Abordari Conceptuale ale Rentabilitatii Firmei

Capitolul 1 – Abordari conceptuale privind analiza rentabilității firmei

Evaluarea rentabilității și a riscului unei societăți comerciale ocupă un loc central în analiza financiară efectuată de către instituțiile financiare sau de către diverse părți interesate. Managementul companiei este responsabil pentru profitabilitate și riscuri, astfel încât acesta poate fi considerat ca acționar principal.

Rentabilitatea reprezintă o formă de exprimare a performanței întreprinderii, putând fi definită ca fiind “capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora”.

Rentabilitatea pune în evidență dependența dintre veniturile întreprinderii și mijloacele investite pentru obținerea acestora, astfel încat pentru ca o activitate să devină rentabilă, veniturile obținute din vânzarea producției trebuie să depășească cheltuielile aferente, generând profit.

Pentru analiza rentabilității întreprinderii se utilizează două categorii de indicatori:

în mărime absolută – profitul, reprezentat de diferite tipuri de rezultate:

rezultatul aferent cifrei de afaceri

rezultatul din exploatare

rezultatul financiar

rezultatul curent

rezultatul extraordinar

rezultatul brut al exercițiului

rezultatul net al exercitiilor

în mărime relativă – ratele de rentabilitate

rata rentabilității comerciale

rata rentabilității resurselor consumate

rata rentabilității financiare

rata rentabilității economice

Analiza structurală a rezultatelor

Rezultatul exercițiului, exprimat în profit sau pierdere, reprezintă indicatorul brut de măsurare a rentabilității unei întreprinderi.

Analiza structurală a rezultatelor are ca scop evidențierea influenței pe care diferitele tipuri de rezultate aferente activității unei întreprinderi( de exploatare, financiară și extraordinară) o au în formarea și modificarea rezultatului brut al exercițiului.

Analiza structurală a rezultatului global total

Rezultatul global total reprezintă, conform IFRS, ediția 2011 “modificarea capitalurilor proprii în cursul perioadei rezultată din tranzacții sau alte evenimente, alta decât acele modificări rezultate din tranzacțiile cu proprietarii, în calitatea lor de proprietari.”

Rezultatul global se poate utiliza pentru evaluarea îmbogățirii patrimoniale a unei firme, fiind calculat ca diferența dintre activul net de la sfârșitul, respectiv începutul perioadei, fără contribuțiile din partea acționarilor sau distribuirile către acestia.

Rezultatul global total este format din :

rezultatul exercițiului (pierdere sau profit net al perioadei)

alte elemente de rezultat global, din care:

rezultatul reportat rezultat din surplusuri realizat din rezervele de reevaluare

câștiguri sau pierderi din conversie aferente investițiilor în întreprinderi străine

rezerve din reevaluare

urmările schimbării strategiilor contabile și a îndreptării erorilor de bază

În analiza structurală a rezultatului global total se poate utiliza schema:

unde:

Rgt – rezultatul global total;
Rex – rezultatul exercițiului;
Rb – rezultatul brut;
Rcrt – rezultatul curent;
RE – rezultatul exploatării;
Rext – rezultatul extraordinar;
Ip – impozitul pe profit;
Aerg – alte elemente ale rezultatului global;
Rzreev – rezerve din reevaluare;
Rzconv – rezerve din conversie corespunzatoare inverstițiilor externe;
Rzrep – rezultatul reportat (surplus realizat din rezerve din reevaluare);

Efpc – efectul modificărilor și corectării erorilor contabile;

Rezultatul global total poate fi folosit pentru a construi rate utile în analiza financiară a firmei:

Rata rentabilitătii financiare globale – Rfg:

Rata de distribuire a rezultatului global total – Rdiv:

Analiza structurală a rezultatului brut al exercțiului după destinația cheltuielilor de exploatare

Analiza structurală a rezultatului brut după destinația cheltuielilor de exploatare se bazează pe clasificarea cheltuielilor după natura sau destinația acestora în cadrul entității(aferente vânzărilor, distribuției sau activităților administrative).

Pentru efectuarea acestei analize, sursa de informații necesare o reprezintă Contul de profit și pierdere, alături de Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare”, care se bazează pe gruparea cheltuielilor după natura lor.

Modelul de analiză structurală a rezultatului brut după destinația cheltuielilor de exploatare este următorul:

Rb = RE + RF + Rext

RE = (Mb+Ave) – (Chd+Chga)

Mb = CA – Cvz

Rf = Vf – Chf

Rext = Vext – Chext

unde:

Ave – Alte venituri din exploatare

Chd – Cheltuieli de distribuție

Chga – Cheltuieli generale de administrație(inclusiv amortizări și provizioane)

Cvz – Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate

Schema logică a analizei structurale a rezultatului brut după destinația cheltuielilor de exploatare se formeaza astfel:

Analiza structurală a rezultatului exercițiului după natura veniturilor și a cheltuielilor

Rezultatul exercițiului se analizează structural pe activitațile de exploatare, financiare și extraordinare, după modelul:

Rb = RE + RF + Rex

Ținând cont de faptul că rezultatul exploatării și rezultatul financiar apartin activității curente, modelul se prezinta astfel:

Rb = RC + Rext

Schema logică de analiză a rezultatului exercițiului după natura veniturilor și a cheltuielilor este:

Analiza structurală a soldurilor intermediare de gestiune

În analiza rezultatelor unei firme, simpla abordare a lor ca fiind rezultatul diferenței dintre venituri și cheltuieli este insuficientă. Pentru o analiză mai aprofundată privind originea formării rezultatului unui exercițiu financiar se utilizează un document-suport, numit “tabloul soldurilor intermediare de gestiune”.

Acest document cuprinde indicatori care participă la formarea rezultatului și care exprimă parțial rentabilitatea, fiind de regulă determinați ca diferența dintre indicatorii de venituri și cei de cheltuieli ai unei anume activități.

Pe lângă rezultatele din Contul de profit și pierdere, se calculează suplimentar următorii indicatori:

Marja comercială (MC) – surplusul realizat din veniturile obținute din vânzarea mărfurilor peste costul de cumpărare a mărfurilor respective.

MC = Vzmf – Cmf

Producția exercițiului (Qe) – valoarea integrală a producției (vândută, stocata sau imobilizata) dintr-un exercițiu financiar

Qe = Qv + Stpf + Qi

Valoarea adăugată (VA) – bogăția nou creată de întreprindere intr-o perioadă de timp, utilizată în remunerarea personalului, statului și investitorilor de capital tehnic și financiar. Se determină prin deducerea cheltuielilor provenite de la terți (Ci) din valoarea producției exercițiului cumulată cu valoarea marjei comerciale.

VA = (Qe + Mc) – CI

Excedentul/Deficitul brut de exploatare (EBE) – este un rezultat obținut prin calculul diferenței dintre veniturile din exploatare încasate și cheltuielile de exploatare achitate

EBE = Vme – Cme

unde:

Vme – venituri monetare din exploatare

Cme – cheltuieli monetare din exploatare

Analiza factorială a profitului operațional

Denumit și “marja brută față de costul bunurilor vândute”, profitul operațional reprezintă diferența dintre cifra de afaceri netă și costul bunurilor vândute și serviciilor prestate, fiind preponderent în formarea rezultatului exercițiului unei firme. Acesta trebuie sa acopere diferite tipuri de cheltuieli (de administratie,de desfacere, financiare) și sa remunereze corespunzător acționarii.

În funcție de domeniile de activitate ale firmei, pentru a analiza factorial marja brută se folosesc urmatoarele modele:

Mb = ∑qv x p – ∑qv x cp – pornind de la acest model, putem spune că marja brută se poate majora prin creșterea prețului de vânzare a produselor și serviciilor, îmbunătățind în același timp calitatea acestora, scăderea costurilor necesare producției, creșterea volumului vânzărilor și modificarea structurii cifrei de afaceri în avantajul produselor cu o marjă de profit mai mare decât cea medie pe întreprindere.

Schema factorială:

2. Mb = T x x x – utilizat atât în întreprinderi productive, dar mai ales în cele cu potențial tehnic ridicat, acest model integreaza în analiza formării marjei brute impactul folosirii resurselor umane, prin intermediul timpului total de ore de muncă, gradul de înzestrare tehnică a muncii și randamentul mijloacelor fixe folosite de întreprindere.

unde:

Mb = marja brută

∑qv x p = valoarea cifrei de afaceri nete CA

∑qv x cp = valoarea cheltuielilor de producție aferente cifrei de afaceri sau costul bunurilor vândute și serviciilor prestate – Cvz

T = volum total de ore de muncă

Mf = valoarea medie a activelor fixe

Schema factorială:

T – timpul total de ore de muncă

– gradul de înzestrare tehnică a muncii

– randamentul mifloacelor fixe

– rata marjei aferente cifrei de afaceri

Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Cifra de afaceri(producția vândută și vânzarea de mărfuri) constituie principalul indicator de performanță în cadrul activității de exploatare, rezultatul aferent cifrei de afaceri fiind un element preponderent al rezultatului din exploatare.

Profitul aferent cifrei de afaceri reprezintă diferența dintre cifra de afaceri și cheltuielile aferente cifrei de afaceri. Deosebirea dintre profitul aferent cifrei de afaceri și profitul operațional consta în diferența dintre costul global unitar și costul de producție unitar.

În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, se utilizează urmatoarele modele factoriale cu schemele factoriale aferente:

Pr = ∑qv x p – ∑qv x c;

qv

g

c

p

Pr = CA x = CA x sau Pr = ∑qv x p (1 – )

+schema

Pr = Ns x x x x x

+schema

Pr = Ns x x

+schema

Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori de eficiență prin care se apreciaza, sub formă relativa, capacitatea unei firme de a produce profit. Matematic, acestea se determină ca raport între un indicator de rezultate(profit sau pierdere) și un indicator care exprimă un flux de activitate sau stoc(venituri totale, cifra de afaceri, capital propriu, active totale, resurse consumate).

Ratele de rentabilitate se clasifica în:

rata rentabilității comerciale

rata rentabilității resurselor consumate

rata rentabilității financiare

rata rentabilității economice

Rata rentabilității comerciale

Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența vânzărilor întreprinderii, punând în evidență corelația dintre profit și cifra de afaceri.

Formula de calcul este următoarea:

Rc = x 100

În analiza factorială a ratei rentabilității economice se poate utiliza următorul model:

Sistemul de factori este următorul:

Rata rentabilității resurselor consumate

Rata rentabilității resurselor consumate exprimă corelația dintre un rezultat (profit sau pierdere) și cheltuielile efectuate pentru atingerea acelui rezultat.

În literatura de specialitate, este sugerat faptul că rata rentabilității resurselor consumate ar atinge nivelul optim în intervalul 9% – 15%.

Varianta de calcul folosită este:

Rrc = x 100

unde:

Pr – profitul aferent cifrei de afaceri

Ch – cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Din punct de vedere factorial, rata rentabilității costurilor se analizează după modelul:

Schema de analiză factorială este:

Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare exprimă eficiența utilizării capitalului propriu de către întreprindere. Aceasta rată de rentabilitate este îndeosebi importantă pentru acționari, care,

analizând nivelul acesteia, pot aprecia în ce masura investiția este justificată sau nu.

Relația de calcul este următoarea:

Rf = x 100

Rata rentabilității financiare se analizează factorial în sistem DU PONT:

Rf = x x x 100

unde:

– viteza de rotație a activului total

– factorul de multiplicare al capitalului propriu

– profitul net la 1 leu venituri

Rata rentabilității economice

Fiind una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, această rată măsoară gradul de rentabilitate a capitalului angajat, materializat în activele întreprinderii.

Relația de calcul a ratei rentabilității economice este următoarea:

Re = x 100

Pentru analiza factorială, se poate utiliza următorul model:

Acest model îmbină efectul vitezei de rotație a activului total, exprimat în număr de rotații, cu efectul ratei rentabilității comerciale.

Schema de analiză factorială se prezintă astfel:

Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul la care o întreprindere devine profitabilă, adică momentul în care cheltuielile de exploatare sunt acoperite de veniturile obtinute din activitatea curenta.

Venituri totale = Cheltuieli fixe + Cheltuieli variabile => Profit = 0

Astfel, analiza pragului de rentabilitate ajută la evaluarea capacității veniturilor de a acoperi costurile de producție. Pentru aceasta, trebuie identificată structura costurilor.

Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii

Pentru analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderi, se utilizează următorul set de indicatori:

Cifra de afaceri critica CACR

CACR = ,

unde:

– cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri

Gradul critic de utilizare a capacității de producție GCR

GCR = x 100,

unde:

Qmax – capacitatea maxima de producție exprimată în unitați valorice

Perioada critică TCR

TCR = ,

unde:
– cifra de afaceri zilnică

Capitolul 2 – Studiu de caz: Analiza rentabilității la S.C. BERMAS SA

SC BERMAS SA este o companie din Romania, având ca activitate principală producerea de bere, iar ca activitate secundară fabricarea malțului.

Aceasta s-a constituit ca societate pe acțiuni în baza Hotărârii Guvernului României nr.1363/27.12.1990, prealuând activitatea secției de fabricare de malț și bere din cadrul  Întreprinderii de Spirt, Bere, Amidon Rădăuți.

Bermas este controlată de salariați prin asociația Victoria Bermas, care deține 30,86% din acțiuni, și prin PAS Bermas, cu o participație de 20,8%.

Structura actionariatului la 31.12.2015:

Pentru anul 2016, societatea și-a stabilit volumul veniturilor, a structurii acestora pe

capitole și subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinatii și respectiv în structură economică

după natura acestora precum și rezultatele preconizate a fi realizate din activitatea desfășurată în

cursul anului.

Referitor la acoperirea programului de vânzări bere cu contracte, s-a contractat întreaga cantitate de bere pentru 2016, fiind încheiate astfel contracte cu un număr de 45 clienți distribuitori și en-grossiști.

Compania se include între puținii producători independenți de bere din România care au facut față concurenței participanților mari pe piată, precum Ursus, Heineken sau Bergenbier.

Prezentul studiu de caz își propune să analizeze indicatorii de rentabilitate prezentați în capitolul anterior, urmărind cauzele și efectele modificărilor acestora pe o perioadă de doi ani.

Informațiile financiare folosite vor fi preluate din datele oficiale disponibile, compania fiind cotată la Bursa de Valori Bucuresti înca din anul 1998.

Analiza structurală a rezultatelor

Analiza structurală a rezultatului global

Pentru analiza structurală a rezultatului global total se va folosi baza de date din următorul tabel:

Tabel

Din datele prezentate se poate observa că Rezultatul global aferent ambelor perioade are în

componență Rezultatul exercițiului în procent de 100%, alte elemente de rezultat global neluând

parte la formarea acestuia.

Această situație a fost cauzată de faptul că în perioada analizată nu s-au înregistrat creșteri sau scăderi ale rezerveri din reevaluarea imobilizărilor, acestea avand o valoare constanta de 1,193,554 lei.

În perioada analizată, rezultatul global total a înregistrat o creștere 66.82 %, reprezentând 623.140 lei, lucru datorat în mare parte modificării pozitive a rezultatului de exploatare cu 30.49 %, dar și diminuării pierderii din activitatea financiară în anul curent cu 5.88 % față de anul precedent.

Analiza structurală a rezultatului după natura veniturilor și cheltuielilor

Acest tip de analiză se va realiza utilizând baza de date din următorul tabel:

Interpretarea rezultatelor analizei:

Din datele prezentate, remarcăm faptul că societatea S.C BERMAS SA a înregistrat profit în ambele perioade, cu o tendință evidentă de creștere a acestuia.

În condiția în care indicele veniturilor din exploatare(101.07%) il depășește pe cel al cheltuielilor din exploatare(98.57%), rezultatul din exploatare în anul 2015 reprezintă 130.49 % din cel din anul 2014.

Tendința de creștere a veniturilor din exploatare cu 294,083 lei și de diminuare a cheltuielilor de exploatare cu 360,991 lei a influențat pozitiv rezultatul din exploatare, acesta majorându-se cu 655,074 lei.

Chiar și în situația diminuării cheltuielilor financiare și a creșterii veniturilor financiare aferente perioadei analizate, cheltuielile devanseaza net veniturile, situație care generează pierdere aferentă activității financiare în ambii ani.

Trendul descrescător al pierderii financiare și creșterea rezultatului din exploatare aferent perioadei analizate au condus la sporirea rezultatului din activitatea curenta cu 64.59 %, respectiv 716,110 lei.

Rezultatul curent este egal cu rezultatul exercițiului deoarece societatea nu a desfășurat activitate extraordinară.

În ansamblu, se observă că activitatea de exploatare a înregistrat o îmbunătățire în perioada analizată pe baza creșterii veniturilor și diminuării cheltuielilor de exploatare. Acest lucru se poate datora îmbunătățirii procesului de producție, investițiilor în tehnologie performantă, reducerii diferitelor costuri de producție etc.

Rezultatul brut al exercițiului inregistrează creșterea de 64.59 % în totalitate pe fondul profitului din activitatea de exploatare, ceea ce demonstrează că activitatea de exploatare este eficientă și permite acoperirea pierderii financiare.

Analiza structurală a soldurilor intermediare de gestiune

Analiza soldurilor intermediare de gestiune se va face pe baza următorului tabel:

Interpretarea rezultatelor:

Producția exercițiului a crescut în perioada analizată cu 555,637 lei, respectiv 2.06 %, ca rezultat al creșterii producției vândute cu 5.23 %, a reducerilor comerciale acordate cu 11.72 %(care au influențat negativ producția exercițiului) și a diminuării variației stocurilor cu 247,111 lei (6.95%).

Valoarea adăugată a fost influențată pozitiv de creșterea producției exercițiului cu 555,637 lei, concomitent cu micsorarea consumurilor intermediare cu 697,675 lei(4.54 %) , inregistrând o evoluție de 1,253,312 lei, respectiv 10.82 %, situație favorabilă pentru întreprindere.

Excedentul brut din exploatare a crescut cu 605,206 lei, respectiv 15.22 % în perioada analizată. Aceasta creștere poate fi explicată luând în calcul influența negativă a creșterii cheltuielilor cu personalul cu 643,303 lei (8.63 %) și a cheltuielilor cu impozite și taxe cu 4,803 lei (3.18 %) care au fost acoperite de valoarea adăugată ridicată, determinată în principal de consumurile intermediare scazute față de o producție a exercițiului în creștere.

Creșterea excedentului brut din exploatare denotă o activitate de exploatare rentabila și posibilitatea întreprinderii de a se dezvolta pe viitor prin investiții în elemente de activ supuse deprecierii și posibilitatea remunerării creditorilor și asociaților.

Dinamica rezultatului exploatării a înregistrat influențe pozitive ca efect al diminuării altor cheltuieli din exploatare cu 60.56 %, respectiv 274,073 lei și a cheltuielilor cu amortizarea și provizioanele cu 1.48 %, respectiv 27,589 lei.

Creșterea excedentului brut din exploatare a adus un beneficiu important în formarea rezultatului, alaturi de alte venituri din ajustări privind imobilizări, active circulante, provizioane, care au crescut cu aproximativ 100% față de anul precedent, respectiv 9,760 lei. Un aport negativ l-a adus scăderea altor venituri din exploatare cu 261,554 lei, respectiv 53.21 % care, impreuna cu factorii mentionati anterior, au condus la modificarea rezultatului exploatării cu 30.49 % (655,074 lei).

Rezultatul net al exercițiului a înregistrat o creștere în perioada analizată cu 66.82% (623,140 lei), reprezentând un beneficiu realizat prin activitatea de exploatare, după ce au fost acoperite pierderile aferente rezultatului financiar și deduse cheltuielile cu impozitul pe profit.

Cum scopul principal al oricărei întreprinderi este maximizarea profitului, situația de generare de profit și majorarea acestuia cu 66.82% este considerată o situație favorabilă pentru SC BERMAS SA, profitul putând fi distribuit sub formă de dividende sau reinvestit în întreprindere.

Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Urmatorul tabel constituie baza necesara analizei profitului aferent cifrei de afaceri:

Calcularea indicilor necesari analizei:

Cifra de afaceri recalculată:

CAr = = = 22,802,218.45

Cheltuieli cu cu Cifra de afaceri recalculate:

ChCar = = = 18,232,427.38

Prin utilizarea modelului economic 1:

Pr = ∑qv x p – ∑qv x c;

qv

g

c

p,

utilizând metoda de analiză cunoscută, se va determina cuantumul influenței factorilor asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri, după cum urmează:

Modificarea absolută a Profitului aferent cifrei de afaceri:

∆Pr = Pr2015 – Pr2014 = 4,506,702 – 4,018,725 = 487,977

1. Influența modificării volumului fizic al producției vândute:

∆qv = Pr2014 x Iqv – Pr2014 = – 104,888.72

Iqv = x 100 = x 100 = 97.39 %

2. Influența modificării structurii producției vândute:

∆gi = (CAr – ChCAr) – Pr2014 x Iqv = (22,802,218.45 – 18,232,427.38) – 4,018,725 x 0.9739 =

= 4,569,791.07 – 3,913,836.27 = +655,954.8

3.Influența modificării costurilor complete unitare:

∆c = (CAr – ChCA2015) – (CAr – ChCAr) = – (ChCA2015 – ChCAr) = – (19,709,254 – 18,232,427.38)= – 1,476,826.62

4. Influența modificării prețurilor de vânzare:

∆p = (CA2015 – ChCA2015) – (CAr – ChCA2015) = CA2015 – CAr = 24,215,956 – 22,802,218.45 =

= 1,413,737.55

Verificare:

∆Pr = ∆qv + ∆gi + ∆c + ∆p <=> 487,977 = 487,977.01

Nota: Diferențele sunt determinate de rotunjiri.

Interpretarea rezultatelor:

Comparativ cu anul 2014, anul 2015 a înregistrat o creștere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 12.14 % , respectiv cu 487,977 lei. Acest rezultat se datoreaza creșterii intr-un ritm mai alert a cifrei de afaceri nete(+3.42%) în comparatie cu cel al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri(+1.62%).

Influențele celor patru factori implicați se explica astfel:

1. Variația volumului fizic al producției vândute a determinat micșorarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 104,888.72 lei.

2. Variația structurii producției vândute a exercitat o influență pozitivă asupra profitului aferent cifrei de afaceri, determinând creșterea acestuia cu 655,954.8 lei. Această siuatie se explică prin creșterea producției de produse a caror rată a rentabilității comerciale este mai mare decât rata de rentabilitate comercială medie pe întreprindere și diminuarea ponderii celor la care s-a constatat o rată de rentabilitate mai mică decât media pe întreprindere. Acest fapt explică și diminuarea volumului fizic al producției vândute, intrucât întreprinderea a adoptat un program de fabricare a unui volum mai mic de produse, care sa includa în proportie mai ridicată sortimentul de produse cu un profit mediu ridicat.

3. Modificarea costului complet unitar a condus la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 1,476,826.62 lei. Această creștere a costului complet unitar vine în completarea afirmatiilor anterioare, justificabilă deoarece sortimentele de produse avand o rată a rentabilității comerciale mai mare decât media pe pe întreprindere au, în mod categoric, un cost de producție mai mare, fiind și produse îmbunătățite calitativ.

4. Influența modificării prețurilor de vânzare s-a concretizat prin creșterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 1,413,737.55 lei. Creșterea prețurilor de vânzare este explicată prin nevoia de acoperire a costurilor de producție a unor bunuri îmbunătățite calitativ și obținerea de profit satisfăcător în urma comercializarii acestor produse.

Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza ratei rentabilității comerciale

Pentru anul 2014: Rc2014 = x 100 = x 100 = 17.16 %

Pentru anul 2015: Rc2015 = x 100 = x 100 = 18.61 %

Analiza factorială a ratei rentabilității comerciale se va calcula utilizând baza de date din următorul tabel:

Model factorial:

Schema factorială:

Modificarea absolută a ratei rentabilității comerciale:

∆Rc = Rc2015 – Rc2014 = 18.61 – 17.16 = 1.45 puncte procentuale

Influențele factorilor:

1. Influența modificării structurii producției vândute:

∆gi = (1 – ) x 100 – (1- ) x 100 = (1 – ) x 100 – (1- ) x

x 100 = 20.5 – 17.16 = 3.34 puncte procentuale

2. Influența modificării prețurilor de vânzare:

∆pi = (1 – ) x 100 – (1 – ) x 100 = (1 – ) x 100 – (1- )

x 100 = 24.7 – 20.5 = 4.2 puncte procentuale

3. Influența modificării costurilor complete unitare:

∆ci = (1 – ) x 100 – (1 – ) x 100 = (1 – ) x 100 – (1- )

x 100 = 18.61 – 24.7 = – 6.09 puncte procentuale

Verificare : ∆Rc = ∆gi + ∆pi + ∆ci <=> 1.45 = 3.34 + 4.2 – 6.09

Interpretarea rezultatelor:

În urma analizei se observă creșterea ratei rentabilității comerciale cu 1.45 puncte procentuale în anul 2015 față de anul 2014. Această creștere s-a produs ca urmare a influenței diferite exercitate de cei factori direcți, și anume:

1. Modificările din structura vânzărilor au exercitat o influență pozitivă asupra ratei rentabilității comerciale, majorând-o cu 3.34 puncte procentuale. Aceasta este o urmare a creșterii ponderii produselor superioare calitativ, cu o rentabilitate/profit unitar mai mare decât media pe întreprindere.

2. Creșterea prețurilor de vânzare au condus la dinamica pozitivă a ratei rentabilității comerciale, ajutând la creșterea acesteia cu 4.2 puncte procentuale.

3. Influența negativă este dată de modificarea costurilor complete unitare, acestea diminând rata rentabilității comerciale cu 6.09 puncte procentuale. Date fiind influențele prezentate anterior, creșterea costurilor complere unitare reprezintă o situație normală, generată în principal de procesul de producție a unor produse îmbunătățite calitativ, dar și de creșterea cheltuielilor cu salariile.

Rata rentabilității resurselor consumate

Pentru anul 2014: Rrc = x 100 = x 100 = 20.72 %

Pentru anul 2015: Rrc = x 100 = x 100 = 22.86 %

Analiza factorială a ratei rentabilității comerciale se va efectua utilizând baza de date din următorul tabel:

Model factorial:

Schema de analiză factorială :

Modificarea absolută a ratei rentabilității comerciale:

∆Rrc = Rrc2015 – Rrc2014 = 22.86 – 20.72 = 2.14 puncte procentuale

Influențele factorilor:

1. Influența modificării structurii producției vândute:

∆gi = ( – 1) x 100 – ( – 1) x 100 = ( – 1) x 100 – ( –1) x 100 = 25.06 % – 20.72 % = 4.34 %

2. Influența modificării costurilor complete unitare:

∆gi = ( – 1 ) x 100 – ( – 1 ) x 100 = ( – 1) x 100 – ( – 1) x 100 = 15.69 % – 25.06 % = – 9.37 %

3. Influența modificării prețurilor de vânzare:

∆pi = ( – 1 ) x 100 – ( – 1 ) x 100 = ( – 1) x 100 – ( –

1) x 100 = 22.86% – 15.69 % = 7.17 puncte procentuale

Interpretarea rezultatelor:

Ca urmare a analizei, se constată creșterea ratei renabilitatii resurselor consumate cu 2.14 puncte procentuale, ca urmare a influenței factorilor :

1. Modificarea structurii producției vândute a condus la creșterea ratei rentabilității resurselor consumate cu 4.34 puncte procentuale. Situația se explică prin majorarea ponderii produselor mai rentabile din punctul de vedere al resurselor consumate, practicarea de prețuri atractive, deosebirea față de concurentă etc.

2. Costurile complete unitare au influențat negativ rata rentabilității resurselor consumate, reducând-o cu 9.37 puncte procentuale. Aceasta influență este normală în condiția fabricării unor bunuri îmbunătățite calitativ și practicarea de prețuri mai ridicate pentru aceste bunuri.

3. Variația prețurilor de vânzare a determinat sporirea ratei rentabilității resurselor consumate cu 7.17 puncte procentuale, evoluție ce poate fi generată de îmbunătățirea producției vândute, creșterea puterii de cumpărare, raportul cerere/ofertă etc.

Rata rentabilității financiare

Pentru anul 2014: Rf = x 100 = x 100 = 4.13 %

Pentru anul 2015: Rf = x 100 = x 100 = 6.68 %

Analiza factorială a ratei rentabilității financiare se va efectua utilizând baza de date din următorul tabel:

Model factorial:

Rf = x x x 100

Schema factorială:

– viteza de rotație a activului total

Rf – factorul de multiplicare al capitalului propriu

– profitul net la 1 leu venituri

Modificarea ratei rentabilității financiare:

∆Rf = Rf2015 – Rf2014 = 6.68 % – 4.13 % = 2.55 %

Influențele factorilor:

1. Influența variației vitezei de rotație a activului total asupra variației ratei rentabilității financiare:

∆ = x x x 100 – x x x 100 =

= x x x 100 – x x x 100 =

= 4.41 – 4.13 = 0.28

2. Influența modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu asupra variației ratei rentabilității financiare:

∆ = x x x 100 – x x x 100 =

= x x x 100 – x x x 100 =

= 4.05 – 4.41 = – 0.36

3. Influența modificării profitului net la 1 leu venituri asupra variației ratei rentabilității financiare:

∆ = x x x 100 – x x x 100 =

= x x x 100 – x x x 100 =

= 6.69 – 4.05 = 2.63

Verificare: ∆Rf = ∆ + ∆ + ∆ <=> 2.55 = 0.28 – 0.36 + 2.63

Interpretarea rezultatelor

Rata rentabilității financiare a crescut cu 2.55 puncte procentuale în perioada analizată, ceea ce reprezintă o situație favorabilă.

1. Viteza de rotație a activului total a participal la sporirea ratei rentabilității financiare cu 0.28 puncte procentuale, în condiția unei diminuari a activului total cu 5.29 % față de anul precedent. Aceasta situație demonstreaza că activele imobilizate și corporale au fost utilizate în mod eficient, stocurile fiind gestionate mai bine în această perioadă.

2. Factorul de multiplicare a capitalului propriu a influențat negativ rata rentabilității financiare, contribuind la scăderea acesteia cu 0.36 puncte procentual, explicată prin faptul că societatea a contractat credite pe termen scurt pentru finanțarea parțială a activității.

3. Modificarea profitului net la 1 leu venituri a determinat creșterea ratei rentabilității financiare cu 2.63 puncte procentuale, poziție prin care se remarcă eficiența activității de comercializare pe care o desfasoară societatea, prin controlarea costurilor și adaptarea unei politici a prețurilor optime.

Analiza ratei rentabilității economice

Pentru anul 2014: Re = x 100 = x 100 = 12.73 %

Pentru anul 2015: Re = x 100 = x 100 = 15.13 %

Analiza factorială a ratei rentabilității economice se va efectua utilizând baza de date din următorul tabel:

Model factorial:

Re =

Schema factorială:

Re

g

Rc p

c

Modificarea ratei rentabilității economice:

∆Re = Re2015 – Re2014 = 15,61 % – 13,19 % = 2.42 puncte procentuale

Influențele factorilor:

1.Influența randamentului activelor imobilizare asupra variației ratei rentabilității economice

∆ = – = – = 0.72

2. Influența variației rotației activelor circulante asupra modificării ratei rentabilității economice:

∆ = – = – = 0.48

3. Influența variației ratei rentabilității comerciale asupra modificării ratei rentabilității economice:

∆ Rc = = = 1.21

, din care

3.1 datorită modificării structurii vânzărilor:

∆g = = = 2.80

3.2 datorită modificării prețurilor de vânzare:

∆c = = = 3.52

3.3 datorită modificării costurilor de producție:

∆p = = = – 5.11

Verificare 1: ∆ + ∆ + ∆ Rc = ∆Re <=> 0.72 + 0.48 + 1.21 ≈ 2.42

Verificare 2: ∆g + ∆p + ∆c = ∆ Rc <=> 2.80 + 3.52 – 5.11 = 1.21

Nota: Diferențele sunt determinate de rotunjiri.

Interpretarea rezultatelor analizei:

Anul 2015, față de cel precedent, inregistrează o creștere a rentabilității economice cu 2.42 puncte procentuale. Această modificare a fost influențată diferit de factorii:

1. Randamentul crescut activelor imobilizate a avut un efect pozitiv asupra ratei rentabilității economice, determinând creșterea acesteia cu 0.72 puncte procentuale. În perioada analizată, valoarea medie activelor imobilizate a scazut cu 6.84 %, ceea ce conduce către concluzia că întreprinderea a sporit eficiența cu care au fost utilizate resursele materiale imobilizate și a investit în nivelul tehnologic de producție.

2. Viteza de rotație ridicată a activelor circulante a condus la creșterea ratei rentabilității economice cu 0.48 puncte procentuale, în condiția în care și acestea au înregistrat o scădere a valorii medii în anul 2015, ceea ce evidentiază o buna gestionare a resurselor în cadrul activității de producție.

3. Sporirea ratei rentabilității comerciale a avut ca efect majorarea rentabilității economice cu 1.21 puncte procentuale. Factorii care au avut o influența pozitivă asupra rentabilității economice sunt reprezentati de structura vânzărilor și variația prețurilor de vânzare, care au condus către o majorare a ratei cu 2,80, respectiv 3,52 puncte procentuale. Influența negativă a fost exercitată de majorarea costurilor de producție unitare, care au diminuat rata rentabilității economice cu 5,11 puncte procentuale.