AANNAALLIIZZAA RREEGGIIMMUULLUUII HHIIDDRROOLLOOGGIICC AALL [600912]

Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Hidrologie -Meteorologie

AANNAALLIIZZAA RREEGGIIMMUULLUUII HHIIDDRROOLLOOGGIICC AALL
RRÂÂUULLUUII BBAAHHLLUUII LLAA SSTTAAȚȚIIAA HHÂÂRRLLĂĂUU

Coordonator:
Lect. Dr. Ionuț Minea Student: [anonimizat]

| 2
Cuprins

1. Introducere
2. Condițiile naturale
3. Analiza regimurilor de scurgere
4. Concluzii
5. Bibliografie

| 3
1. Introducere

Bazinul Bahluiului se situează în nord -estul țării, fiind aproape în totalitate pe teritoriul județului
Iași.
Râul Bahlui își are izvorul în județul Botoșani (zona comunei Tudora), la o altitudine de 500
metri, în partea de est a Podiș ului Sucevei. Râul Bahlui are o lungime de 119 km, un debit mediu
anual de 3,8 m³/s și un bazin hidrografic de aproximativ 2 .020 km², vărsându -se în Jijia în
apropiere de localitatea Chiperești. Bahluiul parcurge Câmpia Jijiei Inferioare pe direcția NV –
SE, trecând și prin Iași. Orașul Iași este străbătut de acesta pe o distanță de 11 km.
Un prim sector al râului se poate delimi ta de la izvorul său, până în localitatea Hârlău, jud. Iași.
Orașul se află în nord -vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. În amonte este contruit un baraj
de acumulare, lacul constituind una din tre sursele de alimentare cu apă potabilă a oraș ului.

 Localizare a stației hidrometrice Hârlău

Fig. 1 (Sursa: Google Maps 2015)

| 4

2. Condiții le natural e

Condițiile climatice caracteristice unui relief ce nu depășește 200 m altitudine, cât și zona de
desfășurare a bazinului hidrografic, reprezintă factori de influență ai elementelor climatice,
elemente care sunt importante în analiza scurgerii unui bazin.
Centrii barici controlează starea vremii, și indirect, de -a lungul timpului și în mare măsură,
evoluția celorlalți factori, precum radiația solară, vegetația și dezvoltarea ei.
Apele subterane sunt reprezentate printr -un sistem de pânze de ape dispuse etajat și orientat e
strati grafic. Multe sunt alimentate din precipitații, dar în lunca Bahluiului se întâlnesc și ape
subterane de tipul celor de luncă cu nivel hidrostatic oscilabil, alimentate de numeroase izvoare
de vale.
Dealul Mare -Hârlău, în bazinul Bahluiului, este d espărțit de obârșiile Bahluiului în doi lobi
inegali. Relieful predominant este cel structural format din platouri structurale relativ netede,
dezvoltate peste calcarele oolitice și gresiile sarmatice fragmentate de reteaua hidrografică.
Densitatea fragmen tării orizontale a reliefului atinge valori mimine (sub 100m) în zona șesului
Bahluiului, în zona tera selor și a sectorului inferior. P e interfluviul dintre Bahlui și Bahlueț și în
zona platourilor structurale din Șaua Ruginoasa -Strunga și Dealul Mare Hârl ău. Valori
intermediare (100 -250m) apar în sectorul mijlociu al acestui bazin hidrografic, iar valori ridicate
(peste 250m) se întâlnesc în zona „Coastei de tranziție” dinspre Dealul Mare -Hârlău, dar și la sud
de Târgu Frumos, acolo unde densitatea rețelei de drenaj atinge valori maxime. (Minea, 2012).

| 5

Fig. 2 Cantitatea medie lunară de p recipita ții la postul pluviometric Hârlău

Graficul prezintă evoluția precipitațiilor de -a lungul lunilor anului, evidențiându -se o deosebită
creștere a acestora în sezonul cald. Valorile generale ale precipitațiilor înregistrate la postul
pluviometric Hârlău rămân reduse cantitativ, comparându -le cu alte zone din același bazin
hidrografic, al Bahluiului.
O analiză la nivelul cantităților medii de precipi tații căzute în sezonul cald al anului ( aprilie –
septembrie) comparativ cu sezonul rece (octombrie -martie) scoate în evidență că în sezonul cald
se înregistrează între 67 și 73 % din cantitatea anulă de precipitații căzute, pe când în sezonul
rece se înreg istrează între 27 și 33% din cantitatea anuală de precipitații.
Anii cei mai secetoși au fost: 1973 la posturile pluviometrice Strunga, Coarnele Caprei, 1986 la
stațiile meteorologice Cotnari și Podu Iloaiei și posturile pluviometrice Mogoșești, Ungheni, 18.1 21.5 28.5 54.6 74.8 90.2
75.9
53.9
42.8
26.9 27.1 26.4
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 mm
Precipitații

| 6
Cucuteni, Larga Jijia, Hârlău, Bârnova și Ruginoasa, 1990 la stația meteorologică Iași și
posturile pluviometrice Târgu Frumos și Sinești, 1994 la postul pluviometric Voinești.
Totodată se observă pentru perioada 1950 -2004 grupe de ani consecutivi cu abat eri pozitive față
de media multianuală a cantităților de precipitații (1965 -1966, 1980 -1981, 1991 -1992) sau mai
ales ani deosebit de ploioși (1970, 1971, 1980, 1991 și 1996). În paralel se individualizează
grupe de ani consecutivi cu abateri negative față de media multianuală (1982 -1983, 1986 -1987,
1989 -1990) sau ani foarte secetoși (1973, 1986, 1990, 1994).
În luna ianuarie (și februarie) se înregistrează cantitățile cele mai reduse de precipitații. Pe fondul
unei frecvențe mai mari a maselor de aer din z ona anticiclonului euroasiatic, reci și uscate, care
diminuează până la dispariție convecția termică, la care se adaugă și dirijarea sistemelor noroase
legate de fronturile atmosferice cu origine în Marea Mediterană în special spre Câmpia Panonică.
În luna martie advecțiile de mas e de aer continental își diminu ează frecvența, convecția termo –
dinamică își face simțită prezența astfel încât valorile cantităților de precipitatii înregistrează o
creștere semnificativă. Odată cu intensificarea activității ciclon ice la periferia nordică a dorsalei
anticiclonului Azorelor, extinsă la sud de țara noastră, au loc advecții de mase de aer umed
dinspre vestul continentului astfel încât cantitățile de precipitații din lunile aprilie, mai și iunie
sunt din ce în ce mai ma ri.
Începând cu luna iulie, advecția maselor de aer umed pe la periferia nordică a anticilonului
Azorelor se diminuează, temperaturile mai ridicate determină ca nivelul de condensare să se
situeze la altitudini mai ridicate față de lunile precedente, astf el încât cantitățile medii de
precipitații scad comparativ cu luna iunie. În luna august regimul anticiclonic care persistă, timp
îndelungat, determină ca stările de vreme (caracterizate prin nebulozitate redusă, timp senin și
însorit) să nu fie perturbate de căderea unor cantități însemnate de precipitații, cu toate că
procesele convective sunt foate active (însă sursele de alimentare a umidității aerului sunt mult
reduse), fenomen manifestat și în luna septembire, când convecția termică este mult diminuat ă.
În luna octombrie, circulația directă a maselor de aer ce provin dinspre Oceanul Atlantic este
mult diminuată, rolul proceselor co nvective se reduce foarte mult. Precipitațiile cresc cantitativ
în luna noiembrie, în condiții sinoptice asemănătoare luni i octombrie, cu toate că advecțiile de
mase de aer rece și uscat dinspre nordul și nord -estul continentului încep să -și facă simțită
prezența, favorizând inversiunile termice și dimuând convecția, pe fondul activității ciclonilor

| 7
mediteraneeni, care sunt r ăspunzători de înregistrarea la mai multe s tații și posturi pluviometrice
a unui maxim pluviometric secundar. În luna decembrie, inversiunile termice sunt din ce în ce
mai frecvente, ca și advecțiile de aer continental rece și uscat, astfel încât, pe fondul diminuării
activităților frontale, precipitațiile scad cantitativ.

| 8

3. Analiza regimurilor de scurgere

Fig. 3 Media anuală a debitelor la postul hidrometric Hârlău

Se observă o alternanță a perioadelor de aproximativ două decenii, care înregistrează scăderi de
debit (considerând și condițiile climatice), urmate de decenii mai bogate în cantități de apă în
primul sector al râului Bahlui.
Pe baza șirurilor de date pentru fiecare stație meteorologică în parte, se constată că anul cel mai
ploios a fost: 1970, la stațiile meteorologice Strunga și Iași și postul pluviometric Mogoșești,
1980 Coarnele Caprei, Bârnova, Hârlău, Sinești și Larga Jij ia, când suma anuală a cantităților de
precipitații a depășit cu peste 50% valoarea medie multianuală.
Primăvara râurile din bazinul hidrografic Bahlui transportă între 37 și 49% din volumul mediu
anual de apă, valori mari ridicate înregistrându -se la pos turile hidrometrice aflate la altitudini mai
ridicate (Hârlău și Belcești). Valorile coeficienților moduli sunt în creștere, oscilând între 0,75 la
stația hidrometrică Podu Iloaiei până la 1,0 la stația hidrometrică Voinești. În bazinul hidrografic
Bahlui, spre deosebire de alte bazine hidrografice aflate în condiții fizico -geografice similare,
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
ANUL 1950 1951 1952 1953 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

| 9
coeficienții moduli în aceast anotimp au valori mai reduse, datorită faptului că acest bazin este
mai bine împădurit și are un număr important de lacuri de acumulare , care determină o moderare
a valorilor scurgerii medii.

Img. 4 Debite medii lunare multianuale (1950 -2010)
(Râu Bahlui – S.H. Hârlău)

Se constată că începutul semestrului cald al anului, ad uce prin topirea zăpezilor o valoare mai
mare a debitului în acest punct. Apoi, scade progresiv până spre finalul sezonului rece, urmând o
creștere constant repetitivă, an de an.
0.191 0.344 0.777 1.089
0.611 0.671
0.427
0.245
0.166 0.142 0.195 0.225
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Valori debite
Luna

| 10

Fig. 5 Scurgerea medie anotimpuală (1950 -2010)
(Bahlui, stația Hârlău)

Apa provenită direct din precipitații și din topirea zăpezilor din zona Dealul Mare – Hârlău, se
scurge în principal pe o parte în bazinul Bahluiului, o parte în bazinul Miletinului și în mică
măsură în cel al Bahluețului.

0.000 0.500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000
1 2 3 4 IARNA PRIMĂVARA VARA TOAMNA

| 11

Fig. 6 Regimul anotimpu al de scurgere
(Râul Bahlui, stația Hârlău)
Modelul Toamnă – Iarnă – Vară – Primăvară, în ordine crescătoare, se datorează condițiilor
climatice ale zonei, care generează precipitații, zăpezi care se consumă prin dezgheț și
alimentarea bazinelor hidrografice, astfel devenind modelul characteristic scurgerii în primul
sector al Bahluiului.

Fig.7 Cantități anotimpuale de precipitații la stația meteorologică și postul pluviometric
Hârlău, din bazinul hidrografic Bahlui

48.73 26.42 14.95 9.90
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Primăvara Vara Iarna Toamna
12.20%
29.20%
40.60% 18.00%
Iarna
Primăvara
Iarna
Toamna

| 12
4. Concluzii

Se observă o corespondență a tuturor elementelor caracteristice, care împreună formează cadrul
natural și dau caracteristica scurgerii bazinului hidrografic al râului Bahlui, fiind analizat primul
sector și datele de la stația Hârlău. Variațiile sunt ciclice, debitele sunt mici, așadar nu se pot
compara decât cu alte sectoare ale cursului Bahluiului.
Corelația dintre c oeficientul de variație și altitudinea medie a bazinului hidrografic situat amonte
de stația hidrometrică evidențiază că numai în cazul în care se exclud valorile extreme ale
coeficienț ilor de variație (de la stația hidrometrică Hârlău, situată pe râul Bahlui ) se poate vorbi
despre o creștere a coeficientului de variație odată cu scăderea altitudinii medii a bazinelor
hidrografice.

| 13
Bibliografie

Minea, Ionuț (2012) – Bazinul hidrografic Bahlui – Studiu hidrologic , Edit. Universității
“Alexandru Ioan Cuza” Iași
Schram, Maria, Pantazică, Maria, Martiniuc, C., (1977) – Aspecte hidrogeologice din zona
municipiului Iași și împrejurimi , Anal.șt. Univ. „Al.I.Cuza” (serie nouă), secț.II, geol -geogr., tom
XXIII, Iași, pag.107 -113
Bucur, N., Barbu -Iași, N., (1954) – Complexul de condiții fizico -geografice din Coasta Dealul
Mare – Hârlău, Probleme de Geografie vol I, Edit. Acad R.P.R., pag. 137 -153
http://www.rowater.ro