A. Anatomia organelor genitale femine … ,,,,… …4 [607185]

CUPRINS

Abreviere …………………………………………………………………………………………………….. ……………. ………2
Motto …………………………………………………………………………………………………………….. …………….. ….3
Argument ………………………………………………………………………………………. ……………………………. ……3
Capitolul I ………………… …….. …………………………………………………………………… ……………………….. ….4
A. Anatomia organelor genitale femine ……………………………………………… ,,,,…………………….. …….4
1.1 Oranele genitale externe………………………………………………………………. ………………… …..4
1.2 Organele genitale interne…………. ……………………………………………… ……………………… ….5
B. Fiziologia organele genitale feminine ……………………………………………….. …..,,,,…………………….9
1.2.1. Noțiuni de mecanisme neurohormona le…………………………………. ………………………… 9
1.2.2. Ovogeneza………………………………………………………………………….. ……………. ………….10
1.2.3. Placenta……………………………………………………………………………… ………………………..10
1.2.4. Fecundația și implantația…………………………………………………………………. ……………11
1.2.5. Modificări morfo -funcționale în timpul sarcini…………………………. ………………………. 12
Capitolul II ……………………………………………………………………………………………… ……………….. ………15
2.1. Etilogia cezaria nă……………………………………………………………………. ………………………..15
2.2. Definiție………………………………………………………………………………… ………………………..15
2.3. Semne și simptome în efectuarea cezarieneii……………………………… ……………………….15
2.4. Examinarea clinică a gravidelor la naștere………………………………….. ……………….. ……..19
2.5. Diagnostic diferențial, indicațiii și contraindicații……………………….. …………………………19
2.6. Investigați clinice în cezariană…………………………………………………… …………………….. ..21
2.7. Tratament pre -postoperator…………………………………………………….. ……………………….21
2.8. Pregătiea pre -postoperator………………………………………………………. ……………………….22
2.9. Alimentația și igiena pre -postoperator………………………………………. ……………………….25
Capitolul III …………………….. ………………. …………………………………………………….. ………………………..27
3.1. Plan de îngrijire Nr. 1…………… …………………….. …………………………… ……………………….27
3.2. Plan de îngrijire Nr. 2……………………………………………………. …………. ……………………….43
3.3. Plan de îngrijire Nr. 3……………………………………………………………………………………. …..53
Concluzii …………………………………………………………… …………………………………… ………………………. .67
Anexee ……………………………………………………………………………………………………………… …………… .68
Bibliografie ………………. ………………………………………………………………………….. ……………………….. .74

2
ABREVIERI

 AHC – Antecedente heredo colaterale
 APF – Antecedente fiziologice personale
 APP – Antecedente personale patologie
 ATI – Anestezie și terapie intensivă
 BCF – Bătăile cordului fetal
 BCG – Vaccinarea antituberculoză
 CA – Circumferință abdominală
 CUD – Contracții uterine dureroase
 DAP – Diametru antero -posterior
 D bitr . – Diametrul bitrochanetrian
 D bicr . – Diametru Bicret
 D bis – Diametru Bispinos
 DPP – Depresie postpartum
 DPM – Data primei menstruații
 DPMF – Data primei mișcări fetale
 DTAPa – Vaccinarea anti -diftero -tetano -pertussis acelulară
 DUM – Data ultimei menstruații
 FID – Fosa iliacă dreaptă
 FIS – Fosa iliacă stângă
 FV – Funcțile vitale
 FVU – Făt viu unic
 HEP -B – Vccinarea antihepatita B
 G, P – Gestantă, Pară
 IFU – Inălțime fundului uterin
 LA – Lichid amniotic
 MRF – Microrografie pulmonară
 MI – Membranele intacte
 Mf – Medic de familie
 Ms – Medic de specaltate (ginecolog, obstetrolog)
 OID – Occipito ilica stângă
 OIS – Occipito iliacă dreaptă
 OG – Obstetrică și Ginecologie
 Pc – Perimetru l cranian
 Pa – Perimetru l abdominal
 Pt – Perimetru l toracic
 PM – Prima menstruație
 P.C. – Prezentație craniană
 P.P. – Prezentație pelvină
 P.T. – Prezentație transversală
 VPOT – Vaccinarea antipoliomelită

3
Motto:
”Sanatatea este o comoara pe care putin stiu sa o pretuiasca, desi toti aproape
toti se nasc cu e a”
Hipocrate (460 -370)
„Viata este o flacara ce se stinge totdeauna, dar recapata scanteie de
cate ori se naste un copil ”
George Bernard Shaw 1856-1950)
ARGUMENT

Sarcina este importanta pentru fiecare mama. Ea trebuie sfatuita de la început ul
sarcinii care sunt responsabilitile dar și obligtiile pentru a men ține normal o sarcina. În
momentul nasterii, pot sa apara diferite complicatii care survin atat in timpul travalului sau
acasa, ducandu -se pâna la cezariana, de ace ea gravidele (vitoarele mame), trebuie
indrumate spre calea corecta din punct de vedere medical, iar asta nu o face decat medicul de
specialitate (ginecolog obstetrician) si asistentul medical. În lucrarea de fata am prezenta
pe scurt anatomia și fiziologi a organelor genitale feminine, modificarile dar și adaptarile
metabolice ale organismului în timpul sarcinii, pregatirea preoperator , tratamentul si
evolutia acestora postoperator (postnatal dupa cezariana). Asistentul medical are rolul de
a-si exercita pr ofesia cu responsabilitate fata de reusita actului medical, sa dea dovada de
profesionalism si aptitudine corecta in tehnicile acordate bolnavilor (în cazul de fata
gavidele/lehuzele), sa isi asume si sa indeplineasca datoriile morale, obligatiile si calit atile
psiho -sociale: cinste, solicitudine, spirit de daruire si observatie, tact, intelegere si ingaduinta,
dragoste, comunicare, respect fata de personalului medico -sanitar si bolnav.
Tema pe care mi -am propus sa o dezvolt a fost din mai multe motive : faptul ca am
intalnit pe sectia O.G. o echipa de ingrijire bine pregatita in domeniul medical, mi -au dat
posibilitatea sa cunosc mai indeaproape mecanismul si fiziopatologia nasterii, mi -au dat
posibilitatea sa observ tehnicile pe care le -am invatat tim p de trei ani de zile, am observat si
invatat cat de important este legatura stransa dintre medici si asistentii medicali , dar mai
ales mama -copil . Un alt motiv ce m -a determinant sa concep acesta lucrare , a fost
cunoasterea sentimentelor dar si suferinte lor multor mame, mai ales cele primipare, cat si
evolutia lor psihica pre si postoperator.

4
Capitolul I
Anatomia și fiziologia organelor genitale feminine

A. Anatomia organelor genitale feminine
Aparatul genital feminin este mult mai complex spre deosebire de aparatul genital masculin,
deoarece în decursul vieții apar o succesiune de modificări atât a organelor în sine cât și
neuroendocrine. Sistemul reproducător la femeie este un sistem ciclic. Fazele ciclului menstrual fiind
dependen t hormonal prin mecanisme neurohormonale. Structura aparatului genital feminin se compun
din: organe genitale interne; organe genitale externe și gladele anexe.
1.1. Organele genitale externe
Orga nele genitale externe sunt formate (Fig1.1.): Muntele lui Venus; formațiunile labiale (labiile
mici si labiile mari ), clitoris , himen, perineu și organele erective care sunt constituite din bulb ii
vestibulari .
Fig.1.1. Organele feminine externe
1.1.A. Muntele lui Venus – muntele lui Venus se
mai numește și penil , o proeminență triunghiulară cu
vârful în jos și baza în sus situat deasupra simfizei
pubiene deasupra labiilor mari. Sub tegumentul
acestuia se află țesutul adipos, fiind o zonă sensibila
crescută ce îi conferă un caracter erogen.
1.1.B. Formațiunile labiale – sunt constituite din
pliuri i tegumentare ce delim itează despicatur i
vulvare . În funcție dimensiunea și topografia lor,
formațiunile labiale se delimitează în labiile și mici
labiil e mari .
a) Labiile mari – sunt două proeminențe cutanate , situate sub muntele lui Venus în partea
perineului anterior. Labiile mari conțin glande sebacee și sudoripare aflate sub tegumentul pielos
acoperit de păr, ele mai conțin : țesut fibroelastic, țesut adipos, vase și nervi. Atât anterior cât și
posterior de labii, prin unificare lor se formează comisura anterioară, respectiv posterioară. Comisura
anterioară se continuă cu muntele lui Venus, iar cea posterioară se află în apro pierea orificiului anal.
Vestibulul – vaginal este o denumire delimitată de labii. Orificul uretral – aflat imediat sub clitoris și
lângă marginea vaginului fiind înconjurat de o proeminență a mucoasei .
b) Labiile mici – sunt două pliuri i tegumentare care se mai numesc și nimfe . Acestea pleac ă de la
clitorisul oblic în jos înăuntru labiilor mari, astfel labiile mici și labiile mari delimitează vestiulul
vaginal . Sunt de culoare roșie -rozată sau brună, pielea de suprafața lor este necheratinizată fiind
similara cu cea care mărește va ginul. Vacularizația și inervația labiilor : în labiile mari, inervația se

5
face de către ramura ileo -inghinală și nervul rușinos, iar în labiile mici se află receptor ii diverși:
Corpusculi Vater – Pacini, Meissner, Krause , având un sistem vascular bogat.
1.1.C. Himenul – este o membrană circulară situată în interiorul labiilor mici, fiind separate între
ele și care delimitează intrarea în vagin. Himenul se prezintă ca un orificiu de formă si dimesiuni
variabile, cu o grosime și rezistență diferită. Formele himenului sunt: inelar, semilunar, bilobat,
imperforat, hiperforat cu sept, iar cea mai comună fiind himenul de formă inelară. Cedarea
membrane ii himenale se face in momentu l actului sexual prin ruperea ei, unde , la locul ruper ii apare o
mică sângerare și o durere ușoară, astfel în urma cedăr ii himenale, rămâne doar labiile denumite și
carunculii himenali.

1.1.D. Perineul – este o formațiune musculo -aponevrotic romboidă , unde sunt delimitat e de reperele
osoase a celor două tuberulozități ischiatice: varful cocisului și marginea inferioară a simfizei pubiene.
Perineul este alcătuit din: piele, aponevroză superficială, stratul muscular superficial al perineului,
muschiul ischiocavernos, sfinct erul central, fibre din tunica musculară s uperficială, sfincterul ana l
extern, aponevroză și perineul profund. Muschii ridicători anali delimitează două spații: – ischiorectali,
care fuzează infecțiile genitale – pararectali aflați între muschii ridicători anali și rect.

1.1.E. Bulbii vestibular i – denumit de catre G. Kobelta (1804 -1857). Sunt două organe erectile
imperfecte, situate la baza labiilor mici; au o lungime de 4 cm , cu o lățime 1 -2 cm. Cei doi bulbi se
unesc înaintea uretrei prin extremităț ile lor anterioare luând aspectul general de „potcoavă” cu
concavitate spre posterior.

1.2. Organele genitale interne

Organele genitale interne sunt formate din: vagin, uter, trompele uterine și ovar
1.2.1. Vaginul – este o formațiune tubulară , fibro musculară , care se întinde de la vestibula cervix, în
partea de sus se continuă cu uterul, iar în partea de jos se deschide în vestibul vaginal prin orificiul
vaginal. Din punct de vedere topografic, vaginul își are poziționarea în cavitatea perinea lă de forma
literei „H”. A nterior vine în raport cu uretra și vezica urinară, iar posterior vine în raport cu rectul și
excavația rectouterină (fundul lui Douglas) . Pereț ii laterali ai vaginului rămân rigizi.
Caracteristicile vaginului:
 Lungima vaginului este variabil în funcție de varstă si de maturitatea femeiei în decursul
vieții, astfel: la fetița are lungimea de 3 cm, la pubertate lungimea vaginului este de 6 cm, iar
la adultă fiind de 7 -8 cm. În mod normal vaginul are lungimea cupri nsă între 4 -14 cm, mai
ales la femeile cu activitate genitală intensă (multipară);
 pH – vaginal este variabil, astfel î n faza de ovulație pH -ul este 4, în faza luteinică pH -ul
vaginal este de 4,8 -5 iar în timpul menstruațieii pH -ul poate ajuge până la 8;
 Flora vaginală reprezentată de bacilii Doderlein care participă la metabolizarea glucidelor,
eliberând acidul lactic (Fr.C 3 H6 O3);

6
 Vascularizațile vaginului sunt reprezentate de: artera vaginală, ramura provenită din aorta
ileacă internă, artera uterină, artera vezicală, ramurile din rectul median și din rușinoasa
internă, sângele venos este colectat din plexul uterovaginal.
Fig.1.2.
1.2.2.Uterul – (Fig.1.2.) un organ intern de fecundație
musculo -cavitar, unde găzduește din a 5a-6a zi ovulul pe
care îl p rotejează și îl hrănește timp de 280 de zile , ca mai
apoi să devină organul principal în expulzi a produslui de
concepție. La nivelul uterului se petrec o varietate de
modificări periodice ce se realizează menstruația.

1.2.2.a. Caracteristicile uterului: Pentru nulipare, uterul
are dimensiunea de 7,5 -8 cm, cu o lățime de 4 -5 cm și
grosime de 1 -2,5 cm . Pentru multipare, uterul are
dimensiunea de 8 -9 cm cu o lățime de 5 -6 cm și o grosime
de 3 cm; Forma uterului, se aseamănă ca o pară, ușor turtiă ventro -dorsal, partea caudală inclavată în
extremitatea cervicală a vaginului;Uterul este format din trei tu nici, perimetru, endometru și miometru.

1.2.2.b. Tesuturile uterului
 Perimetru – reprezintă m uschiul de la suprafața uterului , format dintr -un epiteliu simplu ci liat.
Are rolul d e protecție antibacteriană, care are rolul de -a nu pătrund e bacterile din vagin în
cavitatea uterin , iar aceasta se face prin intermediul unei mu coase gelatinoase secretorii ce
astupă canalul cervical dar care permite pătrunderea spermatozoizilor în momentul actului
sexual.
 Miometru – este a doua tunică care căpt ușește cavitatea uterină , denumit și motorul uterului
care are aceleși propietăți ca ale miocardului inimii, dar fiind temporar doar în timpul nașterii .
Este cel mai gros muschi dintre toate straturile, fiind alcătuit din fibre musculare netede
separate de țesut conjunctiv. În decursul sarcinii , miometrul se hiperplaziază sau se
hipertrofiază, iar după naștere unele fibre se distrug, astfel uterul revine în timp la forma sa
inițială.
 Endometru – este cea mai complexă tuncă dintre toate, deoarece are rol atât în secreție a unor
hormonii cât și în ciclul menstrual. Structura endometrului variază în funcție de vârstă dar și în
funcție de activitatea ciclului menstrual. În timpul sângerării menstruale, la nivelul
endometrului se elimină o mare parte de sânge, ca în ciclul următor să se refacă din epiteliu
fundului glandelor uterine, care nu se elimină.
1.2.2.c. Din punct de vedere topografic, uterul este format din patru părți anatomice:
1. Fundul uterin – denumit și fundul de sac Douglas, reprezintă partea cra nială a uterului , fiind
delimitat latera l, anterior și posterior de cele două tube uterine, ligamentele uteroovariene și
ligamentele rotunde;

7
2. Corpul uterin – cuprins între partea cranială a uterului și istmul uterin. Ca forma, corpul uterin
este turtit ant eroposterior, cu o față ventrală plană (spre vezică urinară) și o față dorsală (spre
intestine);
3. Istmul uterin – este cuprins între corpul uterin și colul uterin. Se evidențiază din a II -a parte de
sarcină, denumit și segment principal, fiind un important reper pentru obstetricieni la incizia
abdomino -pelvină;
4. Colul uterin – reprezintă o prelungire a istmului uterin introdus în vagin cu o lungime de 3 cm.
La rândul lui, colul uterin se subîmparte în două regiuni: una superioară, supravaginală și una
inferioară, situată în vagin reprezentând rețeaua vaginală a colului uterin. În decursul nașterii
fiziologice, colul uterin suferă o succesiune de modificări prin dilatare sub influența
contracțiilor uterine, astfel colul se dilată cu 1 cm pe oră, apoi rev ine la normal. Dilatarea
colului e ste influențată și de varsta nașterii dar și de numărul lor. Dacă la nulipare colul se
dilată pe oră cam 9 -10 cm spre deosebire de multipare, unde colul se dilată mult mai repede
până la 6 -7 cm pe oră. O cauză a nașterii p rin cezariană, este reprezentată de incapacitatea
dilatarea colul uterin, care se datorează hiposecreției de glicoproteine și proteoglicani, ori
hiperhidratarea colului care duce la creșterea acidului hialuronic.
1.2.2.d. Vascularizația și inervația uter ului – Vascularizația arterială – este constituită din artera
uterină cu originea în artera iliacă internă și din artera ligamentului rotund al uterului cu originea în
artera epigastrică inferioară. Vascularizația venoasă – colectarea sângelui venos se fac e la nivelul
sinusurilor uterine din stratul plexiform al uterului. Vascularizația limfatică este formată din patru
rețele limfatice de origine: mucoasă, musculară, seroasă și subseroasă. Inervația uterului – uterul este
inervat de: inervația parasimpatică provenit din nucleul parasimpatic pelvin, intervația simpatică e
asigurată de plexul utero -vaginal și plexul ovarian.
1.2.3. Trompele uterine – denumite și tubele uterine (salpinga) – sunt în număr de două, aflate de o
parte și de alta a uterului. Rolul principal al trompelor uterine este de a capta ovulul spre uter și de a
face întâlnire dintre gametul feminin cu gametul masculin, astfel se produce fecundarea aflată în
treimea externă a uneia din trompe.
1.2.4. Ovarele – sunt glande perechi cu dublă sercreție excretorie care produce celule feminine (ovul)
și secretă . Sunt situate de o parte și de alta uterului aflate în cavitatea abdomino -pelvină. . Fiecare ovar
conține aproximativ 400.000 de foliculi (foliculi De Graaf) din care pe parcursul vieț ii menstruale
aceștia se vor matura doar 300 -400 de foliculi ovarieni. Ovarele mai prezintă și funcție endocrină care
influențează întreaga sferă genitală și conduce întreaga viață sexuală prin secreția de hormoni ovarieni:
foliculina, progesteronul și estrogeni.
1.2.5. Glandele anexe ale aparatului genital feminin – glandele anexe ale aparatului genital feminin
sunt formate din: glandele Bartholin, glandele periuretrale, glandele vestibulare, glandele mam are.
Glandele Mamare , Glandele Bartholin , Glandele periuretrale , Glandele vestibulare , printre care cel e
mai importantă sunt glandele mamare.

8
Glandele Mamare – sunt organe perechi, prezentând la exterior areola mamară, în centru căruia se
află mameleonul. Greutatea lor variază în funcție de vârstă: la naște re greutatea este de 5 grame; la
femeie adultă gr eutate este de 200 grame; la femeia ce alăptează greutatea mameleolelor poate să
ajungă până la 500g . Modificări patologice la nivelul mamelolelor pot fi: polimastie, amastie ,
asimastie, atelie . Mameleonul situat în centru , fiind înconjurat de o areolă circul atorie cu diametru de
3-5 cm, de culoare rozată -brună. În timpul sarcinii pe suprafața areolelor se găsesc tubercul ii Morgani,
glandele sebacee care măresc în volum luând denumirea de tubercul ii Montgomery.
Caracteristicile mameleonului: Fig.1. 3. Glanda mamară
Forma mameleonului este variabil, el poate avea
formă cilindrică sau conică, cu vârful și baza lățită. La
virgine, mameleonul poate să nu fie reliefat, în timp ce la
femeia care alăp tează poate ajunge până la 2 cm . La
suprafața lui sunt în jur de 15 -20 de por ii galactofori prin
care se deschide canalele galactofore în număr de 15 -25.
Acumularea laptelui matern se face la niv elul canalului
galactofor, unde există o dilatație a sinusului lactifer în
care se acumulează laptele în intervalul dintre cele două
alăptări i. Unitatea mo rfofuncțională a glandelor sunt 15-
25 de lobi, iar la rândul lor, lobii se împart în lobul ii, iar
din aceștia apar acin ii glandulari . Secreția laptelu ii apare la 2 -5 zile după naștere, ea putând fi
stimulată sau inhibată la nevoie. Fazele de lactație sunt în n umăr de trei: faza de preparare pentru
lactație; faza de declanșare a lactației și faza de întreținere a lactației;
Vascularizația și inervația glandelor mamare
Vasculariztia arterială : Artera toracica internă, artera toracică laterală și artera toracică
posterioară 2,3 și 4. Vascularizația venoasă : se formează la nivelul rețelei capilare periacinoase, de
unde se colectează într -o rețea largă în celulele adipoase, unde în timpul lactați ei sunt vizibile și poartă
numele de Rețeaua Haller. Vacularizația limfatică se împarte în: superficială, parasternală și
transpectorală. Inervația sânilor este asgurată de plexul cervical prin ramurile sale subclaviculare,
ramurile toracice ale plexului b rahial, nervii intercostali 2 -4 și fibrele simpatice care ajung pe traiectul
arterelor.

9
B. Fiziologia organelor genitale feminine

1.2.1 Noțiuni de mecanisme neurohormonale
Organismul genital feminin este supus continuu de -a lungu vieții unor modificări influențate de
multiplii factori hormonali, parahormonali, unde sediul de conducere și cordonare este reprezentat de
SNC și sistemul endocrin. Cordonarea SNC se face la nivelul cortexului hipotalamic, hipofizar, ovar și
glandele mamare.
1.2.1.A. Hipot alamusul – cordonatorul sistemului vegetativ și endocrin, el prezintă următoarele
centre superioare care au rolul de a transmite și de -a transporta informația. Hipotalamusu secretă un
hormon foarte important în sarcină și mai ales în timpul nașterii, oxito cina. Oxitocina – este secretată
la nivelul hipotalamusului și eliberată în sânge prin lobul posterior al glandei pituitare (hipofiza), ca
urmare a creșterii nivelului de excitație al celulelor nervoase. Dacă există hiposecreție de oxitocin, se
poate admin istra oxitocin sintetic asemănător hormonului prin administrare de ovule.
1.2.1.B. Hipofiza – reprezintă al doilea element al sistemului vegetativo -endocrin, care se leagă între
ele formând sistemul hipotalamo -hipofizar. Hipofiza, este o glandă cu secreți e endocrină, si tuată la
baza hipotalamusului într -o depresiune osoasă numită și „șeaua turcească”. Unitatea morfofuncțională
a hipofizei sunt reprezentate de cei doi lobii: unul anterior și altul posterior. Hipofiza secretă următorii
hormoni necesare dezvol tării unei sarcinii normale, acestea sunt: FSH ( hormonul foliculostimulant) –
are rolul de creștere și stimulare a foliculilor De Graaf cât și secreția de estrogeni; LH (hormonul
luteinizat ) –are rol de ovulație și apariția corpului galben, a cărui secreție de estrogeni și progesteron o
stimulează; Prolactina (LTH) – este un hormon monotrop fiind secretat de celulele acidofile.
Prolactina are o mare importanță la femeie deoarece el stimulează secreția lactată a glandei mamare,
fiind sensibilizată de estrogen i și progesteron.
Progesteronul – este un steroid cu 21 atomi de carbon secretat din granuloasa corpuluii galben,
care ia naștere din foliculi De Graaf, după naștere. Mai este denumit și „hormonul maternități” având
ca rol principal pregătirea uterului pe ntru nidație. Metabolismul său se face la nivelul ficatului prin
glucoconjugare. Principalul catabolism fiind pregnandiolul, a cărui concentrație urinară (test de
sarcină) este de 5 -7 mg în faza luteală.
Estrogenul – este un steroid cu 18 atomi de carbon secretat de celulele tecale uterine ale foliculii
aflați în evoluție sau atrezie. Estrogeni mai poartă denumirea și de „hormoni feminități”. Au acțiunea
de a forma caracterele secundare feminine și menținându -le. Se prezintă sub trei tipuri de
metabolisme: estrogena, estradiolul și estriolul , fiind realizați în timpul pasajului hepatic prin
glucoconjugare sau sulfoconjugare care mai apoi sunt eliminați prin urină, având valoarea de 10 -15g
în faza foliculară.
1.2.2. Ovogeneza – este un proces complex, defi nitiv printr -o multitudine de procese desfășurate
succesiv prin care elementul germinativ primordial, gametul feminin , se diferențiază în celula feminină
aptă pentru fecundare. Prima etapă de embrionare și fetală constă în fragmentarea epiteliului
germinativ în mici aglomerări celulare reprezentând foliculi i primordiali, care nu se modifică până la
pubertate.

10
1.2.2.A. Ovului – sau gametul feminin fiind alcătuit din celula sferică având diametru de 200µ
(microni). El reprezintă rezultatul activăr ii foliculară care sub influența FSH ajunge la maturare
completă. Astfel în luna V -a de viață intrauterină există aproximativ 6,8 milioane de foliculi ovarieni ,
ei scad treptat de la naștere fătului până la vârsta de 7 ani când doar 300 -400 de foliculi se
maturizează dând naștere unui ovul matur.
1.2.2..B. Foliculii ovarieni se împart în: Foliculii secundari – rezultat din creșterea a ovocitului
primordial având dimensiunea de 70µ, înconjurat de o membrană granuloasă reprezentată de celulele
foliculare si dispuse în mai multe straturi; Foliculii cavitari – denumiți și antrali De Graaf, este unic
pentru fiecare ciclu alternativ, pentru fiecare ovar. În jurul ovulului există 5 -6 straturi de celule ce
alcătuesc cumulusul oophurus.
1.2.3 . Placenta – este un glanda endocrină temporară, formată din țesut fetal și țesut matern. Are
formă eliptică, rotundă sau neregulată ce se dezvoltă din ziua 6 -a până la naștere. El este alcătuit din
două fețe: față fetală ce se inseră cordonul ombilical, fiind acope rită de amnios, față maternă unde este
lucioasă, mată și albicioasă. Unitatea morfofuncțională a placentei este reprezentat de sistemul tanbur
Wikin , aflată la suprafața placentei sub formă de șanțuri ce o împart în loburi placentari și cotiledoane
în numă r de 15 -30 cu maximul de 80 de sisteme tambur. Greutatea placentei poate ajunge la 500 -600
g, având diametrul de 15 -20 si se formează în urma nidației din mucoasa uterină și a embrionul ui.
1.2.3.A. Rolul placentei : Rol de protecție a embrionului față de unii germeni patogeni, față de
unele tracțiuni involuntare. Are rol de respirație, deoarece hemoglobina nu trece bariera placentară și
se face oxidarea „la mâna a doua”. Funcție de nutriție, funcție metabolică energetică, p lacenta este o
glandă endocrină t eporară deoarece secretă hormoni estrogeni, hormoni gonadotropi și progesteron
prin care în perioada sarcinii este asistată ciclului menstrual, fiind stimulată prin creșterea sânilor și a
laptelui matern; Rol de barieră și de transfer.
1.2.3.B. Cicu lația placentară se realizeă în camera interviloasă formată din artere spiralate și vene.
Sunt două tipuri de circ ulații: maternă și fetală.
1) Circulația maternă – este constituită din artera utero -placentară care traversează placenta și
decidua pentru a ajunge la placa bazală. Ele se găsesc sub formă spiralată la joncțiunea deciduo –
miometrală. Au diametru de 20µ, dilatându -se pe parcurs ajugând la calibru foarte mare de 200µ.
Sângele utero -placentar se elimină prin jetul Borell și este aspirat în venele artero – placentare datorită
diferitelor presiuni hidrostatice.
2) Ci rculația fetală – este formată din două artere ombilicale care sunt anastomozate între ele
la nivelul suprafeței placentare, terminându -se într -un mănunchi de capilare ce ocupă trunchiurile
vilozitare de ordinul III. Sângele parcurge prin vena ombilicală și ductul venos, apoi la vena cavă
inferioară, iar de aicia în atriu drept. Dacă una dintre aceste artere nu se închid, copilul poate deveni
hipoxemic. Plămâni fătului intrauteri n nu funcționează, după naștere își iau funcția de organe
respiratori la copil.

11
1.2.3 .C. Anexele placentare – sunt formate din cordonul ombilical, membranele amniotice și lichidul
amniotic:
I. Cordonul ombilical – face legătură dintre placentă și făt. Cordonul ombilical are lungimea de
50 cm, cu un diametru de 15 -20 mm. În structura sa intră: vasele ombilicale formate din două artere și
o venă ombilicală, fiind înconjurate de o masă gelatinoasă (gelatina Whorton) învelită la exterior de
aminos. Arterele ombilicale se găsesc sub formă spiralate în jurul venei centrale, ele conțin sânge
venos încărcat cu o cantitate mare de CO 2 realizând astfel circulația făt -mamă . Dacă cordonul
ombilical este prea scurt, practic se împiedică coborârea fătului, dar se poate realiza nașterea pe cale
naturală. Dacă cordonul ombilical depășește peste 60 cm lungime, poate duce la circulare cordonului
în jurul gatului fetal ce pot duce la moartea fătului prin strangulare, de aceea se real izează naștere prin
cezariană. Cordonul oblilical este alcătuit din două artere și o venă, iar uneori poate lipsi o arteră,
unde se realizează mai greu circulația de la placent -făt. Inserția cordonului ombilical la nivelul
placentei de obicei este central dar poate fi inserată și paracentral, iar patologic se poate insera chiar
pe membrane.
II. Mem branele amniotice – reprezintă invelișul intern al cavităț ii aminotice în care se dezvoltă
fătul intrauterin. Ele sunt formate dintr -un țesut conjunctiv elast ic și celule epiteliale, plate secretori.
La maturitate aceste sunt învelite de amnios (punga apelor), corion și deciduă. Membranele amniotice
au rolul de a susține L.A. protejând fătul. Rezistența lor este slabă de aceea se pot rupe înaintea
amniosului ca re este foarte extensibil. Ele se pot rupe spontan (artificial), prematur și precoce, fiind
efectuată de catre medicul specilist moasa .
III. Lichidul amniotic – se formează în primele săptămâni de dezvoltare ajugând la o cantitatea
de 500 -1000 ml până l a sfârșitul gestație (40 săptămâni). L.A. este format din celule fetale,
descuamate, vernix, albumine, ClNa, lango, glucoză, colesterol, acizi grași, creatinină, uree, enzime și
hormoni. Patologic L.A. poate să conțină sânge sau meconiu (primul scaun al fă tului). Există o
creștere și o scădere a L.A. în timpul sarcinii denumite și hidroaminos și oligoamnios.
1.2.4 . Fecundația și implantația
1.2.4 .A. Fecundația – reprezintă procesul de unificare dintre cei doi gameți de la sexele diferite
(spermatozoid și ovul), din acest ă unificare rezultă celula ou . Procesul de diviziune meiotică se face
înaintea de naștere până la ovulație, de unde rezultă primul globul polar care este eliminat în trompă și
transformat în treimea externă în primele 12 ore de la ovul ație, făcând astfel o fecundare .
Transformarea nucleului spermatozoid dintr -un nucleu mascul ce face contact cu gameții, determină
activarea ovocitului și reluarea diviziuni meiotice, ca la sfârșitul acestor preocese să expulzioneze cel
de al doilea globul polar și să păstrareze 23 de cromozomi ce consti tue pronucleul feminin . După
contactul gameților urmează sinteza masivă de ADN cu scindarea cromozomilor de proveniență
maternă și paternă cu apariț ia fusului de diviziune. Cromozomi se dispun în placa ecuatorială ceea ce
determină ovulația care durează 30 de ore.
1.2.4.B. Implantația – este un mecanism complex în care zigotul mamiferelor sub acțiunea
citokinelor se orientează, aderă și se cuibăreșt e în grosimea mucoasei uterine. Implantația marchează
sfârșitul perioadei de ovulație și are loc în a șasea și a șaptea zi de la fecundație.

12
1.2.5 . Modificări morfo -funcționale în timpul sarcinii
In perioada de sarcină se începe cu perioada de ges taționare , ce determină o succesiune de
modificări morfologice și funcționale la nivelul țesuturilor și a sistemelor organismului matern.
A. Sistemul cardio -vascular – în timpul sarcinii se modifică ritmul cardiac (pulsu l) crescând cu 10 –
15 b/minut, astfel ritmul cardiac ajungând până la 70 -85 b/minut, în caz de sarcină gemelară ritmul
cardiac crește cu 20 -25 b/minut. În perioada de dilatație datorită durerilor și anxietății, mai ales
pentru primipare, ritmul cardiac crește cu 6 -30 b/minut. În timpul expulzări i, ritmul cardiac poate
ajunge până la 120 b/minut. În timpul cezarieneii, ritmul cardiac se modifică în funcție de tipul de
anestezie cât și de poziția lehuză ei pe masa de operție. Volumul sanguin – în timpul perioadei de
sarcină, volumul sangu in crește în funcție de numărul de sarcinii , astfel: pentru primipare, volumul
sanguin crește în plus cu 1200 ml; iar la nulipare, volumul sanguin ajunge până la 1500 ml/corp.
Se mai poate face calcul și pentru o sarcină gemelară, unde oxigenarea trebuie f ăcută pentru
amândoi feții, de aceea volumul sangv in ajunge până în 2000 ml/corp. Creșterea volumului
sangv in se datorează creșteri volumului plasmatic și a eritrocitelor. Creșterea eritroc itelor se face
în primă fază de sarcină apoi se diminuează treptat cu 3,7 -3,8 mii/ml către a 39 -a săptămână;
Leucocitele cresc în decursul sarcinii de la 7200 mii/ml până la 1030 mii/ml în ultimul trimestru
(39 de săptămâni); Poliglobulele reprezentate de neutrofile și ezinofile: Neutrofilele cresc în
trimestrul al II -a și al III -a până la 6000 ml, iar ezinofilele scad treptat sau chiar de tot dacă sarcina
trece peste limita sa, scăderea ezinofilelor se datorează hiperactivități corticosuprarenalelor care
răspund la stres ( depresie postnatală ); Eritropoeza crește în sarcin ă datorită excesului de fier și
acid folici; Fierul are o mare importanță în eritropoeză maternă fiind legat de hemoglobină (65%),
apoi este transferat sub trei forme, ca să poată trece bariera placentară și să ajungă la făt. O carență
de fier în timpul sarcinii duce la o anemie sideroblastică, de aceea OMS a recomandat
administrarea profilactic de fier la gravide. Calea de administrarea cea mai indicată fiind cale orală
cu doză de administrare de 30 -60 mg/zi;
B. Electroliții: Natriu scade până la 28 de săptă mâni, apoi crește ușor până la termen; Clorul , la fel
ca și natriul; Potasiu : crește progresiv până la naștere, însă după naștere este mai bine evidențiat.
Sărurile minerale: Calciu scade din al doilea seme stru a sarcinii până la 32 de săptămâni apoi
crește treptat până la termen; Cupru are o evoluție de creștere până la naștere apoi scade și revine
la normal; Zincul scade între 12 -20 de săptămâni, apoi rămâne constant până la termen; Magneziu
scade la sarcină cu 12 -20%, iar daca scădrea sa continuă poate duce la dureri sau crize de tetanie .
C. Vitaminele – sunt împărțite în două grupur i: vitamine liposolubile (A,D,E,K), ele sunt stocate la
nivel hepatic, iar carența lor este foa rte rară , în sch imb supradoza poate dăuna ; al doilea grup de
vitamine, sunt vitamine le hidrosolubile (vit. C și complexul de vitamine B), nu se modifică
semnificativ, dar poate să apară anem ii în lipsa lor . Acidul folic scade progresiv în timpul sarcinii ,
el are rol în me tabolizarea biosintei ADN și în procesele de eritropoeză. Placenta la termen conține
mari cantăți de fosfați, iar transferul acizilor folici este un proces activ. Doza d e administrare este
de 200µg/zi. Vitamina B 12, are rol de transportarea hemocistinei în metionină și de aj uta să
pătrundă acizi folici în hemati imaturi. Carența de vit. B 12 duce la anemie pernicioasă , el scade
progresiv în timpul sarcinii , mai ales la fumătoare . Vitamina B 6, intervine în conversia serinei în
glicină, cât și în fixarea fieru lui, iar carența sa duce la anemie magaloblastică, hipocromă;

13
D. Hemostazele în sarcină – sunt două tipuri de hemostaze: Hemostaza primară, unde trombocitele
scad ușor în timpul sarcinii și h emostaza secundară, unde factori extrin seci (fibrinogenul) cresc în
sarcină . Timpul de coagulare rămâne constant în timpul sarcinii ;
E. Modificăr i anatomice: La nivelul plmânilor , în timpul sarcinii poat să apară în ultimul trimestru
modificări ale voci, edemațiere la nivelul laringelui. Diafragmul are lățime de 4 cm, astfel gravida
prezintă respirație tip toracic. Volumul expirator crește din trimestrul I, iar la sfârșitul sarcinii
ajunge cu 40% mai mult față de valoarea inițială. La nivelul aparatului digestiv: Cavitatea bucală ,
Dentiția suferă o decalcifiere dentară favori zând apariția cariilor, hiperestezie dentară; Saliva, sub
influența SNV duce la sialoree diurnă alături de stări de greață și vărsături; Gingiile, poate să apară
edem gingival ducând la gingivită și hipervascularizația gingivală; Esofagul, în trimmestrul al III,
poate să apară pirozisul datort ă refluxului gastroesofagian și a regurgitaților repetate prin
eliminarea lichidului gastric; Stomacul , apar: dureri epigastrice sub formă de arsură, creșterea
osmolarități gastrice, secreția gastrică în primele două trimestre este scăzută iar la termen secreția
gastrică revine la normal, Intestinul subțire, la femei i gravide prezintă pareză intestinală favorizând
buna absorție a nutrienților; Intestinul gros, apare pareza la nivelul acestuia ceea ce e xplica
constipația gravidei , fiind agra vat de excesul de reabsorție de apă și sodiu; Ficatul, în timpul
sarcinii nu crește în volum și nu -și modifică rapoartele topografice, iar histologic, nu apar nici o
modificare semnificativă la nivelul ficatului. Modi ficări funcționale hepatice: Bilirubina, nu crește
în timpul sarcinii , fosfataza alcalină crește datorită funcției placentare, transaminazele (TGO, TGP)
nu se modifică valoric, LDH crește ușor în timpul sarcinii . Are loc scăderea albuminelor
plasmatice și creșterea fracțiunilor globulinice, în metabolismul lipidic se determină creșterea
sintezei de colesterol. În vezica biliară, vezica este mărită, atonică, participă la atonia musculară
netedă intestinală, activitatea evacuatoare este scăzută în timpul sarcinii. În sarcină este predispus
la formarea calculiilor biliari datorită creșteri a acizilor grași.
F. Modificări endocrine – hipofiza crește în mărime și în greutate față de hipotalamus, deoarece are
loc o creștere a celulelor acidofile (celule prolactine) c are se vor multiplica regulat în timpul
sarcinii și postpartum. Gonadotrofinele : FSH – prezintă valori normale cu a ciclului menstrual
sau poate fi și scăzute în sarcină datorită scăderi calciului; LH – are valori scăzute în timpul
sarcinii , revine însă la valorile normale după 14 zile postpartum, Prolactina – are o creștere
progresivă ajugând până la 10 -20 de ori mai mare față de valoarea inițială, astfel se oprește secreția
ciclului nictemeral. Cu toate că secreția este crescută în timpul sarcinii , nu poate să secrete lapte
decât doar după 2 zile de la naștere, secreția este influențată de estrogeni, progesteron și unele
enzime. MSH – reprezintă pigmenatrea pieli caracteristică sarcinii (masca gravidică prin creșterea
de melanină , pigment brun specific pieli), valorile sale sunt crescute în timpul sarcinii rămânând
după sarcină mult timp. Oxitocina – din a 25 -a săptămâna crește progresiv până la tremen, cu toate
că nivelul său înainte de naștere nu este așa de mare. În lehuzie rămâne ridica t deoarece are rol
important în se creția de lapte. Vasopresina (ADH) – depinde de osmolariatea plasmatică, unde în
sarcină osmolaritatea scade rapid ceea ce determină, mai ales în primul trimestru , o scădere de
vasopresi nă ducându -se la poliurie în timpul sarcinii . Glandele suprarenale. Glucocorticoizi – cel
mai important fiind cortizolul, care în timpul sarcinii scade treptat, dar în momentul nașteri crește
chiar până de trei ori față de valoarea sa inițială. Scăderea cortizolului se face după a 6 -a zi
postpartum. Metabolismul apei și a electroliților din organism în timpul sarcinii : Se face o
retenție de natriu fiind controlat de aldosteronului, unde la rândul sau natriu reglează renine,

14
angiotensina, prostaglandienele, care sunt implicate în reglarea volemiei. Creșterea ponderală în
timpul sarcinii : Aceasta variază în funcție de numărul de nașteri i, astfel: la primipare, creșterea
ponderală ajunge până la 12,5 Kg, iar la multipare greut atea ajunge până la 11 Kg. Creșterea
greutăți ponderale apare după a 20 -a săptămână (9 Kg), restul kilogramele variază în funcție de
greutatea placentei, lichidului amiotic, creșterea uterului, a glandelor mamare, a masei sanguine
cât și retenției de apă în spațile extravasculare (creșterea importantă duce la edeme și a lipidelor de
rezervă). Metabolismu apei a organismului în timpul sarcinii : Apa este dispusă în două sectoare:
intra și – extracelular. Apa totală din organism crește până la 7,8 -3l în timpu l sarcinii fiind stocată
mai ales la nivelul produsului de concepție, în sânge și țesut matern. Creșterea sa în exces se face
în ultimele 10 săptămâni de sarcină, până la 30 săptămâni nu există apă stocată în țesuturile
periferice. În caz de edeme la nivel ul mem brelor inferioare unde repartiția apei în mod normal este
de 500 ml, din totalitatea apei din organism 7,8 l se mai adaugă încă 3l în plus ajungând la total de
10,8 l în organism. Metabolismul lipoproteinelor în timpul sarcinii : Trigliceridele cresc cu 200 –
300%, Colesterolul crește cu 140 -180%. Acizi grași scad considerabil care persistă în primele 7
zile, iar revenirea valorilor a acizilor grași se face după 3 -5 luni postpartum. Insulina are o acțiune
hipoglicemiantă și antilipolitică. HPL, crește du blu la nivelul placentei și în țesuturile adipose la
sfârșitul sarcinii .
G. Modificări ale organelor genitale feminine în timpul sarcinii – Uterul: înălțimea uterului în
timpul sarcinii crește de la 7 -8 cm până la 35 cm; greutatea crește de la 50 de grame pân ă la 1500
g; capacitatea uterină crește de la 5 -6 ml până la 4000 – 5000 ml, iar în cazuri patologice se poate
ajunge și până la 10 L ; forma uterului variază în funcție de evoluția sarcinii , astfel: în luna I -a
uterul are formă de pară, în luna III -a și a IV-a forma uterului este sferică iar în lunile VI -IX forma
uterului este ovoidă; Situatia – in primele șase saptamani uterul este organ intrapelvin, pentru ca
apoi sa se aprecieze marimea in functțe de simfiza pubiana, ombilic sau apendicele xifoid; directia
– depinde de varsta sarcinii , de pozitia femeii si de starea peretelui abdominal (primara sau
multipara); consistenta se schimba: la inceput se ramoleste datorita inhibitiei gravidice si
vascularizatiei i, apoi devine elastica; muschiul uterin sufe ra modificari histologice importante
(demonstrate de cresterea greutatii) si fiziologice caracterizate prin cresterea sensibilitatii,
excitabilitate, contractibilitate, extensibilitate si retractibilitate. Colul uterin – se hipertrofiaza, se
ramoleste perm itand dilatarea de nastere. Vaginul – este mai bine vascularizat (culoarea albastrui –
violacee), mucoasa se descuameaza abundent, dand nastere unei secretii in cantitate mai mare,
alba, grunjoasa. Modificarile glandei mamare – senzatia de greut ate, chiar du reri si ințepaturi,
cresterea in volum, uneori in partea inferioara apar vergeturi ale pielii care mai tarziu devin sidefii;
mamelonul se intareste, devine turgescent, capata o coloratie bruna inchisa; areola primara se
mareste, se bombeaza ca o sticla de ceasorni c si se pigmenteaza brun inchis, pe suprafata areolei
apar mici ridicaturi de marimea unui bob de mei – tuberculii Montgomeri; la sfarsitul lunii a II -a,
daca apăsăm va iesi o mica picatura de lichid transparent, lipicios, numit colostru .

15
Capitolul II
Noțiuni generale despre cezariană

2.1. Etiologia cezari ană
Termenul de cezariană prezintă mai multe conotații : „Cesus„ care însemna deschidere prin
secțiune , efectuat ă în urma unei operație de s coaterea fătul din burta mameii. Acest termen a fost
introdus în s pecialitatea de obstetrică din cele mai vech ii timpuri, atât în literarura occidentală cât ș i
cea orientală. În an tichitate, operația se aplica femeilor ce se aflau pe m oarte sau care erau deja
moarte, iar ccezariana se facea în încercarea de a salva fătul. În anul 600 î.h. unu dintre prim ii regi ai
Romei, Numa Pompilius, a adoptat o lege „Lex Regia” unde se cerea ex tragerea fătului din uteul
mamei înainte de a fi îngropată. Această lege a fost valabilă și în vremea lui Caesar, luând denumirea
de „Lex Caesarea”, probail dateaza și denumirea de Cezariană.
2.2. Definiție:
Cezariana reprezintă intervenția chi rurgicală care constă în extragerea fătului și anexelor sale
(placenta, lichidul amniotic și cordonul ombilical) din caviatea uterină prin secționarea peretelui
abdominal și uterin .
2.3. Semne și simptome în nașterea prin cezariană
2.3.A. Semne și simtomele care duc la naștere prin cezariană – ele se pot fi evidenția te după
examenul ecografi c, pelvimetria internă/externă, statura și greutatea gravidei, greutatea copilului ,
ecografie abdomino -pelvină , etc. Operația prin cezariană reprezintă o teh nică mai sigură de a sal va atât
mama cât și copilul, iar asta se face doar in următoarele cazuri:
A. Primele semne în naștere: Sarcina la termen se manifestă prin coborârea uterului sub
apendicele xifoid, polakiurie, contracții uterine dureroase pot fi moderat sau rapide, eliminarea
dopului gelatinos, dilatarea colului uterin (normal 1cm/1h), alterarea stăi generale datorită dure rilor,
apăsarea uterului, dureri intense sau deloc în zona sacrală, respirație anevoioasă, anxietate .
B. Testul de travaliu negativ – un travaliu normal cuprinde patru stadii: Stadiul 1 – ștergerea și
dilatarea colului care durează între 6 -12 h, în cazu l patologic, uterul nu se dilată în ciuda faptului că,
contracțile uterine sunt puternice, duce la cezariană; Stadiul 2 – expulzia fătului care durează intre 2 –
3h, în caz de complicații poate să apară prezentația fătului anormala, ori capul copilului este prea mare
pentru bazinul mamei (disproporție fetopelvină) , cezariană ; Stadiul 3 – separarea și delivrența
placente ii care durează 15 -30 de minute, uneori la multipare, delivrența placentei durează 10 minute,
ca o complicație nu se face hematomul retroplace ntar, astfel placenta nu se separă de uter ducândus -se
hemoragii severe, cezariană; Stadiul 4 – consolidare hemostazică, uneori nu este apreciată dar în caz
patologic apare hemoragia postpartum.

16
B. Circulația fătului, poate deveni patologică în momentul în care fătul nu primește sânge cât
trebuie, modificarea se observă în urma efectuări BCF -urilor, unde fatul prezintă o scăderea sau
creșterea anormală a bătăilor cardiace ( Normal 120 -140 b/minut ).
C. Tipurile de d istociile : distocii de dinamică, dilataț ie, osoase, prezentație , care pot duce la
cezariană:
 Distocii de dinamică – reprezintă o insuficență sau exces ale forței contractile uterine, care
nedetec tate și necorectate la timp, po t să determine distocii de dilatație chiar în timpul
travaliului (trav aliu negativ). Aceasta se poate vedea la partogramă, cu observarea
modificărilor tonusului muscular uterin, astfel: anomalii prin exces (hiperkinezii, hipertonii);
anomalii prin minus de exces (hipokinezi, hipotoni); diskinezii(contracții uterine anormale,
desistematizare), necesită cezariană.
 Distocii de dilatație – apare mai frecvent la primipare, cauza clinică se observă prin dilatarea
lentă a colului cu un diametru de 3 -4cm/oră. La astfel de distocii ale dilatației este foarte
important prezentatia copi luilui și peretele uterin ce se comprimă, împiedicând relaxarea dintre
contracții și circulația sanguină, determinând astfel stază și edem. Complicațile unei distocii de
prezentație: travaliu preungit peste 20 de ore, ruptură uterină, infecții intraamnioti ce, dilatație
incompletă. Operația prin cezariană este o modalitate de scoaterea copiluilui .

 Distociile osoase – sunt cele mai frecvente ale bazinului osos, care modifică dimensiunile,
formele și înclinațile bazinului, creează dificultăți în desfșurarea normală a nașterii. O
prezintație distocică (transversală, craniană deflecată) este rezultatul acomodării anormale a
fătului la strâmtoarea superioară. Aceasta determină o dinamică uteri nă anormală, ce duce la
distocie de dinamică și de dilatație. Membranele se rup spontan, precocee, determină infecție
amniotică, procidență de cordon sau de membrane, apare suferința fetală unde necesită de
urgență cezariana.

 Pelvimetrie extern:
 Se utilizează un instrument special, ca un compas – pelvimetrul – și oferã date orientative.
 Diametrele:
 anteroposterior – (între marginea anterioarǎ a simfizei pubiene – apofiza spinoasa L 5) = 20
cm;
 bispinos – (între spinele iliace antero -superioare) = 24 cm;
 bicre t – (între punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace) = 28 cm;
 bitrohanterian – (între trohanterele mari femurale) = 32 cm;
 biischiat ic – (între tuberozitǎțile ischiat ice) = 8 cm.
 Rombul lui Michaelis (între apofiza spinoasa L 5, fosetele corespunzatoare spinelor iliace
antero -superioare și începutul sanțului interfesier) = 11/10 cm

 Pelvimetrie interna: Str âmtoarea superioara
 diametrul promoter -supra pubian sau conjugata anatomica = 11 cm;
 diametrul promontor -pubian sau conjugata vera, diametrul util Pinard = 10,8 cm,

17
 diametrul oblic intre eminenta iliopectinee si articulatia sacroiliaca stanga care este de 12,5 cm
și la dreapta 12 cm,
 diametrul transvers = 12 cm ;
 Tipurile de bazin: bazinul ginecoid bazin aproape rotund la nivelul stramtorii superioare ambele
diametre transverse egale, diametrul anteroposterior normal la nivelul stramtorilor mijlocii si
medii modificari aproape absente.
 spinele sciatice;
 strâmtoarea inferioarã, unghiul subpubian (normal: 60 -90°).
Clasificarea distociilor osoase:
 Bazin viciat minor – se perimite nașterea pe cale normală, vaginală, dar travaliu trebuie
supravegheat de către specialiști ;
 Bazin viciat sever – nașterea se produce numai pe cale chirurgicală, aceste se împart în: Bazin
viciat prin exces de maleabilitate – bazin rahitic, osteomalacic; Bazin viciate prin leziune a
coloanei vertebrale – bazin cifotic, scoliotic, lordotic; Bazin prin anomalii de dezvoltarea
anormală a oselor în totalitate – bazin infantil, acondroplazic, juxtominor; Bazin viciate prin
anomalii de dezvoltare localizată a oaselor – bazinul oblic, cu oprirea în dezvoltarea sacrului.
Bazin prin leziuni ale membrelor infrioare – coxalg ic, luxație congenitală de șold ; Anomalii ale
bazinului sunt: micșorarea strâmtori superioare, mijloci și inferioare cât și bazinele în general
strâmptate.
 Distocii de prezentație – reprezintă pozitionarea prezentației anormale a fătului în uter în
moment ul degajări pentru expulzare. Prezentațile ca de exemplu, cele craniene deflecate, cât și
așezarea transversală sau oblică a fătului, prezentația pelvină cu făt mare ce realizează o
disproporție între făt și bazinul parturientei. O altă cauză de distocie e ste disproporția
cefalopelvică a fătului, apare atunci când craniul fatului este foarte mare și nu poate trece prin
pelvis. O alt ă cauză de distocie este degajarea exteremităților (membrele superioare, în special
mâna sub mentonier, astfel impiedicand impo sibilitatea nașteri normale.
D. Lungimea anormală a cordonului ombilical – a fost menționat în capitolul Fiziologia organelor
genitale feminine.
E. Modificări placentare în timpul nașter ii – Pot să apară: palcentă praevia, apoplexie utero –
placentară, placenta acreta/increta/percreta. Placenta praevia – este o indicatie de urgenta in caz de
hemoragie abundenta sau de insertie centrala a placentei uneori chiar cand fatul este mort. Apop lexie
utero -placentară (AUP) sau dezlipire prematură a placentei anor mală inserată – cu simptome
manifestate de soc grav – cezariana da o sansa de obtinere a unui fat viu si de a face un
tratament adecvat (conservarea uterului sau histerectomie totala).
F. Modificări uterine în timpul nașterii – cele mai importante sunt rupturii uterine și cicatrici
uterine.
 Cicatricile recente ale uterului – apar in urma: cezarienelor iterativa, operatii Strassman si alte
operatii plastice ale uterului, etc

18
 Rupturi uterine – ruptura uterina este o complicatie obstetricala extrem de peri culoasa, care
prezinta chiar si risc de deces pentru gravidă. Ea poate aparea pe parcursul sarcinii sau in
timpul travaliului .
G. Greutatea și înlțimea anormală a mamei cat si a fătului – Gravida în timpul sarcinii i -a în
greutate cu 12 kg în plus, în cazul în care gravida are obezitate, prezintă edeme la membrele
superioare și inferioare, se ia in greutate peste valoarea sa normal și se dă la un diagnosic gresit .

Datele antopometrice, la nou -născut :
 Greutatea (G) la naștere a nou -născutului este cuprins într e 2500-4000 grame, iar dacă se trece
de 4500 de grame se vorbește de făt macrosom cu predispoziție de a avea diabet zaharat;
 Talia (T) care se măsoară de la vertex până la plantă cu ajutorul pediometrului, astfel talia la
naștere este cuprinsă între 42 -52 de centimetri cu o medie de 50 -51 de centimetri;
 Perimetru cranian (Pc) la naștere este cuprins între 34 -35 de centimetri;
 Perimetru toracic (Pt) la naștere este de 34 cm, apoi îl egalează pe Pc la un an iar după aceea
Pt depășește Pc;
 Perimetru abdominal (Pa), indicile ponderale la naștere este de 38 cm, în funcție de această
greutate, nou -născutu poate avea tonusul muscular p recum: eutrofic, autrofic, distrofic sau
paratrofic.

H. Alte simptomele care duc la naștere prin cezariană – dificultăți cardiovasculare, neurovasculare,
neuronale, abdominale, imunitare, respiratori, etc.
 Dificultății neuronale – ceea mai frecventă cauză la gravide/lehuze sunt reprezentate de
preclamsia și eclampsia. Aceste două manifestări neurologice apara datorită creșteri a TA,
tulburări oculare grave (glaucom ≥29 mmHg), albuminurie masivă, eșecul unor tratamente
igieno -dietetice și medicamentoase.
 Dificultății neurovasculare – poate fi rezultatu unor factorii nocivi, în special mecanici care
apar în timpul sarcinii. Semnele și simptomele sunt prezente în momentul unor leiunii
cerebromeningeale și vasculare predominant ence falice.
 Izoimunizarea Rh – daca au existat anterior accidente, prin incompatibilitate si izoaglutininele
(anticorpii) cresc continuu si vertiginos in sangele mamei, exista indicatia de intrerupere a
sarcinii. In caz ca nu sa reușit inducerea travaliului prin estrogenizare si rupere artificiala a
pungii apelor, se recurge la naștere prin cezariană .
 Dificultății cardiovasculare – cardiopatiile: interventiile chirurgicale produc modificar ii
hemodinamice , fiind mai daunatoare pentru o n astere. De aceea cea mai indicată ar fi
intervenții obstetricale ; In HTA si glomerulonefritele cronice, intreruperea sarcinii in perioada
viabilitatii fatului va fi impusa de agravar ea bolii si deci se va executa cezariana doar in acest
ultim caz; Alte s imptome: Scleroze, tromboflebite, anevrisme aortice/coronariene, AVC în
sarcină, HIC (hipertensiunie intracraniană), varice în sarcină la membrele inferioare.
 Dificultății abdominale – Sindromul de abdomen acut chirurgical – indiferent de cauza
(apendi cita acuta, ocluzie intestinala, torsiune de tumoare), daca survine in ultimul trimestru de
sarcina, cand desfasurarea fenomenelor este deosebit de grava, tratamentul chirurgical propriu
afectiunii respective precedat de extragerea fatului prin cezariana;
 Dificultății renale – displazie renală, disinergie sfinctero -vezicală, retinopatie diabietică, etc.

19
 Dificultății prin scăderea imunitare – infecții precum: sifilisul este o infectie bacteriana care se
transmite prin contact sexual, herpesul vaginal, cancerul: Cancerul de sarcina – in ultimul
trimestru de sarcina, indiferent de organul afectat, tratamentul propriu -zis al cancerului trebuie
precedat de evacuarea sarcinii . HIV si SIDA.
2.4. Examinare clinică a gravidei la naștere:
1. Măsurarea greutății și a înălțimii a gravideii,
2. Monitorizarea funcților vitale, TA, pulsul și respirația, temperatură,
3. Recoltarea produselor biologice (Rh și grupa sanguină, fibrinogenul, INR, colesterolul,
glicemia , acidul uric, sumarul de urină, urocultura, hematocrit, hemoglobina, leucocite,
trombocite, eritrocite, glicemie, etc .
4. Se cântăresc gravidele înaintea interven țiilor chirurg icale și se înstințează medicul anestezist,
5. Măsurare a circumferintei abdominale, în mod normal este cuprins între 95 -100 cm, dacă
valorile sunt mici este vorba de oligohidramnios (< L.A. ) sau copilul este cu greutate sub 2000
g, iar dacă valorile sunt peste 100 cm este vorba ori de polihidramnios (> L.A.) ori fătul etse
macr osom (peste 4500g predispus la Dz.);
6. Măsurarea fundului uterin care are valoarea de 32 cm, în cazul valorile anormale pot fi
datorită: intarzierea de crestere intrauterină (copilul este prea mic pentru varsta gestationala);
dezvoltarea intrauterină exager ată (macrosomia), fibrom uterin, coborârea prematura a
copilului in pelvis sau pozitionarea lui in pozitie transversala (fatul este asezat orizontal,
ocupand toata latimea uterului) sau altă prezentatie mai puțin obisnuită
7. Palparea polilori fetali, pentru a determina prezentatia fatului și angajarea sa spre colul uterin;
8. Ascultatia cordului fetal cu fetoscopul. Se vor auzi zgomote profunde și clare la diferite poluri
in raport cu prezentația și poziția fătului, remarcând de altfel prezența BCF -urilor și zgomotele
de origine fetală sau maternă;
9. Examenul vaginal sau tactul vaginal unde se poate evidenția anomalii sau malformați ale
vaginului sau colului uterin, se poate simti dilatarea colului introducând indexul și inelarul cât
și testarea tactului vaginal cu ajutorul valvelelor pentru a observa eventualele pierderi de
sânge, ori L.A. sau secreții vaginale (leucoree, dopul gelatinos);
10. Tot la internare gravida este întrebată dacă a mai născut, când a avut prima menarhă (12 -15
ani); DUM, DPM, CP la Mf, Ms;
2.5. Diagnosticul diferențiar în cezariană, indicații și contraindicatii in cezariană
Diagnosticul se poate pune în urma investigațiilor de ecografie abdomino -pelvină, radiografiilor,
examenilor bilogice, pelvimetria externă -internă, unde de altfel, se poate indica sau contraindica in
efectuarea cezarienei după următoarele clasificări:
2.5.1. Indicații în cezariană în decursul sarcinii: Placentă praevia completă sau parietală; Obstrucție
placentară moderată sau severă; Bazin obstetrical – diametru util sub limita, adica mai mic sub 8 cm;
Obstacole praevia ale căilor genitale; Fibrom uterin voluminos; Cicatr ice anterioare clasice pe uter;
HTA de sarcină sau sindromul HELLP; Tumori osoase; Patologie extravaginală decompensată; Vârsta
înaintată (peste 45 de ani) Herpex simplex activ; Infecții vaginale; Atrezii: cervicale, vaginale și
stenoze, bride și septuri; Sdr. de abdomen acut (volvulus, torsiuni de organe, rupturi de organe, etc)

20
Oligoamnios; Sarcină supramaturată (peste 40 de săptămâni); Suferință fetală (BCF -urile indică
hipoxemie fetală); Sarcină supram aturată (peste 42 săptămâni), D iabet zaharat gestaț ional.
2.5.2. Indicații în cezariană în timpul travaliului. Placentă praevia completă sau parietală;
Disproporția feto -pelvin, cu sau fără probă de travaliu; Accidente hemoragice (aplopexie utero –
placentară, placentă praevia); Obstrucție placentară moderat ă sau severă; Cicatrice anterioare clasice
pe uter; Sarcină supramaturată ( > 40 săptămâni), HTA gestațional, sindromul HELLP; Bazin clinic
strâmtat; Primiparietatea în vârstă, peste 45 de ani; Preclamsie și eclamsie; Histeropecsiile corporale
sau istmică, Malprezentări fetale, Iminență de rupere uterină; Suferință fetală; Cordon ombilical
prolabat; Inducerea nasterii soldata cu insucces.
2.5.3. Indicații fetale: Suferință fetală acută sau cronică; Prolabare de cordon; Prezentații vicioase
(transversale, pelvine cu făt mare, pelviana la primipară în vârstă); Moarte obișnuită a fătului în uter în
antecedente obstetricale ; Diabet gestațional; Izoimunizarea de grup și de Rh și accidente obstetricale în
antecedente; Sarcină supramaturată peste 41 -42 de săptămâ ni, care nu răspund la declanșarea uterină;
Evitarea oricarui risc fetal la gravida care a obtinut sarcina dupa tratament indelungat sau dupa
avorturii repetate;
2.5.4. Indicații necesare care nu necesită neapărat o operație prin cezariană, dar datorită g radului
de anomali de bazin ale mamei, se consideră ceea a mai bună cale de scoaterea fătului prin
nașterea prin cezariană: Distoci osoase care pot fi distoci ale bazinului osos prezentându -se sub mai
multe forme: Modificării de formă – pot fi turtite ante ro-posterior sau trasversale, bazine asimetrice;
Modificării de dimensiuni – de obicei micșorat sub 8 cm; Înclinări – pot așeza bazinul în anteversie
sau lateroversie; Tipuri de anomalii de bazine care sunt în număr de șase: bazin rahitic; bazin steo –
malac ic; bazin cifoz ic sau de cocoșat; bazin scoliotic; bazin prin leziuni ale membrelor inferioare
numit și bazin de schiopătare , de luxație; bazin viciat prin anomalii în dezvoltarea oaselor bazinului:
bazin infantil, acondroplazic, de pitic; bazin acoperite prin spondilizem (topirea una sau mai multe
vertebre) și spondilolistezis (alunecarea uneia sau mai multe vertebre); bazin obstrurate prin tumori
sau fracturi. O altă cauza de nastere se doreste cezariană la cerere prin motive personale.
2.5.5. Contraindi cații în nașterea prin cezariană: Fatul mort (exceptii: placenta praevia, apoplexia
utero -placentara sau dezlipirea de placenta normal inserata); Malformații fetale decelat e; Infecție
intraamniotica gravă ; Leziuni supurative ale peretelui abdominal.
2.5.6. Complicații postchirurgical – Pentru o femeie care a născut prin cezariană este supusă unor
riscurii crescute în apariția complicațiilor materne comparativ cu nașterea naturală. Lehuza care a
născut prin cezariană, necesită un timp îndelungat pentru re cupare (7 -8 zile intraspitalicesc) și 2 -4
săpătmâni pentru refacerea întregului organism. Complicațiile pot surveni imediat după operație chiar
din salonul de ATI continuând în stare mult ameliorată până la 60 de zile după naștere. De aceea
trebuie suprav egheată continuu, atât mama cât și copilul.
2.5.7. Complicații post -operator (post -natal) intraspitalicesc: Cefalee ocipito -frontală; Durere la
nivelul plăg ii operate; Depresie postnatală; Infecții la nivelul plagi operatori; Eviscerație de plagă
postopera torie; Hiperglicemie postgestațional; Mastite; Hemoragie severă postnatal; Anemie

21
postheoragică; Constipație și balonări; Depresie postnatală; HTA postgestațională; Preclamsie și
eclamsie; Septic emie postoperatorie; Hipotermie ≤ 35oC; Hipoprolactinemie (hiposecreția de
prolactină) și hiperprolactinemie (hipersecreția de prolactină); Astenie marcată, inapetență, insomine;
2.5.8 . Complicații post -natal în afara spitalului: HTA postgestațional; Preclamsie și eclamsie;
Depresie postnatală; Mastite; Cefalee p ostoperatorie; Hemoragie moderata postnatal; Creșterea în
greutate; Infecții vaginale și la nivelul plăgi; Inapetență, insomnie; Astenie marcată, fatigabilitate;
Durere la nivelul plăgi operate; Hiporolactinemie (hiposecreție de lapte); Hiperglicemie
postg estațional .
1.6. Investigații paraclinice în cezariană
 Recoltarea produselor pentru examen de laborator: – Glicemie, uree, creatinină, electroliți i
(Ionogramă), probele hepatice ( TGP, TGO, Bilirubină, Colesterol, Trigliceride, etc); Hematocrit,
Hemoleucogram a completă, Hemoglobina, HIV, VDRL, factorii de coagulare (Fibrin ogen ,
Timpul Quick și Ts , Tc); Sumar urină: Sedimente urinare ( oxacilați i de calciu, leucocite și celule
epiteliale); uree urinară, pigmenț ii biliari și creatină urinar ă); Urocultură, Coprocu ltură,
 Alte explorării: Ecografie abdomino -pelvină , radiografie pulmonară, coloposcopie in caz de
suspiciune de cancer pe colul uterin sau tumori benigme în timpul sarcinii; CT, RMN.
Pelvimetrie internă și externă.

2.7. Tratament medicamentos administrat pre și postoperator
A. In timpul sarcinii, gravidele trebuie sa cunoasca care sunt medicamentlele administrarte in timpul
sarcinii si care sunt contraindicate, astfel OMS în colaborare cu ARPIM (Asociația Romana a
Producătorilor Internațional de Medicamente) a clasificat medicamentele în 4 categori nocive și
nonnocive pentru vitoarea mamă.

B. Medicamentele admistrate în timpul spitalăzăr ii

1. Soluțiile izotonice ( NaCl, Ser Ringer, Glucoză) – sunt soluții apoase care conțin un ii electroliți
ai sângelui (Na, Ca, Mg, Cl, Ionul bicarbonat, etc) unde se poate adăuga și alti excipienți.
Deobicei se înjectează intravenos, avantajele sunt ieftine și se prepară ușor, dezavantajele se
elimină prea repede din organism. Sunt indicate în deshidratare, hipovolemie, anemie,
administrarea pre și post operator; hemoragii masive postoperatorii, stări toxiinfecțioase, vomă,
stări de șoc, etc;
2. Analgezice (Algocalmin, Algifen, Tramadol, Miofilină, Mialgin ( administrat de către medic), –
sunt medicamente care au acțiune de a neutraliza durerile, fie centrale, acționând asupra SNC, fie
periferic prin alte moduri. Se adimistreaz intramuscular dar și intravenos;
3. Antispasticele (No -Spa, Atropină) – sunt medicamentele care relaxează contracți ile muschiului
neted; se folosec în colice, digestive, biliar, reno -urinar cât si combaterea spasmelor uterine
postnatal , post -operator . Se administrează intramuscular sau intravenos;
4. Antiemetice (Metoclopramid) – au rolul de a înlătura stările de greață și sunt capabile să
împiedice voma. Se administrează intravenos sau intramuscular;
5. Antipiretice ( Paracetamolul solubil) – au capacitatea de a scă dea temperatura corpului în urma
unor infecții, stări de șoc hipovolemic, hemoragi severe;

22
6. Hemostatice (Etamsilat, Adrenostazin, Fitominadion) – sunt medicamente hemostatice care au
rol de oprirea sângerării în urma intervenților chirurgicale, a leziunilor și traumatismelor severe.
7. Anticoagulante (Fraxiparina, vitamina K ) – au rolul de a nu forma cheaguri de sânge în
cavitățile închise în urma inte rvenților chirurgicale, aceste heparine se administreaza sub cutanat
paraombilical;
8. Antibiotice (Ampicilina, Gentamicina, Cefort, Ceftamil) – aceste antibiotice au rolul de a trata
și preven ii infecțile precum cele abdominale, ale tractului genital și u rinar, sepsis . Ele se
administrează intravenos combinat cu soluții izotonice dar și intramuscular dizolvate în 20 ml.
9. Corticoterapie ( Hidrocortizon hemisuccinat de sodiu HHC ) – sunt utilizate în stările de șoc
post-chirurgicale precum: traumatisme, alergii, toxice, infecțioase, șoc cardiogen și arsuri. Se
administrează intravenos combinat cu soluți izotonice;
10. Benzodiazepine ( Diazepam) – sunt medicamente frecvente utilizate fiind folosite în stările de
anxietate și insomnie, miorelaxante care poate da dependență. Acestea se administrează numai
intramuscular, nu se combină cu nici un fel de medicament.
11. Anestezice (Bubivacaina, Lidocaina, Mepivacaina) – sunt medicamente folosite num ai în
intervenții chirurgicale. Administrarea lor depinde de intervenția chirurgicală: locală,
rahianestezică sau spinală (3 -a și a 4 -a vertebră lombară) și epidurală, anestez ie generală.
12. Vitamine (Vit. B1, B6, B12, Vit.C , vit K ) – acestea au rolul de prev enii anemiile și a întări
sistemul imunitar. Administrarea se face numai intramuscular cu excepția vitaminei C, unde se
face intravenos;
13. Minerale: ( Ca, Mg, Zn, Fe, etc) – acestea au rolul de a suplini carența lor în orga nism și de a
reduce anumite afec țiuni precum: Tetanie, tahicardii, stări de oboseală excesivă, spasme ale
mușchilor, anemii, etc. În cazul femeilor gravide, se evită administrarea de Ca în timpul sarinii,
deoarece, Ca poate să provoace contracții uterine chiar de la cele mai fragede vârs te de gestație.
14. Alte medicamente necesare in caz de urgență: Sulfat de magneziu – se folosește în stările
convulsive în cazul preclamsie și eclamsie și tetanie, carențe de Ca și Mg, spasme. Se
administrează i.m. și i.v. dizolvat în 20 ml ser fizologic. Manitol – este un diuretic sub formă de
soluție perfuzabilă de 200 mg/ml, se administrează în cazul hipertensiuni crescute, eliminarea
anumitor tratamente din organism, glaucom ( >29 mmHg), preclamsie -eclamsie, HIC în sarcină.
Modul de admi nistrare se face parenteral piv , trebuie supravegheată lehuză a deo arece poate să
apară deshidrata rea în decursul administrăr ii prin exces de eliminare a apei din organism.
Nitroglicerină – se administrează în dureri pericordiale, suspiciuni de angină pectorală sau dureri
în hemitoracele drept , medicamente hemostatice în hemoragii severe.

2.8. Pregătirea preoperatorie și postoperator
Pregătirea preoperator – ca în orice secție de obstetrică, asistenta/asistentu l medical care se ocupă
de gravide, trebuie să știe care sunt pregătirile preoperatore. Astfel, asistentul medical va ajuta pe
vitoarea mamă și medic la efectuarea intervenților. Există cazul când medicul chirurg programează
gravidele pe a doua zi, atuncia se va face:

2.8.1. Îngrijirea din preziua operație care cuprinde:

 Terapia medicamentoasă din preziua operație ii care poate se să continue în timpul
intervențieii și chiar până după operație (emetizante, analgezice, antibiotice);

23
 Cantitatea și calitatea somnului pentru gravidă este foarte importantă înaintea i ntervențieii
chirurgicale. Liniștirea și calmarea anxietății mai ales pentr u primipare, asistentul medicală
va administra un hipnotic ușor doar la indicația medicului;
 Asistentul medicală as igură și informează gravida cu privire la reducerea regimului
alimentar din preziua operațieii. Gravida va lua masa doar la prânz și va consuma o cantitate
normală de lichide;
 Asistentul medicală va observa și examina tegumentele și mucoasele gravideii, în cazul în
care vor apăre tumefacți, roșeață, edeme, alterarea sau leziuni ale pielii, se va semnala toate
acestea medicului. Se va face gravideii duș zilnic până la intervenț ia chirurgicală iar dacă
dânsa nu este capabilă de una singură, va fi ajutată de către echipa medicală. Se rad
pilozitățile gravidei cu aparatul de ras personal pe o suprafață de 10 -15 cm față de incizie.

2.8.2. Îngrijirea din ziua operației, cuprinde:

A. Pregătirea psihică a gravidelor înainte de cezariană:
 Consimțământul informat în intervențile chirurgicale este în responsabilitatea medicului;
asistentului medical, este responsabil doar din punct de vedere estetic, nu legal, acționând ca
un avocat al lehuză ului;
 Formele de consimțământ trebuie semnate înainte ca gravidele să primesască medicația
constatată de sedative, preanestezice;
 Se recoman dă gravidelor primipare (la prima naștere) înțelegere empatică în comunicare,
pentru a reduce disconfortul creat și teama de operație și anestezie;
 În momentul internăr ii, gravidele pentru cezariene se vor selectează pe saloane evitându -se
contactul cu gravidele care vor naște fizilogic sau care au nascut fiziologic, se evită contactul
cu lehuzele postoperatori dificile;
 Se liniștesc gravidele cu privire la pregătirile preoperatorii, anestezie și durerilor pe care le
prezintă;
 Se explică gravidelor cu privire la credința pe care o poartă și se respectă ideile, sentimentele și
opinile lor;
 Se explică clar și accesibile legate de efe ctuarea tuturor tehnici lor care vor urma să se efectueze
înainte de oper ație și mai ales după operație;
 Se comunică gravidelor data, ora intervenției chirurgicale;

B. Pregătirea fizică a gravidelor înainte de cezariană:

 Se face duș general gravidelor înainte de cezariană, bineînțeles sprijinită fizic de către asistenta
medicală;
 Se crează câmpul operator: Se depilează zona de intervenție prin radierea pilozităților cu un
aparat individual, pe o suprafață largă de 10 -15 cm, având grijă să nu se creieze soluții de
continui tate. Se interzice cremele depilatoare care pot crea reacții alergice ș i iritații a le
musoaselor din zonele intime. Se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal (70oC) sau
betadină, se acoperă câmpul operator c u un câmp steril. În caz d e urgență, gravidele vor fi
depilate pe secția CPU sau la pat în secția OG inainte de a fi transportate în blocul operator;

24
 Monitoriarea funcților vitale înainte de cezariană, se măsoară și se reprezintă grafic în F.T.
funcțile vitale (tensiunea arterială, aliura ventriculară, temperatura, respirația);
 Monitorizarea BCF -urilor, trebuie precizată în partogramă bătăile pe care le prezintă fețiii
intrauterini . În mod normal bătăile cordului la copil sunt duble față de mamă (120 -160/min)
cu un ritm regulat și cu o oscilație între 10 -25 bătăi pe minut;
 Asistentu l medical semnalează m edicului cu privire la eventualele modificări i tegumentare și
mucoase în zonele prevăzute pentru intervenția chirurgicală;
 Se comunică medicului eventualele modificăr ii patologice ale funcților vitale, se îndepărtează
bijuteriile, ceasurile, grafele de pă r, lentilele de contact;
 Se cer gravidelor înainte de operație să nu se macheze, s ă nu folosească lac de unghii, ruj,
pentru o bună observare a extremităților;
 Asistenta /asistentu l medical explică gravidelor poziția corectă în pat înainte de naștere , poziția
normală trebuie să fie în decubit lateral stâng, pentru a se degaja mai ușor capul copilului pe
fosa iliacă stângă ;
 Asistenta /asistentu l medicală învață gravidele cum să adopte poziția corecta în mome ntul
administrări anesteziei : Gravidele vor st a în șezut pe masa de operație, cu o hiperflexie a
bărbiei în piept, umeri i lăsați în jos cu coatele pe coapse, asistentu l din sala de operatie, va
prinde cu membru superior drept gravida dup ă ceafă, iar cu anterbațul stang împinge în
pieptul gravide ii pentru a se desc hide vertebrele lombare (L3 -L4 ) unde de altfel se va
administra și anestezicul;
 Se invit gravidele să golească vezica urinară apo i se vor monta a septic o sondă vezicală;
 Se s trânge părul lung într -o bonetă sau se împletește, iar apoi se vor îmbrăca în cămăși
speciale ;
 Medicația preanestezică parenterală se administrează cu 60 de minute înaintea intervenției
chirurgicale, administ rarea parenterală (intravenos) a soluților izotonice, se interzice
gravidelor să se mai ridice din pat după administrarea premedicației deoarece au acțiune
sedativă și deprimă circulația determinând hTA ortostatică;
 Transportul gravidelor în sala de operație se face cu a jutorul căricorului rulant, acoperit cu o
aleză. Asistenta/ asistentu medical însoțește gravid ele cu documentele administrative: (F.O.,
F.T., rezultatele investigaților, consimțământul scris ). Se evită transportul mai devreme în
sala de operație pentru a nu stresa gravidele, se verifică lista operaților (data și ora).

2.8.3. Pregătirea postoperatorie – îngrijirea postoperatorie începe imediat după intervenția
chirurgicală și durează până la refacerea completă a lehuzeiii. Scopul îngrijirii postoperatorii se acordă
pentru restabilirea funcțiilor organismului, asigurarea cicatrizării a plăgii și prevenire a complicațiilor.
După intervenția chirurgicală, lehuzele sunt transportate în salonul de ATI până la trezire, apoi sunt
transferate în saloanele postoperatorii.

 Pregătirea camerei – se efectuează în timpul intervenției i, se aerisește încăpere, asistentu l
medical asigură patul cu o lenjerie cura tă, fiind protejată cu o aleză. Se controlează
temperatura camerei și se menține la 18 – 20o C, în funcție de anotimp.
 Pregătirea materialelor în salonul ATI – se pregăteșt e materialele pentru perfuzii, se verifi că
sursa de oxigen, s e pregătește asip ratorul și sondele, s e verifică monitoarele pentru FV ;

25
 Pregătirea materialelor pentru supravegherea lehuzelor – se pregătesc: termometru,
cronometru, tensiometru; se pregătește foaia de temperatură pentru ATI , foaia c u proceduri ;
 Transportul lehuzelor cu rahianestezie – transportul se face pe o targă acoperită cu un cerșaf
alb curat, în poziție orizontală cu capul într -o parte; insatalarea lehuzelor la pat va fi în poziție
orizontală cel puțin 24 h fără pernă, explicân d astfel să nu -și miște capul cel puțin 3 ore după
intervenția chirurgicală.
 Aplicarea pansamentului – aplicarea se face numai în condiții aseptice find executată de
către medicul obstetrician, folosind materiale și instrumente bine sterilizate. Asistentu l
medical ajută medicul prin servirea materialelor folosind pense de servit. Supravegherea se
face de către asistentu medical unde va observa aspectul pansamentului. În mod normal
pansamentul trebuie să fie curta, alb, să nu prezinte un miros fe tid, să nu fie prea strâns, să
nu fie vreo alergie prin înroșire în jurul plăgii.
 Monitorizarea FV și vegetative – pulsul după anestezie poate fi bradicardic (50b/min); TA
poate fi hipotensiv datorită vasodilataților periferice prin paralizia nervilor mo torii, Respirația
după anestezie poate fi dispneică (14 res/minut), temperatura scăzută până la 35,9oC,
Micțiunile nu se știe datorită sondei vezicale, dar trebuie măsurată diureza timp de 24h;
 Revenirea sensibilității – se notează ora reapariției sensibi lității în haluce (Semnul Babinsky),
revenirea se face de la nivelul coapselor până la picior;
 Complicații – poat să apar: cefalee unde se pot aplica pungii cu g heață, sau compresii reci pe
frunte, aparitia senzaților de greață și vărsături postanestezice, durere moderată la nivelul
plăgii unde se pot aplica pungii cu gheață.
 Supravegerea și îngrijiri ulterioare : În următoarele zile se monitorizează F.V – urile; Se
urmărește diureza și se stabilește bilanțul hidric, Se efectuează zilnic toaleta leh uzelor, de câte
ori este nevoie, se va face patul cu o nou ă lenjerie, se supraveghează apariția primelor gaze (a
2a-3a zi) și a scaunul, se efectuează din a doua seară spălături vaginale pentru a preveni
infecțiile, mobilizarea va ave loc în prima zi pentru a preven i flebita. Din a doua zi lehuzele se
vor putea ridica și merge fara a fi dependente de sprijinul celor din jur.
 Scoaterea firelor – se face din a 7 -a zi postoperator, fiind efectuat de către medic.

2.9. Alimentația și igiena pre si postoperator

Dieta alimentară postoperator – este bine de știut că atât medicul și mai ales asistentu l
medical trebuie să informeze lehuza cu privire la regimul alimentar după cezariană. Pentru avea o
alimentație corectă, lehuza trebuie să respecte indicațile date de medicul obstetrician pentru refacerea
tesutului și instalarea cât mai rapidă a lactației. După cezariană sau altă operație pe abdomen,
alimentația trebuie reluată treptat. Încă din prima zi se recomandă lehuzeii să consume multe lichide
constituite din: ceaiuri medicinale fără zahăr, apă plată.
A. Alimentația pe zilele intraspitalicești.
Prima zi postoperator – se consideră a doua zi după operație, când starea lehuzeii își revine din
anestezie. Din prima zi, lehuza va trebuii să consume multe lichide constituite din: ceaiuri medicinale
neîndulcite, în special cele care stimuleaza lactaț ia ca de exemplu: anason, chimion și fenicul.
Asistentu l medical va administra seruri hidroelectrolitice și medicamente conform indicaților date de

26
medic în foaia de tr atament, ținând cont și de FV cât și antibioterapie. A doua , treia , și a patra zi
postoperato r, lehuza poate să consume alimente usor digerabile si cu o tolerață digestiv ă bună și
nutrițională. Tot din a treia zi dacă lehuza va elimina gaze și scaun, ea poate să consume proteine din
cea mai bună calitate constituită din carne albă de pe ște, de pui și de curcan. Regimul alimentar după
externare – în mod normal regimul alimentar după externare va fi ținut timp de 3 -4 săptămâni în
funcție de greutatea lehuză ei post -natal. Se evită în aceste săptămâni consumul de alimente foarte
picante (c u ardei iute, ghimbir, piper negru/alb, muștar, hrean etc); băuturile carbogazoase (sucurile
acidulate, apa minerală, energizantele, berea, etc), consumul excesiv de cofeină și ciocolată cât și
derivate din aceste produse; alimente ce balonează, pentru sto mparea lor se poate consuma: ceai de
lămâie, de mentă și păpădie. Se evită fumatul cât si grăsimile animalice (untura, slănina, unt,
smântâna); afumăturile, mezelurile, murăturile.
B. Igiena corporala
În timpul spitalizării postoperator – după intervenția chirurgicală, igiena lehuzeiii este foarte
importantă atât a corpului cât mai ales a plăgi operate al mamei. Plaga operată constituie o barieră de
trecere a microorganismelor și a bacterilor, dacă ea nu este îngrijită cum trebuie. Trebuie avut grijă la
aplicarea pansamentului, care deobicei, pansamentul acoperă toată suprafața plăgi trecând în lături cu
4-5 cm în plus. Pansamentu trebuie supravegheat continu de către asistentu l medicală și medic, el
trebuie să fie alb, să nu prezinte miros dezagreabil, să nu prezinte fire de ață în lături sau cel mai rău
caz deasupra plăgi, să nu fie îmbibat în alcool și betadină să fie bine prins de abdomenul lehuzeii fără
a se desface sau a face comprimare prea strânsă. Pentru comprimare pansamentului dar și a țesuului
proaspăt tăiat, i se v -a recomanda de către medic, lehuzeii, să poarte pentru un timp brâie medicale în
funcție de numărul circuferinței abdominale. Chiar din p rima zi, medicul cât și asistetul medical va
observa modificări le apărute în jurul plăg ii, pe teg umente (roșeață, prurit, edeme, compresiuni) cât și
la nivelul vaginului, apariția hemoragilor, cheagurilor de sânge postoperatori, unde v -a fi chiuretată și
curățată zona vaginală cu apă caldă și betadină. Se recomandă lehuzeii spălare continuă a manilor cu
apă și săpun după fiecare toaletă, inainte și după masă. Din a doua zi când lehuza poate să meargă, ea
va trebui să facă duș 1 -2 ori pe zi, bineînțeles supravegheată și susținută fizic de către echipa de
îngrijire . Inainte și după alăptare, lehuza i se recomandă să să -și spele mameleoanele pentru a nu
apărea infecții noso comiale. Îngrijirea corpului este exact la fel ca și în timpul sarcinii având grijă la
îmbrăcăminte (să fie comodă și lejeră, fără lengeria de corp prea strânsă), încățămintea să fie uș oară și
fără tocurii, spălarea pe dinți să fie regulată de 2 -3 ori pe zi. Exercițiu fizic se poate face după 2
săptămâni de la naștere. Se poate practica: alergatu ușor, tenisul, plimbarea pe jos timp de o oră; după
3-4 săptămâni, când țesutul plăg ii opera te sa prins în totalitate, se poate practica: înotul, plimbări cu
bicicleta, fitnessul, pat inajul, dansul, gimnastica, etc.

27
Capitolul III
Proces de îngrijire pre și postoperator în nașterea prin cezariană
3.1. Planul Nr. 1
Date generale:
 Inițiale: F.Al
 Vârsta: 22 ani ( 13.04.1994)
 Sex: feminin
 Starea civila: căsătorit ă;
 Domiciliu: – Tg.Neamț -;
 Nr.copii: – 0-;
 Religie: – ortodoxă -;
 Naționalitate: – român -;
 Lb.vorbită – română -;
 Nivel de instruire: – 12 clase;
 Condiți de viață : bune, locuiește la oraș împreună cu soțul și părinț ii
 Nr. de înregistrare FO: 3544 Spitalul Sf. Dimitrie Tg.Neamț.
 Data internări: – 17.10.2015 -, ora – 1030
 Data externări: – 21.10.2015 – ora 1200;
 Diagnostic medical: – IG – IP în a 41 -a săptămâni de sarcină PT cu FVU cu MRs;
 Diagnostic de internare – IG – IP în a 41 -a săptămână de sarcină PT , OID, FVU cu MRs;
 Diagnostic la 72 de ore: – IG – IP în a 41 -a săptămână de sarcină PT , OID, FVU cu MRs ;
 Motivele internări: – CUD, sarcină supramaturată (41 săptămâni) , prezentație transversală,
anxietate, stări de greață, vărsături, amețeli, polipnee, inapetență, stări de amețeli ;
 APF: – N: – 0 și A: – 0 cu menarha la 12 ani, flux regulat din 28 în 28 de zile c u durata de 3 -4
zile.
 APP: – Fără importanță la caz.
 AHC: – mama hipertensivă, tata cu Dz tip II.
 Grup sanguin: AII cu Rh+;
 Alergii: – Nu se știe alergică la nici un medicament;
 Medicație de fond la domiciliu: Vitaminoterapie ;
 Alimentați e: – Inapetentă, carență de vitamine;
 Alcool: – Nu consumă alcool, cafea zilnic;
 Fumat: Da, 3 țigări pe zi;
 Icontinență urinară DA/NU;
 Fecale: Constipație: DA/NU (constipație de 4 zile);
 Sondă vezicală DA/NU
 DPM = menarha la 12 ani, flux regulat din 28 în 28 de zile cu un flux cu durata de 3 -4 zile;
 DUM = 10.01.2015;
 PMF = 17.04.2015

28
Istoricul Bolii:
Gravida F.Al. s -a prezentat la secția O.G din Tg.Neamț cu următoarele semne și simptome:
CUD, sarcină la termen 41 săptămâni, anxietate, stări de greață, v ărsături, amețeli. Debutul acestor
simptome, în urmă cu 4 ore, gravida a fost luată în evidență doar odată la Ms și o dată la Mf. În u rma
examenului ecografic s -a stabilit tipul de prezentație a fătulu i: PT, FVU cu MRs, de aceia s -a decis
operația prin cezariană, programată pe data de 30.11.2015, ora 1530.

Tabel.3.1. Analize de laborator pe data de 17.10.2015
Denumire Valorii obținute Valorii normale
Nr. Eritrocite 3.700.000 mm3 3.800.000 -5.100.000 mm3
Nr. Leucocite 10.320 /l mm3 4.500 – 11.000/1mm3 sg.
Neutrofile 62% 60-70%
Eozinofile 2% 1-4%
Limfocite 6% 4-8%
Nr. Trombocite 155.0000/l mm3 150.0000 -450.000/1mm3
Fibrinogeniul 320 mmg/100 ml 200-400 mg/100 ml
Hematocrit 38% 36-42%
Hemoglobina 11 g/100 ml.sg 12-16 g/100 ml sg.
Glicemia 112 mg/dl 0,80-115 mg/dl
Creatinina 0,5 mg/dl 0,6 -1,2 mg/dl
Acidul uric 3 mg/100 ml 2-5 mg/100ml
Uree serică 32 mg% 30-45 mg%
Sideremia 120 mg 90 – 130 mg
Ionogramă
Na
K
Ca
Mg Na = 130 mEq/l sg.
K = 3,9 mEq/l sg.
Ca = 6,4 mg/ 100 ml
Mg = 1,1 mg /10 mml sg. Na = 135 -145mEq/l sg.
K = 3,5 -4,5 mEq/l sg.
Ca = 8,5 -10,5 mg/100 ml
Mg = 1,6 -2,5 mg/100 ml sg.
Colesterolul 100 mg/100ml ser 120-290 mg/100m ml ser
VSH 12 mm/1h F. 6-13 mm/1h, 1 -20 mm/2h F.
Bilirubina 0,5 mg/dl 0,2-1,5 mg/dl
TGP 45 U/L 7-56 U/L
TGO 34 U/L 5-40 U/L
Ag HBs Negativ Negativ
Ac HCV Negativ Negativ
VDRL Negativ Negativ
Urocultura Negativ Negativ
Diureza 1000 ml/24 h 1010 -1020 ml/24 h
Sumar urină
Ph urinar 7,5 4,8-7,8
Leucocite (urina) 6 0
Celule (epiteliale) 15 0
Secreție vaginală Negativ Negativ
Lohicultură Negativ Negativ
Gr. Sanguină AII și Rh +

29

Acțiune / data.
17.10.2015
Ora 800 – 1800 18.10.2015
Ora 800 -1800 19.10.2015
Ora 800-1800 20.10.2015
Ora 800-1800 21.10.2015
Ora 800-1800 22.10.2015
Ora 800-1800 23.10.2015
Ora 800-1800
Respirație
20 res/min în
sală operație. 17 res/min 16 res/min 16 res/min 16 res/min 17 res/min 17 res/min
T.A.
130/65 mmHg
în sală
operație. 135 /60mmHg
în ATI 120/75mmHg 125/60mmHg 115/64mmHg 110/60mmHg 110/60mm
Hg
Puls
85 b/min sală
operație 85 b/min 80 b/min 85 b/min 78 b/min 75 b/min 70 b/min
Tempera tură 37,3°C în 36,9°C 36,8°C 36,3°C 36,6°C 36,9°C 36,2°C

Diureză
1000 ml în
sala de
operație. 1200 ml/24h
Concentrate
Culoare brun 990 ml/24h
Culoare
normala 870 ml/24h
Culoare
normala 895 ml/24h
Culoare
normala 970 ml/24h
Culoare
normala 975 ml/24h
Culoare
normala
Tranzit
intestinal
0 scaune pe zi 0 scaun pe zi 0scaune pe zi. 1 scaune pe
zi, conținut
apos 1 scaun pe zi,
scaun
semiapos 2 scaun pe zi,
scaun normal 2 scaun pe zi,
scaun normal
Alte eliminări
Vărsături
Vărsături ,stări
de
greață Nimic Eliminarea
gazelor
intestinale Eliminarea
gazelor
intestinale Eliminarea
gazelor
intestinale Eliminarea
gazelor
intestinale
Sonde
Sonda vezicală Sonda vezicală Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Alimenta ție
Regim hidric Regim hidric Avitaminoză Alimentație
treptată Alimentație
treptată Alimentație
treptată Alimentație
treptată
Dietă
Regim strict
impus Regim strict
impus Regim strict
impus. Normal Normal Normal Normal
Mișcare
Dificultate de a
se mișca,
preoperator. Imobilizare la
pat,
postoperator Mers dificil
dar echilibrat . Mers normal
fără
dificultate Mers normal
fără
dificultate Mers normal
fără
dificultate Mers normal
fără dificultate
Igenă
Riguroasă la
zona de incizie Igienă Plagă
operatorie. Igiena
mameleon și
corporal Igiena
mameleon și
corporal Igiena
mameleon și
corporal Igiena
mameleon și
corporal Igiena
mameleon și
corporal
Tegumnte
Mucoase Mască
gravidică,
aspect palid. Plagă
operatorie
închisă. Melasmă post –
natală Plagă închisă
fără
complicații Plagă închisă
fără
complicații. Teg. Mucoase
nornale Teg. Mucoase
nornale
Edeme
Prezintă Prezintă Sunt
Ameliorate. Sunt
ameliorate. Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă
Greutate
68 kg 59,7 kg 59,7 Kg 79,6 Kg 59,6 kg 59,6 Kg 59,6 Kg
Somn
2 ore pe noapte
Insomnie, 2 ore pe
noapte. 3 ore pe
noapte. 6 ore pe
noapte. 6 ore pe
noapte 7 ore pe
noapte 6 ore pe
noapte
Durere
Contracții
uterine
dureroase. Dureri
suportabile. Amorțeli în
zona operată. Amorrțeli la
nivelul plăgi. Nu mai
prezintă. Nu mai
preintă Nu mai
preintă
Comunica re Anxioasă Bună Bună Bună Bună Bună. Bună
Cunoștin țe
Reduse despre
cezariană Lipsă de
informație. Lipsă de
informație Cerere de
informație. Cerere de
informație. Cerere de
informație. Cerere de
informație. Tabel .3.3. Culegerea de date

30
Tabel.3.2. Tratament instituit în timpul spitalizării
Tratament instituit Doza/orar Calea de administrare.
Medicație preoperator
Algocalmin 3f/2ml /6h i.m.
Algifen 3f/5ml/6h i.m./i.v.
Gluconat de calciu 1fl/5ml p.i.v.
Metoclopramid 1f/2ml p.i.v.
Ser fiziologic ClNa 3fl/500 ml p.i.v.
Ser Ringer 3fl/250 ml p.i.v.
Ser Glucozat 2fl/500ml p.i.v.
Medicație postoperator
Algocalmin 3 / 2ml – 6h i.m.
Algifen 2 f/ 5ml – 8h i.m.
Ampicilină 3fl/5ml -8h i.m./i.v.
Cefort 3fl/10ml -8h i.m.i.v.
Diazepam 1 fiole la nevoie seara. 2ml i.m.
Etamsilat 3f/ 2 ml i.v/i.m
Espumisan 1cp/40mg p.o.
Fraxiparină 3 fl/ 0,6ml – 6h s.c.
Fitominadion 3 f/ 1ml – 6h i.m.
Gentamicină 3f/ 2ml – 8h i.v/i.m
Metoclopramid 3 f/ 2ml – 6h i.m.
No-Spa 3 f/ 2ml – 6h i.m.
Oxitocin 2f/2ml – 8h i.v.
Sol. Ringer 1 seruri/ 500 ml piv
Sol. Fiziologic 2 seruri/ 500 ml piv
Ser Glucozat 2 seruri/ 250 ml piv
Gluconat de calciu 1 fl/ 5ml – 8h piv/iv/i.m.
Vitamina B 6 1f/5ml la nevoie i.m.
Vitamina B 12 1f/5ml la nevoie i.m/piv
Vitamina C 1f/10 ml i.v/piv

Examinare obstetrical la internare :
 Examenul sanilor : sanii hipertrofiati cu areola primara hiperpigmentata ;
 Pelvimetria externa : DAP .20, Bips 24, Bicr 28, Bitr 32 , Dbiis 11cm;
 Cordonul ombilical are diametru de 29 cm, fiind irigat doar de o singură arteră ombilicală;
 Rombul lui Michaelis : simetric ;
 La palpare segmentul inferior și polul superior nu se constată prezența unui polului fetal;
palparea flancurilor laterale se constată prezența unui pol fetal (craniul în flancul drept și
pelvisul în flancul stâng = PT ).
 Eliminarea dopului gelatinos fără urm e de sânge ;
 Tactul vaginal : dilatatie 1 cm/3h (total 2 cm/6h) ;

31
 Examen cu valve : nu pierde sange ;
 Colul uterin prezinta margini fine, membrane intinse ;
 Circumferință abdominală – 95 cm;
 Inălțimea fundului uterin – 30 cm;
 BCF = 135 b/minut, 2-5 Dol/minut cu un t imp de repaus între dureri de 15 -20 min.
 Acuza dureri difuze in timpul si ritmul contractiilor uterine;
 Se procedează la operatie cezariana la ora 1500 pentru : Prezentație transversală a fătului ;
Distocie de dinamică și de bazin .

A. Plan de îngrijire preoperator
Motivele internări pe data de 17.10.2015: Contracții ueterine dureroase; Sarcină la termen;
Deshidratare, interzicerea alimentară preoperator; Tegumente și mucoase cu aspect palid (mască
gravidică);
În perioada preoperator, gravida a fost dependentă de următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a comunica;
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata;
4. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele integre.

1. Nevoia de a evita pericolele

 Problema 1 – contracții uterine dureroase;
 Etiologie 1– sarcină la termen ( 40 săptămâni) ;
 Semn/simptom 1 – gemete, faces crispat, plans, oboseală ;
 Obiectiv 1: Gravida să -i se amelioreze durerile în decursul a trei ore.

 Problema 2 – anxietate;
 Etiologie 2– necunoștință de cauză la ceea ce va urma ( prima naștere)
 Semn/simptom 2 – voce tremurată, agitație, iriscitabilitate, îngrijorare;
 Obiectiv 2: Gravida să nu mai fie anxioasă și aibă încredere în echipa de îngrijire.

 Problema 3 – vulnerabilitate față de pericole;
 Etiologie 3 – intervenție obstetricală;
 Semn/simptom 3 – risc de complicații, risc de infecții nosocomiale postoperator.
 Obiectiv 3: Gravida s ӑ nu dezvolte complicații și infecții nosocomiale pe perioada spitaliz ӑrii și să
beneficieze de un mediu de siguranță.

 Intervenții autonome:
– Am cazat gravidă , pentru o perioadă scurtă, în salon în funcție de starea și afecțiunea s a (salon
preoperator)
– Am asigurat condiț ii de microclimat corespunzător: aerisirea salonului, liniște, temperatură
optimă 18 -22oC, curățenie;

32
– Am citit și explicat consimțământul gravidei cât și familiei acesteia, am asigurat
consimțământul înscris de la gravidă.
– Am ajutat pe gravidă să descrie corect durerea: intensitatea durerilor se prezintă sub formă de
crampe dureroase care apar și dispar la un interval de 15 -20 de minut e de o frecvanță moderată
(10-15 Dol/minute), localizată la nivelul abdomino -pelvină cu iradiere în partea dorso -sacro –
coccigiană;
– Am recomandat gravidei să stea în poziția de decubit lateral stâng, pentru degajarea fătului în
partea stângă;
– Am încurajat gravida expicându -i că toate simptomele pe care le prezintă se vor diminua după
intervenția chirurgicală;
– Am indentificat împreună cu gravida cauzele anxietăți și factorii declanșatori;
– Am liniștit -o și am creat un climat de înțelegere empatică favorizând -ui adaptarea gravidei la
noul mediu în care va sta pentru o perioadă scurtă de timp;
– Am supravegheat continuu gravida și am recomandat să anunțe orice schimbare cu privire la
starea sa;
– Am monitorizat funcțile vitale: temperatura corpului (37,3oC); tensiunea arterială ( 110/60
mmHg ); pulsul (80 b /minut); respirațile (14 re/ minut), am consemnat valorile obținute în foiaia
de temperatură și observație;
– Am măsurat circumferința abdominală (110 cm); înălțimea fundului ute rin (25 cm), am cântărit
gravida înainte de a intra în sala de operație și am înștințat medicul anestezist în vederea dozei
de administrare a anestezicului medicamentos ;
– Am respectat regulile de asepsie, antisepsie și precauțiunile universale (spălarea pe mâini cu
apă și săpun ori de câte ori a fost nevoie, curățirea, dezinfecția, sterilizare, purtarea
echipamentului de protecție, colectarea deșeurilor patologice în recipiente speciale);
– Am explicat importanța și necesitatea oricărei intervenții și teh nici efectuate care i se vor
aplica .

 Intervenții cu rol delegat:
– la indicația medicului am administrat medicația prescrisă respectând doza indicată, ora cât și
efectul acestuia: Algocalmin 1f -2ml – i.m, Algifen 1f -5ml – i.m.
– am recoltat produsele biologice pentru analiz ele de laborator recomandate de către medic:
Hemoleucograma completă, hem atocrit, h eoglobină, transaminazele, glicemia, VSH, HIV,
INR, acid uric, ionogramă, sumar urină, urocultură, s ecreție vaginală, antigene Hbs, HCV, etc;

 Evaluare: În urma îngrijirilor acordate cu rol propiu și delegate, gravida i s -a mai ameliorat
durerile în decursul celor trei ore, nu mai este anxioasă și are încredere în echipa de îngrijire.

2. Nevoia de a comunica

 Problema – comunicare ineficientӑ la nivel afectiv ;
 Etiologie – anxietate, mediul spitalicesc;
 Semn/simptom – neîcredere, dificultate de a -și exprima sentimentele, dorințele și emoțile sale;

33
 Obiectiv :
Gravida sӑ comunice eficient la nivel afectiv atât cu membrii echipei de îngrijire cât și cu
ceilălalte mame;

 Intervenții autonome:
– Am o comunicare cu gravida , folosind vocea calmӑ, negrӑbitӑ, vor bindu -i încet și clar;
– Am familiarizat gravida cu mediul spitalicesc, prezentându -i membrii echipei de îngrijire ,
regulamentul de ordine interioară, drept urile și obligațiile gravidelor ;
– Am explicat gravidei importanța și necesitatea intervențiilor și tehnicilor care i se vor aplica și
am obținut consimțӑmântul informat;
– Am asigurat gravidei de disponibilitatea echipei de îngrijire și am încurajat -o sӑ apeleze ori de
câte ori are nevoie;
– Am comunicat continuu cu familia gravidei despre starea sa, am adus la cunoștință pe medic cu
privire la modificările gravidei a părute în timp;
– Am discutat cu gravida despre posibilitățile de vindecare postoperator, modul de tratare și
măsurile de prevenirea complicațiilor și infecților;
– I-am dat posibilitatea sӑ -și exprime nevoile, sentimentele, dorințele sale în legӑt urӑ cu starea
sa și am ascultat -o fӑrӑ sӑ o întrerup;
– Am încurajat gravida sӑ comunice cu membrii echipei de îngrijire , și să aibă încredere deplină;
– M-am asigurat ca informațiile transmise sӑ fie scurte și clare și cӑ gravida a înțeles corect
mesajul transmis.

 Evaluare: Gravida a comunicat puțin la început, a fost retrasӑ, apatică, dar în urma intervențiilor
acordate, gravida a comunicat eficient la ni vel afectiv cu ech ipa de îngrijire .

3. Nevoia de a se alimenta și hidrata

 Problema 1 – interzicerea alimentară;
 Etiologie 1 – intervenție obstetricală (cezariană );
 Semn/simptom 1 – deshidratare, tegumente și mucoase uscate, buze uscate.
 Obiectiv 1: Gravida s a fie hidratata cantitativ si calitativ in decursul pregatiri spre cezariană si
dupa cezariană .

 Intervenții autonome:
– Am recomandat gravidei să nu mai consume nici un alime nt, decât apă potabilă și ceai;
– Am umezit buzele gr avidei cu o compresă umedă ;
– Am explicat gravidei să consume alimente până a doua zi postoperator at unci când vor apărea
primele gaze intestinale;
– I-am explicat gravidei că în timp de trei ore trebuie să fie hidratată cu soluți izotonice înainte
de operație și mai ales după operație;
– Am adus la cunoștință , gravidei , că trebuie să fie hidratată cu soluții izotonice și în următoarele
zile (I, II), deoarece acestea favorizează hidratarea și duce la apariția secreție ii de lapte, apoi
prima zi postpoerator trebuie să consume numai ceai neîndulcit, iar din a doua zi, alimentația
se va relua treptat p rin cantități foarte mici d e alimente ușor digerbile

34
– Am recomandat familiei gravidei să îi aducă ceaiuri medicinale neîndulcite, iuart și pâine
prăjită din a doua zi postoperator;
– Am adus la cun oștință gravidei, rol important al alimentației în intervenți ile obstetricale , cum
trebuie să fie respectate oraru l de masă, cantitatea dar mai ales calitatea nutritivă a alimentelor,
evitarea ali mentelor care balonează sau duc la constipație;

 Intervenții delegate:
– La indicți a medicului am administrat tratamentul prescris respectând doza, ora și modul de
administrare cât și supravegherea efectului medicamentelor: 3 Seruri fiziologice (ClNa)/500ml –
piv, 3 Seruri Ringer/250ml – piv; 2 Seruri Glucoză/500 ml – piv; Gluconat de Ca/ 5 ml – piv;
– Am canulat două venă de la de la amândouă incheituri ale manilor ;

 Evaluare: În urma îngrijirilor cu rol propiu și autonom , gravida a fost hidratată cantitativ și
calitativ, respectă regimul hidric indicat de medicul de specialitate.

4. Nevoia de avea tegumentele și mucoasele curtate și integre

 Problema – necesitatea pregătiri preoperator
 Etiologie – cezariană
 Semn/simptom – tegumente și mucoase uscate, palide, dezechilibru hidric, hiperpigmentarea
brună a feței (pe frunte, pe nas, periocular, pe buza superioară, la nivelul obrajilor);
 Obiectiv: Gravida să nu mai prezinte tegumente și mucoase uscate, palide și să beneficieze de o
îngrijire corespunzătoare nevoilor sale;

 Intervenții autonome:
– Am explicat gravidei necesitatea toalete ii generale înainte de operație: spălarea corpului cu apă
și săpun cu pH neutru, ștergerea bine a abdomeniului și a membrelor sup erioare și inferioar;
– I-am recomandat gravidei să îndepărteze bijuteriile, să își taie unghile scurt și să nu și -l de-a
cu lac sau ojă de unghi i;
– I-am explicat gravidei consescintele după cezariană cand se va trezi din anestezie, se va trezi
cu dureri moderate si cu plaga proaspata taiată în zona abdomino -pelvină;
– Am efectuat toaletea zonei vulvare și vaginale prin spălarea cu apă caldă și betadină, am ras
pilozitățile cu aparatul individual al gravidei pe o suprafață de 15 -20 cm de la zona de incizie;
– I-am recomandat gravidei purtarea unei cămăși de noapte înainte de a intra in sala de operație,
apoi a m transportat -o în sala preoperator;
– Am instalat o sondă vezicală în vederea eliminărilor urinare, respectând regulile de asepsie și
antispsie prin purtarea echipamentului de protecție și respectarea precauțiunilor universale;

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am administrat gravidei ulei de ricin în vederea eliminărilor tranzitului
intestinal.
– La indicatia medicului, am efectuat o clismă evacuatoare;

35
 Evaluare: Gravidei i s -a efectuat toleta generală, a fost pregătită pentru operație aplicând o sondă
vezicală, i s -a efectuat o clismă evacuatoare, este pregătită pentru operație așteptând în sala
preoperator.
Date generale ale copilului și a lehuzei
Operația s -a desfăsurat între orele 1530 – 1630. Gravida a născut un băiat cu greutatea de 3200
grame, scorul APGAR= 8, a prezentat primul plans, înălțimea copilului de 48 cm, PC = 36 cm;
tegumentele și mucoasele copilului puțin ciantotice și deshidratare, prezența vernixului caseosa alb –
cenușiu, pilozitate moderată, lungim ea cordonul ombilical de 29 cm.
B. Plan de îngrijire postoperator

Motivele postoperator : Gravida prezintă dureri la nivelul plăgi operate, s tări de greață și vărsături
postanestezice , insomnie și agitație, dureri cefalice ocipito -frontală postanestezice, regim alim entar
postoperator supravegheat, repaus la pat timp de 24 de ore;

În perioada postoperator, lehuza a fost dependentă de următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele integre;
5. Nevoia de a se mișca și a menține postura;
6. Nevoia de a se odihni și dormi;
7. Nevoia de a învăța cum să -și mențină sănătatea.

1. Nevoia de a evita pericolele

 Problema 1 – dureri la nivelul plăgi operate;
 Etiologie 1 – postoperator (cezariană);
 Semn/simptom 1 – gemete, agitație, îngrijorare, faces crsipat;
 Obiectiv 1: Ca lehuza , să se amelioreze durerile si să se liniștească;

 Problema 2 – cefalee occipito -frontală;
 Etiologie 2 – postanestezic;
 Semn/simptom 2 – agitație, oboseală, anxietate , fatigabiliate;
 Obiectiv : Să i-se amelioreze durerile cefalice , anxietate si să aiba incredere in echipa de
ingrijire;

 Problema 3 – vulnerabilitate față de pericole,
 Etiologie 3 – postchirurgical (cezariană),
 Semn/simptom 3 – risc de infecții nosocomiale, risc de complicații (eviscerație de plagă
operatorie, hemoragie, anemie posthemoragică, etc) ;
 Obiectiv 3: Ca lehuza să nu dezvolte infecții și alte complicații în perioada spitalizări i și mai ales
postoperator.

36
 Intervenții autonome :
– În timpul operație ii prin cezariană am asigurat lehuzeii în salonul ATI, curățenie, un pat mobil
cu lenjerie albă curată, bine aerisit, asigurându -i un microclimat cu o temperatură optimă de
22șC, camera este ferită de orice zgomot și de factor ii alergenii: praf , miros dezagreabil;
– După ieșirea totală de sub i nfluențele medicamentoase anestezice, lehuza a fost transferată din
salonul ATI în salonul postoperator chiar din a doua zi;
– Am ajutat lehuza în descrierea corectă a durerilor pe care le prezintă: locul dureri, în zona plăgi
operate de intensitate moderată cu o frecvanță continuă, dureri cefalice la nivelul occipito –
frontală persistentă;
– Î-am recomandat lehuzeii să nu miște capul într -o parte sau alta timp de 6 ore pentru a nu
intensifica durerile cefalice ;
– Am rugat -o pe lehuză să sesizeze momentele de remisie sau de exacerbare a durerilor,
intensitatea lor cât și locul din punct de vedere anatomic;
– am dat posibilitatea lehuzeii sa-și exprime sentimentele și temerile sale față de problemele
legate de starea sa;
– Am aplicat lehuzeii pungă cu gheață pe abdomen pentru a mai sc ădea din intensitatea durerilor
– Pentru combaterea durerilor cefalicee în următoarele zile de internare, am recomandat lehuzeii
să consume câte o pastilă de cofeină pe zi, am aplicat comprese reci pe frunte pentru
ameliorarea durerilor cefalicee persistente;
– Am ajutat medicul la pansarea plagi prospă tă operată, oferindui toate cele necesare ;
– Liniștesc lehuza cu privire la starea sa de sănătate încurajându -l că toate aceste simptome pe
care le prezintă sunt de scurtă durată;
– Am furnizat lehuzeii , date despre evoluția sa spre vindecare;
– Am comunic at cu familia lehuzeii despre starea sa de sănătate și am adus la cunoștință pe
medic cu ultimele modificări apărute la lehuză;
– Am monitorizat continuu funcțile v itale ale lehuzeii (TA, AV, Respirație, Temperatură );
– Am respectat regulile de asepsie, antisepsie și precauțiunile universale ;
– Am explicat lehuzeii importanța și necesitatea intervențiilor și tehnicilor care i se vor aplica și
am obținut consimțӑmântul informat postoperator ;

 Intervenții cu rol delegat :
– La indicația medicului i -am administrat tratamentul prescris , respectând doza și ora și observ
modul de evoluție a tratamentului: Algocalmin 2 ml – piv ; Algifen 3f/5ml/8h – i.m.
– La indicația medicului i -am recoltat produse biologice de laborator: (Glicemie,
Hemoleucograma completă, Fibrinogen, Hb, Ht, Uree, Acid u ric, Creatinină, Ionogramă, TGO,
TGP, Suma r urină, INR, Lohicultură );
– La indicația medicului am administrat Fraxiparină în doză de 0,3 ml/6h – s.c, pentru prevenirea
trombozelor și a cuagulări sângelui ;

 Evaluare : În decursul zilei, lehuza nu mai prezenta dureri în zona plăgi i operate, cefaleea sa mai
diminuat din intensitate, este în continuu supraveghere de către echipa de îngrijire. În decursul
următoarelor trei zile, cefaleea lehuzeii s-a accentuat, durerile la nivelul plăgi operate sau

37
diminua t, iar în a 5 -a și a 6 -a zi, lehuza i sau diminuat durerile cefalicee cedând la tratamentul
analgezic administrat timp de șase zile.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

 Problema – regim alimentar impus ;
 Etiologie – postoperator ;
 Semn/simptom – plagă proaspătă deschisă, risc de eviscerație de plagă datorită alimentelor
nedigerabile care balonează, constipă ;
 Obiectiv: Ca lehuza să fie informată cu privire la alimentele permise și nepermise, să fie
alimentată cantitativ și calitativ în perioada spital izări ;

 Intervenții autonome:
– Am cercetat gusturile și obiceiurile alimentare ale lehuzeii;
– Am explicat lehuzeii importanța regimului alimentar impus postchirurgical ;
– I-am recomandat lehuzeii să consume în prima z i ceaiuri neîndulcit ;
– I-am explicat lehuzeii că în următoarele zile ea trebuie să consume alimente ușor digerabile, în
prima zi se consumă ceaiuri medicamentoase neî ndulcite și apă potabilă pentru eliminarea
medicamentelor administrate în timpul operație ii, în special cele anes tezice, iar începând cu a
doua zi, ea poate să consume în cantită ți mici și dese lichide precum : supe de legume
rădăcinoase strecurate , compot de fructe, ceaiuri și iaurt, din a treia zi când tranzitul intestinal
își reia cursul și apar primele gaze intes tinale, lehuza poate să consume : ou fiert, brânză dulce,
legume fierte, suc din fructe proaspete, ciorbe din legume cu carne fiartă, carne înăbușită cu
legume, salate proaspe te din fructe și legume;
– Am discutat cu lehuza despre alimentele permise și nepermise după spitalizare:
A. Alimente permise: – fructele proaspete ( vișine, cireșe, prune, gutui, nuci, alunile, pepene verde,
galben, etc) ; legume proaspete (morcov, rădăcinoasele albe, castraveți, ardei, roșile, vinete, etc) ;
carne proaspătă și cu conținut scăzut de grăsime (carnea de vită, pește, miel, pui, curcan), lapte
și derivate din lapte (iaurt, branzeturi, cașcaval, smântână dar nu în exces, unt, etc); verdețuri
(praz, salata verde, varză de bruxelles, varză roșie, albă etc).
B. Alimentele ne permise : zaharul și produsele zaharoase, cipsurii, ciocolata în exces, grasimile,
sarea în exces, prăjelile, fast -food-urile, maionezele, sorsurile grase, rântașuri, condimente,
mezeluri, băuturi carbogazoase, alcoolul și tutun etc;
– I-am recomandat lehuzeii, să consume din a 5 -a zi postoperator și după externare, alimente ce
favorizează oprirea hemoragilor prin cuagularea sângelui, în special cele bogate în vitamina K : (
viscere de animele: ficat de vită, pasăre, pește ; ulei de pește, fructe bogate în vitamina K (kiwi,
salată verde, spanac sau ceai din pulbere de lucernă), alte alimente : gălbenuș de ou, carne de
somon, ulei de rapiță, suc de cătină, nap, etc ;
– Am lӑsat lehuza sӑ aleagӑ alimentele dupӑ gusturile și preferinț ele sale, respectând regimul
alimentar recomandat de cӑtre medicul de specialitate;
– Am corectat dezechilibru hidric prin consumul aportului de lichide și m -am asigurat că lehuza
consumă 2 /1 în 24 de ore;
– Am supravegheat ca alimentele sӑ fie servite la ore fixe;
– A-am asigurat că lehuza respectă un regim alimentar impus pe perioada spitalizării.

38
 Intervenții cu rol delegat:
– Ia indicația medicului am administrat tratamentul prescris respectând data, doza, ora cât și
efectul acestuia: 2 Seruri fiziologice (ClNa)/500ml – piv; 1 Seruri Ringer/250ml – piv; 2 Seruri
Glucoză/500 ml – piv; Gluconat de Ca/5 ml – piv; Fitominadion 3f /1ml – 6h – i.m.
– Pentru corectarea valori hemoglobinei, s -a administrat lehuzeii un comprimat de feroglobin
pe zi.
– Tot la indicatia medicului am administrat vitamine: Vitamina B 1, B12 și vitamina C, toate cate
o fiolă administrate în piv.

 Evaluare: Lehuza a fost informat cu privire la a limente permise și nepermise, în următoarelor
zile, lehuza a fost alimentat corespunzator datelor recomandate de către medic ul de specialitate ,
astfel, le huza respectă regimul alimentar impus în perioada spitalizări.

3. Nevoia de a elimina

 Problema 1 – alterarea stări generale;
 Etiologie 1 – postanestezic;
 Semn/simptom 1 – stări de greață, vărsături, fatigabilitate, ameteli;
 Obiectiv 1: Ca lehuza să i se amelioreze simptomele prezente și să aibă o stare de bine fizică și
psihică.

 Problema 2 – alterarea tranzitului intestinal atât pentru fecale cât și pentru gazele intestinale;
 Etiologie 2 – operație obstetricală (Cezariană);
 Semn/simptom 2 – diminuarea peristaltismului intestinal , constipație;
 Obiectiv 2: Ca lehuz a să prezinte în decursul a 2 zile tranzit pentru gaze și fecale;

 Intervenții autonome:
– Am ajutat lehuza la eliminarea vărsăturilor susținând tăvița renală, după vărsătură i -am ofer un
pahar cu apă și șervețele de unică folosință, vărsătura o păstrez pentru examinarea de laborator;
– I-am adus la cunoștință lehuzeii necesitatea reluară tranzitului a gazelor și a fecalelor în
primele 24 ore, explicand -ui că dupa operatie, tranzitul intestinal se va relua regulat, dar până
atuncia este oprit din cauza repausului la pat și a intervenției chirurgicale efectuate ;
– Am recomandat lehuzeii să c onsume ceaiuri medicinale neîndulcite și apă potabilă pentru
eliminarea stubstanțelor medicamentoase administrate în timpul intervenției obstetricale;
– Am explicat lehuzeii să evite băuturile carbogazoase, alcoolul și consumul excesiv de cafea
atât timp cât stă în spital și după externare;
– Supraveghez diureza lehuzeii eliminată în 24 de ore, culoare cât și mirosul, apoi notez valoarea
obținu tă în foaia de temperatură;
– I-am recomandat lehuzeii să sesizeze echipa de îngrijire atunci când se produc pri mele gazele
intestinale și primul scaun;

 Intervenții cu rol delegat:
– La indicația medicului i -am recomandat lehuzeii să consume ceaiuri laxative, lapte cald, i -am
administrat Espumisan 1cp/zi.

39

 Evaluare: În urma intervenților cu rol propiu și delegat, lehuza, începand cu a treia zi a eliminat
primele gaz intestinale, iar din a patra zi, a eliminat primul scaun apos, in urmatoarele zile,
tranzitul intestinal si -a revenit la normal.

4. Nevoia de avea tegumentele si mucoasele curate si integre

 Problema – alterarea tegumentelor și mucoaselor ;
 Etiologie – plagă operatorie;
 Semn/simptom – roșeață în jurul plăgi proaspăt operate, mucoase palide, risc de infecții
nosocomiale;
 Obiectiv: Să fie respectate regulile de igienă pentru prevenirea infecților, iar lehuza să cunoasca
care sunt riscurile de infecții si combaterea acestuia prin tr-o igiena corespunzătoare;

 Intervenții autonome:
– Am explicat lehuzeii necesitatea respectă ri normelor de igienă, a profilaxie împotriva infecților
care poate să fie predispusă să le ea în spital și nu numai, mai ales că plaga operatorie este
proaspătă taiată;
– Asigur lehuzeii o lenjerie de pat și de corp curată și uscată, asigur în salon o temperatură optimă
de 20oC, bine aerisit, îndepărtez factorii alergeni: praf, miros dezagreabil, zgomote;
– Îi recomad lehuzeii ca după fiecare alăptare să își spele bine sânii și mameleoanele cu apă caldă
și săpun, apoi să le șteargă cu un tifon sau comp resă sterilă;
– Observ continuu la lehuză, modificările apărute în jurul plăgi operate, dacă apare roșeață datorită
compresiuni pansamentului, miros sau aspect neplăcut al pansamentului (pansament îmbibat cu
sânge sau puroi);
– În fiecare zi schimb pansa mentul lehuzeii aplicând următoarea tehnică:
– Pregătesc pe măsuța: pense de servit, soluțiile antiseptice ( betadină, tinctură de iod, alcool de
70oC), materiale sterile necesare schimbării pansamentului (comprese sterile de tifon, vată);
– Am dezinfectat tegumentul din jurul plăg ii cu alcool iodat pe o distanță de 6 -7 cm, folosind la
fiecare ștergere alt tampon;
– Plaga de sutură am dezinfectat -o printr -o singură ștergere cu tamponul îmbibat cu ti nctură de iod,
apoi am dezinfec tat din nou tegumentul din jurul plăgii;
– Am aplicat pansamentul steril pe plagă aseptică în prealabil fixând pansamentul cu benzi de
leucoplast;
– I-am recomandat lehuzeii să se spele cu apă și săpun după fiecare toaletă sau inainte și după
masă și mai ales can hra nește copiul;
– Am observ zilnic aspectul tegumentului din jurul firelor de sutură;
– Am urmărit îndeaproape aspectul pansamentul și a plăgii;
– Am liniștit lehuzeii explic and-ui că plaga evoluează spre vindecare;
– Am recomandat lehuzeii să nu facă mișcări bruște atunci când îi vine să tușească sau să strănute,
să susțină cu mâna pe pansament pentru a nu se desface plaga;
– Pentru o susținere mai bună în jurul plăgi, i -am recomandat lehuzeii să poarte brâu medicinal în
funcție de valoar e circumferința abdominală după naștere;
– În fiecare zi am efectuat lehuzeii spălături vaginale cu apă caldă și betadină ;

40
– Am respectat regulile de asepsie, antisepsie și precauțiunile universale

 Intervenții cu rol delegat:
– La indicația mediului am administrat tratamentul prescris respectând data, ora și doza cât și
efectul acesta: Antibiotice in urma testului de alergie si antibiogramă: Cefort 3fl/5ml i.m/iv/8h;
Gentamicină 3f/2ml – i.m, i.v/6h; Ampicilină 3fl/5ml -im.i.v/8h;

 Evaluare: Plaga operată a lehuzeii este spre vindecare, lehuzea respectă regulile de igienă
corporală, este în continuă supraveghere de către echipa de îngrijire. În următoarele zile lehuzea nu
a prezentat nici o complicație la nivelul plăgi operate, a re spectat în decursul zilelor spitalizate
regulile de igienă.

5. Nevoia de a merge și avea o bună postură

 Problema – mobilizare la pat;
 Etiologie – postoperator (cezariană);
 Semn/simptom – amețeli, imposibilitate de a se depla sa autonom, risc de complicați ;
 Obiectiv: Ca lehuza să se deplaseze cât mai repede de una singură în decursul a 24 de ore și să nu
apară complicaț ii intaspitalicesc.

 Intervenț ii autonome:
– am ajutat lehuza să se ridice din pat, sprijinind -o, astfel a făcut primi pașii după intervenție ;
– i-am recomandat să se plimbe câte puțin prin salon, fără a face eforturi fizice mari, să se
îmbra ce pentru să nu fie frig;
– am îndepărtarea obiectelor din calea lehuza, pentru a nu cadea sau a se împiedica de ele;
– am recomandat lehuza să evite pe cât posibil mișcările buște pe ca re ar putea complica starea
sa de sănătate;
– i-am recomandat lehuza să poarte haine lejere, încalțaminte ușoara și cu un număr mai mare,
să nu poarte pentru pentru o perioadă de timp jartiere, sutiene și chiloți prea strânși, să poarte
șosete de bunbac sau de lână și dacă se poate fără elastic pentru a nu st rânge la gambă
defavorizand circulația venoasă;
– i-am explicat lehuza să evite pe cât posibil eforturile fizice mari, frigul, ale rgatul prea mult,
alimentația neadegvată;
– I-am recomandat lehuzeii să practice după externare, sporturi usoare cum ar fi: gimnastica,
alergat ușor, înot, tenis, plimbări în aer liber pentru diminuarea stărilor postoperatori și
refacerea stări sale de săn ătate;
– am incurajat lehuza pentru progresele sale postoperatori;

 Intervenții delegate:
– la indicația medicului, i s -a recomandat lehuzeii să se frecționeze pe picioare cu Diclofenac
gel de două ori pe zi; pentru a favoria dispariția dureilor articulare;
 Evaluare: În urma îngrijirilor cu rol propiu și delegat, lehuza s -a putu deplasa pe picioare din
doua zi postoperator, fiind sprijinită, începând cu a treia zi, lehuza s -a deplasat de una singură fără
avea nevoide de sprijn fizic.

41
6. Nevoia de a se odihni și dormi

 Problema – alterarea somnului și odihni atât cantitativ și calitativ;
 Etiologie – naștere prin cezariană;
 Semn/simptom – insomnie, agitație, epuizare, irascibilitate, disconfort datorită perfuziei;
 Obiectiv : Ca lehuza să să doarmă să șe odihnă atât cantitativ cât și calitativ (7 -8 ore/noapte);

 Intervenții autonome :
– Am întrebat lehuza câte ore obișnuia să doarmă pe noapte, dânsa mi -a relatat că în primele
două nopți nu a putut să doarmă de cât 2 -3 ore înspre dimineață;
– Am conștientizat lehuzeii asupra importanței și necesitӑț ii odihnei și somnului în procesul de
recuperare;
– Am asigurat un microclimat adecvat pentru odihnӑ și somn prin îndepӑrtarea factorilor
perturbatori: zgomot, miros dezagreabil, praf; asigurat un salon bine aerisit, cu o temperatură
de 20 -22oC, am schimbat lenjeria de pat ori decâte ori a fost nevoie;
– Am sfӑtuit lehuza sӑ-și goleascӑ vezica urinarӑ înainte de culcare;
– I-am recomandat lehuzeii să consume un ceai de tei sau lapte cald înainte de culcare pentru a
avea un somn liniștit;
– A-am recomandat lehuza sӑ-și efectueze igiena corporalӑ înainte de culcare, folosirea lenjerie
de corp curatӑ și comodӑ pentru a favoriza un bun somn;
– Pentru a obtine un somn bun și odihnitor, i -am recomandat lehuzeii să îți efectueze un duș
cald și să imbrace o lenjeri de corp moale;
– Am sugerat lehuza să practice înainte de culcare tehnici de relaxare cu respirații profunde
câteva minute, sau să citească;
– Am observat și consemnat în foaia de observație calitatea și cantitatea somnului.

 Intervenții delegate :
– Pentru a anxietate și pentru liniște, i -am oferit lehuzeii , dat la indicația medicului un
Diazepam 1f/2ml –i.m.

 Evaluare: În primele două zile, lehuza nu a putut să doarmă, dar din a treia zi, lehuza s -a odihnit
fără a mai fi tratată cu hipnotice. Somnul ei este cantitativ și calitativ (6 -7 ore pe noapte).

7. Nevoia de a învăța cum să -și menșină sănătatea

 Problema – informa ții insuficiente despre naștere;
 Etiologie – lipsa de informație (primipară);
 Semn/simptom – dezinteres, cerere de informare;
 Obiectiv: Ca lehuza să fie informat cu privire la starea sa generală, la modul de prevenire și
combatere a complicațiilor (infecți nosocomiale) , la modul de tratare și păstrare a sănătăț ii.

 Intervenții autonome:
– Am explorat nivelul de cunoștințe ale lehuzeii privind boala, reg imul alimentar, complicațiile,
– Am conștientizat lehuza asupra propiei responsabilități privind sănătatea;
– Am furnizat explicații simple în acord cu nive lul de înțelegere al lehuzeii ;

42
– Am stimulat lehuzeii dorința de conoaștere oferindu -i materiale informative cărții, reviste
medicale, pliant e, prospecte me dicale;
– Am recomandat lehuzeii sӑ consume doar alimente le incluse în regimul alimentar, i -am oferit
lehuzeii o listă cu alimente permise și nepermisă, care se vor consuma acasă, să evite
peraprarea alimentelor prin prăjire;
– Am sfӑtiut lehuza sӑ respecte regulile de igienă: baie generală zilnică cu apă și săpun sau cu
șampon cu pH neutru; schimbarea lenjeriei de corp zilnic, îngrijirea danturii, spălarea corectă a
organelor genitale și a sâni lor după fiecare alăptare;
– Am recomandat lehuzeii să nu facă mișcări bruște pentru a nu complica plaga operatori, i -am
arătat cu se fectue ază aplicarea cor ectă a unui pansament pe plagă;
– I-am recomandat să poarte brau medical pentru a nu apărea eviscerație a plăgi operatori sau
infecții ducându -se la com plicații severe;
– Am recomandat lehuza evitarea încălțӑmintei strâmte, a sosetelor cu elastic; purtarea lenjeriei
de corp prea strâmtă;
– Am explicat lehuzeii că alcoolul și fumatul este interzis, cât ș i cosumul de excesiv de cafea,
băuturi m inerale și carbogazoase;
– I-am explicat lehuzeii să -și administreze tratamentul la aceiași oră și ceiași doză pentru a avea
un efect bun;
– Am recomandat să evite eforturile fizice mari, frigul, controlul continuu la medicul de familie
pentru pr evenirea altor complicații severe.

 Intervenții delegate:
– Medicul de specialitate, i -a indicat lehuzeii, evitarea sexului timp de două luni postnatal; i s -a
recomandat lehuzeii, control la medicul de specilitate după o lună pentru eventuale controal de
rutină.

 Evaluare: În urma îngrijirilor acordate lehuza a acumulat suficiente cunoștințe despre tratamentul
medicamentos și igieno -dietetic, despre mӑsuril e de prevenire a complicațiilor și cum sӑ -și
pӑstreze sӑnӑtatea.

Evaluare finală:

Lehuz a F.Al, în vârstă de 22 de ani, internată pe data de 17.10 .2015, s -a prezentat la ora 1 030 fiind
diagnosticată cu IG IP sarcină 40 de săptămâni, PT, OID, FVU, MRs. A fost luată în evidență doar
odată la medicul de familie și odată la cel de sp ecialitate. Lehuza a născut prin cezariană, un băie țel de
3200 g cu scorul APGAR = 8. Evoluția spre vindecare a lehuzeii a fost de 7 zile postoperator, în prima
zi lehuza a fost impobilizată la pat, începând cu a doua zi, ea s -a putut ridica sprijinită, iar din a treia zi a
mers de una singură fără sprijin fizic. În urma intocmir ii planului de îngrijire și a intervenți ilor acordate
conform nevoilor sale , lehuza este echilibrată fizic dar și psihic, respectă regimul alimentar i mpus de
medicul de specialitate, respectă igiena corporală. A fost adusă la cunoștință în legătură cu toate
tehnicile ce s -a efctuat asupra ei, și-a acumulat cunoștiințe necesare pentru păstrarea sănătăți i și a unei
vitoare sarcinii . Respectarea regimului dietic în primele 4 -6 săptămâni postpartum ; efectuarea
exerciților fizice; efectuarea unei toalete riguroase la nivelul organelor sexuale; administr area corectă a
medicamentelor și a respectarea oreii de administrare, pentru a avea un bun efect; control periodic la
medicul de familie și de specialitate , evitarea sexului în primele două luni.

43
3.2. Planul Nr. 2

Date generale :

 Inițiale: N.A
 Vârsta: 26 ani ( 13.04.1989)
 Sex: feminin ;
 Starea civila: căsătorit ă;
 Domiciliu: – com. Răucești;
 Nr.copii: – 1;
 Religie: – ortodoxă ;
 Naționalitate: – română ;
 Lb.vorbită – română ;
 Nivel de instruire: – 9 clase;
 Condiți de viață : bune, locuiește la țară împreună cu soțul și 2 copii;
 Nr. de înregistrare: 1206/38:
 Data internări: – 01.02.2016 -, ora – 830 ;
 Data externări: – 06.02.2016 – ora 1200;
 Diagnostic de trimitere: – IIG – IP în a 39 de săptămâni de sarcină ;
 Diagnostic la internare – IIG – IP în a 39 -a săptămână de sarcină PC, OID, FVU cu MI;
 Diagnostic la 72 de ore: IIG – IP în a 39 săptămână de sarcină PC, OID, FVU cu MI;
 Motivele internări: – CUD moderate, tegumente și mucoase deshidratate , stări de greață,
vărsături, amețeli;
 APF: – N: – 1 și A: -0 cu menarha la 14 ani, flux regulat din 28 în 28 de zile cu durata de 5 -7
zile.
 APP: – În 1994, operație chirurgicală apendicictomie și în 2010 operație prin cezariană la primu l
copil .
 AHC: – mama Dz, tata Hepatita B.
 Grup sanguin: 0I cu Rh -;
 Alergii: – Oxacilină, Penicilnă, antihistaminice;
 Medicație de fond la domiciliu: Vitamine și minerale sub formă de comprimate;
 Alimentație: – Inapetentă;
 Alcool: – Nu consumă alcool, cafea zilnic;
 Fumat: Nu;
 Eliminări: Icontinență urinară DA/NU;
 Fecale: Constipație: DA/NU;
 Sondă vezicală DA/NU.
 DPM = menarha la 14 ani, flux regulat din 28 în 28 de zile cu durata de 5 -7 zile;
 DUM = 03.05.2015; (confuzie);
 PMF = 05.10 .2015;

44
Istoricul Bolii:
Gravida N.A, în vârstă de 26 de ani s-a prezentat la ora 830 pe secția O.G din Tg.Neamț cu
următoarele semne și simptome: IIG – IP în a 39 săptămână de sarcină PC, OID, FVU cu MI , anxietate,
tegumente și mucoase deshidratate , stări de greață, vărsături, a mețeli. Gravida a fost luată în evidență de
3 ori la Mf, ia r la Ms de patru ori. În urma examenului ecografic s -a constata tipul de prezentație a fătulu
și vârsta sarcinii : Sarcină în a 39 de săptămâni P.C, OIS, FVU cu M.I, uter cicatricial postoperator in
2010.
Tabel 3.5. Analize de laborator pe data de 01.02. 2016
Denumire Valorii obținute Valorii normale
Nr. Eritrocite 4.230.000 mm3 3.800.000 -5.100.000 mm3
Nr. Leucocite 9.890 /l mm3 4.500 – 11.000/1mm3 sg.
Neutrofile 74% 60-70%
Eozinofile 6% 1-4%
Limfocite 10% 4-8%
Nr. Trombocite 379.0000/l mm3 150.0000 -450.000/1mm3
INR 250 200-300
Fibrinogeniul 230 mmg/100 ml 200-400 mg/100 ml
Hematocrit 40 % 36-42%
Hemoglobina 15 g/100 ml.sg 12-16 g/100 ml sg.
Glicemia 0,90 mg/dl 0,80-115 mg/dl
Creatină 1,3 mg/dl 0,6 -1,2 mg/dl
Acidul uric 4 mg/100 ml 2-5 mg/100ml
Uree serică 40 mg% 30-45 mg%
Sideremia 100 mg 90 – 130 mg
Electroliții (Ionogramă)
Na
K
Ca Na = 125 mEq/l sg.
K = 3,1 mEq/l sg.
Ca = 8 ,5 mg/ 100 ml Na = 135 -145mEq/l sg.
K = 3,5 -4,5 mEq/l sg.
Ca = 8,5 -10,5 mg/100 ml
Colesterolul 130 mg/100ml ser 120-290 mg/100m ml ser
VSH 10 mm/1h F. 6-13 mm/1h, 1 -20 mm/2h F.
Bilirubina 0,3 mg/dl 0,2-1,5 mg/dl
TGP 80 U/L 7-56 U/L
TGO 67 U/L 5-40 U/L
Ag HBs Negativ Negativ
Ac HCV Negativ Negativ
VDRL Negativ Negativ
Urocultura Negativ Negativ
Diureza 710 ml/24 h 1010 -1020 ml/24 h
Sumar urină
Densitatea urinară 1,021 1,015 -1,025
Ph urinar 6,2 4,8-7,8

45

Examen clinic general:
 Talie – 1,64 cm,
 Greutate – 79 Kg (înainte 67)
 Respirație – 25 resp/min
 TA – 125/6 0 mm Hg.
 AV- 86 b/minut.
 Temperatura – 36,9ș C.
 Tegumentele și Mucoas ele – aspect palid, mască gravidică (melasmă),
 Stare de conștiență: conștientă , echilibrată tempo – spațial.
 Stare de nutrițe : ianpetentă.
 Soțul are grupa sanguină : A II cu Rh

Tabel 3.6. Tratament instituit preoperator

Examinare obstetrical ă la internare:
 Inspectie : cicatrice uterină mediana ;
 Examenul sanilor : sani hipertrofiati cu areola primara hiperpigmentata ;
 Pelvimetria externa : Ap.20, Bips 24, Bicr 28, Bitr 32
 Rombul lui Michaelis : simetric ;
 La palpare uterul prezinta axul mare alungit la polul inferior cu craniul fetal ;
 Tactul vagin al : dilatatie 1 cm/1,5 (total 4cm/5h) ,
 Examen cu valve : nu pierde sange ;
 Colul uterin prezinta margini fine, membrane intinse ;
 Circumferință abdominală – 110 cm;
 Inălțimea fundului uterin – 29 cm; Leucocite (urina) 5 0
Celule (epiteliale) 3 0
Secreție vaginală Negativ Negativ
Gr. Sanguină 0I și Rh –
Tratament instituit Doza/orar Clea de administrare.
Medicație preoperator
Algocalmin 1f/2ml i.m.
Gluconat de calciu 1fl/5ml p.i.v.
Metoclopramid 1f/2ml p.i.v.
Oxitocin 2f/2ml p.i.v.
Ser fiziologic ClNa 3fl/500 ml p.i.v.
Ser Ringer 3fl/250 ml p.i.v.
Ser Glucozat 2fl/500ml p.i.v.
Xanax 2/mg la nevoie p.o

46
 BCF = 135 b/minut, 2-5 Dol/minut cu un timp de repaus între dureri de 20 -30 min.
 Acuza dureri d ifuze in timpul si ritmul contractiilor uterine;
 Se procedează la operatie cezariana la ora 1500 pentru : Uter cicatricial, sarcina la termen in
travaliu; Bazin turtit transvers, Distocie de dinamică și osos;
 Gravida a mai născut un copil tot pe cale chirurgicală.
Motivele internări pe data de 01.02.2016
Gravida la internare prezintă: s tări de greață și varstăuri , sarcină la termen (39 săptămani ),
anxietate, agitație , interzicere alimentară preooperator , pregătire preoperator pentru cezariană.
În perioada preoperatorie, gravida a fost dependentă de următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a respira și avea o bună circulație;
3. Nevoia de a comunica;
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata;
5. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate si integr;
6. Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea.

1. Nevoia de a evita pericolele

 Problemă 1 – dureri difuze în timpul contracți ilor uterine;
 Etiologie 1 – sarcină la termen ( 39 de săptămâni);
 Semn/simptom 1 – agitație, faces cr ispat, Doll = 2-5 dureri/minut cu un repaus de 20 -30 de
minute;
 Obiective 1: Ca gravida să i se amelioreze durerile în decurs a trei ore.

 Problemă 2 – axietate;
 Etiologie 2 – sarcina la termen (39 săptămâni)
 Semn/simptom 1 – neliniște, stress, fatigabilitate;
 Obiective 2: Gravida să fie liniștită și informată cu privire la nașterea prin cezariană;

 Problemă 3 – vulnerabiliate față de pericole;
 Etiologie 3 – intervenție chirurgicală;
 Semn/simptom 3 – risc de complicații postoperator, risc de infecții nosocomiale;
 Obiective 3: Gravid a sa aiba incredere în echipa de îngrijire și să beneficieze de un mediu de
sigurață ( respecatrea circuitului chirurgicale septic și aseptic);

 Intervenții autonome:
– Am explicat gravidei importanța și necesitatea intervențiilor și tehnicilor care i se vor aplica și
am obținut consimțӑmântul informat și scris ;
– Monitorizez continuu funcțile vitale ale gravidei (TA = 135/90, AV = 96 b/minut, Temperatura
36,9 O C, Respirația = 20 res/minu t);
– În funcție de examenele obținute de la gravidă la internare (pelvimetria externă/internă,
ecografia, ecocardiografia, analize de laborator) s -a decis nașterea prin cezariană la ora 1300, de

47
aceea am primit gravid în sala preoperator, unde am asigurat u n microclimate corespunzător:
aerisirea salonului, temperatură optimă de 18 -20 de grade Celsius, ferirea de zgomote, m iros
dezagreabil și praf;
– Am liniștit și explicat gravidei cu privire la intervenția chirurgicală, explicând că este singura
modalita te de scoatrea copilului ;
– Am ajutat gravida în descrierea corectă a durerilor pe care le prezintă: locul dureri pe toată
suprafața abdomenului, intensitatea durerilor fiind moderată cu frecvență de 2 -3 minute;
– Am rugat gravida să se sesizeze momentele de remisie sau de exacerbare a durerilor,
intensitatea lor cât și locul din p unct de vedere anatomic;
– Am observat modificările gravidei apărute între timp și a am anunțat medicul de specilitate:
ruperea membranelor la ora 930 ;
– Am dat posibilit atea gravidei de a -și exprima sentimentele și temerile sale față de problemele
legate de starea sa;
– Furnizez gravidei informații cu privire la modul de combatere a perioadei postoperatori cât și
recuperarea sa, explicând că trebuie să stea în rapaus timp de 2 zile după
intervenția obstetricală și reluarea treptată a celorlate funcții ;
– Liniștesc gravida explicand că toate aceste simptome pe care le prezintă sunt de scurtă durată și
că vor dispărea după intervenția obstetricală;
– Comunic cu famil ia gravidei despre starea sa;
– Am respectat regulile de asepsie, antisepsie și precauțiunile universale ( spӑlarea pe mâini cu
apӑ și sӑpun ori de câte ori a fost nevoie, curӑțenie, dezinfecție, sterilizare, purtarea
echipamentului de protecție, colectarea deșeurilor în recipiente speciale) ;

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am administrat tratamentul prescrsis respectând data și ora cât și efectul
acestuia: Algocalmin 1f/2ml – i.m.; Ser fiziologic 3fl/500ml – piv; Ser ring er 2fl/250 ml – piv;
Ser glucozat 3fl/250 ml – piv; toatea aceste s -au administrat în funcție de valorile funcților
vitale ale gravidei, pentru a evita complicațiile;
– La indicația medicului am recoltat gravidei produse biologice (hemoleucograma complet,
leucocite, granulocite, factorii de cuagulare, transaminazele, anticorpi, VSH, grupa sanguină și
Rh, etc), le -ametichetat cu data și numele gravidei și le -am trimis la laborator;

 Evaluare: Gravida este în continuă supraveghere, durerile s -au mai a meliorat din intensitate,
funcțile vitale rămân la aceași valoare, s -a mai liniștit cu privire la intervenția bstetricală și
așteapătă în sala preoperator momentul nașteri;

2. Nevoia de a respira și avea o bună circulație

 Problemă 1 – alterare respiratorie
 Eetiologie 1 – dureri difuze datorită contacților uterine;
 Semn/simptom 1 – sarcină la termen ( 39 de săptămâni), emoți i, neliniște, iritabilitate, polipnee
(25 res/minut)
 Obiective1: Gravida să aiba o respirație fiziologic normal (16 -18 res /minut);

48
 Problemă 2 – risc de alterare circulatore;
 Etiologie 2 – CUD, sarcină la termen;
 Semn/simptom 2 – creșterea presiuni arteriale (145,90 mmHg, tahicardie (94 b/minut), risc de
hemoragie postoperatorie, risc de eclamsie.
 Obiective2: Gravida să prezi nte o bună circulatie sanguină TA intre 110 -130/60 -80 mmHg)

 Intervenții autonome:
– Am monitorizat continuu functle vitale și cele vegetative la gravida,
– Am linistit gravid in tot timpul spitalizării;
– Am explicat gravideii importanța gimnasticeie respiratorii;
– Am asigurat gravideii poziția necesara pentru o respirație mai bună (semișezut la 45ș, ori in
decubit lateral stâng);
– Pentru degajarea mai buna a copilului, i -am recomandat gravideii să stea in decubit lateral
stâng;
– Am umezit aerul din încă pere cu apă alcoolizată;
– Am îndepărtat factorii alergeni precum : praful, mirosul dezagreabil, curentii de aer și
zgomotele;
– Am pregătit psihic gravid în vederea actului obstetrical de scoaterea copilului prin cezariană;
– Am creeat un mediu optim pentru ca gravid să își exprime temeril, emoțile, nevoile și
sentimentele;
– Am practicat cu gravida exerciții de respirație: inspir, expir câteva minute pentru favorizarea
respirației normal fiziologice.
– Am liniștit și Calmat gravida ;
– Pentru scaderea TA, i -am recom andat gravidei să consume multe lichide dar fracționat pentru a
nu favoriza cresterea tensiunii;
– Am sfătiut gravida să nu consume cafea până când se nu normalizează valoarea tensiuni
arteriale;
– Am recomandat gravidei să nu consume băuturi carbogazoase, apa minerala deoarece aceste
favorizează creșterea funcților cardiace;
– Toate datele obținute de la graidă am trecut in foaie de observație și de temperatură, am
informat medicul cu privire la datele obținute de la gravidă în vederea instituir i tratam entului și
investigaților ce vor urma;

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am efectuat EKG, am recoltat produuse bilogice (hemoleucogramă,
colesterolul, uree, trigliceridele, glicemie, TGO, TGP, fibrinogen, INR, ionogramă etc);
– Am etichetat cu numele și prenumele gravidei, data, ora, secția, salonul, apoi le -am transportat
la laboratorul de analize;
– Tot la indicația medicului i -am administrat oxigenoterapie asigurându -mă ca gravida i se
normalizează respirația (16-18 res/min);
– La indicația medicului am administrat antihipertensive, oxigenoterapie Oxigenoterapie.

49
3. Nevoia de a comunica

 Poblemă – comunicare neficientă la nivel afectiv
 Etiologie – risc de complicați postnatal
 Semn/simptom – anxietate, ingrijorare, intrebări frevente.
 Obiectiv: Gravida să se poate afirma și să fie ferită de pericole interne sau externe.

 Intervenții autonome:
– Am dat posibilitatea gravidei să i -a singură deciziile;
– Am dat posibilitate gravidei să își exprime temerile, sentimentele, d orintele și nevoile sale;
– I-am furnizat continuu informații privind pregătirea preoperator, am informat continuu familia
cu privire la starea sa de pregătire preopertor a gravidei;
– Am învățat gravid tehnici de relaxare și de comunicare;
– Am ajutat gravid să identifice posibilitățiile sale de a schimba idei cu altii, de a creea legături
semnificative, de a face un schimb de experiență cu, colegele din salon;
– Am liniștit gravid explicandu -i necesitatea intervenției obstetricale de scoaterea copilului;
– Am re comandat famliei și apartinătorii gravidei să o încurajeze în efectuarea intervenției
obstetricale;
– I-am citit gravidei regulamentul de ordin interior, drepturile și obligațiile lehuză ilor, i -am adus
la cunoștință despre consimțământ;

 Interventii delegat e:
– in caz de agitatie i se administrează un anxiolitice (Xanax) dar doar la indicatia medicului.

 Evaluare: Gravida este linștită, a fost adusă la cunoștință despre consimțământ, i s -a explicat
toate intervențile care se vor efectua in curând, are încredere in echipa de ingrijire.

4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

 Problemă – interzicere alimentară
 Etiologie – naștere cezariană
 Semn/simptom – pegătire preoperator, hidratare corespunzătoare.
 Obectiv: Gravida să fie echilibrată hidroelectrolitric și nutrițional, să cunoască care sunt
alimentele premise și nepermise postobstetrical (cezariană).

 Intervenții autonome:
– Am observant gusturile și obiceiurle alimentare ale gravidei;
– Am conștientizat gravid asupra importanței regimului alimentar și asupra sănătăți sale;
– I-am explicat gravidei că timp de două zile va fi alimentată parenteral cu soluții izotonice și
electrolitice postobstetrical pentru a favoriza o hidratare corespunzătoare;
– Am conștientizat gravid de spre alimentele și băuturilor premise și interzise , care trebuie
respectat atât în timpul spitalizării dar mai ales acasă :
A. Alimente premise: fructele proaspete, legume proaspete, carne proaspătă și cu conținut scăzut de
grăsim e (vită, curca, pui de casă, peste alb), lapte și derivate din lapte , pâine prăjită pentru a

50
favoriza eliminarea gazelor intestinale; Băuturi importante de consumat postobstetrical : ceaiuri
de mentă, de salvie, de mărar, de fructe de pădure, toate nefiind indulcite pentru a nu crește
glicemia î n organism și pentru a nu favoriza neînchiderea plăgi proaspăt tăiată (eventuale
eventratii urmate de evisceratii), apă potabilă și sucuri naturale de fructe și legume, supe de
zarzavat, de carne slabă;
B. Alimentele nepermise: zaharul și produsele zaharoas e, cipsurii , ciocolata în exces, grasimile,
sarea în exces, prăjelile, fast -food-urile, maionezele, sorsurile grase, rântașuri, condimente,
mezeluri, b ăuturi carbogazoase, alcoolul și tutun etc ;
– I-am explicat gravide ii că în următoarele zile ea trebuie să consume alimente ușor digerabile,
în prima zi se consumă ceaiuri medicamentoase neîndulcite și apă potabilă pentru eliminarea
medicamentelor administrate în timpul operației, în special cele anestezice, iar începând cu a
doua zi, ea poate să consume în ca ntități mici și dese lichide precum : supe de legume
rădăcinoase strecurate , compot de fructe, ceaiuri și iaurt, din a treia zi când tranzitul intestinal
își reia cursul și apar primele gaze intestinale, lehuza poate să consume : ou fiert, brânză dulce,
legume fierte, suc din fructe proaspete, ciorbe din legume cu carne fiartă, carne înăbușită cu
legume, salate proaspete din fructe și legume;
– Am lӑsat gravida sӑ aleagӑ alimentele dupӑ gusturile și preferințele sale, respectând regimul
alimentar recomandat de cӑtre medicul de specialitate;
– Am corectat dezechilibru hidric prin consumul aportului de lichide și m -am asigurat că gravida
consumă 2/1 în 24 de ore;
– Am supravegheat ca alimente le sӑ fie servite la ore fixe;
– I-am mânat gravidei o fișă cu alimentatia necesară inainte și după naștere, recomandat de
medic de specialiate;
– M-am asigurat că gravida respectă un regim alimentar impus pe perioada spitalizării.

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am administrat tratamentul prescris respectând data, doza, ora cât și
efectul acestuia: 2 Seruri fiziologice (ClNa)/500ml – piv; 1 Seruri Ringer/250ml – piv; 2 Seruri
Glucoză/500 ml – piv; Gluconat de Ca/5 ml – piv; Fitominadion 3f/ 1ml – 6h – i.m.

 Evaluare : În urma îngrijirilor acordate, gravid a fost echilibrată hidro -electrolitic și nutrițional, i
s-a adus la cunoștință respectarea regimului alimentar in timpu spitalizări cât și cunoașterea
alimentelor premise și nepermise.

5. Nevoi a de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre

 Problemă – pregătire preoperatorie
 Etiologie – cezariană
 Semn/simptom – necesită pregătire pentru intervenția obstetrical de scoaterea copilului.
 Obiectiv: Gravida să fie pregătită pentru corespunzător cezariană, să aibă tegumentele ș i
mucoasele curate și integer

51
 Intervenții autonome:
– Am explicat gravidei necesitate unei igiene riguroase înainte de operație cât și riscuri le de
complicații a infecților nosocomiale postoperator;
– Pentru efectuarea toaletei pregătesc salonul de tratament, materialele necesare pentru radearea
pilozităților, , asigurarea temperaturi camerei la 20 -22 de grade C și a apei la 37C -38 grade C,
spălarea corpului cu apă și săpun cu pH negative;
– Am explicat gravidei că orice leziune a pieli apărută, reprezintă o poartă de intare a germenilor
patogeni, de unde rezultă o mare importanță în menținerea integrității sănătăți și igieni
personale;
– Rad gr avidei pilozitățile pubiene pe o arie de 6 -7 cm, unde va fi incizată pielea pentru scoaterea
copilului;
– Îi recomand gravidei ca după naștere să efectuueze zilnic o igienă corespunzătoare pentru a nu
apărea infecții nosocomiale;
– Îi recomand gravidei ca după fiecare alăptare să își spele mameleoanele cu apă caldă și săpun,
să își pele mânile după fiecare toaletă;
– Am recomandat gravidei ca după naștere să nu facă mișcări bruște atunci când îi vine să
tușească sau să strănute, să susțină cu mâna pe pansament pentru a nu se desface plaga;
– Pentru o susținere mai bună în jurul plăgi, i -am recomandat gravidei să poarte brâu medicinal în
funcție de valoare circumferința abdominală după naștere;
– Orice semn, simptom apărut la gravidă am anunțat medicul de speciali tate;
– Am luat măsuri de evitarea transmiterelor infecțiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor,
măsuri de igienă spitalicească (sterilizare, curățenie, dezinfecție), respetarea precuțiunilor
universal ( spӑlarea pe mâini cu apӑ și sӑpun ori de câte or i a fost nevoie, purtarea
echipamentului de protecție, colectarea deșeurilor în recipiente speciale).

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am aplicat gravidei o sonda vezicală.

 Evaluare: În urma ingrijirilor acodate, starea general a gravidei fost bună, tegumentele sunt apte
pentru incizia obstetrical.

6. Nevoia de a învăța cum sa îți păstreze sanatatea

 Problemă – cunoștințe insuficiente despre cezariană
 Etiologie – dezinteres
 Semn/simptom – necesită informații despre respectarea etapelor unei sarcinii controlate, despre
regimul alimentar și igienă și cezariană.
 Obiectiv: Gravida să își insușească noi cunoștințe despre igienodietetic, să dobândească
atitudini, o biceiuri și dep rinderi noi.

 Intervenții autonome:
– Am evaluat nivelul de cunoștinșă al gravidei privind cezariana, modul de manifestare a nașteri,
modul de participare la intervențile și procesele de recuperare post -operator;
– Am stimulat dorința de cunoaștere prin pliante, documentare , cărți, reviste de sănătate;

52
– Am motivat importanța acumulării de noi cunoștințe;
– Am explicat gravidei regimul de viață post operator;
– Am explicat gravidei că după cezariană să evite eforturile fizice intense care solicită
musculature abdominal timp de 2 -3 săptămâni;
– I-am explicat gravidei în ce constă o igienă corect efectuată, pentru a evita eventuale infecții
nosocomiale și alte complicații ( spălarea zilnică cu apă și săun pe corp, spăalarea manilor după
fiecare toaleta, spălarea mameleoanelor inainte și după lactație, evitarea hanelor prea strânse și
încalțămintea incomodă, etc);
– Evitarea alimentelor bogate în celuloză, glucide, protein și lipide nesaturate pentru a nu apărea
dezechilibru metabolic;
– Am recomandat gravidei sӑ consu me doar alimentele incluse în regimul alimentar, i -am oferit
acesteia o listă cu alimente permise și nepermisă care se vor consuma acasă, să evite peraprarea
alimentelor prin prăjire, prea condimentate, bauturi carbogazoase, tutunul, cafeaua in exces,
meze lurile și preparate cu condimente chimice și aditivi alimentari sintetizați;
– I-am explicat gravidei prin ce metode ar trebui preparată alimentele: prin inăbușire, fierbere și
coacere la temperaturi optime pentru a nu distruge valoare nutritivă a acestora;
– Evitarea metodelor nedietetice de prepara re a alimentelor: prăjire, afumare, coservare,
gelatinare, etc;
– Evitarea grăsimilor, sosurilor, rântașurilor, condimentelor iuții sau piperate, etc;

 Evaluare: În urma intervenților acordate gravida și -a însușit noi cunoștințe despre alimentație, I
s-a dus la cunoștință cauzele operației de scoaterea copilului cât și coplicațile care ar putea
surveni post -operator .
Evaluarea finală:
Gravida N.A. în vârstă de 26 de ani se prezintă în data de 01.02.2016 pe secția O.G. Tg. Neamț cu
următoar ul diagnostic IIG – IP în a 39 -a săptămână de sarcină PC, OID, FVU cu MI. A fost luată doar
odată la medicul de familie (luna VII -a) și deloc la medicul de specialitate. Gravida a mai născut un
băiat cu 2 ani în urmă tot prin ceza riană având în urma operației uter cicatricial (3 cicatrici la nivelul
corpului uterin median). Prezentația copilului pe FID si cicatricele uterine a necesita t operatie
obstetricala de scoaterea copilului. Gravida a fost luata in evidenta din punct de vede re medical cu F.V
normale, stare generala normala, psihica putin agitata si anxioasa, a fost dusa la sala de travaliu in jurul
orei 1030. La prezentarea pe sectie nu prezenta CUD -uri accentuate, membranele intacte, la palpare ,
uterul prezenta axul mare alungit la polul inferior cu craniul fetal, la examinarea tactul vaginal dilatatie
colului 2 cm, margini subtiri, craniu fetal aplecat în dreapta, examenul cu valve, nu pierde a sange .
Gravida, in timpul pregatiri preoperator a beneficiat de igiena corporala pentru operatie, tratamen cu
vitamine, soluti hidro -electrolitice, examen ecografic si abdominal, a fost istruita care este atitudinea in
timpul interventieii obstetricale, a fost informata cu privire la respectarea regimlui igieno -dietetic post –
operator. La naște re, gravida pe data de 01.02.2016 a născut un fat de sex feminin, cu greutatea 28 00
grame, a prezentat primul plans, APGAR = 8.

53
3.3 Plan ul Nr.3
Date generale :

 Inițiale: H.M.
 Vârsta: 25 ani ( 13.04.1991 )
 Sex: feminin ;
 Starea civila: căsătorită;
 Domiciliu: – Tg.Neamț ;
 Nr.copii: -0 ;
 Religie: – ortodoxă;
 Naționalitate: – română;
 Lb.vorbită – română;
 Nivel de instruire: – postliceală sanitară ;
 Condiți de viață : bune, locuiește la oras împreună cu soțul ;
 Nr. de înregistrare: 1422/77 :
 Data internări: – 21.03 .2016 -, ora – 810 ;
 Data externări: – 27.03 .2016 – ora 1200;
 Diagnostic de trimitere: – IG – IP în a 40 de săptămâni de sarcină;
 Diagnostic la internare – IG – IP în a 40 -a săptămân ă de sarcină PP, OID, FVU ;
 Diagnostic la 72 de ore: IG – IP în a 40 săptămână de sarcină PP, OID, FVU cu MRs ;
 Motivele internări: – CUD moderate tegumente și mucoase deshidratate , stări de greață,
vărsături, TA oscilantă
 APF: – N-0 și A-0 cu menarha la 14 ani, flux regulat din 2 8 în 28 de zile cu durata de 3 -4 zile.
 APP: – nu a prezentat;
 AHC: – tata HTA grad II .
 Alergii: – nu;
 Medicație de fond la domiciliu: Vitamine și minerale sub formă de comprimate;
 Alimentație: – bună;
 Alcool: – Nu consumă alcool, cafea zilnic;
 Fumat: Nu;
 Eliminări: Icontinență urinară DA/NU;
 Fecale: Constipație: DA/NU;
 Sondă vezicală DA/NU.
 DPM = menarha la 13 ani, flux regulat din 2 8 în 28 de zile cu durata de 3 -4 zile;
 DUM = 17.05.2015 ;
 PMF = 08.09.2015 ;

Istoricul Bolii:
Gravida H.M. în vârstă de 26 de ani se prezintă cu diagnosticul IG – IP în a 40 săptămână de
sarcină PP, FVU cu MRs. Gravida prezintă tegumente și mucoase deshidratate, stăr i de greață,
vărsături, amețeli, tesnsiu nea arterială oscilantă (110 -155/60/80 mmHg). Gravida a fost luată în
evidență de 8 ori la Mf, iar la Ms de 10 ori. În urma e xamenului ecografic s -a constat tipul de
prezentație a fătulu și vârsta sarcinii: Sarc ină în a 40 de săptămâni PP , FVU cu MRs.

54
Tabel 3.7 . Analize de laborator pe data de 21.03.2016

Denumire Valorii obținute Valorii normale
Nr. Eritrocite 3.000.000 mm3 3.800.000 -5.100.000 mm3
Nr. Leucocite 6.890 /l mm3 4.500 – 11.000/1mm3 sg.
Neutrofile 65% 60-70%
Eozinofile 4% 1-4%
Limfocite 4% 4-8%
Nr. Trombocite 233.0000/l mm3 150.0000 -450.000/1mm3
INR 200 200-300
Fibrinogeniul 370 mmg/100 ml 200-400 mg/100 ml
Hematocrit 40 % 36-42%
Hemoglobina 13 g/100 ml.sg 12-16 g/100 ml sg.
Glicemia 0,60 mg/dl 0,80-115 mg/dl
Creatină 1,1 mg/dl 0,6 -1,2 mg/dl
Acidul uric 8 mg/100 ml 2-5 mg/100ml
Uree serică 45 mg% 30-45 mg%
Sideremia 89 mg 90 – 130 mg
Electroliții (Ionogramă)
Na
K
Ca Na = 143 mEq/l sg.
K = 3,8 mEq/l sg.
Ca = 7 ,5 mg/ 100 ml Na = 135 -145mEq/l sg.
K = 3,5 -4,5 mEq/l sg.
Ca = 8,5 -10,5 mg/100 ml

Colesterolul 180 mg/100ml ser 120-290 mg/100m ml ser
VSH 12 mm/1h F. 6-13 mm/1h, 1 -20 mm/2h F.
Bilirubina 0,8 mg/dl 0,2-1,5 mg/dl
TGP 65 U/L 7-56 U/L
TGO 55 U/L 5-40 U/L
Ag HBs Negativ Negativ
Ac HCV Negativ Negativ
VDRL Negativ Negativ
Urocultura Negativ Negativ
Diureza 710 ml/24 h 1010 -1020 ml/24 h
Sumar urină
Densitatea urinară 1,025 1,015 -1,025
Ph urinar 5,4 4,8-7,8
Leucocite (urina) 2 0
Celule (epiteliale) 2 0
Lohicultură Negativ Negativ
Gr. Sanguină AII și Rh +

55

Acțiune
/data.
21.03 .2016
Ora 800-1800 22.03.2016
Ora 800-1800 23.03 .2016
Ora 800-1800 24.03 .2016
Ora 800-1800 25.03 .2016
Ora 800-1800 26.03 .2016
Ora 800-1800 27.03 .2016
Ora 800-1800
Respirație
18 res/min în
sală operație. 18 res/min 16 res/min 16 res/min 16 res/min 17 res/min 17 res/min
T.A.
125/65 mmHg
în sală operație. 120 /60mmHg
în ATI 130/70 mmHg 125/60mmHg 140/7 5mmHg 180/7 0mmHg 110/60mm
Hg
Puls AV
84 b/min sală
operație 95 b/min 77 b/min 70 b/min 78 b/min 60 b/min 65 b/min
Tempera –
tură 36,9°C în sală
de operație
36,6° C
36,8° C
37,3° C
36,9° C 36,3° C 36,7° C
Diureză
980 ml în sala
de operație. 1000 ml/24h
Concentrată 984 ml/24h
Culoare
normala 867 ml/24h
Culoare
normala 920 ml/24h
Culoare
normala 967 ml/24h
Culoare
normala 959 ml/24h
Culoare
normala
Tranzit
intestinal
0 scaune pe zi 0 scaun pe zi 0scaune pe zi. 1 scaune pe
zi, normal 1 scaun pe zi,
scaun
semiapos 1 scaun pe zi,
scaun normal 2 scaun pe zi,
scaun normal
Alte eliminări

Nu prezintă
Nu prezintă Eliminarea
gazelor
intestinale Eliminarea
gazelor
intestinale Eliminarea
gazelor
intestinale Transpirații
reci abndente Eliminarea
gazelor
intestinale
Sonde
Sonda
vezicală Sondă
vezicală Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Sondă v
ezicală Sondă
vezicală
Alimenta – ție
Regim hidric Regim hidric Normală Normală Normală Soluție litică Regim hidric
Dietă
Regim strict
impus Regim strict
impus Regim strict
impus Alimentație
treptată Alimentație
treptată Alimentație
oprită Alimentație
oprită
Mișcare
Dificultate de a
se mișca,
postoperator. Imobilizare la
pat,
postoperator Mers dificil
dar
echilibrat . Mers normal
fără
dificultat Mers normal
fără
dificultat Repaus la
pat Repaus la
pat
Igenă
Riguroasă, la
nivelul zone de
incizie și corp . Igienă la p lagă
operatorie. Igiena la
mameleon,
corp Igiena la
mameleon,
corp Igiena la
mame leon,
corp Igienă
general, plagă Igiena
general, plagă
Tegumnte,
Mucoase
Aspect palid,
deshidratare. Plagă închisă
fără
complicații Plagă închisă
fără
complicații Plagă închisă
fără
complicații Teg. Mucoase
nornale Teg.
cianozate Teg.
Mucoase
nornale
Edeme
Prezintă Prezintă Prezintă Prezintă prezintă Prezintă Prezintă
Greutate
88,6 kg 78,2 kg 72 Kg 72 Kg 72 kg 72 Kg 72 Kg
Somn
1 ore pe noapte
Insomnie, 2 ore pe
noapte. 2 ore pe
noapte. 2 ore pe
noapte. 2 ore pe
noapte 12 ore 4 ore pe
noapte
Durere
CUD moderate Cefalee Cefalee Amorțeli în
zona plăgi Cefalee
moderată . Nu mai preintă Nu mai preintă
Comunica re
Insuficientă la
nivel afectiv. Depresie
postnatală Depresie
postnatală Depresie
postnatală Depresie
postnatală Depresie
postnatală Bună
Cunoștin țe
Insuficiente
despre naștere Lipsă de
informație. Lipsă de
informație Cerere de
informație. Cerere de
informație. Cerere de
informație. Cerere de
informație. Tabel 3.8. Culegere de date

56
Tabel 3.9 . Tratament instituit preoperator

Examinare obstetrical ă la internare:
 Examenul sanilor : san ii hipertrofiati cu areola primara hiperpigmentata ;
 Pelvimetria externa : DAp.19, Bips 23, Bicr 25, Bitr 30
 La palpare uterul se prezinta : polul fetal superior este prezent craniul ui fetal la nivelul
apendicele xi foid, iar la polu l inferior, prezența membrelor inferioare și a pelvisului = PP ;
 Tactul vagin al : dilatatie 1 cm/2h (total 3cm dilatație /6h)
 Eliminarea dopului gelatinos fără urme de sânge;
 Colul uterin prezint a mar gini groase , membrane rupte spontan ;
 Circumferi nță abdominală – 89 cm;
 Inălțimea fundului uterin – 28 cm;
 BCF = 120 b/minut, 2-5 Dol/minut cu un timp d e repaus între dureri de 20 -25 min.
 Acuza dureri moderat difuze in timpul si ritmul ui contractiilor uterine; Tratament instituit Doza/orar Clea de administrare.
Medicație p ostoperator
Algocalmin 3f/2ml /6h i.m./i.v.
Algifen 3f/5ml/6h i.m./i.v.
Ampicilină 3fl/5ml /8h i.v./i.m.
Cefort 3fl/10ml /8h i.v./i.m.
Diazepam 1f/2ml/seara i.m.
Etamsilat 3f/2ml /6h i.v./i.m.
Espumisan 1cp/zi p.o.
Fiominadion 2f/10mg/8h i.m.
Fraxiparină 2f/0,6ml/6h s.c.
Gentamicină 3f/2ml/8h i.v./i.m.
Gluconat de calciu 1fl/5ml p.i.v.
Metoclopramid 1f/2ml p.i.v.
No-Spa 3 f/ 2ml – 6h i.m.
Oxitocin 2f/2ml – 8h i.v.
Oxigen 6-7l/minut Sondă nazo -faringiană
Ser fiziologic ClNa 3fl/500 ml p.i.v.
Gluconat de Ca 1fl/5 ml i.v./p.i.v
Ser Glucozat 2fl/500ml p.i.v.
Vitamina B 6 1fl/2ml p.i.v.
Vitamina B 12 1f/2ml p.i.v.
Vitamina C 1f/5ml p.i.v.
Cormagnezin 2f/243mg i.v. foarte lent
Manitol 2fl/2 00ml p.i.v.
Nitroglicerină 1cp/0,65mg sublingual
Xanax 1cp/2mg La nevoie p.o.

57
 Se procedează la operatie cezariana la ora 1500 pentru : prezentație pelvină , distocie de dinamică
și de bazin.
Motivele internări postoperator
Lehuza postoperator prezintă: repaus la pat timp de 24 h, dureri la nivelul plăgii operate, stări de
greață și vărsături postoperatori, insomnie și agitație, dureri cefalice postanestezice, regim alimen tar
postoperator supravegheat, anxietate, TA o scilantă (110 -180/65 -70 mmHg), DPP, eclampsie postnatal .
Date gen erale ale copilului :
Operația s -a desfăsurat între orele 1430 – 1530. Gravida a n ăscut un băiat cu greutatea de 27 00 grame,
scorul APGAR= 7, pulsațile nou -născutului 95b/minut, a prezentat primul plans slab, IC = 46cm, PC =
36cm, PT = 35cm, IN = 1,10 – eutrofic, IP = 0,89 – malnutriție proteino -calorică, IMC = 24,
tegumentele, mucoasele și sclerele globului ocular sunt icterice(icterus praecox) – cianozate, Bilirubina
= 19 mg/dl, Hemoglobina = 11 mg/dl, temperatura rectală de 37,8oC, somnole nță, prezența vernixului
caseosa alb -cenușiu, p ilozitate moderată, l ungimea cordonul ombilical de 34 cm, prezența celor doua
artere și o vena principală , i-sa dezobstrurat căile re spiratori, a fost vaccinat cu BC G, VPOT, HEP -B.
În perioada postoperator, în funcție de semnele și simptomele sale, lehuza a fost dependentă de
următoarele nevoii:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a comunica
3. Nevoia de avea o bună circulație și respirație
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a se alimenta și hidrata
6. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre
7. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura
8. Nevoia de a se odihni și dormi
9. Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea

1. Nevoia de a evita pericolele

 Problemă 1 – alterarea stări generale
 Etiologie 1 – postoperator
 Semn/simptom 1 – durere la nivelul plăgi operator, cefalee postanesezic, aprehensiune , anxietate,
 Obiectiv 1: Lehuza să -i se amelioreze durerile și să prezinte o stare de bine fizic și psihic

 Problemă 2 – vulnerabilitate față de pericole
 Etiologie 2 – postoperator
 Semn/simptom 2 – risc de complicații, risc de infecții nosocomiale , anxietate, agitație, neliniște,
 Obiectiv 2: Ca lehuza să nu dezvolte infecții și alte complicații întraspitalicești și să beneficieze de
un mediu de siguranță intraspitalicesc .

58
 Intervenții autonome:
– Am ajutat -o pe lehuză să stea cât mai confortabila pentru ameliorarea durerilor.
– Am liniștit lehuza cu privire la durerile pe care le prezintă, explicând -ui că durer ile vor dispărea
după administrarea analgezicelor, date la indicația medicului;
– I-am citit lehuze ii drepturile și obligațiile pacienților de pe secția O.G. cat și consimțământu ;
– Liniștesc lehuza cu privire la starea sa de sănătate încurajându -l că toate aceste simptome pe
care le prezintă sunt de scurtă durată;
– I-am explicat lehuzeii orice intervenție efectuată asupra ei, modul de tratare și de administrare a
medicamentelor, ingrijirile acordate în timpul spitalizări i, starea general a copilului de pe secția
de neonatologie, starea general și modul de manifestare a tratamentului asupra organismului ei;
– I-am asigurat un mediu ambia nt pentru a se simți confortabilă: patul cu lenjerie curată, salonul
aerisit, liniște deplină.
– Am rugat -o să îmi descrie durerea în detaliu pentru a analiza și interpreta datele opținute.
– Evaluez caracterele durerilor, intensitatea, frecvența, durata și factori care po t să-i crească
gradul de durere, durerea în zona plăgii operate și cefalee ocipito -frontală;
– Creiez un cli mat de înțelegere empatică pentru a avea încredere în echipa de îngrijire pentru ai
ajuta la nevoile sale.
– Pentru combaterea durerilor cefalicee în următoarele zile de internare, am recomandat lehuzeii
să consume câte o pastilă de cofeină pe zi, am aplicat comprese reci pe frunte pentru
ameliorarea durerilor cefalicee persistente;
– I-am aplicat o pungă cu gheață pe abdomen pentru a mai diminua durerile persistente ,
– Am liniștit -o și am susținut -o psihic, stand de vorbă cu ea pentru a mai uita de dureri ;
– Aerisesc salonul și închid ușa pentru a se liniști și a nu fi gălăgie;
– Am supravegheat -o în permanență pe lehuză cu privire la starea sa generală și am semnalat
orice complicație apărută între timp ;
– Am ajutat medicul la pansarea plagi prospătă operată , oferindui toate cele necesare ;

 Intervenți delegate
– La indicația medicului i -am recoltat produse biologice de laborator: (Glicemie,
Hemoleucograma completă, Fibrinogen, Hb, Ht, Uree, Acid uric, Creatinină, Ionogramă, TGO ,
TGP, Suma r urină, INR, Lohicultură );
– La indicația medicului i -am administrat tratamentul prescris, respectând doza și ora și observ
modul de evoluție a tratamentului: Algocalmin 2 ml – piv;

 Evaluare : Lehuza prezintă in continuare stare generală alterată, durerile în zona plăgii sau mai
diminuat pe parcursul zilei, in schimb cefaleea nu a cedat din intensitate, este continuu
supravegheată de către echipa de îngr ijire. În urătoarele zile, lehuzei nu i s-au scăzut cefaleea ,
durerile au fost de intensitate moderată, starea generală a sa a rămas la fel pe parcursul
spitalizării.

2. Nevoia de a comunica

 Problemă – laterarea stări psihice
 Etiologie – starea generală a copilului, absența suportului psihic a soțului, prietenilor, familiei,

59
 Semn/Simptom – DPP, retragere față de sine și față de celălalte lehuze, de echipa de îngrijire,
crize de plans, sentimente de culpalbilitate legate de incapacitatea de a îngriji copilul și o
anxietate excesivă în legătură cu starea de sănătate a copilului , sentimente de copleșire și labilitate
afectivă , lentoare psihomotorie , agitație, ochii încercănați, anxietate.
 Obiectiv: Ca lehuza să comunice deschis cu echipa de îngrijire, să fie echilibrată psihic, să fie
liniștită și să-i se comunice continuu despre starea de sănătate a copilului

 Intervenț ii autonome:
– Am liniștit lehuza cu privire a starea sa de sănătate și a copilului;
– Am dat posibilitatea lehuzei să viziteze copilul la incubator ori de câte ori a fost nevoie, pentru
a se liniști,
– I-am explicat lehuzei care este rolul incubației, faptu că, copilul prezintă icter datorită
bilirubinei crescute anor mal în sângele, deoarece nou -născutul produce bilirubină mai repede
decât ficatul datorită cantități mari de eritrocit e lizate ; ficatul nou-născut ului este încă în curs de
dezvoltare și încă nu este în măsură să elimine bilirubina din sânge, iar cantitatea prea mare de
bilirubină se resoarbe în intestin, înainte ca copilul să o elimine prin scaun ceea ce duce la
colorarea tegumentelor și mucoaselor ; de aceea medic ul neaonatolog incubează copilii sub
acțiunea fototerapiei pentru a regla bilirubina din sânge;
– Am luat legătura cu familia lehuzei pentru a veni și a o sprijini psihic pe lehuză, pentru a o
încuraja și a da sfat uri în creșterea copilului;
– Am dat posibilitatea lehuzei de a își mărturisi frustările, sentimentele și emoțile cu privire la
eveniment, adica naștere;
– I-am recomandat lehuzei să comunice și cu colegele din salon, să facă schimb de experiență cu
celălalte lehuze;

 Intervenții delegate :
– La indicația medicului am administrat lehuzeii 1cp de xana x p.o. pentru a se mai liniști

 Evaluare: Lehuza în următoarele zile se simte continuu agitată, îngrijorată, s upărată cu privire la
starea generală a copilului, soțul nu a veni t din delegație, la dânsa nu a venit nimeni din familie
pentru a sprijin moral, starea ei de nervo zitate se accentuează unde se pune aprentă pe creșterea
anormală a TA , astfel că pe data de 26.03.2016 a avut o criză de eclam psie unde sa sup us unei
medicații de urgență și terapie intensivă.

3. Nevoia de avea o bună circulație și respirație

 Problem ă – alterarea circulației sangv ine
 Etiologie – stare depresivă, postoperator
 Semn/ simptom – creșterea oscilantă a tensiuni arteriale (110-180/60 -8-mmHg) , starea general
alterată, eclamsie postnatal
 Obiectiv: Lehuza să prezinte valori normale a tensiunea arteriale (11 0—120/60 -80 mmHg) și să
fie liniștită cu privire la starea sa de sănătate

 Intervenții autonome:
– Liniștesc lehuza cu privire la starea sa generală;

60
– Monitorizez contnuu funcțile vitale (se poate vedea în tabelul 3.8. cu date generale);
– Am r ecomand at lehuzei i să consume lichide pentru a favo riza scăderea tensiuni arteriale;
– Am e fectuat bilanțul hidric a lehuzeii : intrări -ieșiri pentru a monitoriza diureza și preveni
depleția de potasiu, care provoacă aritmii;
– Fiind faptu că lehuza în tot timpul spitalizării a fost agitată, nelinștită, îngrijorată cu privire la
starea general ă a copilului, deoarece copilul la naștere a prezentat i cter și a fost nevoit să fie
incubat, lehuza avea lapte din abudență și o dureau sânii , la dânsa nu venea nimeni ca
aparținători din partea familiei ei sau a soțului, soțul era plecat în delegație, familia lehuzeii se
afla la mare distanță de ea , tot in salon cu lehuza era o altă lehuză care a născut prin cezariană
era însoțită tot timpul de sora și soțul acesteia, de aceea probabil frustrarea, supărarea,
îngrijorarea și neliniștea ce a pus stăpânire pe lehuză a dus la creșterea oscilantă a ten siuni
arteriale și depresie postnata unde a avut consescințe moderat grave ;
– Am recomand at lehuzeii să evite stresul psihic , depresia ;
– Pe data de 26.03.2016, lehuza la ora 815 a intrat într -o criză eclamptică, cu TA 180/70 mmHg,
cu crize tonico -clonice unde i-s-a administrat medicația de urgență;
– După criza eclamptică, lehuza a fost dusă în salonul de ATI unde i sa efectuat în continuare
administrarea medicației și a fost monitorizată continuu FV;
– Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecț iilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească;

 Intervenții delegate :
– În criza eclamptică sau administrat: Nitroglicerină 1cp/sublingual, Cormagnezin 2f de 243mg
administrat i.v. foarte lent, Manitol 1fl/500ml – i.v, Diazepam 3 f/2ml/i.v. lent, Gluconat de Ca
– Am recoltat produsele bilogice date la indicația medicului: Acid uric, glicemie, kalemie,
calcemie, natriemie, trigliceride, transaminaze, colesterol, creatinină, sumar urină, urocultură,
lohicultură ;
– Am administrat 0,6 mg/ 3h de Fraxiparin sub cutanat paraoblilical;
– Am efectuat examinarea EKG, am administrat oxigen indicat de medicul cardiolog;
– Am pus pipa guedel în cavitatea bucală a lehuzei pentru a ușura respirația și pentru a nu
traumatiza limba prin muscătură în timpul contracțile tonico -clonice;
– Am sondat vezica urinară cu o altă sondă nouă;

 Evaluare: Lehuza a fost stabilit din punct de vedere dinamic, TA a revenit la normal 110/60
mmHg, a fost dusă din nou în sala ATI pentru reanimare posteclamptică , a fost tranchilizată cu
diazepam intra venos pentru a scădea din contracțile musculare și pentru a se linști. Când sa tre zit,
era într -o stare normală, liniștită, nu își mai amintea nimica, am liniștit -o și i -am explicat pe larg
ce s-a întâmplat și am asigurat -o că se va reface treptat în decursul spitalizării.

4. Nevoia de a elimina

 Problemă – alterarea tranzitului intestinal
 Etiologie – intervenție chirurgicală, postoperator
 Semn/Simptom – preistaltism diminuat, repaus la pat, constipație, sondă vezicală , vărsături
 Obiectiv: Ca lehuza să -și preia tranzitul intestinal pentru a elimina de gaze și scaune în decurs a 2
zile.

61
 Intervenții autonome:
– Am asigurat repaos la pat;
– Am asigurat un climat cald si confortabil;
– Am calculat bilantul ingesto -excreta;
– Am asigu rat poziția care sǎ favorizeze vǎrsǎturile: decubit dorsal cu capul intr -o parte;
– Pentru respecatrea intimități lehuzeii am izolat patul cu paravan;
– Am protejat lenjeria de pat cu musama si alezǎ
– Am educat lehuza sǎ respire profund la disparitia senzatiei de vomǎ
– Am ajutat si sustinut lehuzeii in timpul vǎrsǎturilor
– Am oferit un pahar cu apǎ aromatǎ pentru clǎtirea gurii
– Am cantǎrit zilnic lehuza;
– Am administrat un regim bogat in lichide: supe, compoturi, ceaiuri diuretice;
– Am educat lehuza sǎ aibe un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic;
– I-am adus la cunoștință lehuzeii necesitatea reluară tranzitului a gazelor și a fecalelor în
primele 24 ore, explicand -ui că dupa operatie, tranzitul intestinal se va relua regulat, dar până
atuncia este oprit din c auza repausului la pat și a intervenției chirurgicale efectuate ;
– Recomand lehuzeii sǎ nu consume bǎuturi carboga -zoase, grǎsimi;
– Am asigurat un regim hidric: 2 -3l lichide pe 24h;
– Am educat lehuza cum sǎ recolteze sumarul de urinǎ, urocultura, testul Addi s – Hamburger;
– Am observat si notat zilnic diureza (se poate observa în Tabelul 3.8. din culegerea de date) ;
– I-am recomandat lehuzeii să sesizeze echipa de îngrijire atunci când se produc primele gazele
intestinale și primul scaun;
– Am asigurat zilnic lenj erie de pat si de corp curată, uscată;
– Am recomandat lehuzeii sǎ -si schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie si sǎ -si
efectueze o igienǎ riguroasǎ

 Intervenții cu rol delegat:
– La indicația medicului i -am recomandat lehuzeii să consume ceaiuri laxative, lapte cald, i -am
administrat Espumisan 1cp/zi.

 Evaluare: În urma intervenți ilor cu rol propiu și de legat, lehuza, începand cu a doua zi a eliminat
primele gaz intestinale, iar din a treia zi, a eliminat primul scaun, astfel tranzitul intestinal si -a
revenit la normal.

5. Nevoia de a se hidrata și alimenta

 Probleme – suprimarea laimentației per oral
 Etiologie – postoperator
 Semn/Simptom – administrarea de lichide hidrolectrolitice, reluarea alimentației treptat în perioada
postoperator sub supravegherea echipei medicale.
 Obectiv : Ca lehuza să aibă o ali mentație echilibrată calitativă și cantitaiv, să cunoască valoarea
nutritivă a alimentelor, să consume alimente ușor digerabile și cantitatea de proteine reduse.

62
 Intervenții autonome
– Am cercetat gusturile și obiceiu rile alimentare ale lehuzeii ;
– I-am explicat lehuzei importanța hidratări corecte pentru ca să nu apară alte dezechilibre
nutriționale și deshidratare;
– I-am recomandat lehuzeii să consume ceaiuri de mentă, de tei, de mușețel, de anghinare, etc,
pentru că fiecare din plante are propietăți benefice asupra organismului;
– I-am explicat lehuzeii că va consuma alimente ușor digerabile după reluarea tranzitului
intestinal atunci când apar primele gaze, primul scaun, astfel funcția peristaltică și dinamică a
intestinelor au intrat în ritm și pot să absoarbă nutrientele și elimina rezidurile;
– Am discutat cu lehuza despre alimentele permise și interzise:
A. Alimente interzise: excesul de zahӑr și produse zaharoase , banane, halva, rahatul, prăjelile,
untura, excesul de unt, băuturile carbo -gazoase, alcoolice,rântașurile exccesul sare, condimente,
alimente greu de digerat , etc.
B. Alimente permise : calculând conținutul alimentar + cântӑrire: iaurt, lapte bӑtut, brânzӑ de vaci,
urdӑ, caș dulce, ardei grași, castraveți, conopidӑ, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lӑmâi,
grapefruit, ceapӑ, morcovi, praz, gulii, țelinӑ, sfeclӑ, cӑpșuni, portocale, mandarine etc. carne,
pește, ouӑ (doar 1 pe săptămână) toate trebuie să fie proaspete, ulei, brânzeturii fermentate,
smântânӑ, zarzavaturi,etc.
– Am sfatuit lehuza să nu mai consume cafea exagerat și dacă se poate să evite de tot consumarea
cafelei i pentru a nu complica si mai tare funcția circulatorie a TA;
– Am corectat dezech ilibru hidric prin reducerea aportului de lichide și m -am asigurat că lehuza
consumă 2/l lichide în 24 de ore;
– Am supravegheat ca alimentele sӑ fie servite la ore fixe;
– Am adus lehuzeii alimente gustoase, bune, aranjate in farfurie pentru a -i spori senzatia de foame
– Am conștientizat lehuza asupra importanțe ii respectӑrii regimului alimentar în vederea
echilibrӑrii metabolice și prevenirii complicațiilor, reprezentând condiția esențialӑ menținerii
vieții cât mai aproape de normal;
– M-am asi gurat cӑ lehuza a respectat regimul alimentar impus pe perioada spitalizӑrii.

 Intervenții delegate:
– La indicația medicului am administrat tratamentul prescris respectând data, doza, ora cât și
efectul acestuia: 1 Seruri fiziologice (ClNa)/500ml – piv sub supravegherea continuă a TA, puls;
1 Ser Manitol/200ml – piv; 1 Seruri Glucoză/500 ml – piv; Gluconat de Ca/5 ml – piv;
Fitominadion 3f/1ml – 6h – i.m, Fraxiparină 06/3h – s.c.

 Evaluare : În ur ma îngrijirilor acordate, lehuza a fost echilibrată hidro -electrolitic și nutrițional, i
s-a adus la cunoștință respectarea regimului alimentar in timpu spitalizări cât și cunoașterea
alimentelor premise și nepermise.

6. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate și integre

 Problemă – modificari in aspectul tegumentelor
 Etiologie – intervenție chirurgicală
 Semn/Simptom – plaga operata orizontală suprapubiana

63
 Obiectiv: Ca lehuze ii sa-i fie facute ingrijiri ale plagii, sa prezinte o plaga curata cicatrizata in
termen de o saptamana

 Intervenții autonome :
– Am explicat lehuzeii importanța și necesitatea intervențiilor și tehnicilor care i se vor aplica și
am obținut consimțӑmântul informat;
– I-am exlicat lehuzeii mare importanță a igienei corporale, al zona organelor genitale și a
memeleoanelor îninte și după ficare alăptare;
– I-am recomandat lehuze ii să țină cu măna pansamentul în cazul în care îi vine să strănute, să
tușească;
– Am supravegheat continuu plaga pentru a nu apărea iritație la nivelul plăgii sau în jurul ei;
– I-am explic at lehuzeii să anunțe echipa de îngrijire atunci când apar complicații survenite la
nivelul plăgii;
– Am aerisit salonul ori de câte ori a fost nevoie;
– Am urmărit și preciat potențialul infecțios;
– Am administreaza medicatia antiinfectioasa de protectie ;
– Am spala pun ctul de insertie al sondei si am dezinf ectectat cu betadina dupa care a m suprima t
drenajul urinar la indicatia medicul ui;
– Am folosesit tehnici aseptice la proceduri invazive: injectii, recoltari, pansamente ;
– Am pregatătit materialele necesar pentru examenul local: trusa cu valve, manusi sterile,
comprese sterile, soluții dezinfectante;
– Am condu s lehuza in sala de tratament si am ajutat medicul sa efectueze un examen local cu
valve;
– Am efectuat spălături vaginale cu soluții dezinfectatnte pe bază de betadină, toaleta organelor
genitale externe, golirea vezicii urinare prin mictiune spontana ;
– Am luat măsuri sporite de evitarea transmiterilor infecțiilor prin respecta ea circuitelor, măsuri
de igienă spitalicească, condiți de cazare, microc limat, alimentație, aprovizionare cu apă,
îndepărtarea reziduurilor,sterilizare, curățenie, dezinfecție)

 Intervenții delegate :
– Am schimbat pansamentul prin tehnici aseptice si administrarea de Ampicilină 2 mil la 12 ore
i.m. si Gentamicina 1f la 12 ore i.m., Cefort 3f/10ml8h i.v. face sa scada riscul infectios al
plagii , toate la indicația medicului;
– Am trimis la laborator lohicultură de la lehuză, a ieșit negativ.

 Evaluare: În urma îngrijirilor cu rol propiu și adelegat, i -sa adus la cunoștinșă lehuzeii cu privire
la respectarea igienei și cum să prevină combaterea infecțiilor, lehuza este în continuă
supraveghere de către echipa de îngrijire. În următoarele zile lehuzea nu a prezentat nici o
complicație la nivelul plăgi operate, a respectat în decursul zilelor spitalizate regulile de igienă.

7. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura

 Problemă – repaus la pat
 Etiologie – intrvenție chirurgicală, postoperator , post -criză eclamptic

64
 Semn/Simptom – diminuarea miscărilor ale mebrelor, amețeli, risc de hipotensiune la ridicare,
cefalee
 Obectiv: Ca lehuza să își reia starea de independeță cât mai curând posibil, să poată merge fără a
depinde de presonal de îngrijire .

 Intervenți i autonome:
– Am explicat lehuzeii orice intervenție și tehnică, i-am adus la cunoștință leguzeii drepturile și
obligațiile gravidelor/lehuzelor cu privire la modul de tratare, beneficile de asigurare medicală,
investigațiile și modul lor de efectuare, am obținut consimțӑmântul informat;
– Lehuza și -a reluat m ersul a 2a zi postoperator, dar în 5a zi a fost nevoită să stea din nou la pat
în sala ATI datorită crizei eclamp sice, unde a si -a revenit la normal atât FT cât și mersul;
– Am asigurat lehuzeii un salon curat, aerisit și am ferit -o de orice gălăgie prin închiderea ușei si
a ferestrei , cu o temperatură optimă ;
– I-am explicat lehuzeii necesitatea repausului la pat postoperator, explicând -ui că organismul ei
a fost supus unor medicamente destul de puternice, uterul de la o anumită înălțime el trebuie
să-și revină la starea sa normală după scoaterea fătului, pot să apară modificări hormonale,
faptu ca are plagă proaspăt taiată, faptul că i -sa administrat anestezic intrarahidian iar miscările
capului imediat po stoperatori duce la cefalee puternice ;
– I-am recomandat lehuzeii să iși miște capul primele 3 ore după operație pentru a nu apărea
cefalee foart greu de suportat;
– I-am recomandat lehuzeii pentru a evita cefalee să consume câte o pastilă de cofeină pe zi, în
reducerea durerilor cefalice ;
– Am asigurat schimbarea lejnerie ii de pat ori de câte ori a fost nevoie;
– Am dat posibilitatea lehuzeii să-și exprime sentimentele, ideile, temerile sale față de
problemele legate de starea sa, față de repausl la pat;
– Am ajutat și sprijinit lehuza în a se deplasa prin ameră a doua zi după amiază postoperator;
– Am ajutat lehuza atunci când s -a dat jos din pat susținându -o să nu cadă, am ferit -o de orice
obiect din cale sa pentru a nu se împiedica sau se răni prin lovituri.
– I-am învățat lehuza atunci când amețește să se sprijine de un obiect si să privească în sus;
– I-am recomandat lehuzeii să efectueze exercițile de respirație, pentru a favoriza o oxigenare a
organismului și pentru a se mai reduce durerile de cap.

 Evaluare: În urma intervențiilor acordate, lehuza este în continuu supraveghere de către echipa de
îngrijire, valorile tensionale au scăzut de aceia lehuza poate efectua miscări reduse și să meargă,
starea sa este spre vindecare.

8. Nevoia de se odihni și dormi

 Prob lemă : incapacitatea de a dormi și a se odihni
 Etiologie : postoperator
 Semn/Simptom: astenie fizicӑ marcată, trezi ri frecvente, ochii încercănați, vefalee, îngrijorare,
agitație
 Obiectiv: Lehuza sӑ se odihnească și să doarmӑ în limite fiziologice (6 -8 h/noapte).

65
 Intervenții autonome:
– Am întrebat lehuza câte ore obișnuia să doarmă pe noapte, dâ nsa mi -a relatat că dormea 2 -3
ore pe noapte având continuu treziri frecvente datorită durerilor de cap ;
– Am conștientizat lehuza asupra importanțe ii și necesi tӑții odihnei somnului în procesul de
recuperare;
– Am asigurat un microclimat adecvat pentru odihnӑ și somn prin îndepӑrtare a factorilor
perturbatori: zgomot, miros dezagreabil, praf;
– Am sfӑtuit lehuza sӑ-și goleascӑ vezica urinarӑ înainte de culcare;
– I-am recomandat lehuzeii să consume un ceai de tei sau lapte cald pentru a ave un somn liniștit;
– Am recomandat lehuzeii sӑ -și efectueze igiena corporalӑ, să facă un duș cald înainte de
culcare, deoarec e are un efect somnifer, să folosească lenjerie de corp curatӑ și comodӑ pentru
a favoriza un bun somn;
– Am sugerat lehuzeii să practice înainte de culcare tehnici de relaxare cu re spirații profunde
câteva minute sau să citească;
– Am observat și consemnat în foaia de observație calitatea și cantitatea somnului.

 Intervenții cu rol delegat:
– la indicația medicului am administrat Diazepam 10 mg 1cp/zi seara înainte de culcare și am
urmӑrit efectul acestuia.

 Evaluare: În urma îngrijirilor acordate, cu rol propriu și delegat, în prima zi lehuza a avut un
somn agitat și s -a odihnit numai dup ӑ administrarea de Diazepam.

9. Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea

 Problemă – cunoștințe insuficiente despre cezariană
 Etiologie – primipară (la prima naștere)
 Semn/Si mptom – cunoștiințe insuficiente des pre modul de manifestare a operațieii , tratament
regim igieno -dietetic, complicații
 Obiectiv: lehuza sӑ acumuleze și sӑ conștientizeze informații despre tratament, regim igieno –
dietetic, despre mӑsurile de preve nire a complicațiilor și infecțiilor, precum și cum sӑ -și pӑstreze
sӑnӑtatea eventual pentru o nouă sarcină.

 Intervenții autonome:
– Am conștienti zat lehuz a asupra propiei responsabilități privind sănătatea;
– Am explicat lehuz eii, cӑ prin respectarea regimulu i alimentar, a tratamentului, a programului
de activitate zilnicӑ, se poate înlӑtura surplusul de greutate, se poate menține valorile TA sub
140/80mmHg , sodiului din organism sub va loarea de 145 mEq/l și astfel poate preveni
complicațiile;
– Am furnizat explicații simple în acord cu nivelul de înțelegere al lehuzei i;
– Am stimulat dorința de conoaștere oferindu -i materiale informative cărți, reviste medica le,
pliante, prospecte medicale, filmulețe cum se alăptează corect copii;
– Am sfӑtuit lehuza sӑ respecte dieta recomandată , normo caloricӑ, normo glucidic, hiposodat ,
normohidricӑ(1,5 l/zi);
– Am recomandat lehuzeii sӑ consume doar alimentele incluse în regimul alimentar;

66
– Am explicat lehuzeii modul de alegere a alimentelor în funcție de conținutul în glucide,
protidic și nutrițional;
– Am sfӑtiut lehuza sӑ respecte regulile de igienă: baie generală zilnică cu apă și săpun,
schimbarea lenjeriei de corp zilnic, îngrijirea danturii, prevenirea infecțiilor urinare prin igiena
perfectă a organelor genitale externă ; Am recomandat lehuzeii evitarea încălțӑminte i strâmte, a
sosetelor cu elastic , lenjeria intimă prea strânsă;
– Am recomandat lehu zeii evitarea sedentarismului, mers pe jos 60 -90 minute pe zi, efectuarea
unor sporturi relaxante: înotul, japingUL, fitnnesul, alergatul, gimnastica respiratorie evitarea
eforturilor fizice mari și a frigului, căldurilor prea mari
– Am recomandat controlul greutӑții corporale prin cântӑrire frecventӑ;
– Am recomandat lehuzeii sӑ se prezinte la controlul medical periodic sau ori de câte ori este
nevoie, la medicu l de familie, me dicul ginecolog , medicul cardiolog , neurolog, endocrinolog;
– Am recomandat lehuzeii controlul continuu ale valorilor tensiuni arteriale, pӑstrarea evidenței
permanente a rezultatelor testelor efectuate;

 Evaluare: În urma îngrijirilor acordate lehuz a a fost informată cu privire la modul de viață,
acumulat suficiente cunoștințe despre tratamentul medicamentos și igieno -dietetic , despre
cezariană , despre mӑsurile de prevenire a complicațiilor, și despre cum sӑ -și pӑstreze sӑnӑtatea.

Evaluarea finală

Lehuza H.M. în vârstă de 25 de ani, diagnosticată cu IG – IP în a 40 săptămână de sarcină PP,
OID, FVU cu MRs. Se prezintă pe secția OG Tg. Neamț cu următoarele semne și simptome: tegumente
și mucoase deshidratate , edeme la nivelul membrelor superioareinfe rioare, stări de greață, vărsături, TA
oscilantă, CUD -uri moderate, stare generală alterată. În urma investigaților ecografice dar și pelvimetriei
externe/interne, lehuza a născut prin cezariană datorită prezentației pelvine a f ătului, distociie de
dinamic ă (1cm/2h), distociie de bazin prin diametrele ischio -pubiene mici, greutatea copilului de 2700
grame, BCF -urile 120b/minut, di ametru cordonului ombilical de 34cm.
În timpul s pitalizări postoperator, Lehuza a avut o criză de ecla mpsie datorită TA oscilante
(110/180 -65/70 mmHg) datorită DPP. Lehuza a beneficiat tratamentul de urgență, i s -au administrat
anticonvulsivante, benzodeazepine, lichide hipotonice , antimemetice, analgezice, antispastice,
antibiotice, hipotensive, laxative, anticuagulante, vitaminoterapie , oxigenoterapie . Lehuza s -a externat
într-o stare clinic bună, a fost sfătuită cu privire la starea sa de sănătate, medicul i -a recomandat
controale la neurolog, cardiolog, endocrinolog.

67
CONCLUZII
În urma îngrij irilor a gravidelor și lehuzelor cu nașterea prin cezariană, am observant și
monitorizat evoluția lehuzelor până vindecare, astfel:
Cazul I : Lehuza F.AL . în vârstă de 22 ani, sex feminin se internează pe data de 17.10.2015 ora
1030 cu diagnosti cul: IG-IP în 41 săptămâni de sarcină PT OID FVU cu MRs. Motivele internării:
CUD, sarcină supramaturată (41 săptămâni), amețeli, grețuri, vărsături, polipnee . Din istoricul bolii
reiese că lehuza a fost la Mf de 4 ori, iar Ms doar odată . APF: Av = 0, N = 0, DPM.= 12 ani, cu ciclu
regulat, DUM = 10.01.2015, PMF = 17.04.2015, Examenul clinic general evidențiază: T = 1,56cm, G =
68 kg, Tegumente și mucoase palide, cu aspect de mască gravidică, edeme albe la nivelul membreor
inferioare, TA = 110/6 0 mmHg, AV = 80b/minut , Temperatură = 37,3șC. Pe data de 17.10.2015 a
născut prin cezariană, un făt de sex masculin cu greutatea de 3200 grame și scorul APGAR=8. Evoluția
postoperatorie favorabilă sub protecție de antibiotic e, emetizante, vitaminoterapi ie, anticuagulante,
seruri hidroelectolitice, analgezice, antispastice, etc . Sa menținut postoperator linia venoasă și se
administrează soliții hipertonice. Starea generală este bună, TA = se menține 110/60 mmHg, P =
75b/minut , R = 17res/minut . Diureza pe 24 ore – 1200 ml . La 48 ore se secoate drenajul urinar.
Pansament curat, abdomen suplu , se reia tranzitul de gaze și de materii fecale după 72 ore de la
intervenția chirurgicală. Plaga operatorie fără semne de inflamție, în curs de cicatrizare. Se scot firele la
7 zile.
Cazul II: Lehuza N.A. în vârstă de 26 ani, sex feminin se internează pe data de 01.02.2016 ora 830
cu diagnosti cul: IIG-IP în 30 săptămâni de sarcină PC OID FVU cu MI. Motivele internării: CUD,
amețeli, grețuri, vărsături. Lehuza a fost la Mf de 3 ori, iar Ms și 4 ori . APF: Av = 0, N = 1, DPM.= 14
ani, cu ciclu regulat, DUM = 03.05 .2015 (confuzie) , PMF = 05.10 .2015, Examenul clinic general
evidențiază: T = 1,64cm, G = 79 kg, Tegumente și mucoase palide, cu aspe ct de mască gravidică , TA =
125/60 mmHg, AV = 86b/minut , Temperatură = 36,6șC. Se procedează la operatie cezariana la ora 1500
pentru : Uter cicatricial, sarcina la termen in travaliu; Bazin turtit transvers, Distocie de dinamică și osos.
Pe data de 01.02.2016 a născut prin cezariană, un făt de sex feminin cu greutatea de 28 00 grame și
scorul APGAR=8. Evoluția postoperatorie favorabilă sub protecție medicamentoasă.

Cazul III Cazul I : Lehuza H.M în vârstă de 25 ani, sex feminin se internează pe data de
21.03.2016 ora 825 fiind diagnosti cată cu IG-IP în 40 săptămâni de sarcină PP OID FVU cu MRs.
Motivele internării: CUD moderate, sarcină 40 săptămâni, amețeli, grețuri, vărsături, TA osilantă.
Lehuza a fost în evident ă la Mf de 8 ori, iar Ms de zece ori. APF: AV = 0, N = 0, DPM.= 14 ani, cu
ciclu regulat, DUM = 17.05.2015, PMF = 08.09.2015 . Examenul clinic general evidențiază: T = 1,72cm,
G = 88 kg, Tegumente și mucoase palide, edeme albe la nivelul membreor superioare și inferioare, TA =
125/65 mmHg, AV = 84b/minut , Temperatură = 37,3șC. Pe data de 21.03.2016 a născut prin
cezariană, un făt de sex masculin cu greutatea de 2700 grame și scorul APGAR=7 . Evoluția
postoperatorie complicată datorită crizeii de eclamsie și TA oscilantă, a fost sub protecție de
antibiotice , emetizante, vitaminoterapiie, anticuagulante, seruri hidroelectolitice, analgezice, antispastice,
etc. Sa menține postoperator linia venoasă și se administrează soliții hipertonice. Starea generală bună
postopeator . Pansament curat, abdomen suplu , se reia tranzitul de gaze și de materii fecale după 72
ore de la intervenția chirurgicală. Plaga operatorie fără semne de inflamție, în curs de cicatrizare. Se
scot firele la 7 zile.

68
ANEXE

Fig.1. Dezvoltarea oului prin procesul de mitoză, urmată de dezvoltarea embrională pe zile.

Fig.2. Dezvoltarea fătului intrauterin de la luna I -a până la luna VI -a.

69

A. Glandele neurosecretorii
Fig.3. Hipotalamusul și hipofiza care secretă Oxitocina

Fig.4. Structura moleculara a Oxitocinei

Fig.5. Traseul ovulul ui în trompele uterine

Fig. 6. Implantația ovulului în endometrul uterin

70
B. Circulația Placentară dintre mamă și făt, cât și placentă făt.
Fig.7. Circulația Fetală

Fig.8 . Circulația placentă -făt

71
C. Inserția placenteii
Fig.9 . Placentă Increta, Acreta și Percreta Fig.10. Prolabare de cordon

C. Palparea polilor fetali:
Fig.11 . Manevrele de la 1 până la a patra manevră

D. Tipurile de prezentații cele mai frecvente:
Fig.12 . Prezentație frontală

72
Fig.13 . Prezentație Transversală (Transverse Prezentation)

Fig.14.
Prezentație pelvină (Breeck Prezentation)

73
E. Cezariana
Fig. 15. Cezariana din antichitate, s coaterea copilului pentru a fi salvat

Fig.16 . Incizia tesuturilor în operația obstericalaă, cezariană Fig.17. Manevra de scoaterea
copilului

Fig.18. Făt macrosom cu Diabet zaharat Fig.19. Cezariană

74

BIBLIOGRAFIE

1) Florentin Dumitrache Obstetrică Fiziologică . Editura Media -Tech Iasi 2009.
2) Virgiliu A., Crângu I. și colaboratori săi. Obstetrică Editura Național București 1997.
3) Nițescu N. Obstetrică și Ginecologie . Editura Didactică și Pedagocică București 2002
4) Mogoș Gh. și I anculescu Al. Compendium de anatomie și fiziologie . Editura Ștințifică București.
1973.
5) Cezhar Th. N. Carmaciu R., și colabortori săi. Anatomia și fizilogia omului , Editura Corint.
București. 2007.
6) Gorduza E.V. și colaborator ii săi. Compendium de genetică umană și medicală . Editura Tehnopress
Iasi. 2007.
7) Ispas T.Al și colaborator ii săi. Embriologie medicală . Editura Medicală Callisto București. 2007.
8) Zbranca E. și colaboratori săi. Endocrinologie. Editura Polimorf Iasi 2007.
9) Tinică Gr. și Bărbieru M. Managementul coagularii și terapia cu derivate de sânge . Editura UMF
Iasi. 2008.
10) Neagu Iulian. Ghid explicativ al principalelor analize medicale . Ediura Teora. 2007.
11) Coman A.D. Frmacologie pentru moașe și asistenți medicali . Editu ra Medicală. București 2008.
12) Martin Elizabeth. Medical Dictionary of London. 2002.
13) Dobrescu D., Negreș S. MemoMed Ediția 21 Editura Universitară Bbucurești 2015.
14) Lucreția Titircă și colaboratorii săi. Explorări funcționale și îngrijiri special acordate bolnavului .
Editura Viața Medicală Românească. 1999.
15) Lucreția Titircă. Ghid de Nursing . Editura Viața Medicală Românească. 1999;
16) Lucreția Titircă. Tehnici de evaluare și îngrijire acordate de asistenții medicali . Editura Viața
Medicală Românească 2001 .
17) Statistica de evaluare anuală a Spitalul Sf. Dimitrie Tg. Neamț de pe secția Obsterică și
Ginecologie, 2015.
18) Foaia Observație Nr. 3544 . Spitalul Sf. Dimitrie Tg.Neamț.
19) Foaia Observație Nr. 1206/38 . Spitalul Sf. Dimitrie Tg. Neamț.
20) www.googleimage.com
21) www.reginamaria.com
22) www.sfatulmedicului.ro
23) www.romedic.ro
24) www.scrib.ro
25) www.pregnantyoms.com