A) Stilul parental și influența sa în evoluția școlară a copilului [624552]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
DIRECȚIA ID -IFR
P.I.P.P ANUL III
2019 – 2020
STUDENT: [anonimizat]: 303

PORTOFOLIU
PSIHOSOCIOLOGIA FAMILIEI

Prof. Asistent dr. Georgeta IORDACHE

Sesiune Mai
2020

A) Stilul parental și influența sa în evoluția școlară a copilului

1) Prezentați un stil parental, la alegere, din cele studiate la curs .

Decenii de cercetare au sugerat
că practicile și comportamentele
parentale asociate diferitelor stiluri de
parenting sunt strâns legate atât de
rezultatele copilului, cât și de
problemele ulterioare de
comportament. Un stil parental se
referă la climatul emoțional al
interacțiunii dintre părinte și copil.
Acest climat este dedus din modul în
care păr inții comunică, interacționează,
disciplinează, susțin, monitorizează și se raportează
la copiii lor.
Stilurile parentale la care ne referim
frecvent în psihologi a de astăzi , se bazează pe
cercetările efectuate de către Diana Baumrind,
psiholog la Universitatea Berkeley , din California . În
anii '60, Baumrind a observat că preșcolarii prezintă
diferite tipuri de comportament. Fiecare tip de
comportament a fost puternic corelat cu un tip
specific de stil parental . Teoria lui Baumrind este
aceea că exi stă o relație strânsă între stilurile de
parenting și comportamentul copiilor, ceea ce duce
la dezvoltarea și rezultatele diferite ale vieții
copilului. Pe baza u nor observații ample realizate
de Diana Baumrid, iar mai târziu de , a interviurilor
și anal izelor, Baumrind a identificat inițial trei tipuri
de stiluri parentale : autoritar, democratic și
permisiv. În 1983, Macoby și Martin, au continuat
cercetările, iar astăzi putem defini clar cele patru
tipuri mari de stiluri parentale: autoritar,
democratic , permisiv și neimplicat.
Pentru această temă , am ales stilul
neimplicat , iar în cele ce urmează voi încerca să
evidențiez influnțele acestui stil asupra dezvoltării
copiilor.
În ceea ce privește fiecare stil parental, se
urmăresc cele două dimensiuni com portamentale
definitorii: cerințe și sensibilitate. Cerinț ele au în
vedere controlul exercitat de către părinți asupra

com portamentului copiilor lor sau la solicitarea gradului de maturit ate, iar s ensibilitatea se referă la gradul
în care părinții acceptă și sunt sensibili la nevoile emoționale și de dezvoltare ale copiilor lor.
Stilul absent/neimplicat se caracterizează printr -un grad
scăzut de cerințe, dar și de sensibilitate. Părinții neimplicați nu
stabilesc limite ferme sau standarde ridicate. Aceștia sunt indiferenți
față de nevoile copiilor lor și nu sunt implicați în viața lor. Acești părinți
neimplicați pot avea ei înșiși probleme mentale, cum ar fi depresia
maternă, abuzul fizic sau au fost chiar ei neglijați în perioada copilăriei.
Atunci când n e referim la stilul parental, trebuie să luăm în
considerare circumstanțele, întrucât în unele familii doar unul dintre
membri poate fi absent, în alte familii pot fi absenți ambii părinți. Din diferite motive, de la separare,
divorț, profesie și moarte, l a multe altele, am asistat în societatea noastră la cazuri de părinți singuri, care
afectează în cea mai mare parte pe copiii . De aici situațiile sunt diferite de la caz la caz.
Câteva dintre c aracteristicile stilului parental neimplicat pot fi :
• Părinții sunt detașați emoțional și nu răspund copilului.
• Nevoile emoționale ale copilului, de exemplu, nevoia de apreciere, securitate, dragoste, educație
sunt trecute cu vederea.
• Copiii sunt adesea l ăsați nesupravegheați, copi ii nu sunt tratați cu afecțiune, îngrijire și căldură.
• Părinții nu au aproape nicio așteptare din partea copilului în ceea ce privește mediul academic
sau comportamentul.
În linii mari, acest stil parental este asociat cu eșecul copilului atât în plan școlar, cât și socio –
emoțional. Astfel că , intregrarea lui ca individ ce poate contribui la dezvoltarea societății, va deveni una
greoaie, uneori imposibil de realizat. Copiii crescuți de părinți neimplicați , tind să se confrunte cu
experințe care nu sunt tocmai benefice pentru succesul lor academic. Spre exemplu, uneori se vor fi
obligați să aibe singuri grijă de ei, se vor teme să ceară ajutorul pentru a nu deveni dependenți de alți
oameni , vor fi retrași emoțional , vor avea șanse mai mari să manifeste mai delincvență în timpul
adolescenței , vor simți frică, anxietate sau stres din cauza lipsei de sprijin familial și vor avea un risc mai
ridicat în ceea ce privește abuz ul de substanțe .
Studiile efectuate asupra acestui stil parenta l, au demonstrat faptul că în
funcție de figura parentală (mama sau tatăl) care este neimplicată, cauzalitatea
efectelor se află în strânsă legătură și cu sexul copilului. În lipsa unui tată, băieții
nu învață cum să fie puternici și să facă față situațiil or cu tact. Aceștia caută în
permanență aprobarea oamenilor și nu pot decide singuri lucrurile. Ei ajung să nu
poată lua decizii pentru ei înșiși și la vârstă maturității vor fi ei incapabili de a
gestiona rolul de tată. Fetele devin slabe din punct de vedere emoțional, deoarece
nu au avut niciodată un sprijin puternic din partea nimănui și nu vor reuși în
viito arele relații. E le tânjesc după iubire constantă. Mamele își ajută copiii să -și
construiască o identitate. Ele îi învață pe copiii cât de puterni ci pot fi și îi învață
diferența dintre bine și rău. Deoarece mamele sunt foarte implicate în învățarea
abilităților de viață ale copiilor, absența lor lasă copiii fără direcție.
Cercetătorii asociază stilurile parentale cu o serie de rezultate ale copiil or în domenii precum abilitățile
sociale și performanțele academice. Copiii părinților neimplicați, în general, au performanțe slabe în
aproape toate domeniile vieții. Acești copii tind să manifeste defici ențe în cunoaștere, atașament, abilități
emoționale și abilități sociale.
În primul rând, copiii aparțin părinților, fie din punct de vedere biologic, emoțional sau fizic. Cea mai
importantă persoană din bunăstarea oricărui copil este un părinte. A fi acolo pentru ei în orice moment

înseamnă că sunt siguri în toate aspectele, inclusiv în educație și evoluția lui școlară. Lucruri simple, cum
ar fi urmărirea temelor copiilor , pot avea un impact pozitiv mare asupra educației copiilor. Dacă părinții
nu își asumă acest rol din cauza absenteismului sau a neimplic ării, acesta contribuie într -adevăr la starea
de rău a copiilor în dezvoltarea lor academică. Absen ța părinte ască d uce la performanțe educaționale
slabe. Prin urmare, timpul necesar acordat copii lor contează foarte mult când vine vorba de educație .
Implica rea părinților are multe efecte pozitive la copii în mediul academic, inclusiv motivația crescută,
stima de sine și încredere în sine, ceea ce poate duce la succesul academic indiferent de nivel ul economic
al familiei . În schimb, un stil parental neimplica t nu contribuie la realizarea și dezvoltarea copiilor în
perspectivă școlară.
În concluzie, putem spune că e xperiențele traumatice precum abuzul și neglijarea au un efect
negativ asupra dezvoltării creierului copiilor , în spe ță, dezvoltare a lor academică . Pe măsură ce copilul se
maturizează, creierul care este în pro ces de dezvoltare , se schimbă ca răspuns al mediul ui. De aceea ,
copii i părinților care au un stil neimplicat, vor avea mult mai mult de suferit la nivel de dezvoltare
academică , într ucât în s fera achizițiilor , copilul nu va avea capaci tățile necesare de asi milare.

Bibliografie
• Baumrind, D., 1966, “ Effects of authoritative parental control on child behaviour” , Child
Development;
• Darling, N., Steinberg, L., 1993, “ Parenting style as context: An integrative model”, Psychological
Bulletin;
• Maccoby , EE, Martin JA. , 1983 , „Socialization in the Context of the Family: Parent -Child
Interaction ”, Handbook of Child Psychology. Socialization, Personality, and Social Development .;

2) Expuneți în maxim 1 pagină, situația unui preșcolar sau școlar, în care stilul parental influențează
randamentul educațional al acestuia .

Ștefan este un băiețel în vârsta de 6 ani. El provine dintr -o familie cu venituri foarte mari și nu
duce lipsa jucariilor, hainelor și altor obiecte materiale. Tatăl lui Ștefan este cel care se ocupă exclusiv de
educația lui și a surorii mai m ari. Tatăl mai are doi copii din prima căsătorie, căsătorie care s -a încheiat
prin decesul soției. Ulterior, s -a recăsătorit cu mama lui Ștefan, care este mai tânără cu 17 ani. Mama lui
Ștefan, deține o funcție înaltă în domeniu economic din cadrul unei compani i multinațional e de succes din
sectorul privat.
Încă de la primul contact cu mediul educațional, Ștefan plângea foarte mult și simțea nevoia să
petreacă cât mai mult timp cu tatăl lui în holul grădiniței . De foarte multe ori când se trezea după somnul
de după -amiază, plângea necontrolat c âte 30 de minute, fă ră a exprima verbal vreo nemulțumire. Chiar
dacă educatoarele încercau să -i aline suferința, el continua să plân gă. Situația a persistat pe durata a trei
ani.
De obicei, Ștefan nu vorbea cu educatoarele. Cu mare greutate a reușit să se apropie de
educatoa rele lui, dar abia în momentul când a ajuns la grupa mare . Ușor, ușor, Ștefan a început să se
deschidă mai mult față de una dintre educatoare, a început să verbalizeze, nu mai simțea nevoia să
petreacă timp cu tatăl în holul grădiniței. În fiecare dimineaț ă, între el și educatoare s -a format un ritual
în care ea îl lua în brațe și își împartășeau reciproc starea emoțională din ziua respectivă. Apoi Ștefan a
început să deseneze inimioare pe bucăți mici de hârtie pe care le oferea educatoarei, iar la scurt ti mp a
început să și scrie pe acele inimioare cuvântul mama.
În cadrul unei activități de Dezvoltare personală, de Ziua Profesorului, el a avut ocazia să realizeze
o felicitare pentru un profesor din grădiniță, căruia îi este recunăscător. Este de așteptat faptul că el a
oferit felicitarea educatoarei lui. Când aceasta a deschis felicitarea, a fost șocată să vadă un desen cu el,
sora lui, tatăl, iar în locul mamei era ea. Fiecare personaj avea numele scris pe felicitare.
Pe 8 Martie, de Ziua Mamei, grupa l ui Ștefan a pregătit un moment special pentru mămici, pe care
le-au invitat în clasă și cărora le -au cântat și oferit un cadou lucrat de ei. La ora evenimentului, mama lui
Ștefan nu a venit, iar educatoarele sunat -o. Aceasta a oferit un răspuns rapid despr e faptul că este într -o
ședință și că nu va veni. Ștefan a întrebat unde este mama lui cu ochii în lacrimi, iar când a realizat că
mămica lui nu va putea veni, și -a șters lacrimile și a spus ca nu este nici o problemă, pentru că oricum
mămica lui este deja cu el. Atunci a luat -o în brațe pe educatoare și a început să cânte alături de colegii
lui.
Deși foarte retras, comunică mai ușor cu adulții acum, dar tinde să cedeze în fața celorlal ți colegi ,
izolându -se. Se exteriorizeaza prin plâns și are nevoie de foarte multă încurajare pentru a se exprima în
cadrul activităților. Îi este teamă să încerce jocuri noi, situații noi. Am solicitat ajutorul consilierului școlar
și am discutat cu tatăl în cadrul orelor de consiliere. Ștefan continuă să benefici eze de sus ținerea și
încurajarea permanentă a cadrelor didactice, prin atitudini pozitive și îndrumare constantă.

B) Importanța parteneriatului familie – școală

1) Realizați un eseu de maxim 2 pagini, în care exprimați punctul de vedere despre necesitatea și
importanța acestui parteneriat.

„Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părți care acționează
împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.” În practica școlară și implicit preșcolară
există mai multe expresii destinate parteneriatului educațional: acord de parteneriat, acord cadru de
parteneriat pentru educație, parteneriat de colaborare, pr otocol de colaborare, protocol de parteneriat,
contract de parteneriat, convenție de parteneriat, parteneriat, parteneriat de colaborare instituțională,
proiect de parteneriat și altele.
Termenul parteneriat este „definit ca asocierea a doi sau mai mulți p arteneri, iar în literatura de
specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe
părți decid să acționeze împreună pentru atingerea unui scop comun.”
Prin încheierea parteneriatelor cu părinții, ei sunt încurajați să ia parte la planificarea și derularea
programelor educative pentru copii, ceea ce implică o responsabilizare și o eficiență sporită. Astfel, părinții
au posibilitatea să -și cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viața de grup, pot înțelege mai
bine rolul lor educativ.
Atunci când dorim să ne referim la importanța parteneriatului dintre familie și școală, consider că
este foarte important ca între cele două entități să existe transparență, iar scopul să fie canalizat pe
crearea și menținerea unor relații armonioase în cadrul comunității astfel formate. Majoritatea părinților
au nevoie de informații de bază referitoare la copiii lor. Ei vor să fie informați despre scopul de bază al
programului educativ la care participă copiii lor și doresc să fie implicați în luarea deciziilor. Părinții vor să
fie la curent cu progresele copilului.
După părerea mea, cultivarea unor relații de parteneriat efectiv între grădiniță și familie, în
sprijinul educației și creșterii copilului constituie c heia succesului viitor în adaptarea și integrarea școlară.
Relațiile de colaborare dintre părinți și unitatea de învățământ pe care o frecventează copilul lor constituie
primul pas către o educație deschisă, flexibilă și dinamică a personalității copilului . Procesul de colaborare
cu părinții asigură atingerea scopului educațional, și anume de a obține dezvoltarea globală a copilului.
Prin colaborarea părinților cu școala , aceștia pot completa, sprijini și dezvolta personalitatea copilului. O
educație adevăr ată și reală se fundamentează în familie și se continuă în grădiniță și școală. Pe de altă
parte, tot ceea ce copilul învață în grădiniță pierde din importanță și eficiență în condițiile în care părinții
nu întăresc și nu valorifică programul educativ desf ășurat în cadrul grădiniței.
Dacă familia va fi implicat ă de la început în progra me educative, ea va percepe corect importanța
colaborarii cu școala și beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în activitatea școlii va fi con știentă,
interesantă și reciproc avantajoasă.
Pe de altă parte, c adrele didactice au nevoie de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua și
dezvolta direcțiile de acțiune formativ -educative pe care le antrenează instituțional, cât și de a găsi
rezolvări concrete la necesități de diverse categorii.

Școala nu poate face minuni, iar educația dată în aceast tip de instituție nu va avea rezultate bune,
dacă nu se va spr ijini și nu va colabora cu familiile copiilor.
Se poate spune că n ecesitatea pateneriatului școală – familie , rezidă din obiectivul comun pe care
îl au cei doi factori educaționali: asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educare a
preșc olarului. Nu vor exista rezultate pozitive ale actului educațional dacă nu există corelare perfectă între
influențele educative.
Din punctul meu de vedere, f actorii de modelare a personalității umane trebuie să
interacționeze ca un tot unitar, sub forma un ui sistem bine închegat, pentru atingerea țelului comun:
educarea copilului. Pentru aceasta, este nevoie de un schimb permanent de informații, de completare și
valorificare a influențelor dirijate spre copil . Cu cât între familie și școală există un plan d e intervenții sau
a unei planificări anuale pentru consiliere și existența unui plan managerial pentru extracurriculare , cu
atât direcția de concretizare educațională va avea un impact centrat pe copil și va putea să îi permintă
dezvoltarea academică și so cio-emoțională.

2) Redactați un exemplu de parteneriat familie -școală desfășurat în unitatea de învățământ sau pe
care doriți să -l desfășurați.
GRĂDINIȚA AVENOR
GRUPA MARE ALBASTR Ă
INIȚIATORI : IONICA CLAUDIA PETRE ȘI SIMONA S TÎNGĂ
An școlar 20 18 – 2019

PARTENERIAT G RĂDINIȚĂ – FAMILIE

TITLUL PROIECTULUI : Împreună formăm educația
TIPUL DE EDUCATIE : Educa ție pentru dezvoltare personală
TIPUL DE PROIECT: Local

„Tot ceea ce n -avem de la naștere și de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educație.
Această educație ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri. ”
– Jean Jacques Rousseau

ARGUMENT

Reuș ita privind devenirea umană a copilului depinde de o colaborare prodigioasă dintre doi factori
educaționali de bază: grădinița și familia. De aceea, în cadrul acestui parteneriat dorim să descoperim
cheia unității de acțiune.
Într-o societate care evoluea zîăsub imperiul schimbărilor permanente în toate domeniile, care
solicită individualului abilități de adaptare rapidă la situații noi, educația trebuie să răspundă în primul
rând nevoilor individuale, asigurând în același timp șansele de integrare și dezvo ltare socială personală.
Una din pârghiile de intervenție care acționează la nivelul educației preșcolare și care pot susține acest
deziderat, este dezvoltarea unei relații parteneriale grădiniță -familie, definită printr -o comunicare reală,
constructivă în interesul copilului.
Practica participării părinților la educația copilului preșcolar în mediul familial și unitatea de
învățământ , se dovedește a fi focalizată preponderent pe elemente de asigurare a securității personale,
a stării de sănătate, pe sati sfacerea trebuințelor primare, fiind mai puțin orientate spre implicarea în
socializarea și educarea copilului preșcolar.
Dacă nu se intervine printr -un program de consiliere a părinților, de informare privind modalitățile
concrete prin care pot participa la educația copilului preșcolar, sarcina formării și educării acestuia, căzând
numai în responsabilitatea grădiniței, aceasta nu își va putea atinge scopurile educaționale, la standardele
propuse, indiferent de calitatea serviciilor oferite și în acest sc op am gândit și proiectat acest parteneriat
educațional.

SCOPUL PROIECTULUI

Sprijinirea părinților în vederea conștientizării și asumării rolului educațional și implicarea lor în
formarea și dezvoltarea personalității copilului pentru integrarea lui în viața socială.
Cunoașterea și educarea copiilor preșcolari prin influența pozitivă atât a grădiniței, cât și a familiei;
Stabilirea unor principii de bază ce trebuie respectate în formarea personalității copiilor, precum
și a unor procedee de corectare a unor devieri comportamentale;
Eficientizarea relației familie – grădiniță.

OBIECTIVE

❖ Cunoașterea individuală a copiilor, urmărind manifestarea lor în familie și grădiniță;
❖ Folosirea unor metode eficiente pentru dezvoltarea psiho -afective;
❖ Inițierea unor acțiuni comune prin contactul direct al grupului de părinți cu persoane abilitate să
desfășoare un proces educațional;
❖ Găsirea unor soluții comune în educație;

❖ Studierea unor cărți, documentare, reviste de specialitate în vederea realizării unor dezbateri pe
teme date;
❖ Valorificarea unor experiențe personale;
❖ Exprimarea opiniei participanților cu privire la acțiunile întreprinse în cadrul acestui parteneriat.

GRUP ȚINTĂ

Părinți
Bunici
Educatoare le grupei
Consilierul grădini ței
Directorul grădini ței
Preșcolari
Învățătoare

OBLIGAȚIILE GRUPULUI ȚINTĂ

Educatoare le și profesor ul psiholog:
– au obligația de a participa la fiecare întâlnire pentru a direcționa dezbaterile și să stimuleze prezența
părinților;
– au obligația de a consilia problemele care se ivesc în educarea copiilor, studiind cărți și articole de
psihologie ;
Părinți i
– aceștia participă benevol, dar au obligația de a contribui la asigurarea bunului mers al parteneriatului și
al materialului utilizat;
– părinții sunt invitați să împrumute sau să cumpere cărți de specialitate;
Obligații comune
– pregătirea și asigurarea materialului de lucru (fișe, chestionare, cărți etc.) ;
– implicarea directă în cadrul activităților desfășurate și găsirea unor soluții în scopul rezolvării situațiilor
de natură educațională ;

LOCUL DE DESFĂȘURARE
– Grădiniț a Avenor ;

RESURSE

UMANE : educatoare, consilier psihopedagogic, părinți, bunici, copii
MATERIALE : cărți, reviste, pliante, calculator, CD -uri, cameră video, ecusoane, aparat foto;
FINANCIARE : bugetul minim alocat derulării parteneriatului, care pr ovine din sponsorizările realizate de
părinții copiilor .

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Cu ocazia desfășurării ședinței cu părinții, am pregătit un material vizând câteva particularități de
varstă ale copilului de 4 -5, 6 ani. Părinții au ascultat cu int eres expunerile și și -au exprimat dorința de a
organiza întâlniri pe teme similare. Împreună cu profesorul psiholog al unității noastre am realizat o
planificare orientativă a temelor desfășurate pe parcursul parteneriatului, mizând pe cunoașterea și
educ area copiilor prin influența pozitivă a celor doi factori educaționali: grădinița și familia. Am distribuit
invitații pentru fiecare părinte, precizând data și locația desfășurării primei întâlniri.

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROIECTULUI

Întâlnirile se vor desfășura lunar, cu o durată de aproximativ o ora, timp în care se vor transmite
informații și se vor impărtăși experiențe proprii. La finele unei întâlniri se va prezenta tematica viitoare
pentru a oferi părinților posibilitatea de a medita și de a aduna informații din sfera cotidiană , din
experiențele personale.
Se va pune accent pe o activitate iteractivă , se vor oferi chestionare, fișe de evaluare pentru copii
și de autoevaluare pentru p ărinți; se vor pune la dispoziție publicații de specialitate etc. Totodată se vor
realiza evaluări pe parcursul intâlnirilor și la finele acestora.

DISEMINAREA REZULTATELOR

Beneficiarii proiectului vor fi invitați să opteze pentru alcătuirea unui ,, jur nal al părinților”. Pentru
a imortaliza întâlnirile , vom realize înregistrări foto , culminând cu realizarea unui album.
Parteneriatul se va face cunoscut întregii grădinițe , popularizând experiența pozitivă. Rezultatele
finale vor fi prezentate și altor instituții de învățământ .

FINALIZAREA PARTENERIATULUI

Părțile implicate în parteneriat vor concluziona întreaga activitate desfășurată pe parcursul
anului școlar 201 8 – 2019 și se vor face cunoscute aspectele pozitive evidențiate în cadrul întâlnirilor.

NR.
CRT. Perioada Tema Modalități de realizare Participanți
1. Septembrie 201 8 Grădinița, a doua
casă
Sedință cu părinții
preșcola rilor Educatoarele grupei
Directorul grădiniței
Părinții preșcolarilor
2. Octombrie 2018 Ateliere pentru
părinți Copilul meu va merge la
școală Educatoarele grupei
Directorul grădiniței
Părinții preșcolarilor
Consilierul grădini ței

3. Noiembrie 201 8 Bazarul de
toamnă Activitate practic –
gospodărească : Recolte
de toamnă – Punem
murături Educatoarele grupei
Preșcolarii
Părinții preșcolarilor
4. Decembrie 201 8 Împreună de
Crăciun Activități de socializa re în
curtea grădiniței , Colinde Educatoarele grupei
Preșcolarii
Părinții preșcolarilor
Bunicii preșcolarilor
5. Ianuarie 20 19 Cutiuța cu emoții Workshop – Descoperirea
emoțiilor în diferite
activități zilnice.
Dezvoltarea inteligenței
emoționale Părinții preșcolarilor
Consilierul grădini ței
Educatoarele grupei

6. Februarie 2019 Ce am descope rit
în căr ți? Zilele cărț ilor – Program
destinat citirii de povești Părinții preșcolarilor
Educatoarele grupei

7. Martie 2019 Mama – Floare
prețioasă Program artistic cântece
și atelier de creație Părinții preșcolarilor;
Preșcolarii;
Educatoarele grupei
8.
Aprilie 2019
Vine iepurașu l!” Cursa iep urașului –
Activita ți distractive și
trasee aplicative pentru
copii, părinți și
educatoare în curtea
grădiniței Părinții preșcolarilor
Preșcolarii
Educatoarele grupei
9.
Mai 2019 Împreună ne
preg ătim de
școală Vizit a copiilor la școal ă și
workshop de educație
parentală Părinții preșcolarilor
Preșcolarii
Părinții preșcolarilor
Educatoarele grupei
Învă țătoare
Consilierul grădini ței
10. Iunie 2019 Fotbaliști și
bale rine
Serbare de sfârțit de an Părinții preșcolarilor
Bunicii preșcolarilor
Preșcolari i
Directorul grădiniței
Educatoarele grupei