a : Intocmiti o lucrare care sa prezinte un studiu asupra resurselor natural e dintr – o tara dezvoltata economic. SUEDIA Situata in Europa de Nord,… [603837]

Tema 1

Cerin
t
a : Intocmiti o lucrare care sa prezinte un studiu asupra resurselor natural
e

dintr
–
o

tara
dezvoltata economic.

SUEDIA

Situata in Europa de Nord, in partea estica a peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice,
Suedia cuprinde si numeroase insule
din Marea Baltica. Are frontiera comuna cu Norvegia la

nord
–
vest pe o lungime de 1.619 km., cu Finlanda la nord
–
est 586 km
, Marea Nordului si stramtorile
daneze

la sud
–
vest si Marea Baltica la est, insumand o suprafata totala de 449.964 km².

A fost
locuita din vremuri preistorice de popoarele germanice iar mai tarziu de goti, care fac parte din
vechiul popor nordic din Scan
dinavia. Un stat suedez independent a aparut la inceputul secolului al
XII
–
lea care dupa implicarea in Razboiul de Treizeci de Ani a inceput o extindere a teritori
ilor sale
formand Imperiul Suedez. Acesta a devenit una din marile puteri ale Europei pana la

inceputul
secolului al XVIII
–
lea. Teritoriile suedeze situate in afara Peninsulei Scandinave au fost treptat
pierdute in secolele XVII si XIX, ultimul razboi in car
e Suedia a fost direct implicata

a fost in 1814,
cand Norvegia a fost fortata militar intr
–
o uniune cu Suedia.
Pe durata secolelor XVIII si XIX,
populatia Suediei a crescut
considerabil, practic intre 1750 si 1850, dublandu
–
se.

Migratia a inceput
devreme in Suedia; in evul mediu, germanii din comunitatile comerciale erau cel mai mare grup de
im
igranti, oamenii de etnie roma au inceput sa imigreze inca din anii 1500, in timp ce valonii
–

francezi din Belgia
–

au venit in Suedia la sfarsitul anilor 1600, pe masura ce industria fierului din
tara a inceput sa se dezvolte. Alte grupuri cheie de imigr
anti au fost evreii, care au inceput sa ajunga
in anii 1700, alaturi de artisti si intelectuali francezi. Odata ce cladirile din caramida, representative,
au inceput sa rasara in toata tara, muncitori italieni priceputi in caramida si stucarie, au inceput
, de
asemenea sa se mute in Suedia. Insa nici un eveniment de migratie nu a lasat o amprenta mai mare
in peisajul cultural al Suediei decat emigrarea uriasa a suedezilor in America si Australia din 1850
pana in anii 1930. Pana la 1.5 milioane de suedezi
nativi

au parasit tara pentru a scapa de saracie si
persecutii religioase si pentru a cauta o viata mai buna pentru ei si familiile lor
. Aceasta cifra este
egala cu 20 % dintre barbate si 15 % dintre femei nascuti la sfarsitul anilor 1800.

Emigrarea in mas
a
in America, a devenit atunci singura cale de a evita foametea si revoltele; mai mult de 1% din
populatie a emigrat intre anii 1880
–

1890. Multi locuitori ai Suediei de atunci au considerat ca vor
gasi o viata mai buna in America astfel incat mai mult de

un milion de suedezi au emigrat in Statele
Unite. Cu toate acestea , Suedia a ramas o tara saraca, av
and o economie aproape exclusiv

agrara,

chiar intr
–
o perioada in care Danemarca si tarile din Vestul Europei, incepeau sa se industrializeze.
Uniunea cu N
orvegia a fost dizolvata in mod pasnic in anul 1905, Suedia devenind un stat pasnic,
mentinand o politica oficiala de neutralitate in domeniul afacerilor externe.

Dupa sfarsitul Razboiului Rece, urmare unui referendum tinut in 1995, Suedia a aderat la
Un
iunea Europeana, refuzand insa aderarea la NATO
precum si la zona Euro. De asemenea Suedia
este membru al ONU, Consiliului Nordic, al Consiliului Europei, Organizatiei Mondiale a
Comertului si OECD. Suedia are un ,,sistem nordic’’ de asistenta sociala, in
care invatamantul
tertiar si sistemul de sanatate sunt universal
e

pentru toti cetatenii sai. Este o tara dezvoltata, avand
a
–
l unsprezece
–
lea cel mai mare venit pe cap de locuitor, pozitionandu
–
se de asemenea foarte bine in
numeroase alte clasamente, precu
m calitatea vietii, sanatate, competitivitate economica,
prosperitate
,
educatie
,

protectia libertatilor civile, usurinta in afaceri si dezvoltare umana, avand de
asemenea un nivel foarte scazut de coruptie.

Relieful predominant al Suediei este de platou s
i de campie, in vestul si nord
–
vestul tarii
intinzandu
–
se Alpii Scandinavi, care la est sunt marginiti de un podis care coboara in trepte spre
litoralul cu fiorduri al Marii Baltice. In sudul Suediei se int
i
nd campii care inconjoara o mica
regiune deluroas
a, podisul Smaland si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje
asemanatoare vecinei sale Danemarca.

Reteaua hidrografica
–

9 % din suprafata Suediei,
este reprezentata de numeroase

lacuri si

rauri scurte in general, dar cu debite bogate si u
n potential hidroenergetic ridicat. Jumatate din
suprafata Suediei este acoperita de paduri de mesteacan, pin si molid. Sub 10% din suprafata, este
63.00%
9.00%
8.00%
7.00%
7.00%
3.00%
3.00%
Componenta terenuri si forme relief
Paduri
Lacuri si rauri
Mlastini
Teren agricol
Pajisti
Teren urban si industrial
Munti

teren agricol, cultivat cu grau, ovaz, cartofi,

secara si sfec
la de zahar. In nordul si centru
l tarii
exista
paduri de conifere, in sud padur
i amestecate si in sudul extrem

padure de fag si stejar. Intalnim de
asemenea in zonele muntoase inalte , vegetatie de tundra montana. Nu putem sa nu remarcam fauna
compusa din animale protejate de lege cum ar fi ursu
l dar si elanul, nevastuica, hermelina si pasarile
de apa

un numar mare reprezentand
–
ul vara pasarile migratoare din sud
.

Cu tarmurile lungi si
numeroase lacuri, Suedia are de asemenea si o varietate bogata de viata acvatica, speciile de peste
variind de l
a cod si macrou din Atlanticul sarat pana la somon si stiuca regasie in Golful Butnia, mai
putin salin precum si in lacuri si rauri

Dupa cum mentionam, Suedia este bogata in paduri de conifer
e
, in minereu de fier, plumb,
zinc, cupr
u, aur, argint, wolfram,

uraniu

si alte minereuri, insa nu dispune de zacaminte de petrol si
carbu
ne, avand insa
multa energie hidroelectrica de pe urma numeroaselor rauri.

In nordul
indepartat se regasesc cele mai importante rezerve de fier care sunt cu precadere exportate.

Ener
gia
hidroelectrica ieftina a constituit un factor esential in dezvoltarea industrial
a

a tarii, aproximativ
15% din cantitatea de energie a Suediei fiind furnizata de centralele hidroenergetice, asezate pe
rauril
e principale din nord. Putine tari consuma
co
nsuma mai multa energie pe cap de locuitor dacat
Suedia, dar emisiile de carbon suedeze sunt comparative scazute cu cele ale altor tari. Conform
statisticilor Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), americanii elibereaza aproape de patru ori
mai mult

dioxid de carbon pe an in atmosfera dacat media suedeza. Motivul ratei scazute a emisiilor
din Suediea este ca aproximativ 80 % din productia de energie electrica provine din energie nuclear
si hidroelectrica
.

Suedezii folosesc 54.5 % energie regenerabila
, cele mai conume energii
regenerabile produse de apa si biomasa.
Ponderea energiei regenerabile utilizate in Suedia continua
sa creasca, d
eja

in 2012, tara a atins obiectivul guvernamental pentru 2020 de 50 %
, pentru sectorul
energiei electrice, obiectiv
ul este de 100 % din productia de energie electrica regenerabila pana in
2040.
Aproximativ 11 % din energia electrica provine de la energia eoliana; de asemenea,
instalatiile combinate
de caldura si energie electrica (CHP) reprezinta 9 % din productia de
e
lectricitate din Suedia, iar acestea sunt alimentate in principal de biocombustibili.

Intinsele paduri de conifere ale Suediei, in combinatie cu padurile de foioase

–

63 % din
suprafata tarii
, furnizeaza materie prima unei industrii extrem de

dezvoltate de gatere, celuloza
,
hartie si produse finite pe baza de lemn, Suedia fiind un important furnizor de hartie si produse
lemnoase pe pietele intrenationale.

Suedia dispune de mari zacaminte de fier
–

locul al treilea in Europa
–

cu un continut
r
idicat de fier, aflate in partea de nord a tarii. Are o puternica industrie extractiv
a
, siderurgica si a
metalurgiei neferoase. Cea mai importanta ramura industrial
a

este constructia de masini
–

electrotehnica,
rulmenti, automobile, avioane, masini de prec
izie
–

cu principale centre in
Stockholm, Goteborg si Vasteras. Constructiile navale au si ele o mare dezvoltare, Suedia situandu
–
se pe locul al doilea in lume la productia de nave, centre importante fiind in orasele Goteborg si
Malmo. Suedia ocupa locul 4

pe glob in industria mobilei, locul 5 in productia de
cherestea si locul
7 la placi a
glomerate si fibrolemnoase.

Cele mai importante bunuri exportate in cadrul comertului extern al Suediei sunt : vehicule
si masini, produse farmaceutice/produse chimice,
electronice, minerale, produse din lemn, energie,
produse alimentare, incaltaminte si confectii.

40%
7%
15%
23%
Productie energie consumata la nivel
national
Petrol importat
Cocs si carbune
Reactoare nucleare
Combustibili biologici

In agricultura predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne. Culturile furajere ocupa
75% din suprafata arabila.

Suedia are un turism predominant c
ultural, fiind a 21
–
a cea mai vizitata tara din lume dupa
numarul de turisti.
Turismul Suediei este axat pe 2 ramuri :

calatorii de vacanta respectiv turism de
afaceri. Destinatiile principale de calatorie pe tot parcursul anului sunt Tarile Nordice vecine,
Germania si Tarile Baltice insa clima umeda, racoroasa, precum si lipsa soarelui din marea parte a
anului ii determi
na pe suedezi sa prefere in mod specialca loc de petrecere a vacantelor zonele de
litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului si Turciei. Dat fiind pozitia periferica a Suediei fata de
destinatiile turistice preferate, mai mult de 51% din suedezi au utilizat av
ionul ca mijloc de
transport, calatoria cu autoturismul reprezentand cel de
–
al doilea mijloc de transport ca importanta
in proportie de 22%, restul de procente fiind ocupate de
ferry
–
boat, tren si autobuz.

34%
13%
11.0%
11.0%
10.0%
7.0%
7.0%
2.0%
5.0%
Comert extern
Autoturisme
Produse farmaceutice si
chimicale
Electronice
Minerale
Produse din lemn
Energie

Datorita nivelului de viata foarte ridicat, locuitorii Suediei s
–
au obisnuit sa acorde o
importanta foarte mare calatoriilor de placer
e
, peste 90% dintre acestia plecand in vacanta cel putin
o data pe an.

Chiar daca veniturile lor sunt foarte ridicate, ac
estia aleg o destinatie turistica, numai
daca sunt convinsi ca isi merita pretul, conditia esentiala pentru ai multumi o reprezinta standardul
ridicat al serviciilor oferite si curatenia. Asezarea Suediei in nordul Europei ii ofera o mare varietate
de peis
aje natural la care se adauga numeroase atractii turistice incluse de catre UNESCO in
Patrimoniul Cultural Universal, Suedia fiind o destinatie pentru toate anotimpurile.

Suedia dispune
de o industrie hoteliera cu standard ridicate in toate categoriile, cl
asificarea unitatilor intre 1 si 5
stele fiind verificata periodic si supusa unor controale severe.

Majoritatea suedezilor locuiesc in sud, unde clima este mai blanda si exista o conectivitate
mai buna cu Europa continentala; grupuri de populatie se gases
c si de
–
a lungul coastei baltice din
est, zonele interioare din nord fiind putin populate, populatia urbana reprezentand 88% din total, cea
mai mare aglomeratie inregistrand
–
o orasul Stockholm 1.633 milioane.

51%
22%
27%
Mijloace de transport in scop turistic
Avion
Autoturism
Ferry-boat, tren si
autobuz

Populatia Suediei se compune in proportie

de 80.90% din suedezi, 1.80 % sirieni, 1.40 %
finlandezi, 1.40 % irakieni si 14.5% alte nationalitati.

De asemenea in Suedia mai locuiesc si un
numar de refugiati, care dupa tara de origine se impart astfel : 109.343 din Siria, 27.653 din
Eritreea, 28.204

din Afganistan, 21.032 din Somalia, 12.693 din Irak si 6.485 din Iran , conform
statisticilor din anul 2018. Conform acelorasi statistici in Suedia mai locuiesc si un numar de 31.819
de apatrizi, majoritatea din Orientul Mijlociu si Somalia.

88%
12%
Raspandire populatie
Urban
Rural
2210000
995000
643000
Populatia din marile orase
Stockholm
Gotheborg
Malmo

Forta de munca e ocupata in proportie de 1.1% in agricultura, 28.20% in industrie si cea
mai mare parte, 70.7% in domeniul serviciilor. Contributia la realizarea PIB
–

ului conform datelor
din 2013 era realizat de agricultura in procent de 2%, industrie 3
1.3% si servicii 66.8%.

60.2
1.8
1.4
1.4
14.5
Componenta populatiei %
Suedeza
Siriana
Finlandeza
Irakiana
Altele
60.20%
8.50%
31.30%
Componenta religioasa a populatiei
%
luterana
altele(romano-catolica,
ortodoxa, musulmana,
evreiasca si budista)
niciuna sau nespecificat

Desi
Suedia este a patra tara ca intindere din Europa, populatia de numai 10 milioane de
locuitori duce la o densitate a populatiei foarte scazuta
–

23,5

locuitori pe kilometrul patrat.
Guvernele Suediei au stiut sa joace cartea

castigatoare, au investit in primul rand in educatie
,
cercetare si dezvoltare
–

peste 3 % din P.I.B
. Rezultatul a fost pe masura, iar cu timpul au aparut
generatii de antreprenori, forta de munca inalt calificata si specialist
i

in domeniile cheie, care au

dat
un impuls serios economiei.

Suedia are un sistem de protectie sociala la care alte tari pot cel mult sa viseze.

Speranta de
viata este de 81 ani la barbate si 84 ani la femei.

Persoanele in varsta sau cele cu dizabilitati sunt
foarte respectate si li

se acorda o serie de inlesniri. Toti varstnicii beneficiaza de asistenta sociala,
iar casele de batrani sunt gratuite si arata ca niste hoteluri de lux.

In cele ce urmeaza, regasim cateva reprezentari grafice ale populatiei Suediei si evolutiei
demografi
ce in perioada 2015
–

2019 conform datelor publicate pe site
–
ul Institutului de Statistica
din Suedia :

2
31.3
66.8
Contributie pe sect. ec. la P.I.B. %
Agricultura
Industrie
Servicii

0
5000000
10000000
15000000
2015
2016
2017
2018
2019
Populatia Suediei la 01 ianuarie
Total
Barbati
Femei
17
17.2
17.4
17.6
17.8
18
2015
2016
2017
2018
2019
Proportia populatiei 0
–
14 ani % din
total
%
10.5
11
11.5
12
12.5
2015
2016
2017
2018
2019
Proportia populatiei 15
–
24 ani %
din total
%

32.6
32.65
32.7
32.75
32.8
32.85
32.9
2015
2016
2017
2018
2019
Proportia populatiei 25
–
49 ani %
din total
%
0
5
10
15
20
2015
2016
2017
2018
2019
Proportia populatiei 50
–
64 ani %
din total
%
19.4
19.5
19.6
19.7
19.8
19.9
2015
2016
2017
2018
2019
Proportia populatiei peste 64 ani
% din total
%

Bibliografie :

–

Site ro.wikipedia.org
–

Enciclopedia WIKIPEDIA

–

Site scb.se
–

Institutul de Statistica
–

Statistics SWEDEN

–

Site
cia.gov
–

Central Intelligence Agency
–

The World Factbook

–

Site sweden.se
–

Site
–
ul oficial al
Swed
iei

0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
2015
2016
2017
2018
2019
Evolutia demografica
Nr. de nasteri
Nr. de decese