Abordari Privind Geografia

DESPRE GEOGRAFIE

,,Pământul e țărâna pe care o călcăm, dar e și ce se ascunde dedesubt, e forma sub care se înfățișează (munte, vale, șes), e apa care îl udă, îl acoperă, îl pătrunde, deci e râu, lac, mare, apă subterană, mai e aerul care îl învăluie, care îi împrumută lumină și umbră, culori mângâietoare sau violente, nori și ploaie, vânt, furtună sau viscol. Mai e vegetația care îl îmbracă atât de splendid și de variat, mai sunt viețuitoarele care-l animează, de la turmele care pasc pajiștile, până la peștii care populează apele și, în sfârșit, mai e omul care îl stăpânește și se bucură de toate darurile acestui pământ… Fiecare din noi simte tot mai puternic că nu este numai un locuitor al patriei sale, ci și al globului terestru care arată ca un organism unitar, fiecare trebuie să aibă conștiința acestei cetățenii terestre.”

(George Vâlsan)

Geografia este știința complexă a Pământului. Ea studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.

Caută în careul de mai jos noțiunile geografice despre care vei începe să studiezi anul acesta:

ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL ȘI APROPIAT

ORIZONTUL. LINIA ORIZONTULUI

Părțile scrise cu albastru vor fi puse într-un chenar.

E bine să știi!

Linia orizontului este linia până la care ajunge privirea noastră, unde ni se pare că pământul atinge cerul.

Orizontul reprezintă spațiul din jurul nostru până la linia orizontului. Este un spațiu observabil, care cuprinde elemente naturale (dealuri, păduri, ape…) și elemente create de om (clădiri, șosele, grădini…).

Orizontul apare:

Întins (deschis) – privit din locuri înalte sau deschise;

Restrâns (închis) – privit din locuri joase sau mărginite.

Privește imaginile și răspunde la întrebări:

1 2

a)Scrie cum se numește linia roșie din prima imagine!

___________________________________________________________________________

b)Cum se numește spațiul dintre cele două linii albe din imaginea a doua?

___________________________________________________________________________

c)Care sunt elementele ce alcătuiesc orizontul?

___________________________________________________________________________

Completează enunțurile:

Linia până la care ajunge ___________________ noastră se numește ____________________________ .

Orizontul este ____________________ din jurul nostru până la ______________________.

Orizontul cuprinde ______________________________ (păduri, ape, munți…) și _______________________________________ (clădiri, mașini, șosele….).

Consideră că linia trasată mai jos este linia orizontului. Desenează cât mai multe elemente ce ar putea face parte din orizontul mărginit de o astfel de linie.

Trebuie făcută o altă linie asemănătoare.

Realizează un desen cu titlul ,,Orizontul meu”, în care să cuprinzi elemente ale mediului înconjurător care ți-ai dori să fie permanent în preajma ta.

PUNCTELE CARDINALE

E bine să știi!

Punctele cardinale sunt cele patru direcții principale după care se determină poziția unui punct de pe suprafața Pământului. Ele ne ajută să ne orientăm în spațiu, adică să stabilim poziția în care ne aflăm într-un anumit moment față de un reper dat, precum și poziția locului unde am dori să ajungem.

Pentru a se orienta, oamenii folosesc busola.

E bine să știi!

1.Notează pe harta de mai jos punctele cardinale învățate, colorează județul în care locuiești :

2.Realizează corespondența:

Sud Miazănoapte V

Est Apus S

Nord Miazăzi E

Vest Răsărit N

3. Colorează cu aceeași culoare casetele care conțin noțiunea geografică și explicația corespunzătoare:

7. Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul enunțurilor:

Soarele răsare la Vest și apune la Est.

Nordul (N) se mai numește și Miazăzi.

Partea de orizont opusă celei de Miazăzi se numește Est sau Răsărit.

Partea de orizont opusă celei de Răsărit sau Est se numește Vest sau Apus.

8. Colorează caseta cu numele punctului cardinal corect:

9. Completează enunțurile punând punctele cardinale corespunzătoare:

Dacă mă așez cu fața către NORD:

În spatele meu se află………………;

În stânga mea este ………………….;

În dreapta mea este …………………

Dacă mă așez cu fața către EST:

În spatele meu se află………………;

În stânga mea este ………………….;

În dreapta mea este …………………

Vrei să știi mai mult?

Vrei să știi mai mult?

Când te-ai pierdut într-o expediție sau când te afli într-un oraș străin și trebuie să te să te orientezi, dacă identifici corect punctele cardinale te vei duce în direcția dorită. Există și câteva alte metode de orientare, în afară de busolă:

Busola improvizată. (Iei un ac și îl magnetizezi prin frecarea cu hainele, apoi îl așezi pe o hârtiuță sau frunzuliță plutitoare – iți va indica direcția N-S);

Harta. Dacă ai o hartă este important să te uiți în jurul tău ca să găsești repere – o direcție dreaptă (râu, drum, cărare…). Ține harta în poziție orizontală și orienteaz-o astfel încât linia dreaptă de pe ea să aibă aceeași direcție cu cea de pe teren. În poziția aceea partea de sus a hărții va fi orientată spre Nord, iar tu te vei descurca să ajungi la destinația dorită.

Soarele (necunoscând ora) –umbra Soarelui te poate ajuta să identifici punctele cardinale. Drumul Soarelui pe cer pe direcția V-E. Înfige în pământ un băț drept și vertical. Dacă umbra este ca un punc sub băț, atunci este îndreptată spre Nord, dacă nu, așează o piatră în vârful umbrei. După o jumătate de oră umbra se va afla în altă poziție. Repetă operațiunea cu altă piatră. Cele două pietre arată direcția V-E.

Viețuitoarele care iubesc umezeala și răcoarea (mușchi, unele ciuperci, unele insecte etc) trăiesc pe părțile nordice ale stâncilor, ale trunchiurilor copacilor sau ale movilelor. Intrarea în mușuroaiele de cârtiță este spre Nord.

 Viețuitoarele care iubesc căldura (viperele, unele insecte etc) preferă partea de sud a versanților, care este orientată către Soare. Dacă vezi vreun mușuroi de furnici, caută-i intrarea, fiindcă este orientată spre Sud. Rășina de pe trunchiurile coniferelor este mai abundentă spre Sud .

Bisericile ortodoxe au altarul este orientat spre Est. Altarul se află în partea opusă intrării credincioșilor. În unele cimitire mormintele sunt orientate de asemenea spre Est.

Casele tradiționale românești au fața principală, cea cu pridvor, orientată spre Sud, astfel încât, în timpul zilei să intre în casă lumina și căldura soarelui. De multe ori spre Nord nu au ferestre.

ORIZONTUL APROPIAT

E bine să știi!

Orizontul apropiat este spațiul din imediata noastră apropiere, în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, în care ne desfășurăm activitatea și în care ne deplasăm zilnic.

Pentru o mai bună orientare în spațiu, oamenii au alcătuit desene care reprezentau o clădire, o zonă, un teren, o localitate mult micșorate. Acestea se numesc planuri, și cuprind simboluri pentru anumite elemente care fac parte din realitatea reprezentată.

Micșorarea dimensiunilor reale în plan se face la o anumită scară, astfel pot fi calculate corect distanțele.

1. Completează enunțurile:

Mă numesc ………………………………………………….. . Sunt elev/ă în clasa …… , la Școala ……………………………………………………, localitatea …………………………, strada …………………………………….., nr. …………, județul ……………………………..

Locuiesc în localitatea ……………………………., în cartierul ……………………. strada …………………….., nr ……, județul …………………………

2. Colorează caseta din dreptul afirmațiilor corecte:

Planul ne ajută:

PLANUL CLASEI

Realizează împreună cu doamna învățătoare/domnul învățător planul clasei tale.

ETAPELE REALIZĂRII PLANULUI CLASEI:

măsoară dimensiunile a doi pereți alăturați, adică lungimea și lățimea clasei, a ferestrelor și ușilor;

folosește foia de caiet cu pătrățele, se consideră o pătrățică egală cu 1m, conturul va fi un dreptunghi;

notează punctele cardinale și reprezintă planul clasei folosind simbolurile învățate.

PLANUL ȘCOLII

E bine să știi!

Școala este o instituție publică de învățământ amplasată în zonele de locuit ale localității, destinată instruirii și educării copiilor.

Școlile sunt alcătuite din următoarele componente:

Clădirea propriu-zisă

Zona curții de recreație

Zona terenurilor de sport

Zona verde

Orientarea școlilor trebuie să fie spre S, S – E, S – V pentru a avea cât mai mult timp lumină naturală.

Spațiile care intră în alcătuirea școlilor îndeplinesc anumite funcții astfel:

Spațiile pentru învățământ – sălile de clasă, laboratoarele de fizică, chimie, biologie, cabinetele specializate de informatică, educație tehnologică, limbi străine, etc., anexele pentru depozitarea materialelor didactice.

Spațiile pentru educație fizică și sport: sală de sport, vestiare, depozit pentru materiale sportive, grupuri sanitare aferente.

Spațiile pentru deservire generală : vestiare, bibliotecă, cabinet medical, grupurile sanitare.

Spații pentru profesori și administrație: cancelaria, birourile directorului și directorului adjunct,secretariat, arhivă.

Spații pentru recreație: sunt interioare și exterioare.

Spații pentru acces și circulație interioară: holurile, coridoarele, scările.

Spațiile exterioare: platforma pentru diverse manifestări, terenuri de sport, peluză cu gazon, spații plantate.

Realizează planul școlii tale.

ETAPELE REALIZĂRII PLANULUI ȘCOLII :

Identifică forma școlii și punctele cardinale spre care sunt orientați pereții exteriori ai școlii;

Stabilește numărul de ferestre și de uși pe fiecare perete exterior;

Reprezintă conturul exterior;

Pe teren (în interiorul clădirii școlii) identifică încăperile, stabilește numărul lor și orientarea;

Reprezintă pe desen încăperile identificate, folosind simbolurile învățate.

Activități în completare:

Studiază împreună cu părinții planul locuinței voastre și realizează planul camerei tale.

Activitate în echipă: Procurați planul localității voastre, transpuneți-l pe o coală mare de hârtie (1m x 1m)), apoi marcați prin diferite culori școala unde învățați, primăria, biserica și alte elemente din localitate. Alcătuiți o compunere despre localitatea voastră și prezentați lucrarea în fața clasei, folosind în același timp și planul.

HARTA

E bine să știi!

Harta este reprezentarea plană, micșorată conform unei anumite scări, a suprafeței Pământului (totală sau parțială).

Componentele hărții sunt:

1. titlul – arată aspectul din realitate pe care îl prezintă harta (relief, ape, economie…);

2. legenda – cuprinde explicația semnelor convenționale de pe hartă/plan;

3. scara – arată de câte ori a fost micșorată mărimea reală a suprafeței redate pe hartă. (de ex. 1cm/100km arată că unei lungimi reale de 100 km îicorespunde pe hartă/plan 1 cm.

Semnele convenționale sunt figuri/culori simbolice folosite pentru a reprezenta diferite elemente pe o hartă sau pe un plan.

Harta te ajută să cunoști înfățișarea reliefului dintr-o anumită zonă, așezarea apelor (râuri, lacuri…), așezarea localităților, căile de comunicație, răspândirea bogățiilor solului și ale subsolului, activitățile omenești etc.

Hărțile pot fi:

Fizico-geografice (redau principalele elemente din natură);

Istorice;

Economice (redau activitățile desfășurate de oameni);

Turistice, etc.

1. Studiază harta României și notează răspunsurile corecte:

Pe hartă formele de relief sunt reprezentate prin ………………………………………………………….. astfel: munții cu ………………….., dealurile cu ……………………………, iar câmpiile cu ……………………

Apele sunt reprezentate cu ………………………………………………….

Pentru granițele țării s-a folosit …………………………………………………. de culoare ……………..

Orașele sunt reprezentate prin …………………………….

Drumurile naționale sunt reprezentate prin …………………………………………….

2. Studiază cu atenție harta simplă Județului Mureș și rezolvă sarcinile următoare:

a)Notează corect, pe marginile hărții, punctele cardinale;

b)La ce scară este realizată harta?

…………………………………………………………………………………………………………………………….

c)Ce semn convențional este folosit pentru reprezentarea localităților pe hartă?

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Harta simplă a Județului Mureș, cu legenda

3.Compară hărțile următoare și încercuiește afirmațiile corecte:

Pe cele două hărți

Semnele convenționale utilizate pe cele două hărți sunt

Activitate în completare

Joc: ,,Unde mă aflu? Coordonate.”

Te afli într-o excursie în jurul lumii. Ați ajuns în deșert, la o oază, unde v-ați instalat tabăra. Cineva din deșert dorește să vă fure toate obiectele pe care le-ați colecționat în timpul excursiei. Tu decizi să ascunzi obiectele în jurul oazei și să creezi o hartă, astfel încât să nu uiți unde se află fiecare.

Decupează imaginile obiectelor de mai jos și lipește-le pe hartă conform coordonatelor date:

O hartă cu o oază, asemănătoare cu … Pătrățelele să fie de 2cm/2cm

Sub hartă, în casete de 2cm/2cm să fie: o vază chinezească, un cufăr cu monede de aur, o statuetă egipteană, un ceas cu cuc, steagul Franței, un coș cu fructe uscate, un colier din pietre prețioase. Aceste casete să aibă marginile cu linie întreruptă, să poată fi tăiate. Atenție, pe partea cealaltă a foii să fie spațiu gol acolo unde va fi decupat.

Ascunde monedele în caseta C5.

Îngroapă statueta în caseta A2.

Lipește steagul în caseta D4.

Îngroapă ceasul cu cuc în caseta C6.

Ascunde coșul cu fructe uscate în caseta C1.

Pune colierul în caseta A5.

Îngroapă vaza în caseta B3.