A. Marca ți interpretarea corect ă a structurii frazelor de mai jos. (Propozi țiile sunt date în [616753]

A. Marca ți interpretarea corect ă a structurii frazelor de mai jos. (Propozi țiile sunt date în
ordinea în care se succed ă predicatele lor [exprimate sau subîn țelese] în fraz ă.)
1. Dacă n-ai fost în stare s ă-ți susții cum trebuie punctul de vedere, acum suport ă
consecințele. a. circ. condi țională + compl. indirect ă + circ. de mod + principal ă; b. circ. de cauz ă
+ compl. indirect ă + circ. de mod + principală; c. circ. de cauz ă + compl. direct ă + circ. de mod +
principală; d. altă interpretare.
2. Dă-mi voie s ă abordez problema nu politic, ci profesional, spre a vedea ce-i de f ăcut și
dacă merită efortul. a. principală + compl. direct ă + circ. de scop + compl. direct ă + compl.
directă; b. principal ă + compl. indirect ă + circ. de scop + compl. direct ă + circ. condi țională; c.
principală + compl. indirect ă + compl. directă + compl. directă ; d. altă interpretare.
3. Că nu te preocupă ce cred al ții despre tine nu m ă deranjeaz ă, dar ce-ai putea gândi tu
despre mine m ă intereseaz ă în mod deosebit, atâta timp cât țin ca prietenia noastr ă să
dureze. a. subiectivă + subiectiv ă + principal ă + subiectiv ă + principal ă + atributiv ă + compl.
indirectă; b. atributiv ă + subiectiv ă + principal ă + subiectiv ă + principal ă + circ. de timp + compl.
directă; c. subiectiv ă + compl. direct ă + principal ă + subiectiv ă + principal ă + circ. de cauz ă +
compl. direct ă; d. altă interpretare.
4. Chiar f ără a se baza pe informa țiile de la tine, Ion era sigur c ă va obține tot ce-l
intereseaz ă. a. principal ă + compl. indirect ă + atributiv ă; b. concesiv ă + principală + compl.
indirectă + atributiv ă; c. principală + subiectiv ă + compl. direct ă; d. altă interpretare.
B. Marca ți răspunsul corect:
5. Fie enun țurile: (1) M-am sup ărat pe Ion . (2) L-am văzut pe Ion . (3) L-am înv ățat gramatic ă
pe Ion . (4) L-am ajutat pe Ion . (5) Sunt nervos pe Ion . Cuvântul subliniat are func ția de: a.
compl. direct în (1), (5), compl. indirect în (2), (3), (4); b. compl. direct în (2), (3), (4), compl.
indirect în (1), (5); c. compl. direct în toate enun țurile; d. compl. indirect în toate enun țurile.
6. Fie enun țurile: (1) Pân ă la primăvară trebuie să termin cabana. (2) Iarna trecută a fost
foarte frig. (3) Pe la noi vara e mai lung ă. (4) În vacanța de iarnă merge în Elve ția. Cuvintele
subliniate sunt: a. subst. / compl. circ. de timp în toate enun țurile; b. adv. de timp / compl. circ.
de timp în toate enunț urile; c. subst. / subiect în (3), subst. / atr. subst. prep. în (4), adv. de timp /
compl. circ. de timp în (1), (2); d. altă interpretare.
C. Marca ți varianta corect ă de analiz ă gramatical ă a cuvintelor subliniate din enun țurile de
mai jos:
7. Cum clienți erau din bel șug, și-a închiriat cabana pe dolari. a. adv. rel. de mod / compl.
circ. de mod; b. conj. subord. cauzal ă (cum "cauzal") / fără func ție sint.; c. adv. rel. de cauz ă /
compl. circ. de cauz ă; d. adv. rel. de mod cu val. cauzal ă / compl. circ. de cauz ă.
8. De ce nu v -ați bă gat mașina în garaj? a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b.
pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / f ără funcție sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) /
atr. pron. datival (= în dativ).
9. Probabil ne vom mai întâlni. a. adv. de mod / f ără funcție sintactic ă; b. adv. de mod / nume
predicativ; c. adv. predicativ / pred. verbal; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.
10. Întoarcerea lui asear ă târziu ne-a g ăsit nepreg ătiți. a. subst., neart., Ac. / compl. circ. de
timp; b. adv. de timp, Ac. / atr. adv.; c. adv. de timp / compl. circ. de timp; d. altă interpretare.
11. Fiind harnic și mereu eviden țiat de patron, îl aș tepta o promovare de invidiat. a. verb,
gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauz ă; b. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ; c. adj.
part., sg., masc., Ac. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.

12. Aproape că le știu pe toate. a. adv. de loc / compl. circ. de loc; b. adv. de mod / compl. circ.
de mod; c. adv. pred. / pred. verbal; d. adv. de mod / nume predicativ.
13. Prietenei ei i s-a întâmplat un accident. a. pron. pos., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b.
pron. pers., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. adj. pron. pos.,
D. (acordat cu prietenei ) / atr. adj.
14. De ajuns profesor , va ajunge în cele din urmă , nu-i vorbă . a. subst., Ac. / nume predicativ;
b. subst., N. / nume predicativ; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
15. A discutat cu v ărul Nicu de la Pro TV. a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; b. subst.
propriu cu val. adj., Ac. / atr. adj.; c. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozi țional (= apozi ție
neizolată); d. subst. propriu, N. / atr. subst. apozi țional (= apozi ție neizolată).
16. Îți mai aminte ști povestea cu vulpea cea vicleană? a. art. dem. / f ără funcție sintactic ă; b.
adj. pron. dem. de dep., Ac. / atr. adj.; c. pron dem. de dep., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. altă
interpretare.
17. În juru-i se-ntinde câmpul nesfâr șit. a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. pers., G. cu
loc. prep. / compl. circ. de loc; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. altă interpretare.
18. Doamne, cât de mare e grădina ta! a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., N. / atr. adj.; c. adj.,
Ac. cu prep. de / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.
19. Toți jucătorii, atât ai no ștri, cât ș i ai voștri, s-au comportat irepro șabil. a. adj. pron. pos.,
N. / atr. adj.; b. pron. pos., N. / subiect; c. pron. pos., N. / apozi ție; d. altă interpretare.
20. Câinele meu este mai al naibii decât al t ău. a. pron. pers., G. / compl. indirect; b. pron.
pos., Ac. / compl. circ. de mod (comparativ); c. pron. pos., Ac. / compl. indirect; d. pron. pos., G.
/ compl. circ. de mod (comparativ).
21. Fie -i binecuvântat numele acum și în vecii vecilor! a. verb, indic. prez., pers. a III-a, sg., d.
pasivă / pred. verbal; b. verb, imperativ, pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal; c. verb cop.
(conj. prez., pers. a III-a, sg.) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. altă
interpretare.
22. Ce bine-mi pare c ă te văd! a. pron. rel.; b. adj. pron. rel.; c. adv. de mod; d. altă interpretare.
23. Viclean cum pare, mul ți îl ocolesc în afaceri. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzal ă (cum "cauzal") / fără func ție sint.; c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; d.
adv. rel. de mod cu val. cauzal ă / compl. circ. de cauz ă.
24. Pot să mor de-acum, am zis,/ A noastr ă e izbânda… a. adj. pron. pos., N. / nume predicativ;
b. pron. pos., N., pl. / nume predicativ; c. pron. pos., G., sg. / nume predicativ; d. pron. pos., N.,
sg. / nume predicativ.
25. N-ai observat câtor geamuri le lipsesc perdelele? a. pron. rel., D. / compl. indirect; b. adj.
pron. rel., D. / atr. adj.; c. num. nehot. cu val. adj., D. / atr. adj.; d. altă interpretare.
26. Propunerea lui de trei ori la rând pentru salariu diferen țiat ne-a cam intrigat. a. num.
card. adv. (= de repeti ție), cu val. adj., N. / atr. adj.; b. num. card. adv. (= de repeti ție) / compl.
circ. de timp; c. num. card. adv. (= de repeti ție) / compl. circ. de mod; d. num. card. adv. (= de
repetiție) / atr. adv.

D. Marca ți varianta corectă de răspuns:
27. Sinonimul cuvântului elucubrație este: a. aberație; b. fulgura ție; c. divaga ție; d.
fantasmagorie.
28. Care dintre urm ătoarele serii con ține numai cuvinte corect desp ărțite în silabe? a. viet-
na-mez, vi-le-gi-a-tu-r ă, pi-u-ne-z ă, pi-e-mont, pa-voa-za; b. viet-na-mez, vi-le-gia-tu-r ă, piu-ne-
ză, pi-e-mont, pa-vo-a-za; c. vi-et-na-mez, vi-le-gi-a-tu-r ă, piu-ne-z ă, pie-mont, pa-voa-za;
d. vi-et-na-mez, vi-le-gi-a-tu-r ă, pi-u-ne-z ă, pie-mont, pa-vo-a-za.
29. Sensul substantivului colportaj este: a. distribuire (a c ărților, a presei); b. răspândire de
zvonuri false; c. plan de r ăzbunare împotriva cuiva; d. adunare de informa ții compromi țătoare
pentru cineva.
30. Fie enun țul: Când li-i vedea, zii-i c ă mi-i tot mai greu s ă locuiesc în aceia și casă cu proprii-
mi socrii, care, de și sunt hazlii și se îmbrac ă în haine fistichiii, îmi creaz ă numai probleme.
Acesta con ține: a. cinci greșeli; b. ș ase greșeli; c. patru greșeli; d. ș apte greșeli.
31. Cuvântul continență este în raport de antonimie cu: a. desfrânare; b. incapacitate; c.
nemulțumire; d. abstinen ță.
32. Fie enun țul: Când întâlnii acei mon ștri siniștri, am crezut c ă mă-nșeală privirile și paremi-
se că am și leșinat, dragul meu, fi-re-ar s ă fie de treab ă! Acesta con ține: a. trei gre șeli; b. o
greșeală; c. două greșeli; d. patru gre șeli.
33. Se dau urm ătoarele perechi: (1) exulta / exalta , (2) codice / codicil , (3) carafă / garafă, (4)
epistolă / epistolie , (5) estimaț ie / estimare . Avem paronime în: a. în toate; b. în nici una; c.
numai în (1); d. numai în (1) și (2).
34. Care dintre urm ătoarele serii con ține numai forme literare ale cuvintelor date? a.
artefact, filigrane, genunc her, imberb, prerie; b. artifact, filigrame, genunchier, imberb, preerie; c.
artefact, filigrane, genuncher, imperb, prerie; d. artefact, filigrane, genunchier, imberb, prerie.
35. Se dau urm ătoarele expresii: cartografierea h ărții, exterminare în mas ă, afront jignitor ,
preambul rezumativ . Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. toate, în afară de a treia;
c. numai prima, a treia și a patra; d. numai a treia și a patra.
36. Sensul expresiei habeas corpus este: a. drept care garanteaz ă libertatea individual ă și
protejează împotriva arest ării arbitrare; b. obiect care a servit la s ăvârșirea unei infrac țiuni; c. care
are o realitate material ă, fizică, obiectiv ă, alcătuit din materie; d. alt sens.
37. Sensul substantivului breviar este: a. lucrare în care sunt expuse sumar no țiuni, date; b. listă
de prescurtări; c. lucrare remarcabil ă, excepțională; d. lucrare care cuprinde texte scurte,
aparținând mai multor autori.
38. În cuvintele: exact , exalta , exagera , exegeză, extorca litera x redă grupul de sunete gz în:
a. nici unul dintre cuvinte; b. toate cuvintele; c. primele dou ă cuvinte; d. altă interpretare.
39. Sinonimul cuvântului claustral este: a. monahal; b. izolant; c. disolut; d. afabil.
40. Sensul expresiei ex-voto este: a. fără drept legal la vot; b. ofrandă, danie făcută din
recunoș tință, în urma unei f ăgăduieli; c. rezultat, configura ție a unei institu ții în urma unui scrutin
electoral; d. alt sens.
41. Care dintre urm ătoarele serii con ține numai paronime? a. camelot / camelot ă, catalectic /
cataleptic, canavas / canevas; b. atriu / atrium, arlechine / arlechini, eratic / eretic; c. flagrant /
fragrant, epruvet ă / eprubet ă, celestin / celestin ă; d. toate cele trei serii de mai sus.

42. Fie enun țul: Înainte de a ș face bagajele, mai citi odat ă telegramele straniii de la socrii s ăi
dar tot nu le g ăsi vre-o motivaț ie. Acesta conține: a. patru gre șeli de ortografie și nici una de
punctuație; b. patru gre șeli de ortografie și o greșeală de punctua ție; c. trei greșeli de ortografie și
o greșeală de punctua ție; d. cinci greșeli de ortografie și nici una de punctua ție.
43. Se dau urm ătoarele cuvinte: vargă, zăbavă, trăsurică, țarină, mămică. Au forme literare
duble de genitiv-dativ: a. nici unul; b. toate; c. numai ultimul; d. numai al treilea, al patrulea și
al cincilea.
44. Sensul expresiei ad-hoc este: a. pentru un scop, de circumstanță ; b. pe loc, pe nea șteptate; c.
după cum consider ă o adunare; d. alt sens.
45. Se dau urm ătoarele serii: (1) bulgăr / bulgăre, (2) corvad ă / corvoad ă, (3) rămurea /
rămurică, (4) hublo / hublou . Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale: a. în
toate seriile; b. numai cele din prima serie; c. numai cele din a doua și a treia serie; d. numai cele
din prima, a doua și a treia serie.
46. Avem numai forme corecte de plural în: a. maratonuri, letopise țe, maneje, femure,
desfrâuri; b. maratoane, letopise țuri, manejuri, femururi, desfrâie; c. maratoane, letopise țe,
manejuri, femururi, desfrâuri; d. nici una dintre seriile de mai sus.
47. Cuvântul culant este în raport de antonimie cu: a. zgârcit; b. generos; c. galant; d. bădăran.
48. Cuvântul pârc ălab reprezintă : a. un arhaism fonetic; b. un arhaism lexical; c. un
regionalism; d. altă variantă.
49. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. chin, școlari, iarnă, lin; b. spin,
miniștri, aviator, (a) sosi; c. (a) ști, îți, monștri, cui; d. evrei, (a) pica, indiscret, coli.
50. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. coveții, mănușii, cicorii, c ămășii; b.
covatei, m ănușii, cicoarei, c ămășii; c. coveții, mănușii, cicoarei, c ămașei; d. nici una dintre cele
trei serii de mai sus.
51. Care dintre urm ătoarele serii con ține numai forme verbale literare? a. (să) țăcăne, (să)
ciuruie, (s ă) învârtă, (el) înjgheab ă; b. (să) țăcănească, (să) ciuruiasc ă, (să) învârteasc ă, (el)
înjghebeaz ă; c. (să) țăcănească, (s ă) ciuruie, (s ă) învârtă, (el) înjghebeaz ă; d. toate cele trei serii
de mai sus.
52. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. cravatei, c ărămizii, parei, pajiș tii,
volburii; b. cravatei, c ărămidei, parei, paji ștei, volburii; c. cravății, cărămizii, parei, pajiș tii,
volburei; d. cravatei, c ărămidei, parei, paji ștei, volburii.
53. Cuvintele vin (= băutură alcoolică) și vin (= verb, indic. prez., pers. I, sg.) sunt: a.
omonime totale; b. omonime par țiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.
54. Se dau urm ătoarele expresii: magm ă incandescentă , mecena al artelor , periplu pe ocean ,
monopol exclusiv . Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a doua și a patra; c.
numai a patra; d. nici una.
55. Se dau urm ătoarele expresii: mapamondul globului , flash informativ , genocidul
populației, a apostrofa violent . Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai prima;
c. numai prima și a treia; d. toate, în afar ă de a treia.
56. Substantivul îndemn este format prin: a. derivare regresiv ă; b. derivare progresiv ă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
57. Sensul substantivului addenda este: a. ceea ce se adaug ă la o lucrare pentru a o completa; b.
erată; c. rezumat al unei lucr ări, care se adaug ă la sfârșit; d. parte a unei lucrări care con ține note
explicative și bibliografice.

58. Se dau urm ătoarele cuvinte: după-masă, după-amiază, sud-american , sui-generis , nord-
coreean , cal-de-mare . Sunt corect scrise cu cratim ă: a. toate; b. toate, în afară de al șaselea; c.
numai primul, al doilea, al treilea și al patrulea; d. toate, în afar ă de al treilea.
59. Fie enun țul: Unde-i fi tu, vom fi și noi, că tu ni-i fi sprijinul la bă trânețe, de vreme ce
propriii-i fii ne-au abandonat. Acesta con ține: a. nici o gre șeală; b. o greșeală; c. două greșeli;
d. trei gre șeli.
60. Avem numai forme corecte de plural în: a. cocoloașe, râpe, chipie, advoane; b. cocolo și,
râpi, chipiuri, advonuri; c. cocoloși, râpe, chipie, advonuri; d. toate cele trei serii de mai sus.
61. Cum evolueaz ă costul variabil mediu, atunci când costul variabil total r ămâne constant, iar
cantitatea produs ă sporește: a. se reduce; b. crește; c. devine egal cu zero; d. crește, apoi scade
până la zero.
62. Când cererea este mai mic ă decât oferta, este cazul: a. unei piețe a vânzătorilor – care î și cresc
producția în mod corespunz ător; b. unei pie țe pe care se acț ionează pentru m ărirea pre țurilor; c.
unei piețe a cumpărătorilor; d. unei pie țe pe care se fac presiuni pentru descurajarea exporturilor.
63. În ce const ă uzura fizic ă: a. în deprecierea treptat ă a capacit ății de func ționare a capitalului
fix, ca urmare a folosirii lui în procesul de produc ție sau a ac țiunii distructive a agen ților naturali;
b. în acțiunea progresului tehnic și a condiț iilor pieței; c. în deprecierea moral ă a capitalului fix;
d. în scăderea calit ății producției.
64. Un indicator macroeconomic apare în expresie net ă atunci când în calculul s ău: a. se elimin ă
consumul de capital circulant; b. se include consumul de capital fix; c. se adaug ă valoarea net ă a
capitalului fix; d. se exclude consumul capitalului fix.
65. Costul de oportunitate are în vedere: a. numărul alternativelor eliminate din calculele
decidentului; b. valoarea tuturor alternativelor luate în calcule de agentul economic, prin ac țiunile
sale curente; c. câștigul unui agent economic în urma unui plasament corect; d. valoarea
alternativelor eliminate de decident, r espectiv ceea ce pierde el prin alegerea f ăcută.
66. Venitul disponibil se deduce din: a. mărimea venitului personal, diminuat cu impozitele și
taxele plătite de fiecare individ; b. mărimea venitului na țional, diminuat cu valoarea amortiz ării
capitalului fix; c. mărimea venitului na țional, diminuat cu taxele indirecte; d. produsul intern brut,
diminuat cu m ărimea venitului personal.
67. Când un contract se încheie la un moment dat, iar livrarea bunului tranzac ționat (executarea
contractului) are loc ulterior, se opereaz ă pe piața: a. la vedere; b. forței de munc ă; c. la termen;
d. vânzătorului.
68. Cererea elastic ă în raport cu pre țul presupune: a. o variație procentual ă a cantității cerute, mai
mare decât cea a pre țului; b. o variație a cererii egal ă cu varia ția prețului; c. o variație a cererii
mai mică decât varia ția prețului; d. că variația cererii este pozitiv ă.
69. În urma infla ției, sunt afecta ți: a. agenții economici ce- și convertesc disponibilit ățile bănești
în monedele mai stabile ale altor țări; b. agenții care iau bani cu împrumut; c. agenții economici
aflați în ipostaza de cump ărători – mai ales cei cu venituri mici și fixe; d. agenții economici
publici.
70. Care este rela ția existent ă între pre țurile pieței (PP) ș i prețurile factorilor de produc ție (PF): a.
PP < PF; b. PP > PF; c. PP = PF; d. nici unul din r ăspunsurile anterioare nu este corect.

71. Ce reprezint ă utilitatea economic ă: a. talentul unui consumator de a- și aloca veniturile pentru
achiziț ia diferitelor bunuri existente pe pia ță, în condi țiile unui venit nelimitat; b. satisfac ția adusă
consumatorului de utilizarea unui bun sau serviciu, exprimând capacitatea ac estuia de a satisface
o anumită nevoie; c. proprietățile pe care le posed ă fiecare bun; d. capacitatea unui bun liber de a
fi resursă regenerabil ă.
72. În tranzacț iile la termen, vânz ătorul: a. știe de la început c ă va câștiga; b. știe de la început c ă
va pierde; c. este un speculator „à la baisse”; d. este un speculator „à la hausse”.
73. Componentele capitalului se deosebesc din punct de vedere: a. al vitezei de circula ție; b. al
gradului de prelucrare; c. al modului în care se consum ă și sunt înlocuite; d. al gradului de
progres tehnic încorporat.
74. Între componentele pie ței valutare se num ără: a. investiț iile; b. rata infla ției; c.
convertibilitatea monedei; d. băncile care efectueaz ă tranzacții pe piața interbancar ă.
75. Cât reprezint ă sporul venitului, în condi țiile în care cre șterea investi țiilor este 316 miliarde
u.m., iar sporul consumului 582 miliarde u.m. (în ipoteza în care presupunem c ă mărimea
investițiilor este egal ă cu cea a economiilor): a. 266 miliarde u.m.; b. 84%; c. 898 miliarde u.m.;
d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
76. Indicatorul care arată câte bunuri și servicii se pot achizi ționa cu cantitatea de bani existentă
la un moment dat în economie (r espectiv cu o unitate monetar ă), la un nivel dat al pre țurilor,
reflectă: a. viteza de rota ție a banilor; b. cursul de schimb al monedei na ționale; c. puterea de
cumpărare a banilor; d. rata dobânzii.
77. Multiplicatorul investi țiilor (K) arat ă că atunci când are loc o majorare a investi țiilor față de
situația inițială, se constat ă: a. creșterea de K ori a investi țiilor nete determinate de sporirea
venitului; b. că venitul va spori de K ori mai mult fa ță de sporul investi țiilor; c. scăderea ritmului
investițiilor la nivel na țional, d. că evoluția ritmului K al cre șterii investi țiilor va fi pe m ăsura
scăderii venitului.
78. Ce reflect ă salariul real: a. forma bănească a salariului; b. expresia b ănească a pre țului
bunurilor ce pot fi achizi ționate la un moment dat într-o economie; c. expresia valoric ă a
salariului anual; d. cantitatea de bunuri și servicii care poate fi cump ărată la un moment dat cu
salariul nominal.
79. Producția zilnică a unei firme este de 400 buc ăți din bunul X, iar productivitatea medie a
muncii este 20 buc ăți / lucrător. Câți salariați (având aceea și productivitate) trebuie angaja ți în
plus, pentru a cre ște produc ția la 660 buc ăți: a. 33 lucrători; b. 16 lucrători; c. 13 lucrători; d. 66
lucrători.
80. Identifica ți care din urm ătoarele afirma ții este adev ărată: a. amortizarea se refer ă la expresia
fizică a gradului de uzură în privin ța capitalului fix; b. pe perioad ă scurtă, m ărimea costului fix
mediu nu depinde de nivelul produc ției; c. mărimea costului total mediu nu este egal ă cu cea a
costului variabil mediu; d. costul variabil poate fi egal cu costul total.
81. Costul total cuprinde: a. costurile fixe ș i variabile; b. totalul costurilor variabile și o parte a
costurilor fixe; c. uzura fizic ă și costurile variabile; d. salariile și profiturile.
82. Suma minim ă de bani, care, ob ținută de întreprinz ător, îl motiveaz ă pe acesta și îi este
suficientă pentru a- și continua activitatea, se numeș te: a. cifră de afaceri; b. profit normal; c.
supraprofit; d. venit implicit.

83. Oligopolul reflect ă: a. situația în care num ărul firmelor concurente e foarte mare, dar între
produse exist ă deosebiri; b. situația în care num ărul firmelor produc ătoare (vânz ătoare),
concurente, e mic; c. situația în care num ărul cump ărătorilor pe pia ță e mic; d. situația în care
numai câteva produse sunt comercializate pe o pia ță.
84. Dacă sporul venitului este 60 milioane u.m., iar sporul consumului 45 milioane u.m., rezultă
că înclinația marginal ă spre economii are valoarea: a. 0,75; b. 1,33; c. 1,25; d. 0,25.
85. Dacă masa profitului sporeș te, iar cifra de afaceri a agentului economic productiv r ămâne
constantă, rata profitului la cifra de afaceri: a. nu se modific ă; b. scade; c. este egal ă cu rata
profitului calculat ă la costurile totale; d. crește.
86. Expresia b ănească a uzurii capitalului fix este generat ă de: a. costul total; b. cifra de afaceri;
c. cheltuiala cu capitalul circulant; d. amortizare.
87. Legea lui Gossen este legat ă de: a. descreșterea, întotdeauna, a utilit ății totale datorate
consumului unui bun; b. descreșterea utilit ății marginale, în urma consumului succesiv de unit ăți
dintr-un bun omogen; c. faptul c ă mărimea unit ăților adiț ionale consumate din fiecare bun
economic cre ște în progresie aritmetic ă până la saturare, dac ă respectiva necesitate este
satisfă cută în mod continuu și neîntrerupt; d. faptul c ă interesul unei persoane descre ște progresiv
până la saturare, dac ă acesta este satisf ăcut o singur ă dată.
88. Când cre ște cererea pentru un bun ca urmare a major ării venitului consumatorului (celelalte
condiții ale pie ței ră mânând neschimbate), curba cererii: a. se translateaz ă spre stânga fa ță de
poziția ei precedent ă; b. se deplaseaz ă spre dreapta, în raport cu aliniamentul ei anterior; c. nu-și
modifică poziția; d. se deplaseaz ă în jos și scade.
89. Dacă masa monetar ă este de 50 de miliarde u.m., can titatea de bunuri aflate în circula ție de
200.000 buc ăți, iar viteza de rota ție a banilor este egală cu 4, pre țul mediu (unitar) al bunurilor va
fi: a. 1.000.000 u.m.; b. 10.000.000 u.m.; c. 100.000 u.m.; d. 100.000.000 u.m..
90. Relația dintre num ărul unităților consumate dintr-un bun economic omogen și utilitatea total ă:
a. se exprim ă sub forma utilit ății totale descresc ătoare; b. se reprezint ă grafic, în principiu, printr-
o curbă ascendent ă; c. apare în leg ătură cu suma dintre utilitatea total ă și utilitatea marginal ă; d.
nu se poate reprezenta grafic.
91. Între factorii care influen țează cererea pentru un bun pe pia ță, menționăm: a. modificarea
prețurilor altor bunuri (aflate în leg ătură cu cel vizat); b. modificarea veniturilor produc ătorilor; c.
modificarea costurilor de produc ție și de distribu ție; d. elasticitatea ofertei.
92. Să se determine costul variabil mediu știind că producția obț inută (Q) este 50 buc ăți și costul
variabil global (CV) este 5.000 u.m.: a. 200 u.m.; b. 300 u.m.; c. 100 u.m.; d. nu se poate
determina, doar pe baza datelor de ținute.
93. Utilitatea marginal ă reprezint ă: a. utilitatea primei unit ăți consumate dintr-o serie de bunuri
similare; b. creșterea cu o unitate a cantit ății cumpărate dintr-un bun; c. satisfacția resimțită de un
consumator prin utilizarea unei doze oarecare dintr-un bun economic; d. sporul utilităț ii totale
obținut prin cre șterea cu o unitate a cantit ății consumate dintr-un bun.
94. Cum se determin ă coeficientul de elasticitate a cererii în func ție de preț: a. ca diferen ță între
variația procentual ă a prețului și cea a cererii; b. ca raport între modificarea procentual ă a ofertei
și cea a cererii; c. ca raport între modificarea procentual ă a cantităț ii cerute și modificarea
procentual ă a prețului; d. ca raport între varia ția cererii și prețul de referință al unui bun.
95. Între ofertan ții de monedă remarc ăm: a. agenții economici publici – ca debitori; b. Banca
Centrală și băncile comerciale; c. cetățenii unei țări – ca debitori; d. fie creditorii, fie debitorii.

96. Care este condi ția ca nevoia de munc ă să fie considerată cerere de muncă: a. să fie egal ă cu
oferta de munc ă; b. să fie cuantificabilă ; c. să fie făcută o cerere în acest sens, c ătre Oficiul forț ei
de muncă; d. să fie salarizată .
97. Între func țiile banilor, preciz ăm: a. funcția de corelare a cererii cu oferta; b. funcția de
recuperare a costurilor; c. funcția de distribuire a veniturilor; d. funcția de mijloc de schimb.
98. O operațiune de export este eficient ă când: a. cursul de revenire la import este mai mic sau cel
mult egal cu cursul de schimb; b. cursul de revenire la export se stabile ște de către stat; c. cursul
de revenire la export este egal cu cursul de revenire la import; d. cursul de revenire la export este
mai mic sau cel mult egal cu nivelul cursului de schimb.
99. Între func țiile profitului se num ără aceea că: a. frânează creșterea economic ă; b. stimuleaz ă
creșterea costurilor de produc ție; c. stimuleaz ă inițiativa agen ților economici; d. determin ă
restrângerea ofertei.
100. Ce tip de pia ță se caracterizeaz ă prin atomicitatea cererii și ofertei, prin lipsa de omogenitate
a produselor și posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii: a. piața cu concuren ță monopolistic ă;
b. piața cu concuren ță oligopol; c. monopsonul; d. oligopsonul.