A NALELE Ș TIIN Ț IFICE ALE U NIVERSITA Ț II A LEXANDRU I OAN C UZA D IN I A Ș I [615421]

A NALELE Ș TIIN Ț IFICE ALE U NIVERSITA Ț II „A LEXANDRU I OAN C UZA ” D IN I A Ș I
Ș TIIN Ț E J URIDICE , T OMUL LXIV, 2018, N R . I

IMPACTUL REGULAMENTULUI (UE) 2016/1103 ASUPRA
NORMELOR CONFLICTUALE ROMÂNE Ș TI PRIVIND REGIMUL
MATRIMONIAL

THE IMPACT OF THE REGULATION (EU) 2016/1103 ON
THE ROMANIAN CHOICE – OF – LAW RULES ON MATRIMONIAL
REGIME

COSMIN DARIESCU 1

Rezumat: Normele conflictuale cuprinse în Regulamentul (UE) 2016/1103 se
deosebesc de cele prevăzute în Codul civil român (2011) în opt privin ț e: în domeniul
legii aplicabile locuin ț ei familiale, în privin ț a legii pe care so ț ii o pot desemna spre a
le guverna regimul matrimonial, în ce prive ș te legea aplicabilă condi ț iilor de formă,
respectiv a condi ț iilor d e fond ale acordului de desemnare a legii aplicabile, în
privin ț a legii aplicabile formei conven ț iei matrimoniale, în determinarea legii
aplicabile regimului matrimonial al so ț ilor în lipsa desemnării unei legi de către so ț i,
în materia sferei de reglement are a legii aplicabile regimului matrimonial ș i în
domeniul legii aplicabile opozabilită ț ii ș i publicită ț ii regimului matrimonial . Există
temeiuri atât pentru includerea de către legiuitorul român a normelor conflictuale din
regulament în Codul civil, cât ș i pentru păstrarea normelor conflictuale originale ale
Codului civil în materia regimului matrimonial .
Cuvinte – cheie: norme conflictuale ; regim matrimonial ; Regulament (UE)
2016/1103 ; Codul civil român .

Abstract: The choice – of – law rules of Regulation ( EU) 2016/1103 differ from those
provided in the Romanian Civil C ode (2011) in eight respects: the law applicable to
the family residence, the law chosen by the spouses to govern their matrimonial
regime, the law that governs the formal requirements as well as the merits of the
agreement on the law applicable to the matrimonial regime, the law that governs the
form of the matrimonial agreement, the law that governs the matrimonial regime in
default of a chosen law, the domain of the law that governs the matr imonial regime
and, finally, the law that governs the opposability and the publicity of the
matrimonial regime . There are reasons both for compelling the Romanian legislator

1 Conferen țiar universitar dr. la Facultatea de Drept a Universit ă ții ”Alexandru Ioan Cuza”
din Ia și.

COSMIN DARIESCU 34
to copy the choice – of – law rules of the regulation into the code and for maintain ing
the original choice – of – law rules of the Civil Code on the matrimonial regime .
Keywords : choice – of – law rule s ; matrimonial regime ; Regul a tion (EU) 2016/1103 ;
Romanian Civil C ode .

Introducere
Prin Deci zia (UE) 2016/954 a Consiliului 2 , începând cu data de 9
iunie 2016 (Art . 2), s – a instituit o cooperare consolidată între optsprezece
state – membre ale Uniunii Europene în materia competen ț ei, legii aplicabile,
recunoa ș terii ș i executării hotărârilor judecătore ș ti privind regimurile
patrimoniale ale cupluril or interna ț ionale, incluzând atât regimurile
matrimoniale cât ș i efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate (Art .
1) . Cu alte cuvinte, în rela ț iile dintre Republica Austria, Regatul Belgiei,
Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Cipru, Republica Croa ț ia,
Republica Elenă, Republica Finlanda, Republica Franceză, Republica
Federală Germania, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului,
Malta, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Regatul Spaniei, Regatul
Suediei ș i Regatul Ț ărilor de Jos, raporturile juridice cu element de
extraneitate privind efectele patrimoniale ale căsătoriilor ș i ale
parteneriatelor civile vor fi reglementate de prevederile Regulamentului
(UE) 2016/1103 al Consiliului, din 24 iunie 2016 de punere în apli care a
unei cooperări consolidate în domeniul competen ț ei, legii aplicabile ș i al
recunoa ș terii ș i executării hotărârilor judecătore ș ti în materia regimurilor
matrimoniale 3 , respectiv de dispozi ț iile Regulamentului (UE) 2016/1104 al
Consiliului, din 24 iun ie 2016 de punere în aplicare a unei cooperări
consolidate în domeniul competen ț ei, legii aplicabile ș i al recunoa ș terii ș i
executării hotărârilor judecătore ș ti în materia efectelor patrimoniale ale
parteneriatelor înregistrate 4 . Estonia 5 dore ș te să se ală ture ș i ea cooperării
extinse în aceste domenii, după adoptarea celor două regulamente .

2 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L159/16 din 16 iunie 2016 ș i
d isponibilă la următoarea adresă web: https://publications.europa.eu/ro/publication – detail/ –
/publication/287d1968 – 3386 – 11e6 – 969e – 01aa75ed71a1/language – ro (accesată pe 15 martie
2017).
3 Publicat în J.O . L 183 din 08.07.2016 șidisponibil la urm ătoarea adresă web: http://eur –
lex.europa.eu/legal – content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016R1103&from=RO , accesată
pe 17 oc tombrie 2017.
4 Publicat în J.O. L 183 din 08.07.2016 și disponibil la următoarea adresă web: http://eur –
lex.europa.eu/legal – content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016R1104&from=RO , accesată
pe 17 octombrie 2017.

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 35
România nu participă la cooperarea extinsă deoarece, a ș a cum se
deduce din art . 1 al Deciziei (UE) 2016/954 a Consiliului, aplicarea
Regulamentului (UE) 2016/1103 trebuie acompaniată ș i de aplicarea
Regulamentului (UE) 2016/1104 . Ori, dreptul românesc nu cunoa ș te
institu ț ia parteneriatului înregistrat (adică regimul de via ț ă în comun între
două persoane, prevăzut de lege, a cărui înregistrare este obligatorie în
tem eiul respectivei legi ș i care îndepline ș te formalită ț ile prevăzute de
aceasta) . Mai mult, art . 277 alin . (3) Cod civil 6 interzice (cel pu ț in
deocamdată, în condi ț iile contestării constitu ț ionalită ț ii sale 7 ) recunoa ș terea
unor parteneriate civile încheiate în străinătate .
În aceste condi ț ii, pentru determinarea legii aplicabile regimului
matrimonial al cuplurilor căsătorite , alcătuite din cetă ț eni ai statelor membre
ai U . E . participante la cooperarea extinsă , autorită ț ile române ș ti vor neglija
normele conflictuale prevăzute în Capitolul al III – lea al Regulamentului
(UE) 2016/1103(aplicabile, conform art . 69 alin . 3 al r egulamentului în cazul
căsătoriilor care , fie au fost încheiate după 29 ianuarie 2019 , sau în care so ț ii
au desemna t legea aplicabilă regimului matrimonial după data men ț ionată) ș i
vor aplic a, întotdeauna, fără vreo distinc ț ie, normele conflictuale cuprinse în
articol ele 2589 alin . 3 ș i 2590 – 2595 C . civil român . Vor fi în ș elate a ș teptările
legitime ale so ț ilor prin apl icarea unor norme conflictuale diferite de cele
prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1103? Răspunsul depinde de

5 Conform comunicatului de presă din 23 iunie 2016, International divorces: new rules on
whose courts settle property disputes, disponibil
laht tp://www.europarl.europa.eu/news/en/news – room/20160622IPR33203/international –
divorces – new – rules – on – whose – courts – settle – property – disputes (accesat pe 15 martie 2017).
6 Legea nr. 287/ 17 iulie 2009 privind Codul civil a fost publicată în Monitorul Oficial ,
Partea I, nr.511/24 iulie 2009. A fost rectificată în două rânduri în iunie și iulie 2011 și a fost
republicată în Monitorul Oficial nr.505/15 iulie 2011, ca urmare a modificărilor introduse prin
Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil. Ș i republicarea a fost rectificată în
Monitorul Oficial nr. 246/29 aprilie 2013.
7 A se vedea Dosarul nr. 78D/2016, unde Curtea Constitu țional ă a României a formulat,
pe 29 noiembrie 2016, o întrebare preliminară către Curtea de Justi ție a Uniunii
Europene ,privind calificarea conceptului de ”so ți”în contextul exercit ării dreptului la liberă
circula ție al cet ă țenilor europeni, implicați în cupluri homosexuale, conform știrii disponibile
la următoarea adresă web: https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/11/29/curtea –
constitutionala – a – decis – va – consulta – curtea – de – justitie – a – uniunii – europene – cjue – asupra –
interpretarii – termenului – soti/ (accesată pe 15 martie 2017). Pe 30 martie 2017, Curtea
Constitu țional ă a României a amânat discutarea sesizării pentru 27 iunie a.c., conform
Agerpres: http://www.agerpres.ro/justitie/2017/03/30/ccr – discuta – sesizarea – privind –
nerecunoasterea – casatoriilor – dintre – persoane – de – acelasi – sex – 10 – 35 – 36 (accesată pe 30 martie
2017).

COSMIN DARIESCU 36
diferen ț ele existente între normele conflictuale ale regulamentului men ț ionat
ș i cele din Codul civil românesc .
Cele opt diferen ț e dintre normele conflictuale din regulament ș i cele din
Codul civil
Studiind normele conflictuale din Capitolul al III – lea ale
regulamentului ș i comparându – le cu normele conflictuale române ș ti
(articol ele 2589 alin . 3 ș i 2590 – 2595 C . civil), cititorul va observa existen ț a
atât a unor izbitoare asemănări în domeniul solu ț iilor de principiu a le
conflictelor de legi în materia regimului matrimonial dar ș i a unor însemnate
deosebiri . Asemănările se datorează , fără îndoială , faptului că redactorii
Căr ț ii a VII – a a Codului civil român (Legea nr . 287/2009) s – au inspirat din
Cartea verde privind conflictele de legi în materia regimului matrimonial,
incluzând chestiunea competen ț ei ș i a recunoa ș terii reciproce – COM (2006 )
400 final 8 ș i din răspunsurile date de statele – membre, întrebărilor din acest
document . În orice caz, redactorii români doar au intuit unele solu ț ii
conflictuale , deoarece P roiectul actualului Regulament (UE) 2016/1103 a
fost definitiva t de Comisie pe 16 martie 2011 – sub numele de COM
(2011)12 6 final 9 , deci la un an , ș apte luni ș i douăzeci de zile de la publicarea
Codului civil în Monitorul Oficial al României , Partea I , nr . 511 din 24 iulie
2009 . Men ț ionăm că nici Legea nr . 71/ 2011 pentru punerea în aplicare a
Legii nr . 287/2009 privind Codul civil , publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr . 409 din 10 iunie 2011 nu aduce modificări normelor
conflictuale din Codul civil . În paginile următoare ne vom concentra mai
ales asupra deosebirilor existente între normele conflictuale ale
r egulamentului ș i normele conflictuale relevante ale Codului civil român .
Prima mare deosebire între cele două seturi de norme conflictuale
apare între prevederile art . 21 al regulamentului (”Unitatea legii aplicabile”)
ș i art . 2589 alin . 3 C . civil (”Lege a aplicabilă efectelor generale ale
căsătoriei”) . Conform articolului men ț ionat din regulament, legea aplicabilă
regimului matr imonial potrivit articolelor 22 (”Alegerea legii aplicabile”)
sau 26 (”Legea aplicabilă în absen ț a alegerii acesteia de către păr ț i”) se va
aplica tuturor bunurilor care se încadrează în respectivul regim, indiferent

8 Disponibilă la următoarea adresa web: http://eur – lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52006DC0400&from=EN (accesat pe 16 mar tie 2017).
9 Disponibil la următoarea adresă web: http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0126:FIN:en:PDF (accesat pe 16
martie 2017).

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 37
unde sunt situate bunurile . Prin urmare, regulamentul renun ț ă la scindarea
tradi ț ională (depeçage) în materia legii aplicabile bunurilor so ț ilor (mobilele
fiind guverna te de legea aleasă de so ț i, imobilele de legea situării lor) ,
supunând atât mobilele cât ș i imobilele aceleia ș i legi determinate de normele
conflictuale din articolele 22 sau 26 . Din contra, Codul civil român men ț ine
scindarea tradi ț ională în materia legii aplicabile bunurilor so ț ilor, supunând
cel mai important imobil al so ț ilor (locuin ț a familiei) ș i regimul juridic al
actelor asupra acestei locuin ț e, legii locului unde acest imobil e ste situat (art .
2589 alin . 3 C . civil) . Restul bunurilor so ț ilor, fie m obile sau imobile vor fi
cârmuite, potrivit art . 2593 C . civil românesc (”Determinarea domeniului
legii aplicabile regimului matrimonial”), de legile indicate în articolele 2590
(”Legea aplicabilă regimului matrimonial”) sau 2592 (”Determinarea
obiectivă a legii aplicabile regimului matrimonial”) . A ș adar, pri n aplicarea
art . 2589 alin . 3 C . civil, locuin ț a familială a so ț ilor cetă ț eni ai unor state –
membre participante la cooperarea extinsă în materia regimului matrimonial
poate fi supusă unei legi neprevăzute de ace ș tia, în condi ț iile regulamentului
(spre exemplu, în situa ț ia în care so ț ii aleg ca lege aplicabilă regimului
matrimonial,legea na ț ională a unuia dintre ei, conform art . 22 al
regulamentului, locuin ț a familială va fi guvernată, potrivit r eglementării
române ș ti de legea statului pe teritoriul căruia este situat imobilul) .
Normele conflictuale privind cârmuirea regimului matrimonial al
so ț ilor de legea aleasă de ace ș tia nu sunt nici ele identice! Comparând art . 22
din regulament cu art . 259 0 C . civil, se observă că , în dreptul interna ț ional
privat românesc, se utilizează pe lângă punctele de legătură ale re ș edin ț ei
obi ș nuite a unuia dintre so ț i la data alegerii ș i cetă ț enia oricăruia dintre so ț i
la data alegerii , un punct de legătură în plus fa ț ă de reglementarea europeană
( este vorba de ”prima re ș edin ț ă obi ș nuită comună după încheierea
căsătoriei” , pr evăzut de lit . c a art . 2590 C . civil ) . Acest punct de legătură nu
este determinat de momentul alegerii legii apli cabile regimului matrimonial
ci doar de momentul celebrării căsătoriei . Prin urmare, acest punct de
legătură nu este legat în mod necesar de actualitate . El poate fi legat la fel de
bine de viitorul cuplului dar ș i de trecutul său . Punctul de legătură al
r e ș edin ț ei obi ș nuite a so ț ilor(sau a viitorilor so ț i) utilizat în art . 22 alin . (1)
lit . (a) al Regulamentul 2016/1103 are întotdeauna caracter actual la
momentul alegerii legii aplicabile , fiind considerat de doctrina românească

COSMIN DARIESCU 38
mult mai u ș or de stabilit ș i de dovedit 10 . Cu alte cuvinte, potrivit dreptului
interna ț ional privat românesc, viitorii so ț i, cetă ț eni ai statelor membre ale U .
E . participante la cooperarea extinsă, pot să desemneze, înainte de căsătorie,
ca lege aplicabilă regimului lor matrimonial legea statului pe teritoriul căruia
î ș i vor stabili re ș edin ț a obi ș nuită comună după celebrarea mariajului .
Această alegere anticipată nu le este permisă de prevederile art . 22 al
regulamentului, decât în măsura în care unul dintre ei î ș i are deja re ș edin ț a
obi ș nuită acolo .
Diferen ț e fundamentale există în reglementarea legii ce guvernează
condi ț iile de formă ale acordului de alegere a legii aplicabile regimului
matrimonial . Atât art . 23 al regulamentului (”Condi ț iile de formă ale
acordului privind alegerea legii aplicabile”) cât ș i art . 2591 Cod civil
(”Conven ț ia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial”) sunt de
acord asupra formei scrise, datate ș i semnate de către so ț i 11 . În vreme ce
regulamentul precizează că sunt asimilate înscrisului semnat ș i datat de către
so ț i ș i orice comunicare electronică care permite consemnarea durabilă a
acordului, Codul civil românesc se referă doar la p osibilitatea ca acest acord
sa rezulte neîndoielnic din clauzele conven ț iei matrimoniale . Legea ce
guvernează cond i ț iile de formă ale acordului de desemnare a legii aplicabile
va fi determinată potrivit art . 23 al regulamentului în func ț ie de re ș edin ț a
obi ș nuită: comună a so ț ilor (sau viitorilor so ț i) – aliniatul (2) , a oricăruia
dintre ei (atunci când so ț ii î ș i au re ș edin ț a obi ș nuită, fiecare, pe teritoriul
altui stat – membru) – aliniatul (3) , sau a acelui so ț care ș i – a stabilit centrul
vital al vie ț ii sale sociale, economice ș i politice pe teritoriul unui stat
membru – aliniatul (4) . Câteva observa ț ii sunt necesare asup ra acestei norme
conflictuale: se remarcă utilizarea în cascadă a punctelor de legătură,
conceptul de re ș edin ț ă obi ș nuită comună a so ț ilor se referă doar la unicitatea
statului – membru pe teritoriul căruia ambii so ț i î ș i au re ș edin ț a obi ș nuită ș i nu
la unicitatea adresei de re ș edin ț ă, iar conceptul de ”stat – membru” trebuie
în ț eles în sensul de ” stat participant la cooperarea extinsă” ș i nu în sensul de
”stat membru al Uniunii Europene” . Codul civil român , în art . 2591 alin . (2) ,

10 C . – M . Crăciunescu, Familia în Academia Română, Institutul de CercetăriJuridice,
Departamentul de Drept Privat ”Traian Iona șcu”, M . Uliescu (coordonator), Noul Cod Civil:
studii ș i comentarii, Vol. al IV – lea: Cartea a VI – a, Prescrip ția extinctivă, Cartea a VII – a,
Dispozi ții de drept International privat (art. 2500 – 2664) , Editura Universul Juridic, Bucure ști,
2016, p.329
11 C . – M . Crăciunescu, op.cit , pp.329 – 330.

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 39
supune condi ț iile de form ă ale acordului fie legii aplicabile regimului
matrimonial, fie legii locului încheierii acordului . Dacă legea română este
aplicabilă, într – una din cele două ipostaze amintite, acordul de desemnare a
legii aplicabile regimului matrimonial trebuie să respec te formalită ț ile
necesare validită ț ii unei conven ț ii matrimoniale ( forma autentică notarială
prevăz ută de articolele 291 ș i 330 C . civil) , ocrotindu – se, astfel, ordinea
publică de drept interna ț ional privat românesc 12 . A ș adar, legea re ș edin ț ei
obi ș nuite a so ț ilor , sau a unuia dintre ei , va guverna condi ț iile de formă ale
acordului de alegere doar în măsura în care ea este ș i legea aplicabilă
regimului matrimonial sau legea locului încheierii acordului . Remarcăm că
cele două puncte de legătură utilizate de n orma conflictuală românească nu
sunt organizate în cascadă (adică nu sunt în rela ț ie de subsidiaritate) .
Deosebiri există ș i în materia legii ce guvernează condi ț iile de fond
ale acordului de desemnare a legii aplicabile regimului matrimonial , chiar
dacă aceste diferen ț e nu sunt u ș or de sesizat . Atât articolul 24 al
regulamentului (”Consim ț ământul ș i condi ț iile de fond”) cât ș i art . 2593
(”Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial”) alin . ( 1 ) lit . ( a ) C . civil
supun condi ț iile de validitate ale acordului de alegere, cu excep ț ia capacită ț ii
so ț ilor, legii alese de so ț i, dacă acordul ar fi valid . Deoarece a ș a cum am
arătat mai sus, există diferen ț e între art . 22 din regulament ș i art . 2590 Cod
civil, pot exista diferen ț e ș i în privin ț a legii ce guv ernează condi ț iile de fond
ale acordului de alegere . Potrivit dreptului interna ț ional privat românesc, va
fi valid acordul de alegere ce respectă condi ț iile de fond ale legii statului în
care doi viitori so ț i, cetă ț eni ai statelor participante la cooperare extinsă î ș i
vor stabili după căsătorie prima re ș edin ț ă obi ș nuită comună, în vreme ce
potrivit regulamentului acordul va fi nul . De ș i textul art . 24 alin . (1) nu
men ț ionează expres excluderea capacită ț ii so ț ilor de sub imperiul legii
aplicabile regimului matrimonial, a ș a cum face art . 2593 alin . (1) lit . (a) C .
civil, acest lucru se deduce coroborând art . 24 cu art . 1 (”Domeniu de
aplicare”) alin . (2) lit . (a) . Spre deosebire de reglementarea românească, art .
24 alin . (2) al regulamentului, supune existen ț a consim ț ământului unuia
dintre so ț i (deci toate chestiunile legate de viciile de consim ț ământ), legii
statului pe teritoriul căruia so ț ul î ș i are re ș edin ț a obi ș nuită la momentul
sesizării instan ț ei . Această legătură suplimentară are un caracter de
necesitate, activându – se doar în situa ț ia în care împrejurările cauzei reiese

12 C . – M . Crăciunescu, op.cit ., p.330.

COSMIN DARIESCU 40
faptul că nu este rezonabil să se stabilească efectele juridice ale
comportamentului so ț ului conform legii alese pentru reglementarea
regimului matrimonial .
Normele conflictuale sunt diferite ș i în materia formei conven ț iei
matrimoniale . A stfel, conform art . 2594 C . civil (”Legea aplicabilă
condi ț iilor de formă ale conven ț iei matrimoniale”), condi ț iile de formă
cerute pentru încheierea conven ț iei matrimoniale sunt cele prevăzute de
legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele prevăzute de legea locului
unde se încheie conven ț ia . Observăm că legiuitorul român a ales aceea ș i
solu ț ie conflictuală ca în cazul validită ț ii formale a acordului de desemnare a
legii aplicabile . Men ț ionă m, totodată, că o regulă conflictuală identică era
înscrisă în art . 20 alin . (1) al Proiectului de regulament COM (2011)126
final . Regulamentul (UE) 2016/1103 propune în art . 25 (”Condi ț iile de
formă ale conven ț iei matrimoniale”) o normă conflictuală mult mai
complexă . Astfel, conform alin . (1), conven ț ia matrimonială trebuie să
îmbrace forma unui înscris semnat ș i datat de către so ț i ( incluzând, aici,
comunica ț iile electronice ce permit consemnarea durabilă a acordului de
voin ț ă) . Alin . (2) impune conven ț i ei matrimoniale să respecte condi ț iile
suplimentare de formă impuse de legea re ș edin ț ei obi ș nuite comune a so ț ilor,
a oricăruia dintre ei (atunci când so ț ii î ș i au re ș edin ț a obi ș nuită, fiecare, pe
teritoriul altui stat – membru), sau a acelui so ț care ș i – a s tabilit centrul vital al
vie ț ii sale sociale, economice ș i politice pe teritoriul unui stat membru . Alin .
(3) supune conven ț ia matrimonială ș i condi ț iilor suplimentare de formă
solicitate de legea aplicabilă regimului matrimonial . Redactorii
regulamentului nu ne lămuresc care este raportul dintre alin . (2) ș i alin . (3) al
art . 25 . Nu este clar dacă legea aplicabilă regimului matrimonial este
subsidiară legii re ș edin ț ei obi ș nuite în reglementarea condi ț iilor de formă ale
conven ț iei matrimoniale sau dacă ambele se aplică cumulativ, în situa ț ia în
care legea aplicabilă regimului matrimonial este legea na ț ională a unuia
dintre so ț i . În opinia mea, cred că cele două legi se aplică cumulativ (în
sensul respectării legii care impune formalită ț ile cele mai numero ase ș i mai
stricte) , ceea ce atrage complica ț ii practice , impunând conven ț iei
matrimoniale o formă greoaie .
Divergen ț e mari există ș i în materia legii aplicabile regimului
matrimonial al so ț ilor în lipsa desemnării unei legi de către so ț i . Astfel, art .
26 al regulamentului (”Legea aplicabilă în absen ț a alegerii acesteia de către
păr ț i”) precizează că regimul matrimonial al so ț ilor, va fi guvernat, în lipsa

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 41
unei alegeri exprese efectuate de so ț i, de legea statului primei re ș edin ț e
obi ș nuite comune a so ț ilor după încheierea căsătoriei, sau, în lipsă, de legea
cetă ț eniei comune a so ț ilor în momentul încheierii căsătoriei, sau în lipsă, de
legea statului cu care so ț ii au împreună cea mai strânsă legătură revelată de
ansamblul circumstan ț elor cauzei (alin . 1) . R emarcăm organizarea în
cascadă a celor trei legături . Aliniatul (2) prevede că în situa ț ia în care so ț ii
au mai multe cetă ț enii comune la momentul încheierii căsătoriei, regimul lor
matrimonial va fi guvernat, în lipsa alegerii, fie de legea statului prime i
re ș edin ț e obi ș nuite comune, fie în lipsă de legea statului cu care s o ț ii au în
comun cele mai strânse legături . Aliniatul (3) introduce o normă conflictuală
inovatoare care nu se regăse ș te nici în proiectul de regulament COM
(2011)126 final . Astfel, auto ritatea competentă poate supune regimul
matrimonial, la cererea oricăruia dintre so ț i,nu legii statului primei re ș edin ț e
obi ș nuite comune a so ț ilor după încheierea căsătoriei, ci legii statului pe
teritoriul căruia so ț ii ș i – au avut ultima re ș edin ț ă obi ș nui tă comună cel mai
mult timp, lege pe care so ț ii au avut – o în vedere atunci când ș i – au planificat
sau stabilit rela ț iile patrimoniale . Această lege se va aplica de la încheierea
căsătoriei, dacă ambii so ț i consimt . Dacă nu, legea re ș edin ț ei obi ș nuite
comune cele mai îndelungate se va aplica din momentul stabilirii re ș edin ț ei
în statul respectiv . Această lege excep ț ională nu poate afecta protec ț ia
drepturilor ter ț ilor conferită de legea primei re ș edin ț e obi ș nuite comune de
după căsătorie . De asemenea, dacă so ț ii, înainte de mutarea lor, pe teritoriul
statului celei mai îndelungate re ș edin ț e obi ș nuite comune au încheiat
conven ț ie matrimonială, legea excep ț ională nu se mai poate aplica regimului
matrimonial, acesta fiind guvernat de legea conven ț iei . Codul civil românesc
reglementează determinarea obiectivă a legii aplicabile regimului
matrimonial prin norma conflictuală din art . 2592 . Dacă so ț ii nu au ales
legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplicabile
efectelor generale ale căsăt orie i (reglementată în art . 2589 C . civil) . Cu alte
cuvinte, în lipsa desemnării de către so ț i a unei legi, regimul lor matrimonial
va fi supus legii re ș edin ț ei obi ș nuite comune a so ț ilor, în lipsa re ș edin ț ei
obi ș nuite comune, legii cetă ț eniei comune a so ț ilor, iar, în lipsa acesteia,
legii statului unde s – a celebrat căsătoria . De ș i se folose ș te scara lui Kegel,
solu ț iile conflictuale ale art . 2592 coroborat cu art . 2589 C . civil, se
deosebesc de cele propuse prin art . 26 al regulamentu lui sub aspecte ce vo r fi
explicate în cele ce urmează . Î n primul rând, re ș edin ț a obi ș nuită comună nu

COSMIN DARIESCU 42
trebuie să aibă calitatea de cea dintâi de după căsătorie, legea ei aplicându – se
regimului matrimonial ca regulă generală ș i nu în mod excep ț ional cum
prevede regulamentul în art . 26 alin . (3) . Î n al doilea rând, norma
conflictuală românească utiliz e a ză punctul de legătur ă al locului celebrării
căsătoriei . De ș i potrivit art . 2589 alin . (3) C . civil românesc, locuin ț a
familială ș i actele juridice referitoare la ea vor fi supuse lui lex rei sitae ,
această lege va coincide cu legea re ș edin ț ei obi ș nuite comune ș i actuale a
so ț ilor . În cazurile în care so ț ii nu au re ș edin ț ă obi ș nuită comună, nu se mai
pune problema existen ț ei unei loc uin ț e familiale, deci norma conflictuală
excep ț ională din art . 2589 alin . (3) C . civil este inaplicabilă 13 . În al treilea
rând, doctrina românească subliniază faptul că reglementarea europeană,
spre deosebire de cea românească, oferă solu ț ii pentru situa ț ia în care so ț ii au
mai multe cetă ț enii comune în momentul încheierii căsătoriei, precum ș i
posibilitatea autorită ț ii competente să supună regimul matrimonial, la cererea
expresă a unui so ț , altei legi decât celei prevăzute în art . 26 alin . (1) 14 , alături
de reguli privind aplicarea în timp a legii astfel stabilite 15 .
În privin ț a domeniului de reglementare al legii ce guvernează
regimul matrimonial, diferen ț a majoră între dispozi ț iile art . 27 din
regulament ș i art . 2593 C . civil constă în scindarea pe care Cod ul civil român
o realizează între împăr ț eala bunurilor comune ale so ț ilor (supusă legii
aplicabile regimului matrimonial – potrivit alin . 1 lit . f al articolului
men ț ionat mai sus) ș i formarea loturilor ș i atribuirea acestora (supuse legii
locului unde sun t situate bunurile comune de împăr ț it – conform alin . 2 al
aceluia ș i articol) . A ș adar, potrivit regulamentului, formarea ș i atribuirea
loturilor se va face conform legii aplicabile regimului matrimonial, în vreme
ce conform Codului civil român, aceea ș i opera ț iune se va face potrivit legii
locului unde se află bunurile . Aparent, textul art . 27 al regulamentului este
mult diferit de prevederile art . 2593 C . civil . La o analiză atentă, se constată,
însă, că toate prevederile acestui articol, cu excep ț ia cel or de la litera b) sunt
incluse în dispozi ț ia alin . ( 1 ) al art . 2593 C . civil . Spre exemplu, literele a),
c) ș i d) ale art . 27 sunt incluse în litera e ) a ali n . (1) al art . 2593, în vreme ce
literelor e) , f) ș i g) ale art . 27 le corespund literele f) , d), respectiv b) ale alin .
(1) al art . 2593 . Litera b) a art . 27 al regulamentului supune legii ce

13 C . – M . Crăciunescu, op.cit ., p. 332.
14 Înlăturarea aceasta excep țional ă a legii aplicabile regimului matrimonial este inte r zisă
expres, în dreptul interna ținal privat românesc, de prev ederile art. 2565 alin. (2) C. civil.
15 C . – M . Crăciunescu, op.cit ., p. 332.

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 43
cârmuie ș te regimul matrimonial ș i transferul bunurilor so ț ilor dintr – o
categorie într – alta . Considerăm că ș i acest transfer poate fi inclus, din
perspectivă românească, în lit . e) a alin . (1) al art . 2593 C . civil care supune
”con ț inutul patrimoniului fiecăruia dintre so ț i, drepturile so ț ilor asupra
bunurilor…” legii aplicabile regimului matrimonial . Categoriile de bunuri ș i
transferul bunurilor dintr – o catego rie într – alta formează esen ț a componen ț ei
patrimoniului fiecăruia dintre so ț i . Din perspectiva alin . (1) al art . 2593 C .
civil, prevederile grupate sub trei litere: a), c) ș i d) nu – ș i găsesc corespondent
în prevederile art . 27 al regulamentului 16 . Însă, pre vederile de la literele a) ș i
d) se regăsesc în alin . (1) al art . 24 (”Consim ț ământul ș i condi ț iile de fond”),
respectiv în art . 22 (”Alegerea legii aplicabile”) din regulament . Limitele
alegerii regimului matrimonial, prevăzute la lit . c) a alin . (1) al art . 2593 C .
civil are legătura mai degrabă cu clasificarea în diferite categorii a bunurilor
aflate în proprietatea fiecărui so ț sau a ambilor, în timpul ș i după căsătorie,
clasificare men ț ionată la lit . a) a art . 27 al regulamentului .
Deosebiri fundamen tale există între prevederile Regulamentului
(UE) 2016/1103 ș i cele ale Codului civil român în materia legii aplicabile
opozabilită ț ii ș i publicită ț ii regimului matrimonia l . Astfel, potrivit art . 28 al
regulamentului (” Opozabilitatea fa ț ă de ter ț i”), opoza bilitatea regimului
matrimonial este guvernată fie de legea statului ce se aplică tranzac ț iei dintre
ter ț ș i so ț , fie de legea statului unde se află bunurile imobile sau supuse
înregistrării (alin . 3) . Legea aplicabilă regimului matrimonial va cârmui
opozabilitatea regimului matrimonial fa ț ă de un ter ț doar în situa ț ia în care
acesta a cunoscut – o sau ar fi trebuit să o cunoască, dacă ar fi ac ț ionat cu toată
diligen ț ă – alin . (1) al art . 28 al regulamentului . Se prezumă că ter ț ul cunoa ș te
legea aplicabil ă regimului matrimonial dacă aceasta coincide cu legea
aplicabilă tranzac ț iei dintre so ț (so ț i) ș i ter ț , cu legea statului unde atât so ț ul
contractant cât ș i ter ț ul î ș i au re ș edin ț a obi ș nuită, sau cu legea statului unde
este situat imobilul . Se prezumă de asemenea, că ter ț ul cunoa ș te legea
aplicabilă regimului matrimonial dacă oricare dintre so ț i a îndeplinit
cerin ț ele de publicitate sau de înregistrare a regim urilor matrimoniale
prevăzute fie de legea statului a cărui lege se aplică tranzac ț iei dintre so ț ș i
ter ț , fie de legea statului re ș edin ț ei obi ș nuite atât a ter ț ului cât ș i a so ț ului
contractant, fie de legea statului unde este situat imobilul (alin . 2 al art . 28 al
regulamentului) . Art . 2595 C . civil prevede în aliniatul (1), regula conform

16 C . – M . Crăciunescu, op.cit ., p.334.

COSMIN DARIESCU 44
căreia publicitatea ș i opozabilitatea regimului matrimonial sunt guvernate de
legea aplicabilă regimului matrimonial . În alin . (2), se introduce o excep ț ie
de la această regulă . Astfel, dacă so ț ul contractant ș i ter ț ul î ș i au re ș edin ț a
obi ș nuită pe teritor iul aceluia ș i stat, publicitatea ș i opozabilitatea vor fi
guvernate de legea acestui stat ș i nu de legea aplicabilă regimului
matrimonial . Totu ș i, legea statului re ș edin ț ei obi ș nuite a so ț ului contractant
ș i a ter ț ului va ceda rolul conducător legii aplica bile regimului matrimonial,
dacă una din următoarele trei condi ț ii este îndeplinită: s – au respectat
condi ț iile de publicitate ș i de înregistrare impuse de legea aplicabilă
regimului matrimonial sau la data na ș terii raportului juridic, ter ț ul cuno ș tea
legea aplicabilă regimului matrimonial sau a ignorat – o din culpa sa sau au
fost respectate condi ț iile de publicitate imobiliară ale statului unde se află
bunul imobil . A ș adar, în temeiul regulamentului, opozabilitatea ș i
publicitatea regimului matrimonial sunt cârmuite doar în mod excep ț ional de
legea regimului matrimonial, în vreme ce , în condi ț iile Codului civil român,
aceste materii sunt de regulă guvernate de legea aplicabilă regimului
matrimonial .
Din cele de mai sus, se observă că între normele conflictua le ale
Regulamentului (UE) 2016/1103 ș i normele conflictuale în materia
regimului matrimonial din Codul civil român există opt deosebiri
fundamentale : în domeniul legii aplicabile locuin ț ei familiale, în privin ț a
legii pe care so ț ii o pot desemna spre a le guverna regimul matrimonial, în ce
prive ș te legea aplicabilă condi ț iilor de formă , respectiv a condi ț iilor de fond
ale acordului de desemnare a legii aplicabile, în privin ț a legii aplicabile
formei conven ț iei matrimoniale, în determinarea legii aplicabile regimului
matrimonial al so ț ilor în lipsa des emnării unei legi de către so ț i , în materia
sferei de reglementare a legii aplicabile regimului matrimonial ș i în
domeniul legii aplicabile opozabilită ț ii ș i publicită ț ii regimului matrimonial .

Reformă sau st atus quo?
Legiuitorul român a croit Codul civil (Legea nr . 287/2009) utilizând
legisla ț ia Uniunii Europene ca pe un far călăuzitor . Astfel, art . 1065 C . civil
prevede aplicarea prioritară a normelor dreptului Uniunii Europene fa ț ă de
normele conflictuale a le codului, iar articolele 2612, 2640 ș i 2641 C . civil
fac trimitere expresă la reglementările dreptului Uniunii Europene în materia
determinării legii aplicabile obliga ț iei de între ț inere, obliga ț iilor
contractuale, respectiv extracontractuale . Mai mult, a ș a cum am arătat în

Impactul Regulamentului UE 2016/113 asupra normelor conflictuale … 45
debutul prezentei lucrări, redactarea normelor conflictuale privind regimul
matrimonial a avut în vedere răspunsurile date de statele membre ale Uniunii
Europene Căr ț ii verzi privind conflictele de legi în materia regimului
matrimonial, incluzând chestiunea competen ț ei ș i a recunoa ș terii reciproce –
COM (2006) 400 . În aceste condi ț ii, pentru men ț inerea orientării inovatoare
ș i deschiderii europene a Codului civil românesc, legiuitorul va trebui să
înlocuiască actualele norme c onflictuale în materia regimului matrimonial cu
norme conflictuale copiate după articolele 20 – 28 ale regulamentului (UE)
2016/1103 . S – ar realiza , astfel , o unificare a normelor conflictuale în materia
regimului matrimonial destinate cetă ț enilor Uniunii Eur opene cu normele
conflictuale destinate so ț ilor din state ter ț e . Numărul redus de norme
conflictuale facilitează cunoa ș terea lor aprofundată ș i corecta lor aplicare .
Totodată , a ș teptările so ț ilor cetă ț eni ai statelor participante la cooperarea
extinsă în m ateria legii aplicabile rela ț iilor lor patrimoniale ar fi respectate!
Paradoxal, nevoia de simplitate ș i de predictibilitate pledează ș i în
favoarea men ț inerii normelor conflictuale române ș ti actuale în materia
regimului matrimonial . Aceasta deoarece Regulamentul (UE) 2016/1103 ,
de ș i îndelung chibzuit, propune solu ț ii conflictuale mult mai complicate
decât cele din Codul civil românesc în materiile condi ț iilor de formă ș i
condi ț iilor de fond ale acordului de desemnare a legii aplicabile, a formei
conve n ț iei matrimoniale ș i a legii aplicabile regimului matrimonial al so ț ilor
în lipsa desemnării unei legi de către so ț i . De asemenea, pentru ignorarea
normelor conflictuale uniforme propuse prin regulament pledează ș i lipsa
reciprocită ț ii de tratament a so ț i lor români în statele participante la
cooperarea extinsă în materia regimului matrimonial cât ș i neglijarea
sensibilită ț ilor unor state membre prin condi ț ionarea aplicării regulamentului
în materia regimului matrimonial de aplicarea regulamentului în mater ia
efectelor patrimoniale ale parteneriatelor civile . Astfel, so ț ii cetă ț eni români
vor fi supu ș i în materia regimului lor matrimonial, în statele participante la
cooperarea consolidată, normelor conflictuale ordinare în materie ș i nu celor
din regulament, deoarece România nu este parte la cooperarea consolidată .
Este pu ț in probabil ca cercetările instan ț elor din aceste state sa fie atât de
minu ț ioase încât să descopere eventuala adoptare unilaterală de către ț ara
noastră a normelor conflictuale din regulament . Apoi, dacă Consiliul ș i
Parlamentul Uniunii Europene ar fi dorit ca România ( asemenea celorlalte
opt state ce nu participă la cooperare) să aplice Regulamentul (UE)

COSMIN DARIESCU 46
2016/1103 , ar fi separat reglementarea regimului matrimonial de
reglementarea e fectelor patrimoniale ale parteneriatelor civile,
necondi ț ionându – le . S – ar fi protejat, astfel, valorile juridice ș i religioase
cre ș tine ș i s – ar fi ocrotit particularită ț ile spirituale ale fiecărui popor .

Concluzii
Cântărind argumentele pro ș i contra (at ât cele de mai sus cât ș i altele
nemen ț ionate aici), legiuitorul român este singurul în măsură să decidă
armonizarea normelor conflictuale cuprinse în articolele 2589 – 2595 C . civil
cu cele din Regulamentul (UE) 2016/1103 . Deocamdată, legiuitorul, asemeni
l ui Ulise, este unicul care are dreptul să asculte cântecul de sirenă al
normelor conflictuale din Regulamentul (UE) 2016/1103 .