Nume: Pătru Andreea Mihaela

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN ROMÂNIA
Nume: Pătru Andreea Mihaela
Grupă:246
Facultate: Administrație și Management Public
Profil: Resurse Umane
Profesor: Glăvan Eugen
De ce este important să analizăm abandonul școlar ?
1) Care este scopul cercetării?
Scopul cercetării este de a analiză părăsirea sistemului educativ această fiind o temă de mare actualitate mai ales în România.
2) Cum ați ales subiectul?
Am ales această temă deoarece am constatat că România comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, este un fenomen mult mai practicat al abandonului școlar în special datorită lipsei unei legislații eficiente în domeniul educației.
În special mă preocupă situația tinerilor care aleg să își părăsească studiile datorită finanțelor familiei, părăsindu-și astfel ultima șansă de a avea un viitor.
3) Care sunt principalele obiective ale cercetării?
Principalele obiective ale cercetării sunt de a indentifică problemele genereale de abordare a acestui fenomen, creșterea atractivității școlii de a atrage elevul la învățătura, creșterea responsabilizării cadrelor didactice.
Consider că și activitățile extrașcolare desfășurate în afară programului pot duce la „desfintarea” abandonului școlar , utilizarea resurselor școlii pentru activități de timp liber.
Un alt aspect care se poate face este aducerea elevilor care au renunțat deja prematur la școală , provestindu-le celorlalți care este gândirea și imaginea lor în prezent despre școală, cum a decurs viața lor post-școlară dialogând cu actualii elevi. Aici este nevoie și de implicarea cadrelor didactice de a susține aceste conferințe.
4) Care sunt limitele demersului dumneavoastră?
Limitele demersului al fenomenului de abandonului școlar pornind de la următoarele ipoteze :
-migrarea părinților, consider că îi derută pe elevi și rezultă creșterea riscului de abandon școlar
-situația financiară a familiei poate rezultă crestrerea riscului de abandon școlar
-comportamentul cadrelor didactice, dirigintelui consider că determină creșterea riscului de abandon școlar .
2. Analiza științifică a literaturii teoretice relevante.
Conform datelor statistice, România bate recordul la abandonul școlar. Încă nu s-a descoperit motivul care îi aduc pe adolescenți la abandonul școlar dar, fie nu au voința de învăța pentru a-și clădi un viitor, fie prematur au început să muncească pentru a-și întreține familia sau adolescenții români chiar nu iubesc școala. Analizând cel mai recent raport UNICEF, 20% dintre adolescenți renunță să mai merga la cursuri, aceasta fiind o cifră foarte mare.
Și nu numai atât, raportul UNICEF ne uimește cu un mare abandon în rândul băieților de la țară. Oare dacă ne gândim la o explicație logică, ar putea intervenii finanțele. Cumva explicabil, în mediul rural există un număr mare de familii sărace care nu-și permit financiar să-și țină copiii în școli și îi pun la muncă pentru a putea face față neajunsurilor. Oare acest este motivul principal?
Dacă aș putea face o observație, consider că este principalul motiv care afectează copiii să nu își continue studiile. Având în vedere că în mediul urban sunt cei mai puțini adolescenți care renunță la școala.
Conform unei statistici făcute de către Ministerul Eductiei din utimii 10 ani a scos în evidența faptul că de la an la an toți mai mulți copiii abandonează școală.
Conform Unicef există mai mulți factori principali ai abandonului școlar :
-Dificultăți materiale. Multe familii, lipsite de finanțe au probleme în a asigura rechizite,ținută adecvată și tocmai de aceea ei ajung să-și pună copii la treba în gospodărie
-Modul de educație oferit de părinți. Foarte mulți copii din România renunță la școală și datorită acestui factor. Având în vedere că provin din aceste familii sunt influențați negativ de părinți să renunțe la școală, ei neavând capacitatea de a observa că nu au realizat foarte multe în viața tocmai datorită faptului că nu au mai mult de 8 clase.
-Modelul educațional oferit de frați. Este alt factor care poate ajunge la o influența negativă asupra fraților mai mic. De obicei frații mai mari sunt un exemplu pentru cei mici.
Cauzele abandonului școlar poate fi evaluat din trei perspective:
1) Cauze psihologice-aceste cauze țin în primul rând de personalitatea fiecăruia: lipsa de interes care apare cel mai frecvent, încrederea scăzută în educația școlară.
2) Cauze sociale-aceste cauze din de familie. Mentalitate socială scăzută a părinților de a alege că studiile să se termine prematur datorită finanțelor sau stării de sănătate a elevului.
3) Cauze psihopedagogice-aceste cauze țin de relația profesor-elev, adaptarea cu colegii, neatenția sau dezinteresul profesorilor în evoluarea elevului, conflict cu colegii .
Familia este prima școală cu care ne înfruntăm, prima educație care o primește fiecare dintre noi astfel încât la începutul școlarității o să le fie foarte apropiat de cultură dobândită de școală. Ea trebuie să asigure un mediu plăcut de dezvoltare, de pregătire pentru existența independentă ca adult.
Dacă educația dată de părinți este una adecvată, tânărul este responsabil și are capacitatea să răspundă la provocările vieții.
Definiți conceptele utilizate:
1. Prevenirea abandonul școlar.
2. Soluții .
3. Cauzele ce produc abandonul școlar.
„Conform datelor oferite de UNICEF astfel, circa 65.000 de copii (8%) abandonează scoala încă din ciclul primar, 50.000 (5%) pe parcursul ciclului gimnazial, doar 174.000 (19%) renunța la cursuri în timpul liceului „. (Citate Realitatea TV)
„Conform statisticilor, 6 milioane de tineri renunța anual la studii (ceea ce înseamnă aproximativ 14% din numărul total de elevi). Pentru aceștia, viitorul este sumbru: șomaj, sărăcie sau marginalizare. Tinerii care renunță prematur la studii sunt considerați a fi cei care deși au vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani, au terminat cel mult învățământul gimnazial la data la care abandonează scoala.”(Citate Realitatea TV)
Pentru atingerea obiectivului unei rate medii de sub 10%, statele membre sunt invitate să elaboreze politici care să acopere întreg ciclul educațional, eliminând factorii care determină abandonul școlar, rezolvând din timp problemele care apar și oferind o a doua șansă tinerilor care regreta deciziile luate la un moment dat. ” (Citate Reaitatea TV)
3. Metodologie: discuție asupra metodelor analizate pentru analiza datelor
Scopul acestei cercetări este de a diminua rata de abandon școlar și de a face un sistem mai plăcut de învățare astfel încât să putem încuraja ținerii și copii defavorizați de a-și continua studiile, pentru a se putea realiza atât pe plan profesional cât și pe plan financiar.
Care este finalitatea colectării și analizării datelor?
Din punctul meu de vedere, analiza datelor ne ajută să observat rata fenomenului de abandon punând accent pe strategii ce ne ajută să le facem un viitor acestor tineri sprijinindu-i cu fonduri .
Este necesar să colectați date cantitative sau calitative?
În această cercetare ne ajută datele calitative față de cele cantitative deoarece datele calitative se referă la trăsăturile care se exprimă prin cuvinte, sunt clasificate pe categorii și nu sunt măsurate.
Exemplu: Etnia(român,maghiar, rom), Profesia(profesor, actor, medic)
Iar datele cantitative cum bine se observă din acest cuvânt, constă la măsurare și numărare .
Cum ați limitat domeniul de colectare al datelor?
Având în vedere tematică, am ales să mă documentez atât după site-ul oficial UNICEF cât și pe site-ul Comisiei Europene și am analizat și interpretate date concrete pentru a găsi soluții de combatere a abandonului școlar.
Descrieți populația care reprezintă universul de cercetare.
Universul meu de cercetare reprezintă ținerii care abandonează școala .
Pentru chestionar/interviu:cum ați ales ordinea întrebărilor?
Cât de mulțumit/ă ești în general de?
a) predarea profesorilor tăi?
b) atitudinea profesorilor tăi?
c) de colegii tăi?
d) de școală?
Consideri că?
a) Profesorii au o relație bună cu elevii?
b) Mă simț la școală bine tratat/ă?
c) Profesorii îmi dau importanță și îmi ascultă opiniile?
d) Profesorii sunt interesați de modul meu de dezvoltare?
e) Colegii mă resping și nu îmi dau importanță?
f) Mă simț singur/ă și nici un coleg nu vrea să fie prieten cu mine?
Te ai gândit cum ai vrea să decurgă orele astfel încât să înveți ceva și să mai vi la școală?
Ce materii ai scoate? Argumentează de ce.
Crezi că unele materii nu te pot ajuta să ți clădești un viitor?
Îți place să vi la școala?
Ce îți place cel mai mult la școală?
Îți place mai mult să vi la școală sau să faci altceva?
Ai rude/prieteni care au abandonat școală?
Dacă la întrebarea de mai sus ai răspuns cu DA : Povestind, observând cum au ajuns colegii tăi, tu ai renunța la școală? De ce?
Familia își dau interesul pentru rezultatele la școală?
Cum te vezi peste câțiva ani?
Care va fi metoda de colectare a datelor?
Metodele de colectare a datelor pentru cercetare sunt chestionarele, sondajele de opinie și observația.
De foarte multe ori, mai ales în cazul acesta, consider că nu este nevoie de o singură metodă, nu este suficientă pentru a înțelege fenomenul studiat. Din punctul meu de vedere cel mai util este să privim problema din unghiuri diferite astfel încât să putem rezolva combaterea abandonului școlar.
Care sunt avantajele și dezavantajele metodei de cercetare pentru proiectul de cercetare?
Metoda de cercetare pentru proiectul meu este internetul.
Avantajele internetului :
– Acces la informații și date oficiale care se găsesc pe site-urile companiilor și instituțiilor care se ocupă cu abandonul școlar .
– Este un mijloc de informare ușor accesibil și reprezintă un instrument eficient de cercetare.
– Beneficiez de o diversitate de informații din toate domeniile.
Dezavantaje internetului :
– Nu toate site-urile au date concrete despre acest studiu, unele fiind fictive.
– Având în vedere că oricine are acces la internet, oricine își poate exprima opinia sau poate posta informații false pe internet pot duce în eroare utilizatorii de bună credință care se confruntă cu selectarea informațiilor ce îi duc la un studiu de bună calitate.
4. Prezentarea instrumentului e cercetare.
Prezentați extensiv operaționalizare datelor.
1. Prevenirea abandonului școlar
Consider că o soluție foarte bună pentru prevenirea abandonului școlar este creșterea atractivității școli.
– activități extrașcolare desfășurate atât în școală cât și în timpul liber.
– organizarea de jocuri sportive între școli.
– motivarea participanților prin premii simbolice.
– aceste acțiuni ar trebui să fie periodice pentru a menține continuu elementul de atractivitate .
2. Soluții
Din punctul meu de vedere putem adăuga activități practice și exemplificări din viața reală susținute de voluntari.
Există și portofoliu precum „Junior Achievement” în care sunt diverse programe prin care elevii abordează situații mai dificile la care viața îi vor pune la încercare și învață să ia deciziile adecvate în ceea ce privește pregătirea educațională și profesională de care ei vor avea nevoie pe viitor. Așa tinerii sunt ajutați să își dezvolte abilitățile de comunicare și de integrare în societate, abilități esențiale pentru obținerea succesului în carieră.
3. Cauzele ce produc abandon școlar
– Dificultăți materiale : Datorită lipsei de finanțe, părinții nu mai pot oferi o educație amănunțită copiilor. În foarte multe cazuri, mai ales în mediul rural acest factor este contagios.
– Și repetenția reprezintă o cauză de abandon școlar. Conform statisticilor 3.98% dintre elevi renunță la școală din acest motiv. Într-adevăr, ritmul de învățare este prea ridicat, programele sunt foarte încărcate, mai ales lipsa de motivație a elevilor duc la eșec.
– Migrare părinților poate duce la abandon școlar, datorită schimbărilor mediului de învățare, de acomodare.
Pentru fiecare dintre întrebările de cercetare prezentate explicați cum întrebările generate produc date.
1. Cât de mulțumit/ă ești în general de?
– predarea profesorilor tăi?
a) Nemulțumit/ă -10 respondenți au ales răspunsul a
b) Puțin mulțumit/ă -20 respondenți au ales răspunsul b
c) Mulțumit/ă -15 respondenți au ales răspunsul c
d) Foarte mulțumit/ă -8 respondenți au ales răspunsul d
– atitudinea profesorilor tăi?
a) Nemulțumit/ă -6 respondenți au ales răspunsul a
b) Puțin mulțumit/ă -5 respondenți au ales răspunsul b
c) Mulțumit/ă -30 respondenți au ales răspunsul c
d) Foarte mulțumit/ă -10 respondenți au ales răspunsul d
– de colegii tăi?
a) Nemulțumit/ă -1 respondenți au ales răspunsul a
b) Puțin mulțumit/ă -6 respondenți au ales răspunsul b
c) Mulțumit/ă -24 respondenți au ales răspunsul c
d) Foarte mulțumit/ă -18 respondenți au ales răspunsul d
– de școală?
a) Nemulțumit/ă -14 respondenți au ales răspunsul a
b) Puțin mulțumit/ă -19 respondenți au ales răspunsul b
c) Mulțumit/ă -5 respondenți au ales răspunsul c
d) Foarte mulțumit/ă -2 respondenți au ales răspunsul d
Această întrebare ne ajută să înțelegem care este relația de satisfacție a tânărului elev față de toate persoanele cu care intră în contact în cadrul școlii.
2. Consideri că?
a) Profesorii au o relație bună cu elevii? Da.. Nu..
-30 respondenți au ales răspunsul DA
-6 respondenți au ales răspunsul NU
b) Mă simt la școală bine tratat/ă? Da.. Nu..
-18 respondenți au ales răspunsul DA
-18 respondenți au ales răspunsul NU
c) Profesorii îmi dau importanță și îmi ascultă opiniile? Da.. Nu..
-28 respondenți au ales răspunsul DA
-8 respondenți au ales răspunsul NU
d) Profesorii sunt interesați de modul meu de dezvoltare? Da.. Nu..
-17 respondenți au ales răspunsul DA
-19 respondenți au ales răspunsul NU
e) Colegii mă resping și nu îmi dau importanță? Da.. Nu..
-13 respondenți au ales răspunsul DA
-23 respondenți au ales răspunsul NU
f) Mă simt singur/ă și nici un coleg nu vrea să fie prieten cu mine? Da.. Nu..
-20 respondenți au ales răspunsul DA
-16 respondenți au ales răspunsul NU
Observând răspunsurile de mai sus, trebuie să punem mai mult accent pe atitudinea cadrelor didactice față de elevi, de a-și da mai mult interesul de evoluarea acestora.
3. Te ai gândit cum ai vrea să decurgă orele astfel încât să înveți ceva și să mai vi la școală?
Din această întrebare putem afla tehnicile posibile pentru a le putea aplica astfel încât elevul să fie atras de toate materiile și să fie curios de a învăța lucruri care îl ajută pe viitor.
4. Ce materii ai scoate? Argumentează ce materii ai scoate.
Din punctul meu de vedere ca student, și eu consider că nu toate materiile mă ajută să mă dezvolt sau nu mă ajută să-mi clădesc un viitor. Prin această întrebare vreau să aflu ce materii nu li se par importante elevilor și de ce. Așa aș putea face un curs mai amănunțit explicând le pe înțelesul tuturor de ce ne ajută materia respectivă.
5. Crezi că unele materii sunt mai puțin relevante decât altele în clădirea unui viitor?
Această întrebare ne ajută să stabilim gradul de satisfacție al elevilor în raport cu unele materii care sunt mai puțin importante pentru educația lor.
6. Îți place să vi la școală?
Din această întrebare putem afla ce anume îi resping pe elevi. Și ce ar trebui ei să înțeleagă, este că școală îi ajută pe ei să și minți critice pentru a forma adulți capabili să creeze, să inventeze și să facă descoperiri utile societății în viitor.
7. Ce îți place cel mai mult la școală?
Scopul acestei întrebări este de a afla ce îl atrage pe elev mai mult, astfel încât ne putem da seama ce fel de așteptări are el de la școală
8. Dacă ați avea de ales între școală sau alte activități în timpul liber , ce ați alege ?
Întrebarea respectivă ne ajută să aflăm opțiunea respondenților între 2 variabile diferite : școală respectiv timp liber.
9. Ai rude/prieteni care au abandonat școală?
Această întrebare ne ajută să aflăm dacă elevii au dat piept cu întâmplările prietenilor/rudelor care au abandonat școala. Prin intermediul lor ei își vor da seama că este foarte importantă școală în dezvoltarea lor atât profesională cât și personală .
10. Dacă la întrebarea de mai sus ai răspuns cu DA : Povestind, observând cum au ajuns colegii tăi, tu ai renunța la școală? De ce?
70 % din respondenți au afirmat că nu ar renunța la școală deoarece colegii lor care au părăsit studiile au ratat ocazia de a-și putea clădi un viitor prin abandonarea studiilor.
De aici ne putem da seama dacă ei au capacitatea să-și imagineze de fapt cât îi vor ajuta această educație.
11. Familia își dau interesul pentru rezultatele la școală?
Prin intermediul acestei întrebări putem afla dacă familia încurajează dezvoltarea pe plan educațional al copilului. Este foarte important ca fiecare copil să aibă un adult interesat de progresul său școlar mai ales că în formarea copiilor este o acțiune la care contribuie atât școală, cât și familia
12. Cum te vezi peste câțiva ani?
Scopul acestei întrebări este de a afla dacă el și-ar dori să se realizeze atât în plan profesional, cât și în plan personal. Astfel încât ne putem da seama dacă într-adevăr vrea să își continuei studiile sau nu.
5. Concluzii generale
Abandonul școlar este o problemă generală ce cuprinde mai mulți factori de natură: individuală, familială și socială. Astfel încât nu trebuie cercetat doar elevul și trebuie cercetat și relația familie-copil dar și relația profesor-elev. Astfel încât părinții și cadrele didactice au cel mai mare impact asupra copiilor și ar trebui să înțeleagă de ce se ajunge la abandonul școlar. Este foarte important ca profesorii să își desfășoare cursurile ca fiind mai atrăgătoare pentru elevi, făcând diferite activități atractive pentru că timpul petrecut să fie mai plăcut și pentru a crește curiozitatea de a descoperi și singuri lucruri noi. De asemenea, profesorii trebuie să fie mai atenți cu elevii și să îi ajute sau să îi sprijine în înțelegerea importanței educației pentru viitorul lor.
Alt factor care aduce la abandonul școlar sunt condițiile de viață oferite de părinți. Foarte multe familii au un grad scăzut de inteligență astfel încât pot influența copiii la abandon școlar. Și situația financiară redusă a familiei este un mare factor ce determină abandonul școlar,astfel încât copii sunt implicați în treburile gospodăriei sau îngrijirea fraților mai mici. Rezultând astfel, că foarte mulți dintre copii renunță la școală pentru a avea un trai mai bun pe o perioadă scurtă.
Pot spune în concluzie că este nevoie ca instituțiile statului să se concentreze mai mult pe eliminarea sărăciei, este principalul factor care obligă familiile să-și retragă copiii de la învățătură și astfel încât se ajungă la abandonul școlar.
În primul rând, aș recomanda implicarea crescută din partea părinților pentru copiilor. Sunt principalii responsabili pentru educația propriilor copii nu în sensul de ai obliga și în sensul de a le explica de ce este bună această educație pentru ei.
În al doilea rând, ar trebuie că școlile să fie mai mult acoperite cu fonduri europene pentru a le oferi elevilor săraci rechizitele necesare pentru a-și putea continua studiile.
În final consider că trebuie să încurajăm elevii să acorde încredere școlii și familiei, oamenilor care îi sfătuiesc să își continue studiile. Pentru că modelele pe care le aleg îi pot îndruma în luarea greșită a deciziilor pentru viitorul lor. Mai ales că învățarea este un proces continuu, toată viață vom continua să învățam din tot ceea ce facem. Iar succesul nu se obține din întâmplare, ci este necesar de a depune eforturi pentru a-și crea propriul plan bine pus la punct. În concluzie pot spune că prin acest proiect de cercetare îmi propun să studiez în ce măsură abandonul școlar pune sau este un pericol pentru societate și să subliniez anumite soluții care pot duce la rezolvarea acestui fenomen.
6. Anexe
1. Cât de mulțumit/ă ești în general de?
– predarea profesorilor tăi?
a) Nemulțumit/ă
b) Puțin mulțumit/ă
c) Mulțumit/ă
d) Foarte mulțumit/ă
– atitudinea profesorilor tăi?
a) Nemulțumit/ă
b) Puțin mulțumit/ă
c) Mulțumit/ă
d) Foarte mulțumit/ă
– de colegii tăi?
a) Nemulțumit/ă
b) Puțin mulțumit/ă
c) Mulțumit/ă
d) Foarte mulțumit/ă
– de școală?
a) Nemulțumit/ă
b) Puțin mulțumit/ă
c) Mulțumit/ă
d) Foarte mulțumit/ă
2. Consideri că?
a) Profesorii au o relație bună cu elevii? Da.. Nu..
b) Mă simt la școală bine tratat/ă? Da.. Nu..
c) Profesorii îmi dau importanță și îmi ascultă opiniile? Da.. Nu..
d) Profesorii sunt interesați de modul meu de dezvoltare? Da.. Nu..
e) Colegii mă resping și nu îmi dau importanță? Da.. Nu..
f) Mă simt singur/ă și nici un coleg nu vrea să fie prieten cu mine? Da.. Nu..
3. Te ai gândit cum ai vrea să decurgă orele astfel încât să înveți ceva și să mai vi la școală?
4. Ce materii ai scoate? Argumentează ce materii ai scoate.
5. Crezi că unele materii sunt mai puțin relevante decât altele în clădirea unui viitor?
6. Îți place să vi la școală?
7. Ce îți place cel mai mult la școală?
8. Dacă ați avea de ales între școală sau alte activități în timpul liber , ce ați alege ?
9. Ai rude/prieteni care au abandonat școală?
10. Dacă la întrebarea de mai sus ai răspuns cu DA : Povestind, observând cum au ajuns colegii tăi, tu ai renunța la școală? De ce?
11. Familia își dau interesul pentru rezultatele la școală?
12. Cum te vezi peste câțiva ani?
Figura 1
Sursă: Eurostat (Ancheta UE asupra forței de muncă)
Se observă din Figura 1 că România a ocupat locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește abandonul școlar.
Figura 2: Diferențe între sexe în ceea ce privește abandonul școlar, băieți =100, 2012
Sursă: Eurostat (Ancheta UE asupra forței de muncă)
7. Bibliografie
http://www.suntparinte.ro/stiri/abandonul-scolar-in-romania-in-anul-scolar-2009-2010
http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Abandonul-scolar-Cauze-solutii-statistici-si-obiectivele-Uniunii-Europene-246.html
http://www.zf.ro/zf-24/topul-tarilor-din-ue-in-functie-de-rata-abandonului-scolar-14308190
http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-posibilitati-de-prevenire/
http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Parte%20de%20Carte-Raport%20de%20Cercetare.pdf
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Education_statistics_at_regional_level/ro#Principalele_rezultate_statistice
http://www.zf.ro/zf-24/topul-tarilor-din-ue-in-functie-de-rata-abandonului-scolar-14308190
http://ec.europa.eu/romania/news/11042013_educație_strategia_europa_2020_ro.htm