Abandonul școlar: cauze și efecte [603174]

Abandonul școlar: cauze și efecte

Erika GYÖNÖS
Universitatea „Transilvania” din Bra șov
[anonimizat]

Rezumat. Părăsirea timpurie a școlii reprezint ă un poten țial
pierdut. Acesta are costuri sociale (ruptur ă socială, cerere mai mare în
sistemul de s ănătate și coeziune social ă mai redus ă) și costuri economice
(productivitate mai sc ăzută, venituri fiscale mai mici și o creștere a
alocațiilor sociale acordate). Cauzele abandonului școlar sunt multiple,
acestea pot fi economice sau sociale. Media celor 27 de țări din UE are o
rată de cuprindere în înv ățământ de 78,5% conform datelor din anul
2008, pe când țara noastr ă are o pondere de 78,3%, respectiv rata
părăsirii timpurie a școlii de 14,9% în UE, iar în România de 15,9%. În
urma analizelor putem afirma c ă între variabilele participarea în
educare și rata părăsirii timpurie a școlii exist ă o legătură puternic ă,
respectiv între gradul de cuprindere în înv ățământ și rata șomajului, de
asemenea, exist ă o legătură perfectă.

Cuvinte-cheie: gradul de cuprindere în înv ățământ; părăsirea
timpurie a școlii; coeficientului de corela ție al lui Pearson.

Coduri JEL: C19, E24, I21.
Coduri REL: 4C, 4D.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XVIII (2011), No. 11(564), pp. 37-47

Erika Gyönös
38
Introducere

Abandonul școlar timpuriu este atât o problem ă individual ă, cât și a
întregii societ ăți. Există multe motive de ce unii tineri renunță la educație
înaintea termin ării studiilor: dificult ăți de învățare, probleme sociale sau lipsă
de motiva ție, de orientare sau de sprijin . Nivelurile scăzute de educa ție nu au
consecințe grave numai pentru tinerii în cauză, dar implic ă folosirea ineficient ă
a cheltuielilor de înv ățământ, în plus, având în vedere schimbările demografice
actuale, și anume îmb ătrânirea popula ției, țările europene nu își pot permite
risipa de talente.
În limbajul de specialitate se realizeaz ă o diferen ță între termenele de
„părăsirea timpurie a școlii” respectiv „abandonul școlar”. Termenul „părăsirea
timpurie a școlii” include renun țarea la toate formele de educație și formare
profesional ă înainte de finalizarea înv ățământului secundar superior sau
echivalentul în educația și formarea profesional ă (ciclul superior al liceului,
clasele XI – XII/XIII, precedat, dup ă caz, de anul de completare) până când
„abandonul școlar” este utilizat cu un sens mai restrâns: ea se refer ă la
întreruperea unui curs în desfășurare în înv ățământul general sau profesional și
de formare.

Părăsirea timpurie a școlii în Uniunea European ă
După definiția utilizat ă în UE, p ărăsirea timpurii a școlii poate lua mai
multe forme. Ea include tinerii care au abandonat școala înainte de sfâr șitul
învățământului obligatoriu , cei care au terminat învățământul obligatoriu, dar nu
au obținut o calificare în învățământul secundar superior, și cei care au urmat
cursuri de preprofesional ă sau de formare profesional ă, fapt care nu a condus la
un echivalent de calificare la nivel
secundar superior.
Abandonul școlar timpuriu are pe termen lung efecte negative asupra
dezvoltării sociale și creșterii economice. Inovarea și creșterea economic ă se
bazează pe o forță de munc ă calificată: reducerea ratei mediei europene de
părăsire timpurie a școlii cu un punct procentual ar oferi economiei europene, în
fiecare an, aproape o jumătate de milion de potențiali tineri calificat angaja ți în
plus.
Media gradului de cuprindere în înv ățământ a celor 27 de țări din
Uniunea European ă este 78,5% în anul 2008, cu 2% mai mare decât în 2003,
76,9%. Cel mai mic grad de participare în înv ățământ îl are țara candidat ă la
aderare, Turcia, 54,3% în 2008 (înregistrând o cre ștere față de 47,9% din 2003),
urmată de Malta (54,2%), de Portugalia (54,3%) și de Spania (60%). La polul
opus, cu cel mai ridicat grad de cuprindere în înv ățământ, se afl ă Croația

Abandonul școlar: cauze și efecte
39
(95,4%, la fel numai candidat ă la aderare, dar cuprins ă în studiu), Slovacia
(92,3%), Cehia (91,6%) și Slovenia (90,2%).
Menționăm că dintre țările analizate numai în Turcia avem în cazul
elevilor de sex masculin o rat ă mai mare a gradului de cuprindere în
învățământ, 56,4%, în compara ție cu cea de sex feminin, 40,9%, aceast ă valoare
fiind la nivelul uniunii 75,7% în cazul sexului masculin și 81,4% în cazul
sexului feminin. B ăieții au în general o predispozi ție mai ridicat ă decât fetele s ă
părăsească școala.
Părăsirea timpurie a școlii la nivelul uniunii are valoarea de 16,6% în
anul 2003, cu 10,2% mai mic ă decât în anul 2008: 14,9% (dintre care 16,9%
bărbați și 12,9% femei). Scopul uniunii pentru 2020 este ca aceast ă valoare s ă
scadă până la 10%. În cadrul uniunii sunt țări în care rata p ărăsirii timpurie a
școlii în anul 2008 a fost sub aceast ă valoare, cum ar fi de exemplu: Croa ția
(3,7%), Polonia (5%), Slovenia (5,1 %), Cehia (5,6%) sau Slovacia (6%).
Observăm faptul c ă acestea sunt țările care au cel mai ridi cat grad de cuprindere
în învățământ în aceea și perioadă. Printre țările cu cea mai ridicat ă valoare a
părăsirii timpurie a școlii se enumer ă: Turcia (46,6%), Malta (39%), Portugalia
(35,4%), respectiv Spania (31,9%). Sunt țări care din anul 2003 pân ă în 2008 au
atins scăderi ale ratei p ărăsirii timpurii a școlii de peste 10%, și anume:
Bulgaria (de la 21,9% la 14,8%), România (de la 22,5% la 15,9%), Malta (de la 49,9% la 39%), Portugalia (de la 41,2% la 35,4%) și Turcia (de la 53% la
46,6%).
Având în vedere datele de mai sus, și anume gradul de cuprindere în
învățământ și rata părăsirii timpurii a școlii, putem observa pe baza determin ării
coeficientului Pearson (r = -0,880), o corela ția inversă respectiv o leg ătură
puternică între ele.

Tabelul 1
Corelații
Grad de cuprindere în
învățământ 2008 Abandon
2008
Pearson Correlation 1.000 -.880**
Sig. (2-tailed) .000 grad cuprindere în
învățământ 2008
N 18.000 18
Pearson Correlation -.880**1.000
Sig. (2-tailed) .000 abandon 2008
N 18 18.000
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Sursa: programul SPSS.

Erika Gyönös
40
Având în vedere analiza de mai sus, consider ăm foarte important ă
posibilitatea reîntoarcerii în sistemul educa țional a celor care au abandonat
școala la un moment dat, din di ferite motive. Astfel, din popula ția cu vârsta
cuprinsă între 25-64 de ani la nivelul uni unii, în anul 2008, 9,6% din totalul
populației erau implicați în educa ție continu ă (lifelong learning). Sunt țări cu o
rată de implicare peste media european ă, cum ar fi: Suedia (32,4%), Danemarca
(30,2%), Finlanda (23,1%) sau Ol anda (17%), respectiv sunt țări mult peste
medie: Bulgaria (1,4% ), România (1,5%).

Abandonul școlar în România

În țara noastr ă au fost identificate efect ele negative ale abandonului
școlar, care creeaz ă condițiile eșecului integr ării sociale, în sensul c ă reduce
semnificativ șansele autorealiz ării în domeniile de activit ăți legale. Astfel, din
anul 2003, când am avut o rat ă a părăsirii timpurie a școlii de 22,5%, în anul
2008 s-a ajuns la valoarea de 15,9%.
Cauzele abandonului școlar sunt multiple, poate fi vorba, pe de o parte, de
inadaptarea elevului la activitatea de înv ățare realizat ă în mediul școlar, dar și
extrașcolar sau, pe de alt ă parte, inadaptarea școlii la factorii interni (biologici,
psihologici) și externi (socioeconomici, socioculturali). În concluzie, p ărăsirea
timpurie a școlii este rezultanta unei combina ții de cauze interne (psihologice
cum ar fi: imaturitatea școlară, instabilitatea psiho-afectiv ă, tulburări de
comportament etc.) și externe (de natur ă socioeconomic ă: situația economico-
financiară a familiei, lipsa îmbr ăcămintei și încălțămintei, condi țiile de locuit,
dezagregarea familiei, lipsa ajutorului la înv ățătură).
La nivelul țării rata abandonului în înv ățământul preuniversitar pe
nivelurile educa ției indică o creștere îngrijor ătoare în cazul înv ățământului
primar, unde și gradul de cuprindere în înv ățământ scade (de la 96% la 95%).

Abandonul școlar: cauze și efecte
41

Sursa: www.insse.ro

Figura 1. Rata abandonului școlar în țară în perioada 1999-2008 pe nivelurile educa ției

Se poate observa o rat ă a abandonului destul de ridicat ă în cazul
învățământului profesional și de ucenici, respectiv postliceal și de mai ștri.
Există o tendin ță de creștere și în cazul înv ățământului gimnazial, dublând
valoarea celor care se las ă de școală înainte de absolvire. În cazul
învățământului liceal sunt diferen țe, dar rata abandonului pe parcursul anilor
persistă între 3-4%. Men ționăm faptul c ă gradul de cuprindere în înv ățământ, în
anul școlar 2008-2009, scade cu cre șterea vârstei; astf el, în cazul popula ției cu
vârsta între 11-14 de ani, avem o rat ă destul de ridicat ă 94,4% (se men ține în
ultima perioad ă), la 15-18 de ani 79,2%, respectiv la 19-23 de ani numai 63,3%.

Erika Gyönös
42
Cauzele p ărăsirii timpurii a școlii

Dintre factori principali favorizatori ai abandonului la nivelul elevului
amintim:
Dificultățile materiale ale familiei, mai ales în cazul familiilor numeroase,
dezorganizate, lipsite de resurse, care au probleme în a asigura îmbr ăcămintea
adecvată tuturor copiilor și resimt uneori nevoia de for ță de munc ă (fie pe
câmp, fie în gospod ărie). Dezorganizarea familiei atrage dup ă sine dificult ăți
materiale. Divor țul, alcoolismul, violen ța în familie sunt semne ce preced
adesea decizia de abandon.
Pe baza datelor statistice, câ știgurile lunare ale gospod ăriilor în anul 2008
au fost de 1.365,36 lei, dintre care apr oximativ 40% sunt alocate pentru produse
agroalimentare și băuturi nealcoolice; 15-16% pentru locuin ță; 6,2-6,7% pentru
îmbrăcăminte și încălțăminte; 6-6,5% pentru b ăuturi alcoolice și tutun și numai
0,8% la educa ție (aceast ă înseamnă o cheltuial ă lunară de aproximativ 11 lei
pentru o gospod ărie).

Tabelul 2
Sursa părăsirii timpurii a școlii în Regiunea Centru
Abandon
școlar
(%) Nr.
divorțurilor Nr. migran ților Salariu mediu net Rata
șomajului
(%)
2006-
2007 2007-
2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2011
apr. 2008
Regiunea
Centru 2,2 2,2 4.422 3.802 40.709 39.347 937 1.150 5,2
Județul
Alba 1,5 1,4 530 618 6.249 6.332 933 1.128 1.236 7,1
Județul
Brașov 3,6 2,7 1.630 890 9.922 9.954 984 1.226 1.369 4,3
Județul
Covasna 1,4 2,2 354 326 3.156 2.799 792 987 1.120 7,2
Județul
Harghita 1,0 1,6 364 372 4.541 4.063 814 998 987 6,5
Județul
Mureș 1,7 1,8 784 880 10.103 9.358 950 1.133 1.290 4,7
Județul
Sibiu 2,9 3,5 760 716 6.738 6.841 987 1.230 1.530 3,1
Sursa: www.insse.ro, prelucrat.

Un alt factor important care determin ă părăsirea timpurie a școlii este
intrarea pe pia ța muncii. Fie c ă este vorba de lucrul ca zilier sau de activit ăți
regulate desf ășurate ca barman, implicarea el evilor pe durata semestrelor

Abandonul școlar: cauze și efecte
43
școlare în astfel de activit ăți aducătoare de venit constituie element de risc ce se
soldează aproape mereu cu renun țarea prematur ă la educa ție. O solu ție pentru
cei care au nevoie s ă munceasc ă ar putea fi promovarea unor modele comune în
țările vestice, și anume implicarea liceenilor ce au nevoie de resurse pentru a se
întreține în activit ăți aducătoare de venit în perioada vacan țelor, având o durat ă
scurtă ca număr de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru o sear ă.
Analizând datele de mai sus observ ăm că, pe baza cifrelor din Regiunea Centru,
în județele unde rata șomajului este mai ridicat ă, părăsirea timpurie a școlii este
mai mică, tinerii neg ăsind loc de munc ă rămân în unitatea de înv ățământ.
Acesta se întâmpl ă și în cazul jude țelor Covasna și Alba, unde rata șomajului
este de 7,2, respectiv 7,1%; astfel rata părăsirii timpurie a școlii în aceste cazuri
este de 1,4%, respectiv 1,5%. La polul opus se afl ă județelor Sibiu și Brașov, cu
un grad mai sc ăzut al șomajului, de 3,1%, respec tiv 4,3%, având rata p ărăsirii
timpurie a școlii de 2,9% și 3,6%.
Migrația circulatorie nu pare a fi un factor de ri sc în sine, dar exist ă
probleme importante de reintegrare a copiilor de migran ți ce părăsesc sistemul
și apoi se reîntorc, la vârste mai mari. Acelea și probleme sunt reg ăsite și în
cazul intrării la vârste mai mari în sistemul de înv ățământ.
Un alt factor de ordi n social care influen țează părăsirea timpurie a unit ății
de învățământ este modelul educa țional oferit de p ărinți și frați. Cel mai adesea,
elevii care ajung s ă renunțe la educa ție provin din familii în care p ărinții nu au
mai mult de opt clase. Exist ă însă și excepții. Modelul educa țional oferit de fra ți
este mult mai influent. Familiile în care exist ă frați mai mari ce au renun țat
timpuriu la educa ție tind să reproduc ă modelul și în ce prive ște frații mai mici.
În ultima perioad ă gradul de cuprindere în înv ățământ a crescut de la
66,3% în anul școlar 1998-1999 la 79,6% în 2008- 2009; astfel putem observa
că tinerii au și alte modele în via ță decât familia.

Tabelul 3
În țară gradul de cuprindere în înv ățământ și rata șomajului în perioada 1998-2008
Anul
școlar 1998-
1999 1999-
2000 2000-
2001 2001-
2002 2002-
2003 2003-
2004 2004-
2005 2005-
2006 2006-
2007 2007-
2008 2008-
2009
Gradul de cuprindere în învățământ
(%) 66,3 67,3 68,9 70,6 72,9 74,2 74,9 76 77,3 79,7 79,6
Rata
șomajului
(%) 10,4 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 5,2 4 4,4
Sursa: www.insse.ro, Anuar statistic.

Erika Gyönös
44
Având în vedere datele statistice pân ă în prezent, este necesar ă
confirmarea leg ăturii puternice între num ărul persoanelor implicate în procesul
educațional și rata șomajului.
Măsurarea intensit ății dependen ței liniare dintre dou ă variabile cantitative
(gradul de cuprindere în înv ățământ și rata șomajului în perioada 1998-2009) se
poate realiza prin intermediul coeficientului de corela ție al lui Pearson. Acesta
exprimă covariația dintre dou ă variabile m ăsurate metric și are valori cuprinse
între –1 și +1.
Relația de calcul este (Lefter, 2004, p. 309):

unde:
r – coeficientul de corela ție;
x,y – cele dou ă variabile;

– mediile e șantionului de valori ale lui x și y.

Valoarea absolut ă a coeficientului de corela ție exprim ă intensitatea
asocierii liniare di ntre variabila x și y. Semnul coeficientului reflect ă sensul
corelației și anume: valoarea pozitiv ă corespunde varia țiilor de acela și sens și
cea negativ ă celor de sens contrar. În ceea ce prive ște intensitatea leg ăturii se
apreciază astfel:
0 ≤ r < 0,2 nu exist ă legătură semnificativ ă;
0,2 ≤ r < 0,5 exist ă o legătură slabă;
0,5 ≤ r < 0,75 exist ă o legătură de intensitate medie;
0,75 ≤ r < 0,95 exist ă o legătură puternică;
0,95 ≤ r < 1 exist ă o legătură perfectă.
Tabelul 4
Corelații
Grad de cuprindere în
învățământ Rata șomajului
Pearson Correlation 1.000 -.978**
Sig. (2-tailed) .000 Grad de cuprindere în
învățământ
N 11.000 11
Pearson Correlation -.978** 1.000
Sig. (2-tailed) .000 Rata șomajului
N 11 11.000
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Sursa: programul SPSS.

Abandonul școlar: cauze și efecte
45
În urma analizei avem o valo are a lui r = -0,978, care indic ă o legătură
inversă și perfectă. Asta înseamn ă că prin creșterea gradului de cuprindere în
învățământ scade rata șomajului în țară, și acesta dovedind beneficiile
sistemului educa țional.

Efectele p ărăsirii timpurii a școlii

Se poate observa c ă dintre șomeri înregistra ți în data de 31 decembrie
2008 între 50-55% erau absolven ți al învățământului primar, gimnazial și
profesional; 30-40% al înv ățământului liceal și postliceal, respectiv 10-2% în
cazul absolven ților de înv ățământ superior. Men ționăm că la sfârșitul anului
2007 valorile erau u șor modificate fa ță de 2008, și anume: s-a înregistrat un mai
mare procent în cazul șomerilor care au studii primare, gimnaziale sau au
terminat școală profesional ă, ajungând la valoarea de 88% în cazul celor cu
vârsta peste 55 de ani în compara ție cu 52,3% în anul 2008. În cazul celor cu
studii superioare, valoarea a sc ăzut, excep ție fiind cazul celor cu vârsta cuprins ă
între 25-29 de ani.

Sursa: www.insse.ro, prelucrat.

Figura 2. Șomeri înregistra ți după nivelul educa ției și grupa de vârst ă la 31 decembrie 2008

Din analiza figurii de mai sus putem concluziona c ă odată cu creștea
nivelului de calificare a persoa nei scade probabilitatea de a r ămâne fără loc de
muncă.

Erika Gyönös
46
Pentru persoanele care au abandonat înv ățătura la un moment dat al
ciclului educa țional obligatoriu din diferite motive stau la dispozi ție o serie de
programe de revenire în sistemul educa țional pentru finalizarea studiilor. Unul
dintre acestea este înv ățământul cu frecven ță redusă, unde num ărul înscrierilor
din anul școlar 1990-1991 a ajuns de la 10.884 persoane la 93.842 în anul școlar
2008-2009. O alt ă modalitate ar fi înv ățământul seral sau înv ățământul deschis
la distanță (din anul școlar 1990-1991 de la 9.946 persoane a ajuns la 279.172
în anul școlar 2008-2009).
Un alt program pentru cei f ără loc de munc ă este participarea la diferite
cursuri de formare profesional ă, unde înscrierile au crescut semnificativ de la
12.758 de persoane în anul 1991, dintre care 10.460 persoane șomeri, pân ă la
59.703 în anul 2008 (50.622 persoane șomeri dintre ace știa). Dintre cei care au
urmat astfel de cursuri în 2008 numa i 8.924 s-au încadrat în activitate,
însemnând o sc ădere cu 60% în compara ție cu anul pre cedent, 21.891 de
persoane.

Concluzie

De câțiva ani, statul ofer ă o serie de programe sociale pentru men ținerea
elevilor în unit ățile de înv ățământ. Câteva dintre acestea sunt: programul „Euro
200” pentru finan țarea de achizi ție de calculatoare personal e, diferitele tipuri de
burse, rechizite școlare, decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii din
mediu rural etc. În jude țul Covasna, pe parcursu l anului 2010, 261 de elevi și
studenți proveni ți din familii cu venituri reduse (venituri brute lunare de
maximum 150 lei pe membru de familie) conform prevederilor Legii nr. 269 din 2004, au beneficiat de ajutorul de 200 de euro . În cadrul programului
național de protec ție socială „Bani de liceu” au beneficiat, tot în jude țul
Covasna, 1.045 de elevi (total sume pl ătite 1.575.026 lei) proveni ți din familiile
cu venituri reduse (venit brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele
trei luni anterioare depunerii cererii este de maximum 150 lei) conform HG
nr. 1488 din 2004 privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului
financiar ce se acord ă elevilor în cadrul programului. Tot în acest jude ț, 1.343
de elevi au beneficiat de di ferite burse (de merit, social e, de studiu) în valoare
totală de 449.707 lei.
Acestea sunt numai câteva exemple care pot influen ța scăderea ratei
abandonului școlar, mai ales în cazul elevilor ca re provin din familii cu venituri
mici sau foarte mici. Pe lâng ă acestea este important ă și infrastructura școlară,
cadrele didactice și atitudinea familiei și a societ ăți față de „carte” din care
provine copilul.

Abandonul școlar: cauze și efecte
47

Bibliografie

Constantin, C. (2006). Sisteme informatice de marketing , Editura Infomarket, Bra șov
Lefter, C. (2004). Cercetări de marketing , Editura Infomarket, Bra șov
HG nr. 594 din 2009 pentru completarea H.G. nr. 1488 din 2004 privind aprobarea criteriilor și
a cuantumului sprijinului financiar ce se acord ă elevilor în cadru l Programului na țional
de protecție socială „Bani de liceu” http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_ completare_
criterii_cuantum_sp rijin_elevi_bani_liceu_594_2009 .php [accesat 24.07.2011]
Legea 269 din 2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimul ării achiziționării
de calculatoare: http://www.legestart.ro /Legea-269-2004-acordarea-unui-ajutor-
financiar-vederea-st imularii-achizitionarii-calculat oare-(Njg2MzI-).htm [accesat
24.07.2011]
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do ?reference=IP/11/109&format=HTML&aged=0&
language=RO&guiLanguage=fr#foo tnote-1 [accesat 21.07.2011]
http://ec.europa.eu/education/school-educa tion/doc2268_en.htm [accesat 21.07.2011]
http://www.isjbrasov.ro/ Inspectoratul Școlar Jude țean Brașov [accesat 22.07.2011]
http://www.isjsibiu.ro/ Inspectoratul Școlar Jude țean Sibiu [accesat 22.07.2011]
http://www.edums.ro/ Inspectoratul Școlar Jude țean Mure ș [accesat 22.07.2011]
http://www.isj.albanet.ro/ Inspectoratul Școlar Jude țean Alba [accesat 22.07.2011]
https://isj.educv.ro// Inspectoratul Școlar Jude țean Covasna [accesat 22.07.2011]
https://isjhr.eduhr.ro/ Inspectoratul Școlar Jude țean Harghita [accesat 22.07.2011]
www.insse.ro, Anuar statistic 2009 [accesat 23.07.2011]