A.alex144@yahoo.com 952 Comunicare Organizațională D.constantinescu Text

Dumitru Constantinescu Sorina Raula Girboveanu Elena Dumitrascu COMUNICARE ORGANIZATIONALA JSCUTĂ DE CONSILIUL NATIONAL AL CER, EDITURĂ RECUNG A A MÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.1’5) ȘTIINȚIFICE DIN Îi Contribuția autorilor: Prof univ. dr Dumitru CONSTANTINESCU Cap. 1, Cap. 2 (2.1; 2.4; 25); Cap. 3 (3.1.3) Cap. Cap. 6; Cap 7; Cap. 8; Cap, Conf univ. dr. Sorina-Raul: +: Cap.5 (5.1); 9 (9.6); Cap. 10 (10.1) la GIRBOVEANU CP 331-312; 32:33); Cap. 98.1, 92, 9.3; 9.4; 9.5), Cap. 10 (10.2; 10.3) Lect univ. dr Elena DUMITRASCU Cap. 2 (2.2; 2.3); Cap. 5 (5.2) Pentru eventuale sugestii pute utiliza ad, iresa de e-mail: iyounelu@yahoo. fr CETAR, IE TS | Dumitru antinescu | Sorina-Ri îrboveanu | Elena Dumitrașcu aye COMUNICARE ORGANIZATIONALA Copyright © 2011, Editura Pro Universitar Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin Editurii Pro Universitaria Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul sc, Editurii Pro Universitaria Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CONSTANTINESCU, DUMITRU Comunicare organizațională / Dumitru Constantinescu, Sorina-Raula Girboveanu, Elena Dumitrașcu. – Bucuresti : Pro Universitaria, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-129-831-3 | Girboveanu, Sorina-Raula II. Dumitrașcu, Elena 316.77:061 = 9 MAI 2013 aEFATĂ-= capitalul | pe COMUNICAREA. FORMĂ DE, ul Comunicarea in timp. | 2 Cunoașterea Stari de spirit deriv ate – a 22 3.3. Caracterizare: a stărilor de Spirit derivate N = : 2 Capitolul 2 COMUNICAREA ÎN SISTEMUL UNEI 2.1. Imaginea organizației. 2.1.1. Componentele imaginii. 2. Importanța imagini 2.1.3. Evaluarea imagi 22. Factorii de impact și exigențele comunicării 23. Universul comunicării organizaționale .. 4. Procesul de comunicare….. 25. Niveluri de comunicare … ORGANI ATI Capitolul 3 COMUNICAREA VERBALĂ ȘI NONVERBALA mun 3.1. Comunicarea orală a _ N 3.1.1. Vorbirea 3.1.2. Ascultarea. 3.1.3. Discursut . 3.2. Comunicarea scrisă .. . a 33. Simbolurile utilizate in comunicarea nonverbal’ 3.3.1. Stilul de exprimare – 106 3.3.2. Limbajul trupului… 1s 3.3.3. Accesoriile .. 117 3.3.4. Spațiul personal.. „20 3.3,5. Atingerea. 123 3.3.6. Timpul 123 3.3.7. Mediul ambiental Ca RUL-TEORETIC ȘI EPISTEMOLOGIC AL COMUNICĂ Ry G, 7 TONAL! “4.1.1. Accesul in teren și la surse… . la 4.1.2. Durata cercetării și „independența pozițici de cezuciz; i 42. Constructia obiectului în cercetarea comunicării organizationalg 4.3. Implementarea problematicilor ,critice”. om 4.4. Metode și tehni 4 44.1, Metode și tehnici calitative 4.4.2. Metode și tehnici cantitative .. LOACELE COMUNICĂRII ORGANIZAȚIONALE 5.1. Relațiile de presă… aaa 3.1.1. Triunghiul de aur al relațiilor cu presa S..2. Tehnici de menținere a relațiilor cu presa. 16, 5.2. Audiovizualul organizației . ing 5.21. Audiovizualul — vector de comunicare I 5.2.2. Cheile succesului unui film. Is Capitolul 6 n țipsistemul unei organizații fizică și relationala a emului de comunicare 649, Mihaterială Rolurile interpretat 194 65. Modelul comunicării ma de manageri 198 nicârii managerial 66. Retele de comunicape n ageriale. Capitolul 7 ORGANIZAREA g , EEE capitolul 5 STRATEGII DE COMUNIC ARE uraliarea stra n comunicare 209 Specificul deme oe . ceeneeneee 260 Ph. Strategia de comunicare organ ata rr 275 8 roses unicare organizațională so une: 275 8.4.2. Strategia de comunicare internă Capitolul 9 GRATEGI DE COMUNICARE MANAGERIALĂ PEN GESTIONAREA CONFLICTELOR ȘI SEGOCERILOR 9.1. Delimitări conceptuale. Beneficiile conflictului… 9.2. Sursele conflictelor 93. Relația dintre comunicare și conflict. 94. Strategii de soluționare a conflictelor 9,5. Strategia de negociere managerială. 9.6. Anta de a negocia proiecte 0 Capitolul 10 COMUNICAREA MANAGERIALĂ INTERCULTURALĂ, 10.1. Diversitatea si sinergia culturală 10.2. Abordarea dimensiunilor culturale 10.2.1. Abordarea lui Geert Hofstede 10.2.2. Abordarea lui Fons Trompenaars. 10.2.3. Abordarea lui Edward Hall . 10.3. Comunicatorul intercultural BIBLIOGRAFIE. RESUME… TABLE DES MATIERES… CONTENTS Contextul cult ae (intimitate) care. ral influențează gradul de familiari imbajului vers, rândul i, își pune amprentă atat asupra limbajului verbs) 3; ratei În cadrul comuna e nee cât și asupra feed-back-ului Testrictiv, iar cel no inhibatori (vârsta, sa restrâns deoarece ine, ; lamuritoare, formale, limbajul verbal este foarte nverbal este influențat de factori Statut etc.). Feed-back-ul este mai ine timiditatea de a adresa intrebări e strategia de comunicare organizațională; e strategia de comunicare interna. 1. Strategia de comunicare organizațională i te E organizațională este un sistem independent care interacționează cu alte sisteme. De exemplu, între ră ce organizația se dezvoltă, activită, mplexe. Apar, în acest caz, cei și procesuală pe centre de ale A mal dt devin Go structurală și i și de ispersate ze : foarte dispersil pjspersarea activităților influen, d responsabilitățlor.. „ne %/izică și dimensiunea psiho en! deopotrivă: dimenMentru de activitate. Contexty) etala contextului fieări it stil de comunicare Impe impune „A! ilor este determinată de faptul câ, incon’ responsati “ivitatilor, tot mai multe persoane sunt julie momizării Aj management. Ca urmare, eu funcii, inerrelaționează persoane care au ui și atitudini diferite. Contextul Sulural specific intluențează scopul, obiectivele si tiu comunicare. in alte cazuri, deciziile la cel mai înalt nivel gn luate de parteneri cu interese divergente. Decizile pi corespund întotdeauna cu ceea ce doresc gestionarii, ig comunicarea organizațională trebuie să asigure menținen, echilibrului și să liniștească acționarii,“ managerii și subordonații lor. În noul context economico-social, publicul organizational este tot mai numeros și exigent, salariații și opinia publică au o bună informare, iar situațiile de criză sunt mai fiecvente. Publicul mai numeros și exigent determina organizația să se adreseze unor persoane al căror profil și comportament se schimbă în continuu. „ Salariații mai bine informați atestă o crestere considerabilă a nivelului de instruire. Această situație arată că © majoritate a personalului organizației realizează activități unde investiția în personal este indispensabilă. Nevoile te Și stimulare a echipelor, de luare a deciziilor s Și devin tot mai complexe. Este deci legitim ci de la manageri să impună nome scopurile de atins si ambițiile de rie în juru iectului de oerafic investing Procesy) aȘleplări educaționaj generalistă” care abordează din altădată rezervate specialistilo publică bine informată devine bursă, lichidare, scandaluri financiare, salariile managerilor ete. Organizatic se adresează deci din ce in ce mai frecvent opiniei publice pentru a stăpâni imaginea pe care dorește s-o dea ea însăși. Oricare ar fi sectorul de activitate și locul său pe piață, o organizație se poate confiunta cu o situayie de criză Riscurile tehnologice, accidentele de producție, erorile de gestiune, planurile sociale, scandalurile financiare, miza examenului unui manager etc. reprezintă situații de criză care sunt din ce în ce mai numeroase, variate și frecvente. În astfel de situații, organizația trebuie să fie pregătită să intervină de urgență pentru a liniști „victimele” Demersul strategic al comuni ce în ce mai multe probleme, r. De acum în colo, opinia Obiceiuri de exprimare Valori irerențe de timp între co pei diferente oman, unei area acestuia. Diferența de tra i util A mă deontologic’ Stugiuj evărată proble’ eveni o ad : “api even 9 9 ene teoretic și limitat in operaționale it ese Cterent conduce Ia un impact limita al studi a odiului de audit există pericol i ariere în comunicare, ceea ce genereaje ne, promisiuni neonorate.. Exista ța dintre managerul organizației niveluri ierarhice afectează voin 4. . În timpul ifestare a unor bi diferite. person de. voint 1a celelalte Jor din urmă mul auditului se află noțiunea de cula Din punctul de vedere al culturi ditul analizează și evaluează obiceiurile 4, filosofia organizației, normele și climaty) mani entra Lae decalaj managerii de schimbare a ce! În centi ațională. organizaționale, au exprimare, valorile; general. Obiceiurile de exprimare redau _practicije reprezentative ale culturii organizaționale. În acest context, se pot me „tutuirea”, „politețea”, folosirea a : i pelativului prin „prenume”, utilizarea „jargonului profesional” etc Analiza obiceiurilor de exprimare se efectuează înterogând direct salariații, fie ascultându-le conversațiile cotidiene. Ci prilejul analizei obiceiurilor de exprimare trebuie acordată d atenție aes istoriilor si anecdotelor transmise in interiorul organizației. Analiza obiceiuril imare mers in semnale preione cu pice Ie rea e n rivire la modul în care comi salariați organizației, i ke! itn daar apropierea ma rasa, și, firește, despre nivelul lor de cai Valorile sunt ele ae he excelența, mentele de referință care orientează era ine făcu, calitatea produsului i poziție în domeniul prețurilor furnizează. personalul organizația întreține pt ai comportamentul cotidian, Norme Normele sunt regulile pe care tot, cla cnn ÎN paren cp Dee) îti sera tebe să Sara parcurge programul zilnic în organizație. un nou venit. normele sunt precauțiile pe care treb să le aibă ca să se integreze în organizație. Acordarea de = cartelei eanizaie. Acordarea de das un loc de parcare) contribuie la a dovedi că 5 și comportamentul sunt cele mai apreciate în organizație. Climat _— Climatul general se exprimă prin dispunerea in spațiu general a imobilelor, prin amenajarea birourilor sau prin modul în care salariații organizației dialoghează cu clienții și alte persoane din exterior. Așadar, cultura organizațională redă general, elementele fizice si umane si interactionarile dintre ele. Cultura organizațională nu se decretează, se construiește în fiecare zi în activitatea de ansamblu. Cultura organizațională decurge din conceptiile uneori opuse ale diferitelor categorii de personal și ale managerilor organizației. Analiza diverselor. componente ale culturii permit înțelegerea identității profunde a organizației. Auditul comunicării analizează și „alte aspecte” ale organizației: activitatea și strategia generală a organizatic situația pieței și concurenței. ie E a organizației si semnătura instituțională. categoriile de public, poziționare: – sie de bl, cer amen emo er a li referă de diferitele categorii de public. Tot ceea Se i inea vehiculată prin mijloacele nara cn ci SR pu wont! componente ÎN pantie wont compo ‘id categorie tibile de a se interesa de ortaizaie 4 Categoriide micromediu Seale, Categoriile de pibiie he Brupeaza in, public ivire Ia intel Si, consilierii sindicatele etc.) și pupi. public intern (PEST furnizorii, bancile, formatorii ge el exten (elienții opinie, marele pul Gralizeazh opinii evoluția organizatie ionarea Studiul categoriilor de pupi nile, așteptările în raport eo teia la unele teme ea etc, sei servește ca suport și Monul și impune un stil al întreg Toate mesajele emise în timp și sbuie să se inserie în log! ționării și să rămâng abea Oe arent cu aceasta. Poziționarea nu este sinteza în pe espectlon organizației. Pozifionarea corespunde unej Mur voluntare pentru a preciza locul pe care organizația ate e Să il ocupe în spiritul publicului. Rolul său este foarte smportant pentru că poziționarea constituie elementul care favorizeazA ansamblul tuturor formelor de comunicare. O bună poziționare prezintă anumite caracteristici, cum sunt: obiectivitate, deoarece inspiră substanța sa în realitatea organizații (talie, ciftă de afaceri, activitate etc.); e simbolistica — este specifică marilor organizații; se bazează pe cultura organizatorică; . credibilitatea arată că rezultatele, imaginea, notorietatea sunt în concordanță cu funcționarea reală a organizației: * atractivitatea este imaginea pe care o oferă organizați ginea rganizația în rocii cu așteptările diverselor categorii de public; * specificitatea es iți i para. ditingh do phat poziționarea care permite organizației să se Scopul comunicări ia! = Piața corarmicării ate pri orgaizaionale este calle. Mesajele difuzate rim; iectivele stabilite și discursului. Comunicări instituționale: mediul său. De exem; imagine pent Fe peutru a susține dorința la consumate chad prezintă d ath n discurs de angajare si de responsab te față de individul salariat sau de individul- Bingen wy stem titear Levierele comunicării organizaționale se referă la variabilele care ează direct și indirect comunicarea Organizational’. Demont-Lugol ș.a. pp: 325-338) analizează două leviere: comunicarea. finaneivă și icarea de recrutare. Pentru dezvăluirea specificului strategiei de comunicare organizațională vom „mai întâi, particularitatile comunicării financiare. Acestea sunt date de: ‘© miza si scopul comunicării financiare; «e categoriile de public; + mijloacele de comunicare. plu, comunicarea de marcă face apel la Miza comunicării financiare este gestiunea diferenței dintre valoarea nominală a unui titlu (valoarea sa contabilă) și cursul său. Pentru a înțelege mai bine care este scopul comunicării trebuie făcute câteva referiri la „bursă”. Bursa este o piață financiară reglată prin legile ofertei și cereri Când cumpărătorii unei acțiuni sunt numeroși, prețul acțiuni (cota sa) crește. Din punctul de vedere al comunicării, Bursa (ea instituție) este o piață de imagini. Studiile arată că supracotarea și subcotarea unui titlu sunt, în totalitate, legate de percepția că diversii operatori sunt ai organizației si sectorului său de activitate. Scopul comunicării financiare este de a contribui la elaborarea unei strategii de comunicare care, printr-o bună implementare, să evite situațiile de subcotare a portofoliilor. Pentru atingerea acestui scop este necesar să se știe că rezultatele contabile anterioare sau cele aice sunt importante pentru percepția investitorilor. Însă și mai al fesioniștii. Micii purtători pia, at Profet area de acțiuni și sunt tă ie și conslirile profesionale și pe mal i organizației și manager multă importanti rebuie să tind cont de „plaja” interes organzaile deraiate de mesaje. în get adresează următoarelor castă je lor în €i la informații! de public: ori instituționali (fonduri de pensii, soc; . “ip se ții ec.) intervin direct pe piața bursiera e investiții ete. ; busier ‘mancile si agențiile de schimb intervin pe copy * vopriu, în contul clienților pe care îi consiliaza sa Drob tul celor care le administrează portofolil; în contul e e n « jurnaliștii financiari informează și consiliază marele public și exercită 0 influență considerabilă asupra it organizației: “ema © micii purtători Sunt cetățenii (milioanele de persoane neasociate, individuale). Ă Principalul interes al organizației este să imprime comunicării financiare cât mai multă atractivitate, mai ales fata de micii purtători. În acest sens, organizația se orientează spre adoptarea celor mai adecvate mijloace de comunicare Firește, organizația ameliorează suportii tradiționali utilizați, dar, uneori sau frecvent, adoptă un demers radical nou pentru a atrage marele public prin folosirea mijloacelor tradiționale și moderne de comunicare. Mijloacele tradiționale de comunicare sunt: * anunțul financi * raportul anual; * relațiile cu presa. Anunț Societățile cotate la bursă sunt reținute în a publica mancare seu pte Banca (n principiu odată pe sens) obiectul unele societăți trebuie, de asemenea, să faci dezvoltării Mijloace de comunicare anual Raportul anual e comunicări, Rapa Faure instrumentul principal al are două part. O prima Pz sub forma und! ia 3 policromie pe hartic i Parte este prezentată mai atractiv foarte atractive. Conimacy llografii i ilusrai, scheme nut institutional Parti este de tip ‘signal: Setisoarea. presedintely Consiliului de iN ‘ganizației, sin ce ei situația mediului, strategia și perspeieiăția concurenlei, Relațiile cu presa, în domeniul bursier, sunt foarte importante. Purtătorii de titluri se bazează pe articolele presei de specialitate pentru a decide cumpărările și vânzările lor de acțiuni. Tehnicile de comunicare folosite sunt clasice: dosarul de presă, comunicatul de presă, conferinta de presă ete, Mijloacele moderne de comunicare sunt: * publicitatea financiară: * relațiile publice; n = Publica aca wn tip de emia ic ii privatizări din anii a duph anal 1993). Pullichaesflanca e fe Și (mai precis după re, fina oi o ianpemd ape puma em eee e e interes pentru marele public: privatizări, cre inci ă aducă in i vincipal scop s igual comunicând: : te Comunicii e. organizația este interesată și ate n muncă. Pentru aceasta, organiza, 2 it la ‘mai bune cu A cate de a lucra în organizația care lanse se dorința Peron Sa suscite entuziasmul cititorului an ‘Organizatia tre comunicarea de recrutare reprezing instituționale. i inte: studenții i elevii grup tare vizează două ți al a de entre Mele care cau un ec de muncă sau ayy solare din anu tering func, Mloacele specifice de comunicare și de tere să schiml vecrutare sunt : ‘ amunarile de presă: vasele directe cu student majoră a co! ii și elevii; Amunpurile de presă sunt, de această dată, anunțuri de reorutare. Anunțurile de recrutare au beneficiat de aceeași evoluție ca si anunțurile de comunicare financiară. Până in 1999 au fost cvasiinexistente, „ieri” oarecum austere și strict informative, iar astăzi sunt pe cale să devină veritabil instrumente de atracție grație textelor tonice și vizualizăii provocatoare. Aceste caracteristici odată acumulate influențează decizia celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Contactele directe cu studenții și elevii se realizează Contacte prin două practici: contacte directe în spațiile universităților directe si scolilor și contacte directe între „zidurile organizației” (Demont-Lugol, §.a., 2006, p.338). Practici cele mai uzuale ale contactelor directe în spațiile universităților Salonul este organizat ; de către un stand) într-unul din localurte Se, ret zale (deschide geaca: organizau dn alune onversta am (pie studenți sau elevi. Relația este rapida Prezent. mt aici ideea că organizarea unui salon AP ulii SuPerfie ema să run lon necesita o docun Asocierea are dre i PL SCOP semnarea unor co inte o organizație și o universiate au ptr OMN Se angajează pentru o colaborare precisă și durabilă. Male organizații folosesc asocierea pentru abur sn programe de cercetare de un inal nivel 3 ș izatia adună între „zidurile sale” studenți și chiar elevi, Formulele mai practicate sunt: e stagiile: zilele porților deschise: e clubul. Stagiile ofera avantaje ambelor părți: student sau elev și organizație. Studentul sau elevul stagiar lucrează într-o organizație timp de câteva săptămâni și aduce servici, deloc neglijabile, organizației. În contrapartida, organizația se angajează să formeze studentul sau elevul. Această cunoaștere mutuală debutează prin voci” care aduc satisfacție ambelor parti. mile porților deschise gri în pet organizați rimească, în acceași zi, studenți și Ta papery a vizita subdiviziuni structurale si i și elevii pot fi turajul salariaților, * ** strategia de comunicare financiară si strate, integrate în Strategia de comit & cât indirect, prin întermediu climate ui nivel de organizație» buie recrutare _ trebu acțiune directă, La de comunicare de organizațională atât prin de comunicare general: 84.2. Strategia ind comunicare internă de comiterea nu trebuie să fie disociată de strate, Si comunicare E Sa, Comunicarea externă trebuie să furnizeze menu Camin Sân interne. O astfel de relație impune o rehecție plobala e com ș : e mijloace de comunicare și să genereze sanie „rm Reh un demers rezultat din comunicarea ene dar uilizează mijloacele care îi sunt specifice. Cu toate acestea, comunicarea internă se conftuntă cu dificultățile care decurg din natura publicului său: saa onsanizației Aceștia sunt, în cele mai multe situații, sceptici în privința necesiuj si eficacitații comunicări interne. Salariafii percep adesea comunicarea internă ca 4 forma de propagandă si o asimilează manipulării. De aceea, managementul de vârt al organizației trebuie să utilizeze mai bune variabilele care contribuie jy stabilirea relațiilor de încredere organizatie-salariati Pentru a surprinde particularitatile strategiei de comunicare internă ese necesar să fie analizate: demersul strategic, specificitatile comunicării interne, auditul comunicării interne și gândirea strategică. Bees Demersul strategic al comunicării interne se inspira strategie în mod consistent din demersul strategic al comunicării externe. Cele două strategii se înscriu, de altminteri, în cadrul general al comunicării globale. mitica că în cadrul comunicării globale toate BNS câ aia ancora ea oF 8 e în conținut să fic transmis dit autorul unor moduri diterite de xi i dir, dar cu ‘in formă prin cod grafic, tipografie, culori ete Este deci logic să nu se izoleze comunicarea internă de comunicarea globală. Pe de altă parte, trebuie observată contribuția. comunicării inteme la construcția magi a organizației depinde de ilor. Experiența confirmă care comunică bine sunt cele care au salariați . Salariații implicați, motivați sunt dispuși să vehiculeze o imagine adecvată conceptului. instituțional. Această imagine care este exprimată prin poziționarea instituțională, generatoare de comunicare globală, poate apoi să fie asemănată cu o poziționare specifică pentru fiecare dintre mărcile organizației, cât si printr-o poziționare internă. Analiza relației comunicare externă er internă surprinde faptul că diferitele etape ale elaborării cr item internă sunt similare si strategici de comunicare externă, Deosebiri apar la nivelul fiecărei etape. De exemplu, în etapa de analiză a situației existente, în cazul comunicării interne analiza existentului se realizează prin audit. În privința instrumentelor, analiza existentului e atte e J de vedere al naturii, comunicarea: verile tul A i consrinaetle. jn punctul de sine și o situație, Na cală Natura Percepția Obiectul Acțiunea deopotrivă, n managementului și nu rezuj (5 în ci și din practica zilnică « tel ageri și echipe de lucru de |. tat este frecvent considerată ca fu Pereepiia Ei. “aplicare, dar poate îi pm a ct nila, chiar superficială la niveluj re timbaj de lemn”, manipulare). (mar beti înseamnă practică, informații și sat j ypiectul este o practică la care se apelează în foarte p: comunice rea de informații este o prerogativă a puteri A difuza informații, a asculta se referă la această preropaiyg Ierarhia manifestă reticente întrucât dorește să persevere, această putere. BR asi ii sunt atât receptorii, cât și actorii comunicări interne. Salariatilor nu trebuie să li se povestească „istori”, ej trăiesc informațiile, relațiile din interiorul organizație și sum, capabili să discearnă adevărul. Comunicarea internă este o acțiune de „respirație”. Acțiunea nu așteaptă rezultate imediate și spectaculoase; acțiunea trebuie să facă proba perseverente i tenacității pentru că schimbarea atitudinilor si obiceiuiar necesită un timp îndelungat. Acțiunea nu se bazează pe retete miraculoase, valabile pentru toate organizațiile. Actiunea trebuie adaptată la mijloacele specifice fiecărei organizații cu. istoria, cultura și trecutul său. ay pee aa ii juzi celor care jeep adeziune \damen via gn prin cee a secundară, “alti politica „ușii deschise”, cutia cu idei e fe scurtcircuita,lerarhia tebuie ws fo ha E ETC SĂ onfigurată. auditul comunicării interne studiază situația com: ind. com n ia comunicării. interne imaginea internă si identifica așteptările salariaților Mizele cutii să fie motivată, implicată si tra auditului: $ Rabilirea persoanelor: sudul propriu-zis. Pregătirea auditului permite comunicării interne să iului domeniul managementului organizației. Prin trecut de or manifestate. in organizație și a modului său de funcționare. Pregătirea auditului necesită dorință din partea managementului organizației, asumarea unui angajament și gestionarea in termen a procesului angajat. În etapa de pregătire a auditului se urmărește cunoașterea contextului care declanșează auditul. Declanșatorii auditului sunt numeroși, astfel: e climatul social agravat; + procentul mare al absenteismului si plecărilor; + scăderea sau plafonarea nivelului de productivitate; e noi mize comerciale: « o nouă strategie de comunicare; i e modi mediului (piață, concurență). i pet rau det (Pret nua In elaborarea fiecărui element declangator ete insuficient. O judecată 9 coat: i trebuie apreciată în funcție de coerența și i” elementelor declanșatoare. În plus, i deoarece trebuie comunicat neste și la organizațiile mari, cy, lui comunicării interne este preferabji i pensii ge un consultant extern și un ment mre dovedește că are abilități de comunicare” iale începe cu O anchetă pn are ca obiectiv Să cerceteze organizația, subdiviziunii dul de funcționare: Ancheta trebuie purtată asy defunct persoane (cei care dețin fungi a re une susceptibile de a deine informa studiu documentar si are pu. 1 pertinentei și audit) unui număr Fe ‘management Și Ancheta se bazează pe un Afnponente: auditul existenței 2 i salariaților. perceptiei “eet ral existenței este considerat punctul central aj —. auditului, Ca. proces, auditul existenței. se referă atât ja evaluarea instrumentelor de comunicare inventarul și invsemte ct și la evaluarea fiecărui „dispozitiv” (combina se instrumente). Evaluarea — instrumentelor sau a “lspozitivelor de comunicare constă in a lista instrumentele dispozitivele si în a aprecia eficacitatea lor. Li Auditul pertinenjei constă în efectuarea unor evaluări în raport de public i de obiectivele asumate. Pertinenja în raport de public tine cont de: Pertinenta in raportde © gradul de receptivitate a diferitelor catei i gorii de publi public forma de comunicare orală, scrisă și audiovizuală; ome * cultura internă a organizației; Lă scari feat vehiculată printr-un instrument de comunicare. În privința gradului de receptivitate a diferitelor categorii de. publi A ulcere perna pertinența în Pertinenja în raport de obiectivele asumate ia în raport de considerare aptitudinea instrumentului de a transmite corect “Tective fidel, rapid și atractiv mesajele dorite și raportul cost eficacitate Dumont-Lugol ș-a. (2006, p. 368) sintetizează toate aceste informații în analizei instrumentelor de comunicare (Tabelul 8.2) 3 182. Tabelul analizei instrumentelor de comunicare – Adecvare | Adecvare Instrumente Existență | lațintă | la | Observații] obiective | B|sȚija[sȚi aha i eptailor salariaților. gradul re percepția asirFrepereze focalizările și d e se zi mile Je serv orez ei erie anctele de adeziune și de conngy Et (puneior ete.) și a imaginii inet ie rganizati lor) me a Metoda Pepuie adaptată obiectivelor și co odaie studiului trebuie ă fe determinate în nec Medalii de studiu, de caracteristicile organi funcție de obiectele e e timp și cost. Alegerile vor fi punate At punctelor următoare: aupra i i « vudu cantitativ sau calitativ. ? Mfadiu purat asupra întregului. persona | eșantion; a Sau asupra te + modul de interogare: i Be « tratamentele. ; rometrul Evaluarea în auditul an : climatului | realizează printr-un studiu 1 „perepției salariaților se npra întregului personal al organizație at sup bra hornet cima social. Ata ey lui social Analiza pe — ESI ito ee ne oașterea organizației (activitate, intern (apreciere generală, aprecierea precierea dialogului cu managementul de * așteptările salaria sociale umane ete. A e identificările (pe categorii, pe site ete). Gândirea strategică în legătură cu procesul de pe RE internă se într-un context organizational specific, după reguli, norme și principi specifice. Gândirea strategică se afla în strânsă dependență de proiectul organizației: « obiectivele comunicării interne; «țintele comunicării interne; e mijloacele comunicării interne. Proiectul organizației redă valorile sale si constituie „motorul acțiunii. Orice proiect prezintă un cadru, obiective și o elaborare. ilor (Schimbările economice, funcționale, Obiectivele comunicării interne aro implicare sinceră a angajari manageme re a intregului personal. Multe Organizații reală concentra!“ acest caz, un minim de reflectare asi e: evită implicare ie este necesară. Într-adevăr aceste yap valorilor organite sii și propun, un mod de yg definesc regi consttuie cadrul de referința, n organiza Vale și stimulează mobilizarea personaly, fe earantează unite piectul lor este sintetiza în câteva ni” unele organizati comunicarii interne impun o dea. ve: nivelurle obiectivelor. si impactul. principale entului de vi despi obiective. cinci niveluri ale obiectvelgy sntelewerea, circulația, compararea, coeziunea și acțiunea. intelegerea yea defineste capacitatea obiectivului de F informa fiecare salariat asupra sarcinii (in ce constă, cum se îndeplinește cu eficacitate, cu ce resurse, unde, când etc) și organizația în ansamblu (cu privire la activitate, organizare, remunerare, formare, rezultate, proiecte etc. Orice obiectiv are ca scop să permită o bună circulație a informației între salariații organizației în vederea unei mai bune coordonari. Interactivitatea și coordonarea sunt indispensabile unei bune functionari a organizației. Compararea se referă la faptul că obiectivul permite fiecărui salariat să se situeze, să afle care este locul în organizație, să înțeleagă rolul său si să perceapă contribuția pe care o ar la realizarea urci activități. „veziunea definește un grup puternic, solid, solidar, Perel și eficace care împărtășește aceleași valori și care aderă + asigurarea nevoi e situarea fiecăruia in funcționarea organizați « informarea cât mai rapidă decât partenerii sociali etc La nivelul atitudinii și imaginii impactul contribuie la: i ‘ crearea unei culturi comune, identități a organizației * constituirea spiritului de echipă; © întărirea coeziunii; « stabilirea climatului de încredere etc. La nivelul comportamentului, impactul înseamnă + favorizarea inițiativei si autonomiei: * prevenirea conflictelor colecti « ocuparea terenului social; + deschiderea participării la decizii etc Tintele comunicării interne. Fireste, comunicarea internă vizează salariații. Dar atunci când se elaborează strategia de comunicare internă este necesar să se precizeze câți salariați sunt luați în considerare pentru a-și atinge obiectivele, fixate. Evident, comunicarea internă se poate interesa de toți salariații sau numai de o parte a acestora. În ultimul caz, organizația va proceda la o segmentare, conform e de primire: e de dezvoltare PI + de dezvoltare ui Oricare disp De exemplu: următoarele inst « dialogul: rofesională: mana. ozitiv grupează mai multe ing, Strume le dispozitivul de primire” rumente Poate pna « filmul organizației: « vizita ghidată ete. De menționat că un instrument poate fi regs zăsit în m, ai mute dispozitive. Astfel, „jurnalul intern” poate fin ua dispozitive: „de dezvoltare profesii fi inti dezvoltare umană”. male” th „de Gruparea „instrumentelor” pe „„dispozitive” din categoria abordărilor ideale însă, regii ad organizații raționează în termen de „dis ale: Pune organizați continuă si iri MB e anahi instrumente fără să cerceteze coerența și E implementeze rn ai RE Pentru Ai paie. euroeaie (jurnal intern, filmul organiza epe anumite se stabilească o strategi nizației etc.) este Le (2006, p.377) introduc pea Demont-Lugol interna” A exem| inter” care confine mesaje identi eae ec toare la: promisiuni, entice aplicate salariați creativă se li iuni, Spor, i ră oe se limitează, adesea, la o ton, restricții. Strategia spune? Pe ce ton? reflectare asupra mesajului. Referitor la mijl Cee acer: