Abordare comparativ ă a sistemelor de impozitare indirect ă în țări ale UE Lucrare de Diserta ție Coordonator științific: Prof. univ. dr.: Bogdan… [628743]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IA ȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MASTER ADMINISTRA ȚIE PUBLIC Ă

Abordare comparativ ă a sistemelor
de impozitare indirect ă în țări ale UE

Lucrare de Diserta ție

Coordonator științific:
Prof. univ. dr.: Bogdan -Narcis F îrțescu

Masterand: [anonimizat], 2018
Cuprins:

Capitolul 1 Impozitarea indirect ă în Uniunea European ă…………… 4
1.1 Impozite indirecte (no țiune, rol, caracteristici) …………………… 4
1.2 Structura impozitelor indirecte ………………………………….. ……… …7
1.3 M ăsuri de armonizare a impozitelor indirecte în UE……. …………… 12

Capitolul 2 Analiz ă comparativ ă privind impozitarea indirect ă în
țări ale UE ……………………………………………………… 17
2.1 Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte ……… …..17
2.2 Evolu ția încasărilor din impozite indirecte l a nivelul UE…………… 19
2.2.1 Venituri din taxa pe valoare ad ăugată…………………………………………….
2.2.2 Venituri din accize………………………………………………………….. …………
2.2.3 Deficitul încasărilor din taxa pe valoare ad ăugată…………………………..
2.3 Situa ția comparativ ă privind cotele de TVA în țări ale UE………… 23

Capitolul 3 Concluzii și propuneri……………………………………….. 27

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………. ………..30

Capitolul 1 Impozitarea indirect ă în Uniunea European ă
Lucrarea prezint ă o compara ție succint ă a impozitelor indirecte ale Rom âniei, cu cele
înregistrate în alte state ale UE, reflect ând un domeniu important pentru orice țară, cu impact
considerabil asupra acesteia, fiind reprezentat de impozitele indirecte în condi țiile rela țiilor de pi ață,
cu rol important în dirijarea dezvolt ării economice. În prezent, impozitele reprezint ă o importan ță
resursa financiar ă a statului, iar exigenta lor deriv ă din func țiile c ât și sarcinile statului respectiv,
ocup ând un loc central în sistemul veniturilo r de stat. Evolu țiile privind politicile de bun ăstare ale
statului modern, dar și programul de redistribuire, pot fi privite prin prisma sistemului de impozitare.
Obiective avute în vedere:
– înlăturarea diferen țelor privind cotele de impozitare și metodele de aplicare a impozitelor
indirecte;
– îmbun ătățirea schimbului de informa ții, între administra țiile fiscale ale statelor membre și
coordonarea ac țiunilor acestora;
– inițierea unei cooper ări opera ționale între administra țiile fiscale ale statel or membre în
Eurofisc și autorit ățile de aplicare a legii la nivelul UE, în scopul de a lupta împotriva fraudei
TVA c ât mai eficient.
Impozitarea este un instrument important al suveranit ății naționale, întruc ât dac ă nu ar avea
venituri, guvernele nu ar putea pune în aplicare politicile în anumite domenii și în acela și timp, ca un
instrument de reglare economic ă, impozitarea poate fi folosit ă la influen țarea consumului,
încurajarea economisirii și la ajustarea modului de organizare al societ ăților c omerciale. “Politica în
domeniul impozit ării este esen țială pentru toate statele membre și acțiunile unei țări pot avea impact
nu numai în acea țară, dar și în alte țări.”1
Autorul Filip Gheorghe, consider ă ”sistemul financiar – ca fiind un ansambl u de rela ții
economice în foma b ăneasca, care apar între participan ții la procesele de constituire, distribuire și
utilizare a fondurilor financiare, într-o activitate economico -social ă”.2
Termenului de sistem financiar i se mai poate ad ăuga, în sens restr âns și noțiunea de sector
financiar, care desemneaz ă ”partea component ă a unei economii, care furnizeaz ă servicii de natur ă
financiar ă celorlalte p ărți ale economiei”,3 potrivit autorului Firtescu Bogdan Narcis.
Obiectivul major al sistem ului financiar, este cel de ”asigurare a unei cre șteri economice pe
termen lung, prin alocarea eficient ă a resurselor.”idem

1 Petre Brezeanu, Ilie Simon, Sorin Celea, Fiscalitate european ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005, p. 213 -214.
2 Filip Gheorghe, Finanțe publice, suport de curs , Iași, 2010, pag.19.
3 Firtescu Bogdan Narcis, Sistemul financiar al Rom âniei, Editura Univ. Al. I. Cuza, Ia și, 2010, pag.26.
1.1 Impozite indirecte (no țiune, rol, caracteristici)
Politica fiscal ă în cadrul Uniunii E uropene are la baz ă două componente: impozitarea direct ă,
fiind de competen ța exclusiv ă a statelor membre și impozitarea indirect ă, ce influen țează libera
circula ție a m ărfurilor și liber ă prestare a serviciilor pe pia ța unic ă. În domeniul impozit ării
indirecte, UE coordoneaz ă și armonizeaz ă legisla ția privind taxa pe valoarea ad ăugată (TVA) și
accizele, evit ând astfel distorsionarea concuren ței pe pia ța intern ă, datorit ă unor varia ții ale ratelor
de impozitare indirect ă și a sistemelor ce ar oferi firmelor dintr -o anumit ă țară, un avantaj inechitabil
față de altele.
Fiscalitatea, fiind ”sistemul prin intermediul c ăruia se constinuie resursele financiare ale
statului, pentru realizarea obiectivelor economice și sociale,” 4 este privit ă pe de -o parte, c a un
element negativ, din punctul de vedere al perceperii de c ătre contribuabili, privind obliga țiile
acestora, de a pl ăti impozitele c ătre stat, iar pe de alt ă parte ca element pozitiv, deoarece prin
intermediul instrumentelor fiscalit ății (impozite, tax e, contribu ții), se formeaz ă resurse financiare
necesare finan țării cheltuielilor publice.
Impozitarea indirect ă este o form ă de prelevare la buget a unor sume de bani, în mod
exclusiv pentru consumul de bunuri și servicii; impozitele indirecte fi ind gestionate de o persoan ă
impozabil ă, repercut ând asupra unui suportator al impunerii (contribuabilul efectiv). “Sunt impozite
indirecte: taxa pe valoare ad ăugată și accizele (ca impozite pe consum), taxe vamale și alte impozite
indirecte.”5
Impozitele indirecte – sunt a șezate asupra v ânzărilor de m ărfuri și prest ărilor de servicii și
confer ă acestora caracterul de impozit pe cheltuieli / impozit pe consum , ce decurge din faptul c ă
suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final, ceila lți agen ți economici, inclusiv
investitorii, ce folosesc un bun s ău serviciu, includ cheltuielile de achizi ție a acestora în costul
produsului /serviciului, pe care ei îl fabric ă și îl ofer ă spre v ânzare pe pia ță, astfel se transfer ă
impozitul indirect (ce l inclus în pre țul de achizi ție), asupra pre țului de v ânzare.
Impozitele indirecte, fiind incluse în pre țul de achizi ție al unui bun/serviciu, nu pot fi a șezate
ținând seama de situa ția personal ă a contribuabilului de facto, adic ă a cump ărătorului /
consumatorului; raport ând acest lucru la veniturile consumatorilor (extrem de variate), rezult ă că
impozitele indirecte au un caracter regresiv , răspunz ând în mic ă măsură cerin țelor principiilor de

echitate fiscal ă.

4 Vintil ă, G., Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonic ă, Bucure ști, 2006, p. 12.
5 https://legeaz.net/dictionar -juridic/impozitele -indirecte
Cu o experien ță de peste 20 de ani în practic ă fisca lă, a unuia din cele mai r ăspândite
impozite indirecte -TVA, au rezultat unele posibilit ăți, luând în considerare elemente de echitate
fiscal ă, prin diversificarea cotei de taxare pentru produsele de strict ă necesitate; acestea av ând o
pondere mare în chel tuielile de consum, ale categoriilor sociale cu venit mic, astfel se reduce și
prelevarea de venit, pe care statul o practic ă prin impunerea consumului.
În Rom ânia TVA -ul s-a introdus în iulie 1993 cu o cot ă de 15%, modificat în ianuarie 1998
pe trei nivele astfel: 0% – pentru exporturi efectuate de agen ții economici cu sediul în Rom ânia; 11%
cota redus ă – pentru carne, pe ște și produse din pe ște, pâine, fain ă, medicamente, uniforme școlare și
22% cota normal ă. Din anul 2000 se practic ă o cot ă unică de 19%, men ționând că UE recomand ă
statelor membre, o cot ă redus ă între 4 – 9% și o cot ă standard de 14 -20%.
Rolul impozitelor se manifest ă diferit, în func ție de etapa de dezvoltare economico -social ă,
atât pe plan financiar, economic, c ât și soci al:
– “pe plan financiar, impozitul reprezint ă instrumentul /mijlocul principal de procurare a fondurilor
bănești de resurse financiare, necesare statului pentru acoperirea cheltuielilor publice, ( în țările
dezvoltate, impozitele reprezent ând 80 -90% din to talul resurselor financiare publice);
– pe plan economic, rolul impozitului se manifest ă ca instrument de schimbare/fr ânare a unei
activit ăți economice, de creștere/reducere a produc ției / consumului unui anumit produs, de
stimulare / îngrădire a comer țului exterior, etc;
– pe plan social, rolul impozitului se concretizeaz ă în utilitatea lui ca instrument de redistribuire a
unei p ărți importante din PIB, între clase sociale și între persoane fizice și juridice.”6
Caracteristici esen țiale ale impozitelor indirecte :
– sunt impozite pe consum – ele se percep la v ânzarea anumitor m ărfuri / prestarea unor servicii;
– nu au un caracter nominativ – se realizeaz ă de la to ți cei care consum ă bunuri din categoria celor
impuse, independent de venituri, avere sau situ ația personal ă a acestora;
– au caracter inechitabil – nu se acord ă facilit ăți fiscale (cunoscute la a șezarea impozitelor directe:
scutirea de la impunere a minimului neimpozabil, reduceri / scutiri de impozit pentru cei cu sarcini
sociale);
– perceperea impozitelor indirecte – necesit ă un cost relativ redus (ceea ce justific ă preferin ța

unor țări pentru impozitele indirecte);
– cotele de impozit nu sunt diferen țiate în func ție de venitul, averea /situa ția personal ă a celui ce
cump ăra mărfurile / serviciile, care fac obiectul impozitelor indirecte;
6 Florescu D.A.P, B ălașa G., Dogaru M., Derscanu A., Martinescu A., Impozite indirecte și taxe: reglement ări legale,
jurispruden ță, Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2010, p.7.
– subiectul și suportatorul nu sunt una și aceea și persoan ă; în calitatea de plătitori ai impozitelor
indirecte apar întreprinz ătorii (agen ții economici), iar în calitatea de suportatori , consumatorii
bunurilor /serviciilor ce cad sub inciden ța acestor impozite;
– “au o sensibilitate sporit ă, în func ție de evolu ția economiei (de ex. atunci c ând o economie are o
evolu ție ascendent ă, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat și invers, în situa ție de
recesiune economic ă);”7
– mărimea acestora este "camufla tă" în pre țuri sau tarife;
– tehnica de percepere este diferit ă față de cea a impozitelor directe, (nefiind posibil ă deschiderea
„rolului nominativ”).
Impozitele indirecte, prin modul de a șezare, “dau impresia că afecteaz ă în aceea și măsură
veniturile tuturor categoriilor sociale, însă afecteaz ă în special categoriile sociale cu venituri
mici,”idem deoarece ele se percep la v ânzarea bunurilor de larg consum (de exemplu: valoarea
alimentelor atinge 60% din venitul acestora); se constat ă că ponderea aces tor impozite în venituri,
este cu at ât mai mare cu c ât veniturile realizate sunt mai mici.
Baza de calcul la impozitele indirecte este pre țul bunului, sau tariful serviciului prestat, iar
calculul impozitului se face în cote propor ționale, ori în sumă fixă pe produs.
Impozitele indirecte sunt v ărsate la bugetul de stat, de c ătre comercian ți, însă sunt suportate
de consumatori, afect ând veniturile reale ale popula ției, mic șorând puterea de cump ărare.
“Elementele principale ale impozitu lui sunt: subiectul (pl ătitorul), suportatorul, obiectul
impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta (modul de a șezare a
impozitului) și termenele de plat ă.”8
Privind formarea veniturilor fiscale ale statului, aportu l impozitelor difer ă, în func ție de
nivelul de dezvoltare economic ă, astfel:
* în statele dezvoltate, aportul impozitelor indirecte este mai mic dec ât a celor directe;
* în statele în curs de dezvoltare, aportul impozitelor indirecte este mai mare dec ât a celor
directe, datorit ă unui nivel mediu sc ăzut al veniturilor și averii realizate și deținute de
majoritatea popula ției acestor state.

7 Matei, Gh., Dracea, M., Mitu, N. – Finanțe publice. Teorie, grile, aplica ții, Editura SITECH, Craiova, 2007 .
8 Florescu D.A.P, B ălașa G., Dogaru M., Derscanu A., Martinescu A., Impozite indirecte și taxe: reglement ări legale,
jurispruden ță, Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2010, p.8, p.10
1.2 Structura impozitelor indirecte

Impozitele indirecte au în principal trei forme: taxe de consum , taxe vamale și taxe
generale . În unele țări, exist ă și monopoluri fiscale (o concentrare total ă/parțială în mâna statului a
activit ăților de produc ție și comer ț, privind anumite produse: tutun, sare, alcool, c ărți de joc).
Monopolul fiscal deplin – vizeza produc ția și comer țul în ansamblu, iar dac ă vizeaz ă produc ția și una
din fomele de comer ț cu ridicat ă /cu am ănuntul, atunci se num ște parțial.
Taxele de consum sunt impozite indirecte al c ăror subiect este produ cătorul și/sau
comerciantul, al c ăror obiect este produsul/serviciul ce se consum ă, sau încasările realizate prin
vânzările lor, iar suportatorul fiind consumatorul final. În raport cu obiectul lor, taxele de consum
sunt de dou ă categorii:
a) taxele de c onsum pe produs – accize le sunt a șezate asupra bunurilor/serviciilor cu cel mai
mare consum și pentru care consumul este mare (bunuri/servicii a c ăror cerere este inelastica în
raport cu pre țul sau venitul). A șezarea accizelor poate fi f ăcută: în sum ă fixă (pe unitatea de
produs/serviciu), sau în cot ă procentual ă (asupra pre țului de v ânzare a acestora).
b) taxele generale pe v ânzări sunt a șezate pe cifra de afaceri, iar dup ă veriga la care se încaseaz ă
pot fi:
 cumulativ ă/multifazica – practicat ă la fieca re vânzător (ne ținând seama c ă a mai fost pl ătită
în amonte pe circuitul economic);
 unică/monofazica – practicat ă la una din cele dou ă verigi ale circuitului economic: la
produc ător (taxa de produc ție) sau la comerciant (impozit pe circula ție).
După baza de calcul pot fi:
 pe cifra de afaceri brut ă – când cota de taxare se aplic ă pe valoarea v ânzărilor, indiferent
dacă se includ și taxe pl ătite de al ți agen ți economici ( în amonte pe circuitul economic);
 pe cifra de afaceri neta – când cota de taxare se aplic ă valorii ad ăugate, adic ă diferen ței între
prețul de v ânzare al unui produs/serviciu și suma pre țurilor de achizi ție a

bunurilor/serviciilor ce intr ă în structura celui v ândut prin procesul de fabrica ție; aceast ă
taxă numit ă și “taxa pe valoarea a dăugat ă (TVA) este practicat ă în prezent în peste 120
de țări, inclusiv în Rom ânia, iar cre șterea rapid ă a TVA, fiind cea mai important ă dezvoltare
fiscal ă din ultimul secol.”6

6 Ebrill L., Keen M., Bodin J.P., Summers V., The Modern VAT , Interna țional Mo netary Fund, 2001.
Taxele vamale sunt impozite indirecte, în care subiectul este agentul economic (ce efectueaz ă
opera țiuni de comer ț exterior), obiectul fiind valoarea în vam ă a respectivei opera țiuni și
suportatorul este consumatorul final; iar ca par țial suportator, doar în cazul unor pie țe puternic
competitive (unde cererea este relativ satisf ăcută). În cadrul unor astfel de pie țe, vânzătorul nu poate
introduce în pre ț, întreaga taxa vamal ă, deoarece pre țul produselor oferite, ar putea fi prea mare f ață
de cel al altor ofertan ți și produsele sale nu s -ar mai vinde, iar raportul pre ț/calitate pentru produse ar
putea fi neconvenabil pentru consumatori.
Inciden ța taxelor vamale asupra consumatorului din țară importatoare (de destina ție a produselor),
este vizibil ă și direct ă, însă exist ă și o inciden ță asupra contribuabililor din țară exportatoare (de
origine a produselor).
Exportul este subven ționat, din ra țiuni de politic ă economic ă și subven ția este bugetar ă (adic ă
suportat ă din veniturile cole ctate de statul exportator, de la proprii s ăi contribuabili), astfel taxa
vamal ă impus ă de statul importator, fiind suportat ă parțial de consumatorii s ăi și par țial de
exportator, pentru încurajarea exportatorilor autohtoni.
Aceasta are efecte în: me nținerea /extinderea unor activit ăți economice, men ținerea/ crearea de
noi locuri de munc ă, cât și asupra veniturilor bugetare ale țării exportatoare, prin cre șterea bazei de
impozitare.
Taxele vamale , dup ă obiectul lor pot fi: de export, de import și de tranzit de m ărfuri.
Taxele vamale de import – se percep asupra m ărfurilor importate (c ând acestea trec grani ța vamal ă
a țării importatoare), sunt achitate de firmele importatoare și incluse în pre țul de desfacere pe pia ța
intern ă și în mare parte sunt suportate de consumatorii finali.
Taxele vamale de export – se percep asupra m ărfurilor indigene, la exportul acestora și au
răspundere limitat ă, sunt percepute pentru un num ăr redus de m ărfuri și pe timp limitat, pentru
obținerea de ve nituri bugetare suplimentare, ori pentru limitarea exportului unor produse de baz ă, în
vederea prelucr ării la intern.
Taxele vamale de tranzit – se percep asupra m ărfurilor str ăine, la trecerea pe teritoriul vamal al

țării respective și au o importan ță foarte mic ă, deoarece tranzitul aduce alte avantaje pentru țara de
tranzit.
Taxele generale – sunt pl ăti efectuate de beneficiarii unor servicii solicitate, c ătre
administra țiile publice, cu unele tr ăsături ale impozitelor (obligatorii, cu titlul nera mbursabil,
stabillite prin lege / ca efect al legii), au caracteristica -de drept la contrapresta ție direct ă / indirect ă.
După natura lor pot fi:
 taxe judec ătorești – plătite instan țelor, privind ac țiunile de judecat ă introduse de orice
persoan ă fizică/ juridic ă;
 taxe de notaria t- plătite notariatelor, pentru legaliz ări, autentific ări etc.;
 taxe consulare – plătite consulatelor, pentru servicii specifice lor: vize, certificate de origine
etc.;
 taxe de administratie – plătite prim ăriilor, prefecturilor/ altor institu ții pentru: autoriza ții,
permise, legitima ții etc.;
 taxe de timbru – plătite prin aplicarea de timbre fiscale pe acte/documente autorizate,
înregistrate, certificate, eliberate etc. de unele institu ții publice;
 taxe d e inregistrare – plătite autorit ăților publice pentru servicii de v ânzări de imobile,
fuzionarea / dizolvarea unor firme, înregistrarea unor firme, etc.
Cu excep ția celor de timbru, taxele se pl ătesc în numerar și pot fi a șezate ad -valorem (ca o cot ă
procen tuală din valoarea faptelor, ce fac obiectul serviciului public solicitat).

Taxa pe valoare ad ăugat ă

Taxa pe valoare ad ăugată este cel mai semnificativ impozit indirect, cu o contribu ție substan țială
la bugetele de stat; acest impozit cu nume de t axă, a îmbrăcat diferite forme și cote de -a lungul
timpului, iar în prezent acesta are în principal trei cote de taxare (diferite de la stat la stat): cota zero
(practicat ă pentru bunurile exportate), cota redus ă (sub nivelul cotei normale, pentru produse de
strict ă necesitate) și cota standard. Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate în
care activeaz ă, apărând venitul indivizilor, c ât și puterea de cump ărare a acestora, TVA -ul av ând o
legătură direct propor ționala cu produsul inter n brut.7
Evolu ții recente ale TVA
În 2016 Comisia a prezentat un Plan de ac țiune pentru modernizarea regimurilor de TVA
din UE, ce cuprinde principii pentru un viitor regim unitar de TVA european, m ăsuri pe termen scurt

pentru combaterea fraudei în materie de TVA, planuri pentru revizuirea ratelor reduse de TVA c ât și
propuneri de simplificare a normelor în materie de TVA, anun țând un pachet legislativ cu m ăsuri în
privin ța IMM -urilor.
Punctul central al planului a fost propunerea de a trece ( în cazul furniz ării transfrontaliere de
produse), la principiul țării de destina ție a TVA -ului, ce ar trebui pl ătit de exportator în țara unde
livreaz ă marfa, iar în prima etap ă acest principiu se va aplica doar livr ărilor între întreprinderi.
Planul de ac țiune mai prevede și dou ă variante, pentru a acorda mai mult ă flexibilitate statelor
membre la introducerea ratelor reduse de TVA.

7 Journal of Public Economics 131, Contents lists available at ScienceDirect, 2015.
În 2017, Comisia a prezentat o serie de propuneri legislative derivate din Planul de
acțiune: o propunere de armonizare și simplificare a unor norme din sistemul TVA și introducerea
sistemului definitiv de impozitare a comer țului dintre statele membre, o propunere privind
reformarea ratelor de TVA și cea prin care rata standard de 15% TVA s ă devin ă permanent ă.
„O modificare important ă, fiind reducerea nivelului cotei standard de TVA la 19% din
ianuarie 2017, m ăsură ce a permis relansarea consumului intern, reducerii e vaziunii fiscale și crearea
unui mediu concuren țial adecvat (cu efecte benefice asupra mediului de afaceri). În cursul anului
2017, a fost introdus un mecanism îmbun ătățit de colectare a TVA (split payment), ce va reduce
evaziunea la TVA declarat ă și nepl ătita în prezent.”8
În anul 2016, încasările din TVA au înregistrat o sc ădere cu 9,6%, datorit ă reducerii
încasărilor: din opera țiuni interne cu 11,3%, din importurile de bunuri cu 13,5%, dar și a reducerii
major ărilor de întârziere aferente T VA cu 7,9%. Privind valoarea restituirilor de tax ă, în anul 2016,
aceastea s -au redus cu 17,4% fa ță de aceea și perioad ă a anului precedent, astfel valoarea TVA
restituit ă a fost de 15 miliarde lei (cu 3,2 miliarde lei mai pu țin fa ță de aceea și perioad ă a anului
precedent).
Efectele privind modificarea cotei de TVA:
Cota standard de TVA a sc ăzut, de la 1 ianuarie 2017, de la 20% la 19%, în baza prevederilor
din Codul Fiscal, iar noua mic șorare a cotei de TVA, va avea un impact direct asupra consu matorilor
și asupra agen ților economici, care vor fi practic obliga ți să-și actualizeze softurile caselor de marcat
și documentele de natur ă comercial ă și să acorde o aten ție sporit ă tranzac țiilor aflate în curs de
desfășurare la momentul reducerii taxei.
“Scăderea TVA -ului va determina o cre ștere a v ânzărilor companiilor, at ât pentru firmele

care produc, distribuie / v ând bunuri, dar și pentru cele care presteaz ă servicii (dac ă pe de -o parte
TVA -ul reprezint ă un impozit indirect suportat de consumat orul final al bunului/ serviciului, pe de
altă parte este un impozit încasat de fiecare agent economic ce particip ă la ciclul economic al
realiz ării unui produs sau prest ării unui serviciu ce intr ă în sfera de impozitare).”9
În contextul în care, a proximativ un sfert din veniturile bugetare provin din colectarea TVA,
iar încasările provenite din aceast ă taxă, fiind una din principalele surse de venit pentru bugetul
statului și chiar dac ă o scădere a TVA -ului -va stimula dezvoltarea economic ă (prin c reșterea
consumului), legisla ția în vigoare nu oblig ă agen ții economici s ă reduc ă efectiv pre țurile, în urma
micșorării cotei TVA.

8 Ministerul Finan țelor Publice, Raport buget 2018, Bucure ști, 2018
9 https://www.avocatnet.ro/articol_44214/TVA -2017 -Cota -de-TVA
Accizele
Sunt impozite a șezate asupra produselor ce se consum ă în cantit ăți mari și nu pot fi înlocuite
de cump ărător cu altele, acest impozit are în mod constant un randament fiscal mai ridicat (ex.:
vinul, berea în Fran ța; tutunul , cafeaua, zah ărul, ceaiul în Germania; băuturile alcoolice, tutunul,
produsele petroliere, cafeaua, confec țiile din bl ănuri naturale, bijuteriile, parfumurile, telefoanele
mobile, în Rom ânia). Accizele au fost concepute și introduse cu scopul de a fr âna produc ția și
consumul ostentativ, de lux și de vicii, pentru eliminarea s ărăciei absolute prin redistribuirea
veniturilor, c ât și pentru cre șterea veniturilor bugetare.
Introducerea accizelor av ând rațiuni fiscale, motivate de inten ția realiz ării unor obiective
valutare, sociale și de s ănătate, astfel sunt a șezate accize mari asupra țigărilor str ăine, pentru a
descuraja importul (pentru diminuarea pl ăților externe în valut ă), dar și fumatul, un obicei periculos
asupra s ănătății. Cotele utilizate în calcularea accizelor difer ă de la o țară la alta, însă adesea
depășesc 50%, uneori chiar 100%.
Baza de impozitare a accizelor, este f ormat ă din: pre țuri (asupra c ărora se aplic ă o cot ă
procentual ă de impozit), sau din cantit ăți, exprimate în unit ăți naturale (asupra c ărora se aplic ă
o cotă fixă exprimat ă în euro pe unitate).
“În concluzie, accizele se instituie asupra produselor l a care:
o produc ția și vânzarea sunt supravegheate de stat;
o elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitar ă;
o consumul lor conduce la afectarea s ănătății popula ției, influen țarea mediului înconjur ător

etc.”10
În Rom ânia, prevederile din Codul Fiscal privind accizele, sunt în mare parte armonizate cu
prevederile Directivei a XII -a a UE, astfel “produsele supuse accizelor sunt grupate în dou ă
categorii:
– produse la care se practic ă accize armonizate cu cele din UE (bere, vinuri, b ăuturi fermentate,
alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, electricitate);
– alte produse accizabile (cafea, confec ții din bl ănuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur și
platin ă, produse de parfumerie, etc.).” 11

10 Văcărel, I. și colab., Finanțe publice , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, 2003, pag.414.
11 Legea nr. 571 publicat ă în M.Of. al Rom âniei nr. 927/23.12.2003
1.3 M ăsuri de armonizare a impozitelor indirecte în UE

Statele membre ale UE recurg în mai ma re m ăsură, față de alte țări dezvoltate la aceste
impozite indirecte (unde taxele pe consum reprezint ă peste 30% din veniturile bugetare în UE), fa ță
de 20% în SUA și Japonia. Aceast ă situa ție, coexist ă cu diferen țe importante între statele membre:
în 2003 , Cipru își asigur ă din impozite indirecte – 49,4% din încasările bugetare, fa ță de 28,8% în
Belgia, iar cea mai mare parte a veniturilor din impozite indirecte (peste 60%), se colecteaz ă pe
seama TVA.
Ponderea mare a impozitelor indirecte, se expl ică prin “avantajele pe care le prezint ă față de
alte surse de colectare a veniturilor bugetare: sunt neutre din punct de vedere al impactului asupra
deciziilor de economisire / investire; sunt mai pu țin vulnerabile la efectele concuren ței fiscale; ofer ă
un tratament simetric factorilor de produc ție (munc ă, capital); sunt mai u șor de administrat,
cheltuielile adminsitrative și de conformare sunt mai mici pe unitate de venit colectat, dec ât în cazul
impozitelor directe și fraud ă fiscal ă este mai dificil ă.”12
Pe de alt ă parte, impozitele indirecte au un caracter regresiv ce le aduce în conflict cu
considera țiile de echitate fiscal ă și social ă, având un impact infla ționist.
Impozitele indirecte fiind încorporate în pre țul final al produselor (bunuri și servicii), riscul de
distorsionare a tranzac țiilor intra -comunitare este mai mare, ceea ce explic ă existen ța în Tratatul CE,
a unor prevederi ferme și concrete, privind armonizarea politicii fiscale în acest domeniu.
Distorsiunile care pot fi generate de impozitele indirecte provin în principal din:
– diferen țe între tipurile de impozite ( înainte de 1967, țările membre CE aplicau mai multe tipuri de

impozite indirecte);
– diferen țe între ratele aplicabile;
– difer ențe dintre bazele de impunere (privind extensiunea excep țiilor și regimurilor privilegiate);
– formalit ăți administrative, ce trebuie îndeplinite potrivit cerin țelor fiec ărei jurisdic ții fiscale.
Resursele financiare ale UE bazate pe TVA, fac parte din principalele categorii de resurse
proprii, al ături de resursele proprii tradi ționale și resursele bazate pe VNB; și au fost stabilite prin
Decizia privind sistemul de resurse proprii (1970), ca o a doua resurs ă proprie, pentru a finan ța
bugetul comunit ar, devenind principala surs ă de finan țare.
Resursa bazat ă pe TVA, rezult ă din aplicarea unei rate de apel la bazele TVA ale statelor
membre, stabilit ă conform normelor armonizate, baza TVA fiind limitat ă la 50% din VNB în 1999,
pentru a remedia aspec tele regresive ale resurselor bazate pe TVA, v ăzută ca sanc ționare a statelor
membre mai pu țin bogate.
12 Jörn Quitzau: Competing government funding systems, Deutsche bank Research, EU Monitor 30, January 2006;p.3
“Baza armonizat ă TVA, se calculeaz ă de fiecare stat membru, folosind metoda veniturilor,
prin împărțirea totalului veniturilor nete de TVA ( încasate de statul membru anual), la rata medie
ponderat ă a TVA, ob ținând baza de TVA intermediar ă, ulterior ajustat ă pentru a ob ține o baz ă TVA
armoni zată. În 2007 s -a stabilit o rat ă de apel de TVA de 0,30% și doar pentru perioada 2007 -2013,
o rată redus ă de apel pentru Austria de 0,225%, Germania 0,15% și 0,10% Țările de Jos și Suedia.”13
Nivelul de armonizare fiscal ă, poate fi privit dincolo de dimensiunea legislativ ă și în termeni
de raportare opera ționala efectiv ă a contribuabilului la sistemul de impozite și taxe, literatura de
specialitate select ând anumi ți indicatori ce ofer ă o imagine sugestiv ă asupra diferen țelor dintre
sistemele fiscale naționale, atunci c ând vine vorba de efortul depus de contribuabil în conformarea
cu cerin țele legisla ției și administra ției fiscale. Un astfel de indicator este: num ărul de ore petrecut
anual de contribuabil, pentru achitarea obliga țiilor fiscale și timpu l dedicat de o firm ă în respectarea
formalit ăților, în rela ția cu administra ția fiscal ă și depinde de numero și factori:
 complexitatea sistemului fiscal și a birocra ției aferente,
 transparen ța institu țional ă, claritatea normelor și procedurilor,
 gradul de informatizare a procedurilor fiscale etc.
Indicatorul, calculat într-un studiu recent, variaz ă de la niveluri foarte reduse în state precum
Irlanda (76 ore/an), p ână la niveluri foarte ridicate cum ar fi în Republica Ceh ă (930 ore/an), sau
Ucraina (2600 ore/an).
“Propor ția impozitelor indirecte la nivelul num ărului total de ore, în unele state și procentul

timpului petrecut pentru achitarea obliga țiilor privind impozitele indirecte, dep ășește cuantumul
acestor impozite în totalul obliga țiilor fiscale totale, de ex.: în Bulgaria și Republica Ceh ă, unde
impozitele indirecte ocup ă aproape jumătate din timpul total dedicat conform ării cu sistemul fiscal.
Principalele activit ăți consumatoare de timp în aceste cazuri, fiind coroborarea datelor d in
documentele contabile și calcularea efectiv ă a contribu ției fiscale prin introducerea informa țiilor
contabile în programe informatice” .14
Un alt indicator relevant, privind complexitatea sistemelor fiscale și efortul depus de
contribuabili pentru conformarea cu acestea, este dat de num ărul de contribu ții fiscale ce revin
contribuabilului mediu, iar “Rom ânia ocup ă unul dintre ultimele locuri într-un clasament mondial,
unde persoanele impozabile sunt ținute s ă achite nu mai pu țin de 96 de contribu ții fiscale anual.”14
Cu toate acestea, obliga țiile aferente impozitelor legate de for ță de munc ă însumeaz ă majoritatea
plăților – 60 și consum ă 110 ore/ an din totalul timpului dedicat conform ării fiscale.
13 Firtescu, Bogdan -Narcis, Finanțe publice europene , Editura Tehnopress, Ia și, 2017.
14 Paying Taxes 2008. The Global Picture – PriceWaterhouseCoopers – The World Bank, 2007
Armonizarea accizelor în UE, se refer ă la stabilirea unor reguli și proceduri comune, privind:
baza de imp ozitare, nivelul cotelor de impozitare, modul în care trebuie s ă circule produsele supuse
accizelor, între statele membre.
În Rom ânia, accizele armonizate, se datoreaz ă bugetului de stat pentru produsele provenite
din produc ția intern ă / din import (bere, vinuri, b ăuturi fermentate, produse intermediare, alcool
etilic, tutun, produse energetice, energie electric ă).
Accizele au un aport important, privind formarea veniturilor fiscale la nivelul UE, raportate la
produsul intern brut (PIB), ele fiind în jur de 3,5%.
Ca impozit indirect, accizele se aplic ă în toate statele membre, în str ânsă legătură cu
tranzac țiile comerciale și libera circula ție a m ărfurilor pe pia ța unic ă, fiind supuse procesului de
armonizare fiscal ă, însă progresele înregistrate în armonizarea legisla ției privind accizele, în statele
membre ale UE se întâlnesc diferen țe uneori mari între nivelul cotelor cu care se calculeaz ă accizele
la acela și produs.
Diferen țele sunt determinate at ât de modul diferit de abor dare a politicilor sociale de
descurajare a „consumului ostentativ, parazitar și de vicii”, c ât și de faptul c ă unele produse (tutunul,
vinul), ocup ă un loc important în agricultur ă țărilor, care practic ă accize mai reduse.
Diferen țele mari ( în sta te membre ale UE), între nivelul cotelor cu care se calculeaz ă accizele
la acela și produs, influen țează negativ competi ția pe pia ța unic ă, iar în cazul produselor la care

accizele de țin până la 75% din pre țul produsului (cu m ăr fi: țigări și băuturi alcool ice, produse
petroliere), ele constituie motive de practicare a evaziunii fiscale.
“Cu c ât prețul unui produs con ține un volum mai mare de impozite, cu at ât produsul respectiv
este aduc ător de cele mai mari venituri pentru evazioni ști și pentru elimi narea / reducerea
fenomenelor de evaziune fiscal ă, s-au adoptat acelea și reguli, privind eviden ță riguroas ă a circula ției
și depozit ării produselor (supuse accizelor în cadrul UE).”15
Cea mai mare pondere a veniturilor ob ținute din accize, corespunde statelor membre cu cea
mai mare popula ție și partea din totalul veniturilor fiscale, care const ă în venituri din accizele
aplicate tutunului prelucrat difer ă între statele membre.
Sarcina fiscal ă (inclusiv TVA) asupra țigaretelor în statele membre ale UE, înregistreaz ă
fluctua ții de la un an la altul. Odat ă cu cre șterea PMP (pre țului mediu al produselor), sarcina fiscal ă
va sc ădea dac ă ratele r ămân neschimbate. Sarcina fiscal ă asupra țigaretelor în UE (2015), a variat de
la puțin sub 70 % în Luxemburg și Letonia, la 85 % în Regatul Unit.

15 https://legestart.ro/accizele -armonizate -nearmonizate -si-scopul -introducerii -lor/
Măsuri în domeniul taxei pe valoare ad ăugat ă
Măsurile fiscale adoptate în domeniul TVA, la nivelu l Rom âniei:
 reducerea cotei standard de TVA de la 24% – 20% în 2016 și de la 20% – 19%, în 2017;
 introducerea cotei reduse de TVA de 9% (fa ță de cota standard de 24%), pentru livr ările de
alimente și băuturi non -alcoolice, animale și păsări vii din spe cii domestice, semin țe, plante
și ingrediente alimentare, servicii de restaurant și catering, la 1 iunie 2015;
 reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% (2016), pentru livr ări de manuale școlare, c ărți, ziare
și reviste, cu excep ția celor destinate exclusiv /în principal publicit ății, dar și pentru serviciile
const ând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectur ă și arheologice, gr ădini zoologice și botanice, t ârguri, expozi ții și
evenimente culturale, cinematografe, c ât și privind accesul la evenimente sportive;
 reducerea cotei TVA la 9%, pentru livrarea apei potabile și pentru iriga ții în agricultur ă;
 o cot ă redus ă de 5% se aplic ă în 2017, asupra bazei de impozitare pentru urm ătoarele prest ări
de servicii și livr ări de bunuri: manuale școlare, c ărți, ziare și reviste; servicii privind accesul
la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, etc. și livrarea locuin țelor ca parte a
politicii sociale.
 modificarea regulilor de ajustare a TVA, p rivind bunurile de capital, prin renun țarea la

ajustarea unic ă și aplicarea unei ajust ări anuale;
 introducerea unui regim special de TVA pentru agricultori;
 abrogarea unor prevederi referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari;
 suspendarea ( până la data de 31 decembrie 2019), a obliga ției depunerii a celor trei declara ții
informative (cod 392A, 392B și 393);
 modificarea unor prevederi, privind m ăsurile aplicabile contribuabililor ce își recap ătă codul
de TVA, dac ă acesta a fost anulat de or ganele fiscale.
Aceste m ăsuri vizeaz ă atât “o continuare a perfec ționării legisla ției, potrivit criteriilor de
armonizare comunitare și transpunerea în legisla ția na țional ă, a m ăsurilor adoptate la nivel
European, privind TVA, c ât și îmbun ătățirea legisla ției în domeniul TVA, în vederea contracar ării
fenomenelor evazioniste.”16

16 Ministerul Finan țelor Publice, Influența Codului Fiscal asupra Contribuabililor și asupra structurii veniturilor
bugetului de stat, 2017
Măsuri în domeniul accizelor
“Încep ând de la 1 ianuarie 2016, în Rom ânia au fost adoptate urm ătoarele m ăsuri privind
accizele:
– creșterea nivelului de impozitare pentru b ăuturile fermentate;
– scăderea nivelului accizelor pentru bere, produsele intermediare, vinuri spumoase, alco ol etilic;
– eliminarea din sfera de impozitare a categoriei „alte produse accizabile”, din punct de vedere al
accizelor;
– introducerea în sfera de impozitare a țigaretelor electronice și produselor din tutun încălzit, din
punct de vedere al accizelor nearmonizate;
– majorarea nivelului accizei totale la țigarete, ca urmare a diminu ării cotei de TVA de la 24 % la
20%, în 2016, respectiv 19% în 2017, astfel: de la 412.02 lei/1000 țigarete la 430,71 lei/1000
țigarete; m ăsură ce a fost adoptat ă în scopul compens ării influen ței reducerii cotei de TVA asupra
încasărilor din accize și men ținerii constante a sarcinii fiscale totale.
Încep ând cu data de 1 ianuarie 2017, au avut loc:
– majorarea nivelului accizelor pentru țigarete, ca urmare a reducerii TVA -ului de la 20% la 19%;
– diminuarea nivelului accizelor pentru: motorin ă, benzin ă fără plumb și benzin ă cu plumb;
– eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizat ă de transportatorii de m ărfuri și
persoane, ca urmare a reducerii semnificative a nivelului standard practicat în Rom ânia.”17

Principalele obiective pe termen mediu, în domeniul accizelor vizeaz ă atât continuarea
perfec ționării legisla ției, conform criteriilor de armonizare cu legisla ția comunitar ă și transpunerea
măsurilor adoptate la nivel European, în legisla ția na țional ă, în domeniul accizelor; c ât și
îmbun ătățirea legisla ției privind accizele în baza fenomenelor evazioniste, în vederea contracar ării
acestora.
Nivelurile și structurile accizelor variaz ă între statele membre, afect ând competi ția, iar
discrepan țele mari dintre taxele pe un anumit produs, pot duce la deplasarea bunurilor ( în func ție de
taxe), la pierderea veniturilor și la fraud ă. De la începutul anilor 1970 s -au făcut încerc ări de
armonizare a structurilor și a ratelor, însă progrese nu prea s -au văzut.

17 Ministerul Finan țelor Publice, Raport buget 2018, Bucure ști, 2018
Capitolul 2 Analiz ă comparativ ă privind impozitarea indirect ă în țări
ale UE
Fiscalitatea este un proces de concepere a unor metode de asigurare a veniturilor publice,
de monitorizare a colect ării acestora la bugetul statului, pentru a fi satisf ăcute în mod eficient
nevoile societ ății, av ând o dubl ă implica ție: juridică și economic ă. Astfel, din punct de vedere
juridic, fiscalitatea reprezint ă „un ansamblu de reglement ări privitoare la sistemul de impozite și
taxe”,18 iar din punct de vedere economic „un ansamblu de procese economice de redistribuire a PIB,
de la persoane fizice și juri dice la dispozi ția statului, pentru acoperirea unor nevoi cu caracter
public.”18 Sistemul fiscal este format din toate „elementele privind instituirea, a șezarea și
organizarea în societate, perceprea veniturilor cu caracter fiscal: impozite, taxe, contribu ții”,19 cât și
constituirea rela țiilor de natur ă fiscal ă, care duc la îndeplinirea rolului statului în economie.

2.1 Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte în perioada 2007 -2016

Presiunea fiscal ă exercitat ă de impozitele indi recte, poate fi calculat ă ca raport între totalul
veniturilor fiscale (rezultate din aceste tipuri de impozite) și PIB într-o perioad ă de timp bine
determinat ă.
În tabelul urm ător sunt redate procentele impozitelor indirecte în PIB, în cele 2 grupe de țări
europene (perioada 2007 -2016):

Tabelul 2.1.1 Presiunea fiscal ă aferentă impozitelor indirecte (% din PIB) în perioada 2007 -2016

Sursă: Eurostat

18 Filip, Gh., Finanțe, Editura Junimea, Ia și, 2002, p. 232
19 Vintil ă, N., Fiscalitate , Editura Sylvi, Bucure ști 2004, p.12.
Privind grupa țărilor dezvoltate, observ ăm că două dintre statele analizate înregistreaz ă o
povar ă fiscal ă exercitat ă de impozitele indirecte, mai mare dec ât media UE, iar restul prezint ă valori
mai mici sau egale cu media UE. Fran ța și Italia se situeaz ă peste medie, nivelul maxim al acestui
indicator fiind atins de Fran ța în 2016, cu 16%. În cazul statelor emergente, jum ătate dintre ele au o
presiune fiscal ă exercitat ă de impozitele indirecte, mai mare dec ât media UE și chiar peste nivelul
țărilor dezvoltate, cele mai mari valori fiind înregistrate în perioada 2007 -2016 de Croa ția, cu un
maxim de 20,2% în 2016.
Conform datelor prezentate în tabel, pri vind presiunea fiscal ă aferent ă impozitelor indirecte,
nu mai exist ă o deosebire evident ă între statele dezvoltate și cele emergente, astfel se înregistreaz ă
valori de peste 13,5% pentru acest indicator, at ât în unele țări precum (Fran ța și Italia), c ât și în
unele țări în curs de dezvoltare (Bulgaria și Ungaria).
În perioada analizat ă, creșteri elocvente ale presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte,
s-au ob ținut în Ungaria, Croa ția, Cehia și Fran ța.
În Ungaria, cre șterea presiunii f iscale exercitate de acest tip de impozite, se explic ă prin
majorarea cotei standard de TVA de la 20% – 25%, în 2009, p ână la 27% în 2012.
În Cehia, cre șterea acestui indicator se justific ă prin faptul c ă, încep ând cu anul 2008 s -au

majorat taxele la țigări și tutun, iar în 2012 a avut loc o u șoară mărire de TVA, cresc ând astfel
presiunea fiscal ă aferenta acestor tipuri de impozite de la 12,6% în 2012, p ână la 12,9% în 2013.
“În Fran ța, presiunea fiscal ă aferent ă impozitelor indirecte, poate rezulta din cre șterea ratelor
de TVA standard și intermediare (privind renovarea locuin țelor private, serviciile de transport,
cazarea la hotel, furnizarea de spa ții de cazare, servicii de restaurant și cele de îngrijire la domiciliu,
televiziunea, parcuri le tematice, îngrășămintele organice etc.) de la 19,6% și 7% la 20% și 10%,
încep ând cu anul 2014.”20
Rom ânia se bazeaz ă în principal pe impozitarea indirect ă, însă presiunea fiscal ă aferent ă
acestor tipuri de impozite, a sc ăzut din 2015 cu 2%, dator ită reducerii cotei de TVA de la 24% la
20%, încep ând cu 1 ianuarie 2016, iar cota redus ă de 9% se aplic ă pentru bunuri și servicii din
următoarele categorii: produse farmaceutice, echipamente medicale specializate, ziare, manuale
școlare, c ărți, servicii culturale, servicii de cazare, iar din 1 septembrie 2013 aceast ă cotă redus ă se
aplic ă și pentru p âine și produse de panifica ție.

20 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza -presiunii -fiscale -din-statele -membre -ale-uniunii -europene
Din anul 2007, momentul ader ării Rom âniei la Uniunea European ă, se observ ă un trend
descendent al nivelului ratei fiscalit ății, întruc ât “Rom ânia a avut ca obiectiv armonizarea
reglement ărilor fiscale cu cele europene, însă aceast ă situa ție a fost r ăsturnat ă în 201 1, când
presiunea fiscal ă a crescut cu 1,19% fa ță de 2010.”21
În 2009, criz ă economic ă în Rom ânia, a avut ca efect o sc ădere a consumului, datorit ă
scăderii indicatorilor fiscali și în special deteriorarea colect ării din TVA, care a cunoscut cea ma i
dramatic ă scădere în 2009, ceea ce a stat la baza unor m ăsuri fiscale, care au culminat cu o cre ștere a
cotei TVA (de la 19% la 24%), la jum ătatea anului 2010 (TVA de ținând ponderea cea mai mare în
totalul veniturilor fiscale la bugetul de stat).
Presiunea fiscal ă în Rom ânia, în perioada crizei economice globale, a fost mai sc ăzută decât
în ceilal ți ani, datorit ă unor m ăsuri de relaxare fiscal ă a contribuabililor, c ât și stimularea economiei,
în acele momente dificile ale crizei; lucru observat în 2009 -2010, urm ând ca din 2011 și până în
prezent, presiunea fiscal ă să fie mai ridicat ă, însă nu mai mult fa ță de perioada 2000 -2008.
Așadar, “Rom ânia prin m ăsuri de l ărgire a bazei impozabile, sau de modificare a cotelor de
impozitare, urm ărește o creștere a veniturilor bugetare, cu scopul de a putea achita datoriile și
obliga țiile asumate, iar pentru c ă așteptările cet ățenilor au crescut, guvernele iau m ăsuri pentru c ă

presiunea fiscal ă resim țită de către ace știa, s ă fie redus ă.”21
În Polon ia, în 2011 cota standard de TVA este de 23% (cresc ând de la 22%), aplicabil ă
majorit ății bunurilor și serviciilor. O u șoară scădere a presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte
din ultimii ani poate fi justificat ă de introducerea unor cote reduse de TVA de 8% și 5%, precum și a
unei rate de 0%.
Țările analizate au avut o evolu ție constant ă, privind presiunea fiscal ă aferent ă impozitelor
indirecte de -a lungul perioadei 2007 -2016, precum Belgia (aproximativ 13% din PIB), Germania
(aproximativ 11% din PIB), Regatul Unit (aproximativ 12% din PIB), Olanda (aproximativ 11% din
PIB) și Bulgaria (aproximativ 15% din PIB).
În Belgia, acest indicator nu are fluctua ții mari în intervalul 2007 -2016, deoarece ponderea
impozitelor indirecte este re dusă, fiind explicabil ă prin accize mici și utilizarea unor cote sc ăzute de
TVA, iar Germania și Italia au printre cele mai reduse taxe de consum din UE, iar de -a lungul
timpului veniturile din aceste taxe au r ămas relativ constante.

21 Ministerul Finan țelor Publice, Influența Codului Fiscal asupra Contribuabililor și asupra structurii veniturilor
bugetului de stat , 2017.
Conform Figurii 2.1.1 și datelor prezentate în Tabelul 2.1.1, în 2016 ponderile cele mai mari
ale presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte, au fost ob ținute de Croa ția și Ungaria, iar cele
mai mici de Germania, observ ând că în țările emergente predomin ă impozitarea indirect ă, cu mici
excep ții: Rom ânia și Cehia .

Figura 2.1.1. Presiunea fiscal ă aferentă impozitelor indirecte în cele dou ă grupe de țări în anul 2016

Sursă: Eurostat
Nivelul ridicat al presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte în Croa ția, poate fi explicat
prin faptul c ă structura sa fiscal ă se bazeaz ă în principal pe acest tip de impozite și pe contribu țiile la
asigur ările sociale, aspect ce poate fi observat în urm ătoarea figura:

Figura 2.1.2 Evoluția presiunii fiscale aferente impozitelor in directe în Croația în perioada 2007 -2016

Sursă: Eurostat
În 2012, rata implicit ă a impozitului pe consum în Croa ția a fost de 29,1%, a doua cea mai

mare valoare din Uniunea European ă, cu mult peste media UE de 1 9,9%, lucru ce este explicat de
cota standard de TVA relativ ridicat ă, care s -a majorat de la 23% – 25%, încep ând cu lun ă martie
2012, iar în ianuarie 2013 rata zero a TVA fiind eliminat ă și înlocuit ă cu una de 5%, pentru bunuri și
servicii, care anterior nu au fost impozitate, precum: produsele alimentare de baz ă (pâine, lapte și
înlocuitori ai laptelui matern), anumite produse farmaceutice, ajutoarele medicale și cărțile (inclusiv
cele electronice).
Taxele de consum sunt o surs ă important ă de veni t pentru guvernele statelor membre, de și
exist ă diferen țe semnificative între state. Noile state membre, în general tind s ă creasc ă impozitele
pe consum, Bulgaria și Croa ția se remarc ă prin impozitarea consumului, aceasta gener ând
aproximativ jum ătate din veniturile totale.
Modific ările în domeniul accizelor, se refer ă la impozitele speciale pe autoturisme și la o
creștere a accizelor aplicate produselor energetice, inclusiv energia electric ă și a celor pentru
majoritatea produselor din tutun; de fap t, accizele la gaze naturale, electricitate, c ărbune și cocs au
fost introduse la data ader ării. Astfel, și în cazul accizelor, Croa ția se situeaz ă peste media UE, din
cauza dependen ței sale dominante de taxele bazate pe consum.
La polul opus, cu po nderile cele mai mici ale presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte,
au fost înregistrate de o țară dezvoltat ă (Germania), fapt eviden țiat în figur ă următoare:

Figura 2.1.3. Evoluția presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte în Germania în perioada 2007 -2016

Sursă: Eurostat 22

22 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza -presiunii -fiscale -din-statele -membre -ale-uniunii -europene
În Germania, cota standard de TVA a fost majorat ă de la 16% – 19%, încep ând cu 1 ianuarie
2007 și în acela și timp se aplic ă o rat ă redus ă de tax ă de 7% pentru produse și servicii, cum ar fi:
cele alimentare de baz ă, transportul public, c ărțile, hotelurile și pensiunile. De asemenea, exist ă
scutiri de TVA pentru servic ii cum ar fi: cele medicale și chiriile.
Privind accizele, Germania aplic ă o serie de rate reduse at ât pentru b ăuturi alcoolice, c ât și
pentru țigarete, astfel se observ ă o ușoară scădere a presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte în
2012 -2016, de la 11,1% – 10,7%, cu toate acestea presiunea fiscal ă totală prezint ă un nivel ridicat,
din cauza contribu țiilor sociale.
Presiunea fiscal ă este dificil de comparat la nivel interna țional, chiar și la cel mai înalt grad
de agregare (venituri t otale din impozite ca procent din PIB).
Statele pot alege s ă aibă sarcini fiscale mai mici, pe termen scurt, f ără să-și reduc ă
cheltuielile, dac ă sunt dispuse s ă aibă deficite bugetare, acumul ând datorii publice, însă acele state
cu datorii publice relativ mari, ar putea avea nevoie de o povar ă fiscal ă mai mare în viitor, sau de
reducerea cheltuielilor în raport cu veniturile, pentru a finan ța acele datorii / pentru a le rambursa.
Bunescu (2011), a subliniat consecin țele unei îndator ări excesi ve și iraționale a statului:
 “pe termen lung, împrumuturile genereaz ă o cre ștere a presiunii fiscale, influen țând
comportamentul fiscal .” 23
Perioadele de cre ștere economic ă puternic ă, pot contribui la îmbun ătățirea pozi ției fiscale, iar
dezechilibrele fiscale mari, sau nivelurile ridicate ale datoriei, ar putea s ă nu fie durabile pe perioade
lungi, fiind necesar s ă se fac ă alegeri, pentru a reduce cheltuielile sau a cre ște veniturile.
Literatur ă în domeniu (Kumar & Woo, 2010), indic ă:
 “o rela ție negativ ă între datoria public ă și cre șterea economic ă, deoarece modelele de
creștere amplificate de agen ții publici care elibereaz ă datorii, pentru a finan ța consumul /
bunurile de capital, au tendin ța de a prezenta o rel ație negativ ă între datoria public ă și
creșterea economic ă.” 24
Problema fiscalit ății trebuie privit ă nu doar prin prisma ponderii încasărilor din impozite și
taxe în PIB, ci trebuie avut ă în vedere structura acestora și ce loc ocup ă în total venit uri fiscale.
Privind încasările din impozitele directe și luând în considerare condi țiile concrete dintr -o anumit ă
țară, trebuie v ăzut care este raportul dintre impozitul pe veniturile persoanelor fizice și impozitul pe
veniturile persoanelor juridice (a s ociet ăților de capital).
23 Bunescu, L., Internațional Financing Alternatives for Romanian Central Government, Studies în Business and

Economics , vol. 6, no. 3, 2011.
24 Kumar, M., Woo, J., Public Debt and Growth , IMF Working Paper, no. 10/174, 2010.
2.2 Evolu ția încas ărilor din impozite indirecte la nivelul UE
În ultima perioad ă în Rom ânia impozitele indirecte au o pondere mult mai mare în totalul
veniturilor statului dec ât cele directe, iar la nivelul UE -28 veniturile din impozitele pe consum (TVA
și accize), au crescut ca procent din PIB în 2015, însă cu toate acestea ponderea lor în veniturile
totale, cresc ând cu doar 0,2% în 2015 ( de la 28,5% în 2014 p ână la 28,7% în 2015).

Graficul 2.2.1 Ponderea veniturilor încasate din impozite indirecte ca %PIB

Sursa CE, Eurostat 2015
Din Graficul 2.2.1 se poate observa că randamentul colect ării impozitelor indirecte în anul
2015, în Rom ânia este u șor superior mediei UE -28, aparent paradoxal, deoarece rata medie de
colectare se afl ă pe penultimul loc în UE, dat fiind decalajul fiscal înregistrat la TVA. Cu toate c ă
s-a redus cota TVA la 9% (pentru produsele alimentare), performanta colect ării din 2015, a fost
determinat ă de cre șterea ponderii în PIB a impozitelor indirecte (din colectarea TVA și accize).

Graficul 2.2.2 Ponderea impozitelor indirecte (% din totalul impozitelor)
60
50
40
30
20
10

0

Sursă: Prelucrare autor pe baza datelor Eurostat

Unele state membre au o cot ă mult mai mic ă a impozitelor directe, adopt ând sisteme cu rate
fixe, care de obicei induc o puternic ă reducere a ratelor impozitelor directe, dec ât ratele impozitelor
indirecte, iar cotele reduse ale impozitelor directe sunt contrabalansate fie prin propor ții relativ mai
mari de impozite indirecte (de exemplu Bulgaria (53,5%), Croa ția (52,4%) și Ungaria (48,4%)), fie
cu o cot ă relativ mai mare de ac țiuni sociale (Graficul 2.2.2).
“Privind stabilitatea cotelor de TVA în 2017, doar dou ă state membre au modificat TVA -ul
standard: Grecia (de la 23% la 24%) și Rom ânia (de la 20% la 19%).”25
Graficul 2.2.3 Elaborarea ratei medii standard de TVA, UE -28, 2000 -2017
22%

21%

20%

19%

18%

17%

16%

0%

Sursă: DG Taxation and Customs Union 25

Din graficul 2.2.3, rezult ă că media ratei standard a UE -28, a r ămas la 21,5% în 2017, la fel

ca în 2016 și evolu ția brusc ă a cotelor TVA -ului standard p ână în 2014 -2015 par s ă fi încetat, iar în
prezent cea mai mare cot ă standard de TVA se reg ăsește în Ungaria (27%), urmat de Croa ția,
Danemarca și Suedia (toate cu 25%) și cele mai mici rate sunt în Luxemburg (17%) și Malta
(18%).”idem

25 Taxation Trends în the European Union. Data for the EU Member States, Iceland and Norway . 2017 Edition
Încasările din TVA
În Rom ânia, la nivelul anului 2016, încasările din TVA au înregistrat un nivel de 51,39 mld.
lei și respectiv 6,75% din PIB, fiind u șor superioare celor avute în veder e la fundamentarea
proiectului de buget (cu circa 116 mil. Lei). Rezultatul apare pe fondul veniturilor apreciate de
Consiliul fiscal, drept supraevaluate (la momentul elabor ării bugetului ini țial pe anul 2016), și au
fost compensate de un avans de 8,2%, f ață de avansul de 6,2% (avut în vedere la elaborarea
proiectului de buget pe anul 2016), de un plus semnificativ de venituri în luna ianuarie și de
îmbun ătățirea eficien ței colect ării.

Graficul 2.2.4: Încasări din TVA în anul 2016 (mld. Lei)
51.2752.1352.2
51.39
50.85151.251.451.651.85252.2
Program
initialPrima
rectificareA doua
rectificareExecutia
Fara scheme de compensare

Sursă: prelucrare proprie, în baza datelor MFP
În graficul 2.2.4 este prezentat ă evolu ția încasărilor programate în proiectul de buget (cu
ocazia rectific ărilor bugetare), cât și încasările efective.
Astfel, încasările din TVA au înregistrat valori apropiate celor programate ini țial
(+0,2%), însă inferioare celor prev ăzute la elaborarea celor dou ă rectific ări bugetare (cu -1,4% la

prima rectificare bugetar ă, respectiv cu -1,6% la cea de a doua). Trebuie men ționat și faptul c ă, în
luna ianuarie (pentru care cota standard a fost de 24%) încasările au fost cu mult peste a șteptările
inițiale însum ând 6,97 mld. lei (fa ță de 5,96 mld. lei în ianuarie 2015), ca urmare a realiz ării unui
volum mare de investi ții în ultima lun ă a anului 2015, an care a reprezentat termenul limit ă pentru
atragerea fondurilor europene aferente exerci țiului financiar 2007 -2013.
Și în cazul schemei de compensare „în lan ț” care ar fi sup limentat veniturile din TVA, în
programul ini țial aferent anului 2016 nivelul a fost proiectat la 1.070 mil. lei, ulterior fiind redus cu
147 mil. lei la a doua rectificare bugetar ă până la un nivel de 923 mil. lei, însă la nivelul execu ției
finale, încasările din TVA aferente schemei swap au însumat doar 287 mil. lei (26,8% din programul
inițial).
Față de anul precedent, nivelul încasărilor corespunz ătoare acestui agregat bugetar, nete de
impactul schemelor de tip swap s-a redus cu 9,8% (respectiv u n minus de 5,6 mld. lei) ca efect al
implement ării setului de m ăsuri de relaxare fiscal ă introduse de noul Cod Fiscal pentru anul 2016,
respectiv reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% și extinderea aplicabilit ății cotei reduse de TVA
de 9% pentru ap ă potabilă și apă pentru iriga ții în agricultur ă, respectiv de 5% ( în cazul livr ării de
manuale școlare, c ărți, ziare, unele reviste și pentru serviciile const ând în permiterea accesului la
castele, muzee), dup ă ce în anul anterior, încep ând cu data de 1 iunie s-a redus cota TVA pentru
alimente, restaurante și servicii de catering de la 24% la 9%.
Este de interes realizarea unei analize cu privire la felul în care au performat încasările din
TVA comparativ cu ceea ce ar fi fost justificat de impactul m ăsurilor discre ționare adoptate și de
evolu ția bazei macroeconomice relevante, pentru a oferi un prim indiciu cu privire la evolu ția
eficien ței colect ării în anul 2016. “Astfel, aplic ând metodologia de proiec ție a încasărilor din TVA
descris ă în opinia Consi liului fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2016, impactul bugetar al
măsurilor discre ționare a fost revizuit ascendent la 8,58 mld. lei ca urmare a unui consum mai
ridicat, dar și a consider ării reducerii TVA la 9% pentru ap ă potabil ă și apă pentru iriga ții în
agricultur ă, iar încasările teoretice din TVA care ar fi trebuit s ă prevaleze în aceste condi ții au fost
recalculate la un nivel de 50,06 mld. lei. În aceste condi ții, rezult ă un plus de venituri de circa 1,33
mld. lei, care ar putea fi at ribuibil îmbun ătățirii eficien ței colect ării. Cu toate acestea, dac ă
consider ăm și încasările excep ționale aferente lunii ianuarie 2016 care au adus un plus de 1 mld. lei
comparativ cu anul anterior (6,97 mld. lei, respectiv +11,4% fa ță de ianuarie 2015, p e fondul
acceler ării investi țiilor din fonduri UE în ultima lun ă a anului 2015), plusul de încasări rezultat din
îmbun ătățirea eficien ței colect ării în anul 2016 poate fi apreciat în jurul valorii de 300 de mil. lei.”w

w Consiliul Fiscal, Raport anual , Bucure ști, 2016

În Tabelul 2.2.1 se observ ă că veniturile din TVA, în Rom ânia au crescut cu 10% ( adic ă la
4,8 mld. lei), în septembrie 2017, fa ță de aceea și perioad ă din 2016, iar în august încasările din TVA
aveau un avans de 19,2% fa ță de aceea și lun ă a anului anterior. Un posibil motiv în cre șterea
veniturilor din TVA, poate fi plata defalcat ă a TVA, astfel c ă o parte din firme a accesat beneficiul
de 5% reducere la impozitul pe profit, în urma pl ății opționale la 1 octombrie, a TVA -ului defalcat.

Tabelul 2.2.1 Ponderea veniturilor încasate din impozite, în Rom ânia
Categorie Venituri ob ținute în 2016
(mil. Lei) Venituri ob ținute în 2017
(mil. Lei) Evolu ție
(%)
Total venituri 18.57 20.064 8%
Impozit profit 384 268 -30%
TVA 4.368 4.843 +10%
Accize 2.558 2.663 +4%
Salarii și venit 2.505 2.483 -0,8%
Contribu ții de asigur ări 5.280 5.926 +12%
Sursă: prelucrare proprie, în baza datelor Eurostat
Veniturile din accize au crescut cu 4,1% în septembrie 2017, raportat la septembrie 2016, iar
execu ția bugetului general consolidat, arat ă că la nou ă luni veniturile totale au dep ășit 180 de
miliarde de lei în 2017 (o cre ștere de 8,8% fa ță de primele nou ă luni din anul precedent), în mod
normal, la o cre ștere economic ă de 5,7% plus infla ția de 1,8%, ar trebui ca încasările din TVA s ă fie
cu circa 7,5% mai mari dec ât anul trecut.

2.2.1 Venituri din taxa pe valoare ad ăugat ă

TVA a înregistrat o dinamic ă inferioar ă, atât consumului c ât și PIB -ului, sc ăzând ca pondere
în PIB de la 0.93% ( în ianuarie 2016), la 0.7% ( în ianuarie 2017) și la 0.61% în 2018. Aceast ă
evolu ție, înseamn ă venituri mai mici cu circa 1,3 miliarde lei, în condi țiile în care consumul a fost
singurul motor al cre șterii economice, evolu ția încasărilor din TVA fiind îngrijor ătoare.
În urm ătorul tabel, se reg ăsesc încasările TVA în Rom ânia, pe perioada 2010 -2015,
exprimate în milioane euro.
Tabelul 2.2.1.1 Încasări din TVA (2010 -2015)

Rom ânia
2010
2011
2012
2013
2014
2015

Q1 1,755.9 2,387.9 2,350.8 2,657.5 2,511.7 3,063.2

Q2 2,142.4 2,777.2 2,766.5 2,889.5 2,903.5 3,191.4

Q3 2,738.6 2,879.2 2,965.2 3,115.2 3,054.0 3,152.7

Q4 2,832.3 3,353.3 3,111.4 3,246.8 3,186.3 3,200.0

Sursa datelor: Eurostat.

Din tabel se observ ă că încasările maxime din TVA, s -au înregistrat în anul 2011, în ultimul
trimestru, cu o valoare de 3353.3 milioane euro.
În 2016 încasările din TVA au sc ăzut cu 9,6%, pe fondul reducerii încasărilor din opera țiuni
interne (cu 11,3%), a încasărilor din importuri de bunuri (cu 13,5%), dar și a reducerii major ărilor de
întârziere, aferente taxei pe valoarea ad ăugată cu 7,9%. Valoarea re stituirilor de taxa în 2016, s -a
redus cu 17,4%, fa ță de aceea și perioad ă a anului precedent; astfel valoarea TVA restituit ă a fost de
15 miliarde lei (cu 3,2 miliarde lei mai pu țin față de anul precedent).
Diminuarea încasărilor din TVA, a fost de terminat ă în principal de m ăsurile fiscale adoptate
în domeniul TVA cum ar fi:
➢ reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% încep ând cu 1 ianuarie 2016;
➢ introducerea cotei reduse de TVA de 9% (fa ță de cota standard de 24%) pentru livr ări de
aliment e și băuturi non -alcoolice, animale și păsări vii din specii domestice, semin țe, plante
și ingrediente alimentare, servicii de restaurant și catering, încep ând cu 1 iunie 2015;
➢ reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% (la 1 ianuarie 2016) pentru livr ările d e manuale
școlare, c ărți, ziare și reviste, cu excep ția celor destinate exclusiv sau în principal publicit ății
precum și pentru serviciile const ând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur ă și arheologice, gr ădini zoologice
și botanice, t ârguri, expozi ții și evenimente culturale, cinematografe, altele dec ât cele scutite
precum și pentru serviciile const ând în permiterea accesului la evenimente sportive;
➢ reducerea cotei de TVA la 9% în 2016 (pen tru livrarea apei potabile și a apei pentru iriga ții
în agricultur ă).

Evolu ția încasărilor din TVA, a fost influen țată pozitiv de “cre șterea volumului cifrei de
afaceri
pentru comer țul cu am ănuntul, cu 13,5% (cu excep ția autovehiculelor și motocicle telor),” 26 dar și de
“creșterea importurilor din zona extra comunitar ă cu 8,1%, iar comparativ cu programul anual
încasările din TVA, s -au realizat în propor ție de 97,3%.” 27

26 Comunicat de pres ă INS nr.27/3 februarie 2017, Evolu ție an 2016 comparativ cu an 2015
27 Comunicat de pres ă INS nr.30/9 februarie 2017, Evolu ție an 2016 comparativ cu an 2015

Gradul de colectare a veniturilor din TVA
Rom ânia în compara ție cu economii similare, se bucur ă de un grad mediu de colectare a
veniturilor din TVA, de și în anul 2016 s -a situat pe ultimul loc dintre noile state membre UE cu o
cotă medie ponderat ă de TVA de 14,6%.
Graficul 2.2.1.1: Venituri din TVA în anul 2016 (% din PIB)
00.10.20.30.40.50.60.70.80.91
Bulgaria Estonia Lituania Polonia Slovenia2015
2016

Din Graficul 2.2.1.1 se observ ă că Rom ânia a colectat venituri din TVA de 6,5%88 din PIB și
se situeaz ă în apropierea țărilor cu o cot ă medie ponderat ă superioar ă, precum Slovacia cu 6,7% din
PIB (la o cot ă ponderat ă de TVA de 17,1%) și Polonia (7,1% din PIB, la cota ponderat ă de TVA de
17,1%).
Bulg ăria, cu o structur ă a economiei similar ă cu cea a Rom âniei și o cot ă ponderat ă de TVA
de 17,0%, a colectat venituri din TVA de 9,4% din PIB, similar unor state cu o cot ă medie net
super ioară (cum af fi: Estonia cu 18,6% sau Ungaria cu 21,8%) și mult peste nivelul unor țări, cu

valori apropiate ale cotei medii ponderate (precum Polonia sau Slovacia).

88 Nivelul acestui indicator s -a redus cu 1,6 pp comparativ cu anul 2015, c ând s-au col ectat 8,1% din PIB venituri
din TVA.

Eficiența taxării TVA
Compara ția gradului de eficient ă a tax ării TVA, la nivelul anului 2016 aferent grupului noilor
state membre UE, din Europa Central ă și de Est, valoarea de 0,72 înregistrat ă de Rom ânia (folosind
aceea și baz ă de impozitare în toate țările), este semnificativ inferioar ă celei înregistrate în Slovenia
(de 0,98), Estonia (0,95), Bulgaria (0,91), Ungaria (0,86) și Republica Ceh ă (0,85).
Rom ânia a înregistrat o cot ă medie ponderat ă de 14,6%,33 colect ând 6,5% din PIB (venituri
din TVA), fa ță de 8,3% din PIB în Slovenia, 9,4% în Bulgaria, Estonia și Ungaria, în condi țiile unei
cote medii ponderate de TVA în aceste state de: 16,4% în Slovenia, 17,0% în Bulgaria, 18,6% în
Estonia și 21,8% în Ungaria; Rom ânia

33 Diferen ța față de cota standard de 20% și cota medie ponderat ă, provine din extinderea cotei reduse de TVA la
alimente, servicii de restaurante, catering și pentru ap ă potabil ă pentru iriga ții în agricultur ă, acestea av ând o ponde re
ridicat ă în coșul de consum, respectiv cumulat, de 35,2%.

Tabelul 2.2.1.2: Eficien ța tax ării – TVA
Țara Cota medie ponderat ă de
TVA
(%) Rata de taxare
implicit ă*
(%) Indice de eficien ță a
taxării** Poziție
2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016
BG 17,2 17,1 17,0 14,2 14,3 15,4 0,83 0,84 0,91 4 4 3
CZ 18,9 18,8 18,8 15,4 15,6 16,0 0,82 0,83 0,85 5 5 5
EE 18,8 18,8 18,6 16,9 17,7 17,7 0,90 0,94 0,95 2 2 2
LV 19,4 19,4 19,5 12,4 12,6 13,1 0,64 0,65 0,67 7 9 9
LT 19,4 19,3 19,2 12,1 12,2 12,0 0,62 0,64 0,63 9 10 10

HU 21,8 21,7 21,8 18,5 19,7 18,7 0,85 0,91 0,86 3 3 4
PL 16,8 17,1 17,1 11,9 12,0 12,1 0,71 0,70 0,71 6 7 8
RO 20,8 18,4 14,6 12,4 13,1 10,5 0,60 0,71 0,72 10 6 6
ȘI 16,4 16,5 16,4 15,7 16,0 16,1 0,95 0,97 0,98 1 1 1
SK 18,9 17,1 17,1 11,9 12,5 12,2 0,63 0,67 0,71 8 8 7
Sursă: prelucrare proprie, în baza datelor Consiliului Fiscal

Din tabelul 2.2.1.2 se observ ă (la nivelul anului 2016), o eficien ță mai redus ă a tax ării în
Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia, iar Rom ânia p ăstrându-și pozi ția a șasea, ca în anul
precedent, în timp ce cot ă medie ponderat ă, se plaseaz ă în prezent la cel mai redus nivel, comparativ
cu alte state UE.

* Calculat ă ca raport între „venituri di n TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al
gospod ăriilor popula ției și al IFSLSG ”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul Rom âniei, veniturile
aferente anilor 2014, 2015 și 2016 includ veniturile temporare suplimentare ob ținute ca urmare a
implement ării schemei de compensare „în lan ț” a arieratelor (+473 mil. lei în 2014, +157 mil. lei în
2015 respectiv +287 mil. lei în 2016).
** Calculat c ă raport între rata de taxare implicit ă și cota medie ponderat ă de TVA.
Diferen țele la nivelul indicelui de efici ență a tax ării trebuie interpretate ținând cont de
diferen țele structurale dintre economiile analizate, av ând în vedere c ă procentul mai ridicat al
popula ției din mediul rural din Rom ânia se reflect ă într-o pondere mai ridicat ă a componen ței
autoconsum și piața țărăneasc ă (netaxabil ă), cu impact asupra valorii acestui indice; iar concluzia
unui studiu 34 care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970 -1999 (Aizenmann J. și Y.
Jinjarak) a fost c ă eficien ța colect ării TVA este invers propor țional ă cu ponderea în PIB a
agriculturii și direct propor țional ă cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei –
indicatorii aferen ți Rom âniei fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile. Trebuie men ționat în
plus c ă metodologia actual ă de calcul a indicatorului de eficien ță a colect ării TVA, de și ia în
considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care
sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a form ării brute de capital fix în cazul
neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere).

34 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and Interna țional Evidence”,
Național Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005 .

2.2.2 Venituri din accize

În 2016 încasările din accize au fost de 27,0 miliarde lei ( în cre ștere cu 3,6%, comparativ cu
2015), iar “evolu ția lor a fost determinat ă de cre șterea volumului cifrei de afaceri cu 10,2% ( în
comer țul cu am ănuntul al ca rburan ților pentru autovehicule), de cre șterea v ânzărilor de produse
alimentare, b ăuturi și tutun cu 13,7%, dar și de o serie de m ăsuri fiscale (conform prevederilor Legii
nr 227/2015, privind Codul fiscal) cum ar fi:.
o modificarea nivelului accizelor la alcool;
o creșterea nivelului accizelor la produse din tutun;
o eliminarea accizelor la cafea și alte produse (bl ănuri, bijuterii, arme, iahturi).28
În 2017 ( în primele dou ă luni), încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici, comparativ cu
aceea și perioad ă a anului 2016, fiind influen țate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele
produse energetice, cu 1 ianuarie 2017.
În 2018 veniturile din accize au sc ăzut în ciuda major ării acestora ( în 2017) și a cre șterii
consumului de combusti bil, indic ând astfel reaprinderea evaziunii fiscale, astfel accizele sc ăzând
nominal cu 370 milioane lei, fa ță de ianuarie 2017 și 390 milioane fa ță de ianuarie 2016, iar ca
procent din PIB, ponderea accizelor, scade de la 0.33% în 2016, la 0.29% în 2017, respectiv 0.23%
în 2018.
28 Comunicat de pres ă INS nr.27/3 februarie 2017, Evoluție an 2016 comparativ cu an 2015.

În Rom ânia veniturile colectate din accize pe 2016, au însumat 26,96 mld. lei (3,54% din
PIB), un nivel inferior estim ărilor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget (cu 425,4
mil. lei).
Graficul Venituri din accize în anul 2016 (mld. Lei)

27.427.6 27.6
27
26.626.82727.227.427.6
program
initialprima
rectificarea doua
rectificareexecutiafara scheme de
compensare
Sursă: prelucrare prop rie, în baza datelor MFP
Din Graficul se observ ă că prima rectificare a modificat estim ările pentru acest agregat
bugetar la 27,6 mld. lei (respectiv cu 180 mil. lei mai mult fa ță de bugetul ini țial) și acest nivel a fost
menținut și la a doua rec tificare bugetar ă, iar reevaluarea dator ându-se dep ășirii programului de
încasări din primul semestru în 2016, cu 256 mil. lei, datorit ă evolu ției peste a șteptările ini țiale a
consumului privat, a c ărui dinamic ă a crescut cu 1,6 pp în prognoza de prim ăvară, comparativ cu
momentul fundament ării proiectului de buget.
Creșterea real ă a consumului privat pe 2016, a fost de 7,3% (superioar ă cu 2,9 pp estim ărilor
inițiale), ceea ce a coroborat cu nerealizarea veniturilor din accize, comparativ cu nivelul din
programul ini țial (cu -1,6%), indic ând și o pierdere de eficient ă, privind colectarea acestei categorii
de venituri.
Potrivit MFP, a existat o pierdere de venituri din accize în decembrie 2016 (comparativ cu
scenariul de baz ă, de circa 427 m il. lei), pierdere explicat ă de optimizarea fiscal ă a operatorilor
economici, datorit ă reducerii accizelor la produsele energetice (de la 1 ianuarie 2017).
Aceast ă pierdere de venituri de la 1 ianuarie 2016, comparativ cu ce ar fi trebuit s ă se
încaseze, ținând cont de evolu ția peste a șteptări a consumului privat, c ât și de impactul modific ărilor
legislative (pentru anumite categorii de accize), este mult mai ridicat ă (circa 1,03 mld. lei), ceea ce
sugereaz ă o eficient ă a colect ării mai redus ă, față de anul 2015 (respectiv, o pierdere de venituri din
accize de circa 600 mil. lei).
În anul 2016, în compara ție cu anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a fost
cu 3,6% (sau cu 939 mil. lei) mai mare; evolu ție net inferioar ă avans ului de 7,3%, înregistrat de
consumul privat, c ât și față de cre șterea de 11,3% a comer țului cu am ănuntul, privind carburan ții

pentru autovehicule, în magazinele specializate (cu un efect favorabil asupra încasărilor din accize la
combustibili).
Impactul negativ estimat de Guvern la 312,5 mil. lei, al m ăsurilor privind rea șezarea35
nivelurilor accizelor (pentru alcool și băuturi alcoolice), c ât și al elimin ării din sfera de impozitare a
categoriei „alte produse accizabile” (cafea și produse de lux, cu un impact negativ estimat – de 72
mil. lei); a fost practic compensat de: majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (cu
impact pozitiv evaluat la circa 456 mil. lei), c ât și de introducerea în sfera de impozitare a țigaretelor
electronice și a produselor din tutun încălzit (din punct de vedere al accizelor nearmonizate).

35 Reducerea accizei pentru b ăuturile alcoolice cu 30%, de la circa 1000 euro/hl alcool pur la aproximativ 700 euro/hl
alcool pur.
Prețurile pro duselor petroliere în Europa:
– Impozitele și taxele pentru benzin ă și motorin ă sunt mari și au variat pu țin în timp, iar
Directiva UE privind impozitarea energiei, stabile ște cote minime ale accizelor, însă aproape toate
statele membre aleg s ă aplice cote mai mari, iar accizele la benzin ă variind între 0,36 euro/litru în
Bulgaria (cota minim ă) și 0,77 euro/litru în Țările de Jos.

Figura 2.2.2.1: Defalcarea pre țurilor benzinei pe stat membru (2015)

Sursă: prelucrare proprie, în baza datelor Eurostat

Din motive de mediu, economice, c ât și fiscale, benzin ă și motorin ă reprezint ă o baz ă de
impozitare semnificativ ă pentru statele membre, astfel în 2015 impozitele reprezent ând – 63 % din
prețul mediu cu am ănuntul al benzinei și – 57 % din pre țul motorinei.

2.2.3 Deficitul încas ărilor din taxa pe valoare ad ăugat ă
Țările din Uniunea European ă au pierdut în total aproximativ de 152 de miliarde de euro, în
venituri din taxa pe valoare ad ăugată (TVA) în anul 2015, potrivit unui studiu al Comisiei Europene .
Cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrat în Rom ânia pe 2015, a fost de 37,2%,
ceea ce înseamn ă că statul a încasat doar 62,8% din banii cuveni ți, iar o cauz ă a scăderii încasărilor
din TVA, fiind reducerile de taxe din ultimii ani; Rom ânia a redus TVA -ul în 2015, la alimente de la
24% la 9%, în 2016 cota standard de TVA a sc ăzut de la 24% la 20%, iar de la 1 ianuarie 2017,
TVA -ul a sc ăzut de la 20% la 19%.
Performan țele de c olectare a TVA -ului, variaz ă semnificativ în rândul statelor membre, astfel:
în Slovacia (29,4%) și Grecia (28,3%), cele mai mici deficite în Spania (3,5%) și Croa ția (3,9%) și
în termeni absolu ți – cel mai mare deficit de încasare a TVA, de 35 de miliarde de euro, a fost
înregistrat în Italia. Deficitul de încasare a TVA sc ăzând în majoritatea statelor membre, cu cele mai
mari îmbun ătățiri înregistrate în Malta, Rom ânia și Spania; șapte state membre au înregistrat mici
creșteri: Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Finlanda și Marea Britanie.
Deficitul de încasare a TVA , constituie diferen ța global ă dintre veniturile din TVA preconizate
și sumele efectiv colectate, demonstr ând necesitatea unor reforme serioase, astfel încât statele
membre s ă poată beneficia pe deplin de veniturile din TVA pentru bugetele lor, iar “o reform ă de
modernizare a normelor de reglementare a TVA, în cadrul v ânzărilor transfrontaliere, poate
contribui la reducerea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA cu 80% și încasarea unor sume
deosebit de necesare, în conturile statelor membre.” 27
În 2014, veniturile pierdute la nivelul țărilor UE, ca urmare a necolectarii TVA -ului se ridic ă la
159.5 de miliarde de euro, Comisia European ă solicit ând revizuirea sistemului de TVA din UE,
pentru a -l face mai eficient și pentru a combate frauda: "deficitul de încasare a TVA -ului a variat
de la cea mai ridicat ă valoare de 37,9 % de TVA necolectat, înregistrat ă în Rom ânia, p ână la
valoarea cea mai mic ă de 1,2 % înregistrat ă în Suedia." 27
27 http://www.capital.ro/ue -cel-mai-mare -deficit -de-incasare -a-tva.html

CE a adoptat în aprilie 2016 – Planul de ac țiune privind TVA – „Către un spa țiu unic pentru

TVA în UE”, care va încerca s ă soluționeze pro blema deficitului de încasare a TVA -ului și în a
combate fraud ă și crearea unui spa țiu unic pentru TVA în Uniunea European ă.
Gradul de respectare a normelor fiscale r ămâne sc ăzut, fapt demonstrat c ă Rom ânia
înregistreaz ă cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, care a crescut cu 3,4 puncte
procentuale în 2014 (graficul 2.2.3.1), în ciuda unui mediu economic favorabil, c ât și a introducerii
unor m ăsuri antifraud ă.
Graficul 2.2.3.1: Defici tul de încasare a TVA în Rom ânia

Sursă: CASE (2016)
În 2016, “pentru combaterea evaziunii și a fraudelor în materie de TVA, a fost modificat ă și
clarificat ă legisla ția, privind înregistrarea și radierea contribuabililor în scopuri de TVA, procedurile
de rambursare a TVA -ului fiind ajustate. ”28

28 https://eur -lex.europa.eu/legal -content

2.3 Situa ția comparativ ă privind cotele de TVA în țări ale UE

Exist ă diferite tipuri de cote de TVA aplicabile în func ție de produsul / serviciul care face
obiectul tranzac ției, iar fiecare țară are o cot ă standard, care se aplic ă celor mai multe produse și
servicii, ce nu poate fi mai mic ă de 15%.

Cotele reduse (max. 2) se pot aplica unui num ăr limitat de v ânzări și în mod normal, nu pot fi
sub 5 %, iar unele țări pot impune cote specifice în cazul anumitor v ânzări. O cot ă foarte redus ă de
TVA, mai mic ă de 5 %, poate fi aplicat ă în unele țări pentru anumi te vânzări, de exemplu în Spania
se percepe TVA de 4%, pentru anumite servicii, cum ar fi întreținerea și adaptarea mijloacelor de
transport pentru persoanele cu handicap.
Cota zero se aplic ă în unele tari pentru anumite v ânzări și în acest caz, cons umatorul nu
trebuie s ă plăteasc ă TVA, dar v ânzătorul își păstreaz ă dreptul de a deduce TVA -ul, pe care l -a
achitat la efectuarea de achizi ții legate direct de v ânzare (ex. pentru exporturi / anumite servicii
financiare în favoarea clien ților din afara UE).
Cota de tip „parking" (sau cota intermediar ă), se aplic ă anumitor bunuri / servicii, care nu sunt
eligibile pentru o cot ă redus ă, dar care ( în unele state membre), f ăceau deja obiectul unor cote reduse
la 1 ianuarie 1991; aceste țări fiind autorizat e să continue aplicarea cotelor reduse, în locul cotei
standard, at âta timp c ât ele nu sunt mai mici de 12%.
Aceste cote speciale au fost create ca m ăsuri de tranzi ție, pentru a facilita eliminarea progresiv ă
a derog ărilor, dup ă intrarea în vigoare (l a 1 ianuarie 1993), a normelor privind pia ța intern ă.
TVA -ul se percepe în toate statele UE, iar fiecare țară își stabile ște propriile cote:
Tabelul 2.3.1 Lista cotelor de TVA aplicate în statele membre (actualizat ă de două ori pe an, în ianuarie și
iulie)
Stat membru Cod de țară Cota standard Cota redus ă Cota foarte redus ă Cota de tip „parking"
Austria AT 20 10 / 13 – 13
Belgia BE 21 6 / 12 – 12
Bulgăria BG 20 9 – –
Cipru CY 19 5 / 9 – –
Republica Ceh ă CZ 21 10 / 15 – –
Germania DE 19 7 – –
Danemarca DK 25 – – –
Estonia EE 20 9 – –
Grecia EL 24 6 / 13 – –
Spania ES 21 10 4 –
Finlanda FI 24 10 / 14 – –

Franța FR 20 5,5 / 10 2,1 –
Croația HR 25 5 / 13 – –
Ungaria HU 27 5 / 18 – –
Irlanda IE 23 9 / 13,5 4,8 13,5
Italia IT 22 5 / 10 4 –
Lituania LT 21 5 / 9 – –
Luxemburg LU 17 8 3 14
Letonia LV 21 12 – –
Malta MT 18 5 / 7 – –
Țările de Jos NL 21 6 – –
Polonia PL 23 5 / 8 – –
Portugalia PT 23 6 / 13 – 13
Rom ânia RO 19 5 / 9 – –
Suedia SE 25 6 / 12 – –
Slovenia ȘI 22 9,5 – –
Slovacia SK 20 10 – –
Regatul Unit UK 20 5 – –

La nivelul Uniunii Europene, exist ă norme armonizate referitoare la TVA, însă aplicarea lor
poate fi diferit ă de la o țară la alta, iar plata TVA se efectueaz ă pentru toate bunurile și serviciile,
inclusiv în momentul v ânzării către consumatorul final. TVA -ul se percepe în fiecare etap ă a
procesului de produc ție: achizi ția de componente, asamblare, transport etc..
Pentru întreprinderi cu sediul în UE, se aplic ă TVA la majoritatea v ânzărilor și achizi țiilor în UE,
însă nu se aplic ă exporturilor c ătre țări din afara UE ( în acest caz, TVA -ul se pl ătește în țara de
import).
“Cota de TVA în Croa ția:
 25 % Standard, pentru alte bunuri și servicii în afara celor cu cota redus ă de TVA.
 13 % Redus, pentru unele produse alimentare; alimentare cu ap ă, ziare,
 5 % Redus, pentru alimente (inclus p âine, lapte și lapte formula de nou n ăscuți); produse
farmaceutice; unele echipamente medicale, etc.

Cota TVA în Danemarca :
 25 % Standard, pe ntru bunuri și servicii în afar ă de cele cu cota redus ă de TVA.
 0 % Zero, pentru ziare și jurnale, transport intern și interna țional.
Cota TVA în Finlanda:
 24 % Standard, pentru alte bunuri și servicii în afar ă de cele cu cota redus ă de TVA.
 14 % Red us, pentru unele alimente de baz ă; unele produse de agricultur ă; restaurante; unele
băuturi fine; cultivarea florilor și plantelor pentru produc ție alimentar ă.
 10 % Redus, pentru produse farmaceutice; echipament medical pentru persoane cu
dizabilit ăți; cărți; ziare; cazare la hotel; intrare la evenimente culturale, etc.
 0 % Zero, pentu servicii de Printare pentru publica ții non -profit ale ONG; transport intern și
interna țional; unele taxe pe aur.
Cota TVA în Fran ța:
 20 % Standard, pentru alte bunuri și servicii în afar ă de cele cu cot ă redus ă de TVA.
 10 % Redus, pentru unele produse alimentare; farmaceutice; transport persoane; transport
intern și interna țional; intrarea la parcuri de distrac ții (cu aspect cultural), etc.
 5.5 % Redus, pentru unele produse alimentare; alimenetare cu ap ă; echipament medical
pentru persoane cu dizabilit ăți; intrarea la evenimente culturale; intrarea la evenimnete
sportive; unele servicii de îngrijire domestic ă, etc.
 2.1 % Redus, pentru unele produse farmaceutice; unele ziare și periodice; licen ța TV .
 0 % Zero, pentru transport intern și interna țional (exclus pe cale rutier ă și navigabil).
Cota TVA Ungaria:
 27% Standard, pentru alte bunuri și servicii în afar ă celor cu o cot ă redus ă de TVA.
 18% Redus, pentru unele produse alimentare; intrarea la unele concerte în aer liber; cazare la
hotel; servicii de restaurante.
 5% Redus, pentru unele produse de baz ă; produse farmaceutice; echipamente medicale
pentru persoan e cu dizabilit ăți; locuin țe sociale; produse de construc ție pentru cl ădiri noi.
 0% Zero, pentru transport intern și interna țional.
Cota TVA în Rom ânia:
 19% Standard, pentru alte bunuri și servicii în afar ă de cele cu cot ă redus ă de TVA.
 9% Redus, pe ntru produse farmaceutice; echipament medical pentru persoane cu dizabilit ăți;
cărți; ziare și ziare periodice; cazare la hotel; restaurante și servicii de catering; unele beri și
băuturi fine.

 5% Redus, pentru case sociale; c ărți (exclus e -books); ziare și periodice; intrarea la
evenimente culturale; intrarea la evenimente sportive.
 0% Zero, pentru transport intern și interna țional de pasageri.
Cota TVA în Suedia:
 25 % Standard, pentru alte bunuri și servicii, în afar ă de cele cu cota redus ă de TVA.
 12 % Redus, pentru unele alimente; cazare la hotel; restaurante.
 6 % Redus, pentru transport de pasageri persoane; c ărți (exclus e -books); ziare și periodice;
intrarea la evenimente culturale; scriitori și compozitori; intrarea la evenimente.
 0 % Zer o, pentru medicamente prescrise sau v ândute c ătre spitale; printare și alte servicii
pentru produc ția scris ă a ONG; transport intern și interna țional de pasageri.”29

29 https://europa.eu/youreurope/business/vat -customs/buy -sell/vat -rates/index_ro
Capitolul 3 Concluzii și propuneri

Din studiul privind impozitele indirecte, în special taxa pe valoare ad ăugată, reiese faptul c ă
reducerea nivelului cotei de TVA la 19%, reprezint ă o pârghie important ă din perspectiva dezvolt ării
economiei na ționale, prin relansarea consumului intern, cre ând premisele necesare pentru sc ăderea
prețurilor bunurilor și serviciilor în general.
Un alt considerent, privind stimularea cre șterii economice, îl constituie impactul unui astfel de
demers prin prisma reducerii evaziunii fiscale și crearea unui mediu concuren țial adecvat, cu efecte
benefice asupra mediului de afaceri. “Reducerea nivelului TVA, contribuie la cre șterea
productivit ății și a eficien ței economice, constituind o m ăsură de a spori echitatea, prin
îmbun ătățirea distribu ției veniturilor sau prin faptul c ă anumite bunuri devin mai accesibile pentru
întreaga popula ție, gener ând efecte pozitive asupra mediului de afaceri prin îmbun ătățirea fluxurilor
de cash flow, diminu ând astfel o serie de dificu ltăți cu care se confrunt ă agen ții economici, din
aceast ă perspectiv ă.”30
Din analiza impozitelor indirecte se pot scoate în eviden ță, pe de o parte avantajele (ce
justific ă preferin ța unor state pentru practicarea impozitelor indirecte), iar pe de altă parte anumite
inconveniente ale acestora.
Avantaje ale impozitelor indirecte:
– productivitatea lor ridicat ă, cât și operativitatea cu care procur ă resurse financiare pentru stat;
– limiteaz ă considerabil evaziunea fiscal ă, prin modul de a șezare și percepere;

– sunt suportate treptat de c ătre contribuabili, fiind cuprinse în pre țul mărfurilor;
– uneori se afirm ă că: deoarece actul cump ărării unui bun este con știent și voluntar, deci și plat ă
impozitelor indirecte are caracter voluntar; însă aceast ă afirma ție este valabil ă, în ceea ce prive ște
procurarea unor obiecte de lux și nu în ceea ce prive ște bunurile de consum de strict ă necesitate.
Dezavantaje ale impozitelor indirecte:
– lipsa de echitate a acestora; impozitele indirecte av ând caracter re gresiv (progresivitate invers ă),
exercit ă o presiune fiscal ă mai mare asupra categoriilor sociale cu venituri mici;
– randamentul instabil al acestora, generat de sensibilitatea lor în raport de conjunctura economic ă;
– unele impozite indirecte, cum ar fi taxele vamale sunt criticabile din punct de vedere al costului de
percepere al acestora.
În domeniul fiscal deciziile Uniunii Europene au vizat în principal impozitarea indirect ă,
taxele vamale, pe de o parte, TVA și accizele, pe de alt ă parte, as tfel baz ă legal ă în domeniul
impozitelor indirecte se reg ăsește încă din primele articole ale tratatului de constituire a Comunit ății
Europene (articolul 3), iar articolul 90 din Tratatul CE, interzice orice discriminare fiscal ă ce ar
putea, direct sau ind irect s ă avantajeze produsele unei na țiuni în defavoarea produselor altor state
membre.
În ce prive ște armonizarea impozitelor indirecte, se subliniaz ă necesitatea armoniz ării
legisla țiilor fiscale, în vederea asigur ării at ât a instituirii, c ât și funcționarii pie ței interne a Uniunii
Europene.
Taxa pe valoarea ad ăugată a cunoscut cea mai ampl ă evolu ție, dintre impozitele indirecte,
atât la nivelul fiec ărui stat membru, c ât și la nivelul Comunit ății Europene, astfel încât procesul de
regleme ntare al TVA a cunoscut mai multe etape. Prima etap ă încep ând din anul 1967, prin
înlocuirea impozitelor cumulate în cascad ă (aplicate p ână atunci de statele membre), cu taxa pe
valoarea ad ăugată. A doua etap ă, fiind marcat ă de abolirea controlului fiscal la frontierele interne ale
Comunit ății, a pus cap ăt impunerii de impozite la import, astfel amelior ând impozitele la export în
comer țul din cadrul Uniunii Europene, iar regimul TVA astfel rezultat este cel ce se aplic ă în
Uniunea European ă, încep ând din 1 ianuarie 1993.
Sistemul Uniunii Europene privind TVA, pentru o bun ă funcționare a pie ței unice
comunitare, trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele cerin țe: să fie simplu, modern, s ă garanteze
tratamentul egal tuturor tranzac țiilor din interiorul comun ității, să determine încetarea segment ării
piețelor datorit ă sistemelor fiscale na ționale, s ă garanteze o fiscalitate efectiv ă, control ând
menținerea nivelului veniturilor din TVA.

Comisia European ă, în domeniul taxei pe valoare ad ăugată, prin act ivități sus ținute a
încercat în permanen ță realizarea îmbunat ățirii sistemului comunitar, privind TVA. Fiind important ă
existen ța unei cote armonizate de TVA, în spa țiul unic european, în prezent nu exist ă o propunere de
cotă unică privind taxa pe valoarea adăugată pentru statele UE, însă a fost stabilit un nivel minim al
cotei standard de 15%.
Ca parte a cre ării pie ței interne, a fost introdus sistemul comunitar privind accizele (la 1
ianuarie 1993), iar legisla ția comunitar ă definind produsele pent ru care pot fi percepute accizele,
împreun ă cu un sistem minim de cote, pentru fiecare grup de produse, unde statele membre pot
menține sau introduce accize, privind alte produse, cu condi ția ca ele s ă nu presupun ă formalit ăți
legate de trecerea frontierel or interne ale Comunit ății Europene și în condi țiile obliga țiilor silite prin
Tratatul CE.
Sistemul comunitar privind accizele, impune statelor membre concentrarea impozit ării
speciale a bunurilor, pe trei categorii de produse: uleiuri minerale, pro duse pe baz ă de tutun și
băuturi alcoolice.
Din perspectiva analizei evolu ției impozitelor indirecte, este necesar ă îmbun ătățirea colect ării
impozitelor, pentru a împiedica cre șterea/ s ă se diminueze ponderea economiei negre, iar dac ă
Rom ânia ar cre ște bugetul pe m ăsura posibilit ăților din sursele disponibile (venituri provenite din
impozite), ar avea resurse pentru a face fa ță costurilor unei produc ții mai mari de bunuri publice,
esențiale (cum ar fi: îngrijirea medical ă, educa ția, infrastructura et c.).
Sarcina imediat ă cu care se confrunt ă autoritatea public ă din Rom ânia, este de a stabili o
administra ție: deschis ă, transparent ă, eficient ă și corect ă în procesul de colectare a impozitelor și
taxelor, cu un grad mai mare de responsabilitate, l ucru ce poate fi realizat prin:
 crearea unui corp de func ționari fiscali, bine instrui ți și plătiți corespunz ător (pentru a
încuraja onestitatea lor), av ând scopul de a realiza un etos func ționăresc, în măsură să atrag ă
candida ți de valoare, pentru recrutare;
 separarea inspec ției și verific ării, de colectarea banilor, pentru a evita înțelegeri frauduloase
cu firmele;
 realizarea unui regim, prin care administra ția cu atribu ții în colectarea și verificarea
impozitelor indir ecte, s ă fie ținută responsabil ă pentru rezultatul ob ținut, iar nivelurile ținta
de colectare stabilite prin înțelegeri la nivel de servicii și performan ță, în îndeplinirea acestor
ținte, s ă fie publicate și deschise scrutinului public;
 funcționarea unu i regim de lucru, în cadrul c ăruia fiecare func ționar fiscal (prin înțelegeri/

contracte individuale), s ă fie răspunz ător nu numai pentru propriile ac țiuni, ci și pentru cele
ale subordona ților, privind performan țele și probitatea lor;
 introducerea unui sistem de procesare electronic ă a datelor (PED), care în afar ă de
capacitatea de a furniza datele contabile ale unei loca ții specifice, ar putea selecta (prin
compara țiile veniturilor înregistrate de la firme similare), acele firme ale c ăror performan țe
nu s-au încadrat în normele medii; firmele trebuie verificate de func ționarii fiscali și apoi s ă
raporteze rezultatele la centrul PED, care va înregistra veniturile suplimentare, cu obiectivul
de a identifica și colecta venituri adi ționale din impozite ne înregistrate ini țial;
 instituirea unui regim care s ă restrângă multitudinea de produse nearmonizate supuse
accizelor, care împreun ă cu înregistrarea mai precis ă a veniturilor din fiecare categorie de
produse, va cre ște semnificativ eficien ța procesului de colectare, salv ând importante resurse
administrative;
 crearea unui Tribunal de Apel independent (pentru TVA și accize), pentru a da încredere
într-o just ă administrare a legii fiscale;
 adoptarea unor legi / reglement ări generale împotriva evit ării pl ății impozitelor, sper ând că
tot mai multe firme se vor conforma normelor legale și vor urm ări să-și limiteze pierderile,
prin exploatarea lacunelor din legea fiscal ă, ca un progres natural de la evaziune la evitare,
iar dac ă aceste legi vor fi adoptate, ni ci o firm ă nu poate spune c ă așteptările sale legitime
permise de aceste neajunsuri ale legii au fost încălcate.
Eficien ța acestor m ăsuri, poate depinde de contextul politic și că principalii actori politici ar
trebui s ă fie cu adev ărat implica ți în lupta împotriva corup ției și totodat ă pregătiți să întrerup ă
legăturile dintre partidele politice și sectorul corporatist.
În afara acestui set de recomand ări generale, studiul ofer ă și sugestii specifice pentru cele
două categorii de impozite i ndirecte examinate, dup ă cum urmeaz ă:

Pentru TVA trebuie s ă se realizeze :
 o schem ă fixă de impozitare (pentru firmele mici), pentru a oferi acestora oportunitatea de a
intra în economia formal ă; de exemplu: experien ța arat ă că 80% din veniturile colect abile,
sunt asigurate de primele 25% din firme (c ă cifra de afaceri), suger ând că o astfel de schem ă
ar elibera func ționarilor fiscali mai multe resurse, pentru a se ocupa de economia neagr ă,
exercit ând controlul asupra întreprinderilor “mai profitabile”;
 o mai bun ă definire a :

– persoanei impozitabile ;
– momentului livr ării;
– sumei impozitate;
– situa țiilor în care TVA poate fi creditat ă / redus ă;
– locului livr ării serviciului;
– dreptului de deducere a altor taxe;
– prevederii ce propune existen ța unui num ăr unic de înregistrare a TVA, pentru fiecare
întreprindere;
 restaurarea integrit ății și încrederii prin :
– rambursarea TVA în intervalul de timp stabilit de lege;
– impunerea de penaliz ări severe, incluz ând închisoarea și restituirea total ă (ca sanc țiune final ă) ;
– crearea și implementarea unui sistem care s ă aplice strategii diferite, pentru tipuri de
non-conformitate diferite.

Pentru accize trebuie s ă se realizeze :
 oriunde este posibil, adoptarea de rate ad -valorem în locul celo r specifice, deoarece
impunerea de rate specifice, chiar și la niveluri minime stabilite de UE, va face ca produsele
supuse accizelor s ă fie prohibitive pentru publicul larg, av ând mai degrab ă un efect de
promovare dec ât de descurajare al economiei negre;
 dacă este posibil, o perioad ă extins ă de tranzi ție pentru o convergent ă gradual ă, fiind de
preferat o cre ștere lin ă a accizelor în locul unei cre șteri abrupte, datorit ă diferen țelor mari de
venit mediu dintre Rom ânia și țările din UE, ceea ce face ca pr ocesul de armonizare fiscal ă
să fie dureros;
 un sistem de antrepozite fiscale, pentru a promova comer țul și produc ția în regim fiscal
izolat; av ând în vedere: desfiin țarea / reducerea taxelor pentru produsele “nearmonizate” și
substituirea cu modalit ăți alternative de impozitare ( de ex. pentru folosirea industrial ă a
combustibililor și energiei);
 colectarea taxelor pe produse aflate c ât mai sus pe lan țul vertical de desfacere și concentarea
colect ării veniturilor, prin centralizarea ariei de risc.
*** Implementarea recomand ărilor f ăcute în acest studiu, poate fi sus ținută de consolidarea
sistemului fiscal, ale c ărui opera țiuni depind de o lupt ă susținută împotriva evaziunii fiscale și
corup ției institu ționalizate.

30 Ministerul Finan țelor Publice , Raport buget 2018 , Bucure ști, 2018

Bibliografie:

1. Brezeanu, P., Simon, I., Celea, S., Fiscalitate european ă, Editura Economic ă, Bucure ști,
2005.
2. Bunescu, L., Internațional Financing Alternatives for Romanian Central Government ,
Studies în Business and Economics, 2011.
3. Filip, Gh., Finanțe, Editura Junimea, Ia și, 2002.
4. Filip, Gh., Finanțe publice, suport de curs , Iași, 2010.
5. Firtescu, B.N., Sistemul financiar al Rom âniei, Editura Univ. Al. I. Cuza, Ia și, 2010.
6. Firtescu, B.N., Finanțe publice europene , Editura Tehnopress, Ia și, 2017.
7. Florescu D.A.P, B ălașa G., Dogaru M., Derscanu A., Martinescu A., Impozite indirecte și
taxe: reglement ări legale, jurispruden ță, Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2010.
8. Kumar, M., Woo, J., Public Debt and Growth, IMF Working Paper , 2010.
9. Matei, Gh., Dracea, M., Dracea, R., Mitu, N. – Finanțe publice. Teorie, grile, aplica ții,
Editura SITECH, Craiova, 2007.
10. Văcărel, I. și colab., Finanțe publice , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucur ești, 2003.
11. Vintil ă, N., Fiscalitate , Editura Sylvi, Bucure ști 2004.
12. Vintil ă, G., Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonic ă, Bucure ști, 2006.

Publica ții:

1. Comunicat de pres ă INS nr.27/3 februarie 2017, Evoluție an 2016 compar ativ cu an 2015.
2. Comunicat de pres ă INS nr.30/9 februarie 2017, Evoluție an 2016 comparativ cu an 2015.
3. Consiliul Fiscal, Raport anual , Bucure ști, 2016.
4. Journal of Public Economics 131, Contents lists available at ScienceDirect , 2015.
5. Jörn Qui tzau: Competing government funding systems, Deutsche bank Research , EU Monitor
30, January 2006.
6. Ministerul Finan țelor Publice, Raport buget 2018 , Bucure ști, 2018.
7. Ministerul Finan țelor Publice, Influența Codului Fiscal asupra Contribuabililor și asupra

structurii veniturilor bugetului de stat, 2017.
8. Paying Taxes 2008, The Global Picture – PriceWaterhouseCoopers – The World Bank , 2007.
9. Taxation Trends în the European Union. Data for the EU Member States, Iceland and
Norway. 2017 Edition.

Legisla ție:
1. Legea nr. 571 publicat ă în M.Of. al Rom âniei nr. 927/23.12.2003.

Surse web:
www.avocatnet.ro
www.capital.ro
www.ceccarbusinessmagazine.ro
www.eur -lex.europa.eu
www.europa.eu
www. legeaz.ne t
www.legestart.ro