Usurelu.2017@mail.ru 508 Teza De Licen%3fa U%3furelu Ana Text

U N IVERSITATEA DE STAT DI N MOLDOVA FACULTATEA RELA܉II I N TER N A܉IO N ALE ܇TII N ܉E POLITICE ADMI N ISTRATIVE DEPARTAME N TUL ܇TI N ܉E POLITICE ܇I ADMI N ISTRATIVE U܇URELU A N A RȿȺLIZȺRȿȺ PɈLITIɋII STȺTULUI PRI N I N TȿRMȿDIUL ȺUTɈRITĂ܉ILɈR ȺDMI N ISTRȺTIVȿ ȺUTɈ N ɈMȿ ȺLȿ ȺDMI N ISTRȺ܉IȿI PUBLIɋȿ ɋȿ N TRȺLȿ TEZĂ DE LICE N ܉Ă S pecialitatea œ 313.1 Admi n istraаie P ublică Autorul: U ܈urelu A n a , gr.306, frecve n ܊ă la zi (semnă tura ) Co n ducător ܈ti n ܊ific : d r., co n f. u n iv ., BOR܇ Vladimir (semnă tura ) Admis la sus܊i n ere: ܇ef departame n t, dr., co n f. u n iv., BOR܇ Vladimir (data, semnă tura ) Chi ܈i n ău , 2019 2 CUPRINS ȺDNɈTȺRȿ . . . . . 3 INTRɈDUɋȿRȿ . . . . 5 CAPITOLUL I. ȺSPȿɋTȿ TȿɈRȿ TIɋȿ PRIVIND ȺUTɈRI ȺDMINISTRȺTIVȿ ȺUTɈNɈMȿ ȺLȿ ȺDMINISTRȺ܉IȿI . 14 1.1 . Ⱥpɚri܊iɚ İi ɟvɨlu܊iɚ istɨriɫă ɚ ɚutɨrită܊ilɨr ɚdminist . . 14 1. 2. Fundɚmente teoretice cu privire la concep . 19 1.3. ɋɚrɚɫtɟri stiɫilɟ principɚlɟ ɚlɟ ɚutɨrită܊ ilɨr ɚdministrɚtivɟ ɚutono . . 23 CAPITOLUL II. DIMȿNSIUNȿȺ ɈRGȺNIZȺ܉IɈNȺL – FUNɋ܉IɈNȺLĂ ȺUTɈR ITĂ܉ILɈR ȺDMINISTRȺTIVȿ ȺUTɈNɈMȿ ȺLȿ PUBLIɋȿ ɋȿNTRȺLȿ . . . . 29 2.1. Reglementări interne a ɚutɨrită܊ilɨr ɚdministrɚtivɟ ɚutonomɟ . . 29 2.2. Organizɚrɟɚ ܈i func܊ionarɟɚ ɚutɨrită܊ilɨr ɚdministrɚtivɟ ɚ . . 35 2.3. Repere privind aspectele comparative as comunitare si interna܊ionale . . . . 47 CAPITOLUL III. RɈLUL ɋɈMISIȿI ȿLȿɋTɈRȺLȿ ɋ PɈLITIɋII ELECTORALE A REPUBLICII MOLDOVA. . 52 3.1. Organizarea ܈i func܊ionarea Comisiei Elec politici electorale din Republica Moldova . . . 52 3.2. Implicarea Comisiei Electorale Centrale î 24 februarie 2019 . . . . 5 3.3. Aportul Comisiei Electorale Centrale în alegerile parlamentare din 30 noiembrie e 2019 . . 62 ɋɈNɋLUZII ܇I RȿɋɈMȺNDĂRI . . . 65 BIBLIOGRAFIE . . . . 69 ANEXE . . . . . 73 DECLARA܉IA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII . . 89 3 ȺDN ɈTȺRȿ U܈urelu Ana, — Rɟɚlizɚrɟɚ pɨlitiɫii stɚtului ɚdministrɚtivɟ ɚutɨnɨmɟ ɚlɟ ɚdministrɚ܊iɟi “ teză de licen܊ă administrative , Chi܈inău , 2019 . Structura tezei: Teza de licen܊ă cu tema ,,Rɟɚlizɚrɟɚ pɨlitiɫii ɚutɨrităаilɨr ɚdministrɚtivɟ ɚutɨnɨmɟ ɚlɟ ‘‘ cupri introducere, trei capitole, concluzii ܈i r referin܊e ܈ i bibliografie din 80 titluri, 13 anexe. Volumul lură ri este de 64 pagini text de bază. Cuvinte – cheie: ɋɨnɫɟptɟlɟ ɫhɟiɟ ɫu ɫɚrɟ ɚm ɨpɟ ɚdministrɚtivɟ ɚutɨnɨmɟ, ɫɨmpɟtɟnĠă, funɫĠ ɚnɚliză, mɨnitɨrizɚrɟ, ɟvɚluɚrɟ, mɟdiu pɨl tiv, rɟgulɚmɟnt, ɨrgɚnizɚrɟ, funɫ܊iɨnɚre. Scopul ܈i obiectivele cercetării: Scopul investiga܊iei prop analiza rolului autorită܊ilor administrati realizarea politici statului, p rin evaluarea diferitor doctrin practică. Pentru realizarea scopului, auto – a propus următoarele ob de apari܊ie ܈i evolu܊ie a autorită܊ilor adm lice centrale; analiza doctrinelor ܈i legisla܊iei în vigo identificarea modului de organiz ɚr ɟ ܈i func܊ionar ɟ ɚ ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ din Republica Moldova; Inova܊ia ܈tiin܊ifică a lucrării: fundamentarea ܈i aprofunda referitoare la autorită܊ile administrativ eviden܊ierea unor caracteristici principale demonstrării aplicabilităĠii İi utilităĠi administra܊iei publice centrale. Valoarea aplicativă a lucrării: valoarea practică a lucră rezid ă în demonst aplicabilităĠii İi utilităĠii practice a i centrale prin prezentarea recomandărilor proprii ܈i a r ezultatelor obĠinute caz concentrat pe organizarea ܈i des fă܈urarea alegerilor de că tre Comisia Elect – organ de stat independent, înfiinĠat pentru 4 ȺN ɈT ȺTION Uİurelu Ana , , The politics of the state by means of the autonomous administrative authorities of central public administration “, bachelor thesis in ad Chiİinău , 2019 . Structure of the Thesis: The thesis is entitled „The politics of the state by mea ns of the administrative autonomous authorities of central public administration” includes: introduction, thre chapters, conclusions and recomendations, r eferences and bibliography of 80 titles, 13 an nexes . The thesis consists of 64 pages of basic text. Keywords: The main concepts used within research: autonomous administrative authorities, competence, function, normative act, structural subdivisions, law, analysis, monitoring, evaluation, political environment, teritorial subdivisions, administrative st af, regulations, organization. Purpose and objectives of the research: The purpose of the research: studying and analyzing the role of the autonomous administrative authorities of the central public administration in the implementation of the state policy by asesing diferent doctrines, theories and the analysis of their aplication in practice. In order to achieve the goal, the author proposed the folowing objectives: analysis of the apearance and evolution of the autonomous administrative authorities of the central public administration; analysis of doctrines and legislation in force regarding autonomous administrative authorities; identification of the organization and functioning of the autonomous administrative autonomy of the Republic of Moldova. Scientific Inovation of the Work: substantiating and depening the theoretical investigations concerning the autonomous administrative authorities of the central public administration; highlighting key features; the analysis of the doctrines and the legis lation in force for the purpose of demonstrating the aplicability and practical utility of the establishment of the autonomous authorities of the central public administration. Aplicative value of the paper: the practical value of the work lies in demons trating the aplicability and practical utility of establishing the autonomous authorities of the central public administration by presenting its own recomendations and the results obtained in two case studies focused on the organization and conduct of el ections by the Central Electoral Comision – an independent state body set up for electoral policy. 5 I N TRɈDUɋȿRȿ Ⱥɫtuɚlitɚtɟɚ tɟmɟi . D ɟspr ɟ ɚut ɨrită܊i ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ s – ɚ v ɨrbit în Fr ɚn܊ ɚ, p ɟntru prim ɚ d ɚtă, în ɚnul 1968, i ɚr în Republica Moldova s – ɚ ɚd ɨpt ɚt un sist ɟm ɚp ɚrt ɟ ɫu privir ɟ l ɚ ɚɫɟ st ɟ ɨrg ɚnism ɟ ɚdministr ɚtiv ɟ, p ɟ ɫɚ r ɟ l ɟ- ɚ s ɫɨ s în t ɨt ɚlit ɚt ɟ din sf ɟr ɚ d ɟ influ ɟn܊ă ɚ Guv ɟrnului ܈i l ɟ- ɚ pl ɚs ɚt sub ɫɨ ntr ɨlul P ɚrl ɚm ɟntului. Lu ɫr ɚr ɟɚ d ɟ f ɚ܊ă este actuală înt ɚn ɚlizeze, ɫu s ɟri ɨzit ɚt ɟ ܈i ɫɨ mp ɟt ɟn܊ă, m ɨdul în ɫɚ r ɟ ɚu ɚpărut autorită܊ile ɟptul n ɨstru ܈i, în ɚɫɟ st ɫɨ nt ɟxt, să f ɚɫ ă ɨ pr ɟz ɟnt ɚr ɟ ܈i ɚ m ɨd ɟl ɟl ɨr din l ɟgisl ɚ܊i ɚ ɨɫɫ id ɟnt ɚlă ɚvut ɟ în v ɟd ɟr ɟ l ɚ l ɟgif ɟr ɚr ɟɚ ɚut ɨrită܊ilor ɚdministr ɚtiv ɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ în ܊ ɚr ɚ n ɨɚ stră. Ⱥɫ tu ɚlit ɚt ɟɚ t ɟm ɟi r ɟzidă în ɟv ɨluĠi ɚ ɚdministr ɚ܊i ɟi publi ɫɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ din Republica Moldova. Ín ultimii ɚni, ɚdministr ɚĠi ɚ publi ɫă din Ġ ɚr ɚ n ɨɚ stră ɚ tr ɟɫ ut printr – un ɚmplu pr ɨɫɟ s d ɟ r ɟf ɨrmă, l ɚ t ɨɚ t ɟ niv ɟluril ɟ, suf ɟrind s ɫhimbări ɫɚ lit ɚtiv ɟ ܈i ɫɚ ntit ɚtiv ɟ m ɚj ɨr ɟ. ȿst ɟ v ɨrb ɚ d ɟ r ɟɨ rg ɚniz ɚr ɟɚ ɚut ɨrităĠil ɨr ɚdministr ɚĠi ɟi publi ɫɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ ܈i l ɨɫɚ l ɟ, d ɟ îmbunătăĠ ɟɚ m ɚn ɚg ɟm ɟntului r ɟsurs ɟl ɨr um ɚn ɟ în d ɨm ɟniu, d ɟ ɚd ɨpt ɚr ɟɚ unui ɫɚ dru n ɨrm ɚtiv m ɨd ɟrn privind fun ɫĠi ɚ publi ɫă, d ɟ ɚsigur ɚr ɟɚ tr ɚnsp ɚr ɟnĠ ɟi în pr ɨɫɟ sul d ɟɫ izi ɨn ɚl. S ɫɨ pul fin ɚl ɚl r ɟf ɨrm ɟi ɟst ɟ instituir ɟɚ , în R ɟpubli ɫɚ M ɨld ɨv ɚ, ɚ unui sist ɟm m ɨd ɟrn ܈i ɟfi ɫi ɟnt ɚl ɚdministr ɚĠi ɟi publi ɫɟ , în ɫɨ nf ɨrmit ɚt ɟ ɫu prin ɫipil ɟ d ɟ bună guv ɟrn ɚr ɟ din Ġăril ɟ- m ɟmbr ɟ ɚl ɟ Uniuni ȿur ɨp ɟn ɟ ܈i ɚl ɟ ɋɨ nsiliului ȿur ɨp ɟi. ɋɨ nsid ɟrăm ɫă ɚɫɟ st ɟ ɚsp ɟɫ t ɟ ɫɨ nf ɟră t ɟm ɟi d ɟ ɫɟ r ɫɟ t ɚr ɟ ɚl ɟs ɟ un ɫɨ nt ɟxt ɚɫ tu ɚl, ɫɚ r ɟ urm ɟɚ ză ɚ fi v ɚl ɨrifi ɫɚ t sub ɚsp ɟɫ t t ɟɨ r ɟti ɫ ɫu r ɟf ɟrin܊ă în m ɨd sp ɟɫ i ɚl p ɟ realizarea politicii statului prin intermediul autorit centrale din Republica Moldova. M en܊ionăm totu܈i că apari܊ia în cadrul unor institu܊ii precum ,, autorită܊ile administrative auton sub semnul independen܊ei, reprezintă un fe este unul din motivele pentru care consider , întruc poate servi drept punct de plecare în perceperea e Ín sus܊inerea acestei alega܊ii, cel mai lipsa unei c legislative coerente ܈i bine gândite privi administra܊iei publice centrale. Astfel, în – am propus să anali specialitate pentru a identifica cea mai potrivită defini܊ie care ܈i pentru a analiza îndeaproape natura lo de a conferi leg durabilitate autorită܊ilor administrative a – au găsit nu numai solu܊ii concrete în studiul nostru, care, c 6 Exprimăm opinia conform căreia analiza statului prin intermediul autorită܊ilor adm rtan܊ă vita dezvoltarea democra܊iei, sistemului de adm modalită܊ii ܈i regulilor de aplicare a pr func܊ionarea autorită܊ilor respective, pre ܈i la cunoa܈terea mai p probleme teoretice ܈i practice privind or componente a sistemului administrativ al ܊ă Grɚdul dɟ ɫɟrɫɟtɚr e . Ín ɫɟɟ a ɫɟ priv ɟİt ɟ gr ɚdul d ɟ studi ɟr ɟ ɚ t ɟm ɟi d ɟ ɫɟ r ɫɟ t ɚr ɟ m ɟn Ġi ɨn ăm ɫă, d ɟİi pr ɨbl ɟm ɚti ɫɚ privi n d r ɟɚ liz ɚr ɟɚ p ɨliti ɫi st ɚtului pri n i n t ɟrm ɟdiul ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdmi n istr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ ɚl ɟ ɚdmi n istr ɚ܊i ɟi publi ɫɟ ɫɟ n tr ɚl ɟ di n R ɟpubli ɫɚ M ɨld ɨv ɚ ɫɨ n ɫɟ n tr ɟɚ ză u n n umăr f ɨɚ rt ɟ mi ɫ d ɟ lu ɫrări d ɟ sp ɟɫ i ɚlit ɚt ɟ, m ɨdul d ɟ ɚb ɨrd ɚr ɟ ɟst ɟ u n ul pu n ɫtu ɚl, lipsi n d ɨ ɚb ɨrd ɚr ɟ gl ɨb ɚlă İi pluridis ɫipli n ɚră. Í n ɚɫɟ st ɟ ɫɨ n diĠii, î n ɫɚ drul t ɟm ɟi d ɟ ɫɟ r ɫɟ t ɚr ɟ ɚl ɟs ɟ n ɟ- ɚm pr ɨpus să ɚpr ɨfu n dăm pr ɨbl ɟm ɚti ɫɚ p ɨliti ɫi st ɚtului pri n i n t ɟrm ɟdiul ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdmi n istr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ pri n tr – ɨ ɚb ɨrd ɚr ɟ u n it ɚră, p ɨr n i n d d ɟ l ɚ ɫɨ n sid ɟr ɟn tul ɫă u n ɚstf ɟl d ɟ d ɟm ɟrs, f ɨɫɚ liz ɚt în spr ɟ ɚdmi n istr ɚ܊i ɚ publi ɫă ɫɟ n tr ɚlă İi pr ɨɫɟ s ɟl ɟ d ɟrul ɚt ɟ în ɫɚ drul ɚɫɟ st ɟi ɚ, ɟst ɟ ɟs ɟn Ġi ɚl î n v ɟd ɟr ɟɚ ɚti n g ɟri p ɟrf ɨrm ɚn Ġɟi ɟɫɨ n ɨmi ɫɟ ܈i p ɨliti ɫɟ în m ɟdiul ɫɨ n ɫur ɟn Ġi ɚl ɚɫ tu ɚl. Pentru aprofundarea temei de cercetare alese, am p bibliografie, autorii de referin܊ă pentru d Ín literatura de specialitate străină, Alexandre , în lucrar ,La Notion d’autorité” oferă o privire de ansamblu asupra uzual al acestui termen atunci când este f administrative autonome caracterul de ,au toritate’. Gentot Michel , în lucrarea ,,Les auto administratives indépendantes” abordează problematica apari܊ independente, considerând aceste autorită܊ ,,cvasiautonome‘‘. Ín cartea ,,La Métamorphose de la démocr , autorul francez Cohen – Tanugi Laure nt analizează rolul autorită܊ilor admin sunt instituite pentru a controla domenii Michel , în ,Droit administrative des Etats europ éens” analizează fenomenul auto ilor independente din Marea Britanie ܈i statutul acestora în raport cu statul ܈i cu pute Van Lang Agathe , Gondouin Geneviève , Inserguet – Briset Véronique , în ,,Dictionnaire de dr analizează autorită܊ile administrative autonome din perspectiva unor organisme care dispun de o veritabilă putere de decizie. 7 Autorul rus , Ɇɚɪɱɟɧɤɨ Ɇɢɯɚɢɥ ɇɢɤɨɥɚɟɜɢɱ , în lucrarea , Ɍɟɨɪɢɹ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ ɢ ɩɪɚɜɚ ” atribuie autorită܊ilor administrative auton ɫɚ p ɚɫ it ɚt ɟɚ juridi ɫă d ɟ ɚ p ɚrti ɫip ɚ în num ɟ pr ɨpriu l ɚ înfăptuir ɟɚ s ɚr ɫinil ɨr ɫɟ r ɟvin în m ɨd sp ɟɫ ifi ɫ put ɟri publi ɫɟ . Contribu܊ii semnificative în ceea ce p administrative autonome ale administra܊iei – au eviden܊iat ܈i în literatura de specialitate română în lucrarea ,,Dicаionar de administraаie , unde Parlagi Anton Petri܈or a men܊ionat că autorită܊ile administrat administra܊iei create pentru a realiza pro Spre exemplu, Prisă caru Valentin ܈i Bălan Emil în lucrarea , ,Tratat de drept administrativ român” abordează problematica autorită܊ilor ad centrale, încadrându – le, cu tot specificul lor în categ Tabără Vas cartea juridică ,, Dezvoltarea capacităаii administrati men܊ionează că no܊iu ar fi mai potrivită pentru autorită܊ile adm stări de libertate totală ܈i de nesubordona oritate public Identificarea caracteristicilor principa publice centrale înregistrează contribu܊ii ܈i în cercetările efectu Deaconu Alexandrina, Vedina܈ Verginia , Muraru Ioan , Elena Simina Tănăsescu, etc. Ac dreptul administrativ au cercetat fenomenul administra܊iei publice centrale făcând o d autonome de rang consti tu܊ional, create de legiuitorul func܊ionare face obiectul unor legi organi ܈i autorită܊i centrale a organică. Ín literatura de specialitate autohtonă, sarcini de cordonare sa u de control, inclusiv jurisdic܊ ional, care să fie indepe examinată de Sîmboteanu Aurel, în articolul ,,Sistemul instituĠiona centrale de specialitate din Republica Mold contextul edificării s , publicat în ,,Administrarea Publică: Revistă metodico – İtiinĠifică trimestrială Ín acest co autorul consideră că autorită܊ile adminis pute ca find parte componentă a sistemului administra܊iei publice centrale Bor܈ Vladim articolul ,,Dimensiunea organizaаional – funcаională a autorităаilo ale administraаiei publice centrale ” , publicat în cadrul conferin܊e interna܊ional politică ܈i societatea în schimbare“ abo – func܊iona autorită܊ilor administrative autonome ale a ând acent pe modul de organizare ܈i func܊ionare a acestor auto ă܊i în Republica Moldova. 8 De asemenea, Platon Mihail, Orlov Maria , Dulschi Ion prezintă în lucrările l m ɨdul în ɫɚ r ɟ ɚu ɚpărut autorită܊ile administrative auto ɟptul n ɨstru în context ɟv ɨluĠiei ɚdministr ɚ܊i ɟi publi ɫɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ din Republica Moldova. Autorii multiplelor probleme teoretice ܈i practic elementelor componente a sistemului adminis A܈adar, constatăm gradul de investiga܊ie a temei din considerentu din occident, cât ܈i din arealul post – sovietic precum ܈i din Repub – au preocup continue să cerceteze problematica autorit publice central e în scopul identificării locului ܈i publică. S ɫɨ pul ܈i ɨbi ɟɫ tiv ɟl ɟ înv ɟstig ɚ܊i ɟi. Scopul i nvestiga܊iei propuse studierea analiza rolului autorită܊ilor administrati realizarea politicii statului, prin evalua practică. Pentru realizarea scopului indica t se propun următoarele obie – identificarea modului de apari܊ie ܈i evolu܊ie a a administra܊iei publice centrale; – analiza fundamentelor teoretice cu privire la conceptul de aut ; – eviden܊ierea unor caracteristici principale ɚl ɟ ɚut ɨrită܊ il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ; – cercetarea re glementărilor interne a autorită܊ilor administrative autonome; – reliefarea modului de organiz ɚr ɟ ܈i func܊ionar ɟ ɚ ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ din Republica Moldova; – prezentarea aspecte lor comparative asupra autorită܊ilor nistrative autonom i interna܊ionale ; – examinarea modului de organizare ܈i func܊ionare a Comisiei Electorale Centrale ca principal actor de realizare a politici electorale din Republica Moldova; – specificarea gradului de implicare a Comisiei Electorale Centrale în alegerile pa 30 noiembrie 2014 ܈i 24 februarie 2019 ; – realizarea unui studiu privind a portul Comisiei Electorale Cen procesul de ex soluĠionare a contestaĠiilor în alegerile p . Prin pr ɟz ɟnt ɚ lu ɫr ɚr ɟ am urmărit scopul de a identifi ɨ s ɟri ɟ d ɟ ɚsp ɟɫ t ɟ ɫɚ r ɟ sunt r ɟɚ l ɟ pr ɨv ɨɫ ări ɚtât l ɚ niv ɟl t ɟɨ r ɟti ɫ, ɫât ܈i în pr ɚɫ ti ɫă. Suportul metodologic al cercetării ܈tiin Ca suport metodologic pentru realizarea acestei teze de licen܊ă au servit cercetările teoretice ܈ 9 Ocident, din arealul post – sovietic, din România ܈i Republica Moldov lucrări cât mai coerente, am utilizat un se Metoda istorico – evolutivă aplicată la realizarea lucrăr – a ajutat să procesele İi instituĠiile adminis trative autonome în aspect evo a lor sub influenĠa diferiĠilor factori . Această metodă ne – a permis identificarea evenimentelor istorice care au dus la apari܊ia unui sist ɟm m ɨd ɟrn ܈i ɟfi ɫi ɟnt ɚl ɚdministr ɚĠi ɟi publi ɫɟ centrale din care fac parte autorită܊ile administrat Metoda structural – organizatorică am utilizat – o în această cercet specificul administraĠiei publice ca fenom autorită܊i lor administrative autonome în sistemul administraĠiei ca structură İi instituĠie. Studiind elementele constitutive ale ac distingem fenomenul organizării ܈i func܊ion trative autonome interpretat de diver܈i speciali܈ti în dreptul administr Metoda funcĠională aplicată la realizarea acestei t – a permis sa efect funcĠiilor İi atribuĠiilor autorită܊ilor administrative autonome, corespunderea lor structuri misiunilor acestor organe, într – o strînsă conexiune cu solic formulează noi exigenĠe faĠ ă de activitatea administrativă. Metoda comparativă a fost folosită în această lucrare la compararea diverselor modele de au torită܊i administrative autonome ܈i la abordarea completă ܈i comp organizare func܊ionarea autorită܊ilor administrative autonome comunitare ܈i intern Astfel, am analizat laturile comune ܈i particulatită܊i – a permis să constatăm că există o serie de incert în Republica Moldova ܈i România, ci ܈i în ܊ările care se pot lăuda cu o tradi܊ bogată în domeniu. Metoda sistemică în cercetarea noastră a contribu l a examina rea administraĠie un sistem integru de funcĠionare în baza p Astfel, e fectu ând o analiză în co mplex a administraĠiei publice ca structură am reu܈it autorită܊ilor administrative a utonome care ocupă un loc aparte în siste noastre. Metoda observaаiei am utilizat – o în această cercetare exploratorie ܈i analiz ând modul de constituire a autorită܊ilor admin metodă ne – a ajutat să identificăm principalele t abordările diferite ale conceptului de ,autorită܊i ad specialitate străină ܈i autohtonă. 10 Metoda documentării aplicată la scrierea acestei t – a ajutat să ana natura juridică a autorită܊ilor administrative aut a prevederilor ɋɨ nstitu܊iei R ɟpubli ɫi M ɨld ɨv ɚ din 29 iuli ɟ 194, ale L ɟgi nr. 98 din 4 m ɚi 2012 privind adminis de specialitate precum ܈i prin prisma alt activitatea autorită܊ilor respective. Metoda inductivă este chiar indispensabilă în lu , deoarece am avut posibilitatea de a aborda problematica aut publice centrale de la specific la general necesare în ceea ce prive܈te activitatea au orită܊ilor administrative o concluzie proprie legată de aceste autori Metoda deductivă se atestă în această cercetare pornind de ipoteze referitoare la autorită܊ ile administrative autonome pentru ca asupra temei abordate. Astfel, analizând m i func܊ionare a acestor institu܊ ii, am structurat propria părer feritoare la importan organizării ܈i instituirii autorită܊ilor re Metoda statistică a fost aplicată la capitolul pra electorale de către Comisia Electorală Ce din Republica Moldova. . Astfel, în cercetării am recurs la colectarea datelor din 30 noiembrie 2014 ܈i 24 februarie 201 , metoda statistic – a permis realizarea unui studiu de caz în ceea ce ܈te implicarea Comisiei organizarea ܈i desfă܈urarea unor alegeri li A܈adar , referitor la metodologia de cercetare propusă considerăm ut analiza İi sinteza , organizarea İi sistematizarea inf aĠiilor, abstracĠia corelare a , analiza comparativă a datelor, acestea fiind N ɨut ɚt ɟɚ ܈tiin܊ifi ɫă ɚ lu ɫrării constă în: – Cercetarea doctrinei de drept constitu܊ion , autoritate administrativă autonomă “, punând accent pe abordarea com autonome comunitare ܈i interna܊ionale. – Elaborarea unei defini܊ii proprii a autorită܊ilor administr franceză. A܈adar, în܊elegem prin autorită܊i non – jurisdic܊ionale cărora legiuitorul sau c regulariza domenii sensibile de interes public. Aceste le permit să exercite func܊iile lor spec guvernământului“; 1 – Elaborarea unor argumente care adever esc unele concep܊ii ܈tiin܊i infirmă pe altele (bunăoară, a teoriei că – o manieră nuan܊ată, întrucât administra܊ia, c Moldova, nu este în principiu independentă denumirea ,,autonomie“ este un calificativ acestor organisme fa܊ă de sist emul celor trei puteri publice ) . – Descoperirea unor neajunsuri, inclusiv fun Moldova ܈i a Legii nr.98 din 04.05.2012 pr care ܊in de interpretarea vagă a modului d or administrativ ܊ara noastră. – Ínaintarea unor propuneri de îmbunătă܊ire Constitu܊iei Republic i Moldova la compartimentul , AdministraĠia publ specialitate“, precum ܈i operarea uno r modificări la prevederil privind administra܊ia publică centrală de generale”. Importan܊a teoretică ܈i valoarea aplicat Lucrarea înfă܊i܈e unei cer cetări comparative aprofundate a concep administra܊ie, independen܊ă, sistem (asemăn aborate o serie de clasificări, după anumite criterii, ale autorită܊ilor administ utonome, iden principalele caracteristici ale acestora ca Considerând aceste segmente de cercetare derivă din acestea ܈i – au găsit solu܊iile de rigoare în studiul nostru referin܊ă pentru literatura de specialitat oglindire în: a. Activitatea Юtiinаifică œ analiza aprofundată a concep܊iil străinătate, ipotezele ܈i problematizările – am căpătat cercetarea noastră vor lărgi orizontul de cercetare asup autorită܊ilor admin ive autonome ale administra܊iei publice centrale. b. Activitatea didactică œ introducerea în familiarizarea multiplelor probleme teoretice ܈i practic elementelor componente a sistemului administrativ al ܊ări cu cât, în Republica Moldova, a fost adopt administrative scoase în totalitate din sf ontrolul 12 Parlamentului. De asemenea, concluziile ܈i procesul de instruire a tineretului studios c. Activitatea practică œ cuno܈tin܊ele pe care le – am căpăt at ܈i recomandările – am făcu vor îmbunătă܊i modul de percepere asupra ac servi drept fundament în încercarea de a d viziune ܈i o tentativă d e ordonare a unui ansamblu ce fun într – o dezordine ܈i ira܊ionalitate desăvâr܈ită Problematica tezei a fost structurată a demonstrarea aplicabilităĠii İi utilităĠi practice a instituirii administra܊iei publice centrale prin preze studiului de caz concentrat pe realizarea politici electorale de către Comisia Electora acesteia în organizarea ܈i desfă܈urarea ale V ɨlumul ܈i stru ɫtur ɚ t ɟz ɟi . Sumarul compartimentelor t sarcinilor lucrării ܈i con܊ine: introducer e, 3 capitole, concluzii g bibliografice. Ín Introducere , este argumentată însemnătatea cercetării ei. Sunt specificate scopul ܈i ܊ă. Ín acela܈i pe specificate: noutatea ܈tiin܊ifică a lucrării , suportul metodologic al ce , volumul structura tezei precum ܈i importan܊a fundamen tală ܈i aplicativă a stu ɋɚ pit ɨlul I , Asp ɟɫ t ɟ t ɟɨ r ɟti ɫɟ privind ɚut ɨrită܊il ɟ ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ ɚl ɟ ɚdministr ɚ܊i ɟi publi ɫɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ‘‘ repr ɟzintă un capitol introduct ܈i con܊ine 3 paragrafe: 1.1. Ⱥp ɚri܊i ɚ İi ɟv ɨlu܊i ɚ is t ɨri ɫă ɚ ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom e, 1.2. Fund ɚmente teoretice cu privire la conceptul de ɚut ɨrită܊i ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ, 1.3. ɋɚ r ɚɫ t ɟristi ɫil ɟ princip ɚl ɟ ale ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ. Analiza efectuată la acest capitol a viz ɟv ɨlu܊i ɚ ist ɨri ɫă ɚ ɚut ɨritătil ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ, identificarea fund ɚm ɟnt elor teoretice cu privire la ɫɨ n ɫeptul de ɚut ɨrită܊i ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨme, precum ܈i c ɚr ɚɫ t ɟristi ɫil ɟ acestor ins Analiza a permis concluzia că realizarea administrative autonome ale administra܊iei blice centrale prezintă dreptului administrativ al Republicii Moldo cât ܈i în baza experien܊ei organizării ܈i f ɋɚ pit ɨlul I ,Dim ɟnsiun ɟɚ ɨrg ɚniz ɚ܊i ɨn ɚl – fun ɫ܊i ɨn ɚlă ɚ ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ ɚl ɟ ɚdministr ɚ܊i ɟi publi ɫɟ ɫɟ ntr ɚl ɟ‘‘ con܊ine 3 paragrafe: 2.1. Reglementă ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ, 2.2. Organiz ɚr ɟɚ ܈i func܊ionar ɟɚ ɚut ɨrită܊il ɨr 13 ɚdministr ɚtiv ɟ ɚutonom ɟ, 2.3. Repere privind aspecte administrative autonome comunitare si inter Acest capitol pr ɟzintă ɫɚ drul n ɨrm ɚtiv ɚl ɚut ɨrită܊il ɨr ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ ܈i con܊i aspecte caracteristice activită܊ii acestora. Astfel, a fost analizat modul de ɨrg ɚniz ɚr ɟ ܈i fun ɫ܊i ɨn ɚr ɟ a autorită܊ilor în cauză ܈i locul pe care acestea î l ocupă în sistemu administrativ din ܊ara noastră. Ín cadrul capitolului respectiv s – a efectuat ܈i o investiga܊ie amplă, ând acent pe aspectele comparative ale autorită܊ilor administrative aut din diferite ܊ări ɋɚ pit ɨlul I ,R ɨlul C ɨmisi ɟi El ɟɫ t ɨr ɚl ɟ C ɟntr ɚl ɟ în r ɟɚ liz ɚr ɟɚ p ɨliti ɫi electorale din Republica Moldova. Studiu de caz“ con ܊ine 3 paragrafe: 3.1. Organizarea Comisiei Electorale Centrale ca principal actor de realizare a politici electorale din Republica Moldova, 3.2. Implicarea Comisiei Elector noiembrie 20 14 ܈i 24 februarie 2019, 3.3. Aportul examinare İi soluĠionare a contestaĠiilor î februarie 2019. Ín c apitol este pr ɟzenta tă analiza unor ɚsp ɟɫ t ɟ g ɟn ɟr ɚl ɟ ɫu privir ɟ l ɚ ɋɨ misi ɚ ȿl ɟɫ t ɨr ɚlă ɋɟ ntr ɚlă, abordînd r ɨlul acesteia în organizar ea ܈i desfă܈urare a alegerilor. A m specificat aportul Comisiei Electorale Centrale în procesul de examinare İi so parlamentare din 30 noiembri e 2014 ܈i 24 februarie 2019 ia rigoare de îmbunătă܊ire a legisla܊iei în vi Ultim ɚ p ɚrt ɟ ɚ lu ɫrării ɟst ɟ r ɟz ɟrv ɚtă ɫɨ n ɫluzil ɨr ɫɚ r ɟ v ɚlid ɟɚ ză în prin ɫip ɚl ɫɟ r ɫɟ t ɚr ɟɚ d ɟ f ɚĠă İi ɟst ɟ urm ɚtă d ɟ ɨ bibli ɨgr ɚfi ɟ ɫu num ɟr ɨɚ s ɟ titluri. ɋuvint ɟl ɟ ɫh ɟi ɟ ɚl ɟ t ɟz ɟi . Ⱥut ɨrită܊i ɚdministr ɚtiv ɟ ɚut ɨn ɨm ɟ, ɫɨ mp ɟt ɟn܊ă, fun ɫĠi ɨn ɚr ɟ, independen܊ă, autonomie, administra܊ie, autoritate, ɚɫ t n ɨrm ɚtiv, sistem, subdiviziuni stru ɫtur ɚl ɟ, l ɟg ɟ, ɚn ɚliză, m ɨnit ɨriz ɚr ɟ, ɟv ɚlu ɚr ɟ, m ɟdiu p ɨliti ɫ, subdiviziuni t ɟrit ɨri ɚl ɟ, p ɟrs ɨn ɚl ɚdministr ɚtiv, r ɟgul ɚm ɟnt, ɨrg ɚniz ɚr ɟ, fun ɫ܊i ɨn ɚr ɟ. 14 CAPITOLUL I. ȺSP ȿɋT ȿ T ȿɈR ȿTI ɋȿ PRIVIND ȺUT ɈRITĂ܉IL ȿ ȺDMINISTR ȺTIV ȿ ȺUT ɈN ɈM ȿ ȺL ȿ ȺDMINISTR Ⱥ܉I ȿI PUBLI ɋȿ ɋȿNTR ȺL ȿ Realizarea obiectivelor de guvernare ܈i este pusă în sarcina autorită܊ilor publice criteriului material ܈i teritorial ne duce autorită܊ilor admin comp e ten܊ă generală ܈i celor de competen܊ă sp de specialitate, precum sunt ministerele ܈ ܈i care activează în cadrul Guvernului, distingem ܈ responsabile de domeni concrete de interes public. De – a lungul timpului, p impus necesitatea unor autorită܊i la nivel ol, inclusiv jurisdic܊ional, care să fie independente f Fenomenul organizării autorită܊ilor adminis în dreptul administrativ fie ca o mărturie in܊ei de modernizare a a fie ca un e܈ec sau o adaptare mai greoaie cele mai noi ale administra܊iei. Ind ɟp ɟnd ɟnt ɟ ܈i ɚut ɨn ɨm ɟ, ɚɫɟ st ɟ ɚut ɨrită܊i ɚɫ ܊i ɨn ɟɚ ză în num ɟl ɟ st ɚtului ܈i îi ɚng ɚj ɟɚ ză r ɟsp ɨns ɚbilit ɚt ɟɚ . 1.1 Ⱥpɚri܊iɚ İi ɟvɨlu܊iɚ istɨriɫă ɚ ɚutɨrită܊ilɨr ɚdmi Apɚri܊iɚ ɚutɨrită܊ilɨr ɚutɨ n ɨmɟ ɚ fɨst diɫtɚtă dɟ n ɟɫɟsitɚtɟɚ u n ɨr „ɨrga n ismɟ” ɫɚrɟ să ɚɫ܊iɨ n ɟzɟ i n dɟpɟ n dɟ n t fɚ܊ă dɟ putɟrɟɚ ɟxɟɫutivă ɚ stɚtului, fii n d fɟritɟ î n tr – ɨ măsură dɟs mɚrɟ dɟ jɨɫurilɟ pɨlitiɫɟ guvɟr n ɚmɟ n tɚlɟ, pɟ n tru ɚ suprɚvɟghɟɚ ɚɫtivi ɚɫ܊iu n i ɫɚrɟ ܊i n dɟ putɟrɟɚ ɟxɟɫutivă î n dɨmɟ n i u n dɟ ɟstɟ n ɟɫɟsɚră ɨ spɟɫiɚliz Autorită܊ile admi n istrative auto n ome, ce îmbracă diverse de n umiri ܈i statut n sistemele de drept europe n e ܈i n u n umai, se află î n ce n trul preocupărilor juri n vechite‘‘ doctri n ei di n Fra n ܊a, Marea Brita n ie sau Statele U n ite ale Americii ܈i n cită î n egală m ăsură teoreticie n i dreptului di n Româ n ia, u n de, de܈i fe n ome n ul autorită܊ilor au n ome n u a căpă în că rădăci n i atât de solide precum î n statele ce au o tradi܊ie î n delu n gată î n dome n iu, captiv pri n tr – o reî n oire co n ti n uă, ca o co n seci n ܊ă a jurisprude n ܊ei i n co n secve n te a Cur Co n stitu܊io n ale româ n e, dar ܈i a practicii regleme n tării dome n iului lor de activitate. 1 Autorită܊ile admi n istrative auto n ome/i n depe n de n te par să fie mai de n ouă form de a guver n a, î n tîl n ită î n majoritatea democra܊iilor moder n e care favorizeaz n spare n ܊a, co n sultarea ܈i n egocierea, a܈a cum reiese di n studiul de drept comparat realizat de M. Jea n – 1 Vedina܈ Verginia , Drept Administrativ, ed. A 3 – a, Ed. Universul Jurid ic, Bucure܈ti, 200 – 348. 15 Marie Po n tier: 2 Autorul î n cearcă să n e tra n smită ideea că autorită܊i n istrative au n mod veritabil, î n America de N ord la sfîr܈itul secolului al XIX – lea, de܈i, u n ele ܊ări sc n di n ave aveau î n că de la î n ceputul aceluia܈i secol XIX, orga n isme asimilabile auto n istrative i n depe n de n te. Studiul la care am făcut referire n majori tatea statelor europe n e, autorită܊ile admi n istrative i n depe n de n te au apărut î n două valuri succe n a n ii ‘70, iar al doilea î n a n ii ”90‘‘, acest di n urmă val cupri n zî n d î n special ܊ările n Europa ce n trală ܈i de răsărit, pri n tre care ܈i Româ n ia. Istoria autorită܊ilor admi n istrative auto n ome î n cepe î n 1889 î n Statele U n ite ale Americi, odată cu î n fi n ܊area I n terstate Comerce Comisio n (IC), pri n voi n ܊a Co n gresului de a marca n eî n crederea fa܊ă de Pre܈edi n tele Hariso n , despri n za n d acest orga n ism di n cadrul Departame n tului de I n ter n e, căruia îi era subordo n at. Age n ܊ia asigura co n trolul comer܊ tra n sporturilor î n tre diferite state di n America. N atura ܈i scopul age n ܊iilor i n depe n de n te su n t destul de diversificate. U n ele di n tre ele au, pe lâ n gă misiu n ea de a superviza a n umite sectoare ale eco n omiei, capacitatea de a regleme n ta î n dome n iul specific de activitate. Altele ofe n ului sau pop Co n siderăm că motivele lor de a fi su n t, mai degrabă, co n ti n ge n te : dori n ܊a de a n eutraliza di n pu n ct de vedere politic admi n istra܊ia, de a asigura stabili n stitu܊iilor afla Co n gresului, de a promova compete n ܊a profesio n ală, de a favoriza co n ܊a ܈i ra܊io n alitatea ac܊iu n i admi n istrative. Factori care au co n tribuit la dezvoltarea acestor structuri per a n samblu ar fi ambiguitatea co n stitu܊io n ală ܈i n eî n crederea tradi܊io n ală a Co n gresului î n Pre܈edi n te. Ín studiul comparat asupra autorită܊ilor n istrative i n depe n de n te, Fra n ck Moder n e sus܊i n ea că ,,î n ciuda a tot cea ce s – a realizat pe tere n ul autorită܊ilor n istrative i n depe n de n te, multe lucruri rămâ n în că de făcut, fie pe n tru că pu n erea î n practică a ac n oi structuri este prea rece n tă pe n tru a putea deduce u n ele co n cluzi ge n erale, fie p e n tru că eve n tuala experie n ܊ă î n materie a diverselor state n u co n duce spre u n model ge n eral de admi n istra܊ie acea se impu n e o mare prude n ܊ă î n evaluarea rezultatelor lor n tru că i n strume n tele de care dispu n em pe n tru a realiza realitatea co n cretă a n oilor structuri se dovedesc n eadaptate î n acest caz‘‘. Ín pofida faptului că au trecut mu n i, i n certitudi n ea ܈i i n co n secve n ܊a acestei categorii de autorită܊i persistă î n că î n majoritatea statelor, ch n cele cu o t în delu n gată î n materie. Doctri n a fra n ceză s – a î n trebat î n repetate rî n duri dacă există u n model străi n de autori admi n istrative i n depe n de n te di n tre cele existe n te î n statele Europei sau n statele U n ite ale 2 Pontier Jean – Marie , Étude de droit comparé sur les autori preluat de pe htps:/w.senat.fr [Acesat la 23.1.2018]. 16 Americi. Astfel, Michel Ge n tot afirmă că n ec esitatea de a atribui fu n c܊ia de reglem n tare ( la fo n ctio n de regulatio n ) u n or i n stitu܊ii specializate, care s n ă de i n depe n de n ܊ă fa܊ă puterile co n stitu܊io n ale, n u este proprie Fra n ܊ei ܈i chiar a co n dus a n umite state să sistemul lor admi n istrativ î n jurul u n or orga n isme i n depe n de n te, auto n ome sau ,cvasiauto n ome‘‘. 3 Laure n t Cohe n – Ta n ugi sus܊i n e ideea că autorită܊ile admi n istrative i n depe n de n te ,,ref o modalitate n ouă de apărare a drepturilor cetă܊e n ilor î n Fra n ܊a, dar tradi܊io n al î n filosofia politică a n glo – saxo n ă cu privire la Stat, ca sediu al de a co n trola dome n i se n sibile ale libertă܊ilor publice n formaticii î n admi n istra܊ publică, dome n iul comu n ica܊iilor, etic a medicală etc.) sau dome n ii ce ܊i n de fu n c܊io n area eco n omiei de pia܊ă‘‘. 4 Ín opi n ia aceluia܈i autor, sistemul i n stitu܊io n al america n al i n depe n de n t age n cy capătă valoare pri n experie n ܊a acumulată î n cei 120 de a n i de câ n d a apărut autoritate i n depe n de n tă de acest tip ܈i, de aseme n ea, pri n fu n dame n tele teorilor care s – au dezvoltat i n jurul acestor i n stitu܊ii. Dacă e să analizăm fenomenul autorită܊i spune că acesta este regrupat sub apelativ (quasi autonomous non governmental organizations), sau uneori, ,,fringe bodie reguli deferite de cele întîlnite în Europa o varietate de structure care au o autonomie mai mare sau puterea centrală . 5 O etapă politică sem n ificativă î n istoria qua n gos – urilor a î n ceput odat ve n irea la putere î n a n ul 1979 a ,Doam n ei de Fier a Mari Brita n ii‘‘, Margaret T care a la n sat o campa n ie importa n tă pe n tru ameliorarea fu n c܊io n ării sistemului adm n istrativ. U n a di n direc܊iile de ac܊iu n e a fost ,campa n ia de vâ n ătoare a ,,qua n gos‘‘. Astfel, î n 1983, partidul co n servator a n u n ܊ă rezultatele oficiale ale acestei n ii‘‘: u n n umăr de 500 de n gos a căror importa n ܊ă era redusă au fost suprimate. Rez guver n ul Teatcher a creat o autoritate admi n istrativă i n depe n de n tă de tip qua n gos care avea rolul de a co n trola toate societă ܊ile privatizate, altfel spus, p – a tra n sformat î n vâ n ător. U n scurt i n ve n tar cro n ologic n e arată că apari܊ia î n Fra n ܊a î n a n ii ‘70 a aut admi n istrative i n depe n de n te, urmată de accelerarea ritmu n a n ii ‘80 (a fe n ome n , sub i n flue n ܊a modelului fra n cez, s – a produs ܈i î n sistemul juridic ro n abia î n cepâ n d cu a n ii ‘90), demo n strează faptul că ele se situează, n tr – o perioadă de turbu n ܊ă ge n erală, n 3 Gentot Michel, ,,Les autorités administratives indépend Montchrestien, Paris, 191, p.19 4 Cohen – Tanugi Laurent , La Métamorphose de la démocratie, preluat de pe htps:/w.odilejacob.fr . [Acesat la 23.1.2018] 5 Framont Michel, , Droit adm inistrative des Etats europeens“, P. U.F., Paris, 206, p.65 17 care puterea statului suferă tra n sformări ese n ܊iale. Respectiv, creare a acestor autor u n răspu n s la i n suficie n ܊a structurilor tradi܊io n ale ܈i la n oile exige n ܊e evolutive, tot mai complexe, ale societă܊ii. Í n mod evide n t, structura ܈i fu n c܊io n area aparatului admi n istra܊iei a repreze n tat, pri n toate care n ܊ele pe care le – a dovedit, u n tere n fertil pe n tru implime n tarea autorită܊ilor auto n ome. Me n ܊io n ăm că la fi n ele a n ilor 1970 au fost create primele orga n e admi n istrative i n depe n de n te care aveau scopul de a gara n ta a n umite libertă܊i ale cetă n ilor ܈i de a r egla sectorul eco n omic. Aceste orga n e, pe lâ n gă admi n istra܊ia tradi܊io n ală, dispu n eau de gara n ܊i de i n depe n de n ܊ă particulară î n raport cu puterea executivă. 6 La mome n tul apari܊iei acestor n oi categori de i n stitu܊ii, n u exista u n text co n stitu܊io n al care să le co n sacre ca atare, astfel că i n edita co n figura܊ie juridică a r – a realizat la i n i܊iativa legiuitorului fra n cez. Di n acest motiv, u n ii juri܈ti, fără a n e ace n t asupra utilită܊ii practice a acestor i n stitu܊ii, le – au stigmatiz at î n că de la mome n tul apari co n siderâ n du – le u n dezmembramâ n t par܊ial al puterii publice n particular, le – au văzut c ati n gere adusă u n icită܊ii ac܊iu n i admi n istrative a statului. Í n , Raport d’i n formatio n e n registré la Préside n ce de l’Assemblée n atio n ale le 28 octobre 2010 “, se sus܊i n ea ideea precu i n stitu܊ii apărute î n Fra n ܊a la fi n ele a n ului 1970, n u su n t n ici autorită܊i pol n ici juridice ci su n t autorită܊i admi n istrative care dispu n de o i n depe n de n ܊ă gara n tat ă. 7 Cât prive܈te geneza autorită܊ilor adm – a produs în moduri: într – o primă etapă au fost înfiin܊ate o s ,,autorită܊i administrative independente‘‘ de la le enumera câteva d importante: Commission nationale de l’inf , Comision pour la transparence et le pluralisme de la prese, Comision nationale de la comunication et des libertés, Conseil National de l‘Audiovisuel ncepând cu anul 1983 a în organisme, astfel încât un număr considerab de organisme nou – create au primit, prin analogie, eticheta de autorită܊i administrative ind E volu܊ia cronologică fenomenului autorită܊ilor indepen dente franceze între anii 1973 – 2006 este prezentată în Anexa nr 1. Adoptarea Co n stitu܊iei Româ n e di n 191 a adus ca n outate î n structura admi n istra܊i ce n trale, pri n art.16 ali n . (2) ܈i art. 117 ali n . (3) categoria autor n istrative auto n ome. 8 Structura aparatului admi n istra܊iei de stat de după n fertil pe n tru 6 Dosier: Les autorités administratives indépe Disponibil: htps:/w.ladocumentationfrancaise.fr/dosiers/d0 63 – les – autorites – administratives – independantes – en – france/introduction , [Acesat la 25.1.2018] 7 Rapport d’information enregistré à la Présiden 8 h tp:/w.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1&idl=1 , [Acesat: 25.1.2018] 18 implime n tarea u n or aseme n ea orga n isme, dublată de mimetismul n sta n t î n raport cu i n stitu܊i juridice di n Fra n ܊a, au determi n at, a܈adar, apari܊ia ܈i, u proliferarea a admi n istrative auto n ome. ,,Succesul‘‘ formulei, aplicat n tr – o societate româ n ească aflat n tr – o co n ti n uă stare de tra n zi܊ie î n se n sul implime n tari u n or meca n isme i n stitu܊io n ale ܈i proc eficie n te de protectie a drepturi lor persoa n elor î n fa܊a admi n istra܊iei publice, – a dovedit a fi, mai degrabă, teoretic. După cum am me n ܊io n at a n terior, despre autorită܊ile n istrative auto n ome s – a vorbit în Fra n ܊a pe n tru prima dată, î n a n ul 1970, iar î n Republica Moldova s – a adoptat u n sistem aparte cu privire la aceste orga n isme admi n istrative, pe care le – a scos î n totalitate di n sfera de i n flue n ܊ă a Guver n ului ܈i le – a plasat sub co n trolul Parlame n tului. Ín legisla܊ia autohto n ă, n o܊iu n ea ,,autorită܊i admi n istrative auto n ome‘‘ este co n sacrată pe n tru prima dată î n Legea privi n d admi n istra܊ia publică ce n trală de special n r.98 di n 04.05.2012. 9 Legea î n să n u defi n e܈te autoritatea admi n istrativă auto n omă ܈i n u i n dică vre – o caracteristică specifică aces teia. Putem doar deduce din aceste prevederi că autori admi n istrative auto n ome n u su n t subordi n ate Guver n ului ܈i orga n izarea, fu n c܊io n area lor este regleme n tată pri n legi orga n ice. Ín acest co n text, ܊i n em să me n ܊io n ăm că prima autoritate adm n istrativă auto n omă dar u n ica stabilită direct de Co n stitu܊ia Republicii Moldova est n turi. Aceasta este prevăzută la titlul IV, co n sacrat eco n omiei n a܊io n ale ܈i fi n a n ܊elor publice, ca orga n ce exerc co n trolul asupra modului de formare, d e admi n istrare ܈i de î n trebui n ܊are a resurselor fi n a n ciare publice. I n stitu܊iɚ ɚ fɨst ɫrɟɚtă î n 1994, î n ɫɨ n fɨrmitɚtɟ ɫu prɟvɟdɟril n stitu܊i Rɟpubliɫii Mɨldɨvɚ ܈i ɚlɟ Lɟgii n r. 312 – XI di n 8 dɟɫɟmbriɟ 1994 ‚Privi n d ɋurtɟɚ dɟ ɋ n turi“. Ín ɚɫɟlɚ܈i ɚ n Curtea de Conturi ɚ dɟvɟ n it mɟmbru ɚl ɨrgɚ n izɚ܊iilɨr i n tɟr n ɚ܊iɨ n ɚlɟ ȿURɈSȺ I N TɈSȺI. Primul prɟ܈ɟdi n tɟ ɚl ɋur܊ii dɟ ɋɨ n turi ɚ fɨst Iɨ n ɋiubuɫ , ɫɚrɟ ɚ ɫɨ n dus – ɨ î n pɟriɨɚd dɟɫɟmbriɟ 1994 – mɚrtiɟ 1997. Prɟ܈ɟdi n tɟlɟ ɚɫtuɚl ɚl ɋur܊ii dɟ ɋɨ n turi ɟstɟ Maria n Lupu, ɫɚrɟ ɚ fɨst n umit î n fu n ɫ܊iɟ l data de 7 februarie 2019 pri n Hotărîrea Parlame n tului n r. 5 di n 07.02.2019, pe u n terme n de 5 a n i. 10 Ín ultimii ɚ n i, î n ɫɨ n tɟxtul i n tɟgrării ɟurɨpɟ n ɟ ɚ Rɟpubliɫii Mɨldɨvɚ n turi ɚ pɚrɫurs pɟriɨɚdɚ dɟ trɚ n zi܊iɟ dɟ lɚ ɫɨ n trɨlul fi n ɚn ɫiɚr lɚ ɚuditul ɟxtɟr n . 1 9 Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administra܊ publică centrală de specia Ín: Monitoru Nr. 160 – 164 din 03.08.2012. 10 Hotărîrea Parlamentului nr. 5 din 07.02.2019 privind numirea Conturi a Republici Moldova. Ín Monitorul Oficial al Republicii din 12.02.2019. 1 htp:/w.crm.md . [ Acesat la 20.03.2019] 19 Su n tem de părerea că autorită܊ile admi n istrative auto n ome reprezi n tă form orga n iza܊io n ală care exercită fu n c܊ ile guver n ării, potrivit compete n ܊ei stabilite de ce îi co n feră legitimitate ܈i durabilitate. Ast n tul actual î n Republica Moldova fu n c܊io n ează următoarele autorită܊i admi n istrative auto n ome i n stituite î n baza legi orga n ice: Age n ܊ia N a܊io n ală pe n tru Regleme n tare î n E n ergetică; Co n siliul Co n cure n ܊ei; Ba n ca N a܊io n ală a Moldovei; Co n siliul Cordo n ator al Audiovizualului; Comisia N a܊io n ală a Pie܊ei n a n ciare; Autoritatea N a܊io n ală de I n tegritate; Comisia Electorală C n trală; Avoc atul Poporului; Ce n trul N a܊io n al pe n tru Protec܊ia Datelor cu Caracter Pers n al; Co n siliul Suprem de Securitate; Serviciul de Protec܊ie ܈i Pază de Stat; Serviciul de n forma܊ie ܈i Securitate; Casă N a܊io n ală de Asi Sociale ; Curtea de Co n turi; Ín co n cluzie, putem me n ܊io n a că î n ultimi ɚn i, ɚdmi n istrɚĠiɚ publiɫă di n Ġɚrɚ n ɨɚstră trɟɫut pri n tr – u n ɚmplu prɨɫɟs dɟ rɟfɨrmă, lɚ tɨɚtɟ n ivɟlurilɟ, sufɟri n d sɫhimbări ɫɚ ɫɚ n titɚtivɟ mɚjɨrɟ. ȿstɟ vɨrbɚ dɟ rɟɨrgɚ n izɚrɟɚ ɚutɨrităĠilɨr ɚdmi n istrɚĠiɟi publiɫɟ ɫɟ n trɚlɟ ܈ lɨɫɚlɟ, dɟ îmbu n ătăĠirɟɚ mɚn ɚgɟmɟ n tului rɟsursɟlɨr umɚ n ɟ în dɨmɟ n iu, dɟ ɚdɨptɚrɟ n ui ɫɚdr n ɨrmɚtiv mɨdɟr n privi n d fu n ɫĠiɚ publiɫă, dɟ ɚsigurɚrɟɚ trɚ n spɚrɟ n Ġɟi î n prɨɫɟsul dɟɫiziɨ n ɚl. Astfel, în preze n tul capitol am î n cercat sa a n aliză m apari܊ia ܈i evolu܊ia ilor ad mi n istrative auto n ome. A m urmă rit scopul de a atribui admi n istra܊iei o imagi n e care să î n cerce să descopere ese n ܊a fe n ome n ului acestor autoritati pe n tru a forma o viziu n e ܈i o te n tativă ordo n are a u n ui a n samblu ce fu n c܊io n ează î n apare n ܊ă, dar ܈i î n fapt, î n tr – o dezordi n e ܈i ira܊io n alitate desăvâr܈ită. Dupa cum am observat, în Republica Moldova, s – ɚ optat p n tru ɚdɨptɚrea u n ui sistɟm ɚpɚrtɟ ɫu privirɟ lɚ ɚɫɟstɟ ɨ n ismɟ ɚdmi n istrɚtivɟ. Pri n urmare, ele au fost sɫɨase î n tɨtɚlitɚtɟ di n sfɟrɚ dɟ i n fluɟ n ܊ă ɚ Guvɟr n ului, fi n d plɚsɚte sub n trɨlul Pɚrlɚmɟ n tului. A܈ adar, modul î n care au apărut aceste autorită n ܊ara n oastră a lăsat n tă sem n ificativă asupra sistemului admi n istrativ. 1. 2 . Fundɚm ente teoretice cu privire la conceptu ɚdministrɚtivɟ ɚ Dɨɫtri n ɚ ɚɫtuɚlă fɨlɨsɟİtɟ ɫu priɨritɚtɟ n ɨĠiu n ɟɚ dɟ , ɚutɨritɚtɟ publiɫ n ɨmă “ ɫu în Ġɟlɟs dɟ ɨrgɚ n publiɫ, ɫɨlɟɫtiv ɨrgɚ n izɚt dɟ ɨɚmɟ n i ɫɚrɟ ɟxɟrɫită prɟrɨg publiɫă în tr – ɨ ɚɫtivitɚtɟ stɚtɚlă . Dɟfi n im ɚutɨritɚtɟɚ publiɫă sɚu ɨrg n ul dɟ stɚt ɫɚ rɟprɟzɟ n tâ n d ɫɨmpɨ n ɟn tɚ struɫturɚlă dɟ bɚză İi fɨrmɚ ɨrgɚ n izɚtɨriɫă disti n ɫtă, dɟ ɫɨ n stituirɟ İi m n ifɟstɚrɟ putɟrii publiɫɟ ɚlɫătuită di n u n ɚ sɚu mɚi multɟ pɟrsɨɚ n ɟ İi ɫɚrɟ ɟstɟ î n zɟstrɚtă ɫu ɫ juridiɫă dɟ ɚ pɚrtiɫipɚ î n n umɟ prɨpriu lɚ î n făptuirɟɚ sɚrɫi n ilɨr ɫɟ rɟvi n în mɨd spɟɫifiɫ publiɫɟ 12 . 12 Ɇɚɪɱɟɧɤɨ Ɇ.ɇ, ,, Ɍɟɨɪɢɹ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ ɢ ɩɪɚɜɚ “ Ɇ.: ɌɄ ȼɟɥɛɢ, ɂɡɞɚɬɟɥɶɫɬ , p.74 20 Pɨtrivit dɨɫtri n ɟi dɟ drɟpt ɫɨ n stituĠiɨ n ɚl, ɚutɨrită܊ilɟ ɚdmi n istrɚtivɟ ɚutɨ n ɨmɟ rɟprɟzi n tă fɨrmɚ ɨrgɚ n izɚĠiɨ n ɚlă ɫɚrɟ ɟxɟrɫită fu n ɫĠiilɟ guvɟr n ării, pɨtrivit ɫɨmp n Ġɟi stɚbil ɋɨ n stituĠiɟ, ɫɟɟɚ ɫɟ îi ɫɨ n fɟră lɟgitimitɚtɟ İi durɚbilitɚt n tɟgrɚtă u n ui sistɟm î n zɟstrɚt ɫu fɨrĠă publiɫă dɟ ɫɨ n strâ n gɟrɟ, n ɚturɚ sɚ juridiɫă fii n d difɟrită î n rɚpɨrt d fu n ɫĠiɚ pɟ ɫɚrɟ ɨ rɟɚlizɟɚză priɨritɚr sɚu n ɫipɚl. Ɉrgɚ n ul ɚdmi n istrɚĠiɟi rɟprɟzi n tă ɚɫɟɚ struɫtură ɨrgɚ n izɚĠiɨ n ɚlă ɫɚrɟ, pɨtrivit ɋɨ n stituĠiɟi İi lɟgii n ɚlitɚtɟ drɟpt publiɫ İi ɚɫĠiɨ n ɟɚză di n ɨfiɫ iu pɟ n tru ɟxɟɫutɚrɟɚ lɟgii sɚu p n limitɟlɟ lɟgii, sub ɫɨ n trɨlul dirɟɫt sɚu i n dirɟɫt ɚl Pɚrlɚmɟ n tului. Ⱥn ɚlizâ n d ɚɫɟɚstă dɟfi n iĠiɟ putɟm idɟ n tifiɫɚ următɨɚrɟlɟ tră ɚdmi n istrɚtivɟ: – su n t ɨ ɫɚtɟgɨriɟ dɟ ɚutɨrităĠi publiɫɟ sɚu dɟ s n t fɨrmɟ ɨrgɚ n izɚtɨri stɚbilɟ ɫɚ struɫtură İi ɚɫtivitɚtɟ, dɟtɟrmi n ɚtɟ dɟ pɟrmɚ n ɟn Ġɚ İi ɫɨ n sistɟ n Ġɚ sɚrɫi n ilɨr ɫɟ trɟ lɟ î n dɟpli n ɟɚsɫă; – dispu n dɟ ɫɚpɚɫitɚtɟ juridiɫă ɚdmi n istrɚtivă ɫu ɫɚrɚɫtɟr n f ɟră ɫɚlitɚtɟɚ dɟ ɚ pɚrtiɫipɚ lɚ rɚpɨrturilɟ ɚ n istrɚtivɟ; – pri n ɚtribuĠiilɟ ɟxɟrɫ n făptuiɟs ɚɫtivitɚtɟɚ ɟxɟɫutivă ɚ stɚtului, ɫɚ fɨrmă n dɚmɟ n tɚlă dɟ ɚɫtivitɚtɟ pub Din cele men܊ionate, deducem ideea că re bunei func܊ionări a institu܊iilor statului administrarea societă܊ii ܈i la solu܊ionare ocesul de administrare participă toate organele puterii de stat, f Pe lângă autorită܊ile administrative centr autorită܊i administrative constitu ite de Parlament ܈i care ac distingem ܈i autorită܊i administrative aut public. Ín literatura de specialitate se men܊io autonomă (i ndependentă) apare pentru prima dată î autoritate fiind considerată explicit Comi ulterior să fie înfiin܊ate numeroase asemen 13 In cea ce ne priv e܈te putem p defini܊ie rezultată din doctrina franceză 14 care sonsidera că: ,,a independente (autonome) reprezintă ,,organ – jurisdic܊ionale c sau constituantul le conferă misiunea de a ariza sau organiza sectoare sensibile, de a veghea la respectul anumitor drepturi ale celor ad ܈i puteri ce le permit să exercite func܊ii gu vernământului‘‘. 13 Les AAI, un nouveau mode d’exercice du pouvoir 2012 [Acesat 15.01.2019] 14 Gentot Michel op. cit., par.15 21 Men܊ionăm faptul că unii autori, printre publice independente: ,,Persoane, institu܊ fără a se subordona Guvernului sau altor a i‘‘. Ín dreptul anglo – saxon, autorit independente sunt considerate institu܊ii de autorită܊i publice independente sunt creat raport cu administra܊ia. 15 Ín acest context Vasile Tabăra men܊ionea – ar părea că no܊iunea mai potrivită, deoarece ar sugera existen܊ completă fa܊ă de orice altă autoritate publ 16 Totu܈i, suntem de părerea că o asemenea Acestea din mai multe motive: – nu poate exista o independen func܊ionarea unei autorită܊i dintr – un stat unitar, măcar pentru e crea܊ia ac ܈i se subordonează legilor acestuia; – modul de formare a respe competen܊ele unor puteri ܈i organisme ale – uneori chiar modul de func܊ionare, îndeosebi preze de rapoarte sau controlul exercitat asupra lor, exclude ideea unei independen܊e absolute; – pentru toate acestea moti este un calificativ care precizează mai bin e fa܊ă de sistemul ce lor trei puteri publice, chiar dacă e le identifice cu una sau alta din puterile ierarhică. Ín opinia lui Valentin Prisacaru ܈i Emil le de stat care, p pot fi încadrate nici în categoria autorită să fie încadrate, cu tot specificul lor în cea ce este esen܊ ial la ac este autorită܊i este faptul că î ntreaga lor activitat legii ܈i în vederea executării legii. Fapt rapoarte asupra activită܊ii desfă܈urate sau r de conducere sunt Parlament, nu sunt argumente care să le s administra܊iei publice autonome, sau cum le sunt autorită܊i administrative au tonome. 17 Ín acest context, Legea Fundamentală a conducerii, coordonării İi exercitării con 15 Parlagi A.P. Dictionar de administratie publica. Editura Economica, Bucuresti; 20. Pag . 192 16 Tabara V. D ezvoltarea capacitati administrative. Editura C.H.Beck, Bucuresti: 202, 352p . 17 Prisacaru V. Tratat de drept administrativ Roman. Editia a I – a. Bucuresti: Lumina Lex, 202, 915p . 2 domenii care nu intră nemijlocit în atribu fiinĠează, în co alte autorităĠi administrative‘‘ (art.107 autorită܊i, putem presupune că printre ele Orlov este de părerea că ac este ,,alte autorită܊i administ specialitate autonome 18 iar Mihail Platon œ ca organe autonome ale centrale de specialitate. 19 Ín legisla܊ia autohto n ă, n o܊iu n ea ,,autorită܊i admi n istrative auto n ome‘‘ este co n sacrată pe n tru prima dată î n Legea privi n d admi n istra܊ia publică ce n trală de special n r.98 di n 04.05.2012. 20 Legea î n să n u defi n e܈te autoritatea admi n istrativă auto n omă ܈i n u i n dică vre – o caracteristică specifică acesteia. La art.2 ali n .(2) di n respectiva lege se sti preze n tei legi se aplică autorită܊ilor public n ate Guver n ului, regleme n tate pri n legi speciale, İi autorităĠilor admi n istrative auto n ome faĠă de Guver n în măsura î n care n u sî n t regleme n tate İi n u co n travi n dispoziĠiilor legilor special n tează acti autorităĠilor respective‘‘. Totu܈i, di n aceste prevederi reiese că n istrative auto n ome n u su n t subordi n ate Guver n ului ܈i orga n izarea, fu n c܊io n area lor este regleme n tată pr n legi orga n ice. Aceste structuri orga n izatorice n u au calitatea de —orga n e“ ale statului, publice“, î n trucât ele n u su n t i n tegrate î n tr – u n sistem orga n izatoric bazat pe subordo n are ierarhică , aİa cum su n t c elelalte orga n e ale admi n istraĠiei publice. Í n saİi n ormele juridice – co n stituĠio n ale sau orga n ice œ referitoare la aceste autorită n esc ca aut admi n istrative auto n ome, î n cazul u n ora di n tre ele precizâ n du – se chiar că ac n t i n depe n de n te faĠa de autoritatea publică“ ( Avoc n cĠiile n mod i n depe n de n t İi î n co n formitate cu dispoziĠiile prevăz n Co n stituĠie İi î n celelalte legi ale Ġarii“ ( cazul CurĠii de Co n turi ). Ín ceea ce ne prive ܈te vom utiliza sintagma de auto cum vom observa anterior, aceste institu܊i tr – un anumit raport fa܊ă de puterea publică dintr – un anumit moment. Utilizarea termenului de , independent “ ar e menirea de a sublinia continuu faptul că r fie redus la un minim necesar astfel încât – ܈i poată desfă܈ura în c activitatea pentru care au fost create. 18 Orlov M., Beleciu St. Drept administrativ. Chisinau: ,Elena œV.I.‘‘, 2005. 270 p . 19 Platon M . Administratia Publica. Curs universitar, Chisinau: ,,Editura ,,Uni 20 Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administra܊ia publi Ín: Monit Oficial Nr. 160 – 164 din 03.08.2012. 23 Ín concluzie, putem men܊iona că aceste autorităĠi centrale au o latura comună cu cele ale adm ca autorităĠile administraĠiei centrale sub ivitate executivă propriu – z isă, având ca obiect organizarea aplicării ܈i p n cret a legilor, prec um ܈i asigurarea bunei funcĠion ări a serviciilor publice, unei competenĠe administrativ – jurisdicĠionale sau disciplinare. Prin ur activităĠilor îndeplinite, cât İi prin fapt autonome ale administraĠiei publice se înc Cu toate acestea, în urma analizei termenilor ce autonome‘‘) observăm faptul că trasarea co ales reunirea acestora sub forma unei def n demers di susceptibil de numeroase critici. 1 . 3 . ɋɚrɚɫtɟristiɫilɟ pri n cipɚlɟ ɚlɟ ɚutɨritătilɨr ɚdmi n istrɚtivɟ ɚuto n omɟ După ɫum n ɟ putɟm dɚ sɟɚmɚ, ɚpɚri܊iɚ ɚutɨr n ɨmɟ ɚ fɨst d n ɟɫɟsitɚtɟɚ u n ɨr „ɨrga n ismɟ” ɫɚrɟ să ɚɫ܊iɨ n ɟzɟ i n dɟpɟ n dɟ n t fɚ܊ă dɟ putɟrɟɚ ɟ fi n d fɟritɟ î n tr – ɨ măsură dɟstul dɟ mɚrɟ dɟ jɨɫuri n ɚmɟ n tɚlɟ, pɟ n tru ɚ suprɚvɟghɟɚ ɚɫtivitɚtɟɚ stɚtɚlă sɚu ɚ ɟxɟr n i ɫɚrɟ ܊i n dɟ putɟrɟɚ ɟxɟɫut n dɨmɟ n i u n d ɟ ɟstɟ n ɟɫɟsɚră ɨ spɟɫiɚlizɚrɟ, mɚjɨritɚtɟɚ ɚɫ n tâ n d ɚ n uɚl (sɚu pɟ u n rɚpɨrt dɟ ɚɫtivitɚtɟ Pɚrlɚmɟ n tului. Fără ɚ i n trɚ î n dɟtɚliu ɫu privirɟ lɚ ɚutɨrită܊i ɚutɨ n ɨmɟ î n pɚrtɟ, vɨm prɟzɟ n tɚ suɫɫi n t pri n ɫipɚlɟlɟ ɫɚrɚɫtɟris ɚdmi n istrɚtivɟ ɚutɨ n ɨmɟ. Autoritate. Tɟrmɟnul dɟ „ɚutɨritɚtɟ” prɨvinɟ di putɟrɟɚ dɟ ɚ dɚ dispɨzi܊ii, dɟ ɚ impunɟ ɫɟv Sensul uzual al ace stui termen atunci când este folosit în limbajul jurid decizie. No܊iunea de ,,autoritate‘‘ presup suport sau un agent prin intermediul cărui vează ܈i o rela܊ie soc constă în posibilitatea pe care o are un ag să reac܊ioneze, de܈i capabili în acest sens 21 Doctrina juridică franceză optează de co aceste institu܊ii reliefată prin cuvintele distinge de un agent; ea exercită competen܊ în a îndeplini 21 Pentru mai multe detalii privind notiunea de Kojève Alexandre, ,, La Notion d’a Ed. Galimard, Paris, p. 56 – 6 0 . 24 poate să modifice ordinea juridică prin act œ prin decizi sau conven܊ii (…)‘‘. 2 Ín acela܈i sens, Jacques Chevalier se r prin existen܊a unei puteri de decizie‘‘, administrative independente întrunesc ambel func܊ia lor nu este de gestiune ci de orga (…). Apoi, pentr pentru a îndeplini func܊ia ce le – a fost conferită, de putere de