intern de persoane,
perioadă în care au fost ide ntificate un număr de 207 victime, în exclusivitate de cetățenie
română destinate exploatării interne. Primul aspect este cauzat de liberatea de circulație în
spațiul european, apoi de toleranța unor state față de fenomenul migraționist și a l muncii la
negru practicată de cele mai multe ori în agricultură și lucrări de construcții, ca oportunitate
privind obținerea unor venituri consistente. ,,După aderarea României la U.E. , s-au înregistrat
numeroase sesizări și semnalări referitoare la problematica trafi cului de persoane, în special în
ceea ce privește exploatarea prin muncă a cetățenilor români în Republica Cehă. Victimele
proveneau, în general, din mediul rural (59%), fiind racolate prin intermediul anunțurilor
publicitare din diferite ziare locale, dar și prin intermediul unor cunoscuți.237
În anul 2008238, formele de manifestare a traficului de ființe umane, indică o
restructurare a fenomenului, respectiv diminuarea considerabilă a traficului prin exploatare
sexuală, acțiunile delictua le fiind concentrat e pe obținerea de profituri din exploatarea
persoanelor prin muncă forțată. Numărul victimelor scade cu circa 30% față de 2007 și se
înregistreză pentru prima dată o creștere a ponderii victimelor de gen masculin care a ajuns la
51 % din totalul victimel or traficate. În anul 2008 s -au înregistrat un număr de 1240 victime.
Bărbații sunt exploatați prin muncă forțată, iar femeile sunt destinate în mare parte
exploatării sexuale. Totuși , a crescut procentul femeilor care au făcut obiectul traficului pentru
muncă forțată, cu circa cu 9%.
Din punct de vedere al grupelor de vârstă , victimele între 18 -25 de ani dețin aceeași
pondere în cadrul traficului. Pentru victimele femei , scade vârsta celor exploatate sexual.
Ca nivel de instruire , numărul bărbaților fără studii este aproape dublu față de cel al
femeilor din aceeași categorie. Femeile au un grad mai mare de instruire, 32% au studii medii

236 Raport privind situația traficului de persoane în România , MAI, ANITP, București, 2007p. 18
237 Ibidem. , p. 80.
238 Aspecte privind fenomenul traficului de f emei în România , I.G.P.R., ANITP, București, pp.10 -15.

136
(9-12 clase), comparativ cu 27% în cazul bărbaților. Ca particularitate a traficului de femei,
victimele sunt vulnerabile în special la exploatarea sexuală , în procent de 63%.
Ca țări de destinație pentru exploatarea victimelor, Spania și Italia se detașează în
ambele forme de trafic (exploatare sexuală și prin muncă), iar G recia și Cehia se adaugă
celorlalte două pentru exploatare prin muncă. Pentru exploatare sexuală , victimele au fost
traficate și în următoarele state: Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Turcia, Irlanda,
Portugalia, Suedia, Elveția, Franța și Belgi a, Polonia, Danemarca, Macedonia și Cehia ( între 1
până la 19 victime).
Pe baza datelor statistice prezentate în urma cercetării sociologice a populației traficate
de către ANITP , a rezultat profilul victimei exploatate sexual în anul 2008239
– sex feminin (100%) ;
– preponderent adulte (65%), dar pot fi și minore (35%);
– vârsta între 14 și 25 de ani (90%);
– nivel de educație scăzut (58% au cel mult studii gimnaziale);
– mediul de proveniență atât urban (52%), cât și rural (48%);
– necăsătorite (81%);
– se cuno așteau anterior cu recrutorul (72%).
Modalitățile de recrutare se mențin în anul 2008 ca și în anul 2007: promisiuni false venite
din partea unor cunoscuți sau prieteni (52%).
Relația dintre victimă și recrutor: persoane apropiate, ca vecini (28 victime) , rude (18
victime) și chiar soți/parteneri de viață (21 victime), prin utilizarea de promisiuni false.
Caracteristici ale traficului intern:
– marea majoritate a victime lor sunt de sex feminin (79%);
– marea majoritate sunt minori (59%);
– dintre minori, marea majoritate sunt în categoria 14 -17 ani (90%);
– majoritatea victimelor traficului intern au un nivel redus de instruire: 69% au cel
mult studii gimnaziale;
– modalitatea principală de exploatare este cea sexuală:(69%) din victime sunt de gen
feminin;
– 55% dintre victimele traficului provin din mediul rural .
În anul 2009240, traficul de ființe umane, prin toate formele sale de manifestare, a
cunoscut un trend descendent prin numărul victimelor identificate,respectiv 780 de victime,
reprezentând o diminuare c u 37% față de anul 2008 și de 56% mai puțin față de 2007.

239 Aspecte privind fenomenul traficului de femei în România , I.G.P.R., ANITP,București, p.14.
240 Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009 , IGPR,ANITP, București,2010, pp.41 -43

137
Formele de manifestare ale fenomenului se mențin , chiar dacă fenomenul a înregistrat o
diminuare în ansamblul său.
a) după modalitatea de recrutare: sunt evidențiate abordarea directă, în procent de
77,43% (604 cazuri) victime; anunț publicitar 11,5% (90 cazuri); agenții de plasare a
forței de muncă 2,69 %; prin internet 0,51% (4 cazuri) și în 8 cazuri repectiv 1,02%,
răpire;
b) după forma de exploatare:
– exploatarea sexuală se situează pe primul loc , însă, la o mică diferență de
exploatarea prin muncă. Exploatarea sexuală a femeilor revine în actualitate ca
principala modalitate de traficare a cetățenilor români , în procent de 41% (320
victime) din totalul victimelor identificate. Potrivit datelor existente în raportul241 al
ANITP, un număr de 2 victime au fost exploatate specific pornografiei infantile;
– exploatarea prin muncă ocupă locul al doilea în rândul modurilor de traficare, cu
40% (314 victime) din totalul populației de victime identificate. S e impune a preciza
că, în 11 cazuri victimele au fost obligate la comiterea de furturi.
c) după modalitatea de trafic intern/extern:
– traficul intern – comparativ cu anul anterior, dar și cu 2007, cifra victimelor a
scăzut, însă amploarea fenomenului măsurat ă prin raportarea la totalul victimelor
indică o creștere procentuală la 19% în acest an, spre deosebire de 13% și 12%,
procente extrase din totalul populației de victime identificate în 2008, respectiv 2007.
Au fost identificate 145 de victime, care situ ează România traficului intern pe locul
al treilea, după Spania și Italia, în „topul” destinațiilor victimelor -cetățeni români,
această poziționare fiind identică cu cea din anul precedent242.
– traficul extern – a înregistrat o diminuare invers proporțional ă cu traficul intern, în
procente de 6% respectiv de la 87% în 2008 la 81% în 2009 din totalul victimelor
d) după vârsta victimelor:
– categoriile de vârstă între 18 -25 ani , pentru femei ( 66,5% ) și între 26 -40 de ani,
pentru bărbați ( 72,5% ) din totalul popu lației traficate , au vulnerabilitate ridicată la
trafic;
– minorii victime, cu vârste cuprinse între 14 -17 ani ( 20,5% din totalul populației de
victime ) sau 91,5% din totalul minorilor victime ale traficului de persoane , reprezintă
a treia categorie vulnerabilă243;

241 Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2009 , IGPR, ANITP, București, 2010, p.41.
242 Ibidem , p.32.
243 Ibidem , p.13.

138
– Minorii exploatați în special prin cerșetorie, au fost de sex masculin.
e) după nivelul de instruire școlară:
– majoritatea victimelor prezintă un nivel de educație scăzut , 64% dintre acestea au
avut cel mult studii gimnaziale ;
f) după relația dintre victimă și recrutor: cele mai multe cazuri de racolare se realizează
de către subiecți necunoscuți, prin promisiuni false referitoare la asigurarea unor locuri
de muncă și venituri considerabile;
– se menține raport ul cazurilor de trafic , ca urmare a relațiilor de rudenie, cunoștințe,
prieteni, vecini;
f) după modalitatea de racolare:
– abordare directă prin oferte mincinoase ;
– abordare prin intermediul rudelor, prietenilor, vecinilor, a partenerilor de viață ;
g) după țara de destinație :
– Spania este în continuare principala destinație a traficului extern, cu un număr total
de 185 de victime , respectiv un procent de 29% din totalul de 635 de victime,
cetățeni români, traficate extern. Semnificativ este numărul mai mar e al adulților
(163 victime adulte și 23 minore ).
– Italia reprezintă a doua destinație a traficului extern, cu 155 de victime, urmată
de Cehia, Grecia, Finlanda, Germania, M.Britanie, Cipru, Austria și Olanda între 15
până la 52 victime.
h) profilul victimelor:
 pentru cele traficate intern:
 majoritatea victimelor traficate sunt femei, 82%;
 majoritatea victimelor au fost minori, 67,5%, din care fete 82%;
 victimele minore au fost dublul numărului victimelor adulte;
 categoria celor mai vulnerabile victime au vârsta între 14-17 ani ;
 54,5% dintre victime provin din mediul urban;
 în 47% din cazuri relația recrutor – victimă: persoane cunoscute victimelor
sau care făceau parte din cercul de prieteni;
 în 34,5% din cazuri , recrutarea a fost realizată de către persoane necunoscute.
 pentru cele traficate extern: profilul victimelor diferă de la o țară la alta, în funcție
de modalitatea de traficare(exploatare sexuală, prin muncă, cerșetorie și după gen).
În cazul traficului prin muncă forțată , predomină victimele bărbați , cu studii
gimnaziale, pentru munci agricole, care provin din mediul rural.

139
În cazul exploatării sexuale , specific ca destinație este Italia, victimele femei sunt în
majoritate adulte, între 18 -25 ani (40%)și 26 -40 ani (27 %), au studiil e gimnaziale în proporți e
de 46% iar liceale în proporție de 26 % și provin atât din mediul urban cât și rural.
În anul 2010 România a continuat să fie o ,,țară de origine” a traficului de persoane,
fiind identificate 1154 de victime, cifră mai mare cu 32, 5% față de cea înregistrată pentru
aceeași perioadă a anului anterior (780 victime). Pentru prima oară după 4 ani, curba distribuției
victimelor traficului de persoane -cetățeni români își modifică traseul descendent, cunoscând o
ușoară orientare ascendentă244.
Formele de manifestare ale traficului țin de vulnerabilitățile victimelor. Într -o anumită
proporție, formele de manifestare se mențin cu ușoare influențe cauzate de fac torii de
apartenență la gen, vârstă, educație, mediu de rezidență a victimelor, de modalitățile de trafi care
ce țin ce cerere și ofertă:
a) după apartenența la gen
– vulnerabilitatea crescută a femeilor, cu un procent de 2% (650 femei, reprezentând
56% din totalul de 1154 persoane identificate ca victime );
– a scăzut ponderea victimelor bărbați, procentul ace stora fiind de 44%;
– vulnerabilitatea femeilor este mai mare la exploatare sexuală și pornografie;
– vulnerabilitatea bărbaților este mai mare la exploatarea prin muncă și obligarea la
cerșetorie;
b) după modalitatea de recrutare:
– aborda re direct ă a victimei de către recrutor, în procent de 77%;
– prin anunțuri în presa scrisă;
– prin intermediul agențiilor de recrutare/plasare a forței de muncă în străinătate.
c) după forma de exploatare:
– prin muncă forțată (43%) și exploatare sexuală (42%). Aceste două forme de
exploatare sunt dominante , atât în traficul intern cât și cel extern;
– practicarea cerșetoriei (112 victime);
– comiterea de furturi (6 victime);
– pornografie infantilă (6 victime);
d) după modalitatea de trafic intern/extern și țări de de stinație
– din totalul victimelor identificate, 26% (305victime) au fost traficate intern;
– traficul extern a fost concentrat în Spania, Italia, Cehia, Cipru și Franța în funcție
de specificul traficului: exploatare sexuală – preponderent Italia(54%), exploatare

244 Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , IGPR, ANITP, București, 2011 , p.3.

140
prin muncă – Cehia și Cipru (99%) și exploatare prin cerșetorie în Franța (60%
din cazu ri);
e) după vârsta victimelor
– din perspectiva victimologică , categoria de vârstă cuprinsă între 14 și 26 ani se
regăsește cel mai frecvent;
– a crescut numărul de minori victimizați;
f) după nivelul de instruire școlară – se detașează victimele cu o pregătire m edie,
gimnaziale și liceale;
g) după relația dintre victimă și recrutor: predomină subiecții necunoscuți;
h) profilul victimei :
– victimele femei, tinere , reprezintă categoria cea mai vulnerabilă ;
– femeile victime sunt de regulă exploatate sexual ;
– număr mare de minori victimizati în cadrul traficului intern (70%, );
– bărbații victime sunt destinați exploatării prin muncă forțată și cerșetorie;
– nivelul de educație redus, reprezentat de studii gimnaziale.

2.3.4.Tendințe actuale ale formelor de manifestare a traficu lui
La elaborarea și prezentarea tendințelor actuale ale traficului de ființe umane și a
formelor de manifestare am avut în vedere evoluția acestui fenomen în perioada 2001 -2010,
analizele ANITP245, rapoartele instituțiilor specializate din alte state care au analizat dinamica și
cauzele traficului de ființe umane din S -E Europei. Concluziile relevă următoarele tendințe:
 Exploatarea victimelor traficului de ființe umane se realizează pe teritoriul altor state;
 Traficul de ființe umane se manifestă într-o măsură mai mare față de anii anteriori la
nivel intern, categoria cea mai vulnerabilă fiind reprezentată de minori, îndeosebi de
sex feminin, destinați exploatării sexuale;
 Traficul de ființe umane extern este reprezentat de exploatarea sexuală în state ca Italia,
Spania, Germania, ș.a., subiecții traficului fiind cu vârste între 14 -26 de ani;
 Pentru prima dată sunt date concrete privind exploatarea sexuală a persoanelor de sex
masculin ;
 Traficul de ființe umane extern este reprezentat de exploatarea prin muncă și cerșetorie,
în Cehia , Cip ru și Spania în procente de 70 -99%, iar în Franța prin cerșetorie;
 Scade vârsta victimelor traficate , îndeosebi a minorilor;

245 ANITP, Raport privind situația traficului de persoane în România, din anii 2006 -2007 ; Evaluarea situației
traficului de persoane în România din anii 2009 -2010 ; Analiză privind situația victimelor identificate în primul
semestru 2011 .

141
 Apar noi forme de exploatare ca obligarea la comiterea de infracțiuni, pornografie
infantilă și pornografia prin internet.
 Nivelul de instruire al subiecților traficați scade la limita de gimnaziu, însemnând un
procent ridicat de abandon școlar;
 După zona de rezidență, victimele destinate exploatării prin muncă p rovin din mediul
rural, iar în cazul exploatării sexuale, acestea provin deopotrivă din ambele medii;
 În cazul cerșetoriei, victimele provin din mediul rural;
 Tendința de creștere a fenomenului de trafic de ființe umane atât la nivel intern cât și
extern.

3. Rețele și trasee de crimă organizată

Atenția permanentă asupra evoluției fenomenelor sociale , constituie un atribut esențial al
instituțiilor care au competență în acest domeniu, dar și a societății civile. Încă de la primele
forme de manifestare, s -a atras atenția instituțiilor guvernamentale asupra dezvoltării
prostituției/proxenetismului, care începea să se contureze în forme organizate.
Evoluția era prezentată încă din 1996 de Ion Pitulescu , ca fenomen ,,exploziv care s -a
manifestat cu pregnanță du pă anul 1990 și care a căpătat un caracter tot mai organizat,… «de
masă» ”246. În referire la această evoluție , autorul menționează că multe dintre prostituatele
active, s -au asociat cu proxeneți cu care și -au mutat raza de acțiune în alte state, pentru a o bține
profituri cât mai sigure și consistente. Ca state ,,preferate” de subiecții acestor activități au fost
unele state ca, Turcia, Cipru, Grecia, sau state din Vestul Europei, unde fenomenul este tolerat
și chiar se vorbește de o ,,adevărată industrie”247. Pe parcursul perioadei de tranz iție, pe care o
traversează multe state și în prezent, fenomenul exploatării ființei umane a luat amploare.
Cererea ,,piețelor pentru prostituție ” a cunoscut modificări importante în racolarea tinerelor
destinate exploatării sexuale. Beneficiarii s -au orientat către tinere și , în mod deosebit , către
minore din Asia, America Latină, statele din Sud -Estul Europei, de regulă din statele fostului
,,bloc ” comunist, fostele state C.S.I. În aceste condiții , an de an, fenomenul exploatării femeilor
și copiilor s -a extins și a cuprins toate societățile din Europa și din lume la un nivel fără
precedent. Rutele de trafic pentru exploata re sexuală sau alte forme cunoscute, au urmat rutele
migrației legale și ilegale. Migrația a constituit o trăsătură importantă pentru toate statele sub
aspectul schimbărilor sociale, economice, politice și culturale pozitive dar și negative.

246 Ion, Pitulescu, Al treilea război mondial -crima organizată, Editura Național, București, 1996, p.51.
247 Ibidem , p. 52.

142
Pentru România , acest fenomen nu a avu t o amploare deosebită până în anul 2007, anul în
care România a aderat la Uniunea Europeană, deși s -a manifestat suficient de pregnant încât
efectele sociale și economice să fie vizibile. Până în anul 2007, s -au dezvoltat anumite rețele și
rute ale grupur ilor care aveau astfel de interese migratorii , în scopul realizării de profituri, prin
exploatarea persoanelor. În procesul de migrație legală , subiecții au realizat adevărate rețele
pentru a -și atinge scopul. Falsificau documente de identitate și pașapoar te, iar sub masca
turismului , obțineau vize de ședere temporară în anumite state de destinație. Din statele
permisive sub aspectul acordării vizelor, subiecții ajungeau în mod fraudulos pe teritoriul altor
state cu ajutorul unor rețele și cu complicitatea unor funcționari din domeniile protecției
frontierelor. Din România , multe victime ajungeau în plasa unor rețele de trafic , după ce
acceptau să treacă frontiera în mod fraudulos , în statele din fo sta Iugoslavie sau în Ungaria.
După integrarea României în U . E., s-a schimbat modul de manifestare al migrației pentru
muncă . Rețelele formate și -au păstrat traseele și rutele de deplasare , întrucât se bazau pe
sistemele de legătură ale filierelor de trafic. Traficul transfrontalier de persoane din Asia către
Europa Occidentală avea ca rută Moscova – Kiev – Chișinău – România unde , la granița cu
România, în județele Iași, Vaslui și Galați, membrii rețelelor de tr afic din R. Moldova, afiliați ai
rețele lor internaționale , îndrumau pe transfugi că au ajuns în Germani a. Depistați în România , în
baza acordurilor internaționale privind dreptul de azil, persoanele traficate ajungeau sub
protecția autorităților. Alte trei rute bine conturate în cadrul imigrației către țara noastră ,
utilizate în cadrul formelor de trafic O desa–Ismail și Edirne –Varna -Ruse sau Edirne -Varna –
Tulbuhin , au fost utilizate pentru traficul de ființe umane dispre Sud către Nord și dinspre Est
către Vest. România a ajuns o ,,placă turnantă,…o țară de așteptere și tranzit ”248 pentru rețelele
clandestine de trafic pentru imigranții din statele afro -asiatice.

3.1. Evoluția rutelor de migrație sursă a traficului de ființe umane după anul 1990
Deși cercetarea noastră se referă la traficul de ființe umane , ca formă de exploatare , nu
putem să nu facem r eferire la rețelele de migrație, care rămân e prima sursă a traficului. Fiind
,,cea mai atacată înțelegere a traficul ui de persoane legătura cu migrația rămâne una important ă,
recunoscut ă în definiția legală a traficului de persoane ”249. La nivelul anului 2002 , în România
existau ,,șase rute ”250 utilizate de către migranții din Orientul Mijlociu:
 India ––Gruzia –Tadjikistan –Uzbekistan –Georgia –Ucraina –România –Ungaria –Slovacia
– Cehia – Germania –Olanda;

248 Petru, Albu, Crima organizată în perioada de tranziție , Editura MIRA, București, 2007, p.238
249 Claudia A radau, Thomas Gammeltoft -Hansen, Good practices in response to trafficking in human beings ,
Published by Danish Red Cross, 2005.
250 Ibidem , p. 240.

143
 Bangkladeș –Rusia –Ucraina –R. Moldova –România –Iugoslavia –Italia ;
 Siria –R. Moldova –România –Ungaria –Austria –Germania ;
 Irak–Turcia –Ucraina –România –Ungaria –Austria ;
 Turcia –Gruzia –Ucraina –R. Moldova –România –Ungaria –Iugoslavia –Italia ;
 Irak–Turcia –Bulgaria –Româ nia–Ungaria –Austria –Germania –Olanda.
Aceste rute de migrație s-au păstrat în cea mai mare măsură , ca urmare a traseelor care
sunt cunoscute de către grupurile implicate în asigurarea transportului subiecților, cât și a
direcțiilor de deplasare către țăril e de destinație din Europa Occidentală.

Figura nr .1: Harta țărilor sursă, de tranzit și de destinație a migranților din Orientul Mijlociu.
Sursa: Conform rutelor prezentate de Petru Albu în lucrarea ,,Crima organizată în perioada de
tranziție” Editura MIRA, București, 2007, p.238.

În anul 2009, după cum arătam, aceste rute de migrație s -au menținut. În cadrul celei de a
V-a Confeință anuală a polițiștilor specializați în prevenirea și combaterea traficului de ființe
umane coordonată de către DGCCO, au rezultat următoarele rute de migrație251:
 Ruta clasică pe frontiera de Est; Ucraina – R.Moldova – România – Ungaria – Statele
Vest- Europene prin Austria. Ruta este folosită de moldovenii din R.Moldova și
Ucraina cu documente legale de intrare/ieș ire în/din România. Eventualele documente
false sau falsificate se folosesc în afara teritoriului României.

251 IGPR, A V-a Conferință Națională a polițiștilor specializați în domeniul prevenirii și combaterii traficului de
persoane , Brașov, 6 – 8aprilie 2009.

Țări/ puncte de
plecareȚări de destinație
1Bangladeș 18 Austria
2India 19 Germania
3Irak 20 Italia
4Siria 21 Olanda
5Turcia
Țări de transit
6Bulgaria 12Rusia
7Cehia 13Slovacia
8Gruzia(Georgia) 14Tajikistan
9Iugoslavia 15Ucraina
10R.Moldova 16Ungaria
11România 17Uzbekistan235
118
467
79101112
13
1415
16
1719
2021
Legendă :
Țări puncte de plecare
Țări de tranzit
Țăridedestinație

144
 Ruta clasică pe frontiera de Sud; Turcia, regiunea Curale din Irak, Iran – Bulgaria –
România – statele Vest -Europene prin Austria. Ruta este vizată de cetățenii turci,
iranieni și irakieni și comportă două moduri de acțiune; trecerea frauduloasă în care
migranții sunt disimulați în mijloacele de transport și o altă modalitate, intrarea în
România cu viză legală dar ieșirea este ilegală.
 Ruta nou conf igurată la frontiera de Nord; India, Pakistan – Ucraina – România.
Această cale este folosită de indieni și pakistanezi care forțează frontiera fără
documente legale. Această rută este folosită și de cetățenii georgieni.
 Ruta realizată prin trecerea fraudu loasă a frontiere de Sud -Vest a Dunării, utilizată de
țiganii sârbi , care de regulă solicită azil în România.
 Ruta România – Canada; utilizată de cetățenii români , dar și străini , care obțin viză în
baza unor documente false sau în mod fraudulos prin tra nzitarea altor state din Europa
și ajungerea în țara de destinație cu diverse mijloace de transport (navale sau aeriene).

Figura nr.2. Harta rețelelor de migrație din Orientul Mijlociu către Europa Occidentală;
Sursa: IGPR, A V -a Conferință Națională a polițiștilor specializați în domeniul prevenirii și
combaterii traficului de persoane, Brașov, 6 – 8aprilie 2009.
Am insistat asupra acestor rețele de migrație pentru a argumenta suprapunerea acestora cu
rețelele de trafic de ființe umane cunoscând că su biecții implicați în fenomenul migraționist au
ca țintă identificarea și obținerea unui loc de muncă, situații care favorizează traficul.
Legendă :Rute de migra ție
Frontiera de Nord
Frontiera de Est
Frontiera de Sud
Frontiera de Sud-Vest
Țăride destinațieLegendă țări
1Austria 11 M. Britanie
2Bulgaria 12 Olanda
3Danemarca 13 Pakistan
4Franța 14 R. Moldova
5Germania 15 România
6India 16 Spania
7Irak 17 Turcia
8Iran 18 Ucraina
9Italia 19 Ungaria
10Iugoslavia
1
212
67
89
103
13145
161718
1911
4
15

145

3.2. Evoluția rutelor de trafic de ființe umane după anul 1990
În cadrul rețelelor de trafic de ființe umane în scopul exploatării sub diverse forme , vom
prezenta concluziile analizelor efectuate de structurile specializate de prevenire și combatere a
traficului de ființe umane din care am făcut parte.
Pentru o viziune cât mai largă a fenomenului sub acest aspect , avem în vedere rutele
identificate pentru România ca țară de tranzit și țară de destinație. De asemenea, ne vom referi și
la traficul de minori , un subiect aparte, atât prin natura fenomenului , cât și prin consecințele
asupra acestora.

3.2.1. România ca țară de t ranzit

În cadrul acestei analize , am avut în vedere fenomenul exploatării persoanelor racolate pe
teritoriul al tor state și tranzitat e prin România , țara noastră având rol de ,,placă turnantă ” pentru
filierele consacrate activităților ilegale de trafic d e ființe umane.
În acest caz au rezultat cinci rute de trafic de ființe umane pentru exploatarea sexuală sau
muncă forțată:
 Ucraina –România –Ungaria –Austria (localitățile Helingenreuzil, Nickelsdorf și
Kareankentunnel) – Italia (Venice, Brindisi, Ancona) – Grecia (Corfu, Patras);
 Rusia – Ucraina – România –Bulgaria – Grecia;
 R.Moldova – România – Bulgaria – Turcia/Grecia;
 R.Moldova – România – Serbia – Croația – Slovenia – Italia;
România – Ungaria – Austria – Germania;
România – Serbia – Croația – Italia /Germania;
România – Ungaria – Slovacia – Cehia – Germania;
România – State Schengen (cu avionul);
 R.Moldova – România – Serbia – Ungaria.

146

Figura nr. 3. Harta rutelor de trafic de ființe umane (țări sursă, țări de transit și de destinație);
Sursa: IGPR, A V -a Conferință Națională a polițiștilor specializați în domeniul prevenirii și
combaterii traficului de persoane, Brașov, 6 – 8aprilie 2009.

3.2.2. România ca țară de destinație
Țara noastră este menționată în documentele și cercetările instituțiilor int ernaționale ca țară
de destinație pentru traficul de persoane. Departamentul de Stat al SUA a menționat în
rapoartele privind evoluția traficului de persoane că ,,…România este țară de destinație pentru
un număr mic de femei din R. Moldova, Columbia și F ranța, traficate în scopuri de muncă
forțată, inclusiv cerșetorie forțată ”252. Din acest punct de vedere ,,România deși citată ca țară de
destinație, numărul cazurilor referitoare la victimele de origine străină în România sunt
nesemnificative, nefiind un fe nomen. Ca și trăsături specifice în domeniul traficului de ființe
umane, cele mai multe victime sunt originare din R.Moldova. De asemenea, victimele sunt cu
precădere destinate exploatării sexuale.
Cu ocazia analizelor efectuate în cadrul structurilor spe cializate ale Poliției (DGCCO)
referitor la situația României ca țară de destinație , au rezultat următoarele premise în formarea
«pieței» traficului de ființe umane ”253:
 Creșterea presiunii frontierei externe din partea fluxurilor migratoare, principalul
,,vehicul ” pentru traficul de ființe umane;
 Creșterea interesului grupurilor delincvente, străine pentru România ca țară de destinație
cu scopul exploatării prin muncă;

252 Departamentul de Stat al SUA, Raportul privind Traficul de Persoane 2010, România (Nivelul 2).
253 IGPR, A V-a Conferință Națională a polițiștilor specializați în domeniul prevenirii și combaterii traficului de
persoane , Brașov 6 – 8aprilie 2009.
Rusia
R. MoldovaUcraina
GreciaGermania
Italia
BulgariaCroatiaCehia
RomaniaSlovacia
Serbia
TurciaUngariaAustria
Legendă :
Țări puncte de plecare
Țări de tranzit
Țăridedestinație

147
 Grad de risc ridicat pe linia traficului în scopul exploatării sexuale pentru cetățenii din
R.Moldova, Ucraina și foarte posibil China, ca urmare a dezvoltării comunității chineze
în România, în special în marile centre urbane, cu precădere București;
 Deschiderea pieței muncii în România pentru cetățenii străini (chinezi, indieni etc) , ceea
ce reprezintă un factor de atractivitate față de România ca posibilă destinație a unui
trafic de cetățeni străini.

3.2.3. România – țară sursă pentru traficul de ființe umane
Evoluția traficului de ființe umane după anul 1990 a cunoscut o dezvoltare continuă,
România devenind o țară sursă pentru victimele exploatate sexual în statele occidentale, situație
care s -a menținut în toată această perioadă cu fluctuații în dinamică și componența după gen,
vârstă și grad de educație a subiecților exploatați sau implicați în activități de exploatare.
Același raport al Departamentului de Stat din SUA a concluzionat că România ,,este țară de
origine, tranzit și destinație pentru bărbații, femeile și copiii traficați în special în scopul muncii
forțate, precum și pentru femeil e și copii traficați în scopul exploatării sexuale ”254. Studiile
privind rețelele de exploatare umană în străinătate au ajuns la concluzia existenței mai multor
rețele de trafic specializate pe traficul de persoane sau traficul de minori. În cadrul traficulu i în
străinătate predomină traficul prin exploatarea sexuală a victimelor majoritatea femei iar în
cazul bărbaților exploatarea prin muncă forțată. Așa cum am mai menționat pe parcursul
prezentei analize , un subiect aparte îl constituie traficul de minori. Această categorie socială se
evidențiază în traficul pentru cerșetorie în străinătate, pentru muncă forțată și pentru
exploatarea sexuală într-o mai mică măsură. Rețele și rute de traficare stabilite255:

3.2.3.1. Rute pentru victimele adulte din România
Această categorie de subiecți reprezintă 4% din totalul victimelor traficate, care afectează
circa 33% din teritoriu. Caracteristici le rutelor rețelelor de exploatare sunt în funcție de formele
de expl oatare. Exploatare a prin muncă reprezintă 50% din totalul victimelor exploatate, 61%
din teritoriul României fiind afectat de această formă de exploatare. În cazul exploatării sexuale
a victimelor adulte ponderea acestora este de circa 21% din totalul vict imelor și 73% din
teritoriu, afectat. Pentru cerșetorie, ponderea victimelor adulte este de 6% din totalul victimelor
și numai 26% din teritoriu afectat.
 destinații și județe sursă pentru adulții exploatați prin muncă forțată;

254 Departam entul de Stat al SUA, Raportul privind Traficul de Persoane 2010, România (Nivelul 2).
255 IGPR, A V-a Conferință Națională a polițiștilor specializați în domeniul prevenirii și combaterii traficului de
persoane , Brașov 6 – 8aprilie 2009.

148
o România – Spania, din județ ele Ialomița, Bihor, Sibiu, Caraș – Severin, Alba;
o România – Italia, din județele Sălaj, Vaslui, Arad, Mureș;
o România – Cehia, din județele Prahova, Maramureș, Botoșani;
o România – Grecia, din județele Olt și Neamț;
o România – Cipru, Germania;
 destinații și județe sursă pentru adulții exploatați sexual;
o România – Spania, din județele,Brăila, Iași, Tulcea, Brașov, Gorj;
o România – Italia, din județele Suceava, Olt,Buzău;
o România – Austria, din județul Cluj;
o România – Franța, din județul Dâmbovița ;
o România – M. Britanie și Suedia;
 destinații și județe sursă pentru adulții exploatați prin cerșetorie;
o România – Spania, din județele Alba și București;
o România – Franța, din județul Satu Mare;
o România – Italia, din județul Tulcea;
o România – Polonia, din județul Mureș.

Fig. nr. 4. Harta județelor sursă a victimelor adulte din România în cadrul traficului de
persoane . Sursa: I.G.P.R. – D.C.C.O.A.
Iasi
Vaslui
TulceaBrailaBuzauSuceavaBotosani
MuresClujMaramures
Bihor
Arad
Caras
Severin
IalomitaBrasovSibiuAlba
DambovitaPrahovaGorjSatu
Mare
BucurestiNeamtexploatați prin cerșetorie
exploatați prin muncă forțatăexploatați sexual
Legenda : Trafic adulți
Olt

149

Fig. nr.5. Țări de destinație a victimelor traficului de persoane adulte din România
Sursa: I.G.P.R. – D.C.C.O.A.

3.2.3.2. Rute pentru victimele minore din România
 destinații și județe sursă pentru minorii exploatați prin muncă forțată ;
o România – Spania minori, din județele Alba, Bihor, Vaslui, Ialomița și Olt;
o România – Cehia, minori din județul Prahova;
o România – Cipru, minori din județul Iași;
o România – Grecia, surse diverse.
 destinații și județe sursă pentru minorii exploatați prin cerșetorie ;
o România – Marea Britanie, minori din județul Ialomița
o România – Franța, minori din județul Caraș Severin;
o România – Spania, minori din județul Alba;
o România – Grecia, minori din județele Alba, Mureș;
 destinații și județe sursă pentru minorii traficați prin exploatare sexuală în străinătate;
o România – Spania, minori din județele Brăila, Bacău;
o România – Italia, minori din județele Suceava, Olt, Vaslui și Giurgiu.
SpaniaFrantaMarea
Britanie
Italia
GreciaCehiaSuedia
Polonia
RomaniaAustria

150

Fig. nr.6. Țări de destinație a victimelor traficului de persoane minore din România
Sursa: I.G.P.R. – D.C.C.O.A.

Fig.7. Harta județelor sursă a victimelor minore din România în cadrul traficului de persoane
Sursa: I.G.P.R. -D.C.C.O.A.
Aceste rute prezentate sunt ca o caracteristică generală, însă situația se poate schimba
de la o perioadă la alta, în funcție de anumiți factori socio -economici și de comportamentul
grupurilor sociale delincvente, deo potrivă cele care acționează într -un mod organizat în
exploatarea victimelor și cele care sunt vulnerabile.
SpaniaFrantaMarea
Britanie
Italia
GreciaCehia
Romania
exploatați prin cerșetorie
exploatați prin muncă forțatăexploatați sexual
Legenda : Trafic minori
AlbaBihor
Vaslui
Ialomita
OltPrahovaIasi
Caras
SeverinMures
BrailaBacau
GiurgiuSuceava

151
În anul 2010 ,,țările de destinație pentru exploatarea prin cerșetorie sunt mult mai multe,
dar se referă la toate categoriile de vârstă și gen: Fr anța (41 victime), Italia (11), Germania (8),
Austria (8), Grecia (7), Ungaria (4), Irlanda (3), Belgia (3), Olanda, Spania, Polonia cu câte 2
victime”256. De asemenea pentru ,,exploatare sexuală ca destinații principale au fost, Italia (144
victime), Spania (98), Germania (43), Austria (26), Cehia (19)”257.

3.2.3.3. Rețele de trafic intern de persoane

Ponderea victimelor adulte exploatate în țară reprezintă 4% din total. Județele sursă în
cazul acestei categorii sociale sunt: Alba, Timiș și Argeș. Din punctul de vedere al teritoriului
acesta este afectat în proporție de 33% din total pentru exploatare internă. În cazul traficului
intern de minori județele sursă sunt Alba și Argeș.

4. Profilul victimei traficului de ființe umane

În cadrul analizelor sociologice pr ivind evoluția traficului de ființe umane, a cauzelor
generatoare și a consecințelor acestui fenomen, ne concentrăm atenția asupra victimei. În
societatea actuală a postmodernismului, conceptul de victimă este extrem de utilizat, poate cel
mai frecvent în tâlnit în domeniul exploatării de ființe umane. Deși victimologia ca știință relevă
cauzalitatea și efectele agresiunii asupra unei persoane, ceea ce presupune că orice acțiune ar
însemna o agresiune asupra unei victime. În prezent , mecanismele acestor ac țiuni sunt mult mai
diferite. În cadrul procesului de traficar e a persoanelor prin exploatare sexuală, muncă forțată,
prelevarea de organe și țesuturi umane, cerșetorie, pornografie infantilă și altele, subiecții
traficanți nu u tilizează agresiunea . Pentru a-și atinge scopul, subiecții agresori încearcă să
câștige încrederea viitoarei victime , pentru ca apoi în etapa de exploatare să util izeze toată gama
de agresiuni.
Victimologia , ca știință apărută în perioada 1941 -1950 , are la bază un sistem de
concepte , principii și reguli ce țin de apărarea drepturilor victimei. Rezultatele ce țin de
aplicarea acestor concepte , trebuie să se transpună în măsuri de natură social -morală și juridică ,
pentru a restabili situația existentă înainte de victimizare.
După cum arată , I. Dropkin în lucrarea ,,Sociological Abstract, decembrie 1973, supl.38.
Abstracts of papers presental at the First International Symposium on victimology, 1973"

256 ANITP, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , București, 2011, p.12
257 Ibidem , p.13

152
(Rezultatele comunicărilor prezentate la primul simpozion internațional de victimologie din
anul 1973), termenul de victimologie folosit în criminologie se referă la o persoană care suferă,
este lezată sau distrusă prin acțiunea unei alte persoane. Dar victimizarea (termenul preluat din
limbajul sindicaliștilor englezi după dicționarul Oxfor d) poate fi comisă nu numai asupra unei
persoane ci și asupra mai multor persoane, a unor grupuri de oameni, asupra unor organizații,
națiuni sau societăți258.
În cazul cercetării noastre sociologice privind traficul de ființe umane, vom observa că
victimele sunt racolate individual , în mod direct sau indirect, prin înșelăciune, apoi traficate prin
vânzare, exploatare sexuală, supunere la muncă forțată utilizând forța, șantajul și amenințarea.
Ființei umane i se poate cauza un prejudiciu fizic, mor al și material. Semnificativ pentru
cercetarea sociolo gică este rolul și locul victimei în sistemul relațiilor sociale.
Având la bază clasificarea tipologiei victimelor, realizată de unul dintre cei mai
importanți victimologi Hans von He ntig, în re alizare a profilului victimei vom avea în vedere
factorii de natură psihologică, biologică și socială. În cazul femeilor victime, se impune a
preciza teza cercetătorului francez Jean Delumeau care ,,consideră că între cele două
componente ale speciei umane femeia și bărbatul domnește o ostilitate latentă sau ușor vizibilă
care ar fi existat dintotdeauna generate de impulsuri neconștiente ”259. Din această perspectivă
femeile prezintă o vulnerabilitate mai pronunțată decât în cazul bărbaților, ceea ce vom regăsi și
pe parcursul cercetării noastre .
Victimizarea prostituatelor , constituie un subiect aparte , care a făcut obiectul cercetărilor
criminologice de către M.Anir și S.Nelson în lucrarea ,,The Hitch -Hike Victim of Rape
(Prostit uate ca victime ale violurilor) și care au ajuns la concluzia , că prostituatele sunt mai
expuse riscul ui victimizării decât alte persoane feminine din aceeași categorie de vârstă ”260. Am
insistat asupra acestor repere ce se regăsesc în cazuistica grupurilor sociale cercetate în teza
noastră.
Prin observația participativă în documentarea rețelelor de trafic de ființe umane , am
întâlnit suficiente cazuri din care au rezultat cele mai grave consecințe ale exploatării
victimelor , au ajuns în situația chiar de suprimare a vieții. Aceleași riscuri c oexistă și în cazul
agresorilor , care datorită unor conflicte între subiecții traficului , ajung la situația de ,,eliminare”
fizică din grupul social delincvent. În cadrul studiilor de caz vom prezenta un caz autentic de
acest gen.
Ilustrarea complexității deosebite a situațiilor de victimizare a femeilor este determi nată
de multitudinea cauzelor, factorilor care influențează traficul de persoane și de formele de

258 Tiberiu Bogdan, Ioan Sântea, Victime și infractori , Ed. Niculescu SRL, București, 1996, pp. 10 -11.
259 Ibidem , p. 58.
260 Ibidem , p. 67 – 83.

153
manifestare a delictelor comportamentale. Pe baza acestor teorii privind tipologia victimelor ,
vom reda profilul victimelor traficului de ființe umane în funcție de ge n, vârstă, mediul de
rezidență și nivel de instruire , cu precizarea că în cazul exploatării umane victimele cele mai
numeroase sunt femeile și copiii pentru exploatare sex uală, iar bărbații pentru exploatare prin
muncă și într -o măsură mai mică pentru exploatare sexuală.
În cazul copiilor, ,,mai mulți autori victimologici ”261 argumentează victimizarea acestei
categorii sociale , în ma re măsură prin abuz psihologic. Indicatori i precizați în profilarea
victimei pentru perioada 2000 – 2010, scoate în evidență mai multe profile în funcție de spațiul
geografic al traficului de persoane, mod de ex ploatare, gen, vârstă, educație și mediu de
rezidență.
La nivel regional262 în România, pe baza da telor cantitative și calitative ale ANITP și
din cercetarea noastră sociologică, rezultă următorul profil al victimei : vârsta între 14 -32 ani ,
un nivel scăzut al educației în familie; un nivel scăzut de instruire școlară – majoritatea
frecventând doar cursurile școlii primare sau gimnaziale (66% în 2006), traficul de persoane
fiind asociat în m od frecvent cu abandonul școlar.
Ca mediu de rezidență acestea provin atât din mediul rural cât și din mediul urban ;
provine , mai ales , din orașele mari în care lipsește sentimentul comunității localizate în regiunile
sărace ale țării; are un sentiment scăzut de apartenență socială ; legăturile cu biserica sunt slabe;
zona de proveniență a victimelor: 50% Moldova, 15% Transilvania, 13% M untenia, 10%
Oltenia, 1% Dobrogea (inclusiv regiunea litoralului Românesc); perioada de recrutare este între
două luni și doi ani.

261 Tiberiu, Bogdan, Ioan Sântea , Victime și infractori (J.Gabarino ș.a. 1986; Th.Hellbrugge, 1986; Emilio C.Viano
1973), Editura Niculescu SRL, București, 1996, p.93.
262 Conform cercetărilor realizate de Centrul pentru Soci ologie Urbană și Regională (CURS ) Institutul de Cercetare
a Calității Vieții (ICCV) și Mercurii Research and Marketing Consultance (vezi vulnerabilitatea la trafic) , ANITP
2007 , pp. 12 – 42.

154
4.1. Profilul victimei traficate intern în anul 2010
– marea majoritate a victimelor sunt femei; ¾ din totalul victimelor;
– majori tatea victimelor sunt minori (peste 60%) și peste 80% sunt fete;
– relația victimă -recrutor aparține persoanelor cunoscute 47% și doar cea 34% recrutarea
a fost realizată de persoane necunoscute;
– pentru exploatare sexuală victimele din mediul urban (54%) au înregistrat o ușoară
creștere față de rural;
– peste jumătate dintre victime fac parte din categoria de vârstă 14 -17 ani, vârstă a
vulnerabilității maxime;
Exploatare sexuală: reprezintă modalitatea de bază în cazul femeilor; peste 60% din
totalul victimelor sunt minore; nivel de instruire mediu, majoritatea victimelor au studii
gimnaziale; tendința de creștere a numărul de victime de gen masculin.
Exploatare prin muncă: predomină genul masculin; proveniență, majoritatea victimelor
din mediul rural; vârsta victimelor cuprinsă între 26 -40 ani; destinația, de regulă pentru
agricultură, urmată de lucrările în construcții; studii gimnaziale.
Exploatarea prin cerșetorie: vulne rabilitate crescută a victimelor de gen masculin, 72% în
anul 2010; scade nivelul de educație, majoritatea victimelor au studii primare și cel mult
gimnaziale (numeroase victime fără nici un fel de pregătire școlară); victimele provin din familii
dezorgani zate.

4.2. Profilul victimei exploatate extern în anul 2010263
– femeile ocupă primul loc în rândul modalităților de exploatare;
– vârsta femeilor exploatate este într -o măsură mai mare între 17 -25 ani;
– bărbații între 26 -40 ani sunt destinați exploatării prin muncă, în agricultură;
– vulnerabilitatea persoanelor cu studii gimnaziale (46%) este mai ridicată față de
celelalte categorii cu studii medii liceale (26%) sau studii superioare;
– victimele sunt racolate în mare parte prin înșelăciune , cu promisiunea unui lo c de
muncă bine plătit în străinătate, proporția acestei modalități fiind de peste 80%;
– vulnerabilitate crescută a victimelor adulte din mediul rural peste 60% îndeosebi pentru
muncă;
– relația victimă -recrutor relevă că , în peste 80% din cazuri abordarea di rectă se
realizează de către persoane necunoscute anterior victimelor, oferta de recrutare fiind
conturată în jurul promisiunilor unui loc de muncă în străinătate;
– exploatarea sexuală are loc în stradă, cluburi, hoteluri, bordeluri sau în locuințe private;

263 ANITP, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , București, 2011, pp. 8-15.

155
– victimele sunt ademenite în peste 80% din cazuri prin promisiunea unui loc de muncă
bine plătit, căsătoria de conveniență, deplasare pentru prostituție, cerșetorie, călătorie,
tratament și alte moduri.

4.3. Profilul minorului victimă în scopul exploatării se xuale în anul 2010 264
– conform analizelor sociologice privind situația familială a minorilor -victime ale
traficului de persoane, majoritatea provin din familii biparentale, marcate de factori
socio -economici și culturali , care influențează creșterea gradului de victimizare;
– victimele minore provin din familii conflictuale, afectate de sărăcie și șomaj, educație
precară, violență manifestată între părinți și copii, lipsa de afectivitate, dezinteresul
părinților față de copii și de evoluția acestora, de dorinț ele și aspirațiile personale;
neasigurarea unor condiții normale de viață; exploatarea minorilor prin obligarea la
muncă, cerșetorie, toleranță față de comportamentele delictuale ca sursă de venit pentru
întreaga familie, părinți alcoolici, fără ocupație, cu antecedente delictuale – familii
dezorganizate;
– într-o măsură mai mică , se remarcă și vulnerabilitatea minorilor , proveniți din familii
monoparentale, generată de incapacitatea părintelui de a supraveghea sau asigura
condițiile necesare dezvoltării fizi ce și mentale normale a copiilor.
Se impune a se preciza că avem și o particularitate în acest caz , în sensul că, deși nu
avem de -a face cu familii monoparentale ca urmare a migrației populației pentru muncă în
străinătate, foarte mulți copii ajung în situația de a rămâne în grija unuia dintre părinți , de
obicei tatăl , sau în grija bunicilor, situație î n care , de la o normalitate a conviețuirii sociale
copiii ajung asemănător, ca în situația celor defavorizați din familiile dezorganizate.
Lipsa afectivității părinților, lipsa educației în familie, a controlului și nesupravegherii
activităților școlare ș i extrașcolare sunt cauze care măresc vulnerabilitatea minorilor. Așa se
explică numărul mare de minori care își părăsesc domiciliul în căutarea afectivității, asigurarea
unor nevoi sociale minime, sub impulsul libertății de conduită și în căutarea unei su rse de venit,
apariția situației de independență, izolare, marginalizare socială, familială, stigmatizare în
grupul social, familie, comunitate ca urmare a atitudinii subiecților din noul mediu al
delicvenților, crește vulnerabilitatea la trafic și comport amentul deviant. Am insistat pe această
formă de vulnerabilitate ca specific pentru mediul rural în România, rezultată din observația
participativă.

264 ANITP, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , București, 2011 , p.14.

156
– abandonul școlar al minorilor ce provin din familii biparentale , dezorganizate sau
monoparentale , aflați în situațiile de risc descrise;
– nivelul de informare scăzut al minorului , dar și al părinților cu privire la perspectivele
oferite de recrutori pentru deplasarea în străinătate;
– gradul de maturitate și înțelegere al riscurilor, a l relațiilor, proce selor și normelor
sociale conforme cu vârsta și lipsa experienței de viață, imposibil de realizat ca urmare
a stării de minorat , dar și a lipsei de sprijin din partea familiei;
– existența unui „anturaj” delincvent format din colegi, prieteni, cunoștințe , ce nu se pot
conforma normelor sociale;
– factori individuali – dorința de evadare din mediul nociv în care se află, dorințele și
aspirațiile personale pentru independență decizională, financiară; teribilism, asigurarea
nevoilor sociale potrivit percepțiilor p ersonale, cresc vulnerabilitatea la traficul pentru
exploatare prin muncă;
– minorul „spațiului virtual” , influențat de posibilitățile multiple de comunicare și
socializare prin utilizarea rețelelor de internet; descoperirea de noi lumi, de noi grupuri
socia le, noi comportamente atractive prin oferire de informații la care nu a avut acces,
determină un interes crescut în utilizarea spațiului virtual – care ascunde provocări
sociale cu efect negativ asupra comportamentului minorului;
– creșterea predispoziției c ătre un comportament violent, cauzat de factori imitativi,
reacția la sentimente de frustrare , ca urmare a abuzurilor fizice, psihice, sexuale, a
lipsei trebuințelor primare din mediul familial sau a grupului social de care aparține;
– creșterea predispoziți ei către actele delincvente, furturi, cerșetorie, consum și trafic de
droguri, alte forme de criminalitate;
– destinația victimelor minore în țări ca Italia, Spania, Cehia, Grecia, Marea Britanie,
pentru activități lucrative sau/și cerșetorie, prostituție, c auzat de intermedierea
,,actorilor traficului ”, deplasarea la rude, prieteni o ri subiecții traficului de fiin țe
umane;
– vulnerabilitate crescută a fetelor – principala sursă a traficului – ușor de manipulat;
– nivel scăzut de educație, 74% pentru 2008, 53% pe ntru 2009 din victimele traficate,
aveau finalizate doar studiile gimnaziale;
– vulnerabilitate scăzută pentru categoria de vârstă cuprinsă între 14-17 ani;
– persoanele instituționalizate, în Centre de plasament:
 Pattern -urile de adaptare , imitate de la tine ri sau adulți;
 lipsa de motivare pentru continuarea studiilor;
 lipsa de suport din partea familiei;

157
 actualul suport: grupul de prieteni din Centru cu un anumit comportament;
 tutela – devine un proxenet – cunoștință care exploatează lipsurile, dorințele,
aspirațiile, în scopul realizării obiectivului;
 menținerea unui mediu vicios – delictual , indiferent de traseul urmat;
 supunere față de angajator și persoane adulte cu care intră în contact;
 condiționarea față de orice acțiune pentru a obține un loc de muncă, un venit,
cazare, masă;

4.3.1. Factori care influențează profilul minorului ca victimă a TFU.
Având în vedere atenția deosebită care se acordă acestei categorii de persoane
traficate , am considerat necesar să prezentăm sintetic factorii de influență a tr aficului de ființe
umane. Stabilirea acestora s -a realizat pe baza analizelor ANITP din perioada 2006 -2011 , a
interviurilor semi -structurate , realizate cu ocazia cercetării sociologice și pe baza teoriilor
școlilor sociologice privind cauzele delincvenței juvenile. Acești factori păstrează clasificarea
de baz ă.
a) Nevoile fiziologice
 sentiment de inferioritate față de persoanele cu bani;
 lipsurile din copilărie rămân un perpetuu în viață;
 controlul medical;
 incapacitatea adaptării sistemului de resurse cu sistemul de nevoi fiziologice;
 deși conștiente despre realitate și consecințe, lipsa unei perspective, determină
menținerea în starea de sclavie;
 sistemul de valori – deformat ca urmare a mediului în care conviețuiește, refuz;
 Piramida lui Maslow, lipsa se curității și a siguranței determină fluctuații ale
deciziilor;
 frica – un factor foarte evident în comportament;
 locul de cazare devine mediul vicios al aceleiași lumi (prostituate, dansatoare)
conviețuire socială de grup cu un an ume comportament care creează convingeri
„că este normal ce este anormal”;
 lipsa relațiilor de suport, familie, părinți, frați, stigmatizarea celorlalți membri;
b) Nevoile de apartenență la grupul de egali în cadrul procesului de trafic de persoane
 victimele nu au nici un suport emoțional;
 nu pot investi relații afective în cercul în care se află (de apartenență);

158
 nevoie de atașament față de o anumită persoană, de încredere, de cuplu, de
echipă;
c) Nevoi de mobilitate ale persoanelor
 aspirații nerealiste ca urma re a percepției privind riscurile neluate în calcul;
 lipsa de profesionalizare determină acceptarea unei activități în speranța
performanței (dansatoare, barman) fără a predictibiliza riscul;
 nevoia de afirmare, credința că nu va mai greși , generează vulne rabilitate în
cazul acceptării unor activități în jurul acelorași persoane – respectiv
retraficarea;
d) Bariere de reintegrare socio -profesionale ale victimelor traficului de ființe umane
 atitudinea, comportamentul, aspirațiile nerecunoscute ca factori de influență a
victimizării;
 lipsa familiei și a suportului emoțional;
 nerealizarea riscurilor prin care a trecut în procesul de exploatare;
 menținerea riscurilor prin care a trecut în procesul de exploatare;
 menținerea riscului de racolare;
 limitarea profesi onalizării determinate de limita percepției privind munca care i
se potrivește;
 motivarea pentru reintegrare socială;
 rezistența la schimbarea de mediu;
Concluzii privind profilul minorului ca victimă : grad ridicat de vulnerabilitate cauzată
de nevoia de siguranță fizică, nevoia de suport emoțional și material și lipsa resurselor;
instabilitate emoțională determinată de vârstă și lipsa experienței de viață;

4.4. Profilul victimei femeie a traficului de ființe umane
– femei ce provin din familii conflictuale, li psite de perspective și condiții sociale;
– distribuția pe gen a femeilor traficate relevă că această categorie reprezintă
principala categorie vulnerabilă. Fluctuațiile privind procentele din numărul total
de victime sunt determinate de dimensiunea fenomenu lui, de politicile de
intervenție ale instituțiilor implicate în prevenire, de condițiile sociale, de
raportul cerere -ofertă pe piața muncii. Chiar dacă trendul victimizării a scăzut,
proporția femeilor traficate este mai mare decât a bărbaților exceptând doar cazul
exploatării prin muncă care aparține în majoritate bărbaților;

159
– femeile reprezintă o incidență mai mare în procesul de retraficate determinat de
formele de trafic și vulnerabilitatea crescută față de bărbați;
– rata incidenței de identificare a vic timelor a crescut la aproape 50%, ceea ce
concluzionează reducerea perioadei de exploatare și o mai bună coordonare din
partea instituțiilor implicate în prevenire și reintegrarea socială a victimelor;
– exploatarea sexuală este prima formă de manifestare at ribuită acestei categorii în
procente cuprinse între 60% -75%;
– exploatarea minorelor se menține la un nivel relativ ridicat până la 40% din
totalul victimelor.

4.5. Profilul victimei bărbat a traficului de ființe umane
– condițiile privind familia, zona de rezidență, nivel de instruire indică o rată
crescută a victimelor care provin mediul rural;
– victimele bărbați ca distribuție a educației au un nivel mai scăzut decât al
femeilor, procentul celor care nu și -au definitivat studiile gimnaziale fiind mai
ridicat decât în cazul victimelor femei;
– numărul minorilor de sex masculin este mai redus decât în cazul minorilor de sex
feminin;
– modalitatea de exploatare pentru victima bărbat este exploatarea prin muncă
forțată și cerșetorie, cu un trend ascendent;
– ca formă de exploatare prin muncă se detașează utilizarea victimelor în
agricultură, situație determinată de cererea pe piața internă/externă dar și de
nivelul de pregătire profesională, nivelul de instruire și lipsa unor alternative în
domeniul muncii;
– vârsta vic timelor majoritatea pentru categoria 26 -40 ani.

5. Profilul traficantului de ființe umane

Ca și în cazul victimelor , am considerat importantă prezentarea unui profil al
traficantului de persoane. În realizarea acestui profil, am avut în vedere cercetările sociologice
ale persoanelor implicate în trafic realizate de ANITP, ONG -uri și instutuții specializate din
alte state, care monitorizează evoluția traficului de persoane în România. ,,Profilul
recrutorilor ”265 realizat cu ocazia acestor cercetări sociologi ce a constituit un punct de plecare.

265Raport privind traficul de copii în România , Salvați copiii, martie 2004, p. 25.

160
Experiența personală în domeniul prevenirii acestui fenomen a constituit baza realizării
profilului actual al traficantului.
 Vârsta : majoritatea subiec țiilor au vârste cuprinse între 20 -45 de ani; în foarte puține
cazuri acești subiecți pot avea vârste mai mici (16 -18 ani) sau mai mari (45 -60 ani).
Experiențele de viață, valorile socio -culturale accesibile , au determinat orientarea spre activități
cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative și a suportului necesar unei mai
bune dezvoltări a identității personale.
 Aspect fizic îngrijit: toate ,,rezultatele ,, subiecților traficanți exploa tării se obțin
printr -un aspect fizic îngrijit , ce promovează alături de ceilalți factori imaginea
succesului promis;
 Nivelul de educație: recrutarea și selectarea persoanelor supuse traficului presupune
abilități de comunicare. Majoritatea subiecților sun t absolvenți de liceu, școli
profesionale deși nu este un criteriu general valabil. Experiența de viață și abilitățile
dobândite în cadrul noului grup social delincvent contribuie la educarea spre noul tip
de comportament.
 Inteligența emoțională: reprezint ă o caracteristică a subiecților care folosesc tehnici
de manipulare subtile, sugerând abilitatea persoanei de a intra în relație cu ceilalți
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor celor din urmă, prin aceasta asigurându -și
atingerea scopului – recrutarea.
 Face parte dintr -o rețea de traficanți: definirea traficului de persoane conform
protocolului de la Palermo (2000) face referiri la un proces complex ce necesită
construirea unei relații care să faciliteze parcurgerea tuturor etapelor de la recrutare,
transportare, vânzare, adăpostire, până la exploatarea propriu -zisă. Cu toate acestea
în special în țările de destinație recrutorul poate acționa de unul singur folosindu -se
de relații ce nu țin neapărat de o structură organizată.
 Manifestă comportament viole nt: aparține grupurilor sociale cu un comportament
deviant caracterizat prin agresivitate verbală și fizică. Prin acest tip de comportament
obțin obidiența victimelor (interdicția de a vorbi despre anumite subiecte cu clienții
și/sau acceptarea tuturor cl ienților).
 Este foarte organizat – are un plan prestabilit, se adaptează la orice situație pentru a
câștiga încrederea victimei, știe ce are de făcut pas cu pas, iar în situații neprevăzute ,
utilizează tehnicile de manipulare astfel încât să -și poată atin ge obiectul propus.
Caracteristicile specifice subiecților: foarte abili, convingători, au cunoștință despre
profilul victimei, exploatează naivitatea și condiția socială a acestora.

161
În cele ce urmează vom prezenta o sinteză a evoluției și tendințelor traf icului de ființe
umane în România după anul 1989.

6. Tendințe ale traficului de ființe umane la nivel național
Fiind una dintre cele mai profitabile activități de criminalitate organizată după traficul de
arme și cel de droguri, traficul de ființe umane se menține în topul rețelelor de trafic. Riscurile
mai reduse pentru traficanți pe parcursul procesului de traficare a victimelor și ușurința realizării
scopului acestora, sunt factori care influențează evoluția fenomenului. Ca specific al traficului de
perso ane, victimele fac obiectul comerțului de mai multe ori în cadrul aceleiași rețele de trafic
sau între mai multe rețele internaționale , ceea ce favorizează dezvoltarea fenomenului. Dinamica
traficului de persoane din perioada 2001 – 2011, evidențiază fluctuații de creștere și descreștere
cu un vârf maxim în anul 2005. Î n prezent atât la nivel național, cât și în județul Iași tendința
fenomenului de trafic este în creștere , însă nu de amplitudinea din perioada 2004 -2005.
Tendințele de creștere sunt cau zate, în mare parte de condițiile socio – economice
precare, gradul redus de educație și de instruire a unor categorii sociale (familii dezorganizate),
secularizare, conflicte militare, de fenomenul de globalizare economică, socială și politică și de
performanța tactică a rețelelor de trafic. Conform analizei ANITP, pentru semestrul I 2011,
rezultă că ,,asemenea precondiții de vulnerabilitate fac predictibilă acroșarea facilă a viitoarelor
victime de către infractori, în condițiile în care guvernele și ac torii societății civile se
mobilizează pentru a «ține» mai degrabă «pasul» cu performanța efectivă a rețelelor
criminale ”266
Analiza ,,longitudinal ă”267, ca tendință a d inamicii traficului de ființe umane la nivel
național, pentru perioada 2001 – 2010, evide nțiază o evoluție în două trepte (două fluctuații) ale
distribuției anuale a victimelor.
Prima treaptă o considerăm pentru perioada 2001 – 2005, când se înregistrează un trend
ascendent al fenomenului de la zero la 2551 de victime, cu un vârf maxim care n u a mai fost
atins până în prezent (2012), după care curba distribuției victimelor are un traseu descendent
până în anul 2009 când ajunge la o cifră de 780 victi me, însemnând o scădere de 69,4 % cu 1771
victime mai puțin față de anul 2005.
A doua treaptă o considerăm în perioada 2009 – 2011, când se î nregistrează o creștere
de 32,4 %, de la un număr de 780 la 1154 victime. Analiza comparativă a numărului de victime
din semestrul I 2010 și semestrul I 2011, evidențiază o creștere de 22,3%, de la 379 la 488 de

266 Romulus Nicolae Ungureanu, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , ANITP,
București, 2011.
267 Earl, Babbie, Practica cercetării sociale, traducere de Sergiu, Gherghina, George, Jiglău, Monica, Andriescu,
Editura Polirom, Iași, 2009, p. 157.

162
victime, respectiv cu 109 victime mai mult. Trendul este unul crescător, îns ă nu de amplitudinea
celui din perioada 2001 -2005. În prezent, față de anul 2005, numărul de victime este cu 54,8%
mai puțin, respectiv de la 2551 la 1154 victime.
Evoluția traficului de ființe umane este analizată anual de Departamentului de Stat al
Statelor Unite, care stabilește și nivelul de risc pentru fiecare țară. Raportul departamentului
prezentat la data de 27 iunie 2011, conține date comparative privind evoluția traficului de
persoane în anul 2010, ale activitățior de prevenire, măsurile legi slative și gradul de finanțare a
instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale. Aspectele pozitive ale raportului reflectă
măsurile dispuse de Guvern, pentru identificarea victimelor care au dus la creșterea numărului
acestora față de anul 2009. Au fost identificate un număr de 1.154 victime ale traficului în
creștere față de 780, câte au fost identificate în anul 2009. Unele aspecte negative se referă la
finanțarea insuficientă de către Guvern, a ONG -urilor implicate în protecția socială a victimelor
pentru al doilea an consecutiv și la prelungirea nejustificată a proceselor motivate de
,,necunoașterea procedurilor de către judecători ”268.
Tendințele fenomenului la nivel național arată creșteri privind:
 numărul copiilor forțați să se prostitueze;
 numărul de victime, în special a femeilor prin exploatare sexuală ;
 numărul de persoane traficate pentru muncă forțată.
Concluziile raportului prezentat de Hillary Clinton din 28 iunie 2011, referitor la traficul
de persoane la nivel internațional în care s -a eval uat situația a 184 de state, arată că ,, România
este țară de origine, tranzit si destinație pentru bărbații, femeile și copiii traficați în special în
scopul muncii forțate, precum și pentru femeile și copiii traficați în scopul exploatării sexuale.
Barba ți, femei și copii din România sunt traficați către Spania, Italia, Republica Cehă, Grecia,
Finlanda, Israel, Germania, Slovenia, Marea Britanie, Cipru, Australia, Franța, Belgia și Statele
Unite ale Americii în scopuri de muncă forțată, inclusiv cerșetori e forțată și furturi mărunte .
Femei și copii din România sunt traficați către Italia, Spania, Olanda, Marea Britanie, Grecia,
Germania, Cipru, Austria și Franța, în scopuri de exploatare sexuala România este țară de
destinație pentru un număr mic de femei din Moldova, Columbia și Fran ța, traficate în scopuri de
prostituție forțată. Majoritatea victimelor de origine română identificate sunt traficate în scopuri
de muncă forțat ă, inclusiv cerșetorie forțată. A crescut numărul de băieți obligați la practicarea
prostituției ”269.

268 Raport privin traficul de persoane. Departamentul de Stat al SUA, 27, iunie, 2011, accesat la 10.03.2012
http://www. state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2011.
269 Raport privin traficul de persoane. Departamentul de Stat al SUA, 27, iunie, 2011, accesat la 10.03.2012
http://www. state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2011.

163
Domeniul legislativ din România , analizat sub aspectul eficienței de același
Departament de Stat, evidențiază că ,,România interzice toate formele de trafic de persoane prin
Legea Nr 678/2001, care prevede pedepse de la trei la 15 ani închisoare. Sancțiunile sunt
recunoscute ca fiind su ficient de stricte și în raport cu sancțiunile prevăzute pentru alte
infracțiuni grave, cum ar fi violul ”270. S-a remarcat de către u nii observatori ai SUA că ,,mulți
judecători au avut o înțelegere redusă a traficului de persoane, ceea ce poate contrib uie la ritmul
lent de soluționare a unor dosare, încă pendinte din 2005. Rămâne o problemă încă nerezolvată ,
cea a copiilor traficați în scopul practicării cerșetoriei în M. Britanie. Pe parcursul anului, o ficialii
români au continuat investigatiile comune de trafic în parteneriat cu omologii din Norvegia,
Elveția, Franța și Suedia. Activitățile de prevenire s unt apreciate la nivel internaț ional ca urmare
a cooperării interna ționale între guvernele din Bulgaria, Spania, Italia și la nivel naț ional prin
campaniile de sensibilizare cu privire la traficul de ființe umane în rândul cetățenilor români
Rezultatele cercetărilor sociologice calitative de teren și analizele cantitative ale
indicatorilor stat istici din perioada 2001 – 2010 realizate în cadrul tezei noastre de doctorat,
evidențiază tendințe de creștere a fenomenului de trafic de ființe umane la nivel național pentru
perioada următoare. Din această perspectivă evolutivă, pe baza indicatorilor statistici și a
precizărilor specialiștilor din instituții le cu responsabilități în domeniul prevenirii acestui
fenomen, predictibilitatea noastră este că traficul de ființe umane nu va atinge nivelul maxim
înregistrat până în prezent (indica torii statistici din anul 2005.
Datele expuse până în prezent referitoa re la cauzele și factorii de influență ale traficului
de ființe umane, formele de manifestare, categorii de victime, și destinația acestora s -au obținut
prin anliza documentelor: date statistice, legislația în domeniu și studii privind traficul de ființe
umane. Pentru efectuarea cercetării sociologice a populației traficate din /în județul Iași, ne -am
propus să utilizăm pe lângă metode cantitative, o metodologie calitativă: interviuri, discuții de
grup, analiza cercetărilor și documentelor în domeniu, studi i de caz și chestionare. În acest scop
vom parcurge cadrul teoretic și metodologic de cercetare sociologică . Informațiile necesare nu
se vor referi doar la procesul de traficare (cauze, recrutare, transportare, exploatare), ci și asupra
procesului de recuperare și reabilitare a victimelor.

270 Raport privin traficul de persoane. Departamentul de Stat al SUA, 27, iunie, 2011, accesat la 10.03.2012
http://www. state.gov/j/tip/rls/tiprpt/2011.

164

Cap. IV. CADRUL TEORETIC ȘI METODOLOGIC AL CERCETĂRII SOCIOLOGICE

1. Aspecte teoretice ale cercetării sociologice: trafic, victimă, crimă socială

Traficul de ființe umane este o formă modernă de sclavie. Scopul principal al traficului
este exploatarea sexuală, însă este o sursă și pentru munca forțată, adopțiile ilegale, traficul de
țesuturi și prelevarea de organe umane. Traficul de ființe umane este o formă gravă a
crimi nalității și constituie o încălcare serioasă a drepturilor omului, în care victimele sunt tratate
ca bunuri, obiecte, mărfuri și vândute pentru obținerea de profit. Convenția Consiliului Europei
privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la Varșovia la data de 16 mai 2005,
adaugă definiției traficului de persoane stabilită de Convenția de la Palermo din 13 decembrie
2000 și precizări referitoare la termenul de victimă. Termenul desemnează orice persoană fizică
care este supusă traficului de ființe umane (art. 4, lit. e , din Legea 300 /11 iulie 2006 )271.
Atenția acordată victimei este determinată de cauze le și formele de manifestare ale
traficului de ființe umane, care presupun modalități diverse de exploatare (obligarea la
practicarea prostitu ției, muncă forțată, obligarea la practicarea cerșetoriei, prelevarea de organe
sau comiterea unor infracțiuni) . Continuă cu actorii sociali implicați și efectele acestui gen de
criminalitate cu consecințe deosebite asupra victimei, familiei și societății în ansamblu.
Interacțiunea dintre subiect -victimă -infracțiune, explică ,,fenomenologia ”272 traficului de ființe
umane ca funcție descriptivă a criminologiei.
Ca fenomen global, criminalitatea a constituit într -o primă etapă, obiectul preocupărilor
de ordin statistic. Ulterior , devine unul din punctele de referință ale orientărilor de inspirație
sociologică cum sunt cele ale patologiei sociale, ale dezorganizării sociale sau a conflictului de
cultură273. Potrivit teoriilor ecletice privind criminalitatea, consi derăm că traficul de ființe
umane, ca fenomen al criminalității este cel mai adesea inclus în forme mai largi de devianță sau
marginalitate , care implică atât subiectul traficant cât și victima. În ambele cazuri, devianța este
o cauză a comportamentului n egativ al acestor actori sociali.

271 Legea 300 /11 iulie 2006 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de
fiinte umane, adoptata la 3 mai 2005, deschisa spre semnare si semnata de Romania la Varsovia la 16 mai 2005,
http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/legislatie/legea_300.pdf
272 Julia , Didier, Dicționar de filosofie , Editura Larouse, Paris,1964, p. 229.
273 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p.18 .

165
În literatura de specialitate274, privind traficul de ființe umane , se face referire la
conținutul infracțiunii, forme de manifestare și cauze ale fenomenului. Analizând cauzele, vom
observa că profilul victimei și al agres orului au caracteristici comune în mare parte, ce țin de
educație, devianță ca factori individuali, dar și de factori socio -economici generali , care
afectează ambele categorii. S Hurwitz, arată că , ,,obiectul criminologiei îl constituie factorii
sociali și individuali care stau la baza comportamentului criminal ”275. Potrivit acestei teorii ,
factorii individuali și socio -economici ai criminalității corespund cu cei ai traficului de ființe
umane. Acești factori afectează ambele entități și victima și infractor ul. În fond , nu putem avea
criminalitate fără victime.
E. Durkeim susține criminologia ca știință , arătând că: ,,numim crimă orice act
pedepsit și facem din crima astfel definită obiectul unei științe speciale, criminologia ”276.În
cadrul traficului de perso ane, actul în sine de trafic, racolarea, transportul, exploatarea, prin
orice formă de determinare (ademenire, înșelăciune, forță, șantaj), este un act pedepsit așa cum
este prevăzut în legislația fiecărei țări. Din acest punct de vedere , teoria lui E. Dur keim este pe
deplin justificată.
Controversele privind obiectul de studiu al criminologiei au determinat ,,o nouă
criminologie ” denumit ă ,,criminologia reacției sociale ”277 diferită de criminologia tradițională
(clasică și pozitivistă) atât prin obiectul d e studiu cât și prin modelele utilizate , dar mai ales prin
finalitatea urmărită. În sensul larg al teoriei criminologice, al ,,reacției sociale ” epistimologic,
criminologia se focalizează pe două direcții de cercetare ,,trecerea la act și reacția socială”278,
astfel încât obiectul generic al criminologiei, îl constituie criminalitatea ca fenomen social
global. Fenomenul criminalității apare ca un ansamblu de elemente, ca un sistem ce se
comportă ca un întreg cu proprietăți și funcții proprii, distincte calit ativ de proprietățile
elementelor componente. Din punct de vedere sistemic, fenomenul criminalității permite
sesizarea relațiilor dintre elementele componente, cu particularitățile și funcțiile proprii prin
care se structurează conduita antisocială a delin cventului.
Victimele au fost până nu demult ,,actorul uitat”279 al sistemelor de justi ție, dar astăzi
se poate spune că în multe țări au devenit jucătorul cheie și o prioritate pentru toate instituțiile
guvernamentale și societatea civilă în domeniul pre venirii victimizării.

274 Gheorghiță, Mateuț, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Asociația Magistraților Iași,
Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005, pp. 27 – 60.
275 Stephan, Hurwitz, Criminology, London, George Allen and Unwin Ltd, 1952, p. 2 .
276 Emile, Durkeim, Les Règles de la mèthode sociologique, PUF, Paris, 1963, p. 35.
277 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p. 21.
278 Ibidem, p. 22.
279 Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnes cu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p. 200.

166
O nouă disciplină , ,,victimologia ”, care a avut în atenție doar victima , a fost pomovată
de psihiatrul american, Frederick Wertham (1949) și Hans von Henting. Cel din urmă a ajuns la
concluzia că , în multe cazuri victima acționează ca un ,,precipitator al infracțiunii ”280. Potrivit
acestei teorii, vânzarea trupului este de cele mai multe ori rezultatul atitudinii victimelor în
relațiile cu terți subiecți. Etalarea corpului, a trupului dezvelit cu nua nțe de excitație exagerată,
uneori artificială și instinctuală a unor tinere, cre ează impresia dacă nu și intenția unei dorințe
comerciale a trupului, decât a unei relații serioase.
Gilles Lipovetsky menționa într -una din lucrările sale aspecte ale corpulu i de astăzi,
care reflect ă o ,,libertate ” a trupului orientată către exploatarea sexuală, specifică traficului de
ființe umane de astăzi ,,corpul e liber, mizeria sexuală persistă ”281. Victimologia ca știință se
ocupă și de identificarea celor mai vulnerab ile categorii de populație. În traficul de ființe umane
categoriile cele mai vulnerabile sunt femeile și copii. ,,Delincvența juvenilă a început să fie
vizibilă sub imperiul profundelor transformări intervenite la nivelul familiei, al școlii, al
consecinț elor socio -economice apărute în societatea occidentală”282. Pentru criminologie,
victima reprezintă un al patrulea concept în teoriile acestei științe . Este evident că această
categorie a fenomenologiei aparține grupului de infracțiuni contra persoanei și co ntra
proprietății. Existența relației subiect -victimă în cadrul traficului de ființe umane poate fi
anterior acțiunii sau care să se dezvolte pe parcursul etapelor de traficare. O abordare științifică
și pragmatică a traficului de ființe umane ne obligă la o delimitare a spațiului teoretic supus
cercetării, delimitare ale cărei repere le vom prezenta printr -o serie de modele teoretice
explicative psihologice și sociale, modele care ne -au ajutat în aprofundarea cercetării noastre cu
privire la traficul de fi ințe umane în județul Iași.
Scopul criminologiei reacției sociale ar fi acela de ,,a descifra mecanismele prin care se
«fabrică» deosebirile dintre criminali și non -criminali de a «demistifica» crima și în final de a o
elimina definitiv din categoria forme lor de devianță ”283.Din aceaste perspective, literatura de
specialitate284cuprinde un număr copleșitor de teorii privind cauzele criminalității. Teoriile
criminologice sunt prin excelență eclectice, sociologia fiind furnizorul de teorii care a
completat etiologia de ordin endogen și exogen. Din perspectivă sociologică sunt prezentate
teorii extreme , care explică ,,socialul prin social”, ca și acele variante care avansează teorii
specifice cu privire la comportamentul delincvent încercând o explicare a ,, individualului prin

280 Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnes cu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p. 200.
281 Gilles, Lipovetsky, Fericirea paradoxală, Editura Polirom, Iași, 2007, p.10.
282 Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnes cu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p.198.
283 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p .27.
284 Ibidem , p.178.

167
social”. În studiul criminologiei traficului de persoane se impune a se utiliza: școala
cartografică, școala sociologică, teoria multifactorială, școala ecologică de la Chicago,
curentul culturalist, teoria oportunităților diferenția le, teoria subculturilor delincvente,curentul
funcționalist, teoria anomiei sociale, teoria controlului social.

1.1. Școala cartografică
Promotorii acestei școli au fost belgianul Lambert A.J. Quetelet și francezul Andre
Michel Guerry care pentru prima d ată au analizat statisticile criminalității pe zone, perioade și
anotimp. Quetelet a sesizat că infracțiunile contra persoanei predomină în sezonul cald în
regiunile din sudul Franței iar infracțiunile contra proprietății predomină în sezonul rece în
regiu nile din nordul Franței. Pe baza acestor concluzii a fost formulată ,,legea termică a
criminalității ”. Concluziile analizelor au evidențiat deosebiri între structura și volumul
criminalității la nivel regional în funcție de gradul de dezvoltare social -econ omică.
Lambert A.J. Quetelet este recunoscut ca primul specialist în științe sociale care a
utilizat metode statistice și matematice pentru a evalua influența factorilor sociali și individuali
în etiologia crimei. Autorul deși și -a exprimat îndoiala privi nd realitatea datelor statistice a
admis existența ratei constante a cifrei negre a criminalității. Această teorie este valabilă și
astăzi întrucât datele statistice chiar dacă nu prezintă date reale cu siguranță relevă tendințele
acestuia pe baza căruia e se pot realiza previziuni pentru perioada următoare. Urmare a
cercetărilor întreprinse de Quetelet au rezultat următorii factori sociali și individuali în etiologia
criminalității după cum urmează: vârsta, sexul, profesia, alcoolismul, sărăcia, eterogenit atea
socială, anotimpul și climatul. Vom observa pe parcursul cercetării că acești factori se regăsesc
la nivel macrosociali cât și individuali în cazul traficului de ființe umane.

1.1.2. Școala sociologică
Este reprezentată de Emile Durkheim a cărui punct de vedere relevă că în geneza
criminalității un loc important îl au factorii sociali. Mai mult Durkheim consideră criminalitatea
ca ,,făcând parte din orice societate normală ”285. Într -o societate nu toți i ndivizii reușesc să nu se
abată regulilor morale colective, astfel încât unele abateri au un caracter ,,pronunțat
infracțional ”286. Potrivit acestei teorii rezultă că infracționalitatea este determinată de structura
socio -culturală. Tot Durkheim susține că ,,nici o ființă umană nu poate fi fericită, decât dacă
nevoile sale sunt proporționate suficient cu mijloacele sale”287. Această teorie confirmă și astăzi

285 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p. 182.
286 Emile, Durkheim, Regulile metodei sociologice , trad., Editura Științifică, București, 1974, p. 116.
287 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p. 182.

168
cauzele fenomenului de migrație legală pe piața muncii, cât și fenomenele de trafic de ființe
umane, fa ță de care observăm în permanență, că nevoile sociale sunt determinante în
comportamentul victimelor și subiecților implicați în exploatarea ființei umane.

1.3. Teoria multifactorială
Aparține sociologului Enrico Ferri și este considerat fondatorul crimin ologiei
sociologice recunoscut de J. Pinatel pentru teoriile sale și ca discipol al lui Lambroso. Ferri s -a
concentrat pe determinismul endogen și a introdus în cadrul cercetării, cauzele exogene ale
fenomenului infracțional. Ferri evidențiază că ,,fieca re delict are o determinare multiplă ”288 ce
ține de acțiunea factorilor antropologici, factori fizici și factori sociali. Conform acestei teorii
orice fenomen social de amploare (război revoluție, criza economică, etc) produce o creștere
bruscă a crimina lității. Conflictele militare, interetnice din Balcani au reprezentat cauze ale
traficului de persoane, țările din Sud -Estul Europei fiind principalele țări de origine și de tranzit
în traficul de femei și copii. Referitor la această afirmație considerăm u tilă prezentarea unor
concluzii privind evoluția traficului de persoane din care rezultă că ,,î n plan regional, criza din
Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citată ca țară
de origine și de tranzit pentru marile rețele de trafic de femei provenind îndeosebi din Asia cât
și din țările din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo) precum și Turcia, Grecia sau
statele din Europa Occidentală ”289.

1.4. Școala ecologică de la Chicago
Reprezentanții acestei școli Henry Mckay și C.R. Shan au analizat marile concentrări
urbane de imigranți și au evidențiat că peturbările sociale în zonele de deteriorare morală
(sărăcie, șomaj, lipsa condiților de muncă, educație precară) favorizează dezvoltarea
delincvenței. Astfel r eprezentanții școlii din Chicago au formulat conceptul de zonă
criminogenă. Acest concept este utilizat în mod frecvent în România de astăzi, concept care
implică efectuarea permanentă, periodică de analize privind evoluția criminalității, stabilirea
acestor zone de risc maxim, în scopul stabilirii strategiei de acțiune pentru stoparea și prevenirea
fenomenuluide delincvență. Un alt concept elaborat de reprezentanții acestei școli cel de
,,ecologie urbană ” cu referire la criminalitate deși nu are o largă utilizare, se regăsește în
măsurile dispuse pentru eliminarea zonelor criminogene. Aceste două concepte au și în prezent
un grad ridicat de utilizare la nivelul instituțiilor de aplicare a legii care au competențe în
asigurarea siguranței publice. În muni cipiul Iași în perioada 2005 -2012, anual Poliția stabilea

288 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p. 185 .
289 Gheorghiță, Mateuț, 2005, Traficul de ființe umane, Asociația Alternative Sociale, Iași, p. 15 .

169
două, trei sau mai multe zone criminogene, ca urmare a concentrării unui număr mare persoane
implicate în delicte stardale.

1.5. Curentul culturalist
Orientarea culturalistă în domeniul criminologic este dat de raportul dintre cultură și
criminalitate. Pentru Thorsten Sellin ,,conflictele de cultură sunt conflicte de sensuri, de
semnificație cu privire la norme, interese și valori sociale ”290. În cadrul acestui raport se
detașează grupurile sau indivizii care vin în conflict cu consensul cultural global. În acest sens,
T. Sellin a considerat: cu cât numărul de contradicții între valorile și normele unui grup și
normele legale este mai mare, cu atât mai ridicată este rata delincvenței. Teor ia confirmă
proliferarea unor grupuri sociale în România după 1990, când respectarea valorilor morale și a
legislației s -a diminuat pe fondul schimbărilor sociale ale tranziției către un stat democratic.

1.6. Teoria oportunităților diferențiale
Conform t eorii lui Edwin Sutherland comportamentul delincvent se învață în cadrul
unor grupuri în care anumiți indivizi apreciază acest comportament. Această teorie este criticată,
însă putem afirma că aceast comportament se regăsește în cadrul unor grupuri eterog ene,
defavorizate, de regulă în cazul etniilor de rromi deși nu putem generaliza. Situația este cauzată
de mediul pe care îl regăsesc majoritatea grupului a dezinteresului pentru a -și asigura existența
în mod licit. Reflectând asupra cauzelor sociale pri vind existența unor ,,grupuri
surprinzătoare ”291 D. Stan explică comportamentul diferențial, negativ, în efortul general de
reformare a societății. Mai mulți teoreticieni au ajuns la concluzia unanimă că efectele sociale
negative determinate de revoluția in dustrială în spațiul socio -cultural occidental ,,afectau
majoritatea covârșitoare a populației și erau percepute ca având o virulență mult mai mare decât
amplitudinea lor reală ”292. În acest sens autorul arată că ,,receptarea exagerat -agravantă a
dificultă ților sociale curente se producea, între altele, pe fondul zdruncinării schemei sociale
tradiționale de viață și al constrângerii locuitorilor de a adopta comportamente, atitudini noi,
riscante, lipsite de credibilitate”293 Aceste aprecieri își au coresponde nța și în prezent în cadrul
etniilor rrome din rândul cărora cei mai mulți, au predispoziții delincvente și se regăsesc în toate
formele de manifestare ale traficului de persoane. Cerșetoria reprezintă un mod de existență
devenit ,,model” în cadrul acestor grupuri sociale care afectează multe state din Europa. De
asemenea rata de incidență a delincvenței este reprezentată de această populație în raport de

290 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, București, 1998, p. 193.
291 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional rom ânesc , Editura Universității ,, Alexandru Ioan Cuza ”, Iași,
2001, p. 10.
292 Ibidem , p. 10.
293 Ibidem , p. 10.

170
numărul reprezentativ din populația totală. Asumpția asupra existenței acestor comportamente,
este larg reprezentată de teoriile oportunităților diferențiale a lui Cloward și Ohlin și teoriile
subculturilor delincvente ale lui Albert Cohen.

1.7. Teoria subculturilor delincvente
Potrivit autorului acestei teorii Albert Cohen, scoate în evidență alegerea delincvenței
în cadrul grupulor defavorizate ca un sistem propriu de modele și norme (fenomene de
negativism și mentalitate) pe care le -a numit subculturi delincvente. Aceste subculturi apar ,,ca
o reacție de protest față de normele și valorile societății , grupând indivizi care au sentimentul că
le sunt blocate posibilitățile de acces la valorile și bunurile sociale ”294. În ultima perioadă a
secolului XX ,,studiile sociologice a copilăriei s -au concentrat pe analiza construcției copilăriei
la nivelul unor comunități locale -naționale, pe relația dintre copil, familie și stat pe diferențele
structurale ale copilului și copilăriei (copilul ca victimă, ca abuzat, ca delincvent, aflat în
dificultate – copilul public etc)295. Și astăzi în mod izolat astfel de grupu ri delincvente se
manifestă sporadic ca reacție a diferențelor dintre bogați și săraci sau în cazul unor situații de
discriminare, ca atitudine de dispreț, marginalizare a majorității față de etniile rrome. În cadrul
teoriilor privind implementarea probați unii se arată spre exemplificare că ,,imaginii tradiționale
a infractorului ca victimă, ca persoană marginalizată, fără loc de muncă, fără mijloace de
subzistență – care se regăsește și în situația multor infractori majori sau minori din România – i
– se adaugă altele, diferite, opuse, (infracționalitatea economico -financiară, și crima organizată
care antr enează personaje din lumea interlopă, lumea financiar – bancară, din cea politică,
poliție, parchet, justiție etc ). Acestei imagini a personajului «din l umea inaccesibilă a puterii și
banului» (Orwell), i se adaugă , între multe altele, și aceea a personajului inteligent, care își
valorifică excelența profesională prin furt și piraterie în spațiul cibernetic, sau prin șantaj și
trafic de influență ” 296.
Argumentele privind contribuția cercetărilor sociologice asupra copilăriei, prezentate
de Doina Balahur, confirmă ,, identificarea unor subcategorii în interiorul acestui grup social
distinct reprezentat de copii – copilul școlar, delincvent, abuzat, copil p ublic (aflat în grija

294 Mihai, Rădulescu, D. Banciu, Introducere în sociologia delincvenței juvenile , Adolescența între normalitate și
devianță , Editura Medicala,București, 1990, p.69.
295 Doina, Balahur, Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale , Editura Albeck, București,
2001, p. 10.
296 Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnes cu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p. 181.

171
statului) etc ”297. Totodată vecinătatea creează diverse subculturi pe care autorii acestei teorii le
împart ,,în trei categorii ”298:
 subcultura criminală apare acolo unde există stabilitate șii unde oportunitățile
ilegitime sunt disponib ile. Sunt foarte prezente infracțiuni precum furtul sau
tâlhăria;
 subcultura conflictuală neagă atât scopurile cât și sursele de acces la statut; este
specifică pentru entitățile cu o mobilitate continuă unde de regulă se întâlnesc
mai multe culturi și conduite aflate în competiție spre ,,…nicăieri ”;
 subculturile evazioniste aparțin grupuril or sau populației care sunt atinse de un
dublu eșec: fie nu reușesc în plan social chiar dacă utilizează oportunități
ilegitime, fie pur și simplu ,,abandonează sau evadează ”;
Autorii299 exemplifică situația grupurilor de tineri de la periferia Londrei a căr or
așteptări dar și aspirații sunt foarte scăzute. Perioada de tranziție din România, creșterea
șomajului și a sărăciei a creat pentru anumite categorii sociale vulnerabile stări de frustrare,
inegalitate, percepții de marginalizare și lipsa utilității ast fel încât comportamentele delincvente
au luat amploare deopotrivă în mediul urban și rural. Din perspectiva sociologică ,,individul nu
se naște criminal, socializat negativ, el se structurează deviant în funcție de modelele culturale și
de factorii sociali cu care se confruntă sau cu care se află în raporturi cotidiene ”300. A.K.
Cohen evidențiază apariția culturilor delincvente în următoarele situații:
 dezolvarea economică mai redusă;
 existența unor bariere și interdicții sociale;
 prezența unor nivele socie tale cu situare perifercă;
 existența unei stări de spirit identică sentimentului de izolare, frustrare și
insatisfacție individuală și socială.
Fără a intra în conținutul explicativ al trăsăturilor specifice membrilor subculturilor
delincvente , considerăm necesar să le menționăm: non-utilitarismul care exprimă o atitudine de
solidaritate respectiv comiterea unui delict ca ,,satisfacere a nevoii de status ”; malițiozitatea
care exprimă o formă de răutate a subiectului ce aparține subculturii delin cvente către subiecții
din exterior; negativismul, reflectat de un comportament general negativ față de alte grupuri
sociale; versatilitatea, în cadrul acestor grupuri, relevă o diversitate de manifestări delincvente
specific indivizilor ,,dispuși” de a în călca orice norme de conduită socială. În cadrul traficului

297 Doina, Balahur, Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale , Editura Albeck, București,
2001, p. 11.
298 Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durn escu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p. 181.
299 Ibidem, p. 181
300 Oana,Ciuchi, Devianță și criminalitate într -o societate în tranziție , Editura Lumen, Iași, 2011, p. 37 .

172
de ființe umane, astfel de trăsături, le regăsim în parte, la victime și în totalitate la subiecții
traficanți. La membrii grupurilor etnice, aceste trăsături au o caracteristică generalizată. Puț ini
dintre membri se detașează de comportamentele deviante. Aceștia din urmă aleg alte grupuri
sociale potrivit aspirațiilor ,,de bună coviețuire socială”. În rezolvarea conflictelor cauzate de
comportamentele subculturilor delincvente un nou concept de ju stiție restaurativă domină
ultimul deceniu. În exegezele asupra justiției restaurative ,,sunt menționate programele de
reconciliere victimă – infractor ”301.
Autorii justiției restaurative susțin că ,,pentru soluționarea conflictului și restabilirea
drepturi lor sociale ,«ceremonialul degradării» trebuie inlocuit cu o «ceremonie a reintegrării»,
teorie care aparține lui John Braithwaite (Restorative Justice and Responsive Regulations) ”302.
Tot acest autor susține că nu se poate realiza o justiție restaurativă f ără reparația materială a
prejudiciului cauzat victimei, a stării emoționale afective a victimei, a sentimentelor de
siguranță, demnitate și stimă de sine. Concret, stigmatizarea, ruperea legăturilor cu familia,
colegii, prin scoaterea subiectului în afara societății compromite pe termen lung, reintegrarea lui
în societate. Deși această ultimă afirmație nu susține în mod exclusiv comportamentul
subculturilor delincvente, situația explică gravitatea fenomenului de rupere a celor mai
importante relații socia le respectiv familia.
În cadrul unui studiu privind justiția restaurativă și justiția juvenilă în România,
referitoare la justiția culturală rezultă că una dintre sursele esențiale ale comportamentului
delincvent este reprezentat de mișcările de decoloniza re și de afirmare a dreptului la
autodeterminare și autoguvernare al popoarelor în secolul XX . Între alte consecințe ,, aceste
mișcări au condus la reafirmarea identității, a tradițiilor culturale și, pe această cale, a formelor
cutumiare de rezolvare a co nflictelor”303.
Pentru a reflecta interesul acestui demers de justiție restaurativă și justiție culturală în
cadrul acestui studiu cu reprezentanți ai comunității ,,Criss rromani” răspunsul unui membru al
comunității a fost: ,,Nici o cultură nu este o insulă . În timp, tradițiile comunității noastre au
interferat cu altele; au avut loc transferuri reciproce cu alte culturi. Însă există și practici care
au rămas neschimbate din timpuri imemoriale. Judecata de pace, face parte dintre ele”304.
Remarcile deosebit de importante reflectă, tradițiile comunității rrome, mișcările de
decolonizare și modul de soluționare a unor conflicte fără a se apela la intervenția statului. Criza
instituțiilor penale argumentată în cadrul acestei cercetări referitoare la subculturile d elincvente,
se regăsește și în domeniul traficului de ființe umane. Nu de puține ori au fost situațiile în care

301 Doina, Balahur, Brian, Littlechild, Roger, Smith, Justiția restaurativă și justiția juvenilă în România și Marea
Britanie, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”, Iași, 2007, p. 36.
302 Ibidem , p. 38.
303 Ibidem , p. 44.
304 Ibidem, p. 46.

173
instituțiile statului au fost criticate pentru lipsa unor măsuri eficiente și a unor soluții care să
prevină fenomenul traficului de ființe uman e.

1.8. Curentul funcționalist
Teoriile specifice acestui curent cunoscute ca fiind teorii ale tensiunii sociale,
reprezintă starea de frustrare a indivizilor și grupurilor defavorizate social, economic care nu
au capacitatea de a realiza scopul și obiectivele valorizate la nivelul societății.
R. K. Merton prezintă această teorie ca fiind rezultatul anomiei sociale, specifică
grupurilor sociale a căror membri acuză nedreptatea, discriminarea și sentimentul non -utilitarist.
Nivelul de trai, dezorgani zarea familială, lipsa unor oportunități, pierderea coeziunii față de
grupul de apartenență, insecuritatea socială cauzată de sentimentul de stigmatizare îmbracă
forma eșecului social pentru individul sau grupul social ajuns într -o asemenea situație. Potri vit
lui R. Merton ,,încurajarea atitudinii de achiziționare a bunurilor rare, scumpe pentru obținerea
de status social produce delincvență”305. Subiecții traficului de persoane au aceste aspirații, toate
studiile de caz au ajuns la concluzia că profiturile financiare uriașe atrag cât mai mulți membri
către aceste grupuri delincvente. Majoritatea liderilor de grup și -au etalat profiturile prin
achiziția unor bunuri unice (autoturisme de serie mică, case, terenuri).

1.9. Teoria anomiei sociale
Reprezentată d e Merton, este o adaptare a conceptului de anomie al lui Durkheim –
lipsa normativității sociale determinate de conflicte majore ale societății. În astfel de condiții,
anomia socială se transferă către individul care generează comportamente de frustrare socială.
Merton, spre deosebire de Durkheim, explică delincvența prin starea de anomie, pe un plan
concret. De asemenea, consideră că mediul social are o structură socială și una culturală în care
anomia ar reprezenta o ,,ruptură” în structura culturală, c ând apare o discrepanță între normele
sociale, scopurile culturale și capacitatea membrilor grupului de a se conforma noii situații”306.
Depășirea sau ieșirea din această criză, conform teoriei lui Merton, surprind o întreagă
tipologie a adaptării deviante, pe care considerăm să le menționăm: conformistul, inovatorul,
ritualistul, evazionistul și rebelul. Traficul de ființe umane ca fenomen social, se intersectează
cu categorii sociale care aparțin acestor entități defavorizate și care se regăsesc în cele cinci
modalități adaptative în societate.
Potrivit concluziilor din observația participativă a grupurilor implicate în traficul de
femei și copii, cât și a victimelor, subiecții traficanți se regăsesc în categoria inovatorului și al

305Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnescu, Editura
Themis, Craiova, 2002 , p.180.
306 Bădescu, Ilie (coord.) 1996, Istoria sociologiei – teorii contemporane, Editura Eminescu , Bucuresti, p.119. p.119

174
ritualistului, cei mai mulți iau ca model visul realizării prin orice mijloace în scopul dobândirii
unui ,,statut social ” de vârf în cadrul grupului indezirabil. Este specific grupurilor interlope în
care unii membri își câștigă autoritatea, poziția de lider recunoscută local, național sau
internațional. Putem spune că nu valorile diferite sunt cele care produc delincvența ci diferențele
obiective existente între condițiile sociale ale diferitelor clase și grupurilor sociale sunt cele care
generează anomia. Actele de dezordine sunt cauza proliferării delincvenței, a comportamentelor
deviante și a victimizării grupurilor vuln erabile.
Potrivit studiului realizat în societatea nord -americană, ,,membrii grupurilor
defavorizate sunt mai mult înclinați către delincvență ”307. Această teorie a anomiei sociale este
completată de Richard Claward și Lloyd Ohlin cu teoria oportunității di ferențiate .
Recunoscută ca una dintre cele mai complexe teorii, denumită și teoria eșecului
social308, aceasta presupune că indivizii care au intrat în grupul delincvent au șansa, ocazia,
oportunitatea (diferențiată) de a obține succesul economic dorit prin implicarea în activități
ilicite sau licite în funcție de calitățile personale ale fiecăruia (forță, inteligență, abilitate).

1.10. Teoria controlului social
Această teorie care aparține criminologului american Travis Hirschi susține că toți
oamenii su nt pretabili să comită acte antisociale și în același timp cei mai mulți se gândesc că o
situație de delict în care s -ar afla, ar putea să conducă la afectarea relațiilor sociale cu grupul și
instituțiile de care aparțin. Plecând de la teoria lui Durkh eim asupra controlului social, Hirschi
afirmă că integrarea și legăturile sociale puternice îi fac pe oameni să accepte normele și
valorile comunitățiilor și să se conformeze acestora. Travis Hirschi a construit această teorie309
luând în calcul rolul factorilor externi ai controlului social în geneza conduitelor respectiv
deficitul de socializare. Însă, legăturile sociale puternice între oameni îi determină să respecte
normele morale și reduc considerabil riscul de delincvență.
Având în vedere importanța acestor elemente definitorii în relațiile sociale se impune a
le acorda atenția necesară urmărind pe timpul cercetării în ce măsură se regăsesc ca deficit în
relațiile umane. Cele patru elemente: atașamentul, angajamentul, i mplicarea, și sistemele de
credințe, reprezintă tot atâtea forme de control social, cu atât mai mult se reduce riscul de
comportament violent. Potrivit acestei teorii, ,,delincvența apare atunci când relațiile de
atașament ale individului față de societat e sunt slăbite sau întrerupte, ceea ce duce la reducerea

307 Larry, Siegel , Criminology, Univ. of Nebraska, Omaha, West Publishing Co., 1983, p.166.
308 R.M. Stănoiu, Introducere în criminologie , Ed.Academiei, București, 1989, p.84
309 Travis Hirschi, Causes of Delinquency, California, Berkley, University of California Press, 1969, pag. 72.

175
conformității ”310. Probabilitatea ca un individ să devină deviant sau conformist depinde de
,,intensitatea următorilor factori: atașamentul față de părinți, școală, grupul de prieteni,
angajarea într -o linie convențională de conduită, implicarea în activități convenționale, crezul
în valori convenționale ”311. Hirschi propune întărirea controlului social, fiind adeptul modelului
de control represiv, coercitiv, fapt ce i -a adus numeroase critici.
Autorul me nționează că un control social trebuie să inspire tânărului teamă de
pedeapsă. Teoria argumentată de Hirschi, ne demonstrează că asocierile diferențiale cu grupuri
delincvente se realizează pe fondul unui atașament slab al subiecților față de modelele pozi tive,
situații frecvent întâlnite în cazul victimelor traficul de persoane. Atașamentul slab față de
părinți, față de grupul social de la școală, grupul de prieteni din comunitate, lipsa unui reper în
viață, a unui model pozitiv, le aduce pe victime în pra gul eșecului social.
Într-o abordare mai largă, de factu ră sociologică, M.Cusson (1983) definește controlul
social ca reprezentând toate mijloacele utilizate în mod expres de societate pentru a preveni sau
reduce criminalitatea. Delictele sunt o ispită generală specific umană, fiecare om reprezentând
un potențial infractor. Însă majoritatea oamenilor rezistă ispitei de a încălca normele , deteminat
de mecanismel e de control social. În aceste condiții este relevant, potrivit teoriei lui Cusson că
respectarea normei, este mai profitabilă decât încălcarea ei. M.Cusson introduce în tipologia
normelor alte patru categorii, tratamentul, moralitatea, descurajarea și justiția. Aceste categorii
de norme pentru recuperare, restaurare, restabilire a normelor, ne trimite la cea mai de
actualitate strategie de acțiune cea a justiției restaurative. Deși sunt puncte de vedere divergente
ale acestei teorii, J. Braithwaite autorul lucrării Restorative Justice and Responsive Regulations,
atenționa că ,,justiția restaura tivă a devenit o mișcare socială globală de transformare a
sistemului formal de justiție ”312. Strategiile de acțiune împotriva traficului de ființe umane în
România tind către o participare tot mai numeroasă a actorilor sociali care au competență în
domeniul prevenirii victimizării și reintegrării sociale a femeilor, copiilor și oricăror alte
categorii de persoane care au avut de suferit de pe urma acestui gen de infracționalitate. Aceste
demersuri care nu țin doar de latura coercitivă, demonstrează că s-a făcut un pas decisiv către
teoria emisă de Tony Marshall (1997) a justiției restaurative definită ca: ,,un demers de
rezolvare a problemelor generate de infracțiune, prin implicarea tuturor celor implicați de
comiterea ei și cu participarea activă a instit uțiilor abilitate de lege să se ocupe de
infracțiuni ”313. Desigur că problemele generate de infracțiune, potrivit definiției, a nu se

310Cristian, Lazăr, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnescu, Editura Themis,
Craiova, 2002, p.182 .
311 Rodica, Mihaela, Stănoiu, Criminologie, Editura O scar Print, București, 1998, p.205.
312 Doina, Balahur, Brian, Littlechild,Roger, Smith, Justiția restaurativă și justiția juvenilă în România și Marea
Britanie, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”, Iași, 2007, p. 67.
313 Ibidem, p. 37.

176
înțelege, că țin doar de persoana victimei. Există un întreg sistem social care suferă sau este
afectat de exploatarea umană . Consecințele acestui fenomen sunt de la nivel individual până la
nivel comunitar și de ce nu global. Traficul de ființe umane nu are frontiere, așa că și efectele
acestuia nu au o anumită delimitare. Uneori poate afecta un grup social restrâns, alteori,
dimensiunea fenomenului prin numărul de subiecți implicați, acțiunea pe teritoriul mai multor
state, poate avea consecințe mult mai vaste, de ordin politic, economic, care pot să afecteze,
inclusiv relațiile diplomatice dintre state, economia unei țări, sau siguranța națională.
Exemplificăm reacția autorităților statului francez față de migrațiile de rromi a căror grupuri
practică cerșetoria și furturile în zona staradală. Realizarea unor ,,așezări ” temporare ilegale
specifice nomanzilor la periferia unor localități din Franța a atras nemulțumirea populației și a
guvernului francez. Acest subiect a ajuns pe ordinea de zi a Consiliului European. Iată câteva
reacții la nivel internațional:
,,Din păcate, nu am văzut din partea Guvernului român un efort consiste nt de
integrare a cetățenilor români reveniți din Franța”314.
,,Guvernul francez i -a deportat forțat pe membrii comunității rrome, înapoi în
Bulgaria sau România, în parte ca răspuns la presiunea venită din partea populației sale,
convinsă că oriunde sunt rromi există și un val de infracțiuni….Comunitățile de rromi din
Franța, ce sunt în prezent subiectul unei campanii de expulzare demarată de Sarkozy, sunt
forțate să scormonească prin deșeuri cu potențial toxic pentru a scăpa de sărăcie.
,,Escaladarea ac estui scandal poate compromite șansele României de aderare la
spațiul Schengen? ”315.Pătrunderea membrilor grupărilor organizate în structuri cheie ale statului
vulnerabilizează autoritatea statului, a instituțiilor care îl reprezintă, generalizează corupția și
dezorganizarea socială, iar incertitudinea devine un fenomen de masă pentru întreaga populație.
Este un punct de vedere asumat, ca rezultat al observației participative, în cadrul unor structuri
de aplicare a legii, nefiind doar o referire personală ci una integratoare a mai multor
reprezentanți care dau dovadă de integritate și care nu renunță indiferent de sacrificiu, în lupta
pentru păstrarea valorilor și demnității umane.
Păstrân d linia justiției restaurative ca soluție în rezolvarea conflictelor sociale
considerăm extrem de utilă să precizăm noțiunea definită de Doina Balahur ca punct de vedere
propriu referitor la semnificația acestei instituții socio -juridice: ,, justiția restaurativă este o
instituție socio -juridică de rezolvare a conflictelor, centrată pe refacerea (restoring) relațiilor
micro -sociale afectate de conflict, prin intermediul unor practici asertiv -participative, precum
și al unor principii și valori menite să dezvolte tolerarea în spațiul micro -social pluralist

314 http://www.agenția.org/anchete/chestiunea -tiganeasca -in-Italia -și-Franța -5440.html 28.07.2010 .
315 http://www.ziare.com/articole/expulzarea -rromilor -din-franta accesat la data de 20.10 2010 .

177
(grupuri mici, micro -colectivități locale, organizaționale) ”316. În concluzia celor prezentate
putem spune că pe lângă anumite predispoziții înnăscute, explicate de teoriile psihosocia le,
comportamentul delincv ent este accentuat de factorii sociali externi care corespund cadrelor
societale existente la un moment dat. Criminalitatea a cunoscut noi forme de manifestare, s-a
dezvoltat progresiv, fără a mai avea frontiere. În acest context al dezvoltării criminalității
transfrontaliere România se confruntă cu rețele de crimă organizată specializate în toate
domeniile infracționale. Infracțiunile împotriva persoanei sunt cele mai frecvente. Migrația
legală și ilegală cu consecințele ei sociale pentru țările sursă și de destinație, traficul de ființe
umane (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, traficul de organe, cerșetorie, comiterea de
furturi, pornografia infantilă, pornografia prin internet), traficul și consumul de droguri, traficul
de arme și muniție, traficul de materiale radioactive, sunt argumente ale proliferării
criminalității internaționale cu efecte distructive asupra sănătății fizice și psihice a individului,
familiei precum și a relațiilor sociale la nivel comunitar.
Traficul de ființe umane se detașează ca formă de manifestare a infracționalității la
nivel național și internațional, ceea ce reprezintă o provocare majoră la nivelul fiecărui stat
pentru prevenirea acestui fenomen. Toate aceste tipologii sunt esențiale pentru asigurarea
cadrului de normalitate în România postrevoluționară. După 1989, odată cu deschiderea
granițelor pentru România a însemnat nu doar libertatea de mișcare a cetățenilor, creșterea
cooperării internaționale, economice, politice, sociale și culturale ci și conectarea țării noastre
la filierele criminalității organizate. An de an, s-a înregistrat o degradare a normelor sociale,
devenind tot mai evidentă relațiile dintre criza valorilor, criza autorității, injustiția socială și
delincvența, care au generat conflicte între indivizi, între grupuri familiale, comunitare.
Explo atarea pluralismului socio -juridic poate constitui ,,o diversitate de practici de rezolvare a
conflictelor ”317 nou apărute în societatea noastră.
Obiectivele unui asemenea ,,comitet reparativ”318 al relațiilor sociale afectate în cadrul
comunității noastre după cum sublinia Doina Balahur, sunt evidențiate de rolul acestora:
conflictul rămâne sub controlul și în ,,proprietatea comunității prin implicarea directă a
cetățenilor în sistemul justiției și juvenile; dă posibilitatea victime lor și a membrilor comunit ății
să se confrunte cu făptuitorii și să discute într-o modalitate constructivă despre efectele negative
ale faptelor comise; dau făptuitorilor posibilitatea să-și asume răspunderea personală pentru răul
pe care l-au cauzat victimei și comunității.

316 Doina, Balahur, în Brian, Littlechild,Roger, Smith, Justiția restaurativă și justiția juvenilă în România și Marea
Britanie, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”, Iași, 2007, p. 40.
317Ibidem , p. 57.
318 Ibidem , p.58.

178
2. Metod ologia cercetării sociologice: scop, obiective, ipoteze, metode și tehnici

Pentru realizarea studiului privind traficul de ființe umane, în județul Iași am avut în
vedere evoluția în dinamică a fenomenului, implicațiile asupra victimelor, eficiența sistemului
de control (prevenire, asistență socială, aplicarea legii în cadrul sis temului judiciar) și
identificarea unor soluții alternative pentru îmbunătățirea politicilor sociale în domeniu.
În acest sens am stabilit scopul, obiectivele, ipotezele și metodologia cercetării urmând ca pe
baza rezultatelor să obținem concluziile.

2.1. Scopul cercetării

Stabilirea dimensiunilor sociale ale fenomenului traficului de ființe umane
(educație, stimă de sine, prestigiu social, structură socială de așteptare, dorința de câștig
imediat, sărăcia, frustrările etc) din județul Iași, în perioada 2001 – 2010. Teza noastră este
aceea că traficul de ființe umane este o consecință a desacralizării trupului. Vom cerceta
fenomenul sub toate formele de manifestare, cauzele, strategiile de prevenire aplicate și
politicile de reintegrare socială.

2.2. Obiectivele cercetării
a) Cunoașterea unor sisteme instituționale (guvernamentale și neguvernamentale) de
prevenire a traficului de ființe umane și cooperarea interinstituțională referitoare la
prevenirea și combaterea traficului;
b) Analiza formelor de manifestare ale tra ficului de ființe umane în județul Iași, în
perioada 2001 – 2010 (cerșetorie, prostituție, proxenetism, exploatare sexuală, muncă
forțată);
c) Analiza cauzelor fenomenului de trafic și incidența acestora;
d) Cercetarea sociologică a categoriilor de persoane traf icate după gen, vârstă, rezidență,
educație, condiție familială, religie;
e) Propunerea unui ansamblu de măsuri din perspectivă sociologică necesare
îmbunătățirii politicilor de prevenire si reintegrare socială a victimelor traficului de
ființe umane.

179
2.3. Ipotezele cercetării
Specialiștii în domeniu susțin că o ipoteză de cercetare reprezintă o ,,prezumție clară,
explicită, verificabilă, referitoare la relațiile sau diferențele existente între două sau mai multe
variabile ”319. Pentru a cuprinde modul d e manifestare și reacția societății în prevenirea
fenomenului traficului de ființe umane avem în vedere o ipoteză generală și mai multe ipoteze
de lucru . Complexitatea cercetării acestui fenomen, derivă din multitudinea indicatorilor de
evaluare, a cauzelo r și factorilor, care -l favorizează, a modurilor de manifestare, a categoriilor
sociale vulnerabile și a mediilor de proveniență.

2.3.1. Ipoteza generală
Ținând cont de toate aceste variabile, am stabilit următoarea ipoteză generală:
Traficul de ființe umane din județul Iași din perioada 2001 – 2010 s -a manifestat pe
fondul vulnerabilităților sociale, ca o consecință a sărăciei, frustrării, vieții religioase precare
și lipsei de educație.
Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, constituie o prioritate pentru toate
statele lumii, motivat de numărul mare de persoane, de implicațiile sociale și economice cu care
se confruntă atât statele sursă, cât și cele de destinație.
Potrivit unui studiu al OIM320, în România s -au identifi cat o serie de factori care
determină vulnerabilitatea la trafic al persoanelor, îndeosebi a femeilor și copiilor. Dintre toate
cauzele vulnerabilitatea socială este dominantă, astfel că se poate aprecia că dimensiunea
traficului de ființe umane este dată de evoluția vieții social -economice, de gradul de cultură și
educație, de achizițiile și aspirațiile personale (dorința de realizare personală și independența
financiară, depășirea unei situații de criză prin identificarea și aplicarea celor mai eficiente
politici sociale, de protecție la nivel comunitar, dorința de autodepășire prin asigurarea unor
condiții mai bune de sănătate, muncă și confort social).

2.3.2. Ipoteze de lucru
Metodologia cercetării sociologice prevede zece condiții321 pe care ar trebui s ă le
îndeplinească o ipoteză de cercetare pentru a fi considerată validă respectiv:

319 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Ed. Economică,
București, 2001, p.75 .
320 Gheorghiță, Mateuț (coord.), Traficul de ființe umane, infractor, victimă, infracțiune, Asociația Alternative
sociale Iași, 2005, p.12.
321 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Ed. Economică,
București, 2001, pp.76 -77.

180
 Ipoteza trebuie să fie generală “în orice condiții spațio -temporale concrete, relațiile
dintre vari abile trebuie să fie adevărate”;
 Ipoteza trebuie să fie complexă, se impun ipoteze de nivel 1, cu o singură variabilă și
ipoteze de nivel 2, cu două variabile;
 Specificitatea ipotezei se recomandă ipotezele în care variabilele au trei valori;
 Determinarea ipotezei se referă la preferința analiștilor pentru ipoteze cu un înalt grad
de determinare, în detrimentul ipotezelor probabiliste;
 Falsificabilitatea ipotezei are în vedere că, în cercetările empirice, se rețin doar
ipotezele ce pot fi infirmate;
 Ipotezele trebuie să fie testabile, specific cercetărilor dacă se confirmă sau nu se
confirmă;
 Ipotezele trebuie să fie predictibile , să descrie și să explice fenomenul ;
 Comunicabilitatea ipotezei se referă la acea calitate pe care trebuie să o dețină o
ipoteză astfel încât să aibă înțeles atât pentru specialiști, dar ș i pentru publicul larg;
 Reproductibilitatea ipotezei presupune că, prin repetarea demersului cercetării, se
obțin aceleași concluzii;
 Ipoteza trebuie să fie utilă demersului științific al cercetării .

Având în vedere aceste condiții am formulat următoarel e ipoteze de lucru:
a. Existența în familie a unor probleme psiho -sociale (stimă de sine scăzută, așteptări
sociale neîmplinite, frustrări, influența anturajului în luarea deciziilor) crește riscul
de victimizare a minorilor, fetelor și femeilor. Această ipoteză se confirmă în urma
cercetării sociologice din cadrul tezei noastr e de doctorat;
b. Nivelul de educație și instruire scăzut , ca urmare a dezorganizării familiale, a lipsei
educației în familie și a abandonului școlar, crește vulnerabilitatea la trafic a
minorilor, fetelor și femeilor. Cercetarea sociologică a populației d in județul Iași
realizată în cadrul tezei de doctorat, confirmă această ipoteză care este în prim -planul
cauzelor de vulnerabilitate a victimelor;
c. Situația materială precară din familie , lipsa unui loc de muncă și lipsa mijloacelor
de subzistență sunt cauz e ale traficului de persoane prin mun că forțată . Această
ipoteză se confirmă în urma cercetării sociologice din cadrul tezei noastre de
doctorat;
d. Cu cât vârsta copiilor și femeilor este mai redusă cu atât vulnerabilitatea la traficul
de ființe umane prin e xploatare sexuală crește, ipoteză confirmată în urma cercetării
sociologice din cadrul tezei noastre de doctorat;

181
e. Deficitul maturizării sociale , al dezvoltării personalității tinerilor și absența
identificării cu modele morale autentice favorizează comport amentul delincvent.
Cercetarea sociologică a populației din județul Iași realizată în cadrul tezei de
doctorat confirmă această ipoteză;
f. Constituirea unor subculturi delincvente care inversează sensul funcționalității
normelor sociale, din dorința de independență financiară și de realizare personală,
sunt specifice grupurilor sociale implicate în traficul de ființe umane. Această
ipoteză se confirmă în urma cercetării sociologice din cadrul tezei noastre de
doctorat;
g. Situația unei practici religioase precare și a lipsei unei vieți spirituale au dus la
trnsformarea trupului uman în marfă. Ipoteza are în vedere trupul ca obiect și marfă
pentru rețelele de exploatare a ființe umane și se regăsește în toate studiile de caz.
Ipoteza este confirmată.

3. Cercetarea sociologică de tip cantitativ și calitativ

Termenii de cantitativ și calitativ utilizați în sociologie au primit o extrapolare ce se
abate mult de la înțelesul lor curent ajungându -se ca ei să desemneze două mari paradigme:
comparația și opoziția dintre cantitativ și calitativ.
Acestea se pot soluțion a având în vedere trei planuri:
 epistemologic;
 al strategiei metodolo gice și al metodelor preferate;
 al operațiilor concrete de culegere, prelucrare și prezentare a datelor.
Ca orientare generală, cantitativul e subpozabil pozitivismului, care est e modelul de cercetare în
științele naturii. În teoria filosofului francez A. Comte, părintele pozitivismului care abordează
termenul de sociologie ca ,,filozofia socială” se arată că abordarea societății trebuie realizată sub
semnul studiului pozitiv (ex act) al faptelor, în spiritul și cu metodele identice sau analoage celor
din științele naturii, dintre care fizica apărea a fi cea mai realizată. Era imperioasă ,,trecerea de
la speculația pură despre om și societate, la cercetarea efectivă, la observație riguroasă,
înregistrare, numărare și măsurare ”322. Teoria a fost analizată de filosofii neokantieni germani
de la sfârșitul secolului al XIX -lea, în special W. Dilthey (1883 -1911), care au argumentat că
deosebirile dintre științele naturii , științele cultur ii și ale spiritului nu se pot baza toate pe
metodele consacrate în studiul naturii întrucât social -culturalul și istoria sa sunt de o altă esență,
este produsul subiectivității umane, al motivațiilor și intențiilor oamenilor concreți, al spiritului

322 Petru, Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 40 -41.

182
în general. Cunoașterea socioumanului nu are nici o șansă de izbândă prin explicația rece
obiectivă, din exterior, ci doar prin înțelegerea subiectivității umane ce se află în spatele faptelor
exterioare323. În aceste condiții a apărut termenul de contrapunerea înțelegerii sau
comprehensiunii ca metodă proprie disciplinelor ce vizează realitatea socioumană. În cadrul
comprehensiuii, de regulă se face apel la intuiție, empatie și l a experiența trăirilor proprii.
Din punct de vedere epistemologic, modelul cantitati vist presupune o realitate socială
exterioară, obiectiv -structurală, profesând descrieri și explicații de tip pozitivist (nomotetic),
iar cel calitativist mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin
interacțiunea simbolurilo r, motivațiilor, așteptărilor și reprezentărilor individuale și grupale,
cunoașterea fiind de tip comprehensiv și idiografic. Diferența celor două strategii metodologice
(cantitativiste și calitative) este că prima utilizează metode și tehnici structurate, pe când, a doua
nestructurate. Potrivit autorului (P.Iluț)324 putem spune că și în cadrul unui plan observațional
riguros elaborat, chiar pentru a studia o comunitate, din interior, face parte din arsenalul
cantitativist. În înțelesul cercetării calitative Norman K. Denzin și S.Lincoln (1994),
considerau, cercetarea calitativă ca o concentrare de metode, care implică o abordare
interpretativă și naturalistă a subiectului studiat. Potrivit acestei teorii, cercetarea calitativă
presu pune colectarea și utilizar ea unor varietăți de materiale empirice, studii de caz, experiență
personală și introspectivă, povestirea vieții, interviul, observația, texte istorice, materiale
vizuale sau care acoperă interacțiunea, în scopul consemnării momentelor obișnuite și
deosebi te din viața indivizilor, precum și a semnificațiilor pentru aceștia.
S.Beker, surprinde cinci caracteristici care diferențiază cele două abordări ale cercetării
cantitative și calitative:
 Raportarea la pozitivism : ambele perspective cantitativă și calita tivă, s -au format
în cadrul tradiției pozitiviste și neopozitiviste. Pozitiviștii susțin că realitatea socială nu poate fi
decât aproximată și nu pe deplin cunoscută. Prin metode multiple putem să obținem rezultate cât
mai apropiate de de cunoașterea integ rală a realității sociale, chiar dacă utilizează metode și date
cantitative.
 Acceptarea punctelor de vedere postmoderne : în timp ce cercetătorii cantitativiști
susțin că metodele cantitative sunt singurele metode științifice iar postmodernismul este un act
împotriva rațiunii și adevărului, calitativiștii susțin și alte metode în activitatea de cercetare ce
țin de individ – emoția, credibilitatea, responsabilitatea, dialogurile cu cei intervievați și praxisul
social.

323 Petru, Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997, Ibidem, p.41.
324 Ibidem, p. 41.

183
 Surprinderea punctului de vedere al subie ctului: calitativiștii susțin că
interviurile aprofundate și observațiile participative, îmbunătățesc rezultatul cercetărilor care
vor fi mult mai apropiate de realitatea socială, pe când cantitativiștii pun sub semnul îndoielii
cerectările calitative car cterizate de subectivism.
 Investigarea constrângerilor vieții sociale: cercetarea calitativă urmărește mai
mult aceste constrângeri prin aplicarea metodelor viziunii empirice, ideografică și studiul de caz
decât cercetarea cantitativă care are în vedere viața socială indirect prin aplicarea metodelor de
calcul statistic și probabilistic, utilizând eșantionarea.
 Asigurarea descrierilor ample: este considerat un criteriu de democrație a
cercetărilor calitative față de cele cantitative. Primele abundă în des crieri ale vieții sociale iar
următoarele în modele matematice, statistici, grafice și rapoarte de cercetare impersonale.
Având în vedere importanța stilului de cercetare în domeniul socioumanului găsim
deosebit de important a preciza criteriile de diferen țiere ale stilului de cercetare cantitativ și
calitativ după W. Lawrence Neuman , în tabelul nr. 10 :

STILUL CANTITATIV STILUL CALITATIV
Măsurarea obiectivă a faptelor Construirea realității, semnificație culturală
Centrarea pe variabile Centrarea pe procese interactive, cazuri
Reabilitarea este hotărâtoare Autenticitatea este hotărâtoare
Liber la valori Valorile sunt prezentate și explicite
Idependență de context Constrângeri situaționale
Multe cazuri, subiecți Puține cazuri, subiecți
Analize statistice Analize tematice
Cercetătorul este detașat Cercetătorul este implicat

Tabel nr. 10. Criteriile de diferențiere ale stilului de cercetare cantitativ și calitativ
după W. Lawrence Neuman.

P.Iluț prezintă sintetic caracterizarea abordării calitativiste motivat de avansul față de
abordarea cantitativistă pe baza sugestiilor din literatura de specialitate în domeniu (Bryman,
1992; Silverman, 1993; Guba și Lincoln, 1994)325, conform tabelului nr. 11 .

DIMENSIUNI
CANTITATIV CALITATIV
1.Orientare
generală/epistemologică pozitivist -explicativistă,
nomotetică fenomenologico –
comprehensivă, idiografică

325 Petru, Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 62.

184
2. Nivelul realiății vizat preponderent macrosocial,
global, formal microsocial, local,contextual,
concret -natural.
3. Natura realității v izate Statică și exterioaraă
ctorului
social Procesuală și construită social
de actor
4. Relevanța punctului
de vedere în reexplicarea și
înțelegerea alității al cercetătorului
(abordarea etică) al subiecților, lumea
înțelesurilor și interpretărilor
cotidiene (abordarea emică)
5. Relația dintre cercetător
și subiect distantă(poziție din exterior) apropiată (poziție din interior)
6. Relația dintre teorie
(concepte, ipoteze) de verificare a teoriei prin
cercetarea empirică de emergență a teoriei pe
parcursul cercetării
7. Selecția unităților de
cercetat efectiv din
populația vizată preponderent prin
eșantionare
statistică întreaga populație sau
eșantionare teoretică
8. Timpul afectat culegerii
datelor Perioadă scurtă, episodică Perioadă lungă și continuă
9. Metode principale experimentul, ancheta cu
chestionar standardizat,
analiza cantitativă a
documentelor, observația
sistematică din exterior observația participativă,
interviul intensiv, (auto)
biografiile, analiza calitativă a
documentelor
10. Natura datelor obținute ,,țări” valide
(de mare fidelitate) complexe, bogate, de
adâncime
11. Stilul raportului de
cercetare
(al textului elaborat) cifre, tabele, grafice,
comentarii în limbaj natural limbaj natural, metaforic, cu
puține date stati stice și
reprezentări grafice
12. Preponderența
disciplinelor socioumane
(în sens restrâns) sociologie (demografie),
psihologie socială antropologie culturală
(etnografie), istorie

Tabel nr. 11. Dimensiuni cantitative și calitative ale cercetării sociologice după Petru Iluț.

Metode de cercetare aplicate

În cercetarea noastră sociologică am utilizat următoarele metode: documentarea,
analiza statistică, interviul semi -structurat și studiul de caz multiplu.
a) Documentarea
Este metoda cea mai r ăspândită care precedă celelalte metode de cercetare.
Documentarea are un spectru larg de utilizare în analiza documentelor sociale și este diferită de
metoda observației. Sociologia ,,se bazează în principal pe observarea directă a faptelor,

185
fenomenelor ș i proceselor sociale, studiul documentelor scrise și nescrise constituind o metodă
complementară indispensabilă ”326. În cadrul acest ei activități am avut în vedere : pregătirea și
evaluarea nevoilor destinate cercetării, stabilirea cadrului conceptual, analiz a literaturii de
specialitate și a terminologiei în domeniul traficului de persoane, definirea scopului și
obiectivelor cercetării, formularea ipotezelor de lucru. În cadrul cercetării noastre sociologice,
activitatea a presupus colectarea, examinarea și a naliza surselor documentare: rapoarte, analize,
publicații guvernamentale și neguvernamentale, jurnale de specialitate, Website/uri, statistici ale
poliției, parchetelor, ANITP, ONG/uri. Potrivit acestei etape, am realizat colectarea datelor
necesare prelu crării acestora pentru a identifica tendințe și tipologii, asemănări și deosebiri,
probleme sociale și descrieri sistematice ale acestora”327. Concret, am obținut rapoarte privind
evoluția tarficului de ființe umane din județul Iași, analize, statistici priv ind exploatarea
persoanelor de la BCCOA, IPJ și ANITP Iași, referate și rechizitorii privind cazurile de trafic
cercetate de DIICOT – STA și BTA Iași.

b) Analiza statistică
Dat fiind caracterul complex al traficului de ființe umane, existent unor surse valide a
constituit o condiție în realizarea cercetării. Cu toate acestea așa cum am mai făcut referire la
dificultatea documentării privind numărul victimelor și formele de tr afic de persoane în perioada
2001 -2005 cap.III, pct.2.3.3), în cazul nostru a fost necesară analiza formelor de exploatare a
persoanelor pe două perioade. Prima perioadă între anii 2001 – 2003, când în județul Iași
victimele erau obligate să practice prosti tuția, cerșetoria și munca forțată incriminate de Codul
Penal și a doua parte 2004 -2010, când statisticile au prevăzut date privind traficul d e persoane.
După Herbert H. Hyman această analiză constă în ,,extragerea de cunoștințe despre
subiecte diferite de cele care au fost urmărite în anchetele originale ”328. Prin această metodă de
cercetare am obținut date concludente privind: evoluția traficului de ființe umane, categorii de
persoane implicate în funcție de gen,vârstă, educație, ocupație, rezidență și reli gie.

c) Interviul semi -structurat
Este o metodă care se apropie de tehnica chestionarului, se realizează pe baza unui
ghid de interviu care ,,cuprinde o listă de întrebări sau de probleme ce urmează a fi discutate în
cadrul interviului ”329. În cadrul cercetă rii noastre sociologice am utilizat interviul semi -structurat
cu întrebări deschise. Am urmărit obținerea unor date cât mai detaliate privind fenomenul de

326 Septimiu, Chelcea, Metodologia cercet ării sociologice, Editura Economică, București, 2007, pp. 508 -509.
327 Lazăr, Vlăsceanu,(coord.) Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 50.
328 Hyman, Herbert H. Hyman, apud.Septimiu, Chelcea, Metodologia cercet ării sociologice , Editura Economică,
București, 2007, p.614.
329 Septimiu, Chelcea, Metodologia cercet ării sociologice , Editura Economică, București, 2007, p. 307.

186
trafic de ființe umane: cauzele, formele de manifestare ale traficului, instituții implicate, protecț ia
socială a victimelor, măsuri legale dispuse pentru protecția victimelor, prevenirea traficului și noi
propuneri de eficientizare a cadrului legislativ sau a strategiei de acțiune.

d) Studiul de caz –metodă calitativă de cercetare sociologică
Robert Yin, un reputat specialist în științe sociale aplicate din SUA, definește această
metodă ca fiind ,,o investigație prin care se cercetează un fenomen contemporan în contextul
său din viața reală, în special când granițele dintre fenomen și context nu sunt foart e bine
delimitate”330. Despre același subiect, Robert E. Stake precizează că ,,studiul cazului nu
reprezintă o alegere metodologică, ci o alegere a obiectului de studiu”331. Astfel studiul de caz
funcționează și la nivelul cunoașterii comune, într -o formulă d ifuză și spontană. În foarte multe
situații oamenii învață din ,,experiența” altora din cazurile și necazurile acestora.
În mod frecvent observăm că se discută în comunitate ,,Am mai văzut așa ceva !…”
,,Nu te lua după el …”. De aceia mulți specialiști în cercetarea sociologică, a cunoașterii și
evaluării umane pun accent pe comparație, care din punct de vedere al sociologilor reprezintă
principiul fundamental în abordarea științifică a problematicii cazurilor332.
Referitor la a ceastă metodă P. Iluț apreciază că studiul de caz este ,,prin excelență o
metodă calitativă ”333, nefiind doar o modalitate de culegere a datelor sub formă empirică așa
cum este în cazul observației și interviului. Din acest punct de vedere și al susținerilor teoretice
privind rolul studiului de caz în cercetarea sociologică privind traficul de ființe umane în județul
Iași, ne propunem să ajungem la o imagine holistică a fenomenului. Scopul nostru vizează
stabilirea dimensiunii sociale ale fenomenului traficul ui de ființe umane și a tendințelor la
nivelul județului Iași în raport de evoluția acestui fenomen la nivel național și internațional,
cauzele, formele de manifestare și măsurile necesare în prevenire a acestui gen de criminalitate.
Realizarea scopului pro pus cât și a cercetării sociologice este determinată de acțiunea
subiecților implicați, reprezentarea acestora în cadrul grupurilor sociale în funcție de gen, mediu
de rezidență, vârstă, educație și cauzele care favorizează acest comportament delincvent.
Cercetarea acestui fenomen presupune așa cum am arătat, identificarea cauzelor și factorilor
care îl favorizează dar și a măsurilor necesare la nivel comunitar ca soluții privind abordarea pe
viitor a fenomenului. Sensibilitatea crescută la vulnerabilitate a unor persoane din grupurile
sociale ,,țintă ” cât și comportamentul agresorilor caracterizat ca fiind unul excesiv delincvent cu
predispoziție la încălcarea normelor sociale, ne determină ca analiza cantitativă privind evoluția

330 Yin, Robert, Studiul de caz. Designul, analiza și colectarea datelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 30.
331 Stake R.E., The Art of The Case Study Research, Sage Publication, Thosand Oaks, 1995, p.236.
332 Petru, Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997, p 112.
333 Petru , Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului: concepte și metode ,(Collegiul, Sociologie, Științe politice),
Editura Polirom, Iași, 19 97, p.105, pdf.

187
fenomenului să fie urmată d e o analiză calitativă prin metoda studiilor de caz multiple și metoda
interviurilor semistructurate. Încercarea noastră de a realiza triangulația meto delor sociologice
de cercetare ne va conduce către realizarea scopului general al lucrării. Dacă analizar ea unui caz
ia forma riguroasă de descriere, explicație și interpretare globală de comparație explicită cu alte
cazuri ne vom situa pe planul cunoașterii științifice. Robert E. Stake (1984/1995, XI) definește
studiul cazului ca “studiul unui singur caz par ticular și complex, în vederea înțelegerii
funcționării lui, cu circumstanțele importante”334. Specific acestui tip de cercetare de teren este
faptul că fenomenele studiate sunt de o mare complexitate, neputând fi abordate experimental
sau prin anchete socio logice, iar concluziile, chiar dacă permit generalizări ale propozițiilor
teoretice, nu conduc la extrapolarea rezultatelor la alte populații decât cele investigate. După
teoria elaborată de I.Radu (1994) studiul de caz pornește de la un cadru teoretic, ca re este
esențial în culegerea de date. Fără o ipoteză sau o idee directoare, rezultatele cercetării sunt
minore. Pentru optimizarea rezultatelor se impune selectarea cazurilor și precizarea unităților de
analiză (individ, entitate, situație, etc.)
În liter atura de specialitate se disting trei mari categorii de studii de caz: intrinseci,
instrumentale și colective.
 Studiul de caz intrinsec: urmărește minuțios investigarea unui caz particular ca
interes în sine, fără scopul de a desprinde trăsăturile generale sau a testa o ipoteză
sau o idee (se practică în cazul studiuilor monografice);
 Studiul de caz instrumental: se cercetează un caz particular în detaliu pentru a lămuri
o problemă generală;
 Studiul de cazuri colective: procedura are în vedere generalizarea problematicii
comune a cazurilor. Aceste cazuri care pot fi similare sau contrastante, variate sau
redundante, vor releva anumite trăsături comune și va facilita înțelegerea mai bună a
fenomenului social în cauză.
Punerea în practică a acestei metode pres upune prezentarea cazului scris, înregistrat sau
filmat, evidențierea faptelor și informațiilor disponibile pentru analiza propriu -zisă și extragerea
unor concluzii. Din aceastaperspectivă se impune respectarea unui set de exigențe care trebuie
respectate indiferent de unitatea socială la care facem referire:
 tratarea unității studiate ca pe un întreg;
 considerarea complexității unității studiate;
 considerarea tuturor dimensiunilor definitorii ale unității studiate;
 surprinderea interacțiunii dintre dimensi unile unității;

334 Pressman, J., Wildavsky A., Implementation , University Of California Press, Berkeley, 1984, Yin, 1984, p. 21.

188
 descrierea și explicarea cât mai detaliată a tuturor dimensiunilor considerate
relevante precum și a sistemului de interacțiuni.
În interpretarea cazului ,,cercetătorul are datoria de a face comparații cu alte cazuri
asemănătoare concrete ș i bineînțeles când studiul este multicazuistic, să examineze cazurile
comparativ. Dar el trebuie să aibă în vedere că și cititorul va întreprinde, probabil această
comparație. De aceea descrierea cazului este bine să fie detaliată de interpretările propuse ”335.
De altfel Septimiu Chelcea argumentează că metoda studiului de caz după Kathleen M.
Eisenhardt este o combinare ,,a metodelor de colectare a datelor, precum utilizarea arhivelor,
interviurile, chestionarele și observația”336.
Un alt punct de vedere refer itor la studiul de caz este al reputatei Patricia A.Hays, care
arată scopul pentru care se realizează un astfel de studiu, respectiv ,,descoperirea interacțiunilor,
evenimentelor, explicațiilor, interpretărilor și conexiunilor cauză – efect, noi și neobișn uite”337.
Din acest punct de vedere, vom observa pe parcursul studiilor de caz care fac obiectul cercetării
sociologice de față, că în procesul de exploatare a victimelor bărbați și femei, tineri și copii,
interacțiunea subiecților este determinată de cauzel e și factorii acestui fenomen cât și de
consecințele care decurg din exploatarea ființelor umane.
Ca tipologie a studiilor de caz considerăm ca relevant ,,studiul de caz colectiv”338
argumentat de Robert E. Stake. Studiul de caz colectiv sau multiplu ,,spor ește valoarea de
ansamblu a cercetării și încrederea în datele fiecărui studiu de caz individual”339.
În ceea ce privește colectarea dovezilor și generalizabilitatea studiilor de caz avem în
vedere cele trei principii metodologice enunțate în cadrul lucrării teoretice prezentate de
Septimiu Chelcea respectiv ,,principiul unității dintre teoretic și empiric, principiul unității
dintre cantitativ și calitativ și principiul unității dintre judecățile constatative și cele
evaluative”340.
În cele ce urmează și prem ergător elaborării studiilor de caz multiple care fac obiectul
cercetării sociologice a populației traficate din județul Iași în scopul exploatării sexuale sau prin
muncă ori alte forme vom prezenta ,,punctele tari și punctele slabe în cadrul surselor de d ovezi
stabilite de Robert K. Yin”341 (Tabel numărul 12 ).

335 Petru, Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, concepte și metode, Editura Polirom, Iași, 1997, p 112.
336 Septimiu, Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Metode cantitative și calitative , Editura Economică,
ediția a treia revizuită, București, 2007, p. 601.
337 Ibidem, p. 601.
338 Robert, E. Stake, Case Studies. În N.K. Denzin și Y.S Linkoln (eds) Handbook of Qualitative Resurch , Thousand
Oaks: Sage Publications, Inc., p. 237.
339 Septimiu, Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Metode cantitative și calitative , Editura Economică,
Ediția a treia revizuită, București, 2007, p. 603.
340 Ibidem, pp. 73 -75.
341 Ibidem , pp. 605 – 606.

189
Sursa de dovezi Puncte forte Puncte slabe
Documentele  stabile – pot fi revăzute de
câte ori este nevoie;
 nu ies în evidență – nu sunt
create ca rezultat al
studiilor de caz;
 precise – conțin nume,
referințe și detalii exacte în
legătură cu un eveniment;
 acoperire largă – durată
lungă de timp, multe
evenimente și contexte.  disponibilitate – pot fi
insuficiente;
 bias de selectivitate, în
eventualitatea în care
colectarea este incompletă
 bias de raportare – reflectă
bias-ul (necunoscut) al
autorului;
 acces – pot fi blocate în mod
intenționat.
Arhivele  [acelea și de la documente ]
 precise și cantitative  [acelea și de la documente ]
 accesibilitate reducă din
motive de confidențialitate
Interviurile  direcționate – se
concentrează în mod direct
asupra temei de studiu;
 revelatoare – oferă deducții
cauzale percepute.  bias rezultat din proasta
formulare a întrebărilor;
 bias al răspunsurilor;
 inexactități din cauza unei
memorii slabe;
 reflexivitate – intervievatul îi
oferă intervievatorului ceea ce
vrea să audă.
Observația
directă  realistă – abordează
evenimente în timp real;
 contextuală abordează
contextul evenimentului.  durată îndelungată;
 selectivitate – exceptând
situațiile de largă acoperire;
 reflexivitate – evenimentul se
poate desfășura altfel tocmai
pentru că există observatori;
 cost ridicat – orele necesare
observatorilor umani.
Observația
participativă  [acelea și de la observația
directă ];
 revelatoare în privința
comportamentelor și
motivelor impersonale.  [acelea și de la observația
directă ];
 bias rezultat din manipularea
evenimentelor de către
cercetător.
Artefactele fizice  revelatoare în privința
caracteristicilor culturale
 revelatoare în privința
operațiilor tehnice.
 selectivitate
 disponibilitate redusă.

Tabel nr. 12 . Șase surse de dovezi: punctele forte și punctele slabe (după R.K.Yin, 2005).
În elaborarea studiilor de caz vom prezenta rezultatul acestor analize din punctul de
vedere al formelor de exploatare frecvent întâlnite la nivelul poulației traficate din județul Iași,
respectiv traficul de ființe umane prin exploatare sexuală la nivel intern, traficul de ființe umane
prin exploatare sexuală transfrontalieră și traficul de f iințe umane prin muncă forțată.

190
În scopul asigurării unei analize unitare privind studiile de caz vom avea în vedere
următoarele date de referință pentru fiecare caz: istoric; date privind subiecții implicați în
traficul de ființe umane (vic time și recrutori) după gen, categorii de vârstă, mediul de rezidență,
ocupație, grad de instruire; predispoziția comportamentului delincvent al subiecților recrutori;
relația între subiecți; modalități de recrutare; cauzele generatoare; modalități de expl oatare;
consecințele traficului de ființe umane; măsuri dispuse în urma identificării victimelor și
subiecților activi – recrutori; măsuri de reintegrare socială; soluții pentru prevenirea pe viitor a
acestui fenomen.

191

V. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A TRAFICULUI DE PERSOANE DIN JUDEȚUL IAȘI,
ÎN PERIOADA 2001 -2010

1. Repere socio – economice, demografice și infracționale specifice județului Iași

Județul Iași este situat în partea de Nord -Est a României. La Est se învecinează cu
Republica Moldova, fiind limita graniței Uniunii Europene. Din punct de vedere al numărului și
structurii populației ne vom referi la media datelor din perioada efectuării cercetării sociologice,
respectiv datele oficiale din data de 1 iulie 2006. Astfel pop ulația județului la ace astă perioadă
era de 824.083 locuitori. După gen sau structura pe sexe , populația este formată dintr -un număr
de 406.349 persoane de gen masculin și 417.734 persoane de gen feminin, procentul bărbaților
din totalul populației fiind de 49,30%.
Structura pe categorii de vârstă:
Categorii de vârstă Ambele sexe Masculin Feminin
Sub 14 ani 138.355 70.988 67.367
14-18 ani 63.112 32.277 30.835
19-29 ani 165.754 84.602 81.152
30-49 ani 224.466 114.459 110.007
30-59 ani 97.772 46.614 51.108
Peste 60 ani 135.610 57.409 77.265

Tabel nr. 13. Structura pe categorii de vâr stă în județul Iași, iulie 2006;
Sursa: I.P.J Iași. Analiza socio -economică, demografică și infracțională în jud. Iași342.

Structura etnică a populației județului Iași:

români rromi ruși,
ucrainiei,
lipoveni evrei maghiari greci germani turci,
tătari polonezi armeni alte
etnii nede
clarați
816.910 9.624 3.661 437 310 444 181 60 26 24 1.124 22

Tabel nr. 1 4. Structura etni că a populației județului Iași. Sursa: I.P.J Iași , iulie 2006;

Structura pe medii de rezidență a populației județului Iași:
Urban Rural
394.696 429.387

342 Analiza socio -economică, demografică și infracțională de la nivelul județului Iași, ianuarie 2007, p. 3.

192
Județul Iași are două municipii, reședința de județ fiind muncipiul Iași și are o populație
de 316.716 locuitori (38% din totalul populației), din care bărbați=149.299 și femei=167.417.
Al doilea municipiu orașul Pașcani cu o populație de 42.805 locuitor i, din care
bărbați=21.106 iar femei=21.679. Alte trei orașe sunt: Târgu Frumos cu o populație de 13.472
locuitori, Hârlău cu o populație de 11.625 locuitori și Podu Iloaiei cu o populație de 10.078
locuitori. Pentru a evidenția principalele cauze sociale care determină o serie de neajunsuri la
nivelul populației și implicit proliferarea unor fenomene sociale, cum ar fi migrația pentru muncă
și traficul de persoane, vom reda o situație succintă a ratei șomajului la nivel național și în
județul Iași.
Din pun ct de vedere al populației ocupate la nivelul anului 2004, un număr de 290,5 mii
persoane desfășurau activități economice în agricultură, sectoare industriale, construcții, comerț,
servicii, învățământ, dministrație publică și apărare, sănătate și asistenț ă socială și alte activități
economice. Numărul șomerilor la nivelul anului 2004 era de 22.289 persoane din care un număr
de 7.679 era reprezentat de femei. Rata șomajului era de 7,1% iar a femeilor de 5,1%. Numărul
șomerilor înregistrați la AJOFM la 31.10 .2006 era de 22.079, cu o rată a șomajului de 6,9 % cu o
medie la nivel național de 5,1% în 2006 și de 5,7% în 2005.
În perioada 2008 – 2010 datele statistice ale AJOFM Iași evidențiază o situație destul
de dificilă atât pentru angajați cât și pentru ang ajatori. Criza economică a afectat toate domeniile
vieții publice, tendința de angajare având un trend descendent. La data de 31.10.2010, România a
înregistrat un șomaj de 7,08 %, reprezentând un număr de 645.453 șomeri, din care 279.114
femei. La aceeași dată, județul Iași a înregistrat un număr de 22.304 șomeri din care 8.737 femei
rata șomajului fiind de 7,21 %, fiind ușor mai mare decât media pe țară (7,08 %). Redăm
evoluția șomajului în județul Iași în perioada 2008 – 2010 în tabelul următor.

Anul Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
2008 5.69 5.41 5.27 5.12 4.93 4.83 4.91 5.15 5.30 5.24 5.30 5.42
2009 5.74 6.32 6.26 6.23 6.28 6.47 6.90 7.06 7.13 7.23 7.42 7.34
2010 7.41 7.94 8.20 8.12 7.79 7.73 7.60 7.44 7.41 7.21 – –

Tabel nr.15. D inamica șomajului în perioada 2008 – 2010 în jud Iași ; Sursa: AJOFM Iași .

După cum observăm rata șomajului în județul Iași se menține în jurul procentului de 7%.
Din punct de vedere al nivelului pregătirii profesionale , la 31.10.2010, se constată că
ponderea persoanelor cu un nivel de instruire primar, gimnazial, profesional este de 74% din

193
totalul șomerilor aflați în evidență, diferența de 26% repreentând -o persoanele cu un nivel de
instruire liceal și postliceal (18%) , precum și cele cu un nivel de instruire universitar (8%).
Datele numerice și procentuale sunt redate în tabelul nr. 16.
Studii Invățământ primar,
gimnazial, profesional Învățământ liceal
și postliceal Invățământ
superior
Total șomeri: 22.304 16.529 (74 %) 4.015 (18 %) 1.760 (7,9 %)

Tabel nr.16. Situația numerică a nivelului de pregătire profesională a populației jud. Iași.
Sursa: AJOFM Iași.

Grafic nr.1. Reprezentare grafică a nivelului de pregătire profesională a populației jud. Iași.
Sursa: AJOFM Iași.
Structura șomajului pe nivele de vârstă : arată că ponderea șomerilor cu vârsta mai mică
de 25 ani este de 16%, iar al persoanelor cu vârsta mai mare de 50 ani este de 25%.
Grupe de
Vârstă pers
< 25 ani pers
25-29 ani pers
30-39 ani pers
40-49 ani Pers
> 50 ani
Total șomeri: 22.304 3.663 1.594 5.548 5.856 5.643

Tabel nr.17. Structura șomajului pe nivele de vârstă a populației jud. Iași,2006;Sursa:AJOFM
După mediului de proveniență : se constată că din totalul persoanelor aflate în căutarea unui loc
de muncă, 32,4% provin din mediul urban (7.215 persoane), iar 67,6%, (15.089 persoane) provin
din mediul rural, procentul celor din mediul rural depășește dubl ul persoanelor din mediul urban
(Grafic nr.2 )

Grafic nr.2. Structura șomajului potrivit mediului de proveniență ; Sursa : AJOFM Iași
Din punct de vedere al volumului criminalității în județul Iași, în perioada 2001 -2010
dinamica infracționalității s-a menținut aproximativ la același nivel , cu ușoare fluctuații. Graficul
Invatamant primar,
gimnazial, profesional
Invatamânt liceal si
postliceal
Invatamânt superior
Rural
Urban

194
pentru această perioadă , ne arată că în perioada 2001 -2006 infracționalitatea contra persoanei se
menține între 1.230 și 1.105 infracțiuni (Graficul nr.3). Începând cu anul 2007 trendul este
crescător de la 1.1 05 la 3.078 infracțiuni, evoluția menținându -se ușor crescăto are până în anul
2010. Infracțiunile de trafic de ființe umane se mențin pe același trend , cu ușoare fluctuații
crescătoare și descrescătoare , pe care le vom explica pe p arcursul cercetării sociologice .

Grafic nr.3. Dinamica infracționalității în județul Iași în perioada 2001 – 2010 ;
Sursa: IPJ Iași.

Având în vedere că una dintre cauzele traficului de ființe umane, rezultată în toate
cercetările sociologice, inclusiv în teza noastră de doctorat, este reprezentată de familiile
dezorganizate, am considerat utilă p rezentarea dinamicii fenomenului de violență domestică în
județul Iași. Datele avute la dispoziție ne -a oferit posibilitatea unei reprezentări grafice pentru
perioada 2003 -2010. Conform graficului nr.4, dinamica violenței domestice are același trend cu
traficul de ființe umane din aceiași perioadă a cercetării sociologice.

Grafic nr.4. V iolența domestică în jude țul Iași în perioada 2003 -2010; Sursa: IPJ Iași.
10862 10097 9127 8109 6834 7987 9885 9455 9284 8887
1231 1010 858 974 923 1105 3078 3393 3774 4030
44
20 41 77 89 43 28 49
3 11 9 30 26
11 13 11 7
11000
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010
Dinamica infracționalității în județul Iași, în perioada 2001 -2010 Total infractiuni Infractiuni contra persoanei
Infractiuni la Lg. 678/2001 Infractiuni la OUG 105/2001

195
2. Analiza cantitativă a populației traficate în jud Iași în perioada 2001 -2010

Așa cum am arătat în capitolul privind cadrul teoretic și conceptual al cercetării
sociologice, urmare documentării privind populația traficată în scopul exploatării sub diverse
forme, a rezultat indicatorii conform tabelului nr.18. Colectarea datelor s -a realizat at ât de la
I.P.J. Iași cât și de la DIICOT -STA Iași. Datele de la I.P.J. Iași reprezintă formele de trafic
prevăzute de Codul Penal până la apariția Legii 678/2001 , iar datele de la DIICOT – STA Iași,
reprezintă victimele traficului de persoane după adoptarea legii și regulamentului de aplicare
privind traficul de persoane. Prelucrarea acestor date a presupus verificări încrucișate pentru a
verifica corespondența și veridicitatea acestora. În urma colectării și prelucrării datelor a rezultat
următoarea situați e privind victimele traficului de ființe umane în județul Iași.
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Cerșetorie 1 1 1 0 1 3 19 9 9 1
Urban/Rural 1/0 1/0 1/0 0 1/0 3/0 18/1 9/0 9/0 1/0
Prostituție 13 20 35 19 13 18 42 9 5 2
Urban/Rural 12/1 19/1 32/3 19/0 13/0 18/0 42/0 9/0 5/0 2/0
Trafic pers. – 44 20 31 110 81 32 51 148 17
Urban/Rural – – – – 45/65 33/48 21/11 29/22 64/84 10/7
Pornogr.infant. – – – – – – – – 2 –
TOTAL 14 65 56 50 124 102 93 69 162 20
Urban/Rural 13/1 20/1 33/3 19/0 59/65 54/48 81/12 47/22 78/84 8/7
OUG105/2001 – 11 9 30 26 11 13 11 7 0

Tabel nr. 18. Situația victimelor traficului de persoane în perioada 2001 – 2010.
Sursa: I.P.J. Iași; DIICOT -STA Iași.

Grafic nr. 5. Dinamica numărului de victime ale traficului de ființe umane, identificate la
nivelul județului Iași în perioada 2001 – 2010; Sursa: I.P.J. Iași ¸ DIICOT -STA Iași.
Conform dinamicii prezentate în graficul nr. 5, observăm un trend ascendent al
numărului de victime în perioada 2001 -2005, urma tă de o scădere până în anul 2009, când
fenomenul înregistrează din nou creșteri. 14 65 56 50 124 102 93 69 162
20
050100150200
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Victime identificate în perioada 2001 – 2010 în județul Iași
-TOTAL –

196
În urma cercetării sociologice evoluția înregistrată conform graficului are următoarele
explicații:
– adoptarea Legii 678/2001 și a regulamentului de aplicare a permis cadrul l egal
pentru intervenție (identificare victime, protecție socială, identificarea subiecților
traficanți, administrarea probatoriului și dispunerea măsurilor legale);
– crearea sistemului instituțional în domeniul prevenirii și protecției sociale a
victimelor traficului de persoane;
– dezvoltarea centrelor (adăposturi) de protecție a victimelor;
– specializarea personalului din aceste instituții;
– dezvoltarea ONG -urilor profilate;
– creșterea capacității de intervenție prin cooperare interinstituțională, la nivel
național și internațional;
– creșterea gradului de încredere a persoanelor traficate în întreg sistemul de
prevenire, combatere și protecție;
– dezvoltarea bunelor practici în domeniul identificării victimelor traficului de
persoane și procedurii de reintegrare so cială a acestora.
Urmare a acestor progrese legislative și sub aspectul eficienței sistemului de prevenire,
începând cu anul 2005 fenomenul traficului de ființe umane, înregistrează un trend descendent.
Această dinamică a fost posibilă ca urmare a destruct urării rețelelor de trafic și a măsurilor de
prevenire implementate la nivelul grupurilor sociale vulnerabile.
Evoluția înregistrată în anul 2009 are mai multe explicații rezultate în urma cercetării
sociologice de teren prin interviurile semi -structurate, dar și din analiza documentelor de
monitorizare a traficului de persoane în România. Cele mai relevante sunt rapoartele
Departamentului de Stat al SUA, dar și ,,rapoartele ANITP ”343. Conform evaluării situației
traficului de ființe umane în România în anul 2010, evoluția acestui fenomen este cauzată de:
– criza economică, ce a determinat o scăderea calității vieții;
– dificultăți întâmpinate în acordarea asistenței victimelor traficului de persoane ca
urmare a reducerii bugetelor pentru instituțiile de protecț ie socială;
– reorganizarea ANITP, care a perturbat activitatea specifică de monitorizare
/intervenție.
Vom reprezenta grafic dinamica traficului de persoane a principalelor trei forme de
exploatare frecvente și implicarea victimelor în trecerea frauduloasă a frontierei de stat a

343 ANITP, Evaluarea situației traficului de persoane în România în anul 2010 , București, 2011, pp. 57 -58.

197
României (OUG 105/2001) în cadrul procesului de traficare. Conform graficului nr.6, dinamica
înregistrată, argumentează evoluția traficului de persoane în județul Iași, în contextul condițiilor
prezentate anterior.

Grafic nr.6. Dinamica numărului de victime ale traficului de ființe umane identificate la nivelul
județului Iași în perioada 2001 -2010 pe genuri de fapte; Sursa: I.P.J. Iași ;

Evoluția numărului de victime implicate în trecerea frauduloasă a frontierei de stat
(Grafic nr.7 .) se explică a avea legătură directă cu dinamica fenomenului de trafic de persoane în
ansamblu. De menționat că începând cu anul 2007, numărul cazurilor de acest gen a scăzut până
la mivel zero în anul 2010. Situația a fost determinată de aplicarea fermă a legii de către
structurile poliției de frontieră, dar și de libera circulație în UE a cetățenilor români începând din
luna ianuarie 2007.

Grafic nr.7 . Dinamica victimelor traficului de ființe umane implicate în trecerea frauduloasă a
frontierei în perioada 2001 – 2010; Sursa : I.P.J. Iași .

1 1 1 1 3 19
9 9
1 13 20 35
19 13 18 42
9
5 2 44
20 31 110 81
32 51 148
20
11 9 30 26
11
13 11 7
1248163264128256
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010
cerșetorie prostituție trafic de persoane OUG 105
0 11 9 30
26
11 13 11
7
0
05101520253035
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Victime identificate în perioada 2001 – 2010 în județul Iasi
pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat -OUG 105/2001

198
2.1. După forma de manifestare (cerșeto rie, prostituție, muncă forțată )

Grafic nr. 8 . Dinamica fenomenul ui de cerșetorie în jud. Iași,2001 -2010; Sursa: I.P.J. Iași .

Grafic nr.9 . Dinamica fenomenul ui de prostituție în jud. Iași , 2001 -2010 ; Sursa: I.P.J. Iași .

c) M unca forțată în jud ețul Iași

Grafic nr.10 . Dinamica fenomenul ui de sclavie și muncă forțată în jud. Iași ; Sursa: I.P.J. Iași. 1 1 1 0 1 3 19
9 9
1
05101520
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010a) Cerșetoria în județul Iași
13 20 35
19
13 18 42
9
5 2
051015202530354045
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010b) Prostituția în județul Iași
0 1
0 0 0 0 0 0 1
0 0 3
0 0 2
0 0 0 0 0
01234
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Sclavia Munca fortata

199

Grafic nr.1 1. Dinamica fenomenul ui de proxenetismîn județul Iași; Sursa: I.P.J. Iași.

Evoluția faptelor de proxenetism în județ ul Iași conform graficului nr.11 , se explică prin
aceea că în perioada 2001 -2007, instituțiile de aplicare a legii au aplicat în paralel atât
prevederile Codului Penal cât și prevederile Legii 678/2001 . Totodată s -a stabilit că subiecții
traficanți și -au început activitatea de racolare a victimelor din perioada 2000 -2003 sau chiar
anterior și au continuat -o și după apariția Legii 678/2001 .

2.2. După criteriul zonei de rezidență urban/rural
Analiza numărului de victime după mediul de rezidență (Grafic nr.7), relevă un număr
mai mare de victime care provin din mediul urban. În anul 2009 victimele din mediul rural
ajunge la același nivel cu cel din mediul urban și chiar î l depășește.

Grafic nr. 12. Dinamica numărului de victime ale traficului de ființe umane după mediul de
rezidență identificate la nivelul județului Iași în perioada 2001 – 2010; Sursa : I.P.J. Iași;
15 52
36 46
22
11 28
2 1 2
0102030405060
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010d) Proxenetismul în județul Iași
13 20 33
19 59 54 81
47 78
12
1 1 3 0 65
48
12
22 84
8
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010
urban
rural

200
a) Cerșetoria în jud. Iași b) Prostituția în jud. Iași

Grafic nr.13. Cerșetoria după z ona de rezidență. Grafic nr.14. Prostituția după zona de rezidență
c) M unca forțată în jud. Iași d) Proxenetismul în jud. Iași

Grafic nr.15 M unca forțată ; Grafic nr.16. Proxenetismul ;
Cauzele creșterii traficului de ființe umane prin muncă forțată, sunt criza economică,
șomajul, lipsa locurilor de muncă. Cele mai multe victime în căutarea unui loc de muncă se
înregistrează la nivelul anului 2009.

2.3. După apartenența la gen
a) Cerșetoria în jud. Iași b) Prostituția în jud. Iași

Grafic nr.17. Cerșetoria după gen Grafic nr.18. Prostituția după gen
44
98% 1
2% Cerșetoria urban rural
171
97% 5
3% Prostituția urban rural
3
43% 4
57% munca forțată urban rural
204
95% 11
5% Proxenetismul urban rural
13
29%
32,
71% Cerșetoria Femei Barbati
175
99% 1
1% Prostituția Femei Barbati

201
c) M unca forțată după gen d) Proxenetismul după gen

Grafic nr.19. M unca forțată după gen Grafic nr.20. Proxenetismul după gen

2.4. Situația victime lor traficului de persoane după categorii de vârstă
Prelucrarea datelor numerice privind victimele traficului de persoane pe categorii de
vârstă (Grafic nr.21 ) evidențiază că , numărul cel mai mare de victime este al celor cu vârsta
peste 18 ani , urmate de victimele cu vârsta cuprinsă între 14 -18 ani. Se observă că numărul
victimelor sub 18 ani este relativ mare, ceea ce confirmă una din cauzele care favorizează
traficul de ființe umane – vârsta de minorat.

Grafic nr.21 . Situația victimelor traficului de persoane pe categorii de vârstă; Sursa: I.P.J. Iași.

Graficul următor (Grafic nr.22) ne arată situația victimelor minore traficate. Rezultă că,
cei mai mulți minori care fac obiectul traficului sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16 -18 ani. Și
mai grav este prezența minorilor sub 14 ani.
6
86% 1
14% Sclavia și munca forțată Femei Barbati
172
80% 43
20% Proxenetismul Femei Barbati
0 0 0 0 5 3 0 1 0 0 0 0 0 6 44 10 10 5 43
11 0 0 0 25 61 68
22 45 105
9 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005 anul 2006 anul 2007 anul 2008 anul 2009 anul 2010
< 14 ani 14-18 ani >18 ani

202

Grafic nr.22 . Situația victimelor minore traficate pe categorii de vârstă; Sursa: I.P.J. Iași.

2.5. După criteriul educației (studii):
Cercetarea sociologică evidențiază, victimizarea persoanelor cu un grad de educație
redus (școală generală). În perioada 2007 – 2009 cele mai multe victime cu un grad redus de
educație sunt implicate în activități de cerșetorie ( Grafic nr.23 ).
În perioada 2001 -2007 cele mai multe persoane cu un grad redus de educație sunt
victime ale prostituție i (Grafic nr.24 ).

a) Persoanele implicate în activități de cerșetorie în jud ețul Iași

Grafic nr.23 .Victime traficate pentru cerșetorie după criteriul educației; Sursa I.P.J. Iași.
6 49
13
10
6 43
11
0 5 3
0 1 0 0 0 3 6
3
0 8
1 6 41
4 7 5 35
10
0102030405060
anul 2004 anul 2005 anul 2006 anul 2007 anul 2008 anul 2009 anul 2010Minore – Total sub 14 ani intre 14 – 16 ani intre 16 – 18 ani
0 1
0 0 0 3 12
0 8
0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 051015
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Cerșetoria
sc generala liceu superioare

203
b) Persoanele implicate în activități de prostituție în jud ețul Iași

Grafic nr.24 .Victime traficate pentru prostituție după criteriul educației;Sursa I.P.J. Iași.

c) Persoanele implicate în a ctivități de proxenetism în județul Iași
Reprezentarea grafică de mai jos (Grafic nr.25) relevă numărul mare de persoane cu un
grad redus de educație implicate în activități de proxenetism. Dinamica este similară c u evoluția
numărului de victime prostituate. (Grafic nr.24), ceea ce demonstrează că persoanele implicate
în activități de exploatare sunt profilate pe formele de trafic.

Grafic nr.25 .Persoane implicate în activități de proxenetism după criteriul educației;
Sursa I.P.J. Iași.

2.6. După confesiunea religioasă
Cercetarea sociologică a populației traficate din județul Iași nu a scos în evidență
prezența unor persoane care să aparțină altei confesiuni religioase decât cea ortodoxă. În cadrul
analize lor cantitative și calitative nu s -au evidențiat date care să confirme cazuri de apartenență
la alte culte. Constatările sunt argumentate și de cercetările sociologice recente privind nivelul
credințelor religioase în România. Potrivit acestor date ,,95 % dintre români cred în Dumnezeu și 12 19 32
18
13 18
12 9 5 2
0 1 3 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 010203040
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Prostituția
sc generala liceu superioare
10 46
32 43
17
4 16
2 1 2 4 6 4 3 5 2 5
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 01020304050
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010Proxenetismul
sc generala liceu superioare

204
un procent apropiat (88%) în puterea rugăciunii ”344. Studiul scoate în evidență că ,, România este
țara ortodoxă cu practica religioasă cea mai crescută ”345.
Cercetările privind practica religioasă din lume scot în evidență două aspecte care țin de
educația științifică și religioasă. În primul rând ,,cu cât populația unei țări este mai educată, cu
atât credința religioasă este mai scăzută. Educația face ca lumea înconjurătoare să fie mai
predictibilă, mai ușor de înțeles și reduce riscurile la care este supus individul, asigurându -i o
viață mai bună”346. Pe de altă parte dez -vrăjește lumea ( ipoteză avansată de Max Weber).În
România, cercetările sociologice privind practica religioasă evidențiază rolul educativ al religiei
în formarea fiecărui individ (indiferent de confesiune).
Așa cum argumentează Mircea Eliade în lucrarea sa ,,Istoria credințelor și ideilor
religioase ”, pentru istoricul religiilor, ,, orice manifestare a sacrului este importantă; orice rit,
orice mit, orice c redință sau figură divină reflectă experiența sacrului, și prin urmare implică
noțiunile ființă, semnificație și adevăr ”347.Referitor la importanța și rolul credinței religioase în
România, considerăm relevante aprecierile expuse de Mircea Eliade în aceeași lucrare: ,, este
greu să ne imaginăm cum ar putea funcționa spiritual uman fără a avea convingerea că ceva
ireductibil real există în lume; și este cu neputință să ne închipuim cum ar putea să apară
conștiința fără a conferi o semnificație impulsiunilor și experiențelor omului ”348.
Țările nordice din Europa se regăsesc în topul cunoașterii științifice a căror procente s -au
dublat în ultimii cinci ani. Media gradului de cunoaștere științifică la nivel European a ajuns să
depășească cu circa 23,5 %, pe cea di n România. Exemplificăm aceste evoluții în ,,Suedia, Cehia
și Finlanda – în timp ce România are unul dintre cele mai scăzute niveluri, alături de Bulgaria,
Cipru și Turcia ”349Aceste evoluții demonstrează procesul de secularizare în Europa Occidentală
care î nseamnă scăderea importanței sociale a religiei, îndeosebi la nivel individual. Îndepărtarea
de credință, înseamnă îndepărtarea de valorile morale, de rolul familiei, de Dumnezeu, iar
consecințele acestei degradări continue sunt tot mai vizibile. În acest context se impune
valorificarea pozitivistă a credinței și practicii religioase din România, pentru creșterea gradului
de educație și instruire în acord cu cunoașterea științifică, în scopul asigurării stabilității sociale
și eliminarea unor riscuri.

344 Lazăr, Vlăsceanu, Adrian Dușa, Cosima, Rughiniș, STISOC Publicul și știința, știință și societate. Interese și
percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării, Raport de cercetare, București, 2010,
p. 51.
345Ibidem , p. 52.
346 Mălina, Voicu, România religioasă, Institutul European, Iași, 2007.
347 Mircea, Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase , Editura Științifică, București, 1991, p. 9.
348Ibidem, p. 9.
349 Lazăr, Vlăsceanu, Adrian Dușa, Cosima, Rughiniș, STISOC Publicul și știința Știință și societate. Interese și
percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării, Raport de cercetare, București, 2010,
p. 25.

205
2.7. Situația victimelor traficului de ființe umane după județele sursă
Datele colectate pe parcursul documentării (conform Tabel nr. 19 și Graficul nr. 26 )
scot în evidență , că pe lângă victimele din județul Iași, au fost racol ate persoane și din alte
județe. Situația a fost cauzată de tendinț a de extindere a subiecților traficanți către alte zone, ca
urmare a apelării la rudele, prietenii și cunoștințele acestora sau a victimelor.

Tabel nr. 19 . Situația numerică a victimelor racolate din jud. Iași ; Sursa: I.P.J.Iași .

Grafic nr.26 . Județele sursă pentru victimele traficului de persoane ; Sursa: I.P.J. Iași .

Cercetarea sociologică a fenomenului de trafic de ființe umane, după criteriul zonei de
rezidenț ă a victimelor, exclusiv din județul Iași (Tabel nr.20), din perioada 2004 -2010 scoate
1 1 1 1 1 1 1 1 2 4 5 7 12 13 25
0 5 10 15 20 25 30Rep MoldovaPrahovaMuresIlfovHunedoaraDambovitaBuzauBrasovBistrita NasaudConstantaBucurestiNeamtSuceavaBotosaniVasluiIași 394 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total
Bistrita Nasăud 2 2
Botosani 2 4 1 3 2 1 13
Brasov 1 1
Bucuresti 5 5
Buzau 1 1
Constanta 1 3 4
Dâmbovita 1 1
Hunedoara 1 1
Iasi 20 93 77 29 35 127 13 394
Ilfov 1 1
Mures 1 1
Neamt 2 5 7
Prahova 1 1
R.Moldova 1 1
Suceava 2 1 2 1 5 1 12
Vaslui 8 8 2 5 2 25
Total 31 110 81 32 51 148 17 470

206
în evidență și confirmă, o serie de cauze și factori care influențează traficul de persoane. Mediul
urban este ,,furnizorul ” principal de victime în toată această perioadă ca urmare a densității
populației și a condițiilor sociale precare a categoriilor de persoane vulnerabile.
Localitate 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL
Mun. Iași 11 29 23 18 19 26 7 133
Pașcani – 9 6 2 – 21 – 38
Hârlău – 1 – – 2 – 4 7
Tg Frumos – 3 – – – 8 – 11
P. Iloaiei 3 4 2 – – – – 9
Răducăneni – 2 9 2 – – – 13
A.I.Cuza – – – – – 1 – 1
Andrieșeni – – – – – 3 – 3
Aroneanu – 2 – – – – – 2
Belcești – 1 – – – 1 – 2
Bivolari – 1 – – – – – 1
Bîrnova – 1 – – – 1 – 2
Ceplenița – – – – – 3 – 3
Ciortești 1 1
Ciurea – 5 – – – 1 – 6
C.Caprei – – – 1 – – 1
Comarna – 1 1 1 – 3 – 6
Costuleni – 1 – – – 2 – 3
Cotnari – 1 – – – 2 1 4
Cristești – – – – – 1 – 1
Dagâța – – – 4 – – 4
Deleni – 1 – – – 3 1 5
Dumești – – 2 – – – – 2
Erbiceni – – – – – 1 – 1
Gâștești – – 1 – – 2 – 3
Golăiești – – – – 4 – – 4
Gorban – – – 3 – 1 – 4
Grozești – 1 – – – 2 – 3
Hălăucești – – 2 – – 5 – 7
Holboca 1 3 – – – – – 4
I.Neculce – – – – – 2 – 2
Lespezi – 1 – – – 2 – 3
Lețcani – 1 – – – 1 – 2
Mădârjac – – 8 – – – – 8
Mircești – – 2 – – 2 – 4
Miroslava – 5 5 – – – – 10
Miroslovești – – – 1 – 1 – 2
Mironeasa – – – – – 1 – 1
Mogoșești – 1 – – – – 1
Moțca – – – – – 1 – 1
Movileni – – – – – 1 – 1
Oțeleni – – – – – 3 – 3
Popricani 1 3 – – 4 3 – 11

207
Prisecani – 1 – – – – 1
Probota – 3 – – 1 – 4
Ruginoasa – 1 – – – – 1
Schitu Duca – – – – – 1 – 1
Scobinți – – – – – 6 – 6
Stolniceni
Prăjescu – – 2 – – 3 – 5
Șipote – – 1 2 – – – 3
Todirești – 1 – – – 1 – 2
Tomești 1 4 1 – – – – 6
Trifești 1 1 – – – 1 – 3
Țibana – 1 2 – – – – 3
Țibănești 1 1
Țiganași – – – – – 1 – 1
Ungheni 1 1
V.Lupului – – – – – 2 – 2
V. Seacă 1 1 2 – – 8 – 12
Victoria 1 – – – – – – 1
Voinești – 2 6 – – – – 8
TOTAL 20 93 77 29 35 127 13 394
Tabel nr.20 . Proveniența victimelor din jud. Iași după zona de rezidență ; Sursa: DIICOT Iași.

2.8. Situația victimelor traficului de ființe umane după destinația finală
Situația țărilor de destinație pentru victimele traficului de ființe umane racolate pe raza
județului Iași, în perioada 2004 – 2010 ( Tabel nr.21 și Graficul nr.27 ). Se impune să precizăm că
nu am dispus de astfel de date începând cu anul 2001, ca urmare a inexistenței unor baze de date,
așa cum am arătat pe parcursul lucrării. Tabelul evidențiază că state ca, Italia, Cehia, Spania și
Cipru inclusiv România -intern se află în topul ,,prefe rințelor ” rețelelor de trafic.
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total
Albania – 16 – – – – – 16
Cehia – – 33 – – 20 – 53
Cipru – – – – 35 8 – 43
Coreea de Sud – – 8 – – – – 8
Franța – 31 – – – – – 31
Germania – 11 2 3 – – – 16
Grecia – 2 – – – 26 – 28
Italia 10 10 30 22 3 13 9 97
M. Britanie – – – – – 5 – 5
Polonia 13 25 – – – – – 38
România*int 3 14 8 4 2 56 8 95
Spania 5 1 – 2 11 20 – 39
Suedia – – – 1 – – – 1
Total 31 110 81 32 51 148 17 470
Tabel nr.21 . Țări de destinație pentru victimele traficului de persoane din jud. Iași 2004 -2010.
Sursa: I.P.J. Iași

208

Grafic nr. 27.Țări de destinație pentru victimele traficului de persoane, 2004 – 2010;
Sursa: I.P.J. Iași.

3. Studii de caz privind traficul de ființe umane în județul Iași
În literatura de specialitate studiul de caz este reprezentat de diverse abordări
sociologice, psihologice, antropologice, științe ale educației și politologie. În științele
socioumane studiul de caz reprezintă o modalitate de cercetare complexă a uno r fenomene
sociale în care sunt implicați indivizi, comunități sau organizații în scopul surprinderii cât mai
cuprinzătoare a realității și stabilirea unor reguli nomotetice.
Studiul de caz este utilizat în mod frecvent ca metodă calitativă în anchetele sociologice
oferind o imagine mult mai cuprinzătoare (holistică) despre acea entitate. Propunem, în acest
sens, mai multe studii de caz inedite, referitoare la traficul de ființe umane din județul Iași.

3.1. Studii de caz privind traficul prin exploatare sexuală
Traficul de ființe umane prin exploatare sexuală domină în cazuistica la nivel național
și internațional, fapt pentru care vom începe cercetarea sociologică cu studii de caz ale acestei
forme de exploatare a victi melor. Un număr de nouă cazuri de trafic au făcut obiectul studiilor
de caz multiplu.

1 5 8 16 16 28 31 38 39 43 53 95 97
0 20 40 60 80 100 120SuediaM. BritanieCoreea de SudGermaniaAlbaniaGreciaFranța PoloniaSpaniaCipruCehiaRomânia*intItalia

209
3.1.1. Studiul de caz privind traficul de persoane prin exploatare sexuală ,,RENEL ”
Importanța acestui caz este dată de compoziția grupului social delincvent, situația de
minorat a tinerelor traficate, aria de desfășurare a traficului, perioadele de acțiune a grupului
precum și de sumele dobândite în mod ilicit.
a) Istoricul cazului
Conform rechizitoriului întocmit de organele judiciare (DIICOT Iași) rezultă că în
perioada 1999 -2002 și 2003 -2005 , un număr de 8 subiecți reprezentați de o familie și rudele
acestora respectiv , cinci femei și un bărbat, au desfășurat activități de trafic de ființe umane în
România, Polonia și Italia. Grupul a acționat în două etape mai întâi î n România pe raza
municipiului Iași și apoi și -a extins activitatea în cele două state. Subiecții au racolat peste 100
de victime , însă nu toate au fost dispuse la cooperare. În cazul de față vom face referire la
victimele identificate care au depus mărtu rie împotriva traficanților respectiv un număr de 16
tinere, dintre care 7 minore cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. În urma activităților de
exploatare grupul a încasat sumele de 738.350 euro și 3 miliarde lei la nivelul anilor 2002 și
2005.
Dimensi unea, complexitatea, gravitatea și istoricul acestui caz a fost prezentată și în
presa locală din Iași, în luna iunie 2012, în cadrul unui articol amplu intitulat ,, O tânară din Iași
a produs câteva miliarde de lei din sexul oral ”350. Din conținutul articolu lui rezultă că o
ieșeancă deține recordul absolut în materie de vânzare a trupului, fiind citată la un proces
în care este parte vătămată. Exploatată de gruparea ,,M ” , minora a fost dusă în Italia
unde ar fi obținut peste 14 miliarde lei vechi din prostituție. Imaginea de ansamblu a
acestui caz este relevantă și din conținutul articolului din care relatăm:
,,O ieșeancă a obținut nu mai puțin de 14 miliarde lei vechi din prostituție . Femeia
din Iași, ce deține recordul absolut în materie de vânzare a trupului… «Începand cu
anul 2003, inculpații s -au constituit într -o grupare organizată care se ocupa cu
racolarea prin frauda de tinere minore și majore, care au fost transportate de
membrii grupului și de afiliații acestora în orașul Roma și au fost ob ligate să
practice prostituția în folosul grupării pe strada Via Salaria .» Procurorii susțin că
banii au fost obținuți de inculpați prin trimiterea a peste 100 de tinere la prostituție.
Inițial, ele erau amăgite că vor obține locuri de muncă foarte bine p lătite în aceste
țări. Fetele au fost racolate din judetele Iași, Botoșani și Vaslui, iar când au ajuns
în Italia, au fost bătute și obligate să întrețină relații sexuale cu anumite persoane.
Banii obținuți erau trimiși în Romania, la cei opt inculpați. In fața instanței de

350 http://www.bzi.ro/o -tanara -din-iasi-a-produs -cateva -miliarde -de-lei-din-sexul -oral-292866 , 05, iunie, 2012

210
judecată, acuzații au refuzat să dea declarații, iar multe victime și -au retras
declarațiile ”351.
b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Subiecții grupului delincvent sunt din municipiile Iași și Vaslui și sunt în relații de
rudenie (soți, copii, cumnați și nepoți). Vârstele acestora sunt cuprinse între 25 și 40 ani, toți
fără ocupație, cunoscuți cu comportament predispus către comiterea de fapte antisociale, furt,
acte de violență, distrugeri. Comportamentul acestora relevă un grad de instruire redus ca
urmare a educației precare din familie și renunțarea la studiile școlare. Într -o primă etapă 1999 –
2002, subiecții s -au concentrat pe activi tăți de prostituție – proxenetism în municipiul Iași, iar
într-o a doua etapă 2003 -2005 și -au continuat activitățile ilicite în Polonia și Italia.
c) Victimele traficate în scopul exploatării sexuale victime, 7 sunt minore care la
data racolării aveau vârsta de 17 ani împliniți, excepție face una dintre victime în vârstă de doar
13 ani. Referirea este pentru perioada 1999 -2002. Victimele au fost racolate din județul Iași dar
și din județele Vaslui (2) , Botoșani și Neamț (câte una).
Ca mediu de rezidență, dintre cele 16 victime, 11 provin din mediul rural, iar cinci din
mediul urban. Majoritatea victimelor din județul Iași (8) provin din mediul rural. Din conținutul
rechizitoriului întocmit de organele judiciare referitoare la familiile de proveniență și cauzele
care au favorizat comiterea faptelor anti -sociale, rezultă că victimele provin din familii
dezorganizate, cu o educație precară, lipsite de sentimentul protector al familiei.
Grupul social consti tuit a înlesnit obținerea documentelor de identitate, respectiv a
cărților de identitate și a pașapoartelor necesare victimelor în cadrul celei de -a doua etape a
traficului care s -a desfășurat în Polonia și Italia.
d) Relația subiecți – victime ale traficulu i de ființe umane
Subiecții nu cunoșteau anterior victimele și nici victimele nu -i cunoșteau pe subiecți.
De la caz la caz, victimele au fost racolate în mod direct de către subiecți, stradal sau în
cluburile frecventate de acestea, profitând de situația s ocială din familie și de lipsa protecției din
partea părinților.
e) Modalități de recrutare a victimelor
Minorele au fost recrutate prin ademenire de către membrii grupului, în special de către
femei, în scopul aparent de a îngriji copii sugari. În alte caz uri, atât pentru minore cât și pentru
alte tinere majore, membrii grupului le promiteau în cadrul întâlnirilor directe obținerea unui loc
de muncă în Italia ca îngrijitoare la familii de bătrâni sau ca dansatoare în cluburi de noapte.
În cazul unor tinere provenite din familii dezorganizate, în mod imperativ membrii
grupului le propuneau victimelor practicarea prostituției în Italia sau Polonia, motivat de

351 http://www.bzi.ro/o -tanara -din-iasi-a-produs -cateva -miliarde -de-lei-din-sexul -oral-292866 , 05, iunie, 2012

211
câștigurile financiare în valută din aceste state. Promisiunea căsătoriei nu a fost exclusă din
strate gia de racolare pe care au practicat -o membrii grupului. În situații de retraficare membrii
grupului asigurau cazarea victimelor aflate în situații de dificultate, în același spațiu care
aparținea subiecților pentru a exercita un control permanent asupra a cestora. În alte cazuri,
subiecții ofereau și achitau importante sume de bani victimelor pentru a accepta să meargă din
nou în Italia unde să practice din nou prostituția:

,,subiectul F.M. i -a dat suma de 40 milioane lei numitei N.A.V. racolată la
sfârșit ul lunii decembrie 2004 pentru a o convinge să meargă din nou în Italia
(2005) ”352.

f) Modalități de exploatare a victimelor traficului de ființe umane
Grupul constituit a exploatat tinerele imediat după recrutare, profitând de situația
socială în care se aflau și de conviețuirea în același spațiu cu membrii grupului. Practicarea
prostituției s -a realizat stradal, în zonele aglomerate din zona Gării Iași, a fostei Regii
Autonome de Electricitate Iași (RENEL) și în zona stațiilor Peco, prin contactarea direc tă a
clienților de către victime, utilizarea unor taxiuri închiriate în mod special, la care au fost atrași
taximetriști cu un comportament deviant, care transportau cu știință victimele către locul de
destinație sau de întâlnire cu clienții și încasau de la acestea sumele de bani pentru transport. De
asemenea subiecții practicau anunțurile de mică publicitate pentru ca victimele să fie contacte
telefonic de clienți. În Polonia și Italia, victimele au fost exploatate stradal și în hoteluri de la
periferia orașelor. Anunțurile cuprindeau toată gama de ,,servicii sexuale ”353:

,,BUNĂ ! Suntem două fete drăguțe, ce putem oferi show -uri și sex d -lor generoși.
Deținem locuință.tel 0756809….. ”. ,,TÂNĂRĂ, frumoasă, sexi și manierată, cu
experiență în arta sexului, ofer companie d -lor generoși. Am loc. Tel 0742395…”.

g) Cauze și factori de influență a traficului de persoane:
Din studiul acestui caz vom observa că victimele au ajuns subiect al traficului, printr –
un concurs de cauze și factori care au dus la vulnerabilitate și risc de exploatare. Aceste cauze
se regăsesc în tipologia cauzelor pe care le -am prezentat în cap. III, pct.2, a lucrării noastre.
 disfuncționalitatea familială și comunicarea redusă dintre părinți și tinere;
 sentimentul de nonapartenenț ă ca urmare a dezinteresului total al părinților în
asigurarea bunurilor strict necesare vieții sociale în familie, școală și comunitate;

352 Rechizitoriu în dosarul cu nr. 191/D/2005, DIICOT – STA Iași, pp. 11 -12.
353 http://anunturi.evenimentul.ro/index.php?categ_id=73

212
 educația precară din familie și lipsurile generate de nivelul scăzut de trai;
 absenteism și abandon școlar;
 situații d e abuz în mediul familial;
 factori informaționali scăzuți privind realitățile pe piața muncii în străinătate precum și
condițiile de migrare;
 dorința de independență financiară și de realizare personală;
 lipsa unui control social din partea instituțiilor statului și al societății civile;
 toleranța față de activitățile de prostituție stradale;
 existența unei ,,piețe ” a cererii de prostituate.

h) Consecințele psiho -sociale ale exploatării victimelor în cazul ,,RENEL”
Consecințele post trafic asupra victimelor în acest caz , sunt diverse și deosebit de
grave, uneori dramatice atât pentru victime cât și pentru familiile de proveniență. Cele mai
relevante consecințe sunt:
 una dintre victime a fost însărcinată și a născut în perioada exploatării;
 victima însărcinată a fost supusă retraficării într -o altă țară decât cea anterioară;
 decesul unei victime în Polonia pe timpul deplasării în scopul practicării prostituției;
 starea de dependență a victimelor față de subiecții implicați considerați drept singurii
protectori și care le oferă o oportunitate în viață;
 formarea unei prejudecăți de coexistență socială, respectiv statul de prostituată
 sentimente de neputință și rușine față de ceea ce li se întâmplă;
 stare depresivă și de anxietate generată de abuzul fizic, psihic ș i sexual în relația cu
subiecții -traficanți;
 sechele post -traumatice, neglijare personală, stimă de sine scăzută, dezorientare,
disociere, frică, emoții exagerate, pierderea încrederii, incapacitatea de a lua decizii;
 incertitudinea situației actuale cauza tă de starea de post -trafic, de abuzurile grupului
delincvent, relațiile sexuale cu diverși, lipsa de la școală, teama că va fi pedepsită de
familie sau instituțiile cu care intră în contact în procesul de recuperare, rușine față de
colegi, cunoștințe, rud e, prieteni;
 stigmatizarea și etichetarea din partea comunității.

213
i) Concluzii în cazul ,,RENEL”
 subiecții traficanți aparțin aceleiași familii, ceea ce le -a permis să constituie o grupare
infracțională;
 un procent de 43% din tinerele racolate sunt minore, numărul acesta fiind destul de
mare, ceea ce confirmă tendința de scădere a vârstei tinerelor traficate;
 prezența minorelor sub 14 ani în activitățile de exploatare prin obligarea la practicarea
prostituției confirmă tendințele de utilizare tot mai frecventă a minorelor în activități de
exploatare umană prin obligarea la practicarea prostituției;
 ca mediu de rezidență 68,5 % dintre victime sunt din mediul rural;
 relația subiect – victimă relevă că anterior racolării aceștia nu se cunoșteau;
 cauzele principale ale traficului de persoane prin exploatare sexuală în acest caz sunt:
educația precară, familii dezorganizate, abandon școlar;
 ca modalități de recrutare în mod frecvent (circa 70%), se practică inducerea în eroare a
victimei (oferirea unor locuri de muncă, câștigul unor sume de bani) direct, prin
interpuși sau anunțuri de mică publicitate.

j) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic pentru cazul ,,RENEL”
Problemele psiho -sociale în cazul victimelor traficului de ființe umane sunt c omplexe.
Această complexitate este cu atât mai evidentă în cazul victimelor minore, determinată de
necesitatea unei abordări speciale în scopul recuperării stării de sănătate a acestora. Vârsta
victimelor (starea de minorat), situațiile de abuz, reacțiile de comportament post -traumatice
creează o sensibilitate crescută față de intervenția pentru consiliere psihologică și asigurarea
asistenței sociale. Într -un asemenea caz de exploatare minori, în condițiile prezentate și cu
consecințele care au urmat propu nem ca soluție (care au rezultat în urma consultărilor cu
specialiști din toate domeniile de intervenție), implicarea unei echipe interdisciplinare în
soluționarea cazului colectiv , formată din sociologi, asistenți sociali, psihologi, juriști, polițiști
și medici.
Obiectivele echipei interdisciplinare în cazul ,,RENEL” :
1. asigurarea adăpostului și protecției față de subiecții agresori;
2. asigurare cazare și hrană pentru victimele minore și mamele acestora;
3. menținerea cuplului mamă – copii și evitarea identifică rii locației unde sunt victimele
din motive de securitate pentru cuplu;
4. asistență socială, inclusiv educație parentală, prin cooperarea cu Serviciul de Consiliere
și Sprijin pentru Părinți din cadrul Departamentului de Asistență Socială pentru Copil
și Familie al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași ;

214
5. consiliere psihologică individuală și de grup;
6. consultanță juridică de specialitate pentru îndeplinirea procedurilor de audiere a
minorelor în cadrul cercetărilor care se efect uează față de subiecți;
7. sprijin în instanță prin informarea oficială a judecătorului care anchetează cazul despre
problemele cu care s -au confruntat victimele (amenințare directă a minorului sau a
familiei, presiuni psihice pentru refuzul cooperării victim elor cu organele judiciare,
promisiunea unor sume de bani pentru retragerea plângerii sau pentru declararea altor
împrejurări în care s -au derulat evenimentele) și riscurile existente asupra dezvoltării
fizice și psihice normale a minorelor;
8. colaborarea in terinstituțională cu Inspectoratul Școlar Județean Iași în scopul clarificării
situației școlare și a cauzelor absenteismului școlar, identificarea posibilităților de
reprogramare a studiilor în vederea recuperării anului școlar;
9. asistență medicală de spe cialitate în cooperare cu Direcția de Sănătate Publică Iași;

Rezultate așteptate în cazul ,,RENEL” :
 diminuarea stării afective negative a victimelor ;
 redobândirea încrederii în sine și o mai bună autocunoaștere de către victime ;
 identificarea modalitățilo r realiste de acțiune în cadrul familiei, școală și comunitate
pentru depășirea situației prin care au trecut victimele;
 modificarea opiniilor eronate despre comportamentul victimelor și prevenirea
stigmatizării în rândul persoanelor cunoscute;
 depășirea t ensiunilor psihice, umilințelor și jignirilor la care au fost supuse;
 interes crescut pentru înlăturarea riscurilor de retraficare la nivel individual, familial sau
comunitar prin monitorizarea modului de implementare a măsurilor de protecție și
reintegrar e socială;
 destructurarea grupului delincvent și prevenirea inițierii unor noi acțiuni delincvente a
membrilor grupului țintă.

215
3.1.2. Studiul de caz privind traficul de persoane prin exploatare sexuală ,,SMOKI”354

Traficul de ființe umane a luat amploare după anul 1990 în întreaga lume, ca urmare a
evoluției politice, economice, sociale, culturale în țările aflate în plin proces de democratizare.
Conflictele interetnice și militare din Albania, Kosovo, Bosnia și He rțegovina au permis
dezvoltarea grupurilor de crimă organizată. Importanța acestui studiu de caz este dată de
zona conflictelor interetnice și militare din Balcani unde au fost traficate tinerele racolate
din județul Iași.
a) Istoricul cazului
În perioada iunie 2000 – februarie 2002 un număr de 12 subiecți traficanți: M.A.C.,
B.F. M.O.C., M.C., M.E.R., C.N.B., M.D.A., C.M.E., M.R., B.A., D.P.și R.C. care s -au
constituit într -un grup delincvent, în scopul recrutării de tinere pentru exploatarea prin
practicar ea prostituției în țările din fostul spațiu iugoslav: Macedonia, Bosnia, Herțegovina,
Kosovo, Iugoslavia, Grecia și Albania. Acțiunile grupului s -au concretizat în racolarea și
exploatarea a peste 100 de victime din România, majoritatea din județul Iași . Din cele
peste 100 de victime 20 erau minore355. Grupul social delincvent constituit în județul Iași era
format din membrii unei familii (părinți, copii, nepoți și rude apropiate) având legături cu un
grup social delincvent din Belgrad coordonat de cel mai c unoscut traficant de persoane din zona
balcanică Z.M., alias „Puia”. În urma activităților de exploatare, grupul delincvent constituit în
acest scop a obținut profituri ilicite de peste 2.000.000.000 lei la nivelul anului 2002.

,,…Cei trei au dus fete le in Belgrad și le -au vândut unui cetățean iugoslav
«Puia» care le -a fotografiat și le -a făcut pașapoarte false. După o saptamână,
după cum rezultă din declarația părții vătămate C.R. și T.C., au fost vândute
de «Puia» unui anume «Drajenco», cu suma de 4. 000 mărci care le -a trecut
fraudulos granița în Bosnia și le -a dus în orașul Banjaluka în barul «Casa
Blanca». Aici «Drajenco» le -a obligat pe părțile vătămate C.R.și T.C. să se
prostitueze timp de 7 luni. În urma unui control al forțelor de poliție O.N.U.
tinerele au fost preluate de Organizația Internaționaă a Migrărilor care le -a
acordat timp de 2 luni, asistență la adăpostul organizației din Sarajevo, iar la
data de 06.09.2001, li s -a întocmit de Ambasada României din Sarajevo titluri
de călătorie și a u fost repatriate”.

354 Rechizitoriu în dosarul cu nr. 87/D/2005, DIICOT – STA, Iași, 2012.
355 Ibidem , p.2.

216

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Dintre cei 12 subiecți traficanți implicați în activități de racolare și exploatare a
victimelor prin obligar ea la practicarea prostituției opt sunt bărbați iar 4 femei, toți fiind rude de
gradul I sau gradul II de rudenie. Ca mediu de rezidență toți subiecții sunt din mediul urban,
respectiv din municipiul Iași și sunt cunoscuți ca subiecți activi ai unor grupuri delincvente
caracterizate printr -o educație precară, manifestări agresive, violenț ă, înlesnirea prostituției, a
consumului și traficului de droguri.
Gradul de instruire al subiecților racolatori este unul redus ca urmare a faptului că
aceștia au la bază doar studii gimnaziale respectiv 10 clase, fără rezultate care să confirme un
nivel de educație minim. Subiecții nu sunt încadrați în câmpul muncii salarizate, sursa de
subzistență fiind asigurată din activiățile ilicite. Trei dintre subiecții implicați în activitățile de
trafic de persoane se aflau în stare de recidivă postexecutorie. La data identificării grupului
delincvent un număr de 10 subiecți erau condamnați pentru fapte asemănătoare, fiind în
Penitenciarul Iași unde executau pedeapsa privativă de liberatate. Ca atitudine și comportament
social specific grupului pe parcursul activi tăților de identificare a victimelor traficate subiecții
nu au avut o atitudine cooperantă în scopul clarificării modalităților de recrutare și exploatare a
victimelor ori cu privire la sumele dobândite în urma desfășurării activității ilicite.

c) Date priv ind victimele traficate
Pentru realizarea acestui studiu de caz am considerat să prezentăm sumar situația
acestor victime anterior racolării. Au fost stabilite un număr de 19 victime traficate, care au
cooperat cu organele judiciare și au dat detalii priv ind modul de racolare și traficare de către
subiecții traficanți. Ca mediu de rezidență 12 tine re provin din mediul rural și șapte din
mediul urban. Din ambele medii de rezidență șase victime au vârste cuprinse între 16 – 17
ani. Celelalte 13 victime au vâ rste cuprinse între 18 și 25 de ani (vârsta maximă a victimelor
în acest caz). Subiecții traficanți au racolat victimele prin promisiunea unui loc de muncă în
cazul a 10 victime ( cinci victime din mediul urban și cinci din mediul rural), pentru șapte
victime s -a procedat la cumpărare directă între subiecții racolatori și cei traficanți, iar în alte
două cazuri victimele au primit propunerea de a fi dansatoare în diferite cluburi de noapte.
Mediul de proveniență familial, dezorganizat a constituit o vulnerab ilitate. Astfel patru
victime din mediul rural și trei din mediul urban provin din familii dezorganizate. Nivelul
de educație și instruire este redus, toate victimele având doar stud ii gimnaziale, respectiv
opt clase. Relația victimă – autor arată că numai două victime se cunoșteau cu subiecții
traficanți.

217

d) Relația traficant -victimă:
 anterior racolării subiecții studiau statutul social al tinerelor în familie și societate;
 doar două victime se cunoșteau cu subiecții traficanți;
 la început subiecții erau binevoitori cu tinerele pentru a le câștiga încrederea;
 subiecții au indus în eroare victimele privind ofertele de muncă, profitând de
naivitatea acestora;
 6 victime au fost vândute și revândute cu sume cuprinse intre 1500 -3000 D .M.;
 subiecții traficanți aveau ramificații și legături cu membrii unor grupări din țările de
destinație;
 implicarea unor polițiști în traficul victimelor din statele marcate de conflicte
militare sau interetnice.

e) Date privind modalitățile și condițiile de traficare:
 victimele erau transportate din Iași în zona de frontieră a județului Timiș;
 trecerea frauduloasă a frontierei cu documente false, sau prin alte mijloace;
 informarea directă a victimelor, că au fost cumpărate pentru prostituție;
 ajunse la de stinație victimele erau obligate să practice prostituția de subiecții
traficanți din țările de destinație până la plata contravalorii achitate proxenetului din
România;
 grupul a utilizat ca forme de presiune, amenințarea, actele de violență, șantajul și
lipsirea de libertate îndeosebi în cazul minorelor;
 lipsirea de documente de identitate și de voința liberă ori de mișcare;
 exploatare internă, urmată de traficarea și exploatarea într -o altă țară;
 victimele au fost supuse abuzului fizic și sexual de către racolatori sau traficanți;
 după vânzarea către alți proxeneți începea adevărata dramă a tinerelor, care
necunoscând limba și locurile în care se aflau erau ușor de exploatat multe victime
erau bătute, înfometate, ținute în condiții de cazare inumane, seche strate și
exploatate câte 16 -20 ore/zi, ,,vândute ca la un târg de animale ”356 proxeneților din
Kosovo, Macedonia, Bosnia si Herțegovina.

356 Aspecte rezultate în urma cercetărilor întreprinse de D.I.I.C.O.T – S.T.Iași, cuprinse în rechizitoriul din 11aprilie
2005, p.3

218
,Surorile L. i -au cerut lui M.O.C. să le permită întoarcerea în țară, iar acesta a
precizat că dacă fetele îi dau lui „Puia" 2.500 DM, le va lăsa să plece,
amenințându -le că altfel le va face «pastă de mici» ”.

,,Puia le -a făcut surorilor L. pașapoarte false și apoi le -a vândut cu suma de
7.000 D.M. unui bosniac «Pepea» de la care cele două surori au reușit să fugă în
România, după ce li s -a spus ca vor fi obligate să practice prostituția".
,,După două zile partea vătămată V.S. a fost vândută unui sârb pe nume, alias
«Dule», care a dus -o în Croația, în orașul Novigrad, la motelul A.R. unde a
fost ținută până la data d e 26.11.2001, timp în care a fost obligată să danseze și
să practice prostituția în motel împreună cu alte 9 tinere din care 5 minore. În
această perioadă partea vătămată a fost bătută de mai multe ori. Ulterior
partea vătămată a rămas însărcinată cu nepot ul patronului, un anume R., care
a trecut -o fraudulos înapoi în România și a dus -o la Timișoara la doi frați E. și
D., unde timp de 3 luni a fost închisă în apartament, iar în luna februarie 2002
a reușit să se întoarcă acasă”.

,,Victima a încercat de dou ă ori să fugă de la acest bar, însă a fost prinsă iar
ulterior a fost vândută unui grec, care a dus -o în localitatea Florina din Grecia,
unde a fost obligată să practice prostituția până în luna octombrie 2001, când a
fost returnată. Întrucât nu avea acte la ea, în Macedonia i s -a întocmit un
pașaport moldovenesc fals, cu care R.L. a intrat în România”.

„Puia" a vândut -o cu suma de 2.000 DM la trei sârbi, care au dus -o în Kosovo,
localitatea Pristina, la barul „Alo -Bar" unde a fost ținută timp de 4 luni, pentru
prostituție. Ulterior patronii barului au dus -o din nou la «Puia», care a vândut -o din
nou unei persoane «M» din localitatea Podgorica (Muntenegru – Iugoslavia), care a
ținut-o închisă trei zile, apoi a vândut -o pe ea și pe o tânără M. din Republica
Moldova unui albanez cu suma de 14.000 DM. Acestea au fost duse în localitatea
Sarande (sudul Albaniei) unde «au ajutat» la treburile barului patronului timp de
o lună și jumătate. B.A.M. a fost depistată de poliție și cu sprijinul Ambasad ei
României din Tirana a fost returnată întocmindu -i-se pașaport consular ”.
,,G.M. a fost vândută de 7 ori pe teritoriul Iugoslaviei, a fost obligată să
practice prostituția în Kosovo pentru un anume «Bena», a fost reținută de

219
Poliția din orașul Novi Pazar – Iugoslavia, arestată 15 zile, iar apoi a fost
trimisă în țară".

f) Consecințe psiho -sociale post -trafic asupra victimelor în cazul,,SMOKI”:
 cauzarea vătămării corporale grave a sănătății victimelor ca urmare a agresiunilor fizice
în mod repetat;
 declanșarea sindromului de stress post -traumatic (SSPT);
 declanșarea unor efecte de disociere în cazul minorelor;
 degradare morală;

g) Măsuri dispuse de autorități
 depistarea victimelor de către forțele ONU și returnarea acestora în România;
 întocmirea docum entelor de repatriere de către Consulatele României;
 repatrierea victimelor și sesizarea instituțiilor competente din România pentru
efectuarea cercetărilor ;
 autosesizarea de către instituțiile de aplicare a legii, despre existența grupării și
desfășurarea activităților specifice pentru identificarea victimelor, audierea și
asigurarea protecției față de grupul infracțional, identificarea traficanților,
administrarea de probe și arestarea grupului infracțional;
 asigurarea protecției sociale a vi ctimelor în centre speciale din străinătate și România.

h) Instituții implicate:
 Consulatele României din statele unde s -a realizat exploatarea;
 Instituțiile de aplicare a legii din statele sursă și de destinație (Forțe ale ONU, Poliție,
O.I.M.);
 O.I.M., Par chet, Poliție, D.G.A.S.P.C., Tribunal – instanțele de judecată.

Concluzii în cazul ,,SMOKI”:

 subiecții implicați în trafic au constituit un grup social delincvent organizat ca urmare a
gradelor de rudenie și a experienței anterioare în activități de trafic de ființe umane;
 dintre cei 12 subiecți, 33,3% sunt femei de regulă soțiile sau concubinele subiecților:
 un procent de 20% din totalul victimelor este reprezentat de minore; procentul
victimelor implicate în trafic se păstrează în aceleași proporții, dacă luăm în calcul că
dintre cele 100 de victime menționate în raport 20 erau minore, iar în studiul de caz

220
dintre cele 19 victime, cinci sunt minore respectiv un procent de 26%, o fluctuație
neînsemnată;
 celelalte 14 victime sunt din categoria de vârstă 18 -25 de ani, ceea ce evidențiază că
tinerele traficate sunt în majoritate cu vârste cuprinse între 16 și 25 d e ani;
 din totalul victimelor 63% provin din mediul rural, ceea ce confirmă una din cauzele
care favorizează traficul de ființe umane (mediul de rezidență – preponderent rural);
 din totalul victimelor 31,5% au făcut obiectul tranzacțiilor directe, în cazul a 57,8% li
s-au promis locuri de muncă și în 10,5% li s -a spus direct că vor practica prostituția;
 procentul victimelor care provin din familii dezorganizate este de 36% în acest caz;
 relația subiecți – victime arată că doar într -un procent de 15% aceștia se cunoșteau.
Având în vedere aceste concluzii putem stabili drept cauze generale ale traficului de ființe
umane următoarele:

 educație și nivel de instruire scăzută ca urmare a mediului familial și a renunțării la
studii;
 situația de minorat face ca vict imele să fie ușor de manipulat și constrâns;
 naivitatea și poveștile de succes sunt factori de vulnerabilitate;
 dorința de independență financiară și apartenență față de un grup social;
 controlul slab al granițelor, multe victime reușind să fie traficate p rin trecerea
frauduloasă a frontierei;
 corupția existentă la nivelul unor instituții de aplicare a legii;
 neintervenția societății civile față de situațiile de exploatare a tinerelor prin practicarea
prostituției în locuri publice.

k) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic pentru cazul ,,SMOKI ”

Și în acest caz observăm că dintr e cele 19 victime, un număr de șase tinere sunt minore cu
vărste cuprinse între 16 și 17 ani. Condițiile de exolatare rezultate din istoricul de trafic și
consecințele care au urmat ne obligă să acționăm pe două coordonate: intervenția în regim de
urgență (intervenția de criză) în cazul mi norelor și intervenția pe caz pentru celelalte victime, cu
respectarea standardelor de intervenție. Este necesară intervenția unei echipe interdisciplinare în
soluționarea cazului colectiv, formată din asistenți sociali, psihologi, juriști, polițiști și me dici.
Primele măsuri ce se impun a fi luate:
1. protejarea încă de la sosirea în țară a minorelor victime;
2. protejarea după caz a victimelor majore în funcție de rezultatul primelor investigații;

221
3. plasarea într -un adăpost sau după caz într -un spital în funcț ie de starea victimei și
traume;
4. asigurarea minimului de trai: hrană, îmbrăcăminte;
5. examinarea medicală și asistență medicală de specialitate în cooperare cu Direcția de
Sănătate Publică Iași;
6. contactarea familiei și evaluarea riscurilor care pot genera c onflicte între victime și
familia de proveniență, evaluarea posibilităților de reintegrare familială;
7. consilierea victimelor de către psiholog, pentru a diminua temerile privind securitatea
personală și a familiei, teama de a nu fi primite în familie;
8. asistență socială, inclusiv educație parentală, prin cooperarea cu Serviciul de Consiliere
și Sprijin pentru Părinți din cadrul Departamentului de Asistență Socială pentru Copil și
Familie al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului I ași;
9. în cazul minorelor, colaborarea interinstituțională, cu Inspectoratul Școlar Județean Iași
în scopul clarificării situației școlare și a cauzelor absenteismului școlar, identificarea
posibilităților de reprogramare a studiilor;
10. educație în familie și la școală pentru victimele minore;
11. consiliere spirituală din partea Bisericii pentru victimele care dovedesc a avea
sensibilitate religioasă;
12. reintegrarea în cadrul grupului autentic de prieteni;
13. stabilirea unor idealuri în viață și asumarea unui autentic și pozitiv grup social de
referință;
14. oferirea unui loc de muncă care să le asigure un venit pentru o viață decentă.

222
3.1.3. Studiul de caz privind traficul de persoane prin exploatare sexuală ,,KIELCE ”

Diversitatea și complexitatea formelor de manifesta re a traficului de ființe umane, prin
combinarea traficului de persoane intern cu cel extern pe relația România – Polonia, a
determinat selecția acestui caz spre o analiză atentă a cauzelor, consecințelor și stabilirea
soluțiilor în viitor. Debutul studiilor de caz coincide cu perioada care face obiectul cercetării
sociologice a populației traficate din județul Iași (2001 – 2010).
Faptele actorilor implicați în procesul de traficare, scot în evidență comportamentul
excesiv de agresiv al acestora și modul de tranzacționare a victimelor pe care subiecții le
consideră o marfă în cadrul rețelelor de exploatare.
a) Istoricul cazului
În perioada 2000 – 2004 , un număr de 10 subiecți din municipiul Iași au constituit un
grup organizat, având drept scop recrutarea de tinere pentru prostituție și traficul de persoane în
vederea practicării prostituției în Polonia. În urma exploatării victimelor subiecții, au obținut
venitu ri ilicite de peste 200.000 de euro.
Traficul de ființe umane pe relația România – Polonia a fost facilitat de către o membră a
grupului care, în trecut, a lucrat ca ghid în cadrul unei firme de ,,turism ” sub masca c ăruia a
desfășurat activități de comerț pe aceeași relație, cunoscând foarte bine teritoriul, populația și
limba. După ce activitățile de comerț s -au diminuat progresiv, veniturile obținute nu mai
reprezentau un interes pentru Ș.E. În aceste condiții, activitatea membrei grupului a fost
direcțio nată către asigurarea transportului și a exploatării victimelor în Polonia.
De remarcat este specializarea fiecărui membru al grupului pe diverse etape ale
traficului : recrutare, obținerea documentelor de identitate, cazare, transport și exploatare într-o
țară străină prin obligarea la practicarea prostituției.
b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Componența grupului era reprezentată de opt bărbați și două femei, soțiile unor subiecți.
Compoziția socială a grupului evidențiază prezența unei familii în jurul căreia au aderat rude și
cunoștințe ale acestora. După categoriile de vârstă ale subiecților implicați, rezultă că
majoritatea au vârste cuprinse între 30 și 45 de ani. Analiza mediului de rezidență, arată că nouă
membri sunt din mediul urban și doar unul din mediul rural. Din punct de vedere al gradului de
instruire, toți membrii grupului au studii medii, respectiv 10 clase. Un număr de șase membri
sunt căsătoriți, unul divorțat și trei necăsătoriți. Nici unul dintre membrii grupului nu au vreo
ocupa ție. Grupul de subiecți constituit a înlesnit obținerea documentelor de identitate, respectiv
a cărților de identitate și a pașapoartelor necesare victimelor pentru deplasare în Polonia.

223
c) Victimele traficate în scopul exploatării sexuale
Din totalul de 25 de victime, șase sunt minore cu următoarele vârste : una în vârstă de
14 ani, una în vârstă de 16 ani și patru în vârstă de 17 ani la data racolării. Victimele au fost
racolate din județele Iași (20), Vaslui (4) și Constanța (1). Ca mediu de rezidență, dint re cele 25
de victime, 19 provin din mediul rural, iar șase din mediul urban. Din conținutul raportului
întocmit de organele judiciare referitoare la familiile de proveniență și cauzele care au favorizat
comiterea faptelor anti -sociale, rezultă că victimel e provin din familii dezorganizate, cu o
educație precară, cu atitudini și comportamente rebele, față de familie, de autoritățile școlare și
în comunitate.

d) Relația subiecți – victime în cazul ,,KIELCE ”
În cadrul primei etape ale traficului de ființe umane (racolare a), subiecții nu se
cunoșteau cu victimele. Racolarea tinerelor s -a realizat în mod direct de către subiecți, stradal
sau în cluburile frecventate de acestea. Membrii grupului au profitat de situația socială din
familie, respectiv de conflictul e xistent între părinți și copii, de lipsa resurselor financiare cât și
de dorința unor tinere de a -și asigura independența decizională și financiară.

,,Statutul acestor tinere, multe dintre ele minore, nu provoca dificultăți inculpaților
și învinuiților în activitatea pentru convingerea lor să plece in străinătate….Unele
tinere provin din familii educate, dar au sperat că vor avea posibilitatea unui loc de
muncă bine plătit și au acceptat ajutorul membrilor grupului infracțional”357.

e) Modalități de recrutar e a victimelor ,,KIELCE ”
Minorele au fost recrutate prin ademenire și forță de către membrii grupului, care le
promiteau obținerea unui loc de muncă în Italia ca îngrijitoare la familii de bătrâni sau ca
dansatoare în cluburi de noapte. În cazul unor tinere subiecții le propuneau în mod direct
practicarea prostituției în Italia sau Polonia, motivat de câștigurile financiare consistente în
aceste state.
,,Membrii grupării studiau statutul pe care -1 aveau tinerele, profitau de
naivitatea acestora promițâ ndu-le locuri de muncă în Italia sau Polonia ca
dansatoare, baby -siter, menajere și un câștig consistent”.

357 Rechizitoriu întocmit în dosarul penal nr 44/D/2005, DIICOT – STA, Iași, 2005, p.5 .

224
f) Modalități de exploatare
După racolarea tinerelor, Ș.E., membră a grupului, transporta tinerele în Polonia. Pe
timpul transportului, Ș.E. ținea pa șapoartele asupra sa pentru ca victimele să nu aibă
posibilitatea să se răzgândească și pentru a asigura ,,securitatea transportului” până la destinație,
unde primea diferite sume de bani pentru aceste servicii. În Polonia, tinerele erau obligate să
practi ce prostituția până ce proxeneții își recuperau sumele de bani investite în obținerea
documentelor de identitate, cheltuielile de cazare și transport. Documentele de identitate ale
tinerelor erau predate de către transportatoare direct subiecților implicaț i în exploatarea
tinerelor, astfel încât victimele nu puteau să se sustragă ori să se împotrivească acțiunii de
exploatare. Selecția unor paragrafe ale rechizitoriului relevă rezultatele analizei:

,,De la începutul derulării activităților infracționale, f iecare membru al grupării avea
rolul său bine definit. Astfel Ș.E. avea rolul de a transporta victimele în deplină siguranță
până la proxeneți; B.V., B.A., B.I., M.C., I.P., P.I., B.M. așteptau victimele în Polonia
unde le preluau și le exploatau prin obli garea la practicarea prostituției. Pentru a nu
avea probleme cu organele judiciare poloneze, subiecții reveneau cu rândul în țară, timp
în care inculpații care rămâneau în Polonia aveau grijă de fetele rămase, în sensul că
strângeau banii și se asigurau c ă acestea nu vor fugi”358.

,,Proxeneții determinau tinerele să practice prostituția dându -le de înțeles că
trebuiau să muncească pentru a recupera suma de bani pe care aceștia au plătit -o
pentru ele”.
,,Minora s -a opus , însă , inculpatul a obligat -o să înt rețină relații sexuale cu
el prin violență , apoi a obligat -o să se prostitueze în folosul său luîndu -i toți
banii”.
,,T.M. a practicat prostituția la stradă pentru numitul R.N. timp de două
săptămâni, după care acesta a vândut -o inc. I. P. Acesta din urmă a vândut -o la
rândul său inc. B.V., iar tînăra a practicat prostituția pentru acesta”.
,,..Tot timpul cât a practicat prostituția la stradă a fost supravegheată de
numitul B,L. care de asemenea a luat toți banii obținuți de partea vătămată
O.A.”.
,,Partea vătămată G. M. a practicat prostituția circa 1 an de zile, timp în care
a câștigat suma de 95.000 de dolari S.U.A, bani care au fost luați de B.A. care îi
trimitea în țară inc. B.V. și B.I” .

358 Rechizitoriu întocmit în dosarul penal nr 44/D/2005, DIICOT – STA, Iași, 2005, p.6 .

225

Analiza modalităților de recrutare și exploatare a evi dențiat modurile de operare ale
subiecților traficanți în cazul ,,KIELCE ”:
 în cazul a trei victime subiecții le -au transmis direct că vor practica prostituția, în alte
două cazuri victimele au fost racolate prin înșelăciune privind oferta unor locuri de
muncă în Polonia, alte patru victime au fost preluate de la alți proxeneți în scopul
practicării prostituției, ocazie cu care acestea au fost cumpărate ,,la vedere ”, iar în
situația altor trei victime acestea au fost supravegheate permanent, nefiind de aco rd cu
practicarea prostituției;
 una dintre tinere a fost vi olată de către proxeneți, apoi trimisă în Polonia în vederea
practicării prostituției;
 tinerele erau exploatate în camping -uri din zona orașelor Varșovia, Kielce, Vișkov,
Ostrov și Zambrow.

Conclu zii în cazul ,,KIELCE ”:
 grupul s -a constituit prin participația unei familii și cunoștințele acestora;
 membrii grupului aveau experiență în tranzacțiile comerciale și practicarea
proxenetismului;
 sumele de bani câștigate cu ușurință și fără riscuri din pra cticarea proxenetismului i -a
atras pe toți membrii grupului;
 profilul victimei cunoscut de către membrii grupului, le -a facilitat identificarea unui
număr mare de tinere care au acceptat la îndemnul acestora, practicarea prostituției;
 teribilismul și poveștile de succes au reprezentat factori de vulnerabilitate pentru toate
tinerele;
 vârsta redusă a unor tinere a facilitat manipularea acestora de către subiecți, în
realizarea scopului propus;
 tinerele au fost ținute în stare de sclavie prin exploatare sexuală, violență, amenințare,
șantaj, lipsire de libertate, supraveghere continuă;
 abuzul sexual reprezintă o caracteristică pentru toate cazurile de trafic; majoritatea
subiecților implicați în trafic au abuzat sexual tinerele recrutate pe tot par cursul
procesului de traficare ;
 lipsa unui control riguros la frontieră la ieșirea din România, reprezintă o
vulnerabilitate în traficul de ființe umane;

226
 numărul redus de instituții implicate în prevenirea și combaterea traficului de ființe
umane a creat condiții pentru p roliferarea fenomenului în România și în statele aflate în
plin proces de tranziție;

g) Soluții sociale în cazul ,,KIELCE”:
În conformitate cu Hotărârea Guvernului numărul 1295/2004 privind abrobarea
Planului Național de Acțiune pentru prevenirea ș i combaterea traficului de copii, a Convenției
Consiliului Uniunii Europene privind cele mai bune practici, standarde și proceduri publicate în
J.O.U.E. din 9.12.2005 , se impune intervenția pe caz, post -intervenția și măsuri de incluziune
socială.
1. în primu l rând victimele vor fi referite furnizorilor de servicii de protecție socială, iar în
cazul minorelor D.G.A.S.P.C. care vor asigura protejarea victimelor imediat după
identificare;
2. pentru minorele între 14 și 16 ani se impun servicii de urgență în vederea consilierii
psihologice pentru depășirea situației de criză. În celelalte cazuri se vor efectua
evaluări de către autoritatea tutelară din cadrul primăriilor pentru a stabili condițiile
sociale a familii lor de proveniență a victimelor;
3. în cadrul măsurilor de asistență și protecție socială pentru victimele majore se vor
identifica oportunități de a sigurare a unor locuri de muncă;
4. pentru victimele minore care urmează cursurile unor instituții de învățământ se vor
asigura implementarea procedurilor de reabili tare a capacităților proprii mentale și
fizice până la funcționarea socială, psihică și fizică în cons onanță cu capacitățile
victimei;
5. în întregul demers de reabilitare socială a victimelor vor fi solicitate organizațiile
comunităților locale, Direcțiile de Asistență Comunitară de pe lângă primării, O.N.G. –
urile, organizațiile culturale și de cult care să asigure suportul necesar pentru refacerea
capacității personale ale tinerelor.
Având în vedere experiența rezultată din activitățile întreprinse în dome niul prevenirii și
combaterii traficului de persoane cât și pe parcursul dispunerii măsurilor de recuperare a
victimelor, am constatat ineficiența măsurilor de protecție socială. Lipsa unor oportunități de
asigurare a locurilor de muncă și atitudinea rezer vată a victimelor în efortul de autodepășire a
situației generată de experiența negativă trăită, au afectat finalitatea procesului de recuperare.
Lipsa fondurilor pentru instituțiile de protecție socială îngreunează lupta de prevenire
împotriva traficulu i de persoane și mențin vulnerabilitățile victimelor traficului și a familiilor
acestora.

227
3.1.4. Studiul de caz privind traficul prin exploatare sexuală ,,MADMOISELLE ”

În România traficul de ființe umane a proliferat după anul 1990 , mai întâi la nivel intern,
odată cu dezvoltarea cluburilor de noapte, a ca fenelelor și barurilor în care cei mai mulți tineri
își petreceau timpul liber. Cluburile de noapte au început activitatea specifică cu noutăți
tentante pentru anumite grupuri sociale : prezența dansato arelor ,,la bară ”, a damelor de
companie, a ofertei diversificate de băuturi alcoolice și de stupefiante, a prostituatelor care își
racolau clienții după ce aceștia erau obligați să achite la bar o anumită consumație. De la aceste
forme de manifestare a pr ostituției până la traficul organizat de persoane nu a fost decât un pas,
,,comerțul ” cu prostituate și plasarea acestora în str ăinătate. Un asemenea caz este prezentat în
cele ce urmează.

a) Istoricul cazului
În cursul anului 2003, subiectul P.I. a creat un grup delincvent în care i -a cooptat și pe
T.M., B.C., R.M.D. ,B.A. Gruparea constituită sub coordonarea subiectului P.I. a avut ca
obiectiv racolarea prin fraudă a peste 50 de tinere majore și minore de pe raza județelor Iași și
Vaslui pe care le -au dus în Polonia și în Italia, unde au fost obligate să practice prostituția în
folosul grupului constituit. Exploatarea tinerelor a adus grupului câștiguri ilicite de peste
200.000 euro, în perioada 2003 -2005 .

b) Subiecții implicați în acț iunea de trafic
Toți subiecții sunt locuitori ai municipiului Iași, nu au antecedente în domeniul
delincvenței. Toți subiecții sunt în relații de prietenie. Dintre cei 5 subiecți doar unul este
femeie, fiind concubina organizatorului grupului. Conducătorul grupului se ocupa de racolarea
și exploatarea tinerelor și ținea legătura cu mai mulți lucrători de poliție care i -ar fi putut
facilita obținerea documentelor de călătorie pentru ieșirea din țară.
În perioada 2003 -2005 deplasarea în străinătate se realiz a obligatoriu în baza
pașaportului personal, situație în care subiecții implicați în trafic apelau la diverse persoane în
scopul falsificării documentelor de identitate pe baza cărora obțineau pașapoarte pentru anumite
tinere sub un alt nume. Concubina con ducătorului grupului s -a ocupat îndeaproape de tinerele
racolate pe care le -a transportat în Italia, unde a stat împreună cu victimele pentru supraveghere,
încasarea banilor și transferul veniturilor în România. Conducătorul grupului deținea pe raza
munici piului Iași un ,,renumit ” club de noapte în care se practica ,,dansul la bară ” și era locul în
care tinerele ,,dansatoare ” erau plasate de proxeneți diverșilor clienți.

228
Niciunul dintre membrii grupului nu era angajat cu forme legale, însă aveau o stare
materială foarte bună ca urmare a activităților ilicite desfășurate în domeniul traficului de ființe
umane.

c) Date privind victimele traficate sexual în cazul ,,MADMOISELLE ”
În acest caz spre deosebire de altele, au fost identificate 22 de tinere, deși numărul
acestora a fost mult mai mare. Dintre acestea 12 victime provin din mediul de rezidență urban,
iar 10 din mediul rural. O victimă are vârsta de 14 ani, șase au vârsta de 17 ani, iar celelalte au
vârste cuprinse între 18 – 27 ani. Majoritatea tinerelor au un nivel de educație mediu și nu
provin din familii dezorganizate ori conflictuale care să justifice părăsirea domiciliului. În
majoritatea cazurilor se identifică dorinț a de independență, cu excepția minorei de 14 ani care se
afla în grija unor rude, întrucât părinții erau plecați la muncă în străinătate.

d) Relația subiecți – victime
Subiecții nu cunoșteau victimele și nici victimele pe subiecți. Subiecții acestui grup
dispuneau de sume de bani și de o poziție socială aparent pozitivă, fiind bine îngrijiți cu o
condiție materială bună, dispuneau de mașini de lux, cu care se evidențiau în zonele publice din
municipiul Iași. Această situație a constituit un atu în cunoașterea unor tinere dornice de
aventură sau pentru a -și găsi un loc de muncă. Relațiile dintre subiecți și victime au luat naștere
prin prietenie, care apoi s -a transformat la îndemnul traficanților în oferirea de servicii sexuale
prin intermediul clubului. Explo atarea tinerelor a fost extinsă de către grup, în Polonia și Italia,
sub promisiunea unor beneficii financiare consistente în valută. Promisiunea unei relații de
prietenie în vederea căsătoriei a constituit un alt tip de relație dintre subiecți și victime, pentru
câștigarea încrederii acestora din urmă.

e) Modalități de recrutare a victimelor în cazul ,,MADMOISELLE ”
Toți subiecții au dat dovadă de abilități în recrutarea de tinere pentru care au utilizat
anunțurile de mică publicitate, cu oferte de locuri de muncă tentante pentru perioada 2003 -2005.
Existența unui club ,,administrat ” de grupul constituit, a facilitat cunoașterea directă a
victimelor. Pe fondul comportamentului tolerant al tinerelor față de avansurile subiecților,
aceștia din urmă au reușit sta bilirea unor legături durabile, care au fost exploatate în folosul lor.
În cele ce urmează vom prezenta câteva cazuri particulare sau/și care se repetă, pentru a ilustra
cât mai cuprinzător metodele utilizate de grupul delincvent în racolarea victimelor.
Repetabilitatea cazurilor de trafic ne determin ă să ne limităm în prezentarea acestora.

229
Victima B.A.D. – în vârstă de 21 ani, din Iași, era în căutarea unui loc de muncă. În
aceste condiții prin intermediul unei persoane i -a fost prezentată conducătorului g rupului P.I.
care i -a promis că o angajează la pizzeria lui ca ospătar. Subiectul P.I. a angajat -o și a cazat -o
într-un apartament proprietate, însă ulterior a fost mutată într -un alt apartament în care se aflau
mai multe tinere. În noul loc de cazare vict ima B.A.D. a primit oferte de a lucra ca damă de
companie, fără a i se spune în vreun moment că va practica prostituția. Subiectul P.I. și -a oferit
serviciile pentru obținerea pașaportului personal al victimei pentru care a fost dispus să achite
contravalo area taxelor și i -a asigurat transportul în municipiul Iași. Pe parcursul acestor
activități pregătitoare în vederea traficării în Italia, subiectul P.I. a constrâns -o psihic și fizic
pentru a întreține raporturi sexuale. Ulterior, victima a constatat că e ste însărcinată. În condițiile
noii situații personale a victimei, P.I. a obligat -o să practice prostituția în municipiul Iași,
racolarea clienților realizându -se în clubul de noapte ,,administrat ” de P.I. Concubina
subiectului principal a condus -o pe vict imă în Italia, unde a fost obligată să practic e prostituția
împreună cu alte cinci tinere din Botoșani și municipiul Pașcani, județul Iași.
Victima C.D. – în vârstă de 27 ani, l -a contactat pe subiectul P.I. în baza unui anunț de
mică publicitate privind angajările în cadrul clubului său. Și această victimă a fost încadrată ca
ospătar și dansatoare însă pe parcursul activității desfășurate între orele 21,00 -05,00 dimineața a
fost obligată să racoleze clienți pentru practicarea prostituției. În realizarea acestui scop P.I. –
coordonatorul grupului, asigura supravegherea tinerelor cu sprijinul celorlalți subiecți. Această
victimă a aflat de la celelalte angajate ale barului că după o perioadă acestea sunt trimise în
Italia pentru practicarea prostituției. De teama exploatării sexuale în străinătate,victima l -a
părăsit pe subiect.
Victima A.P. – în vârstă de 18 ani, l -a cunoscut pe subiect prin intermediul altei tinere
care i -a propus să vină să lucreze ca dansatoare. După angajare, subiectul principal P.I. i -a
propus să practice prostituția în Italia unde va putea câștiga mult mai bine, cu promisiunea că
sumele de bani primite de la clienți vor rămâne asupra ei. P.I. s -a ocupat de obținerea
pașaportului și de toate cheltuielile necesare plecării în străinătate.
Victima R.A.M. – în vârstă de 18 ani, l -a cunoscut pe P.I. în aceleași condiții ca și
victimele anterioare. Sub aceleași promisiuni de a câștiga sume de ba ni consistente prin
practicare prostituției într -un club din Italia, victima a acceptat și a fost condusă în localitatea
Prato din Italia.
Victima N.B.Ș. – în vârstă de 14 ani, locuia la o rudă din comuna Tomești. P.I. avea
cunoștință despre acestă minoră și cu sprijinul unui prieten a condus -o pe N.B.Ș. la clubul de
noapte, unde a plasat -o unui cetățean arab. Ca urmare a experiențelor negative prin care a
trecut, în următoarea zi victima a fugit de la club. Fiind în grija unor rude, subiectul P.I. a

230
căutat-o din nou pe minoră în comuna Tomești de unde a luat -o cu forța și a trimis -o la un alt
club din Botoșani.
Victima B.A.N. – în vârstă de 17 ani, a fost cunoscută de P.I. prin intermediul unui tânăr
cu care se știa din vedere, ocazie cu care i s -a propu s să meargă în Italia la muncă.
P.I. a ajutat -o cu sume de bani necesare taxelor pentru obținerea pașaportului, apoi a fost
solicitată să își anunțe familia că și -a găsit un loc de muncă în București, c onformându -se.
Victima B.O. – în vârstă de 21 ani din Republica Moldova a avut o întâlnire cu concubina
subiectului, coordonator al grupului, ocazie cu care i s -a propus să lucreze într -un club. Inițial
B.O. nu a putut intra în România în mod legal întrucât nu a îndeplinit condițiile, însă ulterior cu
sprijin ul unei prietene a ajuns în municipiul Iași la P.I. După ce i -au fost asigurate condițiile de
cazare a fost obligată să lucreze ca damă de companie în cadrul clubului de noapte
,,administrat” de P.I. Pentru mai multă siguranț ă, P.I. i -a reținut pașaportul.
Victima R.O.I. – în vârstă de 17 ani, împreună cu M.E. tot de 17 ani, eleve în clasa a XI -a
la un liceu de renume din Iași, s -au întîlnit cu P.I. și C.C. cu care au ieșit de mai multe ori în
oraș. După mai multe întîlniri, cei doi subiecți au luat decizi a de a le induce în eroare pe cele
două eleve cu o excursie în Italia având drept scop practicarea prostituției. Ambele victime nu
aveau cunoștință despre activitățile ilicite ale celor doi subiecți, însă observând că dispun de
sume de bani s -au arătat int eresate de a vizita India sau Egiptul, dar cei doi nu le -au oferit decât
cel mult Italia unde ar putea să le ajute să câștige mulți bani ca dansatoare, ofertă ,,onorată ” de
cele două eleve.
Victima I.A. – în vârstă de 20 ani, s -a cunoscut în aceleași condi ții cu subi ecții T.M. și
R.D.C. care i -au propus să lucreze ca damă de companie în Italia. Cei doi subiecți au condus -o
pe I.A. împreună cu alte 3 tinere, în Polonia lângă Kielce, unde R.D. le -a luat pașapoartele, le -a
dus lângă o pădure, moment în care l e-a adus la cunoștință că trebuie să practice prostituția.
Condițiile în care au ajuns victimele (într -o țară străină, într -un loc necunoscut, sub amenințare
și fără a avea alte oportunități de a anunța autoritățile), au favorizat practicarea prostituției.

f) Modalități de exploatare a victimelor în cazul ,,MADMOISELLE ”
Din datele prezentate cu privire la victime și modul în care s -au stabilit în relațiile dintre
subiecți și victime rezultă ca modalități de exploatare, solicitarea practicării unor activități
specifice barurilor, cluburilor ca: ospătărițe, dame de companie, dansatoare . Această modalitate
facilitează trecerea la următoare etapă a procesului de traficare respectiv obligarea la practicarea
prostituției sub controlul subiecților care le asigură sec uritatea, câștigul unor sume de bani,
asigurarea condițiilor de cazare și hrană.

231
Desfășurarea acestei activități de exploatare prin obligare la practicarea prostituției la
nivel intern, nu reprezintă decât un pas în traficul internațional de ființe umane. Toate victimele
au trecut prin toate cele trei stadii ale traficului de ființe umane, care s -au finalizat cu consecințe
deosebit de grave privind sănătatea și condiția socială a victimelor.
Dacă la început atitudinea subiecților a fost una prietenoasă și care la prima vedere
evidenția stabilirea unor relații normale, ulterior tinerele au devenit o marfă, atât pentru
subiecții care le -au exploatat în scopul obținerii unor sume de bani, cât și pentru clienții care au
beneficiat de serviciile sexuale ale aces tor tinere.

g) Consecințe psiho -sociale ale exploatării victimelor în cazul ,,MADMOISELLE ”
 una dintre tinere a rămas însărcinată, după ce subiectul coordonator al grupului, i -a
promis o relație de durată, respectiv căsătorie;
 starea de dependență a victimelor față de subiecții implicați în trafic, ca urmare a
șantajului exercitat, cu divulgarea activității de prostituție în care sunt implicate
victimele;
 formarea unei prejudecăți de coexistență socială negativă cu acest grup, respectiv
statutul de prostituată;
 stare depresivă și de anxietate generată de abuzul fizic, psihic și sexual, în relația cu
subiecții -traficanți;
 sentimente de neputință și rușine față de ceea ce li se întâmplă;
 în cazul minorelor între 14 și 17 ani, incertitudinea situației cauzată de starea de post –
trafic, de abuzurile grupului delincvent, relațiile sexuale cu diverși și lipsa de la școală;
 stigmatizarea și etichetarea din partea comunității.

h) Cauzele și factorii care au generat traficul în cazul ,,MADMOISELLE ”
 educația prec ară din familie și un nivel de instruire redus, ca urmare a dezinteresului
personal al victimelor generat de modelul familial, absenteism și abandon școlar;
 sărăcia, concretizată prin venituri insuficiente, în famile;
 disfuncționalitatea familială și lipsa de comunicare dintre părinți și copii;
 exemplu parental negativ;
 sentimentul de nonapartenență față de familie, școală și comunitate;
 factori informaționali scăzuți privind realitățile pe piața muncii în străinătate, precum și
condițiile de migrare;
 lipsa calificării parentale;

232
 dorința de independență financ iară și de realizare personală;
 credibilitatea acordată de victime, subiecților;
 naivitatea și poveștile de succes au priză la această categorie de tinere;
 lipsa unui control social din partea instituțiilor statului și al societății civile;
 toleranța față de activitățile de prostituție stradale în baruri sau cluburi;
 corupția unor funcționari din instituțiile publice cu competențe privind prevenirea și
combaterea fenomenului;

Concluzii în cazul ,,MADMOISELLE ”
Subiecții traficanți din acest caz au dispus de un club de noapte prin intermediul căruia au
racolat și exploatat victimele. Pentru racolarea victimelor subiecții au utilizat o diversitate de
metode și tehnici de ademenire. Sintetizăm cele mai importante aspecte în legătură cu racolarea
și exploatarea victimelor în acest caz.
 victimele racolate sunt cuprinse în categoria de vârstă 14 -27 de ani ceea ce relevă
menținerea acestei categorii de vârstă în topul persoanelor racolate;
 un procent de 31% din totalul victimelor este reprezentat de minore cu vârste cuprinse
între 16 și 17 ani și numai una în vârstă de 14 ani;
 ca mediu de rezidență 54% din totalul victimelor provin din mediul urban; această
tendință de creștere a numărului de victime din mediul urban este determinată de
accesul tinerelor la anunțurile de mică publicitate și de aspectul fizic plăcut urmărit de
către subiecții racolatori, care în primă fază le oferă acestora posibilitatea de a lucra
într-un club ca dansatoare sau dame de com panie;
 un procent de 68% din totalul victimelor este reprezentat de tinerele cu vârste cuprinse
între 18 – 27 de ani;
 subiecții utilizează aceleași metode de racolare, respectiv ademenirea, promisiunea,
amenințarea, șantajul, abuzul fizic și sexual;
 promis iunea unei relații de durată sau căsătorie, constituie una dintre cauzele care au
favorizat traficul în acest caz;

i) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic în cazul ,,MADMOISELLE ”
Constituirea de echipe multidisciplinare formate din sociologi, asistenți sociali,
psihologi, polițiști, procurori, reprezentanți ai unor O.N.G. -uri profilate în domeniul
prevenirii traficului de persoane care să implementeze standardele naționale specific e pentru
serviciile specializ ate de asistență socială și protecție a victimelor traficului de persoane și

233
strategia de acțiune în domeniul prevenirii traficului de persoane la nivelul grupurilor
vulnerabile și la nivel comunitar.
La nivelul victimelor:
1. plasarea într -un adăpost pentru victimele traficului și protejarea acestora;
2. pentru minorele între 14 și 18 ani se impun servicii de urgență în vederea
consilierii psihologice pentr u depășirea situației de criză;
3. evaluarea situației socio -economice din famil ie și a posibilităților de reintegrare în
mediul familial;
4. informarea familiei și păstrarea cuplului mamă -copii pe parcursul terapiei de
recuperare;
5. pentru victimele minore care urmează cursurile unor instituții de învățământ se
vor asigura implementarea p rocedurilor de reabilitare a capacităților proprii
mentale și fizice până la funcționarea socială, psihică și fizică în consonanță cu
capacitățile victimei;
6. în cadrul măsurilor de asistență și protecție socială pentru victimele majore se vor
identifica opo rtunități de as igurare a unor locuri de muncă;
7. pentru reabilitarea socială a victimelor vor fi solicitate organizațiile comunităților
locale, Direcțiile de Asistență Comunitară de pe lângă primării, O.N.G. -urile,
organizațiile culturale și de cult care pot asigura suportul necesar pentru refacerea
capac ității personale ale tinerelor;
La nivel comunitar:
 evaluări periodice ale fenomenului de trafic de ființe umane și informarea
populației despre evoluție;
 identificarea grupurilor vulnerabile la traficul de ființe umane;
 realizarea unor campanii de prevenire la nivel comunitar în licee de unde provin
multe victime și cu grupurile vulnerabile;
 informări prin mass -media și în mod direct la nivelul grupurilor vulnerabile cu
privire la existența fenomenului, a fo rmelor de manifestare și a regulilor ce
trebuie respectate pentru a nu deveni victime;
 dezvoltarea unor programe la nivel comunitar pentru crearea de noi locuri de
muncă prin implicarea A.J.O.F.M.;
 controlul social riguros al cluburilor, barurilor, a zonel or publice stradale, unde
sunt condiții pentru practicarea prostituției, de către instituțiile de aplicare a legii
(Poliție, I.T.M., D.S.P., D.S.V., Garda de M ediu, Oficiul pentru Protecția
Consumatorului);

234
3.1.5. Studiul de caz privind traficul prin explo atare sexuală ,,EL MIRADOR ”

Traficul de ființe umane dinspre Europa de Est către țările occidentale s -a intensificat
ca urmare a toleranței fenomenului de prostituție . În luna aprilie 2012, cotidianul american
,,The NewYorkTimes ” a publicat ,,povestea” unei tinere din România care a fost forțată să –
și vândă trupul. În ,, La Lonquera” prostituția e practic legală, deși proxenetismul este
pedepsit. Cazul Valentinei, a fost relatat și în presa din România ca fiind unul cutremurător:

,, Ajunsă pe teritoriul Spaniei «iubitul» i -a spus, tăios, că e acolo pentru a face
trotuarul. A amenințat -o cu bătaia și că -i va omorâ copiii dacă nu se
conformează”359.

Referirea este motivată de similitudinea cazului din Iași selectat pentru cercetare a
noastră. Deși cazul relatat în presa internațională este din anul 2012, în cele ce urmează vom
observa asemănarea formelor de manifestare a traficului de femei din Iași pe relația România –
Spania din perioada 2003 -2004.

a) Istoricul cazului
În perioada 2003 -2004 S.F. a racolat prin fraudă un număr de peste 10 tinere minore
și majore, pe care le -a traficat în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituției în
Spania, localitatea Petrezuela, barul ,,El Mirador” . Deoarece activitatea delictu ală s-a desfășurat
în Spania prin implicarea și a altor subiecți, nu s -a reușit identificarea unor victime racolate din
alte județe, însă s -au obținut date care au relevat existența a peste 80 de tinere obligate la
practicarea prostituției în folosul subie ctului și a colaboratorilor săi. S.F . a obținut peste
200.000 euro din exploatarea tinerelor racolate.

,,Într -o perioadă relativ scurtă victimele care nu îl cunosc pe subiect s -au cele
care au lucrat ca menajere și femei de serviciu, în Spania, au trimis inculpatului,
prin Western Union, suma de peste 100.000 euro. În afara acestor sume transferate
prin ser viciul Western Union, S.F. a mai primit 40.000 euro de la un cetățean
spaniol astfel că, în conturile subiectului, a mamei acestuia și a concubinei
subiectului, se afla suma totală la data constatării cazului (ianuarie 2005) de peste
9 miliarde lei, în con dițiile în care, niciunul din membrii familiei nu au fost angajați

359www.evz.ro/detalii/știri/prostituția -din-spania -alimentată -cu-românce, accesat la data de 09 aprilie 2012.

235
vreodată, pe teritoriul României și nu au făcut vreodată declarații a unor venituri
obținute în alte state. Familia din care provine subiectul a achiziționat mai mulet
apartamente pe numele altor persoane ( interpuși)”360.

Cazul de față a făcut obiectul observației participative ca urmare a activităților desfășurate
în cauză împreună cu organele din cadrul DIICOT – STA Iași în administrarea probelor, iar
conținutul privind faptele în acest caz , sunt mult mai complexe decât cele prezentate.

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic ,,EL MIRADOR ”
S.F. este cunoscut cu un comportament predelincvent caracterizat prin violență excesivă,
lipsa educației, devianță, cu tendințe de crearea unor gr upuri delincvente pe care să le
coordoneze în scopul comiterii unor fapte antisocilale care să -i asigure un profit substanțial.
Figură cunoscută în lumea interlopă din municipiul Iași, s -a ocupat cu proxenetismul până în
anul 2002, având fete care să pract ice prostituția în zona restaurantului ,,Unirea ” , ,,Select ” și a
Hotelului ,,Traian” din Iași. Dispus la legături cu membrii unor grupări organizate la nivel
internațional, cu antecedente în traficul de ființe umane pe relația România – Spania, a intrat î n
relații cu membri marcanți ai lumii interlope la nivel național și internațional.

,,A.M. a venit în țară, a fost căutată de inculpat care i -a spus că dacă va face
«pușcărie» din cauza ei, C. îi vor «aranja» familia și să aibă grijă ce spune la
poliție ”361.

c) Victimele traficate prin exploatare sexuală
Au fost identificate un număr de cinci victime în acest caz, care au fost de acord să
coopereze cu organele de anchetă și cu cele de protecție socială. Dintre acestea patru sunt din
județul Iași, respectiv mediul de rezidență urban și una din județul Botoșani din mediul rural.
Dintre cele cinci victime una a fost minoră, în vârsă de 17 ani.
Victimele au fost ademenite prin promisiunea unor locuri de muncă în Spania, însă odată
ajunse la destinație au fost n evoite să practice prostituția. În acea perioadă plecarea în străinătate
se realiza pe bază de pașaport și viză. Pentru ca autoritățile spaniole să nu dispună măsura
interdicției la fiecare trei luni, victimele erau nevoite să revină în România.

360 Rechizitoriu în dosarul cu nr 30/D /2004, DIICOT – STA, Iași, p. 8
361 Ibidem, p. 6.

236
,,După cc a. 2 luni și jumătate, F.I. a fost trimisă în țară pentru a nu avea
probleme cu viza, inculpatul i -a spus să aibă grijă cu cine vorbește și să revină
în Spania”362
.
Faptele de prostituție și trafic de ființe umane au continuat ca urmare a amenințărilor cu
moartea, a șantajului și a condiționării cu neplata sumelor de bani în cazul refuzului de a reveni
în Spania. În alte condiții tinerele au depășit termenul de trei luni fi ind exploatate între nouă luni
și un an de zile. În cazul minorei C.A.M. aceasta a ob ținut pașaport prin mijloace frauduloase,
respectiv printr -un fals în declarații privind plecarea în str ăinătate cu acordul părinților.

,,Minora a fost exploatată timp de 1 an de zile, timp în care, a obținut venituri
ilicite în sumă de 75.000 euro, bani preluați de subiectul S.F ”363.

d) Relația subiecți – victime în cazul,,EL MIRADOR ”
Subiecții nu se cunoșteau anterior cu victimele. Legăturile dintre aceștia s -au realizat
prin interpuși, care la solicitarea tinerelor privind sprijinul în identificarea unei oportunități de a
pleca în străinătate pentru a -și găsi un loc de muncă, ajungeau în capcana subiectului.

e) Modalități de recrutare a victimelor
Victimele au fost ademenite de către intermediari sau /și subiectul principal prin
înșelăciune cu privire la activitățile pe care le va desfășura în străinătate. Subiectul avea
experiență în domeniul practicilor proxenetismului dovedind abilități deosebite secondate de
inducerea temerii în rândul victimelor prin constituția sa fizică și comportamentul agresiv.

f) Modalități de exploatare a victimelor în cazul,,EL MIRADOR ”
Odată ajunse în străinătate victimele au intrat în circuitul prostituatelor fiind nevoite să
practice prostituția. Acestea erau supravegheate de către colaboratorii subiectului principal iar
sumele de bani obținute zilnic erau transferate periodic prin rețeaua ,,Western Union ” pe numele
subiectului sau a altor complici.

,,Fetele lucrau în intervalul orar 17,00 -4,30, toți banii erau strânși de M.M. și
îi erau dați lui S.F. Acesta le obliga pe fete să câștige măcar 200 -300 Euro pe
noapte , iar dacă nu câștigau acești bani erau bătute de inculpat”364.

362 Rechizitoriu în dosarul cu nr 30/D/2004, DIICOT – STA, Iași , p. 4.
363 Ibidem, p. 7.
364 Ibidem ,p. 4.

237
,,.. odată ajunsă în Spania, inculpatul i -a luat părții vătămate pașaportul pentru
a se asigura că aceasta nu va fugi”365.

g) Cauzele generatoare ale traficul ui de ființe umane în cazul,,EL MIRADOR ”
 o primă cauză rezultată din analiza acestui caz este educația, care de cele mai multe ori
s-a dovedit a fi deficitară, atât în plan familial cât și social; factorul de formare al
responsabilității nu este asumat;
 percepția tinerelor privind posibilitățile de autorealizare în străinătate a constituit un
factor determinant în alegerea de a pleca la muncă în Spania;
 grad ridicat de încredere acordat subiecților implicați în traficul de persoane;
 lipsa de cunoștințe cu p rivire la riscurile migrației și lipsa de conștientizare a riscurilor
de a fi într -o țară străină fără a cunoaște destinația și ocupația pe care o va avea victima;

Concluzii în cazul,,EL MIRADOR ”
 traficul de ființe umane s -a dezvoltat pe fondul unor cauze de ordin individual, familial
și comunitar, ce țin în primul rând de educație;
 oportunitățile de muncă în străinătate, în gospodăriile casnice, baruri, restaurante, au
creat fluxuri de migrare din dorința obținerii unor venituri;
 interesul traficanților î n recrutarea de minore se menține constant, aspect care se
regăsește în cadrul oricăror forme de manifestare a traficului de ființe umane și în cadrul
oricărui grup de traficanți, motivat de ușurința cu care pot fi manipulate;
 absența unui cadru de regleme ntare eficient în măsură să descurajeze orice persoană de a
desfășura activități de trafic de ființe umane, încurajează exploatarea umană;
 lipsa de conștientizare a unor categorii sociale privind riscurile la care se supun în urma
unor decizii fără a cunoa ște până la final întregul parcurs al migrației favorizează traficul
de ființe umane.

h) Soluții sociale pentru prevenirea traficului în urma studiului de caz,,EL MIRADOR ”:
După cum am observat din concluziile desprinse în urma studiului de caz, lipsa de
educație și lipsa de informare a populației vulnerabile, reprezintă cele mai frecvente cauze. În
aceste condiții intervenția echipei multi -disciplinare, interinstituționale rămâne soluția
definitorie pentru soluționarea unor asemenea cazuri dar și pentru acti vitățile pro -active de
prevenire.

365 Rechizitoriu în dosarul cu nr 30/D/2004, DIICOT – STA, Iași , p.5.

238
Fără a intra amănunțit în cuprinsul unei asemenea strategii de acțiune întrucât face
obiectul ultimei etape al cercetării noastre, ne vom referi succint la principalele acțiuni care vor
constitui repere în activitatea oric ărei agenții guvernamentale sau neguvernamentale:
1. informarea corectă și la timp a populației despre fenomen și consecințe;
2. identificarea grupurilor vulnerabile din comunitate (copii ai străzii, elevi în situația de
abandon școlar, persoane fără adăpost, pr ostituate care acționează stradal sau în locuri
publice ori în locuințe special destinate, familii cu părinți alcoolici);
3. campanii ,,agresive ” de prevenire, având ca țintă grupurile vulnerabile;
4. exercitarea unui control social mult mai riguros din partea i nstituțiilor abilitate, care să
vizeze locurile, mediile frecventate de persoanele cu un comportament antisocial în
scopul întăririi rolului preventiv – educativ al tuturor actorilor sociali;
5. acordarea sprijinului necesar familiilor nevoiașe, familiilor nu meroase și a celor aflate
în situații de risc de către autoritățile locale și organizații nonguvernamentale dispuse
să ajute membrii acestor familii;
6. asigurarea continuității și consecvenței măsurilor de prevenire cu un pronunțat caracter
educativ;
7. măsuri ferme față de toți actorii sociali implicați în procesul de trafic de ființe umane.
Față de aceste categorii de persoane (subiecții traficanți) nu trebuie să existe toleranță,
singura concesie care poate fi făcută este disponibilitatea personalului din ins tituțiile cu
responsabilități în domeniul prevenirii și protecției sociale de a asigura instruiriea subiecților în
condițiile în care conștientizează pericolul acțiunilor proprii împotriva semenilor, își asumă
responsabilitatea și renunță la astfel de ac țiuni.

239

3.1.6. Studiul de caz privind traficul prin exploatare sexuală ,,LOVING TIME ”

a) Istoricul cazului
În perioada 2003 – 2006 un grup social delincvent format dintr -o familie reprezentată de
părinți și copii împreună cu rude ale acestora, au desfășurat activități de racolare prin
înșelăciune și abordare directă de a practica prostituția a unor tinere minore și majore în scopul
exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Grupul social delincvent a obținut prin
exploatrea sexuală a minorelor în țară și în străinătate, venituri ilicite care s -au însumat la
peste 200.000 de euro la nivelul anului 2006.
Activitățile ilicit e de exploatare s -au desfășurat imediat după recrutarea victimelor în
România apoi în Franța și Spania, unde subiecții aveau legături cu cetățeni români și străini cu
aceleași preocupări. Grupul format din 13 subiecți – exploatatori, avea în componență 9 b ărbați
și 4 femei, majoritatea fiind rude (soț -soție, copii, nepoți). Aceștia au racolat 15 tinere din care
11 minore cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani. Majoritatea victimelor au fost racolate din
mediul rural, din comune ale județului Iași respectiv d in zona metropolitană a municipiului Iași
cât și din localități cu un nivel de trai scăzut. Dintre cele 11 minore, una avea la data racolării 14
ani, altele 5 minore aveau împlinite vârsta de 16 ani și 5 minore aveau vârsta împlinită de 17
ani.

a) Subiecții implicați în acțiunea de trafic în cazul ,,LOVING TIME ”
Dintre cei 13 subiecți implicați în activități de exploatare a victimelor prin prostituție,
nouă sunt bărbați iar patru femei, toți fiind rude de gradul I sau gradul II de rudenie. Ca med iu
de reziden ță toți subiecții sunt din mediul urban, respectiv din municipiul Iași și sunt cunoscuți
ca subiecți activi ai unor grupuri delincvente caracterizate printr -o educație precară, manifestări
agresive, violență, înlesnirea prostituției, a consumului și trafic ului de droguri. Gradul de
instruire al subiecților racolatori este unul redus , ca urmare a faptului că aceștia au la bază doar
studii gimnaziale respectiv 10 clase, fără rezultate care să confirme un nivel de educație minim.
Nici unul dintre subiecți nu s unt încadrați în câmpul muncii salarizate, sursa de subzistență fiind
asigurată din activiățile ilicite. Trei dintre subiecții implicați în activitățile de trafic de persoane
se aflau în stare de recidivă postexecutorie. Pe parcursul activităților de ident ificare a victimelor
traficate subiecții nu au avut o atitudine cooperantă în scopul clarificării modalităților de
recrutare și exploatare a victimelor ori cu privire la sumele dobândite în urma desfășurării
activității ilicite.

240
b) Relația subiecți – victime
În toate cazurile de racolare și exploatare a victimelor, acestea nu se cunoșteau cu
persoanele implicate în exploatare. Selecția victimelor s -a realizat indirect prin intermediul
unor cunoștințe, prieteni sau direct, ocazie cu care subiecții le promitea u locuri de muncă în
Franța și Spania sau obținerea unor câștiguri consistente prin practicarea prostituției cu
promisiunea împărțirii veniturilor în mod egal. După racolare victimele erau transportate în
diferite locații din municipiul Iași aparținând sub iecților sau închiriate, unde li se ridicau
documentele și erau supravegheate membrii grupului social delincvent. Ajunse ,,la destinație ”
victimele erau obligate să practice prostituția în hoteluri și apartamente din municipiul Iași la
solicitarea ,,consum atorilor”. Dacă inițial, în momentul racolării, membrii grupului au avut o
atitudine binevoitoare față de victime oferindu -le ,,promisiuni” de locuri de muncă în străinătate
și obținerea unor câștiguri atractive, ulterior etapei de racolare relațiile dintr e aceștia au devenit
conflictuale, de amenințare, șantaj, abuz fizic, psihic și sexual în scopul determinării victimelor
de a pactica prostituția. Multe dintre victime au fost supuse mai întâi abuzului sexual al
subiecților.

c) Modalități de recrutare a vict imelor în cazul ,,LOVING TIME ”
În cadrul acestui grup vulnerabil al victimelor, multe minore practicau prostituția în
folosul altor persoane. Subiecții implicați în exploatare aveau cunoștință despre activitatea
ilicită a victimelor, cât și despre conflict ele pe care le aveau cu familiile de proveninență.
Majoritatea victimelor provenind din familii dezorganizate, au părasit domiciliul în căutarea
unui loc de muncă și pentru a nu mai fi dependente de părinți. Aceste condiții preexistente au
favorizat selecț ia victimelor de către grupul delincvent.
Victimele au fost recrutate indirect și direct prin două modalități:
 promisiunea unui loc de muncă în Franța sau Italia ca dansatoare, baby -siter,
îngrijitoare pentru bătrâni;
 practicarea prostituției sub supravegh erea grupului delincvent și împărțirea în mod egal
a sumelor obținute, situație tentantă pentru ca victimele să accepte propunerea și să
treacă de partea grupului delincvent; în cadrul acestei modalități au fost propuse și
variante ale exploatării într -o țară străină, Franța sau Italia, unde membrii grupului au
mai desfășurat asemenea activități, motivat de obținerea unor câștiguri în valută de care
vor beneficia victimele.

241

d) Cauzele și factorii care au generat traficului de persoane în cazul ,,LOVING TIM E”
 din analiza privind gradul de instruire al victimelor observăm că majoritatea au vârste
cuprinse între 14 și 17 ani;
 această categorie de vârstă nu poate oferi un nivel de instruire ridicat ca urmare a
faptului că o parte dintre victime urmau cusurile gimnaziale, pe care le -au abandonat și
provin din familii dezorganizate în cadrul cărora nu au avut modele educative, condiții
decente de viață, majoritatea minorelor fiind negiljate de părinți;
 minorele au părăsit familia, domiciliul și mediul de rezidenț ă, stabilind reședința în
mediul urban în mod special pentru practicarea prostituției. Acestea nu au mai ținut
legătura cu părinții sau ceilalți membri de familie și au fost nevoite să fie în ,,grija ”
unor terți de regulă traficanți de persoane;
 nici una dintre familiile de proveniență nu au manifestat îngrijorare față de dispariția de
la domiciliu a minorelor. Nu au luat măsuri pentru a anunța Poliția sau autoritățile
locale așa cum procedează în mod normal o familie onestă.
 nevoia de a -și asigura existe nța, noile condiții sociale, abandonul școlar cât și
naivitatea victimelor în relațiile sociale cu membrii grupului social delincvent le -au
atras și integrat în cadrul noului grup pe toate aceste minore, situație care a favorizat
exploatarea acestora.
Mai mult pentru o parte dintre victime nu a fost decât un transfer de ,,proprietate ” între
subiecții traficului ca urmare a actelor de vânzare – cumpărare a minorelor, o dovadă în plus a
faptului că toate tinerele au ajuns un obiect, o marfă, destinată comerțu lui aducătoare de profit
financiar pentru subiecții traficului – singurul scop al acestora, iar pentru clienții – consumatori,
satisfacerea unor nevoi sexuale josnice și mizerabile.

e) Modalități de exploatare în cazul ,,LOVING TIME ”
După racolare subiecții implicați în trafic au exploatat victimele pin obligarea la
practicarea prostituției stradal, în diverse locații din municipiul Iași, de regulă, în zona
hotelurilor, piețelor agroalimentare, stațiilor de taxi din zona gării municipiului Iași, a marilor
centre comerciale, ori la periferia orașului în zonele frecventate de cetățeni pentru petrecerea
timpului liber. Numărul mare de subiecți în cadrul grupului a facilitat posibilitățile de
supraveghere și exploatare continuă a victimelor. Crearea unei rețele d e prostituție în zonele
accesibile publicului larg sau în apartamente închiriate de subiecți, s -a realizat cu mare ușurință.
Anunțurile la mica publicitate lipsite de un control social riguros din partea instituțiilor
competente în prevenirea fenomenului s au/și greutatea documentării cazului sub aspectul

242
obținerii consimțământului victimelor de a coopera pentru destructurarea grupului delincvent, a
facilitat dezvoltarea și funționarea rețelei de exploatare sexuală în condițiile prezentate. Sub
amenințarea ș i șantajul subiecților, victimele au acceptat ca în mod direct să solicite furnizarea
acestor anunțuri de mică publicitate cu specificarea numărului de telefon.
În aceste condiții în mod conștient, dar și inconștient, minorele au practicat prostituția
avân d ca scop obținerea unor sume de bani consistente la care au sperat, dar mai târziu
beneficiile financiare au rămas doar o iluzie. Sumele de bani promise nu au ajuns niciodată la
victime. Subiecții traficului au motivat cheltuieli ce țin de cazare, întreți nere, hrană, transport,
supraveghere și pază, cât și existența unor sume pe care victimele le datorau traficanților. În
acest mod toate persoanele implicate au fost supuse violenței fizice, amenințărilor și înfometării.
Aspectele acestui studiu de caz au f ost surprinse în mod direct prin observare participativă, ca
urmare a activității pe care am desfășurat -o în cadrul structurilor de prevenire și combatere a
traficului de ființe umane. Aspecte ale condițiilor sociale ale victimelor, înainte și post -trafic,
cât și modalitățile de recrutare, exploatare, consecințe, sunt redate de declarațiile acestora
cuprinse în raportul motivat (rechizitoriul) al procurorului de caz.

,,Partea vătămată a fost adusă în Iași la locuința subiectului A.V. Acesta i -a luat
pașapo rtul și i -a spus că până la plecare în Franța va trebuie să practice prostituția
în municipiul Iași. Neavând niciun fel de posibilități, partea vătămată a acceptat, în
fiecare seară aceasta era dusă în dreptul hotelului «C» fiind supravegheată de către
U.F. (bărbat) și A.N. (femeie). Cei doi îi luau părții vătămate toate sumele de bani
câștigate de aceasta respectiv 2,5 milioane în fiecare noapte ”366.

Acest fragment din conținutul raportului arată fără echivoc modalitatea de exploatare a
victimelor. O altă victimă a acestui grup a ajuns în situația de a fi traficată în Franța în urma
căreia a rămas însărcinată, a revenit în țară unde a născut un copil d upă care unul din membrii
grupului traficant i -a solicitat din nou plecarea într -o altă țară în vederea exploatării. Acest caz
este atipic, dar nu singular în cazuistica traficului de ființe umane. În diverse situații multe
victime au o relație de prieteni e cu subiecții traficanți. Pe parcursul relației speciale dintre
subiecți, victima ia la cunoștință despre activitatea mascată, ilegală a subiectului traficant. Cu
toate acestea victima nu renunță la relație și nici nu încearcă să se retragă din grupul del incvent.
Comportamentul adaptativ la noua situație convenabilă determină victima să accepte orice
propunere a partenerului de viață în atingerea scopului inițial – obținerea de profituri financiare,

366 Rechizitoriu în dosarul penal 199/D/2005, DIICOT – STA, Iași, 2005, p. 6.

243
deși inițial nu a previzionat exploatarea, victimizarea. Complexul de vinovăție asumat de
victimă, o menține în cadrul grupului în care a ajuns și pe care l -a acceptat.
,,Fiind nevoită să accepte, partea vătămată a început să iasă la stradă împreună cu
M.M. În fiecare zi traficanta le reproșa că nu fac destui b ani. Partea vătămată a
practicat prostituția pentru G.M o perioadă până când un client francez care a aflat
că este însărcinată a ajutat -o să plece în România. În perioada cât a practicat
prostituția pentru G.M partea vătămată a câștigat circa 6.000 -7.000 euro, bani ce
au fost luați de G.M. Partea vătămată s -a întors în România, a născut un băiețel iar
când acesta avea 5 luni a fost vizitată de către M.M. care i -a propus să meargă cu
ea în Malaga – Spania, unde nu va mai fi obligată să practice prostituția, ci va fi
damă de companie ”.

O altă tânără racolată pentru practicarea prostituției a acceptat propunerea subiecților în
condițiile impuse de grup:

,,În luna august 2003 prin intermediul lui P.I. partea vătămată G.A.M. l -a
cunoscut pe A.V. care i -a propus să meargă în Franța să practice prostituția și să
împartă câștigurile. Partea vătămată a acceptat întrucât avea o situație financiară
grea, a fost cazată la locuința lui A.V, acesta i -a făcut pașaport, i -a plătit drumul și
a trimis -o la Paris împreu nă cu D.A. (rudă cu A.V). Victima a fost cazată la un hotel
fiind obligată ca în fiecare seară să practice prostituția pe strada Porte de
Glaincourt. Partea vătămată a practicat prostituția 2 luni timp în care a câștigat
circa 12.000 euro banii fiind luați zilnic de către A.D.”.

Cazul unei minore care a părăsit familia de proveniență și domiciliul este redat cu lux de
amănunte în ceea ce privește modul de racolare cât și exploatare:

,,În primăvara anului 2005 minora G.E. a fost adusă în Iași de un boschet ar T.M. I
care i -a dat -o lui E.F. membru al grupului. R.F. a luat -o pe minoră și a dus -o în
apartamentul subiectului A.V. unde se afla și soția acestuia A.D. și o altă tânără pe
nume S.S. Aceasta avea un anunț la ziar, era contactată de clienți prin telefo n și
practica prostituția în folosul grupului. A.V. i -a spus părții vătămate să ceară suma
de 500 mii lei pentru un raport sexual…A.V. i -a spus victimei câteva zile mai târziu
că va trebui să producă bani în continuare pentru P.C. arestat în Penitenciar ul
Iași. Victima ,,câștiga” între 2,8 și 11 milioane lei pe noapte”.

244

Referitor la traficul intern practicat de grupul în cauză, prin exploatarea sexuală a
minorelor, vom face o scurtă referire așa cum este precizat în raportul anchetatorilor despre
modali tatea de racolare și traficare:

,,În luna sptembrie 2006 partea vătămată, T.O.M în vârstă de 14 ani le -a
cunoscut pe surorile A.M. și A.O. cu care s -a împrietenit. La un moment dat partea
vătămată le -a întrebat dacă nu poate să stea și ea împreună cu el e…cele două
surori au acceptat și au dus -o pe minoră în apartamentului lui A.V.; A.V. i -a
explicat minorei că va practica prostituția utilizând telefonul mobil….după apariția
anunțului în ziarul «E» minora T.O. a practicat prostituția în folosul soțilo r A.V. și
A.D”.

Programul ,,de lucru” al victimelor era zilnic între orele 20,00 și 05,00. Un alt aspect
privind înfometarea victimelor și sechestrarea acestora rezultă din următorul paragraf:

,,Dimineața (orele, 05,00) partea vătămată îi dădea toți banii traficantului, iar
acesta o închidea în autoturism până la orele 14,00 – 15,00. Când partea vătămată
era scoasă din mașină, subiectul îi dădea câte un sandwich pe zi, fiind nemulțumit
de faptul că partea vătămată câștiga prea puțini bani”.

În cazul altor două victime minore condițiile de viață și exploatare demonstreză concret
procesul de traficare:

,,..cât timp au stat încuiate în apartamentul respectiv fetele (minorele) erau vizitate
de către subiecții R.F. și V.B. care le aduceau de mâncare, câte o pâine și doi
cremvuști pe zi”. …în fiecare seară de la orele 22,00 la orele 05,00 tânăra dansa în
bar, apoi era dusă la un apartament situat în zona Tătărași. Acolo nu primea nimic
de mâncare, reușea să fure câte ceva după ce se culca inculpatul”.

f) Cauzele și factorii care au favorizat traficul de ființe umane în cazul ,,LOVING TIME ”
 istoricul social al familiilor caracterizat de educația precară și situația materială a
determinat neglijența părinților față de copii;
 toate minorele provin din familii dezorganizate lipsite de mijloace de subzistență, nici
unul dintre părinți nu au un loc de muncă;

245
 veniturile lunare ale familiilor sunt compuse din alocațiile de stat ale copiilor, ajutorul
social și sume de bani provenite din munci ocazionale ale unuia sa u ambilor părinți;
 nivelul de instruire școlară redus ca urmare a dezinteresului general din familie și a
abandonului școlar;
 vârsta victimelor între 14 și 17 ani facilitează manipularea cu ușurință de către subiecți
abili, interesați, în atragerea acestora în alte medii; 11 dintre cele 15 victime sunt
minore, 73 %;
 după mediul de rezidență 12 dintre cele 15 victime sunt din mediul rural (80%);
 victimele nu au ținut legătura cu familiile de proveniență și au acceptat să locuiască cu
subiecții implica ți în trafic;

g) Consecințele psiho -sociale ale exploatării victimelor în cazul ,,LOVING TIME ”
 în cazul minorelor stare depresivă și de anxietate generată de abuzul, fizic, psihic
și sexual, în relația cu subiecții -traficanți;
 sentimente de neputință și rușine față de ceea ce li se întâmplă;
 una dintre victime a fost însărcinată și a născut în perioada exploatării;
 victima însărcinată a fost supusă retraficării într -o altă țară decât cea anterioară;
 sechele post -traumatice recente, neglijare personală, af ecțiuni genitale, stimă de
sine scăzută, dezorientare, disociere, frică, emoții exagerate, pierderea încrederii în
sine și ceilalți, incapacitatea de a lua decizii;
 incertitudinea situației actuale, cauzată de starea de post -trafic, de abuzurile
grupului d elincvent, relațiile sexuale cu diverși, lipsa de la școală, teama că va fi
pedepsită de familie sau instituțiile cu care intră în contact în procesul de
recuperare, rușine față de colegi, cunoștințe, rude, prieteni;
 stigmatizarea și etichetarea din partea comunității.

h) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic în cazul ,,LOVING TIME ”
Evaluarea comprehensivă și multidimensională a acestui caz în care au fost identificate
un număr de 11 minore din cele 15 victime cu consecințe psiho -sociale deosebit de grave,
impune intervenția de criză din partea echipei multidisciplinare în soluționarea cazului colectiv .
Obiectivele echipei interdisciplinare vor respecta cele ,,trei reguli de forță ” ce trebuie respectate
de către orice specialist care intră în cont act cu victimele, cu scopul de a le oferi ajutorul de
urgență :
1. asigurarea rapidă a securității victimelor;
2. a le pune la dispoziție un partener empatic de discuție;

246
3. înțelegerea victimei cu privire la efectele traumei psihologice.
Pe lângă aceste reguli echi pa multidisciplinară, în baza planului de intervenție, va
distribui sarcinile fiecărui specialist pentru evaluarea fiecărui caz de trafic. Aceasta presupune o
evaluare individuală și una familială pentru fiecare victimă privind: condiția socială, medicală,
legală, economică, psihologică, resursele și nevoile imediate. Soluțiile imediat următoare sunt
condiționate de statutul victimei și potențialul familiei. Soluțiile sociale în cazul acestor victime
sunt:
1. securitatea și confidențialitatea datelor de stare civilă și a istoricului de trafic;
2. consilierea psihologică pentru a scoate victima din starea de criză;
3. echilibrarea emoțională și relațională;
4. alimentație corespunzătoare, în funcție de nevoile victimelor;
5. un spațiu cu un ambient de tip familial, model, c are să permită relaționarea și
socializarea cu persoane din adăpost, cu asistenții sociali și cu ceilalți specialiști;
6. prezența permanentă a asistentului social în preajma victimei pentru observarea atentă
a unor manifestări cauzate de traumele post -trafic și pentru posibilitatea de a interveni,
după caz;
7. implicarea activă a victimelor în activități organizatorice, gospodărești și culturale în
funcție de vârstă și abilități;
8. formarea unor deprinderi și abilități necesare conviețuirii în colectivitate, resp ectarea
regulamentului de ordine interioară, a disciplinei.
9. orientare școlară, formare profesională și asigurarea unui loc de muncă.

247
3.1.7. Studiul de caz privind traficul prin exploatare sexuală ,,PIPIERI ”

Traficul de fiin țe umane în România după integrarea în U. E. din luna ianuarie 2007, a
înregistrat noi moduri de operare. Legăturile unor persoane din România cu terți din alte stat e
se realizau cu multă ușurință ca și deplasarea în statele U.E. Dacă până în anul 2007, tr ecerea
frontierei din România către alte state era condiționată de șederea temporară pe o
perioadă de maxim trei luni, iar la ieșirea din țară orice persoană trebuia să dețină sume
de bani în valută, după integrare aceste condiții nu au mai fost impuse. Cazul de trafic
supus studiului scoate în evidență derularea exploatării intern și extern, cauzele care favorizează
traficul de ființe umane, modul de operare a subiecților traficanți, consecințele acțiunilor
grupurilor delictuale, anterior și post -trafic pr in lăsarea în libertate a subiecților, cât și soluțiile
de prevenire.

a) Istoricul cazulu
În luna mai 2010, organele judiciare din cadrul B.C.C.O.A Iași, s -au sesizat din oficiu
despre existența unui grup de patru persoane care traficau tinere minore în Italia, Olanda și
Spania. În activitățile de exploatare a minorelor a fost identificat un cetățean italian D.Pipieri.,
care a aderat la grupul format din patru cetățeni din Iași, în scopul exploatării sexuale prin
obligare la practicarea prostituției a tin erelor.
Organele judiciare au identificat cinci victime, racolate din jud. Iași, Botoșani și Vaslui.
Cazul a ajuns în atenția opiniei publice fiind prezentat în presa locală sub titlul ,,O nouă
afacere în lumea interlopă! Prostituție cu gravide. O rețea d e crimă organizată a obligat o
tânără însărcinată să se prostitueze cu diferiți clienți dornici de senzații tari ”367. În
continuarea articolului se menționează modalitatea de racolare ca fiind una ,,extrem de ciudată”,
printre victime fiind femei însărcinate care au fost sechestrate și obligate să intrețină relații
sexuale contra -cost cu clienții aduși de traficanți .

,,Victimele erau racolate din stradă sau chiar din tramvaie… Aceștia au răpit o
copilă dintr -un mijloc de transport în comun. T ariful era de 70 lei pentru jumă tate
de oră și 140 lei o oră, bani încasați de la clienți de cei patru traficanți. Tânăra
însărcinată a relatat că era bă tută și obligată să facă sex. Aceasta a avut nevoie
de îngrijiri medicale, însă traficanții i -au interzis să o vadă u n medic.Membrii

367 http://www.bzi.ro/o -noua -afacere -in-lumea -interlopa -prostitutie -cu-gravide accesat Iași, 05, iunie, 2012

248
rețelei au fost arestați inițial de judecători, însa au fost puși în libertate după
câteva luni petrecute în spatele gratiilor ”.

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Subiecții racolatori, sunt cu vârste cuprinse între 24 și 48 de ani, trei sunt cetățeni
români, iar unul italian. Toți cei implicați au ca rezidență mediul urban. După gen grupul a fost
format din doi bărbați și două femei. Educația și gradu l de instruire al acestora este de un nivel
redus, cei trei subiecți români având cel mult 9 clase.

c) Victimele traficate sexual în cazul ,,PIPIERI ”
În acest caz vom realiza o analiză similară a situației victimelor din punct de vedere al
categoriei de vârstă, nivel de școlarizare, situație familială și relația subiect -victimă pentru a
observa cauzele care au favorizat traficul acestora.
Victima B.L.E – 16 ani, mediul de rezidență – urban. Situația familială a victimei ne arată
că tatăl este vitreg, ceea ce a determinat -o să se intereseze pentru a -și găsi tatăl biologic. Pe
fondul unor relații tensionate în familie victima manifestă o dorință profundă de a pleca în Italia
pentru a uita de toate necazurile. Relația victimei cu subiectul este una necunoscută însă după
prim a întâlnire i se propune să conviețuiască cu subiectul. Nivelul de instruire este reprezentat
de cele 10 clase, fiind elevă. După acceptarea prieteniei cu subiectul, la propunerea acestuia își
exprimă acordul de a i se întocmi acte false sub un alt nume pe ntru a putea trece frontiera și să
practice prostituția. Așa reușește să ajungă în Italia, unde spre surprinderea ei, este obligată să
locuiască într -un garaj auto. Este exploatată timp de trei luni de zile, ,,câștigul” zilnic fiind de
300 euro /zi. Pe parc urs practică prostituția sub supravegherea unui italian care o transporta
zilnic pe strada SS 106 unde își racola clienții. Ca urmare a unor neînțelegeri, victima a fugit
cu 5000 euro de la cetățeanul italian.
Victima M.G. – 16 ani, mediul de rezidență – rural. Situația familială a victimei ne arată
că provine dintr -o familie cu mijloace de subzistență reduse, relațiile cu părinții sunt tensionate,
lipsă de comunicare în familie și o nemulțumește nivelul scăzut de trai în familie. Nivelul de
instruire este reprezentat de cele 10 clase, fiind elevă . Relația victimei cu subiectul este una
cunoscută din anul 2009. Subiectul cunoștea situația socială a victimei, pentru care avansează
propuneri de a lucra ca dansatoare într -un club de noapte în Italia. Victima acceptă propunerea
subiecților traficanți inclusiv asigurarea transportului până în Italia pe cheltuiala subiectului și
cazare la reședința mamei subiectului traficant. Fiind minoră la propunerea subiectului acceptă
obținerea unui act de identitate fals pe numele unei persoane cu numele V.A.V. Pe traseul către
țara de destinație, Italia, subiectul explică victimei faptul că în cazul în care nu îi găsește loc de

249
muncă la clubul promis, va trebui să se prostiuteze. În Itali a a fost cazată în același garaj și
obligată la practicarea prostituției. Timp de 2 luni membrii grupului traficant au încercat să o
convingă să practice prostituția, dar aceasta a refuzat categoric și a revenit în țară.
Victima D.J.E – 16 ani, mediul de r ezidență – rural. Situația familială a victimei ne arată
că provine dintr -o familie cu o situație financiară precară, relațiile cu părinții sunt tensionate,
lipsă de comunicare în familie și manifestă un comportament deviant. Nivelul de instruire este
reprezentat de cele 8 clase primare ale victimei. Relația victimei cu subiectul este necunoscută,
fiind ademenită într-un club din Iași de către ,,Pipieri ” și coordonatorul rețelei din Ia și. La prima
întâlnire a victimei cu cei doi racolatori, ,,Pipieri ” îi o feră 100 lei pentru a o încuraja și a o
determina să -l însoțească. Pe fondul promisiunilor adresate de cei doi subiecți și a lipsurilor
financiare, victima acceptă deplasarea în Italia cu documente de idenditate false, sub un alt
nume, pe care la solicitar ea subiecților traficanți a trebuit să -l memoreze. La ieșirea din țară a
fost instruită să declare Poliției de Frontieră că este soția italianului ,,Pipieri ”, însă au fost
depistați de polițiștii de frontieră, care le -a întrerupt călătoria și au declanșat investigațiile.
Victima N.A.G – 14 a ni, mediul de rezidență -rural. Situația familială a victimei este
caracterizată de relații tensionate cu părinții fapt pentru care minora a plecat de la domiciliu și s –
a cazat la traficanți. Deși părinții au reclamat dispariția minorei la Poliție și a fost găsită, aceasta
a refuzat să revină în familie. Nivelul de instr uire este reprezentat de cele șapte clase primare ale
victimei, fi ind în situația de abandon școlar. Relația victimei cu subiectul este una necunoscută,
însă cu ocazia primei întâlniri primește promisiuni de căsătorie. Pe acest fond al ,,prieteniei ”
victima este obligată de subiect să practice prostituția într -un bar din municipiul Botoșani. A
refuzat prostituția, însă a rămas însărcinată cu traficantul.
Victima C.I. – 16 ani, mediul de rezidență – rural. Victima este marcată de problemele
familiale și materiale. Și acea stă victimă nu are mai mult de opt clase, fiind elevă . Frecventarea
discotecii din localitatea de domiciliu și identificarea de către subiecți ca potențială victimă,
(urmare interesului manifestat de racolatori față de persoanele care provin din familii cu un
nivel de trai scăzut) a fost sedusă de coordonato rul rețelei care i -a promis loc de muncă în
Spania. Fiind minoră subiecții i -au întocmit carte de identitate falsă ș i sub diferite pretexte a fost
transportată în Botoșani unde a fost obligată să practice prostituția, dar a refuzat. Subiecții o
conduc pe v ictimă mai întâi în Olanda, pentru a o angaja ca prostituată la bordeluri, apoi în
Spania pentru a practica prostituția însă victima a refuzat categoric de fiecare dată, fiind trimisă
în țară.
d) Măsuri dispuse de autorități:
Situația de minorat a impus inte rvenția în regim de urgență a DGASPC, pentru
asigurarea protecției față de subiecții racolatori, evaluarea și consilierea psihologică a minorelor.

250
Având în vedere cauzele familiale și individuale, identificate s -a dispus o evaluare familială de
către Autor itatea Tutelară din cadrul primăriilor unde își au rezidența victimele, cu concursul
serviciului de Asistență Socială din cadrul DGASPC. Informarea ANITP Iași, pentru intervenția
de specialitate a asistenților sociali și psihologilor pentru acordarea asist enței de specialitate
victimelor și membrilor de familie. Organele judiciare au solicitat o comisie rogatorie în Italia
pentru cetățeanul T.Pipieri și au confiscat suma de 22.500 euro . În urma demersurilor
efectuate, minorele au fost recuperate din punct d e vedere psiho -social și reintegrate în familie
și au continuat să urmeze cursurile în cadrul unităților de învățământ.
Subiecții implicați în exploatarea minorelor prin obligarea la practicarea prostituției au
fost reținuți și arestați. Cu toate acestea d upă o perioadă relativ scurtă au fost puși în libertate,
pericolul ca aceștia să exercite presiuni asupra tinerelor a reapărut.

Concluzii în cazul ,,PIPIERI ”:
Acest sudiu de caz evidențiază menținerea unor factori de risc și persistența unor cauze care
favorizează fenomenul de trafic ce se regăsesc și în cadrul celorlalte studii de caz:
 victimele minore reprezintă grupul ,,țintă” în activitățile de trafic de ființe umane;
 gradul de risc și vulnerabilitatea este dată de vârstă (14 -17 ani), educația precară,
devianță în comportament, mediul familial nociv caracterizat de conflicte între părinți,
între părinți și copii, iar situația financiară este precară;
 poveștile de succes într -o altă țară și seducția subiecților au priză la această categorie de
victime;
 abuzul fizic, psihic și sexual este tot mai frecvent în cazul minorelor, una dintre tinere a
rămas însărcinată;
 exploatarea tinerei însărcinate prin obligarrea la practicarea prostituției, nu a constituit
un impediment pentru subiecți;

e) Soluții soci ale propuse pentru prevenirea traficului de minori prin exploatare sexuală
Măsurile care trebuie întreprinse de autoritățile competente vor fi în raport de concluziile
rezultate în urma studiului de caz și vor face obiectul unui plan de intervenție.
În cazul de față, dar și în funcție de concluziile rezultate din celelalte studii de caz,
rezultă:
La nivel individual și familial:
1. intervenția în regim de urgență, cu respectarea celor trei reguli de bază: asigurarea
securității, partener empatic de discuție și înțelegerea efectelor traumei victimelor;

251
2. informarea familei, evaluarea condițiilor sociale din familie, identificarea de riscuri
care pot afecta reintegrea în familie a victimelor;
3. asigurarea consilierii psihologice, pentru depășirea stării de criză a victimelor;
4. asigurarea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, siguranță);
5. servicii de suport re -integrativ școlar;
6. asistență socială, medicală și juridical pe perioada de post -trafic;
7. resocializare cu sprijinul asistenților sociali;
8. prevenirea abandonului și reintegrarea familială/ școlară.
La nivel comunitar:
1. necesitatea asigurării unei instruiri corespunzătoare la nivel familial, în scopul
conștientizării tuturor membrilor de familie a cauzelor care duc la dezorganizarea
familială și consecințele acesteia;
2. introducerea familiilor vulnerabile într -un program de formare și educare, în vederea
întăririi coeziunii și a sentimentului de apartenență, a responsabilității, respectarea
regulilor de conduită și a moralității.
3. implicarea sociologilor, educatorilor, pr ofesorilor, preoților, asistenților sociali, a
psihologilor, medicilor și a unor reprezentanți ai comunității, a ONG –urilor, în
derularea unor proiecte educative comunitare la nivelul grupurilor sociale vulnerabile
și a celor delincvente;
4. creșterea gradu lui de control social, din partea întregului sistem instituțional.

252
3.1.8. Studiul de caz privind traficul prin exploatare sexuală ,,PELLUM ”
Selecția acestui caz a fost determinată de evenimentului deosebit care a marcat atât pe
victime, cât și pe investigatori. Pe perioada cât victimele practicau prostituția sub supravegherea
unui cetățean albanez (Pellum T.), pe teritoriul Italiei, ca urmare a dominației teritoriale
exercitată de acesta, într -una din zile a fost asasinat de trei conaționali în disputa pentru
locurile în care erau distribuite prostituatele denumite ,,posturi la stradă ” și în deținerea
supremației asupra numărului fetelor exploatate.

a) Istoricul cazului
Începând cu luna august 2010, un grup fo rmat din trei subiecți printre care și o femeie
din județul Iași, au constituit o rețea de trafic de ființe umane pe relația România – Italia, în
scopul exploatării sexuale forțate a unui număr de cinci victime, în regiunea Lombardia orașul
Vigebano – Milano. Victimele au fost racolate din județul Iași, din localități cu un nivel de trai
scăzut al populației. În cadrul acestui caz de trafic, subiecții traficanți locali și -au creat legături
cu subiecți proxeneți din Italia, din rândul cetățenilor albanezi implicați în activități de
proxenetism. În urma activit ăților de exploatare a celor cinci victime grupul de subiecți a obținut
circa 100.000 euro.

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic în cazul ,,PELLUM ”
Toți cei trei membri ai grupului social delincvent provin din mediul rural, din zona
comunei Răducăne ni, au vârste curpinse între 25 și 32 ani, nivelul de instruire este scăzut
reprezenat de faptul că toți cei trei subiecți au doar 8 clase, doi dintre ei bărbații, sunt
necăsătoriți iar femeia este divorțată. Niciunul din cei trei subiecți nu au vreo cupaț ie și nu au
mai desfășurat activități de trafic de ființe umane. Aceștia, după ce au fost identificați, nu au
avut o atitudine cooperantă în scopul stabilirii gradului de vinovăție, fiecare considerându -se
nevinovați. Cetățeanul albanez până să fie asasina t prefera să racoleze minore care prin
determinare/constrângere reușea mult mai ușor să le determine să practice prostituția.

c) Victimele, relațiile cu subiecții, modalitățile de recrutare și exploatare
Victima B.D.L – în vârst ă de 16 ani, a fost contactată prin anunț la mica publicitate la
rubrica ,,matrimoniale ” ocazie cu care unul dintre subiec ți i-a promis victimei o relație de
prietenie serioasă. După stabilirea contactului vizual, subiectul i -a făcut propuneri de plecare la
muncă în Italia pentru a câștiga împreună bani, arătând că are experiență și a mai lucrat în
domeniul construcțiilor. În cazul acestei victime subiectul a înșelat -o și a mințit -o cu privire la

253
activitățile lui anterioare. În baza acordului reciproc subiectul a prezentat -o membrei grupului
respectiv P.G. care a confirmat promisiunile subiectului câștigând încrederea victimei . Subiectul
se cunoștea cu un albanez care avea un apartament închiriat în Italia, localitatea Vigevano.
Transportul a fost asigurat de P.G.tot prin inducerea în eroare a victimei în zona Milano,
Italia. La destinație partea vătămată află că apartamentul î nchiriat aparține unui albanez, P.T. La
început victima a fost tolerată circa o săptămână timp în care subiecții așteptau ca aceasta să
cedeze și să accepte practicarea prostituției. Victima nu a cedat și în semn de disperare, sub un
pretext, a fost transp ortată de către un italian zis ,,Renzo ” în zona de practicare a prostituției.
Când victima a fost lăsată în stradă, a fost un moment de ȘOC. Fiind însoțită și de recrutoare, i
s-a explicat că de 3 ani practică prostituția. În aceste condiții victima a acce ptat situația nouă în
care a ajuns și a început să se prostitueze. Ulterior, ca urmare a conflictelor dintre cetățeanul
albanez P.T. și alți co -naționali, este asasinat, moment în care victima este lăsată să revină în
România.
Victima G.A. – în vârstă de 17 ani, este vecină cu prima victimă B.D.L. care este atrasă
în procesul de trafic prin intermediul acesteia din urmă care îi explică că are un loc de muncă la
o fabrică de ciocolată și are un venit lunar de 800 euro. G.A. este atrasă să meargă la Milano
pentru care i se achită de către subiecți contravaloarea transportului pe ruta Iași –
Milano.Cazarea este asigurată în același apartament cu prima victimă B.D.L., moment în care i
se aduce la cunoștință că nu mai este valabil locul de muncă și până va fi gă sit un alt loc de
muncă va fi nevoită să se prostitueze în vederea obținerii sumelor de bani necesare traiului
zilnic. Procedura subiecților este acee ași, astfel că sub stare de șoc și notorietatea violenței
cetățenilor albanezi, victima G.A. acceptă pract icarea prostituției. Această minoră în încercarea
de a ieși din această situație sub amenințarea denunțului la autoritățile italiene după 4 luni a
primit 1500 euro și a fost lăsată să revină în România.
Victima T.O.M. – este căsătorită, însă intră în jocu l grupului delincvent prin aceeași
promisiune falsă că i se va asigura un loc de muncă cu un salariu de circa 700 euro pe lună. Deși
soțul acestei victime nu a crezut oferta promovată având dubii asupra seriozității persoanelor
intermediare, după circa o l ună de discuții și a unei noi promisiuni de asigurare a unui loc de
muncă resprectiv pentru întreținerea unei bătrâne cu suma de 1200 euro lunar, acceptă
deplasarea la Milano. În scopul deplasării victima, împreună cu soțul, și -au amanetat bijuteriile
de care dispuneau pentru a achita contravaloarea transportului. Ca și în cazul primelor două
victime, membrii grupului au cazat -o în aceleași condiții și au obligat -o la practicarea
prostituției însă a refuzat categoric. În aceste condiții de refuz categoric c etățeanul albanez a
condus -o într -o gară unde a abandonat -o reușind să revină în România cu o firmă de transport
rutier.

254
Victima S.G.I.I. – în vârstă de 16 ani, se afla în conflict permanent cu părinții, mama se
manifesta agresiv, iar tatăl era un consuma tor și dependent de alcool, ceea ce a determinat -o să
fugă de la domiciliu. Prezența numitei P.G. în comuna Răducăneni a determinat -o pe victimă să
ia legătura cu aceasta. Situația conflictuală din familie a favorizat acceptarea cu mare ușurință
de a o îns oți pe P.G. în Italia. Minora a acceptat practicarea prostituției de la început știind de la
alte persoane din localitate că P.G. practică prostituția și racolează tinere în acest scop. În acest
victim acceptă noua condiție socială ca o soluție de rezolvar e a problemelor financiare și de
independență față de familie. În urma activităților de exploatare, victima a realizat pericolul
prostituției solicitând în mod imperativ să fie lăsată să revină în România.
Victima V.E.A – în vârstă de 17 ani, provine dint r-o familie numeroasă de 12 frați cu
posibilități financiare reduse. Minora se cunoștea cu P.G., despre care știa că oferă locuri de
muncă în Italia, ca menajeră. Oferta câștigului financiar făcută de P.G. a fost tentantă, iar
comportamentul subiectului fa ță de victimă i -a sporit încrederea. Promisiunile grupului au
determinat -o să plece fără acordul părinților, însă la destinație a avut surpriza de a fi obligată să
practice prostituția. Deși inițial a refuzat, pe fondul presiunilor și a lipsei altor oportu nități a
unor alternative pentru a lucra, a acceptat unica ofertă. Grupul de subiecți i -a cumpărat haine
specific prostituției, i -a ridicat documentul de identitate și i -a înmânat o copie falsificată din
care să rezulte că este majoră pentru a se putea leg itima în fața poliției italiene. Minora câștiga
zilnic între 300 și 600 euro însă săptămânal primea doar 200/300 euro diferența fiind reținută de
membrii grupului.

d) Relația subiecți – victime
Victimele sunt din aceeași localitate cu subiecții și se cunoșteau, având fiecare date, unii
despre ceilalți privind ocupația și statutul social. La început subiecții traficanți și -au manifestat
disponibilitatea de a sprijini victimele în oferirea unui loc de muncă în străinătate. După ce
subiecții au câștigat î ncrederea victimelor, în cadrul procesului de traficare situația s -a schimbat
radical, toate victimele fiind obligate să practice prostituția la stradă.

e) Cauzele și factorii care au generat traficul în cazul ,,PELLUM ”
 educația tinerelor s -a evidențiat ca f actor de bază în procesul de recrutare; educația
puternică din familie cât și statutul social au determinat refuzul categoric al tinerei
căsătorite care nu a acceptat sub nicio formă să fie exploatată și a acceptat să fie
abandonată într -o gară din Milano pentru a reuși să revină în țară;

255
 istoricul social al familiilor caracterizat de educația și situația materială precară,
numărul mare de copii din familie (12 copii) cu o mamă agresivă și tată dependent de
alcool a determinat pe una dintre minore să accept e o condiție socială negativă;
 lipsa unui loc de muncă, lipsa veniturilor salariale lunare pentru familiile nevoiașe,
constituie în unele cazuri un factor ridicat de vulnerabilitate;
 vârsta victimelor între 14 și 17 ani facilitează manipularea cu ușurință de către subiecții
interesați în atragerea acestora la comiterea unor fapte anti -sociale ;
 devianțe comportamentale cauzate de mediul social nociv și lipsa unor repere sociale
pozitive;
 mediul de rezidență rural constituie un alt factor de risc;
 dezinteres ul părinților în a alerta instituțiile statului cu privire la dispariția copiilor de la
domiciliu, rămâne o cauză gravă în demersul identificării situațiilor de trafic pe care îl
fac instituțiile competente;
 lipsa unui control social din partea instituțiil or de învățământ, a autorităților locale și de
protecție socială în cazul tinerelor vulnerabile;
 oportunități reduse pentru reintegrarea socială a victimelor.
f) Măsuri de intervenție post -trafic
Pentru subiecții traficanți:
 au fost reținuți și cercetați în stare de arest preventiv în baza declarațiilor tuturor
victimelor care au cooperat în de -aproape cu organele judiciare. De asemenea s -au
dispus măsuri asiguratorii de confiscare a sumelor de 83.000 de euro și a unui imobil
achiziționat cu sume de bani provenite ilicit din aceste activități .
 Măsurile dispuse față de subiecți au înlăturat presiunile exercitate față de victime (de a
nu declara poliției, faptele comise, sumele de bani dobândite și alte fapte petrecute pe
teritoriul Italiei).
Pentru victime:
 sesizarea de către Poliție și Parchet a Direcției Generale de Asistență Socială și
Protecție a Copilului în vederea evaluării psihologice a victimelor minore și asigur ării
asistenței de specialitate ;
 consilierea psihol ogică a victimelor pe parcursul procesului penal; sesizarea structurii
de asistență socială din cadrul Primăriei din localitatea de reședință a victimelor, în
scopul evaluării situației socio -economice a familiei; monitorizarea de către asistenții
sociali desemnați a modului în care se respectă procedura de reintegrare a victimelor în

256
familie, școală și comunitate; asigurarea protecției victimelor în cadrul adăposturilor
pentru femeile traficate sau în centrele de asistență socială.

g) Consecințele psiho -sociale ale exploatării victimelor în cazul ,,PELLUM ”
 stare depresivă și de anxietate generată de abuzul, fizic, psihic și sexual în relația cu
subiecții -traficanți;
 sentimente de neputință și rușine față de ceea ce li se întâmplă;
 incertitudinea situației actuale, cauzată de starea de post -trafic, de abuzurile grupului
delincvent, relațiile sexuale cu diverși, lipsa de la școală, teama că va fi pedepsită de
familie sau instituțiile cu care intră în contact în procesul de recuperare, rușine față de
colegi, c unoștințe, rude, prieteni;
 stigmatizarea și etichetarea din partea comunității;

h) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic în cazul ,,PELLUM ”
Studiul acestui caz scoate în evidență contextul social, economic, educațional și
psihologic în care se gă sesc victimele. Experiențele negative afectează, de la caz la caz, mai
mult sau mai puțin starea psiho -socială a victimei. Imaturitatea cognitivă, educația precară din
familie, capacitatea scăzută de autocontrol și abilitățile sociale reduse au vulnerabili zat
victimele în acest caz. Intervenția va fi dirijată de către managerul de caz în funcție de
rezultatele evaluării inițiale a fiecărei victime de către specialiștii desemnați și a schimbului de
date dintre aceștia. Ideea intervenției graduale a echipei m ultidisciplinare și interinstituționale
rămâne strategia de bază. Obiectivele echipei interdisciplinare în aplicarea soluțiilor sociale în
acest caz:
1. asigurarea adăpostului, securității și protecției victimelor față de subiecții traficanți;
2. ajutor material familiilor aflate în situații de risc cauzată de sărăcie în cadrul procesului
de recuperare și reintegrare a victimelor. Ajutorul financiar poate sprijini familia în
asigurarea unor studii de calificare profesională în scopul ocupării unui loc de muncă.
Pot fi incluși și părinții dacă se află într -o situație de a nu avea un loc de muncă;
Exemplificăm cazul victimei care prov ine dintr -o familie de 12 copii;
3. asigurarea nevoilor reclamate de victime sau identificate de asistenții sociali;
4. menținerea cuplului mamă – copii și evitarea identificării locației unde sunt victimele
din motive de securitate pentru cuplu;
5. asistență socială, inclusiv educație parentală, prin cooperarea cu Serviciul de Consiliere
și Sprijin pentru Părinți din cadrul Departamentului de A sistență Socială pentru Copil și
Familie al Direcției Generale de Asistență Soci ală și Protecția Copilului Iași;

257
6. consultanță juridică de specialitate pentru îndeplinirea proce durilor de audiere a
minorelor în cadrul cercetărilor care se efectuează față de subiecți;
7. sprijin în instanță prin informarea oficială a judecătorului care anchetează cazul despre
problemele cu care s -au confruntat victimele în relația cu subiecții traficanți și riscurile
existente asupra dezvoltării fizice și psihice normale a minore lor;
8. asistență medicală de specialitate în cooperare cu Direcția de Sănătate Publică Iași;
9. prevenirea riscurilor de retraficare la nivelul adăpostului sau în familie.

258

3.1.9. Studiul de caz ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85 ”
Despre casele de prostituție nu s -a scris după anul 1990, fiind obișnuiți cu prezența
prostituatelor și proxeneților în zona stradală și a unor ,,hoteluri “ de joas ă speță, parcă destinate
acestor activități ilegale. În anul 1898 în București, Serviciul sanitar al orașului a emis un
,,REGULAMENT pe ntru privegherea prostituției în orașul București, Învestit cu decretul regal
nr. 1.085 din martie 1898 ”368. În titlul III – Despre casele de prostituție, la art.10 era prevăzut:
,,Se consideră casă de prostituție o casă în care locuiesc sau se adună una s au mai
multe femei sub patronagiul proprietarei sau locatarei acelei case, care e responsabilă
pentru paza bunei ordini ”369.
Desigur că nu ne -am propus să analizăm legislația din trecut în comparație cu cea de astăzi,
însă împrejurările, formele de manifesta re și asemănările activităților de prostituție ,
proxenetism de acum mai bine de 100 de ani, cu cele existente în cazul nostru , exceptând
cadrul legal, ne -a determinat să facem trimitere la acea perioadă, atenția noastră fiind acordată
exclusiv cercetării s ociologice a populației traficate.

a) Istoricul cazului
În cursul anului 2010 un grup social delincvent, format dintr -o familie reprezentată de un
număr de 5 subiecți (părinți și copii ), au desfășurat activități de racolare prin înșelăciune și
răpire a 4 minore în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Grupul social
delincvent a obținut în urma exploatării la nivel local , în municipiul Pașcani și în zonele rurale
de rezidență a traficanților, venituri ilicite de circa 100 milioane l ei. Din conținutul raportului
întocmit de procurorul de caz rezultă:

,,…în cursul anulu i 2010, subiecții V.M.L., C.L.A . și V.D.M. le -au recrutat,
transportat, cazat și exploatat sexual, pe minorele P .A.P., în vârstă de 17 ani,
R.G.F., în vârstă de 16 a ni, S.A.M.,în vârstă de 16 ani, precum și B.N.C., în vârstă
de 14 ani. ..suspecții au racolat victime, doar minore, ce provin din familii cu
probleme sau cu o situație materială precară si instruire defici tară, naive, ușor de
manipulat ș i de convins. … M inorele locuiau într -una din camerele de la parter,
împreună cu s ubiecții V.M.L., C.L.A.și V. D.M., numita C. A. – concubina subiectului

368 Adrian, Majuru, Prostituția între cuceritori și plătitori , Editura paralela 45 , Pitești, 2007, pp.229 -239.
369 Ibidem, p. 232

259
C.L.A., cu cei doi copii minori ai lor, cu C.D. – fratele numitei C.A. precum și patru
copii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani, ce aparțineau subiectei V.M. -L”.

Din conținutul acestui pasaj se evidențiază, condițiile sociale ale subiecților, componența
familiei și modul în care au recurs la a asigura victimelor adăpost, modul în care au conviețuit și
au exploatat pe minore.

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Cei cinci subiecți implicați în acțiunea de exploatare prin obligarea la practicarea
prostituției a celor patru minore, provin dintr -o familie cunoscută cu un trecut predispus în
permanență la încălcarea oricăror norme de conviețuire socială. Din grup, unul dintre subiecți
este femeie (soția coordonatorului grupului), care s -a implicat activ în activitățile de exploatare
umană. Categoriile de vârstă ale subiecților traficanți sunt între 21 și 42 de ani. Ca mediu de
rezidență al subiecților, trei sunt din mediul rural și doi din mediul urban. Educația acestora este
sub toate așteptările. Unul dintre subiecți are doar șase clase, altul are opt clase și ceilalți, cel
mult 10 clase. Unul dintre subiecți este di vorțat, dar are o relație de concubinaj din care au
rezultat doi copii, toți membrii grupului conviețuind într -o casă insalubră de la periferia satului
Milești – Pașcani. Coordonatorul grupului (capul familiei), este cunoscut cu antecedente penale,
fiind a restat în trecut pentru ultraj contra bunelor moravuri, iar la data identificării acestui caz,
mai era cercetat în 10 cazuri delictuale în special pentru fapte de furt și distrugere în relațiile cu
populația locală. Atitudinea grupului față de minorele exp loatate a fost de o violență extremă,
zilnică, specifică comportamentului general din comunitate care îi caracterizează.

c) Victimele traficate sexual în cazul ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85 ”
Dintre cele patru minore, B.N.C. are doar 13 ani, două au 16 ani, S.A.M și R.G.F, iar
P.A.P. are abia 17 ani împliniți. Toate cele patru victime sunt din mediul rural, din localitățile
limitrofe reședinței subiecților. Promiscuitatea în care trăiau aceste minore, lipsite de o educație
morală trainică și lipsa sprijinului pări nților, instruirea deficitară din familie, situația precară și
lipsa de venituri care să le asigure mijloacele de subzistență, a dat naștere unui comportament
deviant. Acestea au abandonat școala, au părăsit domiciliu și frecventau discotecile, balurile,
localurile publice, cafenelele (care s -au înmulțit peste noapte și în mediul rural după anul 1990),
petrecerile organizate în localitate sau în împrejurimi.

,,V.D.M. le determina pe victime să se îndrăgostească de el, le primea la domiciliul
din satul Mit ești, iar în momentul în care doreau să plece ori după ce le recuperau,

260
acesta acționa asupra victimelor cu o violență extremă. Minorele practicau
prostituția la etajul casei inculpaților, într -o cameră insalubră, la motelurile
Castelul Roșu sau Ruta 85, o ri în diferite locații din municipiul Pașcani, în care
erau duse de către inculpați la clienți. Banii erau încasați în totalitate de către
inculpați și erau împărțiți între ei. De fiecare dată când victimele erau solicitate în
afara domiciliului, acestea e rau însoțite de unul sau doi dintre subiecți “370.

d) Relația subiecți – victime
Subiecții nu se cunoșteau cu victimele anterior, însă victimele aveau date despre subiecți ca
fiind deosebiți de agresivi, ceea ce a dus la o vulnerabilitate însemnată față de acești subiecți.

e) Modalități de recrutare a victimelor
Din analiza cazului se evidențiază următoarele modalități de recrutare și exploatare:
răpire, înșelăciune, constrângere, silire, amenințări cu moartea dacă reclamă la poliție, violență
extremă și constantă, constrângeri sentimentale. Subiecții și -au cunoscut victimele la discotecile
organizate în localitățile de reședință, ocazie cu care aceștia le -au abordat direct cu promisiunea
asigurării unui loc de muncă în Italia sau prin răpire în cazul cons tatării de către subiecți, a
faptului că victima și -a părăsit părinții.

,,în luna octombrie a anului 2010, nu -mi amintesc exact data, într -o zi de sâmbătă,
m-am deplasat la o discotecă din comună cu mai multe tinere. …După o săptămână
am mers din nou la discotecă, unde m -am reîntâlnit cu D., cu care am dansat, mi -a
oferit de băut, am refuzat însă acesta a devenit violent, a rupt cu dinții o cutie
(doză) de bere din aluminiu și m -a amenințat că îmi va tăia gâtul dacă nu voi servi
tărie (coniac) cu el. Fii ndu-mi frică, am acceptat propunerea acestuia, am băut un
pahar de coniac, m -a forțat să mai beau două pahare, apoi am fost condusă la un
prieten de -al său, zis „Bulău", unde a venit și A. Aici, sub amenințare, D. împreună
cu fratele său m -au violat, de ma i multe ori, după care D. m -a luat și m -a dus la
domiciliul său din sat «Milești». După două zile i -am rugat pe aceștia să -mi dea
drumul acasă, lucru care l -au făcut, amenintându -mă că mă va omorî dacă voi
merge la poliție să declar ce mi s -a întâmplat …după revelion, când din nou am mers
la discotecă, am fost acostată din nou de D, care m -a luat cu forța și m -a dus acasă
la el. Acasă la acesta am cunoscut -o pe mama lui, pe nume M., care l -a felicitat pe
D. spunându -i că a adus o «păpușică» și că este o «p iesă bună». Am rămas acolo

370 Rechizitoriul întocmit de procurorul de caz, DIICOT – STA, Iași, februarie, 2012, p. 3.

261
circa trei zile, timp în care D. a întreținut de mai multe ori raporturi sexuale cu
mine, după care mama acestuia M., mi -a spus că vom merge la P. la cumpărături”.

O situație de eliberare condiționată de sub sclavia sexuală es te redată amănunțit de către una
dintre victime:
,,Văzând ce se întâmplă, i -am propus învinuitei V. M., pentru a mă elibera să -i fac
cunoștință cu o altă fată din comună, despre care știam că practică prostituția. Am
mers cu M. la domiciliul fetei și i -am făcut cunoștință cu S. A. -M., zisă „Anuța".
Pentru că nu am găsit -o pe fată acasă, am mers după ea la școala din comună, iar
M. a vorbit cu A. de fată cu mine și a întrebat -o „dacă vrea să facă bani în
Pașcani". Aceasta a acceptat oferta, așa că V.M. m -a eliberat conform înțelegerii."
( volumul I, filele 38 -40 din dosar).
,,de ziua mea, am invitat -o pe C.I. – A. la unul din barurile din Miroslovești. în jurul
orelor 23,00. Ioana m -a invitat la ea acasă unde se afla toată familia. A doua zi V.
M. mi -a spus că un băiat din mun. Pașcani dorește să mă cunoască, așa că însoțită
de aceasta și fiica ei, am mers în cartierul Vatra din mun. Pașcani. Am mers la
domiciliul numitului V.T., fratele subiectei V. M., unde a adus un băiat, iar în
momentul în care a ajuns ac esta, mi -a spus că trebuie să întrețin raporturi sexuale
cu el. Nu m -am putut opune, deoarece eram doar cu ei în casa acestora și într -un
oraș străin. Nu știu dacă băiatul respectiv i -a dat M. vreo sumă de bani, însă așa
bănuiesc ”.

Balurile, petrecerile, sunt ocazii favorabile coruperii, iar fetele tinere găsesc în aceste
împrejurări cel mai prielnic prilej pentru a debuta înspre prăpastia imoralității. Consumul de
alcool motivat în acest caz, dar care are un punct de plecare din familia de proveniență a f ost un
factor favorizator pentru victimă de a -și însoți noua ,,cunoștință ”.

f) Modalități de exploatare ale victimelor în cazul ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85 ”
Cazul unei minore care a fost luată cu forța de către unul dintre subiec ții implicați în
traficul de ființe umane.

,,Aici, se afla M., care m -a preluat și sub amenințare m -a dus la diverse persoane,
cu care am fost obligată să întrețin raporturi sexuale, contra unor sume de bani,
cuprinse între 50 și 120 ron, bani care au fo st luați de către M. și fiii acesteia.
…Arăt că aproape în fiecare zi, M., D., A., T. și D., îmi găseau persoane, cu care

262
mă forțau să întrețin raporturi sexuale, contra unor sume de bani, pe care aceștia
îi luau și îi dădeau M. Precizez că erau zile cân d îmi aduceau cel puțin 2 clienți și
zile când îmi aduceau și 7 clienți, câștigând în medie 250 ron pe zi, bani luați în
totalitate de Mihaela. Fac precizarea că, întrucât nu vroiam să practic prostituția
în favoarea lor, am fost bătută de M., D., A. și D. , de mai multe ori cu palmele și
pumnii peste cap, fată și pe tot corpul, lucru care mi -a indus o stare de teamă și
m-a determinat să nu mai comentez și să întrețin raporturi sexuale cu toti clienții
care mi -au fost aduși. De asemenea, i -am spus lui M. și celorlalți că am doar 14
ani, însă nu au ținut cont de acest lucru, în sensul de a -mi da voie să plec acasă și
să nu mă mai oblige să practic p rostituția contra voinței mele. (volumul I, filele
47-49 din dosar).

Condițiile mizere de conviețuire, dar și de exploatare sunt evident e din declarația uneia
dintre minore:

,,Raporturile sexuale cu clienții mai săraci se consumau fie la etajul casei unde
locuiam, iar cu alții mergeam fie la Castelul Roșu, Ruta 85,sau la domiciliul lor ”.

Actele de violență ale grupului sunt redate de declarația uneia dintre victime:

,,Când am ajuns la domiciliul lui, acesta s -a dus după A. care era în camera de sus
și a amenintat -o că o leagă după cal dacă va îndrăzni să fugă de la el…m -a lovit în
casă cu palmele, după care m -a scos cu forța afară, mi -a legat picioarele cu un
cablu și a vrut să mă lege de coada calului pentru mă trage prin zăvoi, să mă
rănească . Am fost salvată de către A., care l -a oprit pe D., spunându -i să nu mă
omoare. Am fost atinsă de furca aruncată după mine iar acum am o cicatrice pe
antebrațul stâng”.

Una dintre victime a rămas însărcinată și cu toate acestea grupul de subiecți a continuat să
o exploateze, iar banii proveniți din practicarea prostituției de către tinerele exploatate erau
cheltuiți la jocuri de noroc sau pentru traiul zilnic al familiei subiecților. Iată o scurtă prezentare
a situației nou create:

,,De trei luni, știu că sunt însărcinată, fapt pe care îl știau toti învinuiții, așa că în
ultimul timp întreți neam raporturi sexuale cu clienții, dar mai rar. Banii câștigați

263
de noi erau cheltuiți de către învinuiți la jocuri de noroc și pe cele necesare
traiului în casă ”371 ( volumul I, filele 42 -45, 109 -110).

g) Cauzele și factorii care au generat traficul în cazu l ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85 ”
 istoricul social al familiilor caracterizat de educația precară și situația materială a
determinat neglijența părinților față de copii;
 toate minorele provin din familii dezorganizate lipsite de mijloace de subzistență, nici
unul dintre părinți nu au un loc de muncă;
 veniturile lunare ale familiilor sunt compuse din alocațiile de stat ale copiilor, ajutorul
social și sume de bani provenite din munci ocazionale ale unuia sau ambilor părinți;
 nivelul de instruire școlară redus ca ur mare a dezint eresului general din familie, și a
abandonului școlar;
 devianțe comportamentale cauzate de mediul social nociv și lipsa unor repere sociale
pozitive;
 vârsta victimelor între 13 și 17 ani facilitează manipularea cu ușurință de către subiecți
abili, interesați, în atragerea a cestora în mediul proxeneților;
 victimele nu au ținut legătura cu familiile de proveniență și au acceptat să locuiască cu
subiecții implicați în trafic;
 lipsa unui control social din partea instituțiilor de învățământ, a auto rităților locale și de
protecție socială în cazul familiilor dezorganizate;

h) Consecințele psiho -sociale asupra vict imelor
 stare depresivă și de anxietate generată de abuzul, fizic, psihic și sexual în relația cu
subiecții -traficanți și clienți;
 sentimentul subiectiv de detașare, insensibilitatea și absența emoțională;
 depersonalizare și derealizare;
 amnezie disociativă (imposibilitatea de a evoca un aspect important al traumei);
 sechele posttraumatice recente, neglijare personală, stimă de sine s căzută, frică, emoții
exagerate, pierderea încrederii, incapacitatea de a lua decizii;
 normalizarea agresiunii, crearea unei imagini alterate asupra evenimentelor;
 sentimente de izolare, incapacitatea de a avea încredere în ceilalți;
Concluzii

371 Rechizitoriul întocmit de procurorul de caz, DIICOT – STA, Iași, februarie, 2012, p. 13.

264
 constituirea grupului din membri de familie, confirmă tendințele de dezvolt area a unor
,,rețele de trafic închise ”;
 vârsta subiecților traficanți depășește 20 de ani, în acest caz membrii grupului au vârste
cuprinse între 21 – 42 de ani;
 gradul de educație a subiecților și victimelor este asemănătoare, mult sub nivelul
minim care să asigure un comportament primar, autorii și victimele având între 6 și 8
clase;
 subiecții au antecedente delictuale pentru diverse fapte antisociale, fiind de notorietate
în comunit ate, acțiunile de racolare ale acestora fiind prind violență;
 ca mediu de rezidență toți actorii cazului provin din mediul rural;
 victimele frecventau discotecile, barurile și consumau alcool;
i) Soluții sociale în cadrul intervenției în cazul ,,CASTELUL ROȘU -RUTA 85 ”
Intervenția în situații de criză sau pe caz pentru recuperarea și reintegrarea socială a
victimelor tarficului de persoane, împlică dimensiunea fizică, psihologică, familială, comunitară
și socială. Până la dispunerea unor soluții sociale, re cuperarea victimei solicită măsuri de
protecție fizică, față de agresori sau persoanele care reprezintă risc pentru securitatea fizică și
psihică a victimei sau membrilor de familie. Aceste măsuri sunt urmate în paralel cu consilierea
psihologică calificat ă, în scopul restabilirii echilibrului psihic, emoțional și a reconstruirii
sentimentului de valoare personală, a încrederii în sine. Soluțiile sociale se dispun după o
evaluare a situației socio -economice a victimei, a familiei și în raport de rezultatul psihanalizei
victimei. În cazul nostru, obiectivele echipei de intervenție sunt:
1. asigurarea unui spațiu cu un mediu social protectiv, familiar, care să încurajeze
victimele;
2. asigurarea nevoilor de bază (hrană, îmbrăcăminte, condiții pentru igiena personală );
3. asigurarea în permanență a unui asistent social care să faciliteze comunicarea
colectivă în cadrul adăpostului, comunicarea cu ceilalți specialiști din echipa de
intervenție, cu familia, cu specialiștii sau organele judiciare și în exprimarea unor
dolea nțe, nevoi altele decât cele de bază care favorizează recuperarea psiho -socială
a victimelor;
4. identificarea abilităților profesionale și profesionalizarea într -un domeniu care i se
potrivește în scopul plasării pe piața forței de muncă;
5. oferirea sprijinulu i material familiilor de proveniență în scopul creării unui mediu
familial care să permită reintegrarea de succes și prevenirea revictimizării;

265
6. oferirea unor oportunități de formare profesională și includerea în programe
comunitarea de reabilitare;
7. consili erea familiilor din care provin victimele pentru prevenirea unor conflicte între
victimă și membrii de familie.

266
3.2. Studiu de caz privind pornografia infantilă

Utilizarea din ce în ce mai frecventă a internetului și a noilor tehnologii I.T., prezența
unui număr semnificativ de web site -uri dedicate pornografiei infantile este în creștere.
Cercetări în dom eniu estimează că în fiecare zi se pun în circulație circa 200 de imagini ce
conțin aspect e de pornografie infantilă. Subiecț ii acestor imagini au vârsta d in ce în ce mai
mică . Pornografia infantilă este o formă gravă de abuz împotriva copiilor prin exploatarea
acestora la acțiuni sexuale sau obligarea la practicarea prostituției. Reacția statelor lumii nu a
întârziat să apară odată cu dezvoltarea noilor teh nologii, situații care au determinat
monitorizarea tuturor site -urilor de socializare și cele care sunt ,,destinate ” acestei activități
ilicite, deosebit de grave. Comisia Europeană a dispus măsuri speciale în ceea ce privește
protecția datelor personale a le minorilor. Ca forme de exploatare ale pornografiei infantile prin
intermediul internetului regăsim molestarea copiilor , către un comportament sexual dirijat de
subiectul recrutor sau prin constrângerea unui copil la acțiuni sexuale virtuale ori forțarea la
prostituție în urma contactului cu victima prin i ntermediul internetului. Fenome nologia
pornografiei cu minori în spațiul virtual, prezintă o serie de caracteristici, așa cum am arătat
anterior, însă activitățile ilicite se desfășoară sub masca unor si te-uri care nu suger ează
pornografia infantilă. O dată cu accesarea acestora se constată prezența unor materiale
pornografice cu minori. Deturnarea traficului electronic către aceste site -uri este cauzată de
stârnirea curiozității utilizatorilor. De multe o ri, utilizarea acestor site -uri de pornografie
infantilă se subsumează celor de pronografie adultă. Problematica pronografiei infantile este
facilitată de libera exprimare și de accesul la diversitatea de siteu -uri.
În prevenirea acestui de gen de manifestări delictuale, la nivel european, s -a semnat
Convenția Consiliului Europei , pentru combaterea criminalității informatice din 23 noiembrie
2001 (Budapesta). Convenția, cu titlul de recomandare pentru toate statele, argumentează
nevoia implementării a prevederilor convenției în legislațiile naționale în scopul prevenirii și
combaterii acestui flagel. Din punct de vedere al cauzelor care favorizează acest fenomen,
considerăm că o a numită devianță comportamentală din fa milie și grupul social de care aparține
acea persoană, ține de sentimente de frustrare, de lipsa unei educații corespunzătoare vârstei
minorilor, de traumele suferite în trecutul adultulu i (abuzul fizic și/sau sexual), nesiguranță
profundă și/sau frica de respingere în relații cu sexul opus.
Analizând și alte cauze la nivel comunitar privind cauzele pronografiei infantile,
cercetările sociologice în domeniu au stabilit că după 1989 în România post -decembristă a
existat o perioadă de dezorientare și dezorga nizare socială ca urmare a decăderii din drepturi a
valorilor promovate în societatea comunistă caracterizată de îngrădirea drepturilor și libertăților

267
ființei umane. Primele forme nuanțate de pedofilie și pornografie infantilă s -au manifestastat din
exter ior. Deși sunt mai ușor de urmărit decât traficul prin exploatarea forței de muncă, ,,cazurile
de stabilire a traficului sexual on-line, prezintă complicații proprii . Acestea sunt uneori la limita
legalității ca urmare a denaturării vârstei victimelor ”372.
În acest context ,,adepții ” acestor practici s -au orientat către România unde acest
fenomen nu era în a tenția autorităților. Dezvoltarea internetului și a rețelelor de socializare,
migrația în masă pentru muncă în străinătate au determinat schimbări sociale pozitive și
negative.
În ceea ce privește efectele negative ale acestor progrese tehnologice ș i a liber tăților
ființei umane în România, multe familii și -au lăsat copii singuri sau în grija unor rude care să le
asigure întreținerea. Acest fenomen de ,,abandonare ” a familiei, a creat o vulnerabilitate ridicată
copiilor.
Controlul social exercitat de familie , școală, comunitate s -a diminuat , iar riscul unor
potențiale victime ale pornografiei infantile a crescut. O altă cauză care favorizează a cest
fenomen aparține tot schimbărilor sociale negative care au avu t loc în perioada de tranziție.
Creșterea numărulu i de familii dezorganizate, cu părinți divorțați, recăsătoriți sau care
conviețuiesc în relații de concubinaj, părinți consumatori de alcool , reprezintă tot atâtea cauze
ale abuzului sexual , care de cele mai multe ori pornește din familie. Numărul cazurilo r de abuz
sexual a l copiilor tinde să egaleze abuzul fizic , iar în anumite cauze cele două forme de abuz se
regăsesc simultan. Așa -numiții ,,copii ai străzii” care provin din familii destrămate ori ai căror
părinți au plecat în străinătate sau care și -au abandonat familia , ca urmare a se ntimentului de
non apartenență ori ca urmare a unor devianțe cauzate de tulburări psihice ori de sindromul de
stres posttraumatic, a unui puternic sentiment de vinovăție , sunt primele victime ale abuzului
sexual și pornograf iei infantile.
Dorința de apa rtenență la un anumit grup social a l acestor copii rămași fără o protecție
socială, fără familie, fără o perspectivă în viață, înlesnesc acțiunea ilicită a unor persoane față de
care, copiii în căutarea satisfacției vieții, le acordă toată încrederea. De cele mai multe ori, acești
copii sunt victima unor subiecți c are prin ademenire, înșelăciune și șantaj ajung la realizarea
scopului ilicit de exploatare sexuală și manifestarea unor frustrări din trecut (un copil abuzat
sexual în trecut ,,se va răzbuna” pe un alt individ). În cele ce urmează, vom prezenta un caz de
pornografie infantilă care a ajuns în atenția autorităților române , ca urmare a monitorizării
instituțiilor abilitate din Germania.

372 Mark Latonero, Human Trafficking Online The Role of Social Networking Sites and Online Classifieds,
University of Southern -California, 2011, p.18. http://technologyandtrafficking.usc.edu

268
3.2.1. Studiul de caz privind pornografia infantilă ,,eDONKEY ”

a) Istoricul cazului
În perioada martie -aprilie 2009, autoritățile polițienești din Germania, au identificat în
cadrul rețelei de internet ,,eDonkey 2000 și Overnet ” dedicată serviciului de file -sharing,
existența mai multor f ișiere puse la dispoziție tuturor membrilor rețelei eDonkey 2000 ce
conțineau înregistrări video cu caracter pornografic, având ca subiecți minori. Din investigațiile
efectuate de autoritățile polițienești, a fost identificat ca fiind oferit spre vizionare și descărcare
de materiale pornografice, un fișier căruia i s-a stabilit amprenta digitală filehash (X) . Fișierul a
fost postat spre vizionare de mai mulți clienți ai rețelei inclusiv de la I.P. -ul (Y).
Pe baza acestor date a fost stabilită identitatea e xploratorului. Materialele pornografice
reprezentau două filmări video cu o minoră de circa 7 -8 ani abuzată sexual. Tot în cadrul
verificărilor s -a stabilit că cele două filme cu conținut pornografic au fost vizionate și
redistribuite în cadrul rețelei de utilizatori. Modul de derulare a operațiunilor pe internet
confirmă consumarea faptei de pornografie infantil ă de către subiectul activ (utilizator –
distribuitor).

b) Date privind subiecții implicați în pornografie infantilă
Verificările au dus la identificarea subiectului P.E.D. care nu a mai fost semnalat în
trecut cu comportamente de devianță si implicarea în delicte asemănătoare. Ca mediu de
rezidență provine din mediul urban iar în ceea ce privește categoria de vârstă acesta aparține
categoriei între 30 și 50 de ani.
Din punct de vedere al gradului de instruire, subiectul are un nivel de pregătire superior
cu studii în domeniul informaticii. Subiectul a negat implicarea în asemenea activități motivând
o situație accidentală de utilizare a rețelelor I.T. Motivația nu are susținere întrucât subiectul a
desfășurat pe o perioadă de patru ani activități de operator de cal culator la o instituție din Iași,
astfel că, activitatea infracțională constatată de instituțiile de monitorizare se confirmă.

c) Date privind victimele pornografiei infantile
În cauză, așa cum s -a prezentat în scurtul istoric, victima este o fetiță de circa 7-8 ani ,
abuzată sexual. Din prezentarea cazului și din cazuistica privind victimele minore implicate în
exploatare sexuală, rezultă implicarea copiilor în astfel de activități cu vârste din ce în ce mai
mici.

269
d) Relația subiecți – victime
În acest caz nu este o relație directă, atât subiectul cât și victima nu se cunosc, însă în
realizarea acțiunii delictuale, la bază, a existat o relație direct ă între victimă și agresor, care
îmbracă forma abuzului sexual prin ademenire, amenințare, rapire, sechestrare s au/și abuz fizic
al agresorului , ce constituie forme ale violenței domestice.

e) Modalități de recrutare a victimelor
În cadrul unui studiu internațional realizat de REACT373 (Raising Awareness and
Empowerment Against Chil Traffiking) coordonat de Asociația ,, Salvați Copii ” Italia și finanțat
de Comisia Europeană prin programul DAPHNE III implementat în 4 țări printre care și
România privind riscurile utilizării internetului și telefoniei mobile în traficul de ființe umane și
exploatarea copiilor, a rezultat u rmătoarele:
 traficul de copii în România este orientat cu preponderență către exploatarea sexuală,
victimele fiind în majoritate fete cu vârste între 15 și 17 ani;
 internetul și telefonia mobilă au devenit instrumente prin care subiecții activi
contactează victimele;
 internetul este mediul în care victima își ,,întâlnește ” recrutorul și dezvoltă relația de
,,încredere”;
 atât internetul cât și telefonia mobilă, performanțele tehnice din ultima perioadă a
aceastor tehnologii, cr eează condiții pentru manipular ea și constrângerea minorilor;
 internetul reprezintă o oportunitate pentru copii de a avea acces la informații care, în
mod natural, nu ar fi fost accesibile;
 internetul conține site -uri ce pot constitui un mediu ostil pentru copii, situație care, îi
expu ne la diverse abuzuri virtuale cu aceleași consecințe în plan individual și social. Ca
modalități de recrutare prin intermediul internetului, până în prezent, au fost stabilite
următoarele:
o trimiterea sau postarea de fotografii personale în profile publice ;
o transmiterea unor fotografii unor persoane cu identitate falsă;
o utilizarea camerelor web în comunicarea cu diverse persoane necunoscute, iar
imaginile obținute vor face obiectul prelucrării cu caracter pornografic;
o transmiterea unor date personale care p ot fi utilizate de subiecții agresori prin
realizarea unor bloguri în numele persoanei cu un conținut obscen;

373 Raising Awareness and Empowerment Against Chil Traffiking, European Commission D irectorate General
Justice Freedom and Security, Rezultatele studiului în România, A.N.I.T.P.,București, 2010, pp.2 -22

270
o realizarea unor anunțuri publice pe site -uri de socializare privind activități cu
tentă sexuală;
o intermedierea unor întâniri directe între subiecți și agresori în urma discuțiilor
prin intermediul internetului (la întâlnire poate fi prezentă cu totul altă persoană
decât cea cu care s -a discutat);
o amenințări directe sau hărțuirea victimelor de către s ubiecți;
o primirea unor oferte tentante de petrecere a timpului liber, câștiguri financiare în
schimbul unor servicii, oferte de muncă;
o solicitarea unor fotografii în anumite ipostaze , sub acoperirea unor activități
specifice agențiilor de fotomodele ori de impresariat artistic.

f) Modalități de exploatare a victimelor în cazul ,,eDONKEY ”
 utilizarea imaginilor fotografice obținute de la victime însoțite de comentarii jignitoare,
de compromitere a victimei în spațiul public, pornografice prin falsificarea imagi nilor
fotografice;
 discuții ,,sensibile ” despre sex și relațiile sexuale dintre categoriile de gen , pot conduce
către comportamente de pedofilie sau realizarea scopului urmărit de către agresor cea de
pornografie infantilă contracost (în schimbul primirii unor sume de bani sau bunuri
solicitate de victime;

g) Cauzele și factorii care au generat cazul de p ornografie infantilă
 dependența de pornografie este o subcategorie particulară a dependenței sexuale;
 expunerea copilului la imagini pornografice în copilărie;
 abuzul fizic și/sau psihic în trecutul victimei;
 existența unei patologii specifice mediului fa milial;
 divergența metodelor educative și lipsa de autoritate a părinților;
 indiferenț a și neglijența părinților față de instruirea conduite i parentale față de copil;
 atitudinea de respingere a copilului față de tatăl demisionar (veșnic ocupat, plecat de
acasă);
 devalorizarea modelului patern prin comportamentul agresiv al părinților induce
copilului stări de inhibiție, frică și instabilitate , ce cre ează vulnerabilitate la traficul de
ființe umane;
 familiile dezorganizate , cu părinți alcoolici și violenți;
 contactul frecvent cu grupuri delincvente predispuse unui comportament sexual
deviant.

271
h) Soluții sociale în cazul ,,eDONKEY ”

Pornografia infantilă ca formă de manifestare, nu este un fenomen în România , însă
reglementările legislative au creat mediul propice intervenției prin cooperarea interinstituțională
a actorilor sociali profilați în preveni rea traficului de ființe umane. Profesionalizarea în
domeniul informaticii și prevenirii pornografiei infantil e a personalului din instituțiile
guvernamentale și neguvernamentale , a constituit un prim pas în contracararea acestui fenomen.
Recomandările Comisiei Europene au constituit un punct de plecare în elaborarea unei
legislații care reglementează strategia de acțiune în domeniul prevenirii pornografiei infantile.
Măsurile concrete de prevenire și ,,modalitățile de acțiune ”374 sunt puține, potrivit studiului
REACT. Totuși acțiunea organizațiilor neguvernamentale prin realizarea unor campanii de
prevenire a avut e cou. De asemenea, instituțiile guvernamentale în cooperare cu O.N.G. -urile
desfășoară activități de prevenire privind consecințele utilizării necorespunzătoare a
tehnologiilor de comunicare. Pentru prevenirea unor situații similare propunem:
1. în opinia noas tră, se impune restricționarea accesării site -urilor de către furnizorii
de acces la internet ;
2. restricționarea accesării site -urilor de către familie , prin restricționarea
echipamentelor I.T. În majoritatea cazurilor copiii au abilități mult mai mari decât a
părinților în utilizarea calculatorului , iar posibilitățile de accesare s -au multiplicat, ca urmare
a ,,invaziei ” de telefoane performante, care sunt la îndemâna tinerilor facilitând accesul la
rețele cu conținut pornografic ;
3. realizarea unei educații ș i instruiri corespunzătoare în familie, școală, comunitate
în scopul conștientizării copiilor despre conținutul și cons ecințele pornografiei infantile;
4. Controlul și monitorizarea copiilor privind utilizarea sistemelor de telefonie
mobilă și aparatură IT (l aptopuri, tablete electronice cu conectare la internet, telefoane
calculator etc.).
Concluzionăm prin a arăta că se impune intervenția unor echipe multidisciplinare la
nivel comunitar, implicarea tuturor actorilor sociali în combaterea acestui fenomen (bis erică,
școală, sănătate, O.N.G -uri, specialiști în domeniul informaticii, în domeniul prevenirii, mass –
media și administrația publică locală). Este strict necesar pregătirea de specialiști în domeniul
IT care să îndeplinească criteriile profesionale și de moralitate în exercitarea activităților de
monitorizare și prevenire a pornografiei infantile. Consecvența, incisivitatea și fermitatea
specialiștilor , trebuie să primeze.

374 Raising Awareness and Empowerment Against Chil Traffiking, European Commission Directorate General
Justice Freedom and Security, Rezultatele studiului în România, A.N.I.T.P.,București, 2010, pp. 2-20.

272
3.3. Studiu de caz privind traficul de persoane prin munc ă forțată
Criminalitatea organi zată transfrontalieră definită de Convenția Națiunilor Unite în anul
2000 relevă că aceasta ,,nu reprezintă altceva decât un atac masiv îndreptat împotriva bazelor
societății și care afectează practic toate componentele ei, fiind totodată o formă gravă de
încălcare a legalității, prin care drepturile cetățenești și garanțiile constituționale sunt ignorate
sau exploatate în așa fel încât să se asigure pentru cei interesați reducerea la minim a riscului de
a fi descoperiți și trași la răspundere”375. În literatura de specialitate, s -a stabilit că majoritatea
grupurilor infracționale au atins un nivel de maturizare comparabil cu crima organizată în care
sunt respectate anumite principii organizatorice, scopul asocierii fiind obținerea unor câștiguri
importante.
Traficul de ființe umane prin exploatarea muncii forțate a cu noscut o dezvoltare
semnificativă la nivel național și internați onal, odata cu crizele economice și financiare,
creșterea șomajului, creșterea gradului de sărăcie în anumite state cât și de posibilitățile de
migrare. Circulația liberă a persoanelor cu ocaz ia integrării României în Uniunea Europeană, a
deschis noi orizonturi pentru cei mai mulți rămași fără un loc de muncă sau pentru cei care își
doresc un nivel de trai mai bun.
Pe acest fond, pe lângă dezvoltarea asociați ilor și societăților de plasare a f orței de
muncă s -au dezvoltat și rețele ilegale de trafic pentru munca în străinătate. În cele ce urmează
vom prezenta un studiu de caz privind traficul de ființe umane prin muncă forțată, respectiv
acțiunea desfășurată de u n grup organizat care a activat în județul Iași pe relația : România –
Cehia, Cipru, Spania.

375 Convenția Națiunilor Unite î mpotriva crimei organizate transfrontaliere adoptată la 15. Noiembrie 2000,
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/instrumente_internationale/conventia_impotriva_crimei_organizat
e_tran sfrontaliere/

273

3.3.1. Studiul de caz privind exploatarea prin muncă forțată ,,CEHIA ”

a) Istoricul cazului
Începând cu luna mai 2009 în zona de est a României, respectiv în județul Iași, s -a
constituit un grup social organizat în scopul săvârșirii unor fapte grave de trafic de persoane în
relație cu cetățeni moldoveni și ucrainieni, membri ai unei filiere de trafic de persoane din
Cehi a, precum și cu membrii unor rețele de trafic de persoane din Cipru și Spania. Din raportul
întocmit de organele judiciare rezultă constituirea unui grup format din trei subiecți care pe
parcursul activității au mai atras la colaborare alți trei subiecți. O parte dintre subiecți i trafican ți
aveau experiență în domeniu , întrucât în perioada 2006 -2008 au mai desfășurat asemenea
activități de exploatare prin obligare la muncă forțată a mai multor persoane pe teritoriul
Republicii Cipru.
Cu ocazia activităților întreprinse de procurori și polițiști, au fost identificate peste 900
de dosare de angajare ale unor p ersoane care au plecat la muncă sau așteptau să plece în diferite
state la muncă, în perioada 2009 -2011. Subiecții dispuneau de anumite firme, parte dint re
acestea reprezentând un paravan pentru aparența legală a activității.
Toate persoanele care au făcut obiectul traficului s -au constituit parte civilă în proces cu
sume cuprinse 1000 și 3000 de euro de persoană. Alți subiecți au hotărât să -și exprime ace astă
posibilitate în fața instanței.

b) Subiecții implicați în acțiunea de trafic
Grupul de traficanți s-a consti tuit din 4 bărbați și o femeie . Ca mediu de rezidență
membrii grupului provin din mediul urban. Trei dintre aceștia au mai desfășurat activități de
trafic ființe umane pentru obligare la muncă forțată având antecendente penale. Categoriile de
vârstă a acestora sunt cuprinse între 40 și 45 de ani , iar ca grad de educație , au un nivel mediu.
Nu aparțin unor grupuri cu un comportament agresiv , predeli ncvența realizându -se prin
ademenirea și înșelăciunea victimelor. Profiturile fiananciare uriașe au constituit principala
cauză a traficului în acest caz. Cu ocazia investigațiilor , deși subiecții au cooperat cu organele
juridiciare , nu au realizat impactul consecințel or traficului , față de victime.

c) Victimele traficate exploatate prin muncă forțată
Cele 40 de vic time identificate de autorități, provin din ambele medii de rezidență , în
mod egal, urban și rural, cele mai multe victime sunt din județul Iași (34), din mediul rural și

274
urban cât și din județele limitrofe: Botoșani (2), Suceava (2) și Vaslui (2). Din județul Iași
victimele sunt din localități diferite , astfel încât nu se pot face aprecieri cu privire la nivelul de
trai, întrucât comunitățile din care provin au un nivel diferit de dezvoltare. Situația de trafic a
fost cauzată strict de lipsa unui loc de muncă și a oportunităților la nivel local de a obține
venituri financiare stabile. Toate victimele acestui tip de trafic , sunt bărbați peste 20 ani,
majoritatea provenind din rândul celor care au avut un loc de muncă și au devenit șomeri.

d) Relația dintre subiecți și victime
Niciuna dintre victime nu se cunoștea cu subiecții implicați în trafic , însă toți subiecții au
dat dovadă de abilități practice în ademenirea și convingerea victimelor că pot oferi un loc de
muncă în străinătate foarte bine plătit. Deși de la prima vedere oricare dintre subiecți nu prezintă
încredere, atât prin comportament c ât și prin limbajul utilizat ce nu putea confirma specializarea
în domeniul plasării forței de muncă, au reușit printr -un comportament simulat , să atragă în mod
direct sau prin intermediul altor persoane foarte multe victime. Acestea din urmă au răspuns
,,provocărilor ” din dorința soluționării unei probleme acute în familie, cea a veniturilor
financiare. Încasarea unor sume de bani drept taxă pentru îndeplinirea formalităților cu
angajatorul, a dus la câștigarea încrederii victimelor față de ,,posibilitățil e” de angajare în
câmpul muncii. Pe parcursul derulării traficului, subiecții și -au abandonat victimele sau le -au
lăsat în atenția unor persoane străine, situație care le -a adus pe victime în imposibilitatea de a
comunica. Condițiile mizere de muncă și pro gramul prelungit peste posibilitățile umane, au
determinat reacția de nemulțumire a victimelor care au sesizat instituțiile competente în
prevenirea și combaterea traficului de ființe umane prin exploatarea muncii forțate.
Pentru a fi credibili, subiecții închiriau spații în sediul unor centre comerciale care
concentrează un număr mare de persoane, asigurându -se vizibilitatea în acțiunea de racolare.

e) Modalități de recrutare a victimelor
Oferirea unor locuri de muncă în agricultură și construcții în Cehia, Spania și Cipru ,
reprezintă principala formă de manifestare a traficului . Membrii grupului au utilizat anunțurile
în mass -media deși nu aveau licență în domeniul plasării forței de muncă . De asemenea au
închiriat spații în cadrul unor centre comerciale sa u în zone de aglomerație urbană , pentru a
facilita ,,înscrierea ” persoanelor care se aflau în căutarea unui loc de muncă.

f) Modalități de exploatare a victimelor
Grupul constituit și -a creat legături în Cehia, localitatea Plzen și în Cipru prin
intermediul cărora încercau să plaseze forța de muncă în funcție de cererea de pe ,,piața neagră ”

275
a muncii din aceste state. Grupul încasa sume de bani de la doritorii care se adresau p entru
găsirea unui loc de muncă peste limita necesarului deplasării , astfel că vict imele achitau
subiecților traficanți ,,comisioane ” de circa 250 euro pe lună, de persoană . Condițiile de muncă
au fost insuportabile pentru toți cei care au fost plasați de către membrii grupului pentru a
desfășura activități în agricultură, de asemenea programul de lucru de 12 ore, șapte zile din
șapte , la temperaturi scăzute, i -a adus în situația de a nu putea face față condițiilor. Cazarea
persoanelor s -a realizat în clădiri dezafectate, fără căldură, fără curent electric, prevăzut cu o
baie comună și o singură bucătărie. Majoritatea persoanelor traficate nu au fost plătite pentru
munca prestată, contractul încheiat în România nefiind respectat. Mai mult, ca urmare a
manifestărilor de nemulțumire față de exploatatori, au fost agresați și loviți cu bastoan e cu
electroșocuri fiind ținuți într -o situație de reală sclavie. Angajatorul din Cehia se folosea de un
grup de bodyguarzi pentru menținerea muncitorilor pe platformele în care își desfășurau
activitatea. Cu ocazia conflictelor dintre angajatori și angaja ți, aceștia din urmă au fost
amenințați cu arme de foc.

g) Cauzele și factorii care au generat exploatarea prin muncă forțată în cazul ,,CEHIA ”
Perioada de tranziție din România, de după anul 1990, a dus la restructurarea
sectoarelor industriale și agricole ca urmare a închiderii unor intreprinderi de producție ceea ce
a generat creșterea șomajului. Foarte mulți cetățeni au rămas fără loc de muncă și s -a dezvoltat
fenomenul migrației din mediul urban către cel rural. Lipsa resurselor financiare și inadaptare a
la noile condiții specifice mediului rural , au determinat anumite categorii sociale să se
reorienteze către piața muncii din străinătate. Succesul și reușita unor cunoștințe, prieteni, au
creat o nouă perspectivă pentru cei fără locuri de muncă. După anu l 2007 interesul unui segment
al populației fără loc de muncă a crescut , datorită liberei circulații și a posibilităților nou -create
de a lua legătura cu rude sau cunoștințe aflate deja în străinătate. Exploatarea prin muncă ca
formă de manifestare a trafi cului de ființe umane a cunoscut o expansiune începând cu anul
2007. Cauza p rincipală este migrația pentru muncă și criza socio -economică.
În ambele situații, cea specifică studiului de caz (recrutarea de către reprezentanții unei
firme) și cea de plecare la o rudă sau o cunoștință din străinătate a acelor persoane dornice să
lucreze în străinătate , au creat aceleași condiții de victimizar e. Între promisiunea unui loc de
muncă și realitatea unei asemenea oferte, exista o mare necunoscută și o serie de facto ri
necunoscuți de victime (oportunități de muncă în statul străin, legalitatea unui loc de muncă,
condiționarea de a vorbi limba statului respectiv, existența unor documente de calificare, și
recunoașterea acestora de către statul străin, necunoașterea con dițiilor impuse de statul respectiv
pentru ocuparea unui loc de muncă de către ce tățeni din state terțe). Acești factori au constituit

276
și constituie tot atâtea cauze ale acestui fenomen. Situația prezentată a făcut obiectul cercetărilor
instituțiilor respo nsabile astfel că, în cadrul unui comunicat al I.G.P.R. din 2011 rezulta că
,,exploatarea persoanelor prin muncă a intrat din nou pe un trend ascendent din 2010, când au
fost înregistrate peste 500 de cazuri în România, în contextul crizei economice națion ale și
internaționale . Pe fondul crizei economice, din totalul de 1154 de victime ale traficului de ființe
umane, 43% au fost exploatate prin muncă. Dintre aceste persoane 78% sunt bărbați și 97% sunt
adulți. De asemenea a crescut ușor numărul victimelor d in mediul urban, de la 38% la 44% ”376 .

h) Consecințele psiho -sociale ale exploatării victimelor în acest cazul ,,CEHIA ”
Riscurile la care se expun subiecții traficului prin exploatarea muncii forțate atrag o
multitudine de consecințe asupra omului căruia i s e încalcă în mod grav drepturile și libertățile
umane, demnitatea persoanei, integritatea fizică și cea psihică precum și securitatea.
În cazul nostru au fost semnalate c azuri grave de traume fizice, psihologice și consecințe asupra
sănătății subiecților implicați în procesul de trafic. Plecarea în străinătate a unui membru din
familie a creat vulnerabilități asupra celor rămași acasă , iar nivelul de trai și de satisfacție al
familiei s -a diminuat sau s -a agravat, situație care dă naștere unor noi consecin țe, astfel că, în
mod conjunctural asistăm la o multiplicare a consecințelor care ajung până la destructurarea
familiei. S -au înregistrat cazuri de afecțiuni psihice, intenții de suicid determinate de eșecul
social și lipsa posibilităților de rezolvare a u nor probleme financiare grave. Foarte multe
persoane se aflau în situația pierderii locuințelor care au fost gajate la bănci pentru obținerea
unor împrumuturi anterioare sau chiar pentru plecare la muncă în străinătate. Din multitu dinea
acestor cazuri de t rafic, rezultă că nereușita subiecților victime a dus la degenerarea relațiilor
sociale în familie și comunitate . Multe persoane au ajuns în situația de a nu avea adăpost ,
ajungând oameni ai străzii.
De aici e ușor să ,,vizualizăm” efectele asupra celorla lți membri de familie. La nivel
societal, consecințele sunt de asemenea deosebite, ca urmare a deprofesionalizării acestor
persoane prin neocuparea unui loc de muncă pot rivit specializării , pierderea unui segment
important al populației active, diminuarea bugetului de stat, migrația cetățenilor în alte state ca
urmare a lipsei de încredere în politicile sociale de asigurare a locurilor de muncă și a unui nivel
de trai decent .

j) Soluții sociale în cadrul intervenției post -trafic în cazul ,,CEHIA ”
Așa cum am arătat anterior cu privire la consecințele acestui gen de trafic, victimele
sunt supuse unor tratamente inumane, cu efecte asupra stării fizice și psihice. Pe lângă aceste

376 www.românialiberă.ro/217580.htlm , accesat la 22 februarie 2011.

277
traume, speranțele și încrederea într -o reușită personală sunt spulberate . Orice vis de realizare
profesională sau depășirea unei situații de criză privind resursele financiare necesare familiei
rămâne doar un vis. Lipsa de intervenție a autorităților poate cauza degenerarea unor situații
dramatice.
Intervenția specialiștilor p sihologi, a asistenților sociali și a instituțiilor de aplicare a
legii nu trebuie neglijată sau tratată superficial. Soluțiile sociale în acest caz vor viza trei
direcții de acțiune:
1. Consilierea psihologică a victimelor în funcție de gravitatea fiecărui c az, pentru
câștigarea încrederii față de autoritățile care oferă protecție socială în scopul de a urma
procedura de recuperare și reintegrare socială;
2. Consilierea de specialitate a victimelor în domeniul judiciar pentru dispunerea
măsurilor legale față de subiecții traficanți în scopul recuperării prejudiciului financiar imediat,
de la aceștia; necesitatea derivă din faptul că multe victime nu au încredere în sistemul judiciar
de protecție, încercând rezolvarea personală a problemelor;
3. Asigurarea unui loc d e muncă cu sprijinul AJOFM sau reconversia profesională a
victimelor, cu acordarea sprijinului financiar în condiții legale și de angajament în respectarea
procedurilor de urmat;
Succesul intervenției este condiționat ca și în celelalte cazuri de trafic pr in intervenția
echipei multidisciplinare formate din sociologi, asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori,
reprezentanți ai unor O.N.G. -uri profilate în domeniu și AJOFM, Direcțiile de Asistență
Comunitară de pe lângă primării.
În cadrul primei direcții de acțiune , echipa multidisciplinară va interveni gradual pe
principiul prioritizării de acțiune și a competențelor la nivel individual asupra victimelor cât și
asupra membrilor de familie , după caz (familii dezorganizate, familii lipsite de mijlo ace de
subzistență, familii numeroase, cu mulți copii minori etc). Tot în cadrul acestei activități
asistenții sociali , vor efectua anchete sociale ale familiilor victimelor , pentru a stabili existența
unor riscuri și vulnerabilități care pot cauza destruc turarea familiei. Pe baza acestor anchete , se
va stabili strategia de intervenție.
În cadrul celei de -a doua direcții de acțiune organele judiciare vor acționa imediat
pentru identificarea subiecților traficanți, prevenirea victimizării altor persoane, asi gurarea
protecției victimelor și martorilor. Identificarea operațiunilor financiare și a bunurilor deținute
de membrii grupului de traficanți , constituie o prioritate pentru dispunerea măsurilor legale de
recuperare a prejudiciului cauzat victimelor.
A treia direcție de acțiune va avea în vedere și dezvoltarea unor programe la nivel
comunitar , pentru crearea de noi locuri de m uncă , prin implicarea A.J.O.F.M.

278

CAP.VI TRAFICUL DE FIINȚE UMANE ÎN JUDEȚUL IAȘI. CARACTERISTICI,
MODALITĂȚI DE OPERARE, CAZUIST ICĂ ȘI FORME DE MANIFESTARE

1. Analiza de conținut a datelor cercetării de tip calitativ – interviul semistructurat

Din analiza sociologică a populației traficate la nivelul județului Iași, conform
statisticilor din perioada 2001 -2012, am obținut o dinamic ă a evoluției traficului de persoane
referitoare la dimensiunea fenomenului, particularitățile și formele de manifestare, categoriile de
victime și mediul de rezidență al acestora, sursele traficului și țările de destinație.
Pentru îndeplinirea obiectivelo r cercetării sociologice, așa cum am precizat în cap.IV
pct.2.2. , am recurs la realizarea a 26 interviuri semistructurate, cu specialiști din cadrul
sistemului instituțional de intervenție (prevenire, combatere și protective socială) din județul Iași.
Interviurile s -au realizat cu: cei trei specialiști din cadrul ANITP – Iași (asistent social, psiholog
și polițist); patru specialiști din cadrul D GASPC Iași (doi psihologi și doi asistenți sociali); patru
specialiști din cadrul unui ONG profilat în prevenirea traficului de persoane și protecția socială a
victimelor traficul ui Iași (doi psihologi și doi asistenți sociali); trei judecători din cadrul Curții de
Apel Iași, profilați în judecarea cuzelor de trafic de persoane; patru procurori din cadrul
DIICOT -STA Iași, de asemenea profilați în cercetarea grupurilor infracționale din domeniul
criminalității organizate la nivelul județelor Iași și Vaslui; patru polițiști din cadrul BCCOA Iași,
specialiști în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane; patru polițiști din cadrul
Inspectoratului Teritorial al Poliției de Fro ntieră, care își desfășoară activitatea în structuri
organizatorice de prevenire și combatere a traficului de ființe umane.
Rezultatele acestor interviuri s -au materializat într -o sinteză care a făcut obiectul
analizei de conținut, iar concluziile fac obie ctul unui raport prezentat în cadrul acestui capitol.
Atât interviurile , cât și analiza de conținut au avut în vedere obiectivele stabil ite, ce țin de
sistemul instituț ional de prevenire, combatere și protecție socială a victimelor traficului de
persoane d in județul Iași, aspecte privind cooperarea interinstituțională, evoluția acestui fenomen
și măsurile necesare pentru îmbunătățirea politicilor de prevenire a victimizării categoriilor de
persoane vulnerabile și reintegrarea socială a persoanelor exploatat e.

279

Structura unui stat ,,este într -adevăr puternică și trainică, atunci când convențiile sunt astfel
respectate încât raporturile naturale și legile cad întotdeauna de acord asupra acelorași puncte,
iar legile nu fac decât, ca să zicem așa, să asigure, să însoțească și să îndrepte raporturile
naturale. Dar dacă legiuitorul, înșelându -se asupra obiectivului său, ia un principiu diferit de cel
care reiese din firea lucrurilor – de pildă unul care tinde la sclavie, pe când celălalt, natural, la
libertate; u nul la bogății, pe când celălalt la cuceriri – atunci legile slăbesc pe nesimțite, iar
organizarea se strică și statul nu va înceta de a fi tulburat până în ziua când va dispărea sau se va
schimba și astfel natura neînvinsă își va recuceri deplina stăpânir e asupra legislației.”377
Ceea ce afirma J.J.Rousseau despre slăbirea sau dispariția statului, asemenea aspecte au
fost semnalate și în România. Dezinteresul sau dezorganizarea în elaborarea și respectarea legii
P.Albu, într -o lucrare privind crima organizată arăta: ,,România, aflată în «perioada de tranziție»,
cum ne -am obișnuit să -i spunem, traversează de fapt o perioadă de profunde transformări în plan
legislativ, economic și social. Legi abrogate fără discernământ și fără a se pune altele în locu l lor,
doar pentru că erau emanația unui alt «regim», au creat în mod firesc, un vid legislativ și haos în
societate, un adevărat «inter -regn» ”378. Fenomenul traficului de ființe umane, ca fenomen social
al perioadei contemporane și moderne este obiect de st udiu în sociologie.
Printre adepții acestei științe este și sociologul american Talcott Parsons. Acesta
definește sociologia ca fiind : ,,știința care încearcă să construiască o teorie analitică a
sistemelor de acțiune socială în măsura în care aceste sist eme pot fi înțelese pornind de la
natura integrării ce ține de valori commune ”379.
Obiectul sociologiei sale este acțiunea socială văzută ca rezultat, produs de către un
actor social prin alegeri și aspirații individuale și mijloace material, influențând astfel și pe
ceilalți. Rezultatul acțiunii se petrece întotdeauna într -un anumit context social , exercitând
presiuni asupra actorilor, iar rezultatul este reprezentat de reacțiile pe care aceștia le au raportate
la așteptările de rol ale actor ului social. Aplicarea și respectarea legilor morale și sociale pot ține
departe tensiunile și conflictele sociale astfel menținându -se echilibrul social. Educația pentru
Parsons este o funcție socială prin care se asigură crearea ființei sociale a individ ului pentru
menținerea ordinii sociale. Prin acțiunea socială oamenii produc și reproduc societatea în
dimensiunea sa culturală, economică și socială. Sociologul francez Pierre Bourdieu axându -se
pe interacțiunea socială , arată că ,,modalitatea de cunoaște re pe care o putem numi

377J.J.Rousseau – Contractul Social, Capitolul XI, Despre diferitele sisteme de legislație , Editura Mondero,
București, 20 01, pp. 65 -67.
378 Petru, Albu, Crima organizată în perioada de tranziție – o amenințare majoră la adresa scurității internaționale -,
Editura Ministerului Internelor și Reformei Administrative, București, 2007, p. 23.
379 Talcott, Parsons, The Structure of Social Action , The Free Press, New York, 1968, p. 768 .

280
fenomenologică are ca obiect reflectarea unei experiențe, …care, oricât de iluzoriu ar putea părea
din punct de vedere «obiectiv», rămâne perfect sigur ca experiență”380. De aceea , ne-am propus
ca fenomenul traficului de ființe uman e în județul Iași să nu fie reprezentat doar de o analiză
cantitativă. A m considerat că discuțiile pe tema evoluției traficului de ființe umane, a legislației,
a eficienței măsurilor dispuse și perceperea unor reacții emoționale a specialiștilor, poate fi
surprinsă numai în cadrul unor interviuri cu aceștia.
Scopul prezentului studiu este acela de a oferi o perspectivă calitativă asupra
fenomenului de trafic de ființe umane (TFU) la nivelul județului Iași în perioada 2001 -2010.
Rezultatele cercetării va e videnția, modurile de manifestare, rutele de trafic, cauzele, formele de
trafic, legislație, c ategorii de persoane traficate și eficiența măsurilor de prevenire).

1.1.Caracteristicile fenomenului de trafic de persoane în județul Iași
Fenomenul traficului de ființe umane a fost într -o continuă amploare până în mo mentul
aderării României la UE în anul 2007, însă după aderare s -a constatat o diminuare a
femomenului de trafic .
În mare parte victimele traficate, au părăsit teritoriul națion al ilegal, iar în cazul celor care
plecau cu viză pe 3 luni, conform legislației de la acea vreme, acestea depășeau termenul de
ședere din țara de destinație.
,,…Până în 2007 exista un procent de cca 30 -40% de victime care treceau fraudulos
frontiera, ulte rior numărul acestora a scăzut considerabil, în prezent situându -se la un procent
nesemnificativ ” (procuror DIICOT).
,,În perioada preaderării la Uniunea Europeană s -au înregistrat multe cazuri în care
victimele erau trecute fraudulos frontiera pentru a f i transportate în țările de destinație. În
prezent frontiera este trecută legal” (Ofițer de Poliție – IPJ).
Evoluția fenomenului de trafic de persoane la nivelul județului Iași a fost determinată de
factori economici, sociali, politici, educaționali și cu lturali. Căutarea unui loc de muncă este
motivul creșterii riscului de victimizare și totodată rampa de lansare a traficanților pentru
exploatarea persoanelor. Intrarea României în spațiul European a reprezentat un moment decisiv
în evoluția fenomenului de trafic prin libera circulație. Din acest moment , întregul sistem de
trafic s -a readaptat , începând de la metodele de recrutare ale victimelor , până la ,,punerea la
punct” a traficanților cu l egislația țărilor de destinație.

380 Pierre Bourdieu, Simțul practic, traducerea de Rodica Caragea și post față de Mihai Dinu Gheorghiu , Institutul
European, Iași, 2000 , p. 38.

281

1.2.Moduri de operare ale subiec ților traficanți de persoane
Specialiști din cadrul sistemului judiciar au indicat cu ocazia interviurilor diverse
moduri de operare în procesul de traficare a persoanelor :
,,Victimele traficate în UE până în 2007 au avut pașapoarte falsificate sau au prim it la
locul de destinație pașaport falsificat și vârsta modificată, din minor devenind major; după anul
2007 nu s -au mai folosit documente false” (Ofițer ANITP Iași).
,,…fraudulos prin folosire de pașapoarte false, trecerea ilegală cu ajutorul călăuzelor (până în
2007); după 2007, mai puțin” (Ofițer de Poliție – IPJ Iași).
,,În perioada 2001 -2007 traficanții obțineau actele de identitate ale victimelor
achitându -le costul și le transportau peste graniță mituind autoritățile. După aderarea la
spațiul Europe an, lucrurile s -au simplificat. În ambele cazuri , atât victimele cât și traficanții
treceau granița la vedere” (Procuror DIICOT).
,,Până în anul 2007 , victimele traficate, de regulă, treceau fraudulos frontiera prin
folosirea de documente falsificate sau prin sustragerea de la controlul vamal, fiind ascunse în
mijloacele de transport” (Procuror DIICOT).
Rutele de trafic ale traficanților cuprind toată E uropa dar și destinații îndepărtate:
 Ruta Baltică -Rusia statele baltice – țările scandinave;
 Ruta Nordică – Europa Centrală – Austria -Nordul Italiei;
 Ruta Balcanilor Centrali – Euro pa de Est, Asia – Statele U.E.;
 Ruta Balcanilor de Sud – Europa de Est, As ia – Republica Moldova, România,
Bulgaria, Italia, Grecia;
 Ruta Vestică – America de Sud -Spania, U.E.

1.3.Cauzele fenomenului de trafic de persoane și incidența acestora
Rezultatele analizei interviurilor arată un număr foarte mare de victime care provin din
medii familiale marcate în general de disfuncționalități la nivelul relațiilor dintre membri, care
se manifestă sau sunt generate atât de caracteristici sociale – comunitare ( sărăcie, lipsa locurilor
de muncă, rată crescută a șomajului, etc.) , cât și de si tuații familiale specifice ( număr mare de
copii, nivel scăzut al veniturilor, violență fizică și verbală, relații abuzive părinți -părinți sau
părinți -copii, consum excesiv de alcool, cazuri de îmbolnăviri grave ale unuia dintre membrii
familiei, ceea ce af ectează și restul acesteia, cel puțin unul dintre părinți plecat la muncă în
străinătate, etc. ). Indiferen t de statutul social și situația economică, mediul familial al victimelor
este unul disfuncțional.

282

1.3.1. Nivelul slab al dezvoltării economice
Print re principalele cauze enumerate se numără: „nivelul slab de dezvoltare și
informare, lipsa educației în special în mediul r ural, lipsa locurilor de muncă și dorința de
câștig imediat” (judecător). De menționat este și situația economică precară a țărilor e st-
europene, extinderea infracționalității transfrontaliere, pedepsirea într -o mică măsură a
beneficiarilor traficului de ființe umane și reacția slabă a societății civile și opiniei publice.
Ca și cauză specifică pentru județul Iași se remarcă „situația m aterială precară a
victimelor”; „…libertatea de mișcare spre Occident, criza financiară care a sărăcit majoritatea
familiilor românești, lipsa logisticii organelor de poliție și a parchetelor”. Un factor important
stimulator privind profunzimea fenomenului îl reprezintă starea financiară precară a victimelor
precum și educația scăzută sau inexistentă (lipsa școlarizării, abandonul școlar, lipsa educației în
cadrul familiilor dezorganizate) acestea fiind și cele mai frecvente în județul Iași precum și lipsa
informațiilor referitoare la piața muncii (,,condiții de muncă, școlarizare, societăți implicate în
asigurarea muncii în străinătate”. Victimele provin atât din mediul rural, cât și din mediul
urban, cu precizarea că, deși unele dintre ele au domiciliul în mediul rural, recrutarea lor în
vederea exploatării sexuale s -a petrecut în mediul urban.

1.3.2. Nivelul de educație și gradul de instruire
Lucrătorii din cadrul A.N.I.T.P. și D.G.A.S.P.C. Iași indică drept cauze principale în
județul Iași „ nivelul educațional scăzut și sărăcia accentuată ”, ca fi ind declanșatoare a
traficului de persoane. Alte cauze menționate sunt „ exploatarea sexuală -abuzul, mediul familial
dezorganizat, familii numeroase fără posibilități materiale” , „dezintegrarea socială, mediul
instituționalizat, nivelul scăzut al educației combinat cu dorința de realizare personală și
independență financiară, percepția succesului – poveștile de succes sunt crezute ” (asistent
social), „neîncrederea în sine și eșecurile personale” (polițist); ex istența unei „ cereri extinse la
nivel global pentru prostituție și pornografie infantilă” (psiholog) și mari discrepanțe
economice între țările de origine și cele de destinație.

1.3.3. Dezorganizarea familială
Conform experților, intrarea în „jocul” trafi canților au la bază un nivel de trai scăzut,
familii dezorganizate, abuzul și disfuncționalitatea familială, lipsa de comunicare în familie și
dezintegrarea socială, slaba implicare a autorităților locale în special pentru protecția socială a
familiilor cu mulți copii și venituri mici. ,,Copierea de modele negative ” (dorință de câștig cu
muncă redusă), aderarea la un grup infracțional sau cu deviații comportamentale, încercarea

283
depășirii statutului socio -economic prin orice mijloace, adaptarea traficanților la legislație atât
cea românească cât ș i cea din țările de destinație ale victimelor (renunțarea la modalități
agresive și determinarea victimei să creadă că este decizia ei să participe), reprezintă pentru
persoanele traficate ,, factori motivaționali” de a intra în această ,, lume ” prin ,, existența cererii
pe piață” (asistent social).
Traficul de persoane de la nivelul județulu i Iași are drept cauze , nivelul scăzut de trai în
contrast cu nivelul ridicat al țărilor din vestul Uniunii Europene, lipsa educației, lipsa de
informare în special în mediul rural și lipsa de implicare a autorităților pentru sprijinirea
familiilor paupere. De asemenea , adaptarea metodelor infracționale la legislație prin renunțarea
la violență și manipularea victimelor face ca descoperirea și probarea acestor infracțiuni să se
realizeze cu dificultate.

1.4.Forme de manifestare ale fenomenului de trafic de ființe umane (cerșetoria,
prostituția, munca forțată, pornografia infantilă)
Strategiile aplicate de către traficanți se pliază de fiecare dată în concordanță cu factorii
psiho -socio -economici , caracteristici mediului de proveniență al victimelor. Formele de
manifestare ale fenomenului traficului de ființe umane , din perspectiva lucrătorilor de
specialitate , sunt dintre cele mai d iverse având ca singur scop îmbogățirea rapidă, într -un timp
cât mai scurt printr -un ,,…câștig mare și sigur, investiție minimă, profit consistent și repetat…”
(asistent social ONG), (prostituție, cerșetorie, traficul exploatării prin muncă ); ,,…traficul d e
persoane în vederea prostituției și a altor forme de exploatare sexuală, traficul de persoane
(femei) în vederea aservirii lor, traficul de persoane în vederea exploatării prin muncă, traficul
de organe, traficul de femei în vederea căsătoriei forțate, t raficul de femei gravide și mame
surogat, exploatarea prin obligarea la cerșetorie.” (polițist ANITP) dar și muncă forțată și
,,…reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice”
(polițist de frontieră). O formă gravă de trafic este cea a traficului de organe.
La nivelul județului Iași nu au fost instrumentate cazuri de acest gen. O explicație ar fi
specificitatea acestui tip de cazuri în sensul că victimele sunt din România și R. Moldova , dar
transplanturile ilegale s e fac în țări din vestul Uniunii Europene. Având în vedere experiența
operativă și datele statistice pe care le dețin specialiștii A.N.I.T.P se afirmă că la nivelul
județului Iași sunt frecvente cauzele de trafic de persoane prin exploatare sexuală atât in tern cât
și internațional, dar și cerșetoria și exploatarea prin muncă. Victimele sunt în cele mai mult
cazuri femei, dar și bărbați și minori. În majoritatea cazurilor traficanții de persoane ademenesc
victimele prin diverse modalități orientându -se după mediul de proveniență, dorințele și
aspirațiile perso anelor și nivelul de școlarizare.

284
Victimele au fost abordate în mod direct de către recrutori prin ,, promisiuni cu privire la
obținerea unui venit facil care să o ajute pe victimă să depășească situați a în care se află ”,
,,locuri de muncă bine plătite care de regulă, nu necesită calificare specială, întemeierea unei
familii ” (asistent social). De cele mai multe ori , victimele cunoșteau recrutorii, făcând parte din
cercurile lor de prieten i sau fuseseră recomandați de persoane cunoscute în care aveau
încredere: ”…traficanții sunt persoane din vecinătate/grup de prieteni ai victimei și de obicei
oferă sau ,,vând” o poveste de succe s, despre un loc de muncă foarte bine plătit”. Victimelor li
se promite că nu trebuie să plătească cheltuieli de transport, chirie etc. Victimele provin de
regulă din familiile sărace racolate prin cunoștințe al e familiei, vecini, din cluburi sau discoteci;
prin anunțuri publicitare sau prin intermediul internetului în special pr in rețelele de socializare.
Metodele de manipulare la care apelează traficanții sunt dintre cele mai diverse: metoda
manipulării afective ,,loverboy”, metoda implicării în găsirea de soluții pentru un trai mai bun
dar și responsabilizarea pentru o viață ma i bună; pentru persoanele cu studii , traficanții ,, oferă
posibilitatea ascensiunii profesionale și financiare…încheierea de căsătorii cu persoane
înstărite din străinătate” (asistent social DGASPC). Manipularea emoțională este urmată de cele
mai multe ori d e violențe și de amenințări în faza de exploatare . Autoritățile s -au confruntat cu
diferite forme de manifestare ale fenomenului, în mod evident magistrații întâlnind o gamă mai
variată, urmați de specialiști din cadrul A.N.I.T.P., po lițiști, polițiști de frontier și specialiști din
cadrul O.N.G. și D.G.A.S.P.C. Pentru județul Iași au fost nominalizate toate categoriile de
trafic, însă ca frecvență și intensitate , cele mai dese forme întâlnite sunt : exploatarea sexuală,
exploatarea prin muncă și cerșetoria.

1.5.Aprecieri ale specialiștilor privind legislația și cooperarea interinstituțională în
domeniul traficului de persoane

Actuala legislație oferă în mare măsură cadrul legislativ necesar prevenirii și combaterii
fenomenului cu unele amendamente:,, Legislația din România este conformă cu legislația
internațională în materie și oferă un bun cadru legislativ pentru prevenirea și combaterea
fenomenului…” însă ,, dotările, fondurile necesare, nivelul de instruire” (asistent social ONG)
reprezintă punctele slabe ale instituțiilor pentru aplicarea acesteia. Legislația din România
privind traficul de fi ințe umane este într -o continuă modificare raportându -se la dinamica
traficului, ceea ce lipsește fiind suportul logistic și financiar pentru îndeplinirea norma tivelor în
domeniu. ,,Legea 678/2001 stabilește o serie de atribuții instituțiilor publice,rolul acestora fiind
de a acorda protecție victimelor, de a susține activitățile de prevenire a potențialelor victime,
de informare a acestora cu privire la traficul de ființe umane și de a sancționa infracțiunile

285
constatate” (magistrat). ,,Ar trebui sancționate penal și persoanele juridice” (judecător). De
asemenea ,, ar trebui adoptate măsuri de îmbunătățire a asistenței și monitorizării victimelor
infracțiunilor” (judecător). Reprezentanții Magistraturii propun modificarea Codului Penal ,
unde infracțiunea de trafic de persoane este prevăzută ca formă de proxenetism. Aceștia văd
extrem de necesară „asigurarea unei protecții reale a persoanei traficate prin aplicare a legii și
îmbunătățirea cadrului legislativ privind reintegrarea victimelor… ”, ,,… consider că ar fi
oportun să se instituie și răspunderea penală a persoanelor juridice întrucât se pot întâlni
cazuri în care sunt implicate în traficul de ființe umane și p ersoane juridice” (magistrat).
În opinia intervievaților , o procedură efectivă și simplificată de confiscare a bunurilor și
valorilor obținute din activitățile infracționale ar descuraja fenomenul și nu ar da posibilitatea
extinderii acestuia . Pedepsirea p ersoanelor „beneficiare” ale serviciilor traficului de persoane
(prevăzut în noul Cod Penal ), mărirea cuantumului pedepselor pentru membrii rețelelor, măsuri
sporite pentru protecția victimelor sunt alte propuneri făcute de aceștia. Se menționează și
neces itatea măsurilor de îmbunătățirea asistenței și monitorizării victimelor infracțiunilor, în
special a celor ce practică prostituția și a copiilor prin servicii comunitare specializate de tipul
Serviciului de Probațiune, prin aceasta încercându -se prevenire a fenomenului:
,,Înăsprirea pedepselor pentru membrii rețelelor de trafic de persoane; un cadru
legislativ bazat pe specificul traficului și fonduri mai ample pentru informarea în instituțiile de
învățământ și mediul rural” (polițist de frontieră);
,,…pede psirea persoanelor ,,beneficiare” ale serviciilor victimelor traficului de
persoane prevăzut în noul Cod Penal precum și ,, aspecte legate de confiscarea bunurilor și
valorilor obținute de către traficanți din activitățile infracționale, să se realizeze o c onfiscare
efectivă pentru a nu le da posibilitatea acestora să renască” (polițist de frontieră);
,,…incriminarea fermă a pornografiei infantile on -line prin blocare și intervenție asupra
recrutorilor, făptuitorilor ” (polițist); ,, îmbunătățirea logisticii ” (psiholog). Legislația actuală
din România oferă cadrul necesar prevenirii și combaterii fenomenului de trafic de persoane.
Specialiștii asistenți sociali și psihologi consideră legislația ,, suficientă dar inaplicabilă în
practică uneori ”, propunând o impl icare mai mare a ONG -urilor, creșterea numărului de
specialiști în instituțiile competente pe problema traficului de persoane , pentru a acoperi
activitățile speci fice de prevenire și combatere și perfecționarea continuă a acestora. Propunerea
asistenților sociali este „ obligativitatea asistenței psihologice a victimei chiar fără acordul ei ”
(asistent social). Propunerile făcute sunt în strânsă legătură cu situațiile specifice întâlnite în
activitate de către specialiștii din aria prezentată. Cei mai mulți s pecialiști fac referire la
îmbunătățirea cadrului legislativ deși acesta acoperă în mare măsură necesitățile actuale, și la
asigurarea logistică și financiară necesară pentru desfășurarea în bune condiții a activităților dar

286
și necesitatea activităților de prevenire a fenomenului. Acest lucru poate fi și din cauza lipsei
indicatorilor de prevenție cuantificabili pentru autorități ( procurori, polițiști, polițiști de
frontieră), fiind înregistrate ca realizări doar cazuri/rețele destructurate/victime identifi cate.

1.6.Categorii de persoane traficate. O analiză sociologică după gen, vârstă, rezidență,
educație și familie

În general, vârsta medie a victimelor traficului de ființe umane este cuprinsă între 14 și
35 de ani. Respondenții apreciază că gradul cel mai mare de vulnerabilitate și de risc de a fi
traficate îl prezintă tinerele din categoria de vârstă 14 -18 ani. Carențele educaționale, lipsa
experienței de viață, lipsa unui mediu familial organizat sunt elemente care asigură succesul
traficanților în racola rea victimelor. Traficanții nu greșesc în a -și alege victimele din rândul
persoanelor foarte sărace, ,,cu imagine de sine depreciată ”, instabilitate emoțională dar și
dorința persoanei de a -și depăși statutul economic și social în care se află. În general traficanții
sunt specializați pe tipuri de trafic, rareori aceștia își modifică aria de activitate. Există rețele
specializate de trafic de persoane care se axează pe obligarea la practicarea prostituției,
cerșetoriei și furturilor dar și rețele mari speci alizate pe trafic de persoane prin obligarea la
muncă forțată. Succesul traficanților prin racolarea victimelor traficului de persoane este
asigurat pe fondul scăderii nivelului de trai și a creșterii ratei șomajului, dezinformarea
persoanelor traficate ca re se află în căutarea unui loc de muncă privind riscurile la care sunt
supuse pe ,,piața muncii”.
La nivel macro, categoriile de vârstă ale persoanelor traficate sunt: femei cu vârsta
cuprinsă între 13 -25-35 de ani și bărbați cu vârstele între 18 -45. Se p oate spune că, pe o plajă de
instruire de la învățământ primar până la nivel universitar, gradul de școlarizare al victimelor
este scăzut spre mediu (absolvente de învățământ primar/gimnazial – 8/10 clase). Respondenții
afirmă că există și situații în care gradul de școlarizare este foarte scăzut, existând numeroase
cazuri de abandon școlar și chiar de analfabetism.
Traficanții dau dovadă de inventivitate și perseverență în activitatea de ,,recrutare” a
victimelor, aceștia recurgând chiar la căsătorii sau alte acte fictive care au rolul de a câștiga
încrederea victimei. Un profil aparte îl au victimele cu unul nivel de educație mediu spre ridicat
prin faptul că traficanții cu experiență practicanți ai „traficului de lux ” cu tinere, profită de
naivitatea și imaturitatea acestora: ,,…cu pregătire superioară traficate de rețele bine
organizate care folosesc ca paravan diferite forme (modelling, night -cluburi selecte); aceste
tinere sunt „destinate” oamenilor de afaceri prosperi pentru satisfacerea nevoilor sexu ale”.

287
Existența unor bordeluri de lux clandestine pentru tinerele educate, vorbitoare de limbi străine
sunt doar o parte din locurile de destinație a acestora”.
Subiecții traficului de ființe umane sunt în special din mediul rural cu o educație medie
sau sub medie dar și din mediul urban și suburban cu o situație materială precară, din familii
defavorizate sau destrămate. Au existat cazuri, mai ales în ceea ce privește exploatarea internă,
în care v ictimele au fost recrutate din mediul rural și exploatate în orașele mari.
Clasificarea victimelor traficate se face pe criterii de vârstă în funcție de nevoile
traficanților și specificul traficului respectiv copii de ambele sexe, până în 14 ani racolați în
general pentru ,, prostituție, cerșetorie. Persoane de sex feminin de la adolescente până la 20 -30
ani pentru prostituție, trafic de organe. Bărbații între 18 -35 ani pentru muncă forțată și trafic
de organe, bărbați cu vârstele până la 45 de ani pentru e xploatare prin muncă ”. Exploatarea
prin muncă cuprinde toate categoriile de vârstă dar mai ales bărbați între 25 -45 ani profitându -se
de lipsa de educație și informare a acestora.
În opinia specialiștilor din cadrul A.N.I.T.P. Iași profilul victimelor (ca zurilor
instrumentate în activitățile lor la nivelul județului Iași) sunt ,,…persoane de sex feminin între
13 și 33 ani (1/3 minore, 1/2 cu vârste intre 18 și 23 ani) și băieți/ bărbați cu putere de muncă
fără calificare” (polițist); ,, cu nivel educațional scăzut și care au suferit abuzuri în mediul în
care trăiesc și bărbați cu vârsta între 18 și 45 ani cu situație economică precară…” (psiholog
și asistent social); sunt persoane vulnerabile, refugiați, imigranți, copii, mame singure, persoane
cu un anturaj nepotrivit.
O altă abordare ale victimelor traficului de ființe umane este acela că traficanții prezintă
încredere prin respectul pe care -l afișează față de semenii săi astfel încercând să câștige
încrederea victimei, a familiei sale respectiv a cunoștinț elor, persoanelor apropiate; ,, înțeleg”
problemele financiare și de viață ale victimei, ,, le spun povești de succes ale unor persoane
cunoscute” (polițist de frontieră).
Atragerea victimelor -racolarea: traficanții ,, pozează ” în ipostaze ,, de lux” cu
autotur isme, îmbrăcăminte de lux, folosesc un limbaj îngrijit sau folosesc alte tinere pe care le
dau drept exemple de bunăstare și reușită prin crearea de false impresii, iluzii, promisiuni
mincinoase; toate acestea aduc greutate în atingerea scopului final.
,,Profiturile uriașe pe care le realizează le conferă posibilitatea să ducă și să afișeze o viață de
lux, în contradicție cu nivelul scăzut de trai și educație a victimelor dornice să aspire la o viață
asemănătoare, fapt ce conduce la atragerea «în capcană» a victimelor, devenite pradă ușoară
pentru organizațiile criminale de acest tip” (polițist de frontieră).

288
Specialiștii din cadrul D.G.A.S.P.C. prezintă profilul persoanei traficate cel mai des
întâlnit la nivelul județului Iași ca fiind cel al minorilor în general cu maxim opt clase, din zone
rurale sau cartierele limitrofe ale orașului Iași.
,,…adolescente cu vârsta cuprinsă între 13 -17 ani atât din mediul rural cât și urban
racolate pentru prostituție, și băieți cu vârstele cuprinse între 13 -17 ani pentru exploatare prin
muncă și infracțiuni…” (psiholog),
,,…sex masculin – 9-14 ani, zone rurale sau limitrofe municipiului Iași, din familii în
general sărace, cu abandon școlar sau maxim 3 clase – sunt folosiți/traficați pentru cerșetorie
sau săvârșirea de in fracțiuni apoi vârsta 14 – 18 ani, maxim 8 clase sau abandon școlar din
zone rurale sau limitrofe municipiului sunt traficați în scopul săvârșirii de infracțiuni sau
exploatare prin muncă; de sex feminin 12 -16 ani în general din zone rurale sau limitrofe
municipiului, cu abandon școlar, maxim 8 clase, au fost identificate pentru practicarea
prostituției sau cerșetoriei; peste 16 ani, în proporția cea mai mare sunt traficate cu scopul
exploatării sexuale ”.
În concluzie principalele categorii de persoane traf icate sunt persoanele de sex feminin
începând de la vârste fragede, 10 -14 ani, până în jurul vârstei de 35 ani cu incidență maximă
între 18 și 23 ani. Aceste victime sunt cu o educație precară, în principa l din mediul rural și sunt
traficate în scop de pro stituție. Victimele de sex masculin traficați au vârstele cuprinse între 18
și 45 ani, din mediul rural, necalificați, nivel redus de instruire; sunt traficați în scopul
exploatării prin muncă.

1.7.Eficiența măsurilor specifice de prevenire și combatere a TFU
Responsabilitățile din acest domeniu revin mai multor ministere și Legea 678/2001
stabilind atribuții instituțiilor publice pe această linie. La fel și societatea civilă are un rol foarte
important. În momentul de față România deține legislația care incri minează traficul de persoane
și oferă asistență psihologică și juridică victimelor acestui fenomen.
Legislația oferă cadrul necesar prevenirii și combaterii fenomenului dar este necesară
,,creșterea fondurilor financiare, specializarea polițiștilor pentru lucrul în astfel de cazuri,
modificarea legislației, schimbul de experiență între diferite structuri (BCCO A, PFR, ANITP,
ONG -uri și DIICOT) ”, îmbunătățirea și eficientizarea colaborării internaționale în domeniu,
îmbunătățirea culegerii de informații și îmbunătățirea activității de prevenire.
Agențiile guvernamentale desfășoară campanii de informare privind prevenirea traficului
de ființe umane însă numărul și frecvența acestora sunt limitate din cauza fondurilor
insuficiente. În funcție de nevoile identi ficate, victimele beneficiază de asistență medicală,
psihologică, juridică, socială în vederea reintegrării acestora în comunitate; sunt însă

289
insuficiente resursele umane și materiale alocate instrumentării cazurilor de victime ale
traficului de ființe uma ne.
O mai mare implicare a instituțiilor statului în prevenirea fenomenului, o mai bună
colaborare între instituții și o colaborare mai bună cu ofițerii de legătură din străinătate ar putea
duce la eficientizarea practicii acțiunilor. Îmbunătățirea cadrulu i legislativ în ceea ce privește
reintegrarea în societate a victimelor pentru a evita re -traficarea; lipsa alternativei face ca unele
victime să revină în vechiul mediu și să fie re -traficate. ,, Audierile repetate în cadrul
procedurilor și modalitățile de fectuoase de audiere pot duce la retraumatizarea victimei ”
(asistent social). Crearea unei instituții sub coordonarea D.I.I.C.O.T. pentru evitarea
paralelismelor ar conduce la o eficientizare în prevenirea și combaterea fenomenului. Alocarea
de resurse fin anciare și logistice instituțiilor cu atribuții în domeniu este o altă propunere pentru
creșterea eficienței.
Agențiile guvernamentale fac campanii de prevenire și informare dar ,,…sunt limitate
datorită fondurilor ”, proiectele sunt orientate doar pe anumi te aspecte (psiholog), ,, măsurile au
eficiență limitată datorită numărului mic de specialiști precum și datorită implicării reduse a
factorilor de decizie locali” (asistent social). ” Măsurile de prevenție nu și -au demonstrat
eficiența ” (polițist).
Eficiența aplicării măsurilor este în strânsă legătură cu ,, existența fondurilor și a
specialiștilor ” (psiholog), ,, se impune o mai mare implicare a O.N.G. -urilor precum și creșterea
numărului de specialiști în instituțiile statului, perfecționarea continuă a acest ora, implicarea
mass -media… ” (asistent social). Nu există în legislație și ,,…în cultura noastră măsuri care să
canalizeze atenția pe agresor ” (asistent social). Cooperarea este necesară pentru a se realiza
respectiv eficientiza programele anti -trafic și a recupera victimele asistate.
,,Au fost victime care după ieșirea din programele de protecție au reintrat în situații de
traficare” (polițist); victimele au fost influențate de către proxeneți să -și retragă plângerile prin
amenințări, la îndemnul familiei a u refuzat programul de protecție având ”… legături cu lumea
interlopă” (polițist).
Complexitatea și permanenta schimbare a fenomenului traficului de ființe umane impune
măsuri de intervenție la niveluri multiple, ,, …continuu și adaptat situației” (psiholog) . Multe
instituții ,, nu au capacitatea/dotările/instruirea necesară aplicării măsurilor” (asistent social).
Agențiile guvernamentale sunt nefuncționale de multe ori datorită ,, birocrației și sunt
limitate ca acțiune, forță, resurse, posibilitatea de sprijin afectiv” (asistent social).
,,Armonizarea legislației interne cu legislația internațională, informarea persoanelor care
călătoresc în străinătate prin serviciile de eliberare a pașapoartelor, preocuparea instituțiilor
statului în vederea asigurării locuri lor de muncă pentru tineri în țară…” , de altfel,

290
”…colaborarea mai bună între instituțiile statului, MAI, Ministerul Justiției, Ministerul Public
și Ministerul de Externe, Ministerul Educației” sunt unele dintre soluțiile propuse de către
magistrații inter vievați.
În concluzie , organizarea instituțională din acest moment și legislația creează premisele
combaterii fenomenului. Sunt necesare perfecționarea sistemului și upgradarea acestuia
conform evoluției fenomenului, concomitent cu dezvoltarea cooperării i nterinstituționale,
găsirea căilor de reducere a birocrației, atragerea de O.N.G. -uri, autorități locale, mass -media
care să se implice în activitatea de prevenire și astfel să suplinească constrângerile bugetare.

1.8.Măsuri necesare îmbunătățirii politicilor de prevenire și reintegrare socială
Din punctul de vedere al specialiștilor desfășurarea de campanii mass -media de
prezentare a fenomenului și a măsurilor de prevenire, campanii de informare, înființarea de
servicii speciale de asistență și monitorizare a victimelor, preocuparea instituțiilor statului
privind crearea de locuri de muncă și dezvoltare economică reprezintă unele dintre soluțiile
privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane. ,,…crearea unor adăposturi
moderne pentru victime, pro tecția reală în cursul procesului, posibilitatea oferirii unor locuri
de muncă, asistență psihologică calificată” , colaborarea mai bună între instituțiile statului,
campanii de informare, stabilirea grupurilor țintă, măsuri eficiente de reinserție a victim elor,
scurtarea duratei proceselor.
O abordare unitară a ,, programelor de prevenire de către specialiștii anti -trafic”,
ridicarea gradului de informare și educare a persoanelor vulnerabile prin campanii de informare,
,,emisiuni de profil în mass -media ” (polițist), ,, dezvoltarea economiei sociale, implicarea
comunității, autorități locale” (asistent social), informarea persoanelor care călătoresc în
străinătate prin serviciile de eliberare a pașapoartelor, preocuparea instituțiilor statului în
vederea asi gurării locurilor de muncă pentru tineri, în țară; campanii de informare în școli,
internate sunt doar o parte dintre soluțiile oferite de către specialiștii în domeniu care resimt
lipsa acestora.
Dezvoltarea de programe prin ANITP și ONG -uri, ,, de conștie ntizare în rândul tinerilor
a fenomenului; implicarea autorităților/comunităților locale (primării, școli, etc.) în prevenirea,
sprijinirea socio -economică a familiilor aflate în dificultate; implicarea organismelor
(instituțiilor statului) în sprijinirea victimelor în perioada post -trafic ” (găsirea unui loc de
muncă, cursuri de calificare, etc.); implicarea activă a statului prin M.A.E în sprijinul și
repatrierea victimelor TFU; crearea de noi adăposturi pentru victimele TFU în vederea acordării
asistenței sociale, psihologice, etc., o cooperare mai strânsă între autoritățile judiciare din
România și țara unde victimele sunt exploatate, ,, prin crearea de pârghii ori instituții adecvate ”

291
(spre ex: în țări în care sunt foarte multe cazuri de persoane exploata te), ,, delegarea unui ofițer
de legătură specializat pe această linie de muncă ”; creșterea capacității de combatere a
traficului de ființe umane prin pregătirea de polițiști specialiști pe această linie de muncă, ,, încă
din Academia de Poliție ori Școala d e agenți de poliție”; ,,alocarea de fonduri suplimentare
pentru achiziția de autoturisme, calculatoare, telefoane mobile folosite/utilizate de lucrătorii
structurilor specializate de poliție” (inclusiv pentru plata informațiilor); nu în ultimul rând,
crear ea și gestionarea unui sistem de către Stat (sistemul economic/social/de educație etc.) de
dezvoltare a societății românești, în vederea diminuării/reducerii/combaterii traficului de ființe
umane, sub toate aspectele lui; stimularea implicării colectivităț ii din care provin victimele cu
rol de rețea suport în prevenirea și combaterea traficului de persoane. Acestea sunt unele dintre
măsurile de combatere ale traficului de ființe umane propuse de c ătre specialiștii intervievați.
Este necesară o implicare mai mare a instituțiilor statului în prevenirea fenomenului, o
,,mai bună colaborare între instituții ”, alocarea de resurse financiare și logistice instituțiilor cu
atribuții de către specialiștii anti -trafic, informarea, ,, educarea pe linia anti -trafic a persoanelor
vulnerabile și potențiale victime” (polițist ANITP) o abordare unitară a programelor de
prevenire în școli, o mai amplă prezentare a fenomenului în mass -media, creșterea numărului de
polițiști specializați în domeniu.
La nivelul județului Iași se resimte o deficiență de personal specializat pe această linie
de activitate, astfel se propune ,,creșterea numărului de specialiști ” (asistent social) ,, formarea
personalului, multiplicarea campaniilor de prevenire și combatere a traficului de ființe u mane ”
(psiholog). Revizuirea mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de
ființe umane ,, realizarea noii Strategii N aționale împotriva traficului de persoane precum și a
Planului Național de A cțiune pentru implementarea aces tei strategii ” reprezintă o altă soluție
propusă de către specialiști. În acest moment există doar Strategia 2006 -2010.
Măsurile propuse în mare parte sunt legate de instituția din care face parte persoana
intervievată și fac referire la alocări de fondur i pentru combaterea fenomenului cât și pentru
campanii de prevenire și informare. De asemenea, unele persoane intervievate au identificat că
trebuie acționat la cauzele fenomenului și la programe de educare, reducere a abandonului
școlar concomitent cu ef orturile statului și autorităților locale de dezvoltare a comunității, creare
de locuri de muncă. Toate aceste eforturi vor face ca fenomenul să fie de mică amploare și
controlabil. Înainte de a discuta indicatori i de performanță prin care să se evalueze p roiectele de
combatere a traficului de p ersoane, ,, este necesar să se înțeleagă conceptele de bază legate de
traficul de persoane ”381.

381 IOM , Handbook on performance indicators for counter -trafficking projects, Washington, 2008, p.3 .

292
2. Cauzele generale ale traficului de ființe umane
2.1. Cauzele psiho -sociale
Cond ițiile actuale ale vieții moderne din România fac ca anumite categorii de persoane
să nu reușească depășirea unor situații dificile de natură socială, economică, politică, culturală.
Condițiile socio -economice, crizele financiare, creșterea șomajului, scăderea nivelului de trai,
proliferarea c riminalității sunt cauze ale vulnerabilității unor persoane din grupurile sociale
defavorizate, din rândul cărora, anumiți indivizi afectați de cauze psiho -sociale încep să aibă
comportamente deviante. Încercând o selecție a acestor cauze psiho -sociale car e au rezultat din
studiile de caz multiple, analiza de conținut care a făcut obiectul cercetării noastre sociologice,
cât și din alte cercetări efectuate până în prezent referitoare la cauzele acestui fenomen, au
rezultat următoarele:
 caracteristici person ale, ereditare, de devianță într -un mediu familial deviant, mărește
riscul și vulnerabilitatea la traficul de ființe umane;
 deficiențe în dezvoltarea personalității victimei poate induce stigmatul, frustrarea și
incapacitatea conversei sociale;
 frustrări a fective și materiale asociate cu lipsa unui control social al familiei (părinți față
de copii), neglijența părinților față de asigura rea unor condiții minime copiil or
accentuează comportamentele psiho -sociale;
 anturaj negativ timpuriu , în vecinătatea famil iei sau în cadrul grupurilor sociale
frecventate;
 lipsa atașamentului afectiv al părinților față de copii;
 carențe educaționale, generale dar și cele referitoare la viața sexuală, prejudecăți față de
persoanele de sex opus;
 tulburări de comportament genera te de maturizarea sexuală și caracterul seismic al
aprecierii de sine este evident în cazul unor tinere care au acceptat de la o vârstă fragedă
practicarea prostituției;
 dezvoltarea unor psihoze infantile cauzate de frustrare, gelozie, depresie, izolare,
introvertire, stigmatizare, respingere;
 condițiile nefavorabile de viață și o conduită necorespunză toare în mediul familial pot
genera trăsături psihologice negative ce devin dominante a supra personalității copilului și
orientarea acestora către subculturi delincvente;
 demotivarea și superficialitatea în relațiile familiale cauzate de condițiile sociale precare
și nivelul de trai scăzut;
 achiziții modeste pe linie educațională ca urmare a unui grad redus de instruire și
educație familială, a lipsei unui sist em de norme de conduită;

293
 lipsa unor repere sau modele pozitive de conduită morală în familie sau comunitate;
 în cazul minorilor, tema de pedeapsă sau de privare afectivă generează o personalitate
scăzută;
 temperament impulsiv și reacții agresive ale părinților față de copii sau a părinților față
de copii declanșează comportamente care pot genera devianță și luarea unor decizii de
abandon școlar, familial;
 dezvoltarea unor conduite stereotipe și imitative negative dezvoltă anxietate, insatisfacție,
nesiguranță și atitudini reactive agresive;
 influența socială normativă a grupului frecventat crește riscul dezvoltării unor
comportamente deviante;
 comportament cognitiv influențat de percepția socială asupra traficului de ființe umane și
consecințele acesto ra. De cele mai multe ori victimele ,,văd “ doar banii, însă nu
anticipează consecințele psiho -sociale și fizice ca urmare a practicării prostituției;
 nivelul modest sau redus al capacităților psiho -intelectuale, nivelul de dezorganizare
psihică al copiilor și tinerilor pot fi cauze ale vulnerabilității la trafic;
 credulitatea sau nivelul de influențare, indiferența și neglijența în informarea
corespunzătoare cu privire la anumite fenomene sociale, conduc la o înstrăinare a
victimelor față de realitatea subi ectivă în detrimentul celei obiective și implicit riscul la
trafic;
 promiscuitatea din perioada copilăriei și adolescenței, absenteismul școlar, fac torii
situaționali personali favorizează traficul;
 falsa percepție asupra condițiilor de viață în străinătat e în raport de formarea profesională
și accesibilitatea la condițiile socio -culturale, sunt cauze ale creșterii riscului victimal;
 legături slabe cu biserica și lipsa unei credințe religioase constituie cauze ale procesului
de desacralizare umană, de secul arizare a societății și de transfomare cu ușurință a
trupului într -un obiect sau o marfă pentru rețelele de trafic de ființe umane.

2.2. Cauze economice
Evoluția economică și socială în România după anul 1990 caracterizată prin încetinirea
dezvoltării sectoar elor industriale, agricole și a serviciilor a declanșat o reorganizare socială.
Creșterea șomajului simultan cu acordarea de salarii compensatorii au dus la o
diminuare a populației ocupate ca forță de muncă. Deschiderea granițelor a determinat
dezvoltarea fluxurilor de migrație temporară în scop comercial cu aspecte pozitive și negative.
Acest nou tip de comerț a dat un alt sens circulației mărfurilor și bunurilor, la început dinspre

294
România către alte state, pentru comercializarea unor produse indigene su b prețul pieții, apoi în
sens invers a crescut interesul populației în achiziționarea unei varietăți de bunuri la care
populația nu a avut acces până în anul 1990. Odată cu dezvoltarea acestor relații socio –
economice s -au dezvoltat primele rețele de prosti tuție în țările cu tradiție. Profiturile financiare
din operațiunile economice au atras tot mai mulți cetățeni pentru a se stabiliza în țările de
destinație în raporturile comerciale. Profiturile uriașe din exploatarea femeilor obligate să
practice prostit uția, au creat un interes tot mai mare pentru subiecții cu astfel de preocupări
dezvoltându -se adevărate rețele de trafic de persoane în cadrul cărora acționau subiecți din țară
cât și din străinătate. Subiecții din România nu puteau acționa într -un alt st at decât în colaborare
cu rețele din străinătate și sub protecția acestora. Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare
(telefonia mobilă, internetul) cât și a transportului rutier și aerian, a creat condiții pentru plasarea
victimelor într -un timp foarte scur t, într -o țară străină. Conflictele militare din zona balcanică au
cauzat condiții economice speciale, ceea ce a atras suportul economic asigurat în cadrul micului
trafic la frontieră. Pe lângă soluționarea problemelor economice în condiții de război și co nflicte
interetnice s -au dezvoltat și rețelele de trafic de arme, materiale radioactive, trafic de droguri și
trafic de persoane (în domeniul traficului de persoane criza din Balcani a favorizat traficul de
ființe umane din România către Bosnia, Herțegovin a, Sebia, Croația, Macedonia, Kosovo,
Albania, Grecia etc). Ulterior acestei perioade, rețelele de trafic s -au orientat către statele
occidentale (Italia, Spania, Franța, Germania). Inițial la baza acestor fluxuri de persoane a stat
interesul pentru un loc de muncă și mai bine plătit. Referindu -ne strict la cauzele economice ale
traficului de ființe umane, vom prezenta situația acestora după cum a rezultat din analiza de
conținut și studiile multiple de caz:
 Sărăcia: în primul rând, declinul economic a generat creșterea șomajului și
reorientarea populației către alte piețe de plasare a forței de muncă. La nivelul unor familii, din
ambele domenii de rezidență, păriinții își exploatează proprii copii în scopul asigurări i
mijloacelor de subzistență. ,,Conform datelor analizate în perioada 2005 -2008, 23% din
populația României încă traia în sărăcie relativă, România rămânând una din țările cu cea mai
ridicată rată a sărăciei din Europa după Letonia cu o rată a sărăciei de 26 % ”382.
 Șomajul: lipsa oportunităților ocupaționale potrivit pregătirii profesionale
individuale a determinat reconversia socială către alte sectoare de activitate; până la obținerea
unei noi specializări cei interesați nu obțineau venituri, ceea ce cauz a o scădere continuă a
nivelului de trai. Nevoile sociale din familie și comunitate sunt tot mai puțin satisfăcute cu efect
asupra coeziunii familiei; ,, județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neindemnizați în
numărul total al șomerilor în perioada i anuarie 2009 – iulie 2010 sunt: Teleorman (65,02%), Iași

382http://www.ziare.com/articole/romani+ajutor+tari+sarace , accesat la 09 iulie 2010

295
(63,76%), Dolj (63,56%), Vrancea (62,41%), Covasna (62,33%), Vaslui (61,48%), Mehedinți
(61,32%) și Galați (60,32%)”383
 Nivelul de trai : scăderea continuă a nivelului de trai a dus la creșterea
discrepa nțelor dintre clasa socială a celor cu venituri medii și cea a oamenilor bogați. Această
cauză a fost enunțată în mod frecvent de specialiștii în domeniul prevenirii și combaterii
traficului de ființe umane relevate în analiza de conținut din cadrul tezei noastre de doctorat
 Lipsa oportunităților de muncă din mediul urban a declanșat migrarea unor
categorii de persoane (a șomerilor) către mediul rural; ,,Sigur, piața muncii este „vie”. Numărul
de locuri de mu ncă vacante în prezent este însă mai redus, iar concurența în general mai ridicată
decât în anul 2008. În perioada 2008 -2010, evoluția locurilor de muncă vacante din evidențele
A.J.O.F.M. Iași este prezentată în graficul de mai jos ”384.

Grafic nr.28. Evoluția numărului de locuri de muncă în jud. Iași. Sursa: AJOFM IAȘI

 Feminizarea sărăciei , un concept nou pentru România s -a declanșat odată cu
încetarea activității sectoarelor de industrie ușoară în care lucrau în majoritate femei. Această
categorie socială a femeilor, obiș nuită cu venituri salariale sigure, a ajuns în fața unei situații de
discriminare pe piața muncii ca urmare a lipsei de oportunități în identificarea unui loc de muncă
specific formării profesionale. Situația a generat un interes în masă pentru a lucra în străinătate,
acceptând activități în sectoare cu condiții grele de muncă sau pentru activități casnice (îngrijirea

383Agenția Na țională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Situația statistică operativă a șomajului înregistrată la
31iulie 2010, E-mail: anofm@anofm.ro , accesat la 11.08.2010.
384 Agenția Jud ețeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași , Evolutia locurilor de muncă vacante 2008 -2010.
2008 17349
2009 12589
2010 10073

296
personelor vârstnice, baby sitter). În prezent este un subiect de actualitate pentru România și
instituțiile europene. Un studio realizat în domeniu relevă că, ,,UE și autoritățile naționale nu mai
pot continua să ignore problema economică și socială a sărăciei cu care se confruntă una din
cinci femei în Uniunea Europeană . În acest context, se încurajează fixarea ca obiectiv a reducerii
diferen țelor de gen în salarizare cu 1% în fiecare an (în prezent, diferența de gen în salarizare la
nivelul Uniunii Europene fiind de 18%), urmărind atingerea obiectivului de reducere cu 10%
până în 2020 ”385.
 Dezorganizarea socială : este cauzată de dificultățile materiale, sărăcie, la nivel
familial și comunitar, de conflictele colective între tineri, între adulți și tineri, a contradicțiilor
între clasele sociale; un alt factor al dezorganizării sociale este determinat de scăderea funcțiilor
de socializare și co eziune a grupurilor eterogene; de asemenea varietatea normelor de conduită a
generațiilor creează disensiuni sociale și comportamene delincvente; rata demografică în scădere,
dezintegrarea culturală și deteriorarea fizică ca urmare a consumului de alcool ș i droguri are
efecte distructive asupra ordinii sociale și implicit asupra capacității de muncă a eficienței
populației ocupate.
Din perspectivă sociologică, dezorganizarea socială ca efect al sc himbărilor sociale
negative aparține Școlii de la Chicago – care a scos în evidență declinul social și explozia de
infracționalitate. Putem concluziona că declinul economic asociat cu conflictele între clasele
sociale generează dezorganizarea socială.

2.3. Cauzele politice și conflictele regionale

În anul 2001 Departamentul de Stat al SUA, a analizat evoluția măsurilor legislative și a
dinamicii traficului de fi ințe umane în care a arătat că , România este în principal o țară de origine
și de tranzit pentru traficul de femei în scopul exploatarii sexual e. Din con ținutul raportului
rezultă că Guvernul ,,a numit recent un coordonator național pentru combaterea traficului de
persoane
și a stabilit ca o comisie interministerială să elaboreze o lege anti -trafic ”386. Situația prezentată
în raport reflectă rezultatul politicilor în domeniul traficului de ființe umane ca efect întârziat față
de dimensiunea și extinderea fenomenului. Acest tip de rapoarte a continuat și la nivelul
instituțiilor guvernamentale din Români a care au ținut cont de necesitatea intervenției

385 Rovana, Plumb, Raportul eurodeputatei privind feminizarea sărăciei în UE, adoptat de comisia specializată a
Parlamentului European http://www.euractiv.ro/uniunea -european , accesat la 28. 01. 2010.
386 U.S.Departament of State, Rapot privind monitorizarea și combaterea traficului de persoane în România, arrive
2001 -2009, cap V. Country Narratives, 2001, http://www.state.gov , accesat la 10.10.2010

297
specializate imediate îmbunătățind politicile legislative de intervenție și acțiune pentru
prevenirea traficului de ființe umane.
În permanență organizațiile guvernamentale și neguvernamentale cu ocazia anal izelor
efectuate au identificat cauzele și factorii din punct de vedere politic care îngreunează s -au
diminuează eforturile în combaterea fenomenului. Potrivit O.I.M. cât și A.N.I.T.P., aceste cauze
ce țin de sfera politicului pot fi grupate după cum urmea ză:
 Guvernarea defectuoa să, corupția unor funcționari din sectorul public;
 Slăbirea autorității instituțiilor statului și neacordarea bugetelor necesare în vederea
implementării politicilor și strategiilor de acțiune;
 Neratificarea sau ratificarea cu mari întârzieri a unor acorduri și protocoale
internaț ionale în domeniul traficului de ființe umane, care îngreunează procesul de
cooperare în planul prevenirii și asistenței sociale a victimelor;
 Inconsistența și tergiversarea nejustificată a proceselor de ini țiere și adoptarea cadrului
normativ propus de instituțiile statului. Această situație conduce la instabilitatea și
incoerența unor reglementări juridice asociate cu inconsecvența aplicării legilor și
procedurilor;
 Nerespectarea legislației ca percepție de formată privind răspunderea ,,chiar dacă încalci
legea nu ți se întâmplă nimic ”;
 Situații de criză socială, stări de inegalitate și discriminare a unor categorii de populații
ca urmare a unor politici deficitare nondiscriminatorii;
 Lipsa unor programe coer ente de asistență socială care să aibă în vedere grupurile
vulnerabile; este necesară o prioritizare a intervenției și asistenței sociale a persoanelor
vulnerabile;
 Protecția victimelor traficului de ființe umane este esențială în scopul reintegrării
socia le iar insuficiența unor măsuri guvernamentale se poate repercuta asupra eficienței
măsurilor de protecție;
 Neasigurarea unui buget corespunzător pentru protecția victimelor traficului de ființe
umane în raport de evoluția fenomenului;
 Lipsa unor alternati ve pe piața muncii și a unor programe de reconversie socială cu
posibilități reale în asigurarea uno locuri de muncă pentru victimele traficului de ființe
umane;
 Parteneriatul public privat ineficient ca urmare a unei cooperări necorespunzătoare
bazate pe interese financiare și nu pe scopul în sine de protecție socială. Frecvente
modificări legislative prin abrogarea în pripă sau cu reintenție, a unor acte normative
care într -un anumit context social favorizează corpuția sau/și ineficiența legii;

298
 Reorganizarea unor instituții guvernamentale determinate de crizele economice pot
influența negativ strategia de acțiune în domeniul traficului de ființe umane;
 Neacordarea sprijinului organizațiilor neguvernamentale în atragerea fondurilor
europene sau as igurarea unui buget bazat pe prioritățile de acțiune, afectează de regulă,
întregul mecanism de intervenție și cooperare pentru combaterea fenomenelor sociale
așa cum este și cel al traficului de ființe umane;
 Inconsecveța în stabilirea obiectivelor pe ter men scurt, mediu și lung și neurmărirea
îndeplinirii obiectivelor stabilite de către instituțiile implicate;
 Dezvoltarea unor grupuri de interese a căror politici sunt dirijate astfel încât strategiile
de acțiune la nivel societal nu -și ating scopul;
 Inefi cacitatea sistemului de coordonare a organelor cu atribuții pe linia combaterii
criminalității organizate și a instituțiilor specializate în prevenirea fenomenului.

2.4. Cauze spirituale

Diversitatea cauzelor și factorilor care favorizează traficul de ființe umane, ne determină
să accentuăm aspectele ce țin de desacralizarea trupului ca proces al secularizării. După B.
Wilson secularizarea este ,,un proces de diminuare a influenței sociale a religiei ”387. Această
diminuare a influenței religioase, în timp, a d us la un ,,scepticism religios”388, ca lipsă a credinței
în Dumnezeu și -a pus amprenta asupra întregii comunități creștine. Într -una din lucrările privind
creștinismul în România, C. Rughiniș arată că scepticismul religios se manifestă la persoanele
care ,,n u acordă importanță religiei în viața lor personală – credința fiind absentă, practic, din
orizontul lor intelectual și spiritual “389.
Referitor la credința religioasă, M.Voicu, arăta că ,,în societățile tradiționale, autoritatea
religioasă era unanim recuno scută, iar religia exercita o influență covârșitoare asupra tuturor
celorlalte sfere ale vieții”390. De asemenea ,,religia era cea care impunea normele morale la nivel
individual și social”391.
Cercetările noastre privind traficul de ființe umane ne arată că din punct de vedere al
mediului de rezidență al subiecților implicați, aceștea aparțin atât mediului urban cât și rural. Noi
susținem că rolul religiei în mediul rural și urban românesc a fost și rămâne temelia credinței și
spiritualității creștine la nive lul majorității populației din România.

387 Bryan, Wilson, Religia din perspectiv ă sociologică, Editura Trei, București, 2000, p. 96.
388 Dumitru, Sandu (coord), Viața socială în România urbană , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 123.
389 Ibidem , p.123.
390 Mălina, Voicu, România religioasă , Editura Institutul European, Iași, 2007, p.12.
391 Ibidem , p. 12.

299
Într-una din luc rările privind sociologia ruralu lui, D. Stan arată că ,,p entru a evita
degenerarea funcțională, satul a impus structuri instituționalizate: principii de morală, forme de
educare, biserica, «gura satu lui» (opinia publică). Biserica a avut un rol hotărâtor deoarece avea
autoritate, statut clar, reguli precise de funcționare și era indispensabilă existenței oricărui om.
Ea suplinea golurile structurale când alte instituții nu interveneau. Atât școala cât și biserica
înlesneau producerea celor mai importante funcții ale sistemului: subzistența, educarea,
normalitatea socio -culturală”392.
Într-o altă lucrare privind fenomenul religios se arată că provocările contemporane,
determinate de globalizarea economie i, politicii și chiar a religiei a dus la dezvoltarea
ecumenismului ca form ă socială și religioasă care ,,se vrea în același timp și un model de
conviețuire și un model de comunicare interconfensională”393 – o formă hibridă a practicii
religioase. În fața ac estor provocări ale mileniului III susținem că e ducația creștină exprimă o
funcție exclusiv umană și de natură pur spirituală. În opinia noastră puterea spirituală este dată
de demnitatea omului și nu are vreo legătură cu dezvoltarea tehnologică sau descop eririle
științifice și nici cu diferite preocupări sau concepții filosofice. Educația spirituală contribuie ,,la
realizarea deplinătății morale la care primii contributori sunt părinții care sunt datori să -și
îndrume copiii spre un rost de trăire mai înalt ă”394. Libertățile postmodernității, imaginea nouă
despre trup și toleranța față de anumite acțiuni împotriva firii umane, au condus de cele mai
multe ori la devieri morale grave ale semenilor, cu consecințe dăunătoare vieții biologice și
socio -economice și culturale la nivel societal. Desacralizarea trupului se manifes tă și prin pofta
trupească a bărbatului sau a femeii, care nu vede în celălalt decât un instrument sau un obiect al
satisfacerii. Hedonismul contemporan constituie o preocupare principală, îndeosebi a populației
din statele dezvoltate caracterizate de cultul pl ăcerii, care duce la degradarea firii umane și a
moralității spirituale. Procesul de desacralizare a trupului este influențat atât de cauze biologice
care nu țin de firea umană ca factori interni, cât și de factori externi, determinați de abundența
,,publi cistică ” și de spectacole cu o bogată tentă sexuală și pornografică.
După cum observăm din această scurtă prezentare, transformările de mentalitate asupra
credinței religioase sunt influențate de dezvoltarea politică, socio -economică și culturală toate
sub efectul globalizării. Satul tradițional se transformă în satul global, iar procesul de
secularizare este tot mai evident. Factorii care afectează spiritualitatea religioasă pot fi grupați în
funcție de apariția și influența lor după cum urmează:

392 Dumitru Stan, Sociologia ruralului tradițional -românesc vol.I, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”,
Iași, 2001, p.176.
393 Cristina, Gavriluță, Socioantropologia fenomenului religios, Editura Fundației Axis, Iași, 2003, p. 17.
394 Gheorghe, Radu, Dumitru, Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007
p.36.

300
 dezvoltar ea științei și evoluția statului modern au determinat gândirea rațională de tip
științific, care a erodat fundamentele gândirii religioase;
 dezvoltarea statului modern a dus la creșterea capacității de a gestiona și controla
întreaga viață socio -economică, slăbind influența religiei;
 independența de religie a unor sfere de activitate a determinat funcționarea în baza
unor reguli proprii, astfel încât se consideră că religia nu -și are rostul, ceea ce
înseamnă că societatea funcționează ,, fără Dumnezeu, ca ș i cum Dumnezeu nu ar
exista ”395;
 dezvoltarea diversi tății culturale și a pluralismului religios , a ecumenismului în
condițiile globalizării și a lumii fără frontiere, prilejuește contactul cu diverse religii
și culturi. Putem argumenta că fluxurile migratori i de persoane, care au ca țintă
statele dezvoltate în găsirea unui loc de muncă, a securității sau pentru o viață mai
bună, aduc în această situație pe majoritatea celor care emigrează. De asemenea
opinăm că subiecții implicați în fapte antisociale de traf ic de ființe umane, nu au
nimic comun cu biserica, indiferent de confesiune;
 urbanizarea este un alt factor care influențează spiritualitatea creștină, explicat prin
concentrarea unui număr din ce în ce mai mare de persoane care aparțin diverselor
confesiuni religioase. În aceste condiții control ul social asupra practicii și credinței
religio ase, specifice modelului tradițional, este mult diminuat. Sentimentul de
securitate umană în mediul urban este mult mai ridicat, ceea ce diminuează nevoia de
subordonare unei autorități religioase;
 industrializarea este legată de urbanizare și facilitează contactul cu tehnologia și
gradul ridicat de calificare a muncitorilor. În aceste condiții se dezvoltă noi
mentalități sociale și se produce fragmentarea imaginilor și a simbolurilor religioase;
 revoluția tehnico -științifică, apariția și dezvoltarea intern etului creează noi condiții
pentru manifestările de tip religios și a comunicării între indivizi. Dezvoltarea
rețelelor de socializare, posibilitatea de ,,a fi prezenți ” într -un mediu religios prin
intermediul camerelor Web, creează un nou tip de comportam ent individual și
societal, care diminuează influența religioasă. Fiecare ajunge să creadă ceeea ce
crede și cum crede.
Reflectând asupra acestor cauze și factori specifici modernității și postmodernității,
putem concluziona că îndepărtarea de biserică, de valorile creștine, produc devianțe de
comportament la nivel individual, familial și societal. În cazul nostru privind cercetarea

395 Mălina, Voicu, România religioasă , Editura Institutul E uropean, Iași, 2007, p.13.

301
sociologică a traficului de ființe umane, cauzele de natură spirituală se manifestă prin
dezvoltarea unei concepții anticrești ne despre familie. Îndepărtarea de credințele religios -morale
dezvoltă manifestări anormale în sânul familiei (adulterul, abuzul sexual, incestul, avortul,
violența domestică, divorțul), care conduc la destrămarea familiei și la dezorganizare socială.
Aces t tip imoral de comportament este ,,izvorul ” exodului tinerilor în căutarea unei noi identități.
La nivel comunitar aceste devieri morale împotriva normelor credinței religioase se
manifestă prin apariția traficului de ființe umane, pedofiliei, homosexualității, lesbianismului,
transsexualismului, a traficului și consumului de droguri, a alcoolismului și a altor practici
sexuale extreme, dezvoltarea SIDA ca o formă a pedepsei divine asupra acestor practici
împotriva firii umane. Astfel ,,virtutea și păcatul țin de ființa umană, reclamând un subiect al lor
conștient și liber… ele țin de condiția omulu i în timp și spațiu, în cuprinsul vieții lui pământești,
dar cu efecte directe asupra dimensiunii eshatologice a omului: fericirea veșnică sau osânda
veșnică ”396. Pentru a reduce aceste fenomene ale devianței sexuale se impune ca ,,organizațiile
religioase s ă creeze un program de renaștere spirituală la nivel mondial”397.

3. Concluzii ale cercetării sociologice din perioada 2001 – 2010
Analiza calitativă a studiului confirmă ipoteza generală potrivit căreia ,,Traficul de
ființe umane în județul Iași din perioada 2001 –2010 , se manifestă pe fondul vulnerabilităților
sociale și este, în mod special, o consecință a sărăciei, frustrării și lipsei de educație. Traficul
se manifestă pe fondul social al desacralizării și hedonizării trupului ”. Eficienti zarea ținerii
sub control a fenomenului traficului de persoane revine autorităților și instituțiilor publice,
organizațiilor neguvernamentale precum și societății civile care lucrează în parteneriat privind
activitățile de prevenire a traficului de persoan e sub toate formele sale, conștientizarea
populației asupra existenței și a consecințelor fenomenului: Ministerul Administrației și
Internelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Concluziile fiecărui obiectiv al cercetării demonstrează că este mai ieftin și mai
eficient să intervii prin măsuri pr eventive la nivelul populației. Informarea corespunzătoare
a comunității, creșterea nivelului de educație, implicarea autorităților locale în sprijinirea creării
locurilor de muncă, implicarea societății civile în campanii de informare implică costuri aparent
ridicate. Beneficiile sunt mult mai mari întrucât costurile creării unor adăposturi moderne pentru
victime, prote cția martorilor și victimelor, costurile bugetare alocate funcționării instituțiilor

396Gheorghe, Radu, Dumitru, Repere morale pentru omul contemporan, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007 p.5.
397 Obi N.I. Ebbe, Dilip, K.Das, Global trafficking in women and children (Traficul global de femei și copii), CRC
PressTaylor & Francis Group, London, New York, 2008, p. 45

302
statului cu atribuții de sancționare, vor rezolva doar efectele și fenomenul se va amplifica
contaminând societatea, amenințând siguranța cetățenilor prin dezvoltarea crim inalității
organizate și a clanurilor interlope. Acestea vor constitui modele negative pentru populația
tânără, în același timp fiind în pericol de a ajunge victime.
Măsurile preventive au efect dacă sunt gândite să aibă impact către grupuri țintă
bine sta bilite (persoane vulnerabile) , în timp ce măsurile coercitive vin în completarea
acestora , pentru a acționa acolo unde prevenția nu a funcționat.

4. Tendințe ale traficului de ființe umane la nivelul județului Iași
Dinamica acestui fenomen la nivel național și în județul Iași din perioada 2001 -2010,
evidențiază tendințe de creștere a numărului de victime traficate în scopul exploatării sexuale,
cerșetorie și muncă forțată. În semestrul I al anului 2011 fenomenul traf icului de ființe umane a
înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului 2010, în procent de 30,12 %, respectiv de
la un număr de 341 victime în anul 2010 la un număr de 488 de victime (+ 147). Șase victime
din totalul celor identificate sunt de cetățenie străină (Bangladeș și R. Moldova), victime ale
exploatării sexuale pe stradă și prin muncă în agricultură pe teritoriul țării noastre ”398. Județele
cu cel mai mare ,,număr de victime sunt Iași, Bihor, Sălaj, Mureș, Brașov, Dolj și Teleorman
care au identificat între 20 și 30 de victim e”399. De remarcat că județele de graniță de la Est, Vest
și Sud se înscriu în lista județelor cu un număr cuprins între 10 și 20 de victime.
În județul Iași au fost identificate 30 victime (cele mai multe victime la nivel national)

Fig. nr.8. Harta județelor sursă a traficul ui de persoane în semestru I 2011400; Sursa: ANITP.

398Analiz ă privind situația victimelor identificate în primul semestru 2011 , ANITP, Centrul de Cercetare și
informare publică, București, 2011, p.3. http://anitp.mai.gov.ro/ro/ accesat la 20.05.2012
399 Ibidem, p. 6.
400 Analiz ă privind situația victimelor identificate în primul semestru 2011 , ANITP, Centrul de Cercetare și
informare publică, București, 2011, p.6. http://anitp.mai.gov.ro/ro/ accesat la 20.05.2012

303
Indicatorii cantitativi înregistrați arată că tendințele fenomenului de trafic de persoane
este în creștere. Evoluția acestui fenomen își păstrează trendul specific după anul 2007, atât din
punct de vedere cantitativ, cât și a formelor de manifestare (exploatare prin muncă a adulților,
exploatarea sexuală a feme ilor și creșterea numărului de copii forțați să se prostitueze.

5. Previziuni ale traficului de ființe umane în județul Iași.

În elaborarea previziunilor fenomenului de trafic de ființe umane, la nivelul județului
Iași, avem în atenție evoluția fenomenului la nivel național din perioada 2001 până în prezent,
care a evidențiat creșteri ale numărului de victime, cu două mari fluctuații, un maxim în anul
2005 (2551 victime) și un minim în anul 2009 (780 victime), urmat de o nouă creștere în anul
2010 (1154 vict ime) De asemenea în primul semestru al anului 2011 s -au înregistrat un număr
mare de victime (488 victime). Harta județelor sur să a traficului de ființe umane plasează județul
Iași, pe primul loc la nivel național , cu cele mai multe victime identificate. N umărul total de
victime în anul 2011 la nivelul județului Iași este de 67 persoane (Sursa: ANITP Centrul
Regional Iași).
Aceste evoluții ale indicatorilor cantitativi și calitativi predictibilizează tendințe de
creștere a fenomenului. Ceea ce este importan t să precizăm în această predictibilizare este că
menținerea cauzelor și factorilor care favorizează acest fenomen poate să surprindă prin
dimensiunea și formele de manifestare. Măsurile de prevenire și combatere, intervenția
multidisciplinară și interins tituțională țin sub control acest fenomen. Gradul ridicat de
profesionalizare și experiența specialiștilor din cadrul sistemului instituțional în domeniul
prevenirii și combaterii traficului de persoane poate determina ca acest fenomen să nu ia
amploare.

304

Cap.VII. STRATEGII DE ACȚIUNE PRIVIND DIMINUAREA ȘI CONTROLUL
TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE ÎN JUDEȚUL IAȘI. O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ.

1. Strategii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane. Noi propuneri

Strategia de prevenire și combatere a traficului de ființe umane în județul Iași se va
desfășura potrivit Planului N ațional de A cțiune 2008 -2010401 pentru implementarea Strategiei
Naționale Împotriva Traficului de Persoane402, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 982/2008
și a Ghidului metodologic pentru implementarea standardelor naționale specifice pentru
serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane, elaborat de
MIRA -ANITP403.
La elaborarea propunerilor de îmbunătățire a politicilor de acțiune în domeniul traficului
de ființe umane la nivelul județului Iași, avem în atenție rezultatele cercetării cantitative (Cap.V
pct. 2.) și calitative (Cap.V pct. 3 și Cap.VI). De asemenea am avut în vedere măsurile necesare
îmbunătăți rii politicilor de prevenire și reintegrare socială a victimei,( Cap.VI, pct 1.8)
Propunerile noastre de îmbunătățire a Planului de intervenție în domeniul
prevenirii și combaterii traficului de ființe umane sunt:
1.1. Organizarea unui grup de lucru (organiza ție) sub o autoritate
Capacitatea de acțiune a instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale este dată de
parteneriatele dintre aceste instituții, profesionalismul și consecvența desfășurării activităților de
prevenire. În acest sens se impune crearea unui grup de lucru loca l sub o singură coordonare care
să asigure: o corectă evaluare a fenomenului, stabilirea persoanelor vulnerabile și a mediilor
din care provin, prioritizarea intervenției pe caz și asigurarea celor mai bune măsuri de
protecție socială . Avem în vedere model ul olandez de intervenție în cazul victimei violenței
domestice în care un grup de lucru format din reprezentanții tuturor instituțiilor care au
competență în domeniul prevenirii și protecției sociale (sociologi, psihologi, asistenți sociali,
reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, ai instituțiilor bisericești, inspecția muncii, protecție
socială, autorități locale, ONG – profilate, polițiști, procurori, specialiști în probațiune, protecția
copilului și chiar judecători) funcționează sub autoritatea u nei instituții publice din cele

401M.Of. 660 din 19 septembrie 2008, Hotărârea Guvernului nr. 982/2008. http://www.dsclex.ro/legislatie/2006
402M.Of.1.009 din 19 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 1.720/2006 , http://www.dsclex.ro/legislatie/2006.
403Ghid Metodologic pentru implementarea standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de
asistență și protecție a victimelor traficului de persoane, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Agenția
Națională împotriva Traficului de Persoane, București, 2008

305
enumerate sub denumirea de CASA SIGURANȚEI (Exemplu: Safety House Utrecht) și care
funcționează sub autoritatea primăriei.
În prezent în municipiul Iași asemenea grupuri de lucru funcționează sub autoritatea
ATOP la nivelul Consiliului Județean Iași privind ordinea publică; sub autoritatea I.J.P Iași toate
instituțiile de aplicare a legii, având ca obiect prevenirea și combaterea evaziunii fiscal e; sub
autoritatea Prefecturii Județului Iași, grup de lucru privind intervenția în cazul unor calamități
naturale. Exemplele pot continua însă fără a -l avea pe cel privind prevenirea traficului de ființe
umane. Cu toate acestea se impune să remarcăm o foarte bună cooperare între toate instituțiile
guvernamentale și neguvernamentale l a nivelul județului Iași, care se realizează prin
responsabilitatea și conștiința profesioniștilor din aceste instituții, în realizarea unicului scop –
prevenirea traficului de persoane . Așadar susținem această propunere în scopul soluționării
diferitelor probleme enunțate, ca o condiție a creșterii capacității de acțiune și a eficienței tuturor
demersurilor în domeniu.
Motivația este dată de dimensiunea și tendințele fenomenului de trafic de ființe umane
la nivel local, național și internațional. Consecin țele traficului asupra ființelor umane sunt o
motivație și mai solidă. Diviziunea muncii ne determină să punem accent pe creșterea gradului
de specializare a lucrătorilor și adaptarea acțiunilor, fie prin anticiparea unor moduri de operare
ale subiecților traficanți, fie în funcție de strategiile de acțiune al grupărilor infracționale
identificate. Nevoia unei acțiuni consecvente și concertate se impune mai mult ca oricând.
Autoritatea acestor instituții unite și impactul în comunitate al acțiunilor de pr evenire vor
descuraja grupurile delincvente atât din interior cât și din exteriorul țării. Populația va acorda mai
multă încredere acestui sistem, victimele nu vor fi sub semnul îndoielii și vor avea încredere în
aceste instituții publice.
Aceste organiza ții sunt ,,ubicue în peisajul social actual: modernitatea a însemnat
procese ample de raționalizare și formalizare”404. În acest sens argumentele continuă ,,Fie că sunt
organizații publice (de stat), fie că sunt private (pentru profit sau nonprofit), admini strarea
problemelor actuale ale comunității se face cu organizații specializate în diverse sectoare
(protecția și asistența copiilor, serviciile de asistență pentru persoanele dependente de
droguri…)”405.

404 Lazăr, Vlăsceanu(coord) , Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2011, p.173.
405 Ibidem , pp.173 – 174

306

1.2. Sistem de reintegrare socială de tip ,,Safet y House”
Orice activitate de reintegrare socială începe din momentul identificării victimei.
Reintegrarea socială înseamnă recuperarea psiho –socială, asigurarea protecției fizice în etapa de
post – trafic și reintegrarea socială propriu -zisă în familie și societate. În majoritatea cazurilor
intervenția se limitează doar cu privire la victimă. Asupra mediului familial care rămâne ostil sau
se accentuează ca urmare a atitudinii față de victimă (stigmatizare, etichetare, marginalizare) se
acționează mai puțin. De aceea multe victime ajung să fie retraficate. Lipsa unor oportunități de
oferire a unor locuri de muncă la nivel comunitar rămâne veriga slabă în procesul de reintegrare
socială. Toți specialiștii au semnalat în cadrul cercetării de teren efectuate ,,…crearea unor
adăposturi moderne pentru victime, protecție socială în cursul procesului penal, posibilitatea
oferirii unor locuri de muncă, asistență psihologică calificată”.
Modelul ,, Safety House ” este utilizat în Olanda în cazul ac telor de violență. Importanța
acordată acestui model nu este dată de fenomenul vizat, ci de concept, principii și proceduri de
lucru. Primele programe de reintegrare socială de acest tip în Olanda au început la sfârșitul
anilor 1970 când ,,feministele și avocații victimelor, au realizat că furnizarea de servicii de
protecție a victimelor abuzului și reântoarcerea în familie nu a rezolvat problemele de abuz
(Healey, Smith, și O'Sullivan, 1997). Asigurarea tratamentului în cadrul unui grup social s -a
doved it a fi mai eficient decât consilierea individuală sau terapia conjugală, deoarece s -au extins
rețelele sociale de suport”406. De asemenea ,,modelul cognitiv -comportamental, bazat pe teoria
învăț ării sociale, consideră violența ca fiind un comportament învăț at prin observarea directă a
modelelor de rol, observarea indirectă (de exemplu, prin intermediul mass -media), și direct
«încercare și eroare» de învățare”407.

1.3. Elaborarea strategiei de acțiune la nivelul județului Iași

Punctul de plecare în aplicare strategiilor de acțiune este programul comun anti -trafic, al
Uniunii Euroene privind cele mai bune practici, standarde si proceduri de combatere și prevenire
a traficului de persoane, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 311 din 9
decembr ie 2001, cel mai important ,,pas comunitar ” impotriva traficului de persoane. Elaborarea
Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2006 -2010 și a Planul
național de acțiune pentru implementarea acesteia sunt instrumente de lucru pentru toți actorii

406 Robert C., Davis Bruce G. Taylor, Christopher D. Maxwell , ,,Does Batterer Treatment Reduce Violence? A
Randomized Experiment in Brooklyn, New York, 2000, p.2.
407 Ibidem, p.2

307
sociali implicați în prevenirea traficului. Integrarea României în spațiul Schengen, presupune cel
mai ridicat nivel de performanță și standardizare a serviciilor specializate de asistență și protecție
a victimelor traficului de persoane. Județul Iași se menține în topul județelor sursă. Îmbunătățirea
practicii în domeniul asistenței acordate victimelor trebuie să se fundamenteze pe o abordare
holistică, specifică județului Iași conform ,,procesului de intervenție în asistența socială ”408. Pe
lângă strategia clasic ă de intervenție ,,în literatura de specialitate întâlnim o serie de teorii
(Turner,1996; Stepney, Ford, 2000; Payne, 2005) ce propun modele ale proceselor de intervenție
practică: psihodinamice, behavioriste, umanist – existențialiste, sistemice, ecologice, intervenția
în criză. Deși viziunile diferă de la un model la altul, în esență, toate au același scop: sprijinirea
persoanelor și a grupelor vulnerabile în depășirea impasurilor existențiale ”409. Propunerea
elaborării unei strategii de acțiune locală este pe deplin justificată. Strategia Națională este una
cu caracter general, sunt județe unde acest fenomen al traficului este unul sporadic sau nu există
fenomen, strategia fiind aceeași.
Pentru județele cu o situație deosebită se impun acțiuni deosebite. Specialiști în
domeniu surprind acest mod special de acțiune în care asistentul social ,,construiește un plan de
intervenție cât mai detaliat, cu servicii, activități și intervenții concrete în vederea îndeplinirii
obiectivelor stabilite și necesare rezolvării problemelor ”410

1.4. Adoptarea măsurilor legale d e utilizare unitară a bazelor de date ale ANITP

Aspectele cu care ne -am confruntat în cadrul cercetării sociologice a populației traficate
din județul Iași, din punct de vedere cantitativ, ne obligă să scoatem în evidență lipsa unui cadru
unitar de evidență a victimelor traficului de persoane. Desigur că ANITP deține o bază de date
SIMEV, în care sunt introduse toate persoanele identificate ca victime, însă sunt diferențe între
numărul victimelor din bazele de date ale ANITP și cele ale Poliției, sau între cele ale Poliției și
ale Parchetului. Diferențele sunt determinate de deciziile pe care le iau victimele pe parcursul
investigațiilor. În mod normal statisticile fie numai la ANITP, în calitate de coordonator național
fie la Poliție ar trebui să ref lecte cifra reală a victimelor, a celor identificate și a celor care după
identificare au renunțat la categoria de victimă acceptând să fie martor sau nici atât. Asemenea
situații ar reflecta mult mai multe aspecte ale procesului de traficare ( motivele ren unțării de a
colabora cu organele judiciare, motivele refuzului de a i se asigura protecția socială,
cunoașterea afecțiunilor victimei ca și consecințe ale traficului, posibilitățile de reintegrare

408 Doru, Buzducea, Sisteme moderne de asistență socială. Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași,
2009, p. 60.
409 Ibidem, p. 60
410 Ibidem, p. 66.

308
socială în familie, nevoia de formare profesională în scop ul reconversiei sociale, stabilirea
rețelelor de trafic și a mecanismelor de acțiune,monitorizarea riscurilorvictimei în relația
autor/autori – victimă ).
Așa cum am menționat, dificultatea cunoașterii reale a fenomenului ține de sistemul
unitar al bazelor de date. Un sistem de gestiune a bazelor de date specializate prin intermediul
sistemelor informatice presupune prelucrarea unui volum mare de date care vor face obiectul
prelucrării în scopul obținerii unor rezultate dorite. Scopul creerii unor baze de da te unitare
impune un model unic de rețea și relațional de reprezentare simplă și omogenă a unor date care
să corespundă nevoilor. Pentru sociologi, analiza cantitativă este mereu realizată cu ajutoru l
programelor de calculator, SP S și Micro Case. Pentru ca aceste programe ,,să funcționeze, ele
trebuie să poată citi datele colectate în cercetare ”411 și pe baza unor variabile sau coduri.
Progresele în acest domeniu sunt remarcabile, însă nevoia îmbunătățirii bazelor de date și
interconectarea instituțiilor este necesară. Situața este cunoscută de către toți actorii sociali
implicați în prevenirea traficului de persoane, însă toate demersurile efectuate până în prezent,
recunoscute de către reprezentanții instituțiilor guvernamentale nu au găsit o rezolvare. O pa rte
dintre aceste deficiențele la care ne referim fac obiectul Raportului Departamentului de stat al
SUA din anul 2011 (Pentru detalii, vezi Cap.VI, pct 1.1. lit. B, c, d și e).
Toate instituțiile trebuie să utilizeze aceleași baze de date privind victimi le și subiecții
implicați în activitățile de exploatare, astfel încât acestea să ofere aceeși imagine despre
fenomen, să ofere datele pe baza cărora să se poată prectibiliza tendințele, formele de
manifestare și profilul victimei.

1.5. Crearea unei rețele interdisciplinare locale de formatori

Necesitatea unei rețele de formatori este determinată de nevoia creșterii calității
activităților ce trebuie desfășurate în cadrul programului de prevenire a traficului de ființe
umane. Desigur c ă majoritatea specialiștilor au beneficiat de instruirea suplimentară de către
formatori la nivel național în cadrul instituțiilor specializate, cât și la nivel local, iar efectele nu
au întârziat să apară. În contextul actual al diversității comportamente lor delincvente în cadrul
traficului de ființe umane se impune a acorda atenție pregătirii de specialitate care să corespundă
cu evoluția și tendințele fenomenului, și de ce nu o pregătire anticipată a cărei acțiuni să
descurajeze apariția unor noi fenomen e.

411 Earl, Babbie, Practica cercetării sociale, traducere de Sergiu, Gherghina, George, Jiglău, Monica, Andriescu,
Editura Polirom, Iași, 2009, p.543.

309
Lecturând conceptele privind valorile și sociologia acestora, ca argument sociologic
,,oamenii participă în variate forme de schimb social. Schimbul reprezintă modul în care indivizii
obțin gratificații, accesează resurse controlate de ceilalți și își s atisfac astfel propriile nevoi”412.
Referirea, în cazul nostru, are în vedere identificarea celor mai buni specialiști din instituțiile
menționate care să facă parte din grupul de lucru, astfel încât să asigure schimbul social de
experiență, pentru ,,a cores punde necesităților sociale și idealurilor generate de acesta ”413.
Acest proces de multiplicare consensuală, profesională, ar conduce la o creștere a
capacității de intervenție în cazurile de trafic și în cadrul acțiunilor de prevenire. Programul de
pregătir e unitar, respectând diviziunea muncii, ar crea cadrul organizatoric necesar unei pregătiri
continue.

1.6. Grup de specialiști pentru monitorizarea pornografiei infantile

Studiul REACT414, coordonat de Salvați Copiii Italia și finanțat de Comisia Europeană
prin programul DAPHNE III este un proiect implementat în patru țări din Europa: Italia,
Danemarca, Bulgaria și România. Scopul proiectului îl reprezintă campaniile de informare a
copiilor și tinerilor despre riscurile utilizării internetului și telefoniei mobile în traficul de ființe
umane și exploatarea copiilor. În România, această campanie este coordonată de Agenția
Națională Împotriva Traficului de Persoane. Această problematică este foarte nouă în domeniul
prevenirii și combaterii traficului de ființe umane sau în domeniul protecției copilului. Utilizarea
la scară largă a internetului și a telefoniei mobile, cea din urmă având capacități de conectare
similare cu mijloacele IT constituie pe lângă aspectele pozitive și riscuri majore în cazul copiilor.
Cazurile de racolare a copiilor pentru exploatate sexuală prin intermediul acestor mijloace
moderne de comunicare sunt în creștere la nivel internațional.Vulnerabilitatea acestei categorii
sociale este cu atât mai mare cu cât au acces la aceste mijloace și n u sunt sub supravegherea
atentă a părinților sau a asistenților maternali pentru cei aflați în ,,plasament social ”415. Traficul
de copii în România ,,este orientat cu preponderență către exploatarea sexuală, victimele fiind în
majoritate fete, cu vârste într e 15 și 17 ani. În ultimii 5 ani rata de penetrare a telefoniei mobile s –
a triplat, iar în cazul internetului a crescut de mai mult de 20 de ori ”416. În Cap. V. pct.4.3.3.1.

412 Lazăr, Vlăsceanu(coord) , Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 250.
413 Ibidem, p. 251.
414 Elizabetta Leonardi, (coordinator) , REACT, Creșterea gradului de conștientizare și de abilitare împotriva
traficului de copii Asociația Salvați Copii, Italia, C.E. programul DAPHNE III, 2009 -2010 , http://ec.europa .eu/anti –
trafficking , accesat la 24.05.2012 .
415Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004 , Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea
drepturilor copilului , Secțiunea 2, art. 58.
416 REACT, Creșterea gradului de conștientizare și de abilitare împotriva traficului de copii Asociația Salvați
Copii , ANITP, Bucure ști, 2011.

310
am prezentat studiul de caz ,,eDONKEY ” în care o persoană adultă din Iași a fost id entificată de
autoritățile germane că a accesat site -uri sub diverse denumiri care conțineau materiale
pornografice cu minori.Verificările autorităților judiciare din Iași au confirmat sesizarea despre
caz. Subiectul implicat a distribuit în rețeaua IT ima ginile cu conținut pornografic ale unei
victime cu vârsta de circa 7 – 8 ani către terți utilizatori. Consecințele sunt devastatoare pentru tot
restul vieții victimei. Argumentul propunerii noastre este motivat de capacitatea care trebuie
construită pentru a monitoriza și a preveni comiterea acestor delicte. Numărul de ca zuri de acest
gen depistate în România este relativ mic sau simbolic și nu pentru că fenomenul nu ar exista, ci
nu este controlat, monitorizat. Exemplul autorităților germane este relevant.

1.7. Programe de prevenire sub coordonarea unei autorități

Activitățile de prevenire sunt desfășurate în prezent de toate instituțiile guvernamentale
cu competențe în domeniul traficului de ființe umane, ONG – uri profilate, potrivit Strategiei
Naționale de Acțiune 2006 – 2010 în anumite limite care nu se ridică la nivelul nevoilor, în raport
de evoluția fenomenului și astfel nu au efecte remarcabile la nivel comunitar. Toți actorii sociali
se confruntă cu o lipsă acută de fonduri, situație semnalată și de Departamentul de Stat al SUA în
Raportul de evaluare pentru România, pentru ultimii doi ani 2010 – 2011.
Așa cum a rezultat din analiza de conținut în cadrul cercetării noastre sociologice pentru
prevenirea traficului de ființe umane se impun campanii uni tare de prevenire de către specialiștii
antitrafic, prin implicarea autorităților guvernamentale (ANITP, Biserica, DGASPC, DSP, ISJ,
Poliție, etc), a autorităților administrației publice locale (Prefectură, Consiliul Județean, ATOP,
Primării), mass –media și voluntari din cadrul instituțiilor de învățământ universitar sau din
societatea civilă. Informările despre exploatarea sexuală a femeilor în mass-media, reviste și
literatura specifică, pot impun e mituri per iculoase asupra femeilor tinere. ,, Unii sugerează că nu
e chiar așa de rău să se câștige bani ca prostituată în străinătate ”417. Cu toate aceste riscuri
respectând etica cercetării sociologice, m ass-media, biserica și instituțiile care au responsabilități
în acest domeniu sunt instituțiile de bază în campaniile de prevenire.
Pentru ca aceste acțiuni de prevenire să fie eficiente , trebuie să fie coordonate sub o
autoritate (ANITP), în scopul evitării unor suprapuneri sau neglijării unor grupuri vulnerabile și
pentru a asigura un caracter organizat, echilibrat și consecvent.

417Ruslana Bezpalcha , Helping Survivors of Human Trafficking, Winrock International, Kiev, 2003.
http://ukraine.winrock.org

311
1.8. Întărirea rolului bisericii în prevenirea fenomenului de trafic de persoane
Practica religioasă din România până în anul 1990 a avut de suferit ca urmare a politicii
de restricționare a libertăților cetățenilor, rolul educativ al bisericii fiind diminuat foarte mult
prin ,,politica promovată de regimul comunist , a fost una de elim inare a religiei din viața
socială”418. Perioada de tranziție post –comunistă, democratizarea societății și ,,odată cu ridicarea
restricțiilor impuse de puterea politică, religia a redevenit una dintre instituțiile sociale
importante în societatea românească”419. În acest context pozitivist, ,,populația României se
dovedește a fi puternic orientată spre religie“420, față de alte state europene în care religia are un
rol secundar în educație. Nemaifiind ,,sub controlul statului, multe familii românești s -au întors
către autoritatea Bisericii”421. Cercetările sociologice efectuate asupra fenomenului religios în
România, arată că ,,Biserica este instituția care se bucură de cea mai mare încredere din partea
românilor, alături de armată”422. Această încredere are ,,conform lui Listhaug și Wiberg (1995) o
dublă determinare, fiind influențată atât de valorile indivizilor, internalizate în procesul de
socializare, cât și de acțiunile instituțiilor”423.
La nivel macro –social religia a jucat un rol foarte important în formarea ,,i dentității
naționale și în conturarea caracteristicilor culturale specifice spațiului românesc”424. În prezent
ca și în toată etapa de tranziție pe care o traversează România, încrederea în biserică este ,,pentru
că oamenii caută protecție și stabilitate înt r-un context social supus multiplelor schimbări ce
implică numeroase riscuri…biserica reprezintă un factor de stabilitate și furnizează protecție la
nivel simbolic, promițând o viață mai bună”425.
Importanța credinței religioase este dată de gradul de trad iționalism. Ori acest factor
este influențat de impactul social al practicii religioase și de măsura în care reprezentanții
bisericii intervin în comunitate cu mesaje care să rezolve probleme la nivel macro –social care
țin tot mai mult de insecuritatea so cială. În cadrul teoriei cunoașterii despre viața religioasă și a
noțiunii de sacru E. Durkheim, arată că ,,oricât de complexe sunt manifestările exterioare ale
vieții religioase, ea este, în fond, unitară și simplă. Ea răspunde peste tot aceleiași nevoi ș i derivă
peste tot din aceeași stare de spirit. Sub toate formele sale, ea are drept obiect să -l înalțe pe om

418 Lazăr, Vlăsceanu, (coordonator), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2011, p.592.
419 Ibidem, p.587.
420 Ibidem, p.587.
421 Mihai, Dinu,Gheorghiu, Monique, de Saint, Martin , Educație și frontiere sociale, Franța, România, Brazilia,
Suedia, Editura Polirom, Iași, 2011, p.27.
422 Mălina, Voicu, România reigioasă: Pe valul europan sau în uma lui? , Institutul European, Iași, 2007, p. 117.
423 Ibidem , p.123.
424 Ibidem, p.123.
425 Ibidem, p.123 .

312
mai presus de sine și să -l facă să trăiască o viață superioară celei pe care ar duce -o dacă ar
asculta doar de spontaneitatea sa individuală”426.
Datele unui studiu recent, arată că ,,urbanul românesc devine din ce în ce mai religios,
indiferent de dimensiunile avute în vedere”427. Evoluția traficului de persoane în România și în
lume, arată o proliferare a grupărilor infracționale, victimele acestui fe nomen fiind aproape în
egală măsură mediului de rezidență urban/rural.Tendințele traficului de persoane dar și al
fenomenului religios ne obligă să abordăm activitățile de prevenire din perspectiva religioasă,
biserica fiind o instituție culturală, care se bucură de cea mai mare încredere. Așadar intervenția
bisericii este mai mult decât justificată și este momentul unei intervenții pe măsura amplificării
exploatării umane prin forme grave de încălcare a normelor morale.

1.9. Reintegrarea socială a subiectului traficant vs justiția restaurativă

Aceast ă propunere nu este una nouă în activitățile de reintegrare socială desfășurate de
instituțiile sistemului de justiție penală din România. În general reintegrarea socială este ax ată pe
victimă și mai puțin pe subiectul – infractor. Ideea unei alte forme de reintegrare pentru subiecții
traficanți decât în sistemul penitenciar, are în vedere conceptul de probațiune și cel de justiție
restaurativă din Europa. Totodată considerăm că e ste momentul unei noi abordări de recuperare
socială a autorului, agresorului sau traficantului, ca mijloc și ofertă din partea comunității.
Acțiunea de reabilitare trebuie să se realizeze într -un mediu social liber și să corespundă
normelor sociale. Recup erarea psiho -socială a traficantului nu se va putea realiza într -un mediu
în care se află doar persoane condamnate pentru diverse infracțiuni grave. Subiectul acțiunii
delictuale ,,trebuie sprijinit să conștientizeze efectele produse de fapta sa, să dezvol te atitudini
sociale acceptate și să participe conștient și activ la eforturile având ca obiective restaurarea
daunelor produse de faptă, precum și reinserția sa socială ”428.
În același timp trebuie respectat principiul justiției retributive. Din această perspectivă
,,o societate este injustă dacă ea pedepsește prea ușor infractorii care au comis delicte grave,
dacă-i pedepsește prea sever pe cei care au comis delicte mai puți n grave și dacă pedepsește
diferit infractorii care au comis infracțiuni similare ”429. Din practică se știe că această
,,conviețuire” specifică penitenciarelor, îi profesionalizează pe subiecții. Fiecare ,,împrumută ”

426 Emile, Durkheim, Formele elementare ale vieàii religioase, Sociologia religioas ă și teoria cunoașterii , traducere
de Elisabeta Maria David, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2005, p.294
427 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza",
Iași, 2001, p.118
428 Corneliu, I. Loghin, Model restaurativ de asistare complex ă a cazurilor ce au ca obiect infracțiuni comise de
minori, Editura Impakt, Iași,2007, p.6.
429 Ioan, Durnescu, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura Themis, Fundația
Europeană ,,Nicolae Titulescu" Craiova, 2002, p. 60.

313
alte comportamente delincvente, noi tehni ci și moduri de operare. Sentimentele de vinovăție și
rușine, de umilire publică, cauzate de încarcerare pentru o perioadă de timp determinată,
accentuează degradarea morală și predispoziția recidivei. Din perspectiva justiției restaurative
această degrada re este înlocuită cu reintegrarea.
Pentru justiția restaurativă susținută de Braithwaite, importanța reintegrării în
comunitate a persoanei care a comis infracțiunea este aceeași ,,stigmatizarea, ruperea legăturilor
cu familia, colegii, prin scoaterea infr actorului în afara societății compromite pe termen lung
reintegrarea lui în societate ”430. Pe lângă aceste susțineri teoretice, care reflectă realitatea
sistemului penitenciar din România, considerăm la fel de important, aplicarea modelului din
Olanda privin d tratamentul agresorilor în familie. Traficul de ființe umane este o infracțiune
gravă, o crimă socială în care victimele sunt exploatate printr -o diversitate de forme, a căror
consecințe sunt destructive, iar pedepsele sunt mari în raport de gravitatea f aptei. În practică
anumiți subiecți sunt atrași în astfel de delicte și sub influența liderului, prin șantaj, amenințare
sau alte forme de constrângere anumiți subiecți ajung să comită delicte pe care în mod natural nu
le-ar fi făcut. Un model de recuperar e în familie sau în cadrul unui grup social liber, ar crea
condiții reale de integrare a agresorilor sau traficanților, prin impunerea unor condiții care să
faciliteze tratamentul recuperator. Faptul că nu ajunge în aceeași cameră de încarcerare cu
indiviz i periculoși, oferă o șansă unică de reabilitare, sub îndrumarea psihologului, asistentului
social și sociologului care aplică terapia de recuperare psiho – socială. Desigur nerespectarea
,,schemei de tratament” atrage după sine măsura îngrădirii libertăți lor. Modelul Serviciului de
probațiune de ordin religios de forma ,,Societatea Clericală a Abstinenței din Anglia (1876)”431
constituie un model practicat astăzi în cadrul Penitenciarelor din România. Din perspectivă
sociologică, sistemul actual de reintegra re socială, trebuie extins sub acțiunea unui act legislativ,
care să asigure cadrul legal pentru recuperarea socială a subiecților traficanți conform
conceptului de justiție restaurativă. Scopul acestor demersuri de natură socială este de a reduce
numărul persoanelor delincvente și a infracționalității. Necesitatea unei medieri victimă -infractor
este strict necesară în cazul traficului de persoane. Multe dintre victime sunt în diferite grade de
rudenie cu traficanții, alteori cunoștințe, prieteni, iar lăsar ea în libertate a actorilor traficului,
subiecți/traficanți ca efect al principiilor probațiunii trebuie completat cu practicile restaurative,
în scopul rezolvării unei varietăți de conflicte specifice ,, intervenției pro –active”432. Modelul
olandez poate a vea aplicabilitate în domeniul traficului de ființe umane, pentru a trata atât

430 Doin a, Balahur, Brian, Littlechlild, Roger, Smith, Restorative Justice Developments in Romania and Great
Britain, Editura Universității,, Alexandru Ioan Cuza", Iași,2007, p.38
431 Ioan, Durnescu, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura Themis, Fundația
Europeană ,,Nicolae Titulescu" Craiova, 2002, p. 61.
432 Doina, Balahur, Brian, Littlechlild, Roger, Smith, Restorative Justice Developments in Romania and Great
Britain, Editura Universității,, Alexandru Ioan Cuza", Iași,2007, p.40

314
victima cât și traficantul, ca ,,paradigmă a justiției subsidiarizate (Subsidiarized paradigm of
Justice, D. Balahur, P.Balahur, 2006, 2007)”433. Crearea unui sistem tipic ,,Safet y House”, poate
să îmbunătățească relațiile sociale între victimă și infractor.

2. Măsuri de reintegrare socială a victimelor traficului de persoane
Asigurarea protecției și asistenței sociale a victimelor traficului de persoane este una
dintre cele mai importante etape din ca drul intervenției post -trafic. ,,Măsurile privind serviciile
de consiliere sunt esențiale”434, protecția victimelor și asistența socială fiind un proces de
reabilitare socială a victimei, a căror acțiuni într -un anumit interval determinat, conduc la
recuperarea capacităților proprii, anterioare victimizării. Din perspectivă sociologică, asistența
socială ca știință ,,deține un set de teorii psihosociale fundamentale, principii, metodologie și
obiect de studiu, ceea ce o legitimează în cadrul științelor sociale ”435. În același timp, ,,ca
profesie asistența socială este unică, întrucât se distinge prin necesitatea caracterului său
multidisciplinar, ca răspuns la complexitatea problemelor sociale”436. Teza noastră sco ate în
evidență desacralizarea trupului pe fondul secularizării ca fiind una dintre cauzele acestui
fenomen. Din acest punct de vedere dorim să precizăm originile ,,religioase străvechi”437ale
asistenței sociale care avea rolul de întrajutorare a populației nevoiașe. Acest rol ,,l -au deținut
instituțiile religioase aparținând diverselor denominațiuni care, bazându -se pe principii biblice și
filosofia greacă, au susținut atât persoanele nevoiașe din comunitățile respective, cât și pe cele
care migrau spre zone ce promiteau avantaje socio -economice”438. Am insistat asupra originilor
asistenței sociale și rolul acesteia, ca argument referitor la importanța pe care trebuie să o
acordăm bisericii astăzi, în reconstruirea socialului, prevenirea traficului de ființe umane și
recuperarea psiho -socială a victimelor. Intervenția sistemică în asigurarea asistenței sociale
victimelor traficului în sensul Legii 678/2001, presupune două etape.
În primul rând, intervenția pe caz pentru toate victimele în scopul depășirii și rezolvării
situației de criză în care a ajuns victima. În cadrul acestei prime intervenții, victima va beneficia
de consiliere psihologică și asigurarea securității într -un centru de primire în regim de urgență
sau protecție a victimelor.

433 Doina, Balahur, Brian, Littlechlild, Roger, Smith, Restorative Justice Developments in Romania and Great
Britain, Editura Universității,, Alexandru Ioan Cuza", Iași,2007 p.40.
434Julia Planitzer, Ludwig Boltzmann, Guiding principles on memoranda of understanding between key stakeholders
and law enforcement agencies on counter -trafficking cooperation, IOM, Viena, 2009, p. 50.N50FT/IOM
435 Doru, Buzducea, Sisteme moderne de asistență socială. Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași,
2009, p. 46
436 Ibidem , pp. 46 – 47.
437 Ibidem , p. 49.
438 Ibidem , p. 49

315
Într-o a doua et apă, cea de post -intervenție, se impun măsuri pentru reintegrarea socială
în familie și comunitate (formare profesională pentru cei care nu au o pregătire necesară ocupării
unui loc de muncă, formare profesională în vederea reconversiei sociale și sprijin de specialitate
pentru reintegrarea socială în familie). Ansamblul intervenției pe caz și cea de post -intervenție,
trebuie să asigure ,,condițiile elementare minime de viață indivizilor și grupurilor aflate în situații
de risc crescut pentru o integrare no rmală/demnă în comunitate ”439. Așadar ,,din punct de vedere
sistemic, asistența socială funcționează în interdependență cu alte sisteme sociale: sănătate,
educație, administrație, dar nici un caz nu este subsumată acestora, ci este un partener cu
identitate distinctă ”440.
În situația victimelor traficului de ființe umane, ansamblul acestor intervenții trebuie să
asigure:
 protecția victimei față de subiecții implicați în activități de exploatare prin obligarea
la prostituție sau muncă forțată ; de regulă, odată cu declanșarea anchetei sociale, subiecții
traficanți încearcă pe diferite căi să ia legătura cu victimele pentru a le influența să nu dea detalii
despre cele întâmplate, amenințarea fiind forma de bază a autorilor pentru intimidarea
victimelor.
 asigurare a protecției fizice și psihice față de membrii familiei, în cazul formelor de
abuz fizic, sexual sau/și psihic, cauze care au stat la baza deciziei victimei de a părăsi domiciliul ;
neluarea în regim de urgență a acestor măsuri acutizează consecințele abuz ului,îndeosebi în cazul
minorilor. În domeniul familiei în ultimii 50 de ani s -a constatat un proces de eroziune și
liberalizarea statutului femeii ,,cu o serie de efecte negative cum ar fi : creșterea numărului de
divorțuri, a numărului familiilor mono -parentale, a numărului de copii care se nasc în afara
căsătoriei, a numărului din ce în ce mai mare de minore care rămân însărcinate, etc ”441.
Aceste efecte, sunt factori care favorizeaz ă traficul de ființe umane, iar consecințele se
multiplică odată cu criza în viața de familie. De aceea întâlnim în ultima perioadă ,,rate din ce în
ce mai mari ale delincvenței juvenile, sinucideri, depresie, anorexie, consum de droguri, minore
gravide ”442. Aceste consecințe la nivel individual și familial sunt generate de famili ile
dezorganizate și de situația ,,incertă în care familiile întâmpină dificultăți în elaborarea unor
strategii educative pentru copii lor”443. Recuperarea psiho -socială începe cu un proces educativ
care este în legătură directă cu trecutul victimei. În prez ent ,,experiențele educative cunosc

439 Doru, Buzducea, Sisteme moderne de asistență socială. Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași,
2009, p. 50.
440 Ibidem, p. 50.
441 Doina, Balahur, Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale, Editura All Beck, București,
2001, p. 184.
442 Ibidem , p. 184 .
443 Mihai, Dinu,Gheorghiu, Monique, de Saint, Martin , Educație și frontiere sociale, Franța, România, Brazilia,
Suedia, Editura P olirom, Iași, 2011, p. 17.

316
transformări legate de «metamorfozele» sociale mai vaste, în special de fărâmițarea societății
salariale de erodarea protecțiilor și de vulnerabilizarea statutelor sociale. Experiențele educative
produc fără îndoială efe cte asupra construcției și redefinirii frontierelor dintre indivizi și grupuri
sociale”444. Reintegrarea social ă a victimelor presupune:
 recuperarea psihico -fizică, refacerea capacității de muncă și ieșirea din starea de
panică și de criză emoțională ;
 monitorizarea subiecților și victimei în scopul prevenirii retraficării, în cazul în care
traficanții sunt liberi și își continuă activitatea ;
 crearea tuturor condițiilor privind mediul social în familie în scopul reintegrării și
restabilirii armoniei fami liale.
Intervenția post -trafic presupune acordarea sprijinului material și financiar, precum și al
securității în centre de urgență și recuperare psiho -socială a victimelor, având ca scop final
reintegrarea în familie și comunitate. Cercetări sociologice r ecente referitoare la educație, au
identificat un nou termen, cel al bricolajului educativ ca formă de improvizație specifică acestei
perioade de profunde schimbări sociale. Autorii susțin că ,,educația nu se reduce la școlarizare, și
nici la procesele de socializare. Este rezultatul unei munci de construcție colectivă, în care
reflexivitatea actorilor este unul dintre elementele -cheie ”445.
Cercetarea de teren și analiza de conținut privind modul de intervenție al structurilor din
sistemul de protecție socia lă guvernamentale și neguvernamentale au reliefat deficiențe ale
actualului sistem de protecție socială. Cea mai vulnerabilă verigă în acest sistem îl reprezintă
finalitatea procesului de reintegrare în comunitate a victimei. Toate eforturile de recuperare și
reintegrare socială a victimei se ruinează în cazul inexistenței unor oportunități reale de a asigura
un climat familial corespunzător și a unui loc de muncă. Lipsa de finalitate a măsurilor de
protecție socială, poate aduce victima în aceeași ipostază inițială de vulnerabilitate. Punerea în
libertate sau cercetarea în stare de libertate a subiecților traficanți constituie un risc maxim
pentru victimă.
Având în vedere rezultatul anchetei sociologice de teren în care au fost semnalate o
serie de deficiențe în activitatea instituțiilor de protecție și asistență socială, prioritățile de
acțiune la nivelul U.E., am stabilit un set de măsuri la nivelul județu lui Iași în raport de Strategia
Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2006 – 2010, conform Hotărârii

444 Mihai, Dinu,Gheorghiu, Monique, de Saint, Martin , Educație și frontiere sociale, Franța, România, Brazilia,
Suedia, Editura Polirom, Iași, 2011 , p. 17.
445Ibide m p. 18.

317
nr.1720446 din 06 decembrie 2006 și HOTARÂREA nr. 982447 din 27 august 2008 privind
aprobarea Planului Național de Acțiune 2008 – 2010 pen tru implementarea Strategiei Naționale
Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2006 – 2010.

a) Crearea unei rețele de protecție socială a victimelor sub coordonarea ANITP
Necesitatea constituirii unei rețele de suport care să îmbunătățească servicii le de protecție și
asistență socială este prevăzută și de Strategia Natională Împotriva Traficului de Persoane pentru
perioada 2006 – 2010, este prevăzut ca ,,Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane,
ministerele și celelalte organe de specialita te ale administrației publice centrale, instituția
prefectului, precum și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la
îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate cuprinse în Planul Național de
Acțiune prevăzut la art.1”448.Autoritatea va include toate instituțiile guvernamentale la nivel
teritorial (DJASPC, DAC, DMPS, MMB, I.P.J, IJPF, IJJ, ISJ, DPS, AJOFM, ITM, ANITP),
Poliția Locală, Asociații ale diverselor minorități, Consiliul local al Primăriei municipiului I ași,
ONG -uri profilate în domeniul traficului de persoane.
De ce această rețea de suport și cum ?
În practică victimele sunt identificate, de Poliție, de personalul ANITP, DJASPC și
DAC, sau prin semnalări directe la linia telefonică Telverde. În cazul un or instituții, altele decât
cele enunțate, măsurile dispuse nu respectă întotdeauna standardele de intervenție. Nu toți actorii
sociali iau la cunoștință despre caz și nu toți actorii sociali aplică procedurile de lucru. În astfel
de cazuri, fie se acordă doar asistența socială și nu se fac demersuri pentru identificarea autorilor,
menținându -se riscurile de vulnerabilitate a victimei, fie victima este audiată și nu beneficiază de
serviciile sociale. Activitățile unei rețele de suport, va respecta un siste m unitar de lucru. Pentru
fiecare caz se aplică același set de proceduri de intervenție, iar deficiențele identificate ar fi
înlăturate de toate structurile de protecție socială. Echipa multidisciplinară și interdisciplinară va
asigura servicii de maximă c alitate și înaltă eficiență, fiecare membru având stabilite sarcini
concrete potrivit specializării de psiholog, asistent social, preot, medic, polițist, jurist.
Aceste servicii în conformitate cu ghidul de intervenție elaborat conform ,,Legii
211/2004 pri vind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor traficului de ființe

446 M.Of .nr.1.009 din 19 decembrie 2006, Hotărârea nr.1720 din 06 decembrie 2006, privind aprobarea Planului
național de acțiune 2006 -2007, în vederea implementării Strategiei naționale împotriva traficului de persoane
pentru perioada 2006 -2010 , București, 2006.
447 HOTĂRÂRE nr. 982din 27 august 2008 privind aprobarea Planului național de acțiune 2008 – 2010 pentru
implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006 – 2010 .
448 HOTARÂREA nr. 982/2008 privind aprobarea Planului National de A ctiune 2008 – 2010 p entru implementa rea
Strategiei N ationale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006 – 2010, art.2 .

318
umane ”449, vor fi adaptate la structura resurselor umane și a sistemului instituțional public și
privat local. Instituirea acestei rețele de suport rezolvă problemele privind defi citul de resurse
umane, asigură profesionalizarea personalului și calitatea intervenției pe caz sau în regim de
urgență.

b) Creșterea capacității centrelor de asistență comunitară pentru victimele traficului
Numărul mare de victime sau perioada îndelungată de recuperare condiționează
capacitatea de absorție a victimelor traficului de persoane. O capacitate numerică redusă față de
un număr mare de victime ar compromite actul asistenței. De asemenea numărul redus de
personal de consiliere psihologică și asiste nță pentru victime ar diminua timpul necesar
procesului de recuperare și implicit eficiența activităților. Modelul de consiliere aplicat
delincvenților poate fi utilizat cu respectarea regulilor și principiilor de abordare a consilierii
psiho -sociale victi melor. Consilierea va avea în vedere: ,,nevoile/problemele persoanei asistate,
riscul de retraficare, riscul punerii în pericol a altor persoane/bunuri sau a propriei persoane,
nevoia unui proces continuu de evaluare multidimensională a persoanei supravegh eate”450. Din
perspectiva epistemologică capacitatea resurselor umane este dată de principiul
,,interdisciplinarității de cunoaștere și intervenție în domeniul grupurilor deviante ”451. Această
perspectivă interdisciplinară ,,trebuie «teoretizată» și practicată – în ceea ce privește probațiunea
și reinserția socială – cel puțin la trei niveluri :
 la nivelul factorilor sau actorilor sociali ;
 la nivelul profesioniștilor sau al domeniilor im plicate ;
 la nivelul agențiilor și al «instituțiilor competente» ”452.
În viziunea noastră am avut în vedere două obiective pe care le rezolvă
interdisciplinaritatea, cel al echipei de intervenție și al capacității adăpostului.
Din perspectiva echipei multidis ciplinare, așa cum ne -am propus în cadrul acestui
capitol la pct.2.1., trebuie să facă parte: sociologi, asistenți sociali, psihologi din cadrul
structurilor specializate (DGASPC), psihologi din cadrul ANITP, POLIȚIE, ONG -uri, medici
din cadrul DSP, volunt ari, preoți, cadre didactice, juriști și procurori. Așa cum în multe instituții
publice Biserica este prezentă prin clerici care asigură consilierea terțelor persoane se impune ca
într-o asemenea echipă să se regăsească preotul.

449 M. Of . nr. 505 din 04 iunie 2004 , Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
traficului de ființe umane.
450Sorina, Poledna, Ioan, Durnescu, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura Themis,
Fundația Europeană ,,Nicolae Titulescu" Craiova, 2002, p.362.
451Vasile, Miftode, Ioan, Durnescu, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura Themis,
Fundația Europeană ,,Nicolae Titulescu" Craiova, 2002, p.140.
452 Ibidem , p.142.

319
Prezența reprezentanților bisericii are un impact decisiv în recuperarea victimei. Este
cunoscut faptul că în fața preotului orice persoană se destăinuie și este un moment al
descătușării de o anumită încărcătură psihică, de sentimentul de vinovăție, frustrare, de istoricul
prin c are a trecut. Eliminarea tensiunii emoționale a victimei prin implicarea preotului facilitează
întregul proces de recuperare psiho -socială, ceea ce ne determină ca în echipa de intervenție pe
caz sau în regim de urgență, să nu lipsească preotul.
Planul de intervenție trebuie să cuprindă în strategia terapeutică sarcini concrete,
procedura de urmat de către reprezentantul bisericii.

c) Intensificarea campaniilor de informare la nivel comunitar
Echipe de sociologi împreună cu specialiști din cadrul instituțiil or de aplicare a legii
(ANITP, POLITIE, POLITIE DE FRONTIERA, DGASPC) vor efectua periodic în funcție de
evoluția fenomenului, studii și cercetări în scopul cunoașterii cauzelor traficului de persoane, a
structurii populației traficate pe gen și categorii de vârstă, mediul de rezidență, educație și grad
de instruire, forme ale traficului, modalități de recrutare, localități sursă și țări de destinație,
eficiența măsurilor de protecție socială și stabilirea strategiei de acțiune pentru perioada
următoare. Ce rcetările sociologice vor face obiectul unor campanii de prevenire la nivelul
comunității. Astfel de acțiuni sunt esențiale pentru o bună informare a populației despre evoluția
traficului de persoane și consecințele acestuia la nivel local, național și int ernațional. Implicarea
bisericii și mass -mediei trebuie să fie o prioritate cu caracter permanent. Cele două instituții care
se bucură de o mare încredere în rândul populației din România trebuie să asigure o bună
informare și conștientizare despre formele de trafic, modurile de operare ale subiecților traficanți
și măsuri antivictimizare.

d) Managementul de caz, intervenția de criză și intervenția multidisciplinară
Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, a elaborat un ,,ghid metodologic
pentru implementarea standardelor naționale specifice de asistență și protecție a victimelor
traficului de persoane ”453, care vine în sprijinul tuturor serviciilor specializate. În cadrul acestui
ghid metodologic, se prevede că ,,întregul proces de asistență multid isciplinară a victimelor
traficului de persoane trebuie să urmeze regulile și principiile managementului de caz în asistența
socială. Managementul de caz urmărește ca intervenția să fie coerentă, structurată, riguroasă și
eficientă în beneficiul victimei ”454. Activitățile rețelei de suport pentru asigurarea protecției

453 Mihai, Șerban, Ghid metodologic pentru implementarea standard elor naționale specifice pentru serviciile
specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane , MAI – ANITP, București, 2008 .
454 Ibidem , p. 17.

320
sociale a victimelor trebuie să respecte un sistem unitar de lucru. Intervenția prin asigurarea
managementului de caz are rolul ,,de a mobiliza un ansamblu de servicii eficient, care să
corespun dă nevoilor victimei”455.
 Managementul de caz
În scopul realizării unui management de caz corespunzător, se impune parcurgerea
strictă a unor etape ca și condiție a eficienței: mediatizarea acestor servicii de asistență și
consiliere în comunitate, selectar ea victimelor care vor fi introduse în program și evaluarea
,,comprehensivă și multidimensională ”456 a situației victimelor, planificarea intervenției în
funcție de nevoile victimei și posibilitățile acesteia de adaptare la programul și procedurile de
urmat, implementarea planului de intervenție, evaluarea periodică a situației victimei și
închiderea cazului. Aceste proceduri au în vedere consilierea psihologică a victimei, stabilirea
unor relații corespunzătoare cu familia, asigurarea protecției fizice în ca drul procesului penal și
monitorizarea progreselor intervenției în cadrul post -asistenței sociale. Recuperarea capacităților
psiho – sociale ale victimei are în vedere, depășirea condiției de victimă, restructurarea
personalității și reconstruirea identită ții personale, recâștigarea încrederii de sine și normalizarea
vieții în familie.
 Intervenția de criză
Traficul de ființe umane este un fenomen cu consecințe dintre cele mai grave asupra
ființei umane provocate de istoria de trafic. Gravitatea acestora es te dată de ,,simtomele
dezvoltate în sfera personalității – dizarmonii, psihogenii, remisiune psihotică, afecțiuni
psihosomatice, reacția la boli cronice organice ”457. În intervenția de criză sunt ,,trei reguli de
forță ”458 ce trebuie respectate de toți specialiștii echipei multidisciplinare: asigurarea de urgență
a securității victimelor; punerea la dipoziție a unui partener empatic de discuție și favorizarea
victimei cu privire la efectele traumei psihologice și la procesu l de elaborare a acesteia.
 Intervenția multidisciplinară
Rolul echipei multidisciplinare și interinstituționale este de a asigura schimbul eficient
de date între specialiștii din cadrul instituțiilor implicate în scopul dispunerii celei mai pertinente
intervenții. Activitatea acestei echipe ,, are la bază aplicarea de sisteme, standarde și
regulamente, proceduri, utilizarea de instrumente cu aplicarea la nivel de echipă interdisciplinară
de furnizori de asistență, furnizori individuali și a fiecărui domeniu de asistare în care se acordă

455 Mihai, Șerban, Ghid metodologic pentru implementarea standardelor naționale specifice pentru serviciile
specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane , MAI – ANITP, București, 2008 p. 17.
456 Ibidem, p. 43.
457 Ibidem, pp. 73 -77
458 Ibidem, p.41

321
asistență”459. Ghidul Metodologic al ANITP, precizează că ,,nu este recomandabil ca un singur
profesionist să evalueze situația unei victime ”460. Potrivit acestui ghid destinat în mod deosebit
specialiștilor din cadrul structuril or MAI de prevenire și protecție socială, managerul de caz va
dispune și răspunde de evaluarea situației victimei. Evaluarea ,, va urmări patru dimensiuni
centrale:
 evaluarea condiției psihologice actuale;
 evaluarea stării de sănătate/evaluare medicală;
 evaluarea situației legale/juridice;
 evaluarea ,,socială” ( viața profesională, familie, apartenență socială, mediul de
viață, rețea de suport social, statut economic )”461.
Toate aceste dimensiuni sunt vitale în realizarea intervenției pe caz, având ca sop
reintegrarea socială a victimei, în primul rând reintegrarea în familie. De aceea este deosebit de
importantă această activitate care trebuie să se realizeze în paralel cu evaluarea victimei. Nu
putem motiva o altă prioritizare a evaluărilor. De aici rezul tă și rolul echipei de intervenție
multidisciplinară.

e) Rolul preotului în echipa multidisciplinară
După anul 1990 România, a cunoscut o ,,înnoire religioasă ”462 o revitalizare determinată
de ,,căderea economică puternică”463, de nivelul de trai tot mai scăzut. Studiile dedicate
fenomenului de practică religioasă în țările europene evidențiază că revitalizarea credinței
religioase ,,este generată de creșterea riscurilor și a insecurității existențiale”464.
E Durkheim, explică într -una dintre lucrările sale despre sociologia religiilor că
,,adevărata funcție a religiei nu este să ne facă să gândim, să ne îmbogățim cunoștințele, să
adăugăm reprezentărilor pe care le datorăm științei alte reprezentări de o altă origine și cu alte
trăsături, ci să ne facă să acționăm, să ne ajute să trăim ”465. Observăm că funcției religioase i se
acordă o importanță deosebită, fiind o condiție indispensabilă a educației. Tradiția religioasă
demonstrează potrivit lui Georges Balandier ,,rolul său regulator, generator de continuitate, nu

459 Corneliu, I. Loghin, Model restaurativ de asistare complex ă a cazurilor ce au ca obiect infracțiuni comise de
minori, Editura Impakt, Iași,2007, p.56.
460 Mihai, Șerban, Ghid metodologic pentru implementarea standardelor naționale specifice pentru serviciile
specializate de asistență și protecție a victimelor traf icului de persoane , MAI – ANITP, București, 2008, p. 43.
461Ibidem , p. 44.
462 Mălina, Voicu, România religioasă: Pe valul europan sau în uma lui? , Institutul European, Iași, 2007. p. 95.
463 Ibidem, p. 94.
464 Ibidem, p. 96.
465 Emile, Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Sociologia religioas ă și teoria cunoașterii , traducere
de Elisabeta Maria David, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2005, p.296

322
doar pentru Biserică, ci și pentru ansamblul societății din care ea face parte”466. Așadar rolul
preotului este de a asigura educația morală creștină care la nivel social ,,se concretizează în
adâncirea spiritului frațietății și solidarității larg umane”467.
Despre importanța Bisericii în prevenirea traficului de ființe umane s -au făcut referiri și
în cadrul unor cercetări sub egida UNICEF, care evidențiază că ,,în cadrul învățăturii creștine,
copilăria și tinerețea – vârste la care riscul de a deveni victimă a acestui fenomen este mare – sunt
etape esențiale în efortul către desăvârșire al fiecărui om”468. Tradiția religioasă din România,
determină implicarea tinerilor alături de celelalte generații în activitățile sociale organizate de
Biserici, care au rolul de ,,comuniune cu învățătura creștină”469 ce constituie o condiție a unei
vieți echilibrate în comunitate.
În procesul de recuperare psiho -socială a victimelor traficului de ființe umane desfășurat
de echipa multidisciplinară se dezvoltă o relație de complemen taritate între psiholog, psihiatru și
preot, fiecare având același scop de a obține o normalitate psihică a celor aflați într -un impas
moral și spiritual. Revenind la tradiția religioasă în care Biserica s -a remarcat în istorie prin rolul
ei de ,,asistent social”, preotul fiind conceput ca ,,un executor al voi nței divinității, un păstor
după exemplul Învățătorului Iisus Hristos, un educator ce modela spiritual comunitarii pe
parcursul întregii vieți a acestora ”470. La nivelul comunităților rurale ,,rolul învă țătorului a fost
jucat, cel mai adesea, de preot”471. Exemplele privind rolul de ,,asistent social” al Bisericii și de
învățător, ambele reprezentate social și realizate la nivel individual, familial și comunitar de
către preot, ne determină să aducem în centrul atenției rolul continuator în modelare spirituală a
membrilor comunității.
În opinia noastră, rolul preotului, indiferent de confesiunea religioasă, trebuie să
orienteze credința religioasă în scopul asigurării une i stări de normalitate la toate cele trei
niveluri, individual, familial și comunitar prin două modalități de intervenție: cel de cunoaștere
în prima etapă și cel restaurativ, de reintegrare socială, în cea de -a doua etapă. În prima etapă,
cea a cunoașteri i victimei, preotul poate avea în atenție următoarele activități:
 cunoașterea mediului familial din care provine victima;
 identificarea unor riscuri în familie;
 cunoașterea anturajului cu grad de risc social (apartenența la grupul social);

466 Mirel, Bănică, Religia în fap,studii,schițe și momente, Editura Eikon, Cluj Napoca,2011, pp.51 -52.
467 Dumitru, Gheorghe, Radu, Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007,
p. 53.
468 Nicoleta, Druță, Elena Timofticiuc, Ghid de prevenire a traficului de ființe umane -România 2004 , Editura
MarLink,B ucurești, 2004, p.37.
469 Ibidem , p.37.
470 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2001, p.
293.
471 Ibidem , p.175.

323
 gradul de conști entizare a pericolului social al faptelor legate de trafic;
 gradul de marginalizare și automarginalizare socială;
 abilități și aptitudini social acceptabile;
 stabilirea complexului de evenimente și a istoricului de trafic al victimei;
 identificarea conseci nțelor psiho -sociale asupra victimei traficului (sentimente de
vinovăție, frustrare, anxietate);
 existența unor modele și repere sociale.
În a doua etapă, preotul, pe baza datelor empirice obținute de la victimă, va îndeplini un
rol asemănător psihologului și asistentului social (de mediator, de soluționare a conflictelor
victimei) :
 creșterea atașamentului față de religie și rolul credinței spirituale;
 asigurarea victimei privind confidențialitatea tuturor datelor;
 dezvoltarea sentimentului de încredere și de valoare personală;
 dezvoltarea de cunoștințe, abilități și atitudini sociale acceptabile;
 oferirea unor modele sociale și culturale pozitive acceptate;
 oferirea unor oportunități de integrare , dezvoltare socială și profesională;
 schimbarea comportamen tului victimei, conștientizare și voință

f) Prevenirea riscului de retraficare a victimelor
Activitățile specifice evaluării riscurilor au în vedere anticiparea oricăror pericole
privind integritatea fizică a victimei față de amenințările care pot exista di n partea subiecților
traficanți și situații de retraficare în timp ce victimele se află în centrele de urgență, de reabilitare
ori în familie, ori pe timpul terapiei de recuperare. Riscurile se stabilesc în urma discuțiilor avute
cu victima în care se va s tabili relația subiect -victimă din perioada procesului de traficare
(comportamentul subiecților, modalitățile de constrângere, agresiuni, șantaj, abuz sexual,
amenințarea familiei, dacă subiecții cunosc domiciliul victimei, al membrilor de familie, dacă a
existat o amenințare în cazul reclamațiilor către autoritățile judiciare). Astfel de date se obțin de
polițiștii specializați din cadrul structurilor de prevenire a traficului de persoane, de către
psihologii din cadrul grupului de suport în cadrul primei evaluări sau de asistenții sociali din
cadrul aceluiaș grup de intervenție.
Din punct de vedere al siguranței victimei , vom avea în vedere condițiile în care a avut
loc racolarea, comunicarea ulterioară cu familia victimei, dacă au existat represalii din p artea
subiecților traficanți, care este atitudinea membrilor familiei (a soțului, a părinților sau a
rudelor). Pe timpul asigurării protecției fizice, victima va fi instruită cu privire la diseminarea

324
datelor referitoare la Centrul de urgențe sau de reabil itare către orice alte persoane, fiind
interzisă. Inclusiv înștiințarea cunoștințelor sau a familiei poate constitui un risc pentru
securitatea victimei. De cele mai multe ori racolarea se realizează prin intermediul prietenelor și
rudelor.
Din punct de ve dere al riscurilor de traficare, practica a confirmat că superficialitatea
măsurilor de protecție din centrele de reabilitare, în condițiile în care subiecții sunt în libertate,
favorizează posibilitățile de contactare a victimei, răpirea sau amenințarea d in partea subiecților
care determină victima să părăsească centrul respectiv și reîntoarcerea în circuitul subiecților
traficanți. Din experiența altor state în domeniul securității victimelor în centrele de reabilitare,
acestea vor fi amplasate ,,într -o zonă care respectă toate condițiile de securitate ”472. Prima
condiție este ca un asemenea adăpost pentru femei traficate să nu atragă atenția publicului, să nu
poată fi localizat.

g) Reabilitarea psiho -socială a victimei
Începutul activității de reabilitare a victimei ,,trebuie să aibă în vedere : istoria familiei
și semnificația acesteia; funcționarea familiei: condiții de viață, condiții de mediu extern,
întreținerea din partea vecinilor, prietenilor și implicarea comunit ății; îngrijire disponibilă pentru
victimă; interacțiunea părinte -victimă (dacă este cazul); rutina zilnică; calitatea și eficiența
comunicării în interiorul familiei; structura familială (subsistemele soți/părinți -copii, grsnițele
acestora, rolurile din f amilie); etapa ciclului de viață al familiei,relațiile membrilor familiei cu
rudele și alte persoane din afara familiei; condiția psihologică și starea de sănătate a membrilor
familiei victimei (abuz de alcool, consum de droguri); violență domestică, istor ic de abuz; relații
extramaritale; condiția economică și locativă a familiei, dificultăți financiare; funcționarea
familiei ca grup social; caracteristici/factori culturali”473.

h) Rolul psihologului și al sociologului
În terapia de recuperare a victimelor tra ficului de persoane, rolul psihologului este de
reconstrucție cognitivă și refacerea parametrilor psihanalitici . Psihologii vor respecta standardele
de intervenție astfel încât să obțină ca rezultat refacerea normalității vieții victimei și ieșirea din
starea de criză prin :
 încurajarea victimei de a urma procesul terapeutic;
 elaborarea planului de consiliere psihologică;
 realizarea ședințelor de consiliere conform standardelor de intervenție.

472 Dumitru, Stan, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2001 , p.88.
473 Ibidem, p.45.

325
,,Din punct de vedere etic și al siguranței intervievării femeilor traficate, se impune
respectarea principiilor de confidențialitate asupra întregii activități, care este esențială în
obținerea unor date calitative despre procesul de traficare și datele personale ale victimei ”474

i) Responsabilitățile asistentului s ocial în recuperarea psiho -socială a victimei
Activitățile asistentului social se desfășoară în paralel cu consilierea psihologică, într -un
continuum de activități cu rol de mediator în toate relațiile interinstituționale și a grupului de
suport. Este moni torul permanent al evoluției victimei și al relațiilor cu oricare alte perssoane
(membrii familiei, membrii grupului de suport, alte instituții cu care intră în contact).
Ultima etapă a terapiei de recuperare presupune derularea procedurii de intervenție d in
momentul depistării victimei și acceptării de a fi protejată și consiliată psihologic, care se
finalizează cu reintegrarea victimei în familie și comunitate fără a mai exista riscuri în mediul
social, familial sau profesional și recâștigarea încrederii în sine, a sentimentului de valoare
personală. Dacă victima va reuși să interacționeze cu toate categoriile socio -profesionale cu care
relaționa înainte de a fi traficată, atunci succesul terapiei a fost îndeplinit.
Rezultatele terapiei de recuperare aște ptate sunt: restabilirea echilibrului social inițial
(modificarea părerilor greșite pe care le are victima despre sine și cei din jur ); reducerea stresului
psihic; restructurarea conflictelor intrapsihice; dezvoltarea unui sistem de identitate personală;
modificarea structurii personalității, pentru o funcționare și o capacitate de adaptare mai
eficientă.

474 Cathy, Zimmerman, Charlotte, Watts, WHO ethical and safety recommendations for interviewing trafficked
women , London School of Hygiene & Tropical Medicine, 2003, p.18.

326
CONCLUZII
1. În perioada 2001 -2007 traficul de ființe umane în județul Iași a cunoscut o evoluție
continuă cu un maxim de victime identificate în anul 2005, după care fenomenul a
înregistrat un trend descendent până în anul 2009; (Grafic nr.5, Cap. V, pct. 2).
2. Categoriile de vârstă ale persoanelor traficate sunt: femei cu vârsta cuprinsă între 13 -25
de ani și bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 -45 ani. Din categoria minorilor cele mai
multe victime sunt cele cu vârsta cuprinsă între 16 -18 ani (Grafic nr.22, Cap. V, pct. 2).
3. Mare parte dintre victimele traficate, au părăsit teritoriul național ilegal, iar în cazul
celor care plecau cu viză pe 3 luni, confor m legislației de la acea vreme, acestea
depășeau termenul de ședere din țara de destinație; (Grafic nr.7, Cap. V, pct. 2).
4. Moduri de operare ale traficanților: ademenirea victimelor prin promisiuni false de locuri
de muncă, oferte ca dansatoare în cluburi de noapte, dame de companie sau în mod direct
practicarea prostituției sub p rotecția subiecților traficanți.
5. Gravitatea fenomenului, constă în creșterea semnificativă a numărului de minore
implicate în exploatare sexuală și a minorilor destinați pentru cerșetorie și muncă
forțată, tendință care se menține și în prezent .
6. Evoluția fenomenului de trafic de persoane la nivelul județului Iași a fost determinată de
factori economici, sociali, politici, educaționali și culturali. Căutarea unui loc de mun că
a constituit motivul creșterii riscului de victimizare și totodată rampa de lansare a
traficanților pentru exploatarea persoanelor. Acest risc de victimizare se menține și în
prezent.
7. O primă cauză a traficului de ființe umane care a avut cea mai mare f recvență în
cercetarea sociologică este nivelul scăzut de educație și de instruire școlară pe fondul
abandonului școlar.
8. O altă cauză este generată de familiile dezorganizate, cu un nivel de trai scăzut și lipsa
unor oportunități ce țin de ocuparea unui lo c de muncă (număr mare de copii și nivel
scăzut al veniturilor în familie, violență fizică și verbală al părinților, relații abuzive
părinți -părinți sau părinți -copii, consum excesiv de alcool, părinți plecați la muncă în
străinătate etc. ).
9. Fracturarea rel ațiilor familiale normale și căutarea unui substitut de protecție și
asigurarea unor venituri.
10. Nivelul slab de dezvoltare și informare al persoanelor privind oportunitățile de ocupare a
unui loc de muncă în străinătate .

327
11. Dorința obținerii unor profituri su bstanțiale din practicarea prostituției (cazul tinerelor
care provin din familii cu o condiție socială bună) sau prin afilierea la rețelele de trafic
de persoane.
12. Dezvoltarea rețelelor de socializare, a site -urilor cu conținut pornografic și a serviciilor
de impresariat artistic, modelling, night -cluburi selecte. ,,Victimele ” sunt „destinate”
oamenilor de afaceri prosperi pentru diverse servicii sexuale .
13. Legislația oferă cadrul necesar prevenirii și combaterii fenomenului , dar sunt necesare:
– măsuri de înăsprirea pedepselor pentru membrii rețelelor de trafic precum și a
beneficiarilor serviciilor victimelor traficului de persoane;
– măsuri de îmbunătățire a asistenței și monitorizării victimelor infracțiunilor;
– obligativitatea asistenței psihologic e a victimei și fără acordul acestora;
– asigurarea unei protecții reale a persoanelor traficate și îmbunătățirea cadrului
legislativ pentru reintegrarea socială a victimelor (specialiștii din sistemul de asistență
socială consideră legislația suficientă în domeniul protecției sociale, dar inaplicabilă
în practică, ca urmare a numărului redus de specialiști și a lipsei de oportunități
pentru reintegrarea în societate);
– nevoia încriminării ferme a pornografiei infantile online prin blocarea sistemelor IT și
intervenția pentru identificarea recrutorilor;
– informarea corespunzătoare a comunității, creșterea nivelului de educație, implicarea
autorităților locale în sprijinirea creării locurilor de muncă, implicarea societății civile
în campanii de informare .
14. Tendin țele traficului de ființe umane pentru perioada urmă toare în județul Iași,
predictibilizează un trend ascendent, având ca forme de manifestare exploatarea prin
muncă în cazul bărbaților și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor ;
15. Pentru prevenirea fen omenului de trafic de ființe umane, abordarea programelor de
prevenire de către specialiștii anti -trafic trebuie să fie unitară .
16. Necesitatea unor campanii ample de prevenire este considerată o prioritate în acțiunea
tuturor agențiilor guvernamentale și neg uvernamentale .
17. Implicarea Bisericii pentru creșterea influenței religiei ca formă de educație și formare a
persoanelor vulnerabile în contextul hedonismului și desacralizării trupului.
18. Implementarea oricărei strategii de acțiune în domeniul traficului de ființe umane va avea
ca bază de susținere o cercetare sociologică de tip calitativ și cantitativ.
Având în vedere caracterul complex al traficului de ființe umane care afectează societatea în
ansamlul ei, se impune a se acorda o permanentă atenție implemen tării măsurilor antitrafic și de
protecție socială.

328
BIBLIOGRAFIE
1. Albu Petru, Crima organizată în perioada de tranziție – o amenințare majoră la adresa
scurității internaționale, Editura Ministerului Internelor și Reformei Administrative,
București, 2007.
2. Aries Philippe, Amor și sexualitate în Occident , Editura Artemis, București, 1994.
3. Babbie Earl, Practica cercetării sociale, traducere de Sergiu Gherghina George, Jiglău
Monica Andriescu, Editura Polirom, Iași, 2009
4. Balahur Doina, Brian, Littlechlild, Roger, Smith, Restorative Justice Developments in
Romania and Great Britain, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”, Iași, 2007,
(Justiția restaurativă și justiția juvenilă în România și Marea Britanie)
5. Balahur Doi na, Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale, Editura
All Beck, București, 2001.
6. Bănică Mirel, Religia în fapt, Studii,schițe și momente , Editura Eikon, Cluj -Napoca,
2011.
7. Bârlogeanu Lavinia, Antropologie sub semnul valorii, Editu ra Trei, București, 2004.
8. Barto ș Emil, Conceptul de îndumnezeire în teologia lui Dumitru St aniloae , Institutul
Biblic Emanuel, Oradea, 1999 .
9. Baudrillard Jean, Societatea de consum -Mituri și structuri , Editura Comunicare.ro,
București, 2008.
10. Bauman Zygmunt, Modernitatea lichidă , traducere de Diana Grad, Editura Antet XX
Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2000.
11. Berger Peter L., Luckmann Thomas, Construirea socială a realității, Editura Art,
București, 2008.
12. Bogdan Tiberiu, Mitrofan Nicolae, Zdrenghea Voicu, Butoi Tudorel, Psihologie
judiciară, Casa de Editură și Presă Șansa SRL București, 1992.
13. Bogdan Tiberiu, Sântea Ioan, Victime și infractori, Editura Niculescu SRL, București,
1996.
14. Bottero Jean, Ouaknin Marc -Alain, Moingt Joseph, Cea mai frumoasă istorie a lui
Dumnezeu, Editura Art, București, 2008.
15. Bourdieu Pierre, Simțul Practic, Editura Institutul European, Iași, 2000 .
16. Bria Ion , Curs de Teologie Dogmatic ă și Ecumenic ă, Editura Universității ,,Lucian
Blaga ”, Sibiu, 1997.
17. Bryan Wilson, Religia din perspective sociologocă, Editura Trei, București, 2000 (1981) .
18. Buta Ovidiu, Victima modei , Editura Polirom, Iași, 2006.

329
19. Buzducea Doru, Sisteme moderne de asistență socială. Tendințe globale și practici
locale, Editura Polirom, Iași, 2009.
20. Carpinschi Anton, Cultura recunoașterii , Editura Fundației Academice Axis, Iași, 2008.
21. Cathy Zimmerman, Charlotte Watts, WHO ethical and safety recommendations for
interviewing trafficked women , London School of Hygiene & Tropical Medicine and the
Daphne Programme oft he European Commission, 2003
22. Chasseguet -Smirgel Janine, Corpul ca oglindă a lumii , Editura Ideea europeană, 2008.
23. Chaves Mark, Secularization as Declining Religious Autority , Social Fortes 72,1994.
24. Chelcea Septimiu, Metode si tehnici de cercetare sociologic ă, Editura Universitatea
Bucuresti, Bucuresti 1992.
25. Chelcea Septimiu , Metodologia cercet ării sociologice , Editura Economică, Bucuresti,
2001.
26. Chelcea Septimiu, Rușinea și vinovăția în spațiul public , Editura Humanitas, București,
2008.
27. Ciuchi Oana, Devianță și criminalitate într -o societate în tranziție, Editura Lumen, Iași,
2011.
28. Claudia Aradau, Thomas Gammeltoft -Hansen Good practices in response to trafficking
in human beings Published by Danish Red Cross, 2005.
29. Clément Olivier, Viața din inima morții , Editura Pandora, Târgoviște, 2001.
30. Coakley Sarah, Religia și trupul , traducere de Dan Șerban Sava, Editura Univers,
București, 2003.
31. Compte -Sponville Andre, Delumeau Jean, Farge Arlette, Cea mai frumoasă istorie a
fericirii, Editura Art , București, 2007.
32. Corbin Alain, Courtine Jean -Jaques, Vigarello Georges, Istoria corpului volumul I. De
la Renaștere la secolul luminilor , Editura Art, 2008.
33. Culianu Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere.1484 ediția a treia, traducere din franceză
de D an Petrescu, Flammarion, Paris, 1984, Editura Polirom, 2003.
34. Culianu Ioan Petru, Studii românești II. Soarele și Luna. Otrăvurile admirației , traducere
de Maria -Magdalena Anghelescu Editura Polirom, Iași, 2009.
35. Curelaru Mihai, Reprezentări sociale, Ediția a II a, Editura Polirom, Iași, 2006.
36. Curelaru Mihai , Reprezentări sociale, Editura Universității ,, A . I. Cuza ", Iași, 2005.
37. Didier Julia , Dicționar de filosofie , Editura Larouse, Paris,1964 .
38. Dinescu Lucia, Simona, Corpul în imaginarul virtual, Editura Polirom, Iași 2007.
39. Dumitru Radu, Despre înnoirea și îndumnezeirea omului în Hristos, Editura Olteniei,
Craiova, 2007 .

330
40. Durkheim Emile, Formele elementare ale vieții religioase , Editura Antet XX Press,
Filipeștii de Târg, Prahova, 2005.
41. Durnescu Ioan, Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura
Themis, Fundația Europeană ,,Nicolae Titulescu" Craiova, 2002.
42. Eliade Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, volumul II , traducere de Cezar,
Baltag, Editura Polirom, Bucureș ti, 2011
43. Evdokimov Paul, Femeia și mântuirea Lui , Editura Cristiana, București, 1995.
44. Fecioru Dumitru , Dogmatică, Editura Scripta, București, 1993, trad.
45. Felmy Hans Christian, Dogmatica experienței eclesiale , Editura Deisis, Sibiu, 2002
46. Ferchedău -Muntean Magda, Teorirsmul , Editura Omega, București, 2001.
47. Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. VIII , Editura Harisma, București 2002.
48. Gârbuleț Ioan, Traficul de persoane, Editura Universul Juridic, București, 2010.
49. Gavriluță Cristina, Socioantropologia fenomnului religios , Editura Fundației AXIS, Iași,
2003.
50. Gavriluță Nicu, Antropologie socială și culturală , Editura Polirom, București, 2009
51. Gavriluță Nicu, Fractalii și timpul social, Editura, Dacia, Cluj -Napoca, 2003.
52. Gavriluță Nicu, Mentalități și ritualuri magico -religioase, Studii și eseuri de sociologie a
sacrului, Editura Polirom, 1998.
53. Gavriluță Nicu, România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale, Editura
Provopress, Cluja -Napoca, 2006.
54. Gheorghiu Mihai Dinu, Monique de Saint Martin , Educație și frontiere sociale, Franța,
România, Brazilia, Suedia, Editura Polirom, Iași, 2011.
55. God. American Religion in the Marketplace of Culture (1994); Touchdown Jeus (2003);
The Godless Constitution. A moral defense of the secular s tate (2005)
56. Grünberg Laura, Introducere în sociologia corpului, Editura Polirom, Iași, 2010.
57. Hirschi Travis Causes of Delinquency, California, Berkley, University of California Press, 1969 .
58. Hurwitz Stephan, Criminology, London, George Allen and Unwin Ltd, 1952 .
59. Iluț Petru, Psihologie socială și sociopsihologie , Editura Polirom, Iași,2009.
60. John Winterdyk, Philip Reichel, Introduction to Special Issue Human Trafficking: Issues
and Perspectives, Published by European Journal of Criminology , 2010.
61. Julia Planitzer, Ludwig Boltzmann, Guiding principles on memoranda of understanding
between key stakeholders and law enforcement agencies on counter -trafficking
cooperation, IOM, Viena, 2009.
62. Kaufmann Je an-Claude, Trupuri de femei, priviri de bărbați -sociologia sânilor goi ,
Editura Humanitas, București, 1995, 2009.

331
63. Klip Andre, Definitions of Harmonisation , în Harmonisation and Harmonising Measures in
Criminal Law, Ed. Academiei Regale de Arte și Științe, Amsterdam, 2002 .
64. Lazăr Cristian Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere , în Ioan Durnes cu,
Editura Themis, Craiova, 2002.
65. Le Breton David, Antropologia corpului și modernitatea , traducere din franceză de
Liliana Rusu, Editura Cartier,București, 2009.
66. Lipovestsky Gilles, Fericirea paradoxală, Eseu asupra societății de hiperconsum ,
traducere de Mihai Ungurean, Editura Polirom, 2007.
67. Loghin I.Corneliu, Model restaurativ de asistare complex ă a cazurilor ce au ca obiect
infracțiuni comise de minori, Editura Impakt, Iași, 2007.
68. Luca Cătălin (coord), Protecția victimelor, Editura Terra Nostra, Iași, 2009.
69. Lungu Grația, Constantineanu, Despre familia ortodoxă, Dialoguri cu părintele Calistrat
Chifan, Editura Haritina, Iași, 2011.
70. Majuru Adrian, Prostituția între cuceritori și plătitori , Editura Paralelea 45, Pitești, 2007
71. Malmström Cecilia , DG Afaceri Interne.
72. Mark Latonero, Human Trafficking Online The Role of Social Networking Sites and
Online Classifieds, University of Southern -California , 2011.
73. Mateuț Gheorghiță, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Asociația
Magistraților Iași, Asociația Alternative Sociale, Iași,
74. Miclea Damian, Combaterea crimei organizate -evoluție, tipologii, legislație,
particularități -Volumul I, Editura Ministerul Administrației și Internelor, București, 2004.
75. Miftode Vasile, Fundamente ale asistenței sociale , Editura Eminescu, Bucuresti, 1999
76. Miftode Vasile, Metodologia sociologic ă, Editura Porto -Franco, Galati, 1995
77. Mihailov Eduard, Ce spun 24 de femei traficate, Editura Civis, Republica Moldova,
Chișinău, 2001.
78. Mircea, Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase , Editura Științifică, București,
1991.
79. Molitfelnic, E.I.B.M. B.O.R., București, 2003.
80. Moore Laurence, Bryan Selling Wilson, Religia din perspective sociologică , Editura
Trei, București, 2000 (1981).
81. Moșoiu Nicolae, Taina prezen ței lui Dumnezeu în via ța uman ă. Viziunea creatoare a
Părintelui Profesor Dumitru St ăniloae , Editura Paralela 45, Brașov,2000.
82. Muntean Ana, Munteanu Anca, Violență, traumă, reziliență , Editura Polirom, Iași, 2011.
83. Obi N.I. Ebbe, Dilip, K.Das, Global trafficking in women and children (Traficul global
de femei și copii), CRC PressTaylor & Francis Gr oup, London, New York, 2008.

332
84. Odele lui Solomon, Rugăciuni creștine din secolele I -II, Editura Anastasia, București,
2003.
85. Panayotis Nellas , Omul -animal îndumnezeit , Editura Deisis, Sibiu, 2002 .
86. Parsons Talcott, The Structure of Social Action , The Free Press, New York, 1968.
87. Pelikan Jaroslav, Tradiția creștină, , volumul I , traducere de Silvia, Palade, Editura
Polirom Iași, 2004.
88. Pitulescu Ion, Al treilea Război Mondial. Dezvăluiri zguduitoare privind crima
organizată din lume și din România, Editur a Național, București, 1996.
89. Pitulescu Ion, Gheorghe Florea, Justin, Stanca, Ion, Niță, Stan, Forțele de poliție și
prevenirea criminalității, Editura Romfel, București, 1995.
90. Pressman, J., Wildavsky A., Implementation , University Of California Press, Berkeley, 1984,
Yin, 1984 .
91. Radu Gh. Dumitru, Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia
Olteniei, Craiova, 2007.
92. Robert Yin, Studiul de caz. Designul, analiza și colectarea datelor, Editura Polirom, Iași,
2005.
93. Rousseau Jean -Jaques, Contractul social, traducere de H.H.Stahl, Editura Antet XX
Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2005.
94. Ruslana, Bezpalcha , Helping Survivors of Human Trafficking, Winrock International,
Kiev, 2003.
95. Sandu Dumitru (coord ), Viața socială în România urbană, Editura Polirom, Iași, 2006.
96. Sandu Dumitru, Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Editura Polirom,
Iași, 2010.
97. Schlegel Jean Luis, Legea Domnului contra libertăților oamenilor. Integrisme și
fundamentalisme, Editura Runa, București, 2005.
98. Segalen Martine, Sociologia familiei, Editura Polirom, Iași, 2011.
99. Sf. Grigorie de Nazians, Oratio 2 , 17, P.G. 35, 425 -428.
100. Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium 4 , P.G. 45, 637 .
101. Siegel Larry, Criminology, Univ. of Nebraska, Omaha, West Publishing Co., 1983
102. Špidlík Tomáš , Spiritualitatea Răsăritului Creștin, Editura Deisis, Sibiu, 1997.
103. Stace Walter Terence Time and eternity, An Essay in the Philosophy of Religion,
Princeton University Press, Princeton, NJ, 1952, p. 52, cf. Artur Vogel, Space Time and
Deity, Journal of Religion, Vol. 33, No. 4 (Oct., 1953).
104. Stan Dumitru, Sociologia ruralului tradițional românesc, vol.I, Editura Universității
,,Alexandru Ioan C uza", Iași, 2001.

333
105. Stăniloae Dumitru, Spiritualitatea Ortodox ă. Ascetica și Mistica, EIBMBOR,
București, 1992
106. Stăniloae Dumitru, Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, vol. II, EIBMBOR, București,
1997.
107. Stănoiu Rodica Mihaela, Criminologie, ediția a treia revăzută, Editura Oscar Print,
Bucurețti, 1998.
108. Stănoiu Rodica Mihaela, Metode și tenici de cercetare în criminologie , Editura
Academiei Române, București, 1981.
109. Steve Bruce, Modernization, Religious Diversity and Rational Choice in Eastern
Europe. Religion, State a nd Society 27,1999.
110. Sue Scott and David, Morgan, Body matters, The Falmer Press, London, 2005, p.104.
111. Thorwald Jürgen, Un secol de luptă cu delincvența, traducere de Dumitru Dorobăț și
Gheorghe Scripcaru , Editura Moldova, 1997.
112. Todoran Isidor, Zăgrean Ioan, Dogmatica ortodoxă – manual pentru seminar iile
teologice , Editura Renașterea, Cluj, 2004.
113. Touraine Alain, Lumea femeilor , Grupul Editorial Art, București, 2007.
114. Vechiu Ala, Traficul de persoane.Nevoile victimelor traficului de persoane în raport cu
serviciile oferite de echipa pluridisciplinară, în scopul reintegrării socio -profesionale a
victimelor, Editura Lumen, Iași, 2009.
115. Vlăsceanu Lazăr (coord), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2011.
116. Voicu Mălina, România religioasă: Pe valul europan sau în uma lui? , Institutul
European, Iași, 2007.
117. Walklate Sandra, Handbook of Victims and Victimology , (Manualul victimelor și
victimologiei), Editura William Publishing, UK, 2007.
118. Winterdyk John, Reichel Philip, Introduction to Special Issue Human Trafficking:
Issues and Perspectives, European Journal of Criminology 7(1) 5 –10, 2010.
119. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona, Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom,
Iași, 2007.

Tratate și Convenții – ONU
1. Convenția de la Haga privind protecția copilului și cooperarea în cazul adopțiilor
interstatale (1983) .
2. Convenția internațională privind lupta împotriva crimei organizate transfrontaliere cu
Protocolul adițional privind prevenirea, suprimarea și pedepsirea traficului de persoane,
în special al femeilor și copiilor, Protocolul adițional împotriva traficului de migranți pe

334
uscat, pe apă sau prin aer și Protocolul adițional împotriva fabricării și traficului ilicit de
arme, părți sau componente ale acestora și muniție (2000).
3. Convenți a internațională privind suprimarea traficului de femei majore, 11 oct. 1933 .
4. Convenția internațională privind suprimarea traficului d e femei și copii (1921).
5. Convenția OIM nr. 105 privind interzicerea mu ncii forțate (1957) .
6. Convenția OIM nr. 143 privind migrația în condiții abuzive și promovarea egalității de
șanse și tratament a muncitorilo r migranți (1975) .
7. Convenția OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și
acțiunea imediată în vederea el iminării lor (1999) .
8. Convenția OIM nr.29 privind combaterea muncii forțate s au obligatorii (1930).
9. Convenția ONU privind consimțămîntul la căsătorie, vîrsta minimă la căsătorie și
înregistrarea căsătoriilor (196 2).
10. Convenția ONU privind drepturi le copilului (1989), Protocolul opțional al Convenției
ONU privind drepturile copilului referitor la implicarea copiilor în conflicte armate
(2000), A/RES/54/263.
11. Convenția ONU privind drepturile politice ale femeilor (1952), A/RES/640 (VII).
12. Convenția ONU privind eliminarea formelor de discriminare împotriv a femeii (1979).
13. Convenția ONU privind eliminarea torturii și a altor tratamente crude, imuname și
degradante (1984) .
14. Convenția ONU privind naționalitatea femeilor că sătorite (1957) .
15. Convenția ONU privind statutul refugiaților (1951).
16. Convenția ONU privind suprimarea traficului de persoane și a exploatării persoanelor
care se prostituează (1949).
17. Convenția pri vind sclavia (1926) .
18. Convenția suplimentară cu privire la abolirea sclaviei, a traficului cu sclavi și a
instituțiilor și pra cticilor similar e sclaviei (1956).
19. Pactul internațional cu privire la drepturile civile ș i politice (1966) .
20. Protocolul opțional al Convenției ONU privind drepturile copilului referitor la vînzarea
copiilor, prostituția acestora și pornografia (2000) .
Legislația Uniunii Europene

1. Additional Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine, on
Transplantation of Organs and Tissues of H uman Origin (2002) .
2. Convenția Consiliului European privind înființarea Europol, J.O. nr. C 316/2 din 27.11.
1995.

335
3. Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriv a traficului de persoane, 2005,
Varșovia .
4. Convenția Consiliului Europei privind spălarea, căutarea, sechestrarea și confiscarea
foloaselor obținute din infracțiuni (1990).
5. Convenția europeană pentr u apărarea drepturilor și a libertăților fundamantale ale omului,
(1950).
6. Convenția europeană privind adopția copiilor, E.T.S.N. 58.
7. Convenția europeană privind drepturi le copilului (1996) .
8. Convenția Europeană privind drepturile omului și biomedicina (199 7).
9.Convenția europeană privind lupta împotriva trafic ului de persoane (2005) .
10. Convenția privind procedura simplificată de extrădare între statele membre ale Uniunii
Europene, J.O. nr. C 78/1 din 30.03. 1995.
11. Decizia Consiliului European privind combate rea pornografiei infantile pe Internet,
J.O. nr. L 138, 2000.
12. Decizia Consiliului European privind înființarea Eurojust din 28.02 . 2002, J.O. nr. L
63 /2002.
13. Decizia -cadru a Consiliului European privind combaterea exploatării sexuale a copiilor
și a porn ografiei infantile, J.O. nr. L 013, 20.01.2004.
14. Decizia -cadru a Consiliului European privind combaterea traficului de ființe u mane,
J.O. nr. L 203/ 2002.
15. Decizia -cadru a Consiliului European privind confiscarea bunurilor, proprietăților
obținute în urma c omiterii de inf racțiuni, J.O. nr. L 068/ 2005.
16. Decizia -cadru a Consiliului European privind întărirea legislației penale în vederea
prevenirii facilitării intrării, tranzitului și rezidenței neautorizate pe teritoriul unui stat, J.O.
nr. L 328 din/ 2002.
17. Decizia-cadru a Consiliului European privind statutul victimelor în cadrul procedurilor
penale, J.O. nr. L 82/ 2001.
18. Decizia -cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare și
procedurile de predare a făptuitorilor între statele membre, din 13.09.2002, J.O. nr. L 190/
8.07.2002.
19. Directiva Consiliului European privind acordarea permisului de rezidență persoanelor
cetățeni ai unui stat terț care sunt victime ale traficului de persoane sau cărora li s -a facilitat
imigrația ilegală și care cooperează cu autoritățile competente, 81 /2004, J.O. nr. L
261/2004.

336
20. Joint Action adopted by the European Council on the basis of Article K.3 of the Treaty
of the European Union concerning action to combat trafficking in human beings and sexual
exploitation of children, 97/154, 1997, J.O. nr. L63/2.
21. Planul de acțiune al Consiliul European privind incriminarea ca infracțiune a
participării unei persoane la un grup criminal organizat la nivelul statelor membre ale
Uniunii Europene, J.O. L 351, 29.12.1998.
22. Rezoluția Consiliului European privind implicarea societății civile în găsirea copiilor
pierduți sau exploatați sexual, J.O. nr. C 283, 9.10.2001.

Legislația din România

1. H.G. nr. 1238/2007 privind aprobarea Standardelor naționale specifice pe ntru serviciile
specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de personae ”, publicată în
M.Of. nr. 715 din 23.10. 2007.
2. H.G. nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune privind prevenirea și
combaterea traficului de copii , publicată în M.Of. nr. 802 din 31.08.2004.
3. H.G. nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți aflați
pe teritoriul altui stat și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora,
publicată în M.Of. nr. 873 din 2.10.2004.
4. H.G. nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și
combaterea abuzului sexual asupra copilului și a exploatării sexuale a copiilor în scopuri
comerciale (2004 -2007), publicată în M.Of. nr. 878 din 27.09.200 4.
5. H.G. nr. 1584/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Prevenire a Traficului de Persoane și Monitorizare a Asistenței Acordate Victimelor
Traficului de Persoane, publicată în M.Of. nr. 5 din 4.01.2006, în prezent abrogată prin
O.U.G. nr. 20/2009, publicată în M.Of . nr. 156 din 12.03.2009.
6. H.G. nr. 1654/2006 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de
persoane 2006 -2010, publicată în M.Of. nr. 967 din 4.12.2006.
7. H.G. nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru eliminarea
exploatării copiilor prin muncă, publicată în M.Of. nr. 1028 din 8.11.2004
8. H.G. nr. 726/2004 privind aprobarea Planului de acțiuni prioritare în domeniul protecției
copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pentru perioada 2004 -2005,
publicată în M.Of. nr. 457 din 21. 05.2004.

337
9. ,,Hotărîrea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispozițiilor Legii 678/2001 privind prevenirea și comba terea traficului de persoane”,
publicată în M.Of. nr. 206 din 31.03.2003.
10. Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, publicată în
M.Of. nr.783 din 11.12.2001, modificată și completată ulterior.
11. Legea de ratificare nr 565/2002 a Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității
transnaționale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea
traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor
Unite împotriva crimi nalității transnaționale organizate, precum și a Protocolului
împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare, adițional la
Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptate la
New York la 15 noiembrie 2000, publicată în M.Of. nr. 813 din 8.11.2002.
12. Legea de ratificare nr. 300/2006 a Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva
traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de
România la Va rșovia la 16 mai 2005, publicată în M.Of. nr. 622 din 19.07.2006.
13. Legea nr. 111/2002 pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la
Roma la 17 iulie 1998, publicată în M.Of. nr. 211 din 28 martie 2002.
14. Legea nr. 116/2002 privind pre venirea și combaterea marginalizării sociale, publicată în
M.Of. nr. 193 din 21.03.2002.
15. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în M.Of. nr. 428 din 18.05.2006.
16. Legea nr. 17/2001 privind ratificarea Convenției europeane privind drepturile omului și
biomedicina, publicată în M.Of. nr. 103 din 28.02.2001.
17. Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,
republicată în M.Of. nr. 314 din 13.09.2001.
18. Legea nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, publicată în M.Of. nr.
342 din 20.05.2003.
19. Legea nr. 203/2000 pentru ratificarea Convenția Organizației Internaționale a Muncii
182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de muncă a copiilor și acțiunea
imediată în vederea eliminării lor, publicată în M.Of. nr. 577/17.11.2000.
20. Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor, publicată în M.Of. nr. 505 din 4.06.2004.
21. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor român i în străinătate,
publicată în M.Of. nr. 682/2004.
22. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în
M.Of. nr. 557 din 23.06.2004.

338
23. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, publicată în
M.Of. nr. 50 din 29.01.2003.60
24. Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială, publicată în M.Of. nr.
239 din 16.03.2006.
25. Legea nr. 470/2001 privind ratificarea Protocolului adițional privind vînzarea de copii,
prostituția copiilor și pornografia infantilă atașat Convenției ONU privind drepturile
copilului, publicată în M.Of. nr. 601 din 25.10.2001.
26. Legea nr. 508/2004 privind organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în cadrul Parchetului de pe lîngă
Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în M.Of. nr. 1089 din 23.11.2004.
27. Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, publicată în M.Of. nr. 964 din
28.12.2002.
28. Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperire a și sancționarea faptelor de corupție,
publicată în M.Of. nr. 219 din 18.05.2000.
29. Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, publicată
în M.Of. nr. din 3.08.2000.
30. O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refug iaților în România, aprobată prin
Legea nr. 323/2001, M.Of. nr. 342 din 27.06.2001.
31. O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în M.Of. nr. 352 din
30 iunie 2001.
32. O.U.G. nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 21 1/2004 privind unele
măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, publicată în M.Of. nr. 729
din 26.10.2007.
33. O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr.
357/2003, M.Of. nr. 537 din 25.07.2003.
34. O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și
Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea acestuia, publicată în M.Of.
nr. 309 din 9.05.2007.
35. O.U.G. nr. 79/2005 pentru modificarea și completarea Legii 678/2001 privind prevenirea
și combaterea traficului de persoane, publicată în M.Of. nr. 629 din 19.07.2005.
Alte surse, rapoarte, cercetări
1. Trafficking in Human Beings – New Approaches Combating the Problem, Geneva, 2002.
2. UNESCO Responses to the Trafficking of Women and Children – UNESCO Projects
Related to the Trafficking of Girls and Women, 2003.

339
3. International Programme on the Elimination of Child Labour, Preliminary Assessment on
Trafficking of Children and Women for La bour Exploitation in Lao PDR, 2003.
4. International Programme on the Elimination of Child Labour, Nepal Trafficking in Girls
with Special Reference to Prostitution: A Rapid Assessment, Geneva, 2001.
5. International Programme on the Elimination of Child Labou r, Yunnan Province, China,
Situation of Trafficking in Children and Women: A Rapid Assessement, 2002.
6. International Programme on the Elimination of Child Labour, Combating Trafficking in
Children for Labour Exploitation in West and Central Africa – Synthe sis Report, Geneva,
2001.
7. Women in Ritual Slavery, Devalasi, Jogini and Mathamma in Karnakata and Andhra
Pradesh, Southern India, Raport Anti -Slavery International, 2007.
8. Comisia pentru securitate și cooperare în Europa The Sex Trade : Trafficking of Wom en
and Children in Europe and the United States, Congres 106, 28 iunie 1999,
9. Raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul
de persoane, iunie 2006.
10. Raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul
de persoane, 2007.
11. Raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul
de persoane, iunie 2008.
12. Raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul
de persoane, iunie 2009.
13. Raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul
de persoane, iunie 2010 .
14. Legislative Guide for the Implementation of the United Nations Convention against
Transnational Organized Crime and the Protocols thereto, nr. 89, UNODC, New York,
2004.
15. Raising Awareness and Empowerment Against Chil Traffiking, European Commission
Directorate General Justice Freedom and Security, Rezultatele studiului în România,
A.N.I.T.P.,București, 2010 .
16. Report of the A d Hoc Committee on the Elaboration of a Convention against
Transnational Organized Crime on the Work of its First to Eleventh Sessions,
Addendum, Interpretative Notes for the Official Records (Travaux Préparatoires) of the
Negotiation of the United Nations Convention against Transnational Organized Crime
and the Protocols thereto, 2000, UN Doc A/55/383/Add.1.

340
17. Raportul explicativ al Consiliului Europei asupra Convenției Europene privind lupta
împotriva traficului de persoane, C.E.T.S. nr. 197.
18. UNCHR, Report of the Special Rapporteur on Violence against Women, its Causes and
19. Global Report on Trafficking in Persons, UNODC, 2009.
20. UN Declaration of Basic Principles of Justice for Victims of Crimes and Abuse of Power
(29 noiembrie 1985), A/RES/40/34.
21. UNCHR, Rep ort of the Special Rapporteur on trafficking in persons, especially women
and children (2004) E/CN.4/2005/71.
22. UNCHR, Report of the Special Rapporteur on the Human Rights Aspects of the Victims
of trafficking in persons, especially women and children (2007 ), A/HRC/4/23.
23. Declarația ONU privind principiile legale și sociale referitoare la protejarea și asigurarea
bunăstării copiilor, în special a celor instituționalizați sau adoptați în țară sau în
străinătate (1986), A/RES/41/85.
24. UNICEF, Raport privind Eval uarea politicilor privind traficul ființelor umane din
România, 2001 -2005, http://www.unicef.org/romania/ro
25. UNHCR, Advisory Opinion on the Extraterritorial Application of Non -Refoulement
Obligations under th e 1951 Convention relating to the Status of Refugees and its 1967
Protocol, 2007.
26. Prevenirea și controlul crimei organizate: o strategie a Uniunii Europene pentru începutul
noului mileniu, Consiliul Uniunii Europene, J.O. nr. C 124/1, 3.03.2000.
27. Raportul Grupului de experți al Comisiei Europene pe probleme de trafic de ființe umane
(22.12.2004).
28. Comunicarea Comisiei Europene din 20 noiembrie 1996 către Consiliul și Parlamentul
European cu privire la traficul de femei în vederea exploatării lor sexuale (19 96).
29. Brussels Declaration on Preventing and Combating Trafficking in Human Beings (2002).
European Commission, Proposal for a Council Directive on the short -term residence
permit issued to victims of an action to facilitate illegal immigration or traffick ing in
human beings who cooperate with the competent authorities, 2002, J.O. C126E/393.
Human Rights Watch, Commentary on the European Commission Proposal for a Council
Directive on short -term residence permit issued to victims of action to facilitate ille gal
immigration or trafficking in human beings who cooperate with the competent authorities
(2002).
30. Rezoluția Consiliului European privind implicarea societății civile în găsirea copiilor
pierduți sau exploatați sexual, J.O. nr. C 283, 9.10.2001.

341
31. Observat ions by the United Nations High Commissioner for Human Rights and the
United Nations High Commissioner of Refugees on the Proposal for an EU Council
Framework Decision on Combating Trafficking in Human Beings (2002).
32. Measuring Responses to Trafficking in H uman Beings in the European Union: An
Assessement Manual (2007).
33. Recomandarea Comitetului de Mini ștri al C. E. nr. 91 statelor membre privind exploatarea
sexuală, pornografia, prostit uția și tra ficul de copii și tineri adulți, 1991.
34. Traffic in Women and Forced Prostitution in Council of Europe Member States,
Parliamentary Assembly, Recommendation 1325 (1997).
35. Recommendation no. R (2000)11 of the Committee of Ministers to Member States on
Action against Trafficking in Human Beings for the Purpose of Sexu al Exploitation
(19.05.2000).
36. OSCE Special Representative and Co -ordinator for Combating Trafficking in Human
Beings, Efforts to Combat Trafficking in Human Beings in the OSCE Area: Co –
ordination and Reporting Mechanisms, 13.11. 2008, Ed. OSCE, Viena, Au stria
37. Raportul Europol privind crima organizată în Uniunea Europeană, Luxemburg, 2003.
38. ICPC, Traficul de persoane. Etiologie, forme de manifestare și modalități de intervenție,
2003.
39. IOM , Handbook on performance indicators for counter -trafficking project s,Washington,
2008 ,
Surse Web:
http://anitp.mai.gov.ro http://assembly.coe.int
http://conventions.coe.int http://ec.europa.eu
http://eur -lex.europa.eu www.antitrafic.ro
www.coe.int www.europarl.europa.eu
www.ilo.org www.iom.in
www.just.ro www.legi -internet.ro
www.onuinfo.ro www.osce.org
www.politiaromana.ro www.salvaticopiii.ro
www.state.go www.state.gov
www.un.org www.unhcr.org
www.unicef.org/romania www.unodc.org
www.who.int www.onuinfo.ro/documente_fundamentale
info@bka.bund.de , www.bka.de.

342
ANEXA 1.
GHID DE INTERVIU
pentru speciali ști (asistenți sociali) din cadrul ANITP, DGASPC
și ONG Alternative Sociale Iași care desfășoară activități
de prevenire și combatere a traficului de ființe umane

1. De cât timp lucrați ca asistent social?

2. Dar în structurile de prevenire și combatere a traficului de ființe umane? Specificați la
ONG .

3. Vă rugăm să precizați ce competențe și abilități sunt necesare unui asistent social în
acest domeniu?

4. Ce forme de exploatare ale TFU ați întâlnit în cariera dv. profesională?

5. Care dintre forme se detașează? Precizați cauzele.

6. Care ar fi, din punctul d vs. de vedere, cau zele creșterii traficului de ființe umane?

7. Dintre aceste cauze, care sunt cele mai frecvente ?

8. Care sunt metodele de traficare utilizate de traficanți ce vă sunt cunoscute?

9. Care sunt ofertele făcute de traficanți victimelor?

10. Care sunt factorii care determină vulnerabilitatea victimelor?

11. Cum se inițiază de regulă contactul între victimă și traficant ?

12. Care sunt categoriile de persoane traficate? Enumerați -le după gen, vârstă, mediu de
rezidență, educație ?

13. Ce forme de con strângere utilizează traficanții ?

14. Ce experiențe negative ale persoanelor traficate ați identificat ?

15. Care sunt reacțiile întâlnite la persoanele victime ale TFU ?

16. Care sunt implicațiile și urmările TFU asupra victimelor și familiilor din care provin?

17. În ce măsură legislația actuală din România oferă cadrul necesar prevenirii și
combaterii acestui fenomen?

18. Ce propuneri de îmbunătățire a legii ați face dvs.?

19. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, instituțiile competente în prevenirea și
combaterea acestui fenomen?

20. Care sunt agențiile guvernamentale care au competențe în acest domeniu ?

21. Care sunt instituțiile cu care cooperați în prevenirea acestui fenomen ?

343

22. În ce măsură agențiile guvernamentale previn și combat TFU?

23. Ce presupune programul de asistență și protecție socială a victimelor?

24. Care sunt barierele întâlnite în procesul de reintegrare socio -profesională a victimelor
în comunitate ?

25. Ați identifi cat riscuri și vulnerabilități în lucrul dvs. cu victimele traficului de ființe
umane? Va rog să le precizați.

26. Persoanele traficate au beneficiat de toate tipurile de protecție social ă?

27. Traficanții de persoane beneficiază de asistență și protecție socia lă ? Motivați
răspunsul.

28. Sunt suficiente și eficiente măsurile de prevenire a TFU ?

344
ANEXA 2 .

GHID DE INTERVIU
pentru specialiști (lucrători de poliție) din cadrul ANITP IAȘI, DGCCO, IJPF Iași
care desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de ființe umane

29. De cât timp lucrați în Poliție?

30. Dar în structurile de prevenire și combatere a traficului de ființe umane? Specificați
la ANITP.

31. Vă rugăm să faceți referire la calităț ile pe care trebuie să le îndeplinească un polițist
în acest domeniu în cadrul structurii ANITP.

32. Precizați diferențe în lucrul cu victime ale traficului Poliție -ANITP.

33. Ce forme de exploatare a traficului de ființe umane ați întâlnit în cariera dv.
profe sională?

34. Ce forme de trafic sunt mai frecvente în jud. Iași ? Motivați.

35. Care ar fi, din punctul dvs. de vedere, cau zele creșterii traficului de ființe umane?

36. Puteți preciza care dintre aceste cauze sunt cele mai frecvente ?

37. În ce măsură migrația legală favorizează traficului de ființe umane?

38. Dar cea ilegală?

39. Care sunt metodele de traficare utilizate de traficanți ce vă sunt cunoscute?

40. Cu care dintre ele v -ați confruntat în activitățile de identificare a victimelor
trafic anților de ființe umane ?

41. Care sunt ofertele făcute de traficanți victimelor?

42. Cum vă explicați succesul traficanților în a racola noi victime?

43. Care sunt categoriile de persoane traficate? Enumerați -le după gen, vârstă, mediu de
rezidență, educație ?

44. În cadrul activității de traficare, ați întâlnit traficanți s pecializați pe anumite domenii?
Detaliați.

45. Cum se inițiază de regulă contactul între victimă și traficant ?

46. Victimele traficate au trecut fraudulos frontiera sau la ,,vedere”? Detaliați răspunsul
pentru România până în anul 2007 (Aderarea la U.E.) și după.

47. Care sunt rutele de deplasare utili zate în cazul traficului de ființe umane

345
48. Victimele traficului dispun de documente și de libertatea de mișcare pe parcursul
procesului de traficare ( recrutare -transport -exploatare ) ?

49. Care este, din punctul dvs. de vedere, scopul urmărit de traficanții d e ființe umane?

50. În ce măsură legislația actuală din România oferă cadrul necesar prevenirii și
combaterii acestui fenomen?

51. Ce propuneri de îmbunătățire a legii ați face dvs.?

52. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, instituțiile competente în prevenir ea și
combaterea acestui fenomen?

53. Care sunt agențiile guvernamentale care au competențe în acest domeniu

54. Care sunt instituțiile cu care cooperați în prevenirea acestui fenomen ?

55. În ce măsură agențiile guvernamentale previn și combat acest fenomen?

56. Ce ONG cunoașteți cu o implicare frecventă în prevenirea TFU ?

57. Cooperarea dintre ANITP și ONG, este utilă ? Motivați.

58. Care ar fi consecințele mediatizării traficului de ființe umane?

59. Ați identificat riscuri și vulnerabilități în lucrul dvs. cu v ictimele traficului de ființe
umane? Va rog să le precizați.

60. În ce măsură unele dintre victime au fost retraficate?

61. Cum vă explicați fenomenul retraficării?

62. Persoanele traficate au beneficiat de toate tipurile de protecție?

63. Traficanții de persoane beneficiază și ei de anumite măsuri de protecție socială ?
Motivați răspunsul.

64. Care este gradul de percepție al populației privind dimensiunea traficului de persoane
în jud. Iași ?

65. Sunt suficiente și eficiente măsurile de prevenire a TFU ?

66. Ce soluții propuneți dvs. pentru eficientizarea prevenirii și combaterii traficului de
ființe umane ?

346
ANEXA 3 .
GHID DE INTERVIU
pentru specialisti (psihologi) din cadrul ANITP, DGASPC și ONG -Alternative din IAȘI care
desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de ființe umane

1. De cât timp lucrați ca psiholog?

2. Dar în structurile de prevenire și combatere a traficului de ființe umane? Specificați la
DGASPC

3. Vă rugăm să precizați ce competențe și abilități sunt necesare unui psiholog în acest
domeniu?

4. Ce forme de exploatare ale traficului de ființe umane ați întâlnit în cariera dv.
profesională?

5. Ce forme de trafic sunt mai frecvente în jud. Iași ? Motivaț i.

6. Care dintre forme se detașează? Precizați cauzele.

7. Care ar fi, din punctul dvs. de vedere, cau zele creșterii traficului de ființe umane?

8. Dintre aceste cauze, care sunt cele mai frecvente ?

9. Care sunt metodele de traficare utilizate de traficanți ce vă sunt cunoscute?

10. Care sunt ofertele făcute de traficanți victimelor?

11. Care sunt factorii care determină vulnerabilitatea victimelor?

12. Cum se inițiază de regulă contactul între victimă și traficant ?

13. Care sunt categoriile de persoane traficate? Enumerați -le după gen, vârstă, mediu de
rezidență, educație ?

14. Ce forme de constrângere utilizează traficanții ?

15. Ce experiențe negative ale persoanelor traficate ați identificat ?

16. Care sunt reacțiile întâlnite la persoanele victime ale TFU ?

17. Care sunt implicațiile și urmările TFU asupra victimelor și familiilor din care provin?

18. În ce măsură legislația actuală din România oferă cadrul necesar prevenirii și
combaterii acestui fenomen?

19. Ce propuneri de îmbunătățire a legii ați face dvs.?

20. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, instituțiile competente în prevenirea și
combaterea acestui fenomen?

21. Care sunt agențiile guvernamentale care au competențe în acest domeniu ?

347

22. Care sunt instituțiile cu care cooperați în prevenirea acestui fenomen ?

23. În ce măsură agențiile guvernamentale previn și combat TFU?

24. Ați identificat riscuri și vulnerabilități în lucrul dvs. cu victimele traficului de ființe
umane? Va rog să le precizați.

25. Persoanele traficate au beneficiat de toate tipurile de protec ție?

26. Traficanții de persoane beneficiază de evaluare și consiliere psihologică ? Motivați
răspunsul.

27. Sunt suficiente și eficiente măsurile de prevenire a TFU ?

28. Ce soluții propuneți dvs. pentru eficientizarea prevenirii și combaterii traficului de
ființe umane?

348
ANEXA 3.
GHID DE INTERVIU
pentru magistra ți din cadrul DIICOT Iași specializați
în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane

1. De cât timp lucrați în MAGISTRATURĂ ?

2. Dar în structurile DIICOT specializate în prevenirea și combaterea traficului de ființe
umane ?

3. Vă rugăm să faceți referire la exigențele necesare în activitatea unui procuror în acest
domeniu. Motivați pentru fiecare.

4. Ce forme de exploatare a traficului de ființe umane ați întâlnit în cariera dv.
profesional ă ?

5. Care ar fi, din punctul dvs. de vedere, cau zele creșterii traficului de ființe umane?

6. Puteți preciza care dintre aceste cauze sunt cele mai frecvente ?

7. În ce măsură migrația legală favorizează traficului de ființe umane?

8. Dar cea ilegală?

9. Care sunt metodele de traficare utilizate de traficanți ce vă sunt cunoscute?

10. Cu care dintre ele v -ați confruntat în activitățile de identificare a victimelor
traficanților de ființe umane ?

11. Care sunt ofertele făcute de traficanți victimelor?

12. Cum vă ex plicați succesul traficanților în a racola noi victime?

13. Care sunt categoriile de personae traficate? Enumerați -le după gen, vârstă, mediu de
rezidență, educație ?

14. În cadrul activității de traficare, ați întâlnit traficanți specializați pe anumite domen ii
? Detaliați.

15. Cum se inițiază de regulă contactul între victimă și traficant ?

16. Victimele traficate au trecut fraudulos frontiera sau la ,,vedere”?Detaliați răspunsul
pentru România până în anul 2007 (Aderarea la U.E.) și după.

17. Care sunt rutele de deplasare utilizate în cazul traficului de ființe umane din
România către țările de destinație ?Dar din alte state către România ?

18. Victimele traficului dispun de documente și de libertatea de mișcare pe parcursul
procesului de trafi care ( recrutare -transport -exploatare )?

19. Care este, din punctul dvs. de vedere, scopul urmărit de traficanții de ființe umane?

349
20. În ce măsură legislația actuală din România oferă cadrul necesar prevenirii și
combaterii acestui fenomen?

21. Ce propuneri de î mbunătățire a legii ați face dvs.?

22. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, instituțiile competente în prevenirea și
combaterea acestui fenomen?

23. În ce măsură mass -media se implică în mediatizarea acestui fenomen ?

24. Care ar fi consecințele/beneficiile me diatizării traficului de ființe umane ?

25. Ați identificat riscuri și vulnerabilități în lucrul dvs. cu victimele traficului de ființe
umane? Vă rog să le precizați.

26. În ce măsură unele dintre victime au fost retraficate ?

27. Cum vă explicați fenomenul retr aficării ?

28. Persoanele traficate au beneficiat de toate tipurile de protecție ?

29. Traficanții de persoane beneficiază și ei de anumite măsuri de protecție socială ?
Motivați răspunsul.

30. Ce soluții propuneți dvs. pentru eficientizarea prevenirii și combaterii traficului de
ființe umane?

350
ANEXA 4.

GHID DE INTERVIU
pentru magistra ți din cadrul Tribunalului și Curții de Apel Iași
profilați în judecarea cauzelor privind traficul de ființe umane

1. De cât timp lucrați în MAGISTRATURĂ ?

2. Dar în cadrul instanțelor de judecată ?

3. Magistrații judecători sunt profilați pe cazuri de trafic de ființe umane ? Motivați.

4. Ce forme de exploatare a traficului de ființe umane ați întâlnit în cariera dv.
profesională ?

5. Care ar fi, din punctul dvs. de vedere, cau zele creșterii traficului de ființe umane?

6. Puteți preciza care dintre aceste cauze sunt cele mai frecvente ?

7. Care sunt metodele de traficare utilizate de traficanți ce vă sunt cunoscute?

8. Ce circumstan țe agravează fenomenul traficului de ființe umane ?

9. Care sunt categoriile de persoane traficate? Enumerați -le după gen, vârstă, mediu de
rezidență, educație ?

10. În cadrul activității de traficare, ați întâlnit traficanți s pecializați pe anumite domenii?
Detaliați.

11. Care este, din punctul dvs. de vedere, scopul urmărit de traficanții de ființe umane?

12. În ce măsură legislația actuală din România oferă cadrul necesar prevenirii și
combaterii acestui fenomen?

13. Ce propuneri de îmbunătățire a legii ați face dvs.?

14. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, instituțiile competente în prevenirea și
combaterea acestui fenomen?

15. În ce măsură unele dintre victime au fost retraficate ?

16. Cum vă explicați fenomenul retrafi cării ?

17. Se solicită frecvent protecția victimelor ? Motivați.

18. Dar protecția martorilor ? Motivați.

19. Ce soluții propuneți dvs. pentru eficientizarea prevenirii și combaterii traficului de
ființe umane

351
ANEXA 5.

STATISTICA INFRACTIUNILOR PRIVIND T.F.U. 2000 -2010 IASI

Inv.980/2007
Tab. 85 si 86
2001 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 1 13 15 29
Trim jud 1 13 14 28
Flagrante 3 1 4
Urban 1 12 14 27
Rural 1 1 2
Minori 6 1 7
18-29 8 7 15
romi 1 1 2
straini 4 4
arestati
Barbati 1 12 13
Femei 13 3 16
14-17 ani 6 1 6
18-20 ani 6 1 7
21-29 ani 2 6 8
30-50 ani 7 7
+ 50 ani 1 1
romi 1 2 3
straini 4 4
Sc generala 12 10 24
liceu 4 4
sup 1 1
ocupatie
elevi 1 1
alte
Inv.980/2007
Tab.86, 85,
14
2002 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 1 20 52 1 3 77
Trim jud 1 16 24 1 42
Flagrante 1 13 8 22
Urban 1 19 49 1 70
Rural 1 3 1 2 7
Minori 2 8 10
18-29 1 16 44 61
romi 1 9 10
straini 1 1
arestati 2 18 1 21
Barbati 42 1 2 45
Femei 1 20 10 1 32
14-17 ani 2 2
18-20 ani 7 7 14
21-29 ani 1 9 37 1 48
30-50 ani 1 6 1 8
+ 50 ani 3 1 1 5
romi 1 7 8

352
straini – – –
Sc generala 1 19 46 1 2 69
liceu 1 6 1 8
sup – – – –
ocupatie – – 2 2 4
elevi –
alte –

Inv.980/2007
Tab.
85,86,14
2003 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 1 35 36 – – 72
Trim jud 1 34 28 – – 63
Flagrante 1 18 4 – – 23
Urban 1 32 32 – – 65
Rural 3 4 – – 7
Minori 11 8 – – 19
18-29 22 21 – – 43
romi 2 3 – – 5
straini – – – –
arestati 8 8 – – 16
Barbati 1 26 – –
Femei 1 34 10 – –
14-17 ani 13 0 – – 13
18-20 ani 1 3 3 – – 7
21-29 ani 19 16 – – 35
30-50 ani 16 – – 16
+ 50 ani 1 – – 1
romi 1 2 – – 3
straini 0 0 0 – –
Sc generala 32 32 – – 64
liceu 3 4 – – 7
sup 1 – – – 1
ocupatie – 2 – – 2
elevi 0 0 – – –
alte – – –
Inv.980/2007
Table 85 si
86
2004 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 19 46 65
Trim jud 13 18 31
Flagrante 4 5 9
Urban 19 46 65
Rural – –
Minori 7 18 25
18-29 18 18 36
romi 4 4
straini 3 1 4
arestati 3 3
Barbati 39 39
Femei 19 7 26
14-17 ani 4 18 22
18-20 ani 7 3 10
21-29 ani 8 17 25
30-50 ani 8 8
+ 50 ani –

353
romi 3 3
straini
Sc generala 18 43 61
liceu 1 3 4
sup
ocupatie 2 2
elevi 1 1
alte
Inv.980/2007
Tab. 85 si 86
2005 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 1 13 22 2 38
Trim jud 1 10 7 18
Flagrante 1 8 1 10
Urban 1 13 20 1 35
Rural 2 1 3
Minori 4 2 6
18-29 8 12 20
romi 1 1
straini
arestati 1 1
Barbati 18 2 20
Femei 1 13 4 18
14-17 ani 4 2 6
18-20 ani 3 2 5
21-29 ani 5 10 2 17
30-50 ani 1 1 7 9
+ 50 ani 1 1
romi 1 2 3
straini
Sc generala 13 17 30
liceu 5 5
sup –
ocupatie 1 1
elevi 2 2
alte
Inv.980/2007
Table 85 si
86
2006 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 3 18 11 32
Trim jud 2 17 2
Flagrante 3 11 2
Urban 3 18 10 31
Rural 1 1
Minori 7 7
18-29 2 10 11 23
romi
straini
arestati 1 1
Barbati 2 6 8
Femei 1 18 5 24
14-17 ani 6 6
18-20 ani 3 2 5
21-29 ani 3 7 9 19
30-50 ani 2 2
+ 50 ani
romi

354
straini
Sc generala 3 18 4 25
liceu 2 2
sup
ocupatie 1 1
elevi
alte
Inv.980/2007
Table 85 si
86
2007 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 19 42 28 – – 89
Trim jud 11 15 0 – – 26
Flagrante 8 21 9 – – 38
Urban 18 42 28 – – 88
Rural 1 – – – – 1
Minori 1 8 9 – – 18
18-29 12 30 26 – – 68
romi 3 1 – – – 4
straini – – – – – –
arestati – 1 3 – – 4
Barbati 15 – 24 – – 39
Femei 4 42 4 – – 50
14-17 ani 1 7 0 – – 8
18-20 ani – 11 3 – – 14
21-29 ani 10 19 23 – – 52
30-50 ani 8 2 1 – – 11
+ 50 ani – – 1 – – 1
romi 2 0 0 – – 2
straini – – – – – –
Sc generala 12 31 16 – – 59
liceu 1 6 5 – – 12
sup – – – – – –
ocupatie – – 1 – – 1
elevi – – – – – –
alte – – – – – –
Inv.980/2007
Table 85 si
86
2008 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 9 9 2 20
Trim jud
Flagrante
Urban 9 9 2 20
Rural
Minori
18-29
romi
straini
arestati
Barbati 9 2 11
Femei 9 9
14-17 ani
18-20 ani 3 3
21-29 ani 6 2 8
30-50 ani
+ 50 ani
romi

355
straini
Sc generala 9 2 11
liceu
sup
ocupatie
elevi
alte
Inv.980/2009
Tab 86,85,14
2009 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 9 5 1 1 – 16
Trim jud 9 4 1 – – 14
Flagrante 5 4 – – – 9
Urban 9 5 1 1 – 16
Rural – – – – – –
Minori – 1 – – – 1
18-29 5 3 1 – – 9
romi 4 – – – – 4
straini – – – – – –
arestati – – – – – –
Barbati 4 – 1 1 – 6
Femei 5 5 – – – 10
14-17 ani – – – – –
18-20 ani – 1 – – – 1
21-29 ani 5 2 1 – – 8
30-50 ani 3 2 – – – 5
+ 50 ani 2 – – – – 2
romi – – – – – –
straini – – – – – –
Sc generala 8 5 1 – – 14
liceu – – – – – –
sup – – – – – –
ocupatie – – – – – –
elevi – – – – – –
alte – – – – – –
Inv.980/2009
Tab 86,85,14
2010 Cers Pros Proxen Sclav Mun ca
fortata TOT
TOTAL 1 2 2 – – 5
Trim jud – –
Flagrante – –
Urban 1 2 2 – – 5
Rural – –
Minori – –
18-29 – –
romi – –
straini – –
arestati – –
Barbati 1 2 – – 3
Femei 2 – – 2
14-17 ani – –
18-20 ani – –
21-29 ani 2 – – 2
30-50 ani 1 –
+ 50 ani –
romi –
straini
Sc generala 2 2 4

356
ANEXA 6.
DINAMICA INFRACTIONALITĂȚII IN JUD. IAȘ I 2001 – 2010

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
infracțiuni 10.862 10.097 9.127 8.109 6.834 7.987 9.885 9.455 9.284 8.887
Judiciare 3.760 3.234 2.722 2.746 2.712 3.045 4.309 4.326 – –
Contra
persoanei 1.231 1.010 858 974 923 1.105 3.078 3.393 3.774 4.030

Observație:
Din 2007 toate infracțiunile din competenț a instan țelor de judeca tă au trecut în
competența POLIȚ IEI.

DINAMICA TRAFICULUI DE PERSOANE LA NIVEL NAȚIONAL
2001 – 2010

Observație:
21. Indicatorii statistici din perioada 2001 – 2003, se referă la infracțiuni. Din 2004
până în anul 2011, graficul indică dinamica numărului de victime, care corespunde cu datele
obținute de la ANITP, care pot fi verificate pe site -ul http://anitp.mai.gov.ro/ro/ -studii analize .
22. Numărul victimelor traficului de ființe umane din perioada 2001 -2003,este
de 778 și sunt indicate de agenții guvernamentale și neguvernamentale, în studii de specialitate.
0 0 0 1960 2551
2285
1780
1240
780 1154
488
050010001500200025003000
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010anul
2011
(sem. I)
280 340 460 1960 2551
2285
1780
1240
780 1154
488
050010001500200025003000
anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010anul
2011
(sem. I)victime

357
ANEXA 7. TĂRI DE DESTINAȚ IE ALE TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
ÎN PERIOADA 2001 – 2010 LA NIVEL NAȚIONAL
Tara de
destinatie anul
2006 anul
2007 anul
2008 anul
2009 anul
2010 TOTAL
victime
Austria 36 18 0 17 32 103
Belgia 0 3 0 7 3 13
Bulgaria 0 0 0 0 2 2
Cehia 26 242 0 52 0 320
Cipru 0 8 0 25 0 33
Croatia 0 10 0 0 0 10
Danemarca 0 3 0 1 2 6
Elvetia 0 10 0 7 1 18
Finlanda 0 0 0 39 0 39
Franta 64 27 0 10 0 101
Germania 95 92 0 28 54 269
Grecia 42 189 0 45 40 316
Irlanda 0 9 0 4 8 21
Italia 466 469 0 155 0 1090
Liban 0 1 0 1 0 2
Macedonia 0 2 0 0 0 2
Marea Britanie 0 4 0 28 4 36
Maroc 0 0 0 1 0 1
Norvegia 0 2 0 0 4 6
Olanda 0 19 0 14 8 41
Polonia 0 4 0 7 6 17
Portugalia 36 3 0 3 2 44
Romania 281 207 0 145 0 633
Serbia Muntenegru 0 1 0 0 0 1
Slovacia 0 1 0 6 0 7
Spania 576 458 0 185 0 1219
SUA 0 0 0 7 0 7
Suedia 0 0 0 0 2 2
Turcia 31 13 0 3 4 51
Ungaria 0 13 0 2 8 23
Alte state 124 10 0 0 0 134
Sursa: Colectare și prelucrare date în cadrul cercetării sociologice obținute de la ANITP.

1219 1090 633 320 316 269 134 103 101 51 44 41 39 36 33 23 21 18 17 13 10 7 7 6 6 2 2 2 2 1 1 0 200 400 600 800 1000 1200
SpaniaItaliaRomaniaCehiaGreciaGermaniaAlte stateAustriaFrantaTurciaPortugaliaOlandaFinlandaMarea BritanieCipruUngariaIrlandaElvetiaPoloniaBelgiaCroatiaSlovaciaSUADanemarcaNorvegiaBulgariaLibanMacedoniaSuediaMarocSerbia Muntenegruvictime

358
ANEXA 8.

ANALIZA COMPARATIVĂ A N UMĂRULUI DE PERSOANE
CERCETATE ȘI CONDAMNATE DEFINITIV ÎN PERIOADA 2001 -2007

Sursa: ANITP, a V -a Conferință a polițiștilor specializați în combaterea traficului de persoane
– Brașov/06 -08.04.2009

GRUPUL INTERMINISTERIAL DE LUCRU: ANITP .

430 625 1068 1648 1567 1485 2235
0 0 49 103 146 187 188
05001000150020002500
anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005 anul 2006 anul 2007cercetate condamnate
ANITP
FAMNET
SALVAȚI
COPII
UNOP
ICMPD
SPTF
ILO
UNICEF
IOM

359
ANEXA 9.
SITUATIA VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
DIN JUDEȚUL IAȘI ÎN PERIOADA 2004 -2010
(dupăadoptarea Legii 678/2001)

2004
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr. cazuri
grupări Victime
identificate minor
e 14ani 14-16 16-18 Urban Rural DIICO
T
structur
a
1 5 1 – – 1 4 1 ST
2 23 4 4 13 10 ST
3 3 1 – – 1 2 1 BT
TOTAL 31 6 6 19 12
2004
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Botoșani Vaslui R.Moldova TOTAL
Victime 20 2 8 1 31
2004
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Italia Polonia Spania ROU int Total
Victime 10 13 5 3 31
2005
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr.
cazuri
grupări Victime
identificate minore
14ani
14-16
16-18 Urban Rural
1 16 6 – – 6 16 –
2 25 6 1 – 5 6 19
3 11 2 – – 2 7 4
4 15 11 1 – 10 3 12
5 16 7 1 – 6 5 11
6 11 10 – – 11 5 6
7 16 7 2 3 2 3 13
TOTAL 110 49 5 3 41 45 65

2005
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Botoșani Constanța Neamț Suceava Vaslui TOTAL
Victime 93 4 1 2 2 8 110

2005
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Albani
a Franț
a Germani
a Greci
a Itali
a Poloni
a Romani
a Spani
a Tota
l
Victim
e 16 31 11 2 10 25 14 1 110

360
2006
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr.
cazuri
grupări Victime
identificate minore
13ani
14-
16
16-18 >18
ani Urban Rural DIICOT
structura
1. ex
sexual 8 3 2 1 5 7 1 ST
2.muncă
for 33 – – – – 33 3 30 ST
3.tr.
minori 2 2 – 2 – – 1 1 BT
4.minori
int. 4 4 2 2 – – 2 2 BT
5.ex
sexuala 4 4 1 – 3 – 3 1 BT
6. munca f 8 – – – – 8 5 3 BT
7.ex
sexuala 8 – – – – 8 5 3 BT
8.munca
for 14 – – – – 14 7 7 BT
TOTAL 81 13 3 6 4 68 33 48
2006
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Botoșani Suceava Vaslui TOTAL
Victime 77 1 1 2 81
2006
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Italia CEHIA Germania Coreea Sud intern Total
Victime 30 33 2 8 8 81
2007
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr.
cazuri
grupări Victime
identificate minore
14ani
14-
16
16-
18 Urban Rural DIICOT
structura
1.Expl
sex 10 1 – – 1 9 1 ST
2.Expl
sex 8 1 – – 1 7 1 ST
3Expl.
sex 3 3 – – 3 3 – BT
4.expl sex 9 3 – 3 – 2 7 BT
5.explsex
int 2 2 – – 2 – 2 BT
TOTAL 32 10 – 3 7 21 11 BT
2007
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Mures Suceava TOTAL
Victime 29 1 2 32

361
2007
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Germania Italia Spania Suedia Intern TOTAL
Victime 3 22 2 1 4 32
2008
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr. cazuri
grupări Victime
identificate minore
13
ani
14-
16
16-
18 >18
ani Urban Rural DIICOT
structuri
1.expl.munca 35 2 – – 2 33 17 18 ST
2.expl sex 11 3 – – 3 8 8 3 ST
3.expl sex 3 – – – – 3 2 1 BT
4.expl sex 2 1 1 – – 1 2 – BT
TOTAL 51 6 1 – 5 45 29 22
2008
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași BV B N Bucuresti BZ BT HD Ilfov PH Suceava TOTAL
Victime 35 1 2 5 1 3 1 1 1 1 51
2008
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Italia CIPRU Spania Rom intern TOTAL
Victime 3 35 11 2 51
2009
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr.
cazuri
grupări Victime
identificate minore
13ani
14-
16
16-18 >18
ani Urban Rural DIICOT
structuri
1.ex sex
int 12 12 – 7 5 – 5 7 ST
2.munc
agri 20 – – – – 20 5 15 ST
3.munca 2 1 – – 1 1 – 2 ST
4.munca 40 – – – – 40 20 20 ST
5.munca 13 – – – – 13 4 9 ST
6.ex sex 17 4 – – 4 13 2 15 ST
7.sex
intern 8 6 – 1 5 2 5 3 ST
8.sex
intern 16 9 – – 9 7 12 4 ST
9.sex
intern 12 4 – – 4 8 4 8 ST
10.sex
int. 3 2 – – 2 1 2 1 ST
11.sex
int 3 3 – – 3 – 3 – ST
12.sex
inrt 2 2 – – 2 – 2 – ST
TOTAL 148 43 – 8 35 105 64 84 ST

362
2009
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Botoșani Constanța DB Neamț Suceava Vaslui TOTAL
Victime 127 2 3 1 5 5 5 148
2009
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Cehia Cipru M Brit Grecia Italia ROU
inter Spania TOTAL
Victime 20 8 5 26 13 56 20 148
2010
Situația victimelor minore pe categorii de vârsta, rezidență
Nr.
cazuri
grupări Victime
identificate minore
14ani
14-16
16-18 Urban Rural DIICOT
structuri
1.trafic
int 3 2 – – 2 3 – ST
2.porn
inte / / / / / / / ST
3expl
sexua 4 4 – – 4 1 3 ST
5 5 1 4 1 4
TOTAL 12 11 – 1 10 5 7 ST
2010
Zona de rezidență a victimelor racolate în jud. Iași
Județe Iași Suceava Botosani Vaslui TOTAL
Victime 8 1 1 2 12
2010
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
ȚĂRI Italia ROU Total
Victime 9 3 12

Observație: Datele ANEXEI nr. 9, au fost colectate și prelucrate pe parcursul cercetărilor
Sursa : DIICOT -STA Iași – Rechizitorii privind rețelele de trafic de ființe umane din jud. Iași .
0 0 0 0 5 3 0 1 0 0 0 0 0 6 44 10 10 5 43
11 0 0 0 25 61 68
22 45 105
9 anul
2001anul
2002anul
2003anul
2004anul
2005anul
2006anul
2007anul
2008anul
2009anul
2010
< 14 ani 14-18 ani >18 ani