BIBLIOGRAFIE 1. POCT „3109-97 lope cameras anerrprectll supra e eneee empiciccam aero nem Musee: aa a e 2, londacas coc Gh. Alimente cu erage ches hin ise DP. Bocca 197.3329 3 Coma Psst iale tie india Cini, Cin, 1594320. 1.2 Discus. slit eerie india de Jost tone” MATION ROME cu 2008. 316. 5 demos AA. Kevevons BIB. Orson srp pour pane M: erat 184 47h & eawpen A. A. Crepmana E. Yus6ie nose a seonor n amane poeme. ME Suqroarnmaa, 19.25 7 oprea UH, Kavecraoanoprce sr 9 eres creerea, {Croco ero pace w Scene, N sro MOM, ROT Te berea A. Shaman 10. eponim apoase ‘peanperni ML: Buca wan 198 400 2. ,Kotosanom “IL. Poxsona ALA, Oregon apowuneunex ‘peumpunrnnyeramwoe. Mi: Omron 989 See 10. ym KH: Sveepoctatace npc, Desapeereă N: Heuer Moet 2007 672 11. Jo B10, Oezegoensune apese mean 1 yeranoune M: Buca i, 199, 3656 12, Musa H.Alimentes ceri lectich cosuri indo Vo 1, Dra [a OPA M2008 796, AA berea ILI. Py6nnoe FM. Sseepacaiceme ponce ocne: mpa. Cpe, 189 8, 25, Taam ipac merpoycranovon. 7 vata, cepa Hepa Fa, 2s Coo noe mem pCR, Me HEL OPM = m: 16. Pomona J. Ko B.C: Orcmpeoepeaone cea nacre M. eprom 1982 Sr 17 Sti isin Cavities MATRIX ROM, Bue, 200896 p 18: Ill! 145041, porazencra se pe eo 19, Copano wo ocroteasca Honey Pees O. rapas I Stem MI, Canons ATM ai ae tse 2 CEO 19 once aparare pana scene co sa Gat pe OA, Ia a see: al îl. Cepanouon, o serpoctémemno wet pocopyzommnue, x. / Tle ough De. Geiopon AA: Dura 86 S66 22. Cuperoru o atepocmmame# snpotopy noma. H/T fue Seepona AA M: Suopaseoanaey 987 Se PB mead Be re ei Mc: etn 200 [zor 145.9) Ciel de prelegeri este desimt studenților de la specialitățile 3231 Flecroenergeica, 332 Termoenergeica și 324.1 Hleciromeconica. iri mat promite îm pre simone ac neg dtc E nace g ‘Groce reno cica sont aste rac de contre Seară bena ca cer dea anepigeror data dc e cael ur da e at e tall ce Wt catel site nenea sen mat problene e te Puzo crt ompenre ptr race de apr 3 Elaborare: con univ. d. ln Proje, ont univ. dr. Victor Pogora Rodactor responsi: prof: univ, de on Swan Recsnzent de Mihai Tig Redacoe: E.Ghoorghiseanu ‘Bun de par 21.12.10, Formatul Mriei 60484 116 ire oft. Tipar RISO Trgjul 150 Coli de tipar 8,5 Comand ne 133, U.M. 2004, Cina, bd. Stefan cl Mare, 16%. ‘Seeta Redactare și Editare a U.T.M, | 2068, Chisind,s Senior, 9 UTM, 2010 | err ts Cuprins INTRODUCERE… ae 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMELE ELECTRICE „e 1-1 Sistemul eewoenergsti.. 12, Stema de alimentare cu enc dci negre 13, Modal de contre sistemele de alms cu en lectie a aepindro lassen secte 2 CLASIFICAREA ȘI CARACTERISTICA RECEFTOARELOR ELECTRICE. 21 Chsfcaea ecepterlor lsc conform pr det 22 Chsifiaresrecepicrclor isi Sonor tg de fineionare 23 Cuca exports cre pind Sipura nalimenaves ca energie eek a 24 Carateiaica receputlor de erele 3 SARCINI ELECTRICE „aa 31 Defi de baz – 32 Cute de sarcină iară 33 Marime e baz car caracal cee 34 Indicator ce carstrzeszs curbele d st eo mu de en 3.8 Datrmiaveasrcinilor de aka 4. DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE LA TENSIUNI JOASE RETELELE ELECTRICE DIN SECTHILE. INDERILOR INDUSTRIALE 4 Gees er cn coi abate gradului e pericol e cca a 42 Shemale rei dn soir tale ne a Reka om io a or indie 5. DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE ÎN INCINTA 60 ÎNTREPRINDERILOR LA TERSIUNI ÎNALTE 3. Sie, pre d ratan pune de ib : | întreprinderilor industriale o ABREVEERI sa Pine best or src inca e inelar anemie ec a E 2 pcr de duriae n de alimenar cu energie cick; sa Alapea nent și pe ‘ransformacoarlor sailor 2 a: Tihs leone sees sf tenia cba ie principal cabortare de est 53 ‘Aeprea umd puter tnsfornatonrlor din poste de SKA. sede odes zi air m PD —punet de distrib, 5.6 Rigen ol air lor pn cra i PDC unt de Ati eur: elor ded i parere wanstbmare «J PT — puncte rensormare; CALITATEA ENERGIE FLECTRICE » 1D fade dite; 1 Gena x=» al tesine: racteristci ale calității energici clectic, 80 MT — medie tensiune; $5 fate cliaicnepeicectss sp ici TT astenie: cepe ioe PI ‘AAR _nclanana eufomat a rezerve: ca Unc mtr emca email cae mene 1D RAR ~feanelangre automat api 7 COMPENSARFA PUTERII REACTIVE „mem 108 RE. — reper lest 7.1 Puterea reactivă in eelee electrice 108 PR — energie electrică; 73 Came cae pati esctv pin dn peracid Som siete tere clea. 107 MS. — motor sineron; 13 Comprar m ie cae meat 10 MA O motor ase. 7 Consumatori de puee rues 7.5 Moda eer a consid ptr ec de ve | recepoarele lectie – 16 Suse de pteereactiv – 4 AUTOPORNIREA MOTOARELOR. 8.1 Noi generale nn 182 Cotele pri ave gi eative«sarciniasinetone a. 3 Cteral de taiate al cuplul „motor sineron-mecanism seat” m 124 sa Catcll reguli de aopornr al motru seron 127 55 Autopomizes motoarelor sincrone ri HS BIBLIOGRAFIE -. we = 136 INTRODUCERE Eciența finefonăii oricărei întreprinderi îndusrale calitatea producții sesteia în măsură determinantă depind de cena fnejinări sistemului de alimentare cu eergis electric i întrprindei, Aesast dependent devine ft mai pronunțată Ia etapa actuală de dezvolre a industriei, când întreprinderile indusrile împimentcază init medeme autmatizte de producer, utilaje și echipamente temmologice cu cameterisici performante, siteme complexe de control al calității producției etc. În această situație se impun cern deosebi față de Fahliaen limentări cu energie electri și caltate acestea, ste evident că sistemu de alimentare cu energie eects a întreprinderi trbuie să o sigure cu energie clectic in masură deli, să fe economie, Mezibl la eventuale noice teologie de producers și să corespundă ator cerințe, incksy i cerinflrpivnd impactul minim supra mediului În ciclul de prelegeri prezent, care include opt capitole, se cxaminează un sir de probleme ce fin de alimentarea cu energie clectricd a înrepeinderior indusa. Tematica “capitolelor corespunde. temaicii compartimentelr de beză ale cununi corespunzător inu sudenilr el socialists „Flcetoenergeiea”. in primu capta se examincază un ie deaspecte generale ce in de sistemele cectroenergtce și sstemele de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industiale. Se examinează modalitățile de racordarea ateprinderlor la sstemgle electroenereetice. 6 În capitolul al doilea este prezentată clasificarea și caracteristica receptoarelor electrice. În capitolul al treilea sunt examinați paramettii care caracterizează receploarele eletrice, regimurile de functionare ale acestor și melodele de determinare a sarinilr electrice. în capitolele patru si cinci sunt examinate probleme de distribuție a energiei clecrice în incinta intreprinderilor industriale ka te iuni joase i înalte. Sunt prezentate soluții de scheme ale reelelor ta diferite trepte ale sistemului, modalități de realizare construtivă a acestor rețele. În capitolul at șaselea sunt examinate probleme ce țin de calitatea energiei clectrice și influența acesteia asupra. funeiorări reeeptoarelor electrice. Se examineaza, de asemenea, și unele măsuri privind ameliorarea calității energiei electrice. Probleme privind compensarea puteii reactive în cadrul întreprinderilor industriale, efeciele acostei măsuri, sursele de putere reactivă sunt examinate în capitolul al sapeles. În capitolul opt sunt examinate probleme ce țin de autoporirea motoarelor electrice: aspecte teoretice, calculul regimului, condi de asigurarea autoporairii reușite șa. acest ciclul de prelegeri ese adresat în primul rind studenților specialitilor lectroenergeice cu preocupări în domeniul electroenereeticii industriale și poate fi util și specialiștilor care activează în domeniu. 7 1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SISTEMELE ELECTRICE 14 Sisterau electroenergetic Sistemul clectroenerpetic (SEE) este ansamblul instalațiilor uilizale pentru producerea, transporazea, transformarea și distribuția energiei electrice. ‘SEE prezintă partea electrică a sistemului energetie si include centrale electrice, sii de transformare și de distribuție și rețele electrice În prezent majoritatea țărilor dezvoltate din lume posedă SEE ionale extinse pe întreg teritoriu ării. Funeționarea SEE în scheme izolate se practcd numai în unele zone fiind impusă de condiție locale Un SEE național unie are următoarele avantaje: + se majorează siguranța în alimentarea consumatorilor cu energie clocties + se asigură o caliate mai superioară a energiei electrice; + se majonează puterile unitare ale agregatelor de la centrale; ~ se reduce puterea instalată la nivel de sistem, doarece puterea maximă a sistemului poate fi mai mică decât suma puterilor maxime ale consumatorilor compone ~ se aplatizează curba de sarină a sistemului ceca ce conduce |a o utilizare mai economicoasă a agregatelor centralelor electrice ] | crește eficiența uilizăii resurselor energetice. Crearea SEE naționale conduce sila unele dezavantaje: + crese curenți de scuriciruit pe bare; – apare problema stabili = se face necesară utilizarea unui aparataj de proteeie și automatizare foarte complex; ~ se complică tate aspectele funeționale, Cerințele principale impuse SEE sunt următoarele: = să asigure consumatorii cu energie electrică în măsură deplină; + să asigure un nivel suficient de siguranță în alimentarea consumatrilor cu energie electrică: = săasigure o calitate bună a energiei electrice; 2 să funcționeze în regim economic optimal; =. să satisfacă tutror cerinelor de protecție a mediului ambiant, Figural.I- Schema simplificată de principiu a unui sistem elecroenergetic în ig.1.1 ese prezentată schema simplificata de pieipu a unui sistem lecrenergaic. In componenja eesti sistem in următoarele clemente de bază o certmla termoclectica (CTE), 0 centrală haroelecică (CHE), o canals nucearelecuică (ENE) o, cenală secuică cu temmoicare (CET), sti nodale de. distribuție (SND), sai de transformare (ST), post de vanatoare (PT), li clecaice de ivanspot (LET). Centalcle clectrice sunt conectate a in iii sectie a tensiuni 110,220, 330, 400 RV. De la e distribute la tensiuni ereraloare ale CET se limcaează cu energie electric consumator indusa ban Schema reat a sistemului eleroergetie este cu mult mai complica decât cea prezentat. deoarece poate să conțină mule centrale, sai, ns e isibuție ee 1.2 Sistemul de: întreprinderii entare cu energie electrică a istemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a înerprinderii este destinat pentru asigurarea reeeptoarelor electrice (RE ale acesteia cu energie lecreă. SARE a întreprinderii este racordat la SEE și asigură funcționarea sistemului tehnologic al acesteia. Cele tre sisteme menționat sunt incadrate înt-un proces unic și simultan de producere, transformare, transportare și consum al energiei electrice. De suecesul funcționării SAEE depinde eficiența procesului de producere a intreprinderi În fig.1.2 este prezentat planul de situație al unei intrprinder cu indicarea amplasării stației principale coboritoare de tensiune (SPC), a porturilor de transformare (PT) din secții șia eeli de distribuție la medie și arial, la joasă tensiune. Pentru alimentarea grupeler de receptoare electrice eu tensiunea, 10 KV se construise puncte de distribuție (PD). De l acestea pot fi alimentate și posturi de transformare. Schema electrică de principiu simplificată a SAEE a unci întreprinderi este prezentată în fil 10 — tați principals coboritoare de tens ~ transformator de putere; — dulap de putere In 04 ki = punt d distribuție la 10 kV; = cablu 10 kV; = cablu 0,4 kV. Figura 1.2 – Pla e ia ni iteme cu indicarea mpi SPC PT hare dete Respite lets ou tensines noni 10 KV pot fi slime cu energetic sat de a pane ede sept „cât și de la instalațiile de distribuție ale SPC, CET sau de la PDC. În Sei se amplasează postr de tasfomare (FI), eres mul ws insta de aia (D) că EV. Une grpe de RE Os WY Almeria de abot de tbe CD), up de put D0), fondu tre (CB, esl = cet eae & Sie n cooaw 2 orasw {i | 2 Figura 1.3 – Schema simplificată a sistemului de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi 13 Modalități de racordare a sistemelor de alimentare ca energie eectriă a întreprinderilor la sistemul electroenergetic Modaliatea de racordare a învepeinderi la SEE: depinde de puterea aceseia și îndepărtare înrepinderi de a fuma de „alimentare, categoria de siguranță în alimentaire, prezența une anale lectie cu termoficare propia În dependenă de pura instalată a receptoreloreletice se eosebese intepindri de pucre mare_(75 100 kW), made (5-75kW) și mică (până ln 5 kW), hed În aga fs, in dependent de cone concrete, pot f diferite modalități de racordare a SAEE a întreprinderii la SEE. In cazul, end pura electric a intreprinderi nu este prea mare și/sau ist pără în stain SEE ete relativ mică, racordarea poate fi relia în tensiunea 10 KV, În aces caz pe teritralInteprindri e consti um punct de distribute ceatal (PDC) pentu distribuția energie clecice în incinta seste (14) La ineprindrle de putere medie și mare, sau în cazul când tensiunea meeei de lime diferă de tensiunea reel de diribui, se construieșe o ste prineială coboritoare de tense (SPC) (6.15). Dacă cea nai mare pate a pueriIneprinder ete truna au în câteva sei, munci ese rina să fie con anc (SRA amplasate lingă secție dale. În cazul, când itepinderea are centrală let eu termoficare proprie, instalația de distribu În tensiunea geneatoare a acesti centrale are și o de punc de distribute cent. și acordul la SEE se renizează, de ascmevea, de a barele acest! isla (1.8). În căzu, când în apropierea Invepindri ice one electică de transport de nat tensiune 35-220 LV, acordul nreprindeții pote firealizat direc Ia această ne (1 1-7) Se po evădenia urmatoarele trepte se sistemului de ABE (10) (62.13): treapla 1 – recepoarele lective 04 KV; treapta 2 punctele de distribuție 04 RV: dulapuri de putere, re [EI pi 2 treapta 4 – instalațiile de distribuție 10 kV ale PT de la care pot fi alimentate si receptoare electrice 10 kV; punctele de distribuție Hotarul întreprinderii Figura 1.4- Racordul întreprinderii. Figura 1-5-Racordul întreprinderii Ia SEE la tensiunea 10 kV. | SEE la tensiuni 35-220 kV Hotarul întreprinderii Figura 1.6- Racorndul întreprinderii eu CET proprie la SEE LET 35-220 kV © SEE Figura 1.7- Racordu întreprinderii lao linie de transport de tranzit 15 2 CLASIFICAREA ȘI CARACTERISTICA RECEPTOA- RELOR ELECTRICE 2.1 Clasificarea receptoarelor electrice conform parametrilor. de bază Receptor lectie este un dispozitiv, agregat sau mecanism care transformă enerpia electrică inal forma de energie pentru utilizare (strung, sobă electrică, macara, instaaie de sudare et) Consumator de energie electrică se consideră un receptor lectie (RE) sau un grup de RE, încadrate îne-un proces tehnologie unic și amplasate pe un teritoriu imitat, Conform parametrilor de bază RE se clasifick în modul urmitor (522) 2) conform tensiu RE de joasă tensiune (mai mică de 1000 Vy, RE de înalt tensiune (mai mare de 1000 V). 1 conform numarului de ze; RE trifazate(simetice) ; “RE monofazate au bazate (simetrie). e) conform fecvenic: = RE de freeven industrial: RE de frecventă joasă (mai mică de $0 Hz); – RE de frecveni ridicat (mai mică sau egala cu 10 iz); RE de freeven nalts (mai mare de 10 kit). 4) conform caracterului curentului: RE de cure atertiv; “RE de curent continu, ‘Considering această clasificare RE pot fi divizate in următoarele erupe: 1) RE tifazate cu tensiunea mai mică de 1000 V, fiecvența S0Rz. 2) RE wiftzate eu tensiunea mai mare de 1000 V, ffeevenja, 50 Hz, 3) RE monofazate cu tensiunea mai mică de 1000 V, freevena 50 Hz. i, 16 4) RE care funcționează la frecvență dietă de $0 He gi sunt limentate de la sti instalații de convenizare. 3). RE de eurent contin alimentate de la instalați de redresare RE de curent continu, dar care au în componența lor comveroare cu alimentare de la si faze, se consideră ca RE trifazate. 2.2 Clasificarea receptoarelor electrice conform regimului de uneionare La treceree curentului cletic prin conductor, pierderile de energie clectrict în cesta se transformă în energie termică. O parte din căldura degajată se consumă pentru încălzirea condoctoulu, ar cealaltă parte s transmite mediului înconjurător. Bilanjal energetic al unui conductor omogen prin care trece curent electric poate fi descris de ecutia [12] DP Redt=¢-m-d0 4a F-O-dt, unde Z este valoarea efectivă curentului electric, A; e- căldura specifică a materialului conductorului, m masa conducoruli, kg: 6 – depisirea temperturii conduelorului asupra temperaturi mediului înconjurător, C*; The cs FF ~ suprafața de schimb de căldură dintre conductor si mediul nconjurtor m În cazul când R, e și a nu depind de temperatură și curentul, după stabilizarea regimului, nu variază, ecuația de mai sus prezintă 6 ecuație diferențială niară de gradul nt rR 8 dtm Emo; Saar 1091761 1 (0.-0)u=r-de; a do + 8,-6 Aici ©, este valoarea stabilizat a temperaturii, ©, 7 — constanta de timp de încălzire, r= “Soluția acestei ecuații este Micșorarea temperaturii conductorului de la temperatura 6, după înecnaperea curentului, va avea jo conform relației CoCr is i a) » ~ Variafie temperaturii în conductor la coneetarea (a) si deconectarea (b) circuitului electric , 18 În fig2.1 sunt prezentate curbele de variație a temperaturii conductorului © în timp în procesele de încălzire (fig. 21a) și de cine (ig. 2.13) a acestuia. De menționat că constanta termică de timp F ese aceeași pentru ambele procese. Conform regimului de funcționare RE se clasifică în 5,9}: = RE cu regim de functionare de lungă durată; – RE cu regim de funcționare de scurtă durată; = RE cu regim de funstionae intermitent. “Temperatura părților componente ale RE cu regim de funcționare de lungă durată creste pe durata conectării până la e valoare determinată 6 și apoi rămâne constant (ig.2.2). e e, Figura 2.2- Variaia teroperaturii în conductor in regim de lungă durata In acest regim fincționează motoarele electrice ale ‘compresoarelor, pampelor, ventlatoarcor ete, ‘Temperatura părților componente ale RE cu regim de scurtă durată pe duraa conectării nu atinge valoarea de regim permanent, iar pe durata pauzei reușește să se mieșoreze până În temperaturi mediului înconjurător (ig. 2.3), Î aces regim funefioneaz’ motoarele electrice ale mecanismelor auxiliare a diferitor strumguri a inchiztoarelor hidraulice et Figura 2-3 – Varaia temperaturii în conductor în regim de scurtă durată Temperatura părilor componente ale RE cu regim intermitent de fueșionare pe durata conectării nu reusest Să se stabilizeze, ar pe durata pauzei n reuyesle să se miesoreze până În temperatura mediului înconjurător (fig.24). În acest regim funcționează motoarele electrice ale podurilor rulante, palaneler electrice, aseensoarelor, aparatele de sudare ete oP ©, e. LE cal Figura 2.4 Verna temperaturii in conductor in regim intermitent ds aere Regimul de fansonare intermitent se caratrizea pin durata de sofonare DA car pote cael eu rela 10) atm Me titi th, und a este durata corectii a repeta elec 20 na fac ~ durata ciclului 4 — durata de functionare; me =. durata mersul in go; 4p — durata pauzei, 23 Categori de receptoare electrice i cerințe privind alimentarea cu energie electrică În funcție de matura efeetelor produse de întreruperea în imentarea cu energie clectrici, receptoarele clectice pot fi lasificate în următoarele categorii {15} Categoria 1 include RE întrerupe: electrică a cărora are ca consecințe: + pericol pentru vieți omenești: + daune considerabil + defectarea utilajului costisitor; = rebut important – dereglarea proceselortehnologice în flux continu La acestea se referă: motoarele electrice al pompelor pentru apa de răcire n cuptoarele cu ar electric, a podurilor rulante de tunate în oelăii, cuptoarele de topit sticlă, incubatoarele, motoarele electrice din stile de pompare pentru evacuarea apelor din mine ete. in ansamblul de RE de categoria I este evidențiat un grap deosebit de RE, alimentrea nentrerupă a cărora est necesară pentru stoparea fără avarii a procesului de producer și evitarea pericolului peniru viei omeneși, a exploziilor, incendilor, distrugerilor de utilaje. La acestea se referă: motoarele electrice ale suanelor fumalelor, instalațiilor d răire Ia cuptoarele eu inducie te. a RE de categoria I trebuie să fe asigurate cu energie electrică de Ja cel puțin două sure de alimentare independente. Sursă independentă se consideră acea sursă, n care tensiunea se menține și în cazul dispariției e la celeale surse de alimentare cu energie electrică ale aceluiași grup de RE. Două colectoare ale unui PD sau a instalației de distbujie a uneia sau a două centrale sau stații pot fi calificate ca surse independente la îndeplininea concomitenta a dovă condiții =. fiecare din sectile Parelorcoleotoare este În rândul său alimentată de la o sursă independentă: =. secțiile mu sunt levate într ele sau au o legătură, care se întatură în mod automat la dispariția tensiunii pe una din le. Fiecare din aceste surse independenie trebuie să asigure întreaga putere necesari receptoarclor cleiriee de categoria 1. Durata întrrupeiialimenării cu energie electrică nu poate depăși durata de timp, necesară pentru restabilirea automată a alimentării. Adică, în acest caz, irebuie să fie asigurată anclanjarea automată a rezervei (AAR). Pentru RE de categoria 1, care fac parte din grupul deosebit, trebuie prevăzută și a treia sună independentă de alimentare ett energie cect, Categoria 11 include RE întreruperea alimentării cu energie că a căror poate avea următoarele consecințe – stoparea procesului de producere; + saționarea în masă a lucrătorilor, staționarea utilajului și unităților de transport. La acestea se referi: instalaile de încărcare la fumale, cuptoarele pentru tratamente termice, compresoarele de aer, instalație de extractic ete, De menționat că dauna provocată de întreruperi în alimentarea. cu energie elecrică a RE de categoria II poate fi, de regula, recuperată RE de categoria IT rebuie să fe alimentate cu energie electrică de Ia două surse independente. Pentru ele se permite o intrerupere în alimentare cu durata, necesară pentr realimentarea de În sursa de rezervă cu orele personalului opeatv care deservește instalația. 2 Categoria 1H include RE care nu se încadrează în categoriile si TE: RE din aelere, depozite, secții ausiiare ete. Pentru RE de categoria Il se admite ca acestea si fie alimentate de În o singurii sursă cu condiția, ca întreruperea în alimentare, necesară pentru reparația sau înlocuirea clementului defectat al sistemului, să nu depășească 24 or. 24 Caracteristica receptoarelor de energie electrică Instat indusriale de uz general „Această grupă de receptoare electrice include; compresoare, ventilatoare, pompe, sulanie, instalații de transport ee. În ealitate de setionare electric pentru aceste receptoare se urilizeară motoare electrice sincrone și asincrone de curent atenti trifazat cu freventa 50 Hz gi tensiunea de In 220 V pâna la 10 KV, În cazul necestății rglări vitezei se utilizează motoare electice de curent alternativ, schipate cu convertoare de freeven, stu motoare de curent continuu. Puterea motoarelor variază de la cțiva wai până la mii dele Curba de sarcină, de regulă, ese uniformă, șocuri de sarcină se înregistrează numa la pomire. Regimul de funcționare este de lungă durata. Unele din aceste instalați de uz general sunt consumatori de categoria I. Spre exemplu, întreruperea alimentării cu energie elec a stației de pompare a apei la uzina metalurgică poale provoca defectarea furalului sau a cuptoarelor cu are ekctic și poate condițona pagube considerabile Îcruperea alimentării cu energie electrică a ventlatorelor unei inreprinderi chimice prezintă pericol de otrăvire în masă a oamenilor. Factorul de putere a acesti grupe de RE este destul de stabil și variază în limitele0,8-0,85. Motoarele clecrice sinerone funcționează în regim de supraexcitare cu factor de putere capaitiv. Motoarele electrice ale vanelor și inchiztoarelor fumționează în -regim intermitent. Install de transport și ridicare de asemenea funcționează în regim intermitent. Pentru cle sunt caracteristioe șocuri de sarcină. 2 Valorile factorului de putere variază fn limitele 03-04, sarcina este simetrică. Sunt consumatori de categoriile 1 tale de ihminat eleciric Instalație de iluminat ecetrie sunt monofzae și au puterea de ta căteva zeci de wați până la câțiva Kilovai și tensiunea de a 6 până tn 220 V. Factorul de putere pentru lămpile cu incandescență este egal cu unu, iar pentru leple cu luminescență ~ cu 0,6. Ulimele prezintă o sursă de armoniei superioare de curent. Instalație d iluminat lectie sunt consumatori de categoria II, însă pentru unele ramuri, de producere fnteruperle de durată în ‘limentae sunt inadmisibile Dacă întreruperea iluminieii prezintă pericol pentru vieți omenești, atunci e prevăd sisteme speciale de luminat de avarie. Încărcarea uniformă a fazelor în sistemul trifazat se asigură prin gruparea. corpurilor de iluminat pe faze (cu 6 nesimetrie maxima de 5-10 %). Action electrice ale mecanismelor de producere În dependență de particularitțile tehnologice ale mecanismelor se utilizează toate ipurle de motoare electriee de curent alternativ și continuu cu puterea de la zeci de wali până la cățiva megawai și tensiunea de până a 10 KV. Atunci când se cer viteze mari de rotaie și un dispazon larg de reglare se folosesc motoare electrce de curent altemativ, echipate cu comvertoare de fiecvenț, sau moteare de curent continuu, care se alimentează de l redresoare. Faetorl de putere are valori în limitele 05-085. ‘Acfionirile electrice sunt, de regulă, consumatori de categoriile 1 sill E) Comeroare elecrice Comverionrele electrice se utilizează pentru transformarea curentului ifazat în curent continuu, în curent faza sau monofazat e frecvență joasă, ridicată și înaltă. convertoare cu semiconductoare, cu ventile cu mercur, cu ‘motor-generator și cu redresoare mecanice. Convertoarele se utilizează: -.. pentrualimentarea motoarelor diferitor masni-unelt =”. pentru alimentarea băilor de electroliză, = Pentru transportul electric din ncinta uzinelor, = pentru instalați de sudare cu curent continuu și Factorul de putere are valori de la 045 până la 09, Convertoaele sunt consumatori de categorie su I. staleiielecrotelmologice La acestea se referi: ~ installed acălzine și de electroliză; =. instalație clectrochimice, de prelucrare cu scântei și cu utrasunet: + instalațiile electromagnetice (separtoare); + install de sudare și aere eecticd de încălzi © răspândire mai largă o au ‘cuptoarele electrice. După principiul de transformare a energiei electrice în cea termică acestea se divizează în felul următor = eupoare cu rezistențe; = cupoare eu are electr + cuptoare eu inducției -. cuptoare eu încălzire combinată, Cuptoarele cu vezistene pot fi cu încălzire directă i indirectă. Încălzirea materialului în cuptoarele cu acțiune indirectă are loc prin intermediul elementelor încălzitoare. “Tensiunea de alimentare a acestor cuptoare nu depășete 1000 V, factor de putere est egal cu. 25 În cuptorul cu acțiune directă încălzirea are loc cu câtă tom Durata reali de conectare include durata de funcționare 4 și durata mersului în ol m Kay Coeficientul de conectare a unui grup de RE se determin ca o valoare medie ponderati a tuturorcoeficienilor de concetare a RE încluse în acest grup Coeficientul de încăreare a RE după puterea activ’ este raportul dinire puterea medie activă reală consumată pe durată conectării Pm m i puterea nominală pam 35 Coeficientul de încărcare arată gradul de vtilizare a puterii nominale a RE pe durata conectării. “Coeficientul de simulianctate K, este raponul dintre sarcina maximă activa a unui nod al rețele electrice Paz, și suma sarcinilor maxime a grupurilor de RE incluse î nodul examinat Acest. coeficient cameteizează gradul de coincidență a maimelor grupurilor de RE si a maximului nodului care include aceste grupuri. Se recomandă următoarele valori ale coefiientului de simultaneiate [5 = pentma liniile de înaltă tensiune ale sistemului de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderilor industriale K,= 0,85 +1,0; =. pentr barele centralelor electice ale întreprinderilor industriale sau barele PD, SPC și pentru liniile de alimentare Ky= 09,0. Coeficientul de maxim al puterii active este raportul dintre sarcina de calcul și sarcina edi într-o perioadă considerată de timp. Pe z Pas ei Bawa = pa z. Coeficientul de maxim este funcție de numărul echivalent de RE și coeficientul de utilizare al grupului de RE Aaa (68.3.5), 3 Figura 3.5 = Dependențe ale coeficientului de maxim de numărul echivalent de RE pentna diferite valori ale coeficientului de uilizare Număr echivalent de RE m, al grupului din w RE cu pure și regimuri de funeionare diferite este un așa număr de RE cu puter egale și cu același regim de funeionare, care conduce În acceași mărime a sarcinii de calcul ca și grupul dat de RE cu puteri regimuri de funcționare diferite. 345 Determinarea sarcinilor medii Sarcina medie (putere, curent) poate fi determinată în caz ‘general pentu orice interval de timp 7. Loa) ze) La instalaile în functine, sarcinile medii (activă Pasa și reactivă O) din schimbul cel mai încărcat pot fi determinate prin 37 2, oa sat P= aportul dinte energiile electrice activă Ware sau reactivă We consumate și durata schimbului Tu. unde Prese puterea instalată a grupului de RE raportată a conde regimului de lungă dura (DA = 100%). Pentru sarina de iluminat puterea medie se determină fn felul următor P, unde peste coeficientul de cerere pentru instalația de luminat. z, Sarcina medie reactivă se determin cu relații aa = Kay Q5 Qa = Pop. unde ep. corespunde factorlui de putere mediu ponderat al grupului deRE; O. ~ puterea reactivă instalată a grupului de RE raportată la ‘conde regimului de lungă durată (DA = 10036), rie medi anuale tiv i veci) e determină cu relație Wa w, PaaS age WE unde Toy este numărul de ore de funcționare într-un an, acd sunt cunoscute valerilecoefcienilor de utilizar, atunci Pen Kea Pei Quan Key Qy Sarcinile medii Pas» Ouse» Pan + Quay se folosese pentru determinarea consumului și a pierderilor de energie electrics. 38 36 Determinarea surcinilor de calcul Sarcinile de ealeul pot fi determinate prin B.19.20} melod coeficientului de cerere metoda coeficientului de maxim; metoda statistic; metoda sarcinii specifice de calcul pentr o unitate de suprafață de producere; = . metoda consumului specific de energie pentru o unitate de producție șia. Sarcinile de calcul se determină In diferite trepte ale sistemului de alimentare cu energie electrică, de la cele inferioare spre cele Superioare (fig. 13). În continuare sunt analizate cele mai fiecvent uilizate metode de calcul 3.6.1 Metoda coeficientui de cerere Sarcinile de calcul a unui grup de RE cu acclagi regim de fneționane conform acestei metode po fi determinate cu relație RAK Pow, Sur? s07. cop unde Keg este coeficientul de cerere al grupului de RE; 489 corespunde factorului de putere caracerisie acestui grup, care ste determinat din îndrumare. În cazul când Km = 0,8 dependenta dintre Kes si Kus este prezeotată în formă de tabel (21). Tabelul 3.1 ea |0.5 [06 | 0,65-0,7| 0,75-0,8| 085.09 092-095 Ma]oajos| os | 07 | oa | 09 E) Sarcina de caleui a unui nod (secfie, grupă de sect întreprindere) se determină prin sumarea sarvinilor de caleul a erupurilor de RE incluse în acest nod cu considerarea gradului de coincidenț a maximelor acestor grupuri unde A, este covfcientul de simultaneitae cu valori cuprinse in Timitele 0,9.0,95 5) 3.6.2 Metoda coefcientului de maxim Sarcina de calcul (maximală în schimbul cel mai încărcat) în aces caz se determină cu relajia Pe = Pen Koma Pam Puterile medii tn schimbul cel mai încărcat Pascy Oa pentru fiecare grup. de RE Pam = Kan Pam: On = Pas“ (Ep inde pg corespunde factorulu de putere mediu ponderat; Pao puterea nominală (instalată) a grupei de RE, Pon = 2 Pam, + Dacă grupul include RE eu regimuri de functionare diferite, atunci [A oe Eten pna”, Valoarea coeficientului de maxim Kmuza poste fi determinată prin calcul sau din îndrumare (din tabele sau curte (3.5) în dependență de valorle numărului cchivalemt de receptoare me și a cocficientului de utilizare Kew. Pry 40 Numărul echivalent de receptoare (Gn. Pia, De menționat că în cazuri partculare numărul echivalent de receptoare m, poat fi determinat cu relații mai simple decât relația de mai sus [8] Spre exemplu: 2) daca n>4 gi m <3 atunci ne Pramas 2-3 Pa, by dack și X,, 202 atunci m, Para ©) dacă n> 4 i ne> atunci n = mi 9) dacă, 2 200 sau K,, 2 09atinei Pr Pa Kas = 1s e) dacă n să atunci ne. poate să nu fie determina, totodată puterea de caleul în acest caz poate i calelată cu relația B, = Re Pau, unde Kyeste coeficientul de încăacare cars se în egal cu 09 penru regim de lungă durată, cu 0.75 ~ pentru regim de scurtt durată și cu 1,0 ~ pentru regim automat de lungă durată. Există și ale reguli de determinare ali. Puterea reactivă d calcul se determină reiesind din 2 condi: + dacă n, $10 atunci Qe 1 Onc = dacă ne > 10 tunel Q. Que Metoda coeficientului de maxim se utilizează la determinarea sareinii_de calcul a nodurilor de alimentare (puncte de distribuție, dolapuri de putere) și 3.63 Determinarea sacii de caeu prin sarcina specia petro tate e pf d nie ete sri retea sani de cae se Pt, unde po este puterea activ pete, mt; FF supa de producers, n. ‘Aceasti metodă sulla la dterminarea satin de calul a instalațiilor e iluminat electric a sector, sectoarelor, a luminatului 364 Deteminarea src e calea rin seria specifică „pentru o unitate de producție = Pont RE a eo svn varied putin în tip au ese contain de eae cor cin ede pont he Cat mai nett i ponte demi pin Conse pena noi cle pata ite de et ent volumul cant Je plc pen © pron econ pe examph ii) on nae unde westeconsumal specific penta o unitate de producție, kW: ‘Nie volumul de produce nt-un schimb; Tm — duraa celui mai încărca schimb. Dacă sunt cunoscute date privind sarcinile specifice pentru o unitate de producție si volumul producției într-un an pentru seeie Gnreprindere), atunci sarcina de calcul E B= MN Ta Aici Tua este durata uilizări sarcinii maximale, 2 3.6.5 Determinarea sarcinilor de caleul a receptoarclor e electrice monofacate RE monofazate racordate la tensiunea de fază și tensiunea de linie și repartizate pe faze cu o neuniformitats nu mai mare de 15 % se inu în considerați ca și ele trifazate cu aceași putere sumară. Dacă neuniformitate depășește 15 % si numărul de RE este mai mare decât 4, atunci sarcina de calcul este echivalentă cu sarcina întrită a celei mai încărcat faze. Dacă numărul de RE, repartizate neuniform, ste tei și mai mic atunci puterea nominală trifazata convențională Prem ce se determină în modul următor: 2) Ia racordarea RE la neea la tensiunea de fază Pros 3S” {Dh 205g =3- Poy, unde Sau este putreaaparentt din pașaportul tehnic al RE; “Puma – puterea nominal a RE din cea ma încărcată faz. b) în racontare a două – tri RE monofazate la diferite tensiuni de linie Poa oe” 3 Pa In acest x7 Pa = mar(Poy PP), unde Pe, Pate p Beth Path poate p Pat le | natal, notate, pate ©) leracordare unui RE erinea de ine Pe = Paws unde Pam este puerta nominala RE cones ensues de ine. 4) când numărul de RE, conectate a tensiunea de line, este mai mare decât te și le au aceisi Ka, și cosp Pa 3-a Kama Papi oe = Ky Don Aici Pa Și Om, se determină în același mod ca și în punct & EI 4 DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE LA TENSIUNI JOASE. REȚELELE ELECTRICE DIN SECȚIILE ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE În economia ațională aproximativ 80 % din energia electrică se wilizează la tensiuni mai joase de 1000 V. Rețeele electrice ale Intreprinderlor industriale se realizează, de regulă, În tensiunea. 380. Schemele si construcția rjeleloreleetrice se realizează reiesind din condiții tenico-economice: =. investii minimale pentru materiale i mont —. pienderi minime de energie electrică; = consum minim de materiale neferoas — industrializarea la maximum a lucrărilor de montaj Alegerea scheme: și realizarea constructivă a retele din secție în măsură determinantă depind de condiție mediului în încăperea seelii. Caracterul mediului infvențează și la alegerea gradului de protecție a utiljului electri, 4.1 Clasificarea încăperilor conform condițiilor mediului ambiant și gradului de pericol de electrocutare în confomiate cu Normele d amenajare a instlaierclectce US) încăperile induse, în dependență de condi: medi mbit acesta, se elses în încăperi cu med normal, pedul eald, pat, umed, chimic acti, încaperi ca zone cape de incendiu și cu pericol de exploci _ Contam aceste else e deosebes: > încăperi uscate — în care umila rela nu deptgeste 363 Dac Tn aft de cat, emery ene oat oe de 35°, mu există pat thnologic 3 medal nu ete ce acti ncperle se mes ncper cu condi male > Incr umede niin relative conte 65.0 %, vapor se emană timp sourt iin cantități mi > încăperi cu umiditteridigtt- umiditatea relativă depășește 75 % timp îndeluneat; “4 >. incaperi deosebit de umede – în care umiditatearelativa est aproape de 100 % (oul este acopert cu umeceal), >. încăperi toride- în care sub ținea diferitor radii termice temperatura depigeste 35°C; > incperipitite™ in care, conform condiților de producer, elimină praf tehnologic care se. depune pe itil conductoare de curen, utljul lee ș.a. Exit încăperi cu pra conductor și neconductor de curent > incaperi cu mediu chimie atv sau onanie – încăperi, în care permancăt se conjin vapor! agresiv, gare, hide care stu ola părțile conductoare ale utilul elect. Majortatea incăerilor industiale sunt încăperi Eu condi normale, Acesteas încăperile uscat, inerte su nein, cre nu sun periculoase în sensul oroziuni, incendiul sau explozie Încăperi cu pericol de incendiu se consideră incdpeile și instalaiteextercare in car se uilizeaz sau we Pătrează materiale inhamabie care nu provoacă expozi in ea de aprindere în încăperile cu pericol de incendiu e consideri zone Gu pericol de incendiu (1-1, 11h, May 1-10) 15) Încăperi cu pericol de explozie se consideră încăperile și instalație. exterioare in cae, conform “condiție procesu tehnologie, po să se formeze amestecuri explozibile. în încăperile cu pericol de explozie si consideră zone cu pericol de explozie (3-1, B-1a.B-16,B- 15:81 B-Hla) 15}. La zone de tip Bl se refer zonele din încăperi sau di afira acestora în are se elimi pace arzatoare saw chide ug n Babe cae pot forma eu eral amesteiiexpozibile. 7°” La Zone de tp B-L se referă zonele iv cpt îi cate se elimină pe tzaor sau fibre în așa cami, că pot forma eu serul amestecuri explozibile să Rees sau jl cete pot cauza în incaperi cn peria de incendiu și. de explozie neeadii su explozii “th Feat supraivediziconductoarelo sau aurii seller (set cu veri de benzină, gaz lampa, hidrogen, cu pra de ein. a). în normele și regulle de construc (18) sc prezima siitiaita producer sub aspectul pericolului de ince 9 expla: Conform 45 acestei clasificări, se deosebese produceri de categoriile A, 5, B,, AL E. Conform gradului de pericol de electrocuare, încăperile se clasifică în [15]: – încăperi cu pericol ridieat – încăperi cu umiditate ridicată sau praf conductor. dușumea conductoare de. curent, {emperaturi mare (> 35*C), posibilitate de aineere simultană de constrefile clădiri, apertele tehnologice §. a. care au egiturt cu pământul dintr-o pari și de corpurile metalic ale vilsjulu electric din alti parte; – încăperi cu pericol deosebit de ridicat – umi aproape de 100 %, mediu chimie acti sau onganic, două sau mai multe Zori ce eaiacterizeazi încăperile cu pericol ridicat; – încăperi fără pericol ridieat – collate încăperi, care nu corespund definiților de încăperi cu pericol ridicat sau deosebit de ridicat. 4.2 Schemele rețelelor electrice din seetile întreprinderilor industriale Reelele electrice din secile înreprinderilor industriale se realizează [5,10) =. conform sehemei radiale: = cu lini principale (magistrale); = conform schemei miste; = conform schemei în nel”, Rețeaua radială este aga o rețea, în care distribuția energiei electrice spre fiecare RE sau grup de RE se realizează cu Îmi separate Refelele radiale pot fi = eo singură iapa: =. cu două sau mai multe tepe. În rețeaua electrică radială (14.1) de la instalația de distribute a postului de transformare | pleacă linie de alimentare a dulapurilor 46 bute principale 2 din seci, de fa care, la rândul stu, pleacă alte lini secundare spre dulapurile de distribute secundare 3. + Figura 4. Schema simplificată a unc rețele radiale Avantajele rețelelor radiale: igurană sporită în alimentarea cu energie electrică; – simplitatea automatizăr Dezavantajele rețelelor radiale: – investiți considerabile; – număr mare de aparate de comic = posibliăți limitate de adaptare în caz de modificare a procesului teologic. Rețeaua magisrală este aș o refe în orice nod al cărea poi fi conectate RE (fig-4.2). Schema magistral e folosește: 2) Inalimentarea RE repari Ș ) la alimentarea RE încadrate într-un proces tehnologie unic, când deconectarea de la rețea a unuia din ele necesi și deconectara celorlalte RE; e) Ia alimentarea RE lneie aranjate și cu Tntindere considerabilă în lungul soeii. uniform pe suprafața secției, a Rejeaua magistrală mai poate fi realizată conform schemei bloc zitansformator-magistmls” (fig. 42,0). În acest caz În portul ae transformare lipsește panoul de distribuție de joasă tenure, FER! E) » E zur 42 – Moai de eslizare a reelor magistrale: a magistrale obișnuite; b= magia în an €- ble “tansformator~ agil Reflele magistrale au următoarele vane ) investiții msi mici dator moraru redus de plete conomisr de cabluri, celule și aparate de came! 5) pert de energie electric perder de aut mici ©) insialaile de distribuție in aceste rețele sunt mai resrinse, ‘vind un umăr mei mie de eeu Dezavantajele relelor magistrale: 4) siguranță redusă în alimentarea cu energie electrică a RE în comparație cu rejeaua radial: b) curenți mai mari de scurtireit; ©) dificultăți la realizarea aulomatizăii și comenzii automate, a Reelele buclate (Gg. 4-3) asigură posibilitatea de alimentare « RE din două părți. De regula, această proprietate a schemei se ulizeaz în caz de avari, Figura 43 – Schema unei rețele buclte la 04 kV În cele mai multe cazari rețelele clectice din secțiile întreprinderilor se realizează în scheme mixte 43 Realizarea construetivă a rețelelor electrice în secțiile întreprinderilor industriale Refelele electrice de joasă tensiune din secțiile ineprinderilor industriale se realizează cu conductoare bare prefabricate, cabluri și conductoare izolate, 413.1 Realizarea rețelelor electrice cu conductoare – bare Conduetorul-tară reprezintă un șir de secții ale unui cofit (Cutie) metalic, îndunirul cărora pe izolatoare sunt fixate bare din aluminiu sau cupru. Conduetoarcle-bare pot fi magistrale, de distribuție, de iluminat, de ip troleu. Comauetoarele-bare magistrale se uilizează pentru alimentarea unor dulapuri de distribuție dezvoltate din sect, a unor receptoare electrice de putere mare, a. instal reactive. Lungimile secțiilor liniare ale conductoarelor-bare magistrale sunt de 15; 34,5 și 6 metri cu deriva în plan Vertical sau orizontal. Se produ, de asemenea, secții unghiulare, prize tiple ș.a ” Conductearele-bare magistrale se produc de tipurile IUMA4, {UIMAGS-H și LI3M-16 a cureți nominal 1280, 1600, 2500, 3200 și 4000 A [10]. Spre exemplu: HIMA4 — 1250-4000 A; A 68-H—2500, £000 A; UBM 16 = 1600 A. Conductoarele-bare magistrale se montează pe proptee inte de podea sau de perete, pe Suporturi, pe console, pe coloane sau se suspenda. Conductoarele-bare de disribaie (IPA, LIIPM se folosese Pentru alimentarea RE de puteri relativ mici: strunguri, mecanisme ete. Aceste, conductonre-bare se asamblează din secții liniare, unghiulare, de ramificare, de derivați, prize triple în forma de teu, prize de racord Conductearele-bare de distribuție se produc de tip IUPA-73 la curenți nominali 250, 400 si 630 A și de ip [PM Ia curenți 100 și 250 [101 Conduetoarelebare de. distribuție se fixează pe proptele, coloane, pereți și mai rar se suspendă. Lungimea secilor liniare constituie 3 și 6 metri, înălțimea Sixt 1-2.5 meri Pe fiecare din sefile conduetorului-bară IPA cu lungimea 3 m sunt 8 cutii de racord (câte 4 din fiecare parte) (6) Conductoarele-bare penru ihminatul electric (de tip LIOC-61, {WIOC-T3 și.) se produc cu 4 conduetoare izolate din cupru a curenți ominali 25, 63 i 100 A [9]. Corpurile de iluminat se conectează la aceste conductoare-bare cu fige de contact, care se introduc în buesele corespunzătoare Pentru alimentarea motoarelor electrice a macaralelor se folosese conductoare-bare de ip troleu (IT) cu curenți. nominal 100, 250 51400 A [21]. Conform FOCT-14254-96, gradul de protecie a conducto- arelor-bare prefabricate este IP 33. Ele pot fi utilizate în zone ca pericol de incendiu de categoriile M1, lla, dar nu sunt destinate s0 pentru a fi exploatate în medii explozie Avantajele utilizării conductoarelor-bare pentru distribuirea energiei elecree sunt următoarele = posibilitatea de alimentare a unui număr mare de RE; ~ posibilități larg d alegere a locului de acord și a numărului de cone =. comoditate de rcord eu ajutorul fiselor; = reistenf și reactanf relativ mic: sieuranța înaltă în funcționare; securitate sporită în exploatare. Dezavantajele conductoarelor bar: ~ cost considerabil; dificult la controll sării barelor, =. obstacole pentu transportul uzina imic active și în zone cu pericol de 413.2 Realizarea rețelelor în sei cu cablar electrice Cablul electri prezintă un produs fabricat Ia uzină și conține onductoare izolate, instalate într-o manta de protecie, car la rândul său poate fi protejată cu armătură de ofe conta soictăilr mecanice. Liniile electrice in cablu pot i realizate atăt cu cabluri integre. cât și dn porțiuni. Pentru legarea în prelungire a cablurilor s folosesc ‘manjoane din plumb, fontă sau din mase plastice. Exists și mangoane e derivate, Pens legarea cablului Ia sursa de alimentare sau n altă instalație de distribuie se folosesc mangoane si cutii terminale din metal sau din mase plastice. Mangoanele și cutile terminale su, de regulă, o umplutură bituminoast Pozarea cablurilor se efectuează pe constreții speciale, în coffe, pe console, deschis pe elementele diferitor construc, fixărea ficindu-se cu brățri și scoabe. Totodatd, cea mai răspândită modaliaie de pozare în halele secților este pozarea cablurilor în canale speciale. Aceste canale sunt consrute din beton armat au din cărămidă i sunt acoperie cu dale din beton armat sau plăci metalic si canelate. In ineriorul canalului cablurile sunt montate pe construcit din elemente prefabricate, înărite de pereții lateral Pentru linile de importanță mare pozarea cabluilor se efectuează în tuneluri și blocur. ‘Cablurile în exterior se pozeaza, de regulă, în trangee (fig. 45). » » Figura 45 ~ Pozarea unuia (a) sau a mai maltorcablur(h) în transe, 4.3.3 Realizarea rețelelor elecric cu conductoare izolate Conductoarele izolate se uilizează pentru alimentarea RE de pater și de iluminat cu tensiunea de până a 1 KV. Conduetoarele sunt confecționate din aluminiu sau cupru, între sau compuse din m mute fe ca seu Pra la 400 pl Mzolaia conductoarelor pote fi din Cauciuc sau policlară de vii evo, a La realizarea refelelor electice din întreprinderile industriale mai mult sunt utilizate conduetoare cu izolație din PVC (spre exemplu de tip 11B (conductor din cupru) sau ATIB (conductor din aluminiu). Uneie coniuctoare sunt acopere cu un înveliș din fesiturd din cânepă sau chiar din metal, Ș giConeterele se ocean jel ide din met su din mase plastice, în tuburi Mlexbile, pe console, în coffete si jgheebur în brazde sub tencuială și in canale speciale fn elementcle construcțiilor, s2 pe role, pe izolatoare. Conductoarele mai pot fi suspendate pe funii din ote. În seci, conductoarele izolate se pozea în fevi care protjoază conductorul de defectare mecanică. Țevile se fixează pe suporturi sau sub podea. Una din modalitățile de pozare sub podea a conductoarelor izolate este pozarea modular, efectuată în tuburi din polietilenă sau viniplast cu ieir în tuburi verticale (coloane), la care se racordează rupe de RE. Astfel de pozare se folosște atunci când se cere 0 curățenie deosebi în încăperi sau este posibilă modiicarea procesului tehnologie. Pozarea deschisă a conduetoareler se efectuewzi_pe role, izolatoare, funii de oel. Totodată, în aceste cazuri nu este asigurată proiecția contra defectiritor mecanice. 4-4 Alegerea și verficarea secțiunilor conductoarelor. ilor conductoarelor poate i ealizată: admisibile în regim normal de funețioeare; b) în baza încălzirii ln acțiunea de scurtă durat a curentului de sucit; ©) conform pierderilor adm și de avarie; 4) conform densității cconomi te de tensiune în regim normal a curentului De regulă, umul din acese principii poate fi dominant, constituindu-se în criteriu de dimensionare, celelale devenind criterii de verificare 44.1 Alegerea seetuilor conductoarelor în baza încăliii “admisibile în regim de lungă durată ‘Trecerea curentului prin conductor este însoțită de degajarea energiei termice. O parte din energia termică degnjaă se consumi pentru ncăizrea conductorului, în alt parte se transmite mediului înconjurător. [La varierea curentului sau a condiților de reire variază si s temperatura conductorului. Dacă ma variază valoarea curentului și condiție de răcire atunci se ajunge la un echilibru: energia degajată în conductor ese egală cu enerpia transmisă mediului de răi La enșteea temperaturi conducterului se mărește și rezistenta acestuia, crese pierderile de energie electrică și sliciuil termice ale izolaie. iguranja în funcționare a conductoarelor, cablurilor, barelor este asigurat atunci când temperatura lor nu depășește temperatura maximă admisibila de durată Tm, Valorile acesteia sunt prezentate în tabelal 4.119]. “Tabelul 4.1 – Temperatura mains admisibilt Ta, °C pentru diferite _ tipuri de elemente conductoare îi |Tempe- [Termperatu- | Temperatura aur der d sură a sconeireue Manga“ feat la [Capri Alum} das |suprasacial | nia 125 [300 [200] tio 150 poielorur de vin N Cabluri cu izolație din Rte “mintea kV [RO [135 [200 [200 Canale 6 KV [110 [200200 =pansis10 kv [60 [30 200_| 200 =pangle35 eV [50-75 12525 Așadar, alegerea secțunilor conductoarelor în beza încălzirii sudmisibiletebuie să fe melizată n așa, net In regim permanent de funcjionare să nu fie depăși temperatura mavimă admisbilă. Valoarea curentului în regim permanent de funcționare la care se stableșe temperatura maxim admisibild se numește curent maximal admisitil, Zag Valorile acestuia pentru conductoare Și cabluri sunt prezentate în materiale normative și fn indrumare [15]. Aceste valori sa sunt valabile pentr temperatura serului -+25*C sau a solului +15°C, Secțiunea conductorului trebuie să fe aleasă asfel încă să Te misticul condiția IS ‘nde Ie este curentul d calul Dacă temperatura serului diferă de 25 °C sau a soul sbi se reealeuleaza cu relația EDER unde fy ese coeficientul de corejie după temperatură, valorile căruia se determină din materiale normativ [15] În cazul poziționării câtorva cabluri în paralel se ilizează un coeficient de coreție fy deters funție de distan între abur. Atunci Pts hy Lae “Ținând cont de coeficieni de coretic, condita de alegere a lor conductoarelor arată în fell următor Te Skyy las Astfl, relate de dimensionare a conduetoarlor în baza încălzi admisibile sunt urmatoarele: -pemuLEA ISI -pentulEC 1, SA: Lam Este evident faptul că în cazul poziionări unui singur cablu ‘In regim intermitent de funcționare a RE, conductoarele se încălzesc mai puțin ca în regim de lungă durată. Condiția de dimensionare a conduetoalui în cireuitul unui astfel de RE. va fi următoarea [8]; Tyg 2 Bă Uz unde Ina este curentul nominal al RE cu regim de funcționare intermitent și durata de acționare DA, exprimată în unui relative. 55 Alegerea secțiunii conductorului în baza înedlziri admisibile conduce: În pierderi considerabile de putere activă și pierderi de tensiune. De aceea, pentru determinarea definitivă a secțiunii coniuetorului ese necesara viza și ale metode. 142 Alegerea secțiunii conductoarelor conform încălzirii la acțiunea de scurtă duratda eurentuli de scurtcircuit După dimensionarea conductoarelor și a cablurilor conform parameteilor nominali acestea se veriică În stabilitate termică la iunea curenților de scurcirc Secțiunea minimal, reieșind din condi sabității ermice Rana: Jing unde este um coeficient care depinde materialul conductori, (Co, a=12(AD 2, n eet in eg permanent de scurt ‘ng tpl porn de. Acta presi 9 dart de inp, pe pareursl cea caret va dea acces cante declare Corel ral e scr porcine în cui timp real. În manuale și agende sunt prezentate dependențe tng 17) ein diferite dure de imp rele fy = ty + ii pr prezint aport nn cursa sprtanitoriu de sa. și Coren regi permanent de es ins data de afonre a dsporivelor de protecție pein ees 1 dart rope de seen ine per use veil acne ernr de eure conductoare sieablrl protjte de sgurane fuzibile Alegerea secții contoarelor conform dens economice ‘cmon Densitatea economică a curentului j conform [15] se determină n funcție de materialul conductorului și durata de utilizare a sarinii mosie Tne Secfiunea economică Fe, conform acestei metode, se determină cu relația: 56 Foote, unde 7, este curentul de calcul, A; În – denstatea economică a curentului, A/mm? ‘Nu se aleg conform densității economie a curentului: – retelele cu tensiunea mai mică de 1000 V și T4800 hy; =. linie de alimentare a RE separate cu tensiunea nominală până la 1000 V; =. retelele de iluminat electric; – barele colectoare; = tefelletemporare (până l San) Această modalitate de alegere a secțiunii conductoarelor nu ia în considerate lungimea linilor de alimentare, costul energiei electrics sa. Din aceste considerente, în mod definitiv, secțiunea va determina reiesind din condita de minim a cheluililor 413 Alegerea secțiunii conduetoarelor conform pierderilor admisibile de tensture Refelele electice, dimensionale în baza încălzirii admisibile, trebuie să fe verificate Î perder de tensiune. Conform [1] abaterea normal admisibili a valoarea nominală Uamcorstitaie £ 5% Să analizăm panieuariățile calculului refelelor clectriee de curent altemativ în baza une iii cu două sarcini (e, 4.5) [8]. «n UW u v, m 2 Preospi os Figura 45 ~ Schema simplificată a unei iii cu două sarcini s În schemă 1 J’s sunt curenții de sarcină, i pe sectoare. și e curenți Diagrams azorială a acesti ini ete prezentată în fig. 46. Figura 4.6 Diagrama fzoral a unei linii cu două sareini Curentul de caleul pe primul sector al schemel (ig) 1, se determină ca suma geomettick a curenților de sarcină 7; și 74 Divecia curentului 1 determină unghiul de defazaj sumer 9, si în baza acestuia, se determină fensiunea de-a în primul nod 0, brin- scexstiensiomese determină tensiunea în nodul de alimentare Uy. Picnlerea sumară de tensiune se determină ca sum pierderilor de tensiune pe ambele sectoare ale schemei AU, = Ty-1y 088, +5, sing, +1, 0059, +1,-x, “sing, In caz genera, pentu n sarcini au, Sh, op) Sixx) Luând în considerate reaile dinte tensiunile de fază și cele de Tinie AU = 43-40, Zin corp ang). sa Dacă caleulul pierderilor de tensiune se reslizează nu pri cure pe sectoare, dar prin curenții de sarcină, atunci AU NBS (Ofer 0089, +T-x,, sing), sau în procente B, U, au, 100-3 (1-14, c089,421-x4,:sin9,), unde ry, sunt rezistența si eactanja sumare ale sectoarelor de fa nodul dealimentare A și până l nodul i. CConductoarele pe sectoare au în multe cazuri acceași secțiune, de aceea, dae factorul de putere al RE corp < J, atunci a sim 100. cos sein) Sty, unde este distanța între consumator i sursă, km; m xy ~ rezistența și reatanja specifice ale conductorului, bv. Tinând cont de relația pentru curent cose sy sine) SF. Aiei curentul se exprimă în amper, tensiunea Umm în voli și puterea P- în kilova 5 $. DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE ÎN INCINTA ÎNTREPRINDERILOR LA TENSIUNI ÎNALTE 5.1 Stație, posturile de transformare și punctele de distribuție ale întreprinderilor industriale. Pentru alimentarea, cu energie electrică a consumatorilor întreprinderilor industiale pe teritorul acestora se construiesc stai nodale de distribuție, sti principale coborâtoare, puncte de distribuție centrale, puncte de distribuție și posturi de transformare [8,101 aie. nodală de distribuție (SND) se numeste stația principală a tntreprinderi care primește energie electrică de ln sistem la tensiunea 110-500 kV și o distribuie (fără transformare sau cu transformare parțială) spre siaile de rucord adânc 35.220 RV pe teritorul înireprindeii Racord adânc (RA) — sistemul de ABE cu apropierea tensiunii înalte de instalațiile electrice sle consumatorilor, cu un ‘numr minim de reple de transformatoare gi aparate electrice. Stație de racont adânc (SRA) — stația de transformare realizată conform unor scheme simplificate la TT care primește ‘energie electric Ia tensiunea 35-220 KV nemijlocit de la sistem sau de la SND a întreprinderi și este destinată pentru alimentarea ‘unui obiect separa sa a unei zone a întreprinderii Stație principală coborâtoare (SPC) ~ stația de transformare care primește energie electrică la tensiunea 35-220 KV nemijlocit de la sistem și o distribuie a o tensiune mai redusă (de regulă 6-10 KV) prin întreaga întreprindere. Punct de distibutc (PD) ~ instalație de distribuție care mu întră în componența unei stații de transformare si care Ste destinată pentru primirea și distributes energiei electrice la aceeași tensiune Fără transformarea acestea. Punct de distribuție central (PDC) — punct de distribute care primește energie elecrică penijloci del sistem sau de la centrala electrică a întreprinderii Ia tensiunea 6-10 KV și o distribuie la 60 ‘ceca eniune pi Inreaga ecrindere su pi ua din părțile acestia. Post de transformare (PT) — stație de transformare care primește energia electric de In SPC, PDC sau PD și o transformă În o tensiune, la care are loc consumul acestia (de regulă Ot KV), PT se realizează de următoarele tipuri (ig5.1) A. de interior (1); 2 He 2); 3 anexate G); a deschisă a transformatoarelor lângă pereții exteriori ai secției și a ID JT în iteriorul acesteia (4%; © amplasate separat (5), 004 Figs. puri de posturi de transformatoare la întreprinderile industriale 52 Principii de bază Ia elaborarea schemelor pp. dealimeatare cu energie electrics temelor La elaborarea schemelor sistemelor de AEE a întreprinderile stile se ține cont de urmatoarele principi 6 > principiul de apropiere maximă a surselor de înaltă ‘ensiune (IT) de insalaile consumatorului În aces caz se minimizează numărul de trepte de tansformare În cea ‘mai mare măsură acestui principiu îi corespund SRA tale de racord adânc: – > “prineipiul de renun a rezervl. rece”, Rezerva se introduce in schema propriu zisă a sistemului de AEE. La detectarea unui element al sistemului, celelate trebui să preia asupra lor sarcina suplimentară cu considerarea capacităților de suprasareină; > principiul de secionare adâncă a tuturor verigiler sistemului de alimentare, incepând cu barele colectoare ale SPC și CET și terminând cu barele colectoare la tensiunea secundară a PT, iar uneori și a punetelor de distribuție din secții. Aparatele de secfionare în acest caz. pot să fie cchipale cu dispozitive AAR, ceca ce “majorează considerabil nivelul de siguranță în alimentare, > principiul de fnctionare spartă a. linilor transformatoarelor, ceea ce reduce considerabil curenții de scurcireuit și simplifică comutarea și protecia prin ice ii 54 Sehemele de concetare ale stațiler, posturilor de transformare sia punctelor de distribuie 53.1. Sehemele de conectare ale sailor principale oborâtoare i sailor de racord adine În majoritatea cazurilor stațiile de transformare ale întreprinderilor industriale se realizează fără bare colectoare a ÎT în formă de bloc „inie-transformator”, În acest caz, leit ntre două blocuri lipsește sau se realizează numa cu separatoare. Astfel de scheme se urilizează la parea de IT a staflor temninale cu tensiunea de pnt Ia 500 kV, la stale de ramificare gi de tranziție conectate I una sau două lini cu tensiunea de până 12220 LV. e ‘Schemele menționate sunt simple și ceonomicoase. În același timp, instalarea, de regulă, a două transformatoare l stații aseură abiliatea necesară în alimentarea consumatorilor, inclusiv sf de categoria I. Se uilizează următoarele scheme ale stailor fr pune de conexiune a ÎT [10] o E) Figura 52 – Scheme ale sailor de transformare tip Bloc “linie transformator” Schema din fig.5.2 se utilizează în caz, când intrarea se realizează cu linii în cablu, mediul este poluat și terenul este limitat sau costul acesula este mare. La deteroriri în transformator, impulsul de deconectare al inrerupiorulu e n începutul liniei ste transmis prin cablul de control 6 În cazul linie aeriene pe sectorul de coborâre a acesteia spre transformator se prevăd separatoare (schema din fe. 2.b, Dacă protecția, instalată la începutul liniei, nu est sensibilă la deterioiri în transformator, atunsi se prevede instalarea seuteneuitoarelo (schema din fg 5.2). Acestea vor acționa sub. acțiunea protectilor Ia deeriorâri interne in tansformalor (de ‘gaze, diferențiala) si vor realiza un se. artificial care va fi deconectat de îtreruptor dela începutul ine Pentru stații de ramificare se uilizează schema cu disiunesoare (schema din fig.52,4) care, în pauza de curent, după. econectarea intreuptoruiui de n începutul liniei principale, deconecteazătransformalorul. Aces întrerupte în continuare se va conecta din nou sub acțiunea dispozitivului RAR pentru as alimentarea entreraptă a celoralte stați conectate la principal. Varianta schemei cu întreraptoare (Schema din fig.5.2,¢) poate i utiliza pentru stați de ramifieae, terminal, alimentate in iii radiate, și pentru stați amplasate în apropiere de sursa de alimentare (când utilizarea scurciruitoaelor condiționează căderi considerabile de tensiune). Schema este preferabil atunci când se dispune de resurse bnest necesitatea acestora este motivată, © răspândire largă au obinut- schemele cu o punte de exiune neautomatizati cu două separatoare, instulată din partea inilor de alimentare (î453.a și fg-5.3. (ultima în variant fară puntea cu inreruptor). Aceste variant de schemă se utilizează în caz de conectare a transformatoarelor la linii principale (care alimentează mai multe stații de transformare), Puntea permite a conecta ambele transformatoare la una din ini (în acest regim la deteriorarea unuia din transformatoare se deconecteazA ambele), menține în funcțiune trnsformatorul în caz de deteriorarea care Îl alimentează, reconectându-l la a dova linie; a asigura alimentarea stației de transformare în caz de revizie sau reparație & s Schema cu intreruptor în puntea de conexiune (iS 3,4) este mai rațională, deoarece permite a automatica procesele de comutare a circuitelor. Această schemă se utilizează pentru stații terminale și de anii. Schema din fig53,c se utilizează pentru stați terminale, de tmnziție și de ramificare Ia tensiuni 35-220 kV. Dacă se deteriorează una din linii, se deconectează “îvtreruplorul corespunzător, ltodată se conectează înteraptorul din puntea de conexiune i ambele trnsformatoare rămân în funeiune. 65 Dacă se deterioreazh unul din transformatoare, atunci se va 0,3 KVA/nt, sformatoarelor poate fi Alegerea puterilor nominale a transformatoare 1 efectuată reieșind din încărcarea lor rațională în regim normal și ținând cont de posibilitățile de rezervare în regim de după avarie. În acest caz. a Se ma, unde m ese număr e transformatar; fy scotia deiner Se recomandi. urmitrele valor} ale coefeientuli de ‘ttt e dee mara RE de nein y= 468.075 ~ în caz de ponder mare a RE d entepri Il hy 0708; “near de pondere mara RE de eter Il &y= 09-098 Alegerea definitiva a puerilor trnsfomatoarelor se vai vez în az caer ei scotomize. “Transformatoare see tsi si fie verificate contr condiilo de suprasarcină. 75 56 Alegerea leului de amplasare a stațiilor principale mnctelor de distribuție și a posturilor de transformare Varianta cea mai economicoast de apasare a SPC este în centrul sarcinilor electrice (CSE), are Penn, a vet ‘eine despre ciuma sariniee epice e conuigt.cangaten (C8). CS prezintă unr e cena it ra fener al ncprindei (e. 519) re cram eat Pinul aleasă mp sacle de ee (6) Roem, 3 Ro | Pa Ac Rostra erati ce crape sani e cae, pa Seria CS ce tn ae ler cent de arate e Reo Se Tera a PE seetoarele acestora pe plan. “ Tic et iat în două scrie căra nt eee cospnatore sco tals de ea oe pa ssc demi Unghiul sectorului ce reprezintă sarcina de iuminat oontnatee centri de sarii etice se înprindei (sau ale secției) i Pad ee, ze unde Xi ¥ sum cordonatelecetelor de savin al efile au ale gropuror de rea), 6 Figura 5.15 ~ Planul genera al unei întreprinderi cu cartograma sarcinilor electrice. a le amplasa în interiorul seoilor, a le anexa sau încorpora în secții în toate cazurile când aceasta nu intră în contradicție cu ngs su când o parte dn sri ee amplasat sn ean ste antec de a amplae PT de Up i iz Pd pe cpt Ac amplacaa în aul Piri a Ina sc mal apa Stade aimntre, sah ene Sesh ine de wt Este rational, de asemenea, a utiliza PT cu amplasarea ID- OA ‘KV in intond seit gi a sfant (transformatoarelor) in afara acesteia, lângă perete. În acest caz trebuie luate în considerație cerințele [15] privind gradul de ‘ellen afc acest pee PT de tp. inerior sunt monale în sole cu mult deschider de ai mari Acest postr se ample lng coloane sau lingă crea Inter al efile stm cupe ome de sejur ale macarie, podurile rata Placlor prăzi n PT amplasate separa lize a, când mu et posibil a amplasa PT în intial silo ca ling pret oaie stone, cz ne pare din sain sit dct n i PD se comandă fi apes a hotel zoel pe are le simeneaă în dice nimeni tn ape cao cos Masurile inverse de nene Amplasat 3 arin sic (St) dac a majora ng alimentar, a perdele do neg elected ȘI ime tinem «pi eri cec și 78 6 CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE 6-1 Generalități Energia electrică (EE) este un produs care se utilizează practic in toate sferele de activitate ale omului și participă în mod direct la crearea bunurilor materiale, din care cauză influențează calitatea acestora. Însă calitatea EI: se deosebește esențial de calitatea altor produse materiale. Fiecare receptor electric (RE) este destinat să funcționeze la ‘anumite valori ale parametrilor energiei clecrice: fiec nominală, tensiune nominală și altele. În realtae, însă, valorile acestor parametri suferă abateri de a cele nominale și este necesar ca le să fie menținute în niște limite, la care RE pot să funcționeze normal și să-și îndeplinească funcțiile, Într-un nod dat al refelei electrice calitatea energiei electice (CEE) este determinată de următorii parametri: fiecvența, tensiunea, forma undei de tensiune, gradul de nesimetrie al sistemelor trifazate de tensiune și curent, întreruperi în alimentarea cut. Trebuie menționat că ‘generatoarelor electrice nu garantează calitatea ci la bomele ‘Cu atăt mai mult că și însăși RE influențează CEE. De aceea Cl poate fi considerată ca parte componentă a unei probleme cu mul ‘mai complexe – de „compatibilitate electromagnetica” (CEM). CEM poate fi înțeleasă ca capacitatea RE. de a funcționa în mediul electromagnetic dat (în rețeaua eleciriă, la care el este conectat) fără să producă perturbații electromagnetice intolerabile pentru ate RE, care funeșionează în același mediu. Problema CEM a apărut în legătură cu utilizarea din ce în ce mai frecventă a electronicii de putere, cuptoarelor cu are electric, CEE poate fi caracterizati, de asemenea, side indici tehnico- care fin cont de dauna provocată de calitatea nesatisfăcătoare a energiei electrice, numită daună tehnologică. Această daună este condiționată de defectarea utilajelor, dereglarea. procesului tehnologic, reducerea productivitiii muncii, creșterea pierderilor de energie electrică, funcționarea nesatisfăcătoare a Hd dispozitivelor automate etc, pentru A aprecia CEE se folosese indicatori de calitate, glorie, admisibile ale cărora sunt fixate în acte nonnative gf flandarde. Spre exemplu, în țările CSI este în vigoare standacdl TOCT 13109.97. chiopiua kavecroa anexzpurieetol erat ‘ cwerenax anexrpociaGacts eter nasnasetmay [1]. 62 Caracteristici ale calități energii clectrice 62.1 Abaterea freevenjei Valoarea frecvenfei este unică pentru întreg SEE si este determinată de bilanțul puterilor active în acest sistem, Dac ty sistem apare um dezechilibru între puterea activa debitath de eneraoare «i puterea activa soicta de RE freevenja variaoh Reglarea frecvenței în funcție de variațiile de sarcină în SEE ects de „competența dispeceratului SEE: și constă in inludera te acțiune a rezervei de putere generatoare, doconectarea ae sa sau programată a consumatorilor, limitarea puterii a visio de sarcină gi alele, Drept indicator pentru variație de fiecvență servește abaterea frecvenței Af, calculată cu relațiile AT fo fmshz su ap unde fese freevenge curentă, Hz; um frecvența nominală, Hz. Abaterile admisibile de fiecvenă conform [1] constituie: 7 normal admisibile — 202 Hz (50,2 + 49,8 Hz), ~ maximal admisibile ~ 0,4 He (50.4 + 49,6 Hp), 6.2.2 Abaterea tensiunii Variajile lente sau rapide ale sarcinii consumatorilor unii în nodurile de consum, În caz consumatorilor au loe variații lente care pot fi periodice, eu ciclu zini sau siptimanal, sau aleatoare, Drept indicator pentru variațiile lente de tensiune serveste comert nl ear se erin indeed wor cefective ale tensiunii: reală U si nominală Umm: VU WD var te de în standardul [1] ca indicator pentru variație tnt ses come stots espn ineralu de mediere, în procente LI 100 vigoare, în diferite țări abaterile form normelor proce wins ss pen nore e (noduri de racord, noduri de delimitare). iune constituie: Conform [1 abaterile admisibile de tens ~ normal admisibile ~ 5%; maximal admisibile ~ + 10%. 6.23 Ft de esione i Fine dene m modes ez rin pein vari bate ale En cates opt peri “aon i (985 d Mufe i pă pe a peste tn ea Ce pom inal abea cu ogi e uc Se scr he noted oc de pee activ activ (6 Pham do tins pot arte pi Pine fan! ensure: 2 doza de licker | Marimea fuctafe de tensiune se determină cu relația sus Yi Vet 100, unde Us Uier sunt valorile a dovă vârfuri înfășurătoarei valorilor medii . în a unde m este umărul de varia ae tensiunii pe durata 7 (de regulă Fan, = Intervalul de timp inte variațiile de tensiune. Aa Figura 6. — luca de tense (inci mărimi ale tensiuni pe data 2 canta) Petiție de tensiune au alr și eevee cupinse în limite largi în fine de natura $i partea coma tbe pr exemplu, luminare linen pri redresoare produc Acta de tasiune e 4-19. Valerie maine II Actor d esiune 0, în dependență e serene pet acestora s determină din cube (i 2) 2 Foi igura 6.2~ Valori maxime admisibile ae flvctuatilor de tensiune: 1 — în nodurile comune de racord; 2- pentru încăperi cu lămpi cu incandescență Valoarea maximă admisibilă a sumei abaerii stabilizate a tensiunii și a fluctuate’ de tensiune în nodurile de racord în rețelele electrice 0,38 KV constituie 10 % de a tensiunea nominală uh (624 Goluri de tensiune Golul de tensiune prezintă © micgorare bruscă a tensiunii până la valori mai mici de 0,9-Uyom după care urmează restabilirea tensiunii până la valoarea precedentă sau până la o valoare apropiată de aceasta înts-un interval d timp de la zece milisecunde până ln câteva zeci de secunde (ig. 6.3)[7,23]. Golurile de tensiune se datorează în principal scureirevitelor, dar i poriri sau autoporniri unor motoare de puteri mai. Golurile de tensiune se caracterizează cu: * durata golului tg hy ta unde 4, si fy sunt momentele de timp in care incepe și se termină golul de tensiune. =. adancimea golului SU, SU Vas (V) sau Figura 6.3 ~ Gol de tensiune Conform [1] valoarea maxims admisibili a durate gotului de tensiune în refelele de până la 20 kV constituie 30 see. Durata solului de tensiune, înlăturat în mod automat, este determinată de duratele de acționare ale protecției prin relee și a dispozitivelor automate. {6.25 Impulsul de tensiune și supratensiunea temporară Impulsul de tensiune este o variație bruscă tensiuni într-un nod al rețelei electrice după care urmează restabilirea tensiunii până Ia valoarea inițială sau apropiată de aceasta. Impulsul de Tensiune (fig. 64) conduce Ia deformarea curbe tensiunii de alimentare și poate avea Jo din cauza diferitor comutații în rețeaua electrică, la funcjionarea descămeătoarelor te, “Mărimea deformaiei tensiunii se caracterizează prin valoarea indicatorului tensiunii de impuls u bi cz unde Uy est valoare tensiunii de impus V. Valoarea instantanee maximală a impulsului de tensiune se numește amplitudinea impulsului Up su Durata impulsul A fgg este durata de timp dintre momentul inițial și momentul reveniri tensiunii la valoarea inițială sau la o valoare apropiată de aceasta. Figura 64 — Parametrii impulsului d tensiune, ‘Supratensiune temporară este majorarea tensiunii peste 1,-Unm pentru 0 durată mai mare de 10 ms, care apare în sistemul de AEE în urma comutațiior sau scurcireuitelor (fig. 65), Supratensiunea temporară se carelerizează prin eoeficlenul supratensiunii temporare hpi. Aceasta este © mărime egală cu raportul valor maximale (amplitudini) a tensiunii pe durata Figura 65 ~ Supratensiunea temporară 85 ensiunii temporare Atay se numește interval de imp tne momentul nal de pale i aură dispariției supraensiunii temporare Apt turma nm Valorile coeficientului fy nu se normează. Valorile posibile ale parametrilor “mzu Și Afapu pentru temporare conform [1] sunt prezentate în abelul de În mediu într-un an întrun nod de concetare sunt posibile aproximativ 30 supratensiuni temporare [7] 62.6 Regimul deformant Regimul deformant prezintă un regim care se caracterizează prin nesinusoidalitateacurbelor e curent gi (sau) de tensiune. În acest regim cel puțin una din curbe ~ de tensiune sau de cunt, este nesinusoidală i conține armoniei superioare. Regimul deformant este cauzat de elementele deformante din sistem care ot fi divizate în două categorii = elemente ce produc deformarea undei de curent sau de tensiune; redresoare de putere, cuptoare cu are electric, ectice de sudare și stele; = elemente ce nu produc deformarea curbelor, dar că deformatia existentă: elemente ce contin icuiteoscilante, lini electrice de transport și atol. Elementele deformante sunt surse de regim deformant și pot divizate = . surse de armonii de tensiune; – surse de armonici de cure. 86 Sursele de armoniei de tensiune produc tensiuni lectromotoarenesinasoidle. Acestea-s în fond mainile electice sinerone și asinerone care produc armonii de tensiune datorită repari nesinisoidale a câmpului magnede în inter. Curbele de tensiune ale acestora arată în ful următor (62.65) Figura 6.6 —Curba de tensiune a unei masini electrice ‘Transformatoarele generează armonici de tensiune în cazul când tensiunea refl fier. Curba de tensiune a unui transformator supravoltat arată în felul urmator(ig.6.7) Figura 6.7 ~ Curba de lensiune a unui transformator supravoltat La sursele de tensiune, semiundele tensiunilor sia curenților sunt alternativ simetrice i, deci, nu conțin decât armonici impare Aceasta se lmureșie prin simetia constructivă a mașinilor electrice Sursele de armoniei de curen introduc armoniei superioare în curentul absorbit din mefea. Unele din cle, cum sunt 87 Cuba e cra senat i coment figura 6.8, iar a unui cuptor electric – în figura 6.9. a Figura 6. — Curba de curenta unui convertor Figur 69- Cara de curenta unui cupric cu re Într-un nod al rețelei valorile tensiuni „ordinul n pot fi determinate cu, relația peered Vl unde Use armonica de orn i a suni n — armonica de ordinul n a. curentului; ontinZi. IPedenta echivalentă a rețelei pentru armonica de Condiționarea reciprocă între armonicile de curent si cele de tensiune este puternic influenjata de reactanele si configurația retelei (conexiunile transformatoarelor și a mașinilor rotative, bobine, condensatoare le.) precum i de fenomenele de rezonanță si erorezonanță care se pot manifesta în anumit situați Pondenza principală în producerea stmonicilor de curent le revine consumatorilor casnici si celor industriali. Consumatorul casnic utilizează din ce în ce mai mute echipamente electronice cu caracteristici neliniare: televizoare, Himpi fluorescente, cuptoare cu microunde, calculatoare ete RE casnice, deși au puteri mai reduse decât cele industriale, pot reprezenta o sursă imporantă de distorsiuni armonice, deoarece sunt uilizate simultan în număr ‘mare pe perioade îndelungate de timp. Prinre RE industrale, care prezintă surse importante de distorsiuni armonice, sunt convertoarele de putere, cuptoarele cu are șicu inducție ee. „Armeniei superioare prove de comeriaresemoare Converiorul electronic de putere efectuează o conversie din Curent alternativ în curent continuu (redresor) din curent continuu în curent altemativ (invertor) din curent altemativ de o anumită ficcvență în curent de altă frecvență (convertor de fecvență), reglează fiecvența, tensiunea, numărul de faze ete. Ordinul armonicilor produse de un convertor cu p pulsuri se determină cu rela n= poms, unde m=1,23 De exemplu, pentru p=6 apar armonici de curent de ordinul 57.1113 “Atunci când unghiurile de comandă ale tiristoarelor sunt variateyin tensiunile de alimentare pot apărea si armonici de alt ordin. “Cuploarele electrice cu are produc șocuri de putere și regimuri nesimetrice și deformante, Principala ursă de anmonici 0 reprezintă arcul electric, care este un element reliniar. Curba de 89 variație a curentului, absorbit din rețea, conține un spectru foarte larg de armoniei cauzat de instabilitatea arcului Indicatori de mesimusoidliate Nesinusoidalitatea tensiunii se caracterizează cu următorii icatori: =. coeficientul de distorsiune xs Coeficientul de distorsiune key al tensiunii nesinust procente, se deternină cu relația unde Um, este valoarea efectivă a armonicii de tensiune de rangul n V; n ordinul armonieii de tensiune; „N ~ ordinul maxim al armonicii de care se fine cont (de regulă N=40); Uay– valoarea efectiv a fundamentale, V. Se admite de determinat Aga înlocuind Ur cu Uma. Nivelul armonicii de tensiune de ordinul” n (in procente) se determină cu rely = Ve , % ace Get Se admite Uy = Uma Tensiunea de fiză a armoniei rețele se determină cu relația, Toy t-Uy yan de tensiune într-un nod al unde Jyy este valoarea efectivă a curentului de fază a armonicii de ordinul; ‘Un ~ tensiunea sarcinii eliniare (dacă sarcina neliniară este conectată în nodul dat Uy = Urma): ‘See — purerea de scurcireut în nodul de racord al sarcinii neliniare, 90 Valorile admisi 1) sunt prezentate în tabelul 62, ia nivelurile armonicilr nedivizibile la 3 — în tabelul 63. “Tabelul 62 – Valorile normal și maximal admisibile ale coeficientului de distorsiune, ale coeficientului de distorsiune conform ‘pee Ta kV [ 0.38. 35 [110-330 80/50 [40] 20 60 Tabel 63 ~Nivellarmonieilorimpare ned em FV T0238 [620735 | 110-330 5 15. 10 19 62.7 Nesimetra tensiunilor Nesimetria tensiunilor în reeaua electric trifuzată apare rezultatal suprapuneri sistemelor de succesiune negativă și homopolară pe sistemul de succesiune pozitivă, ceca ce duce la modificarea valorilor tensiunilor de fază și de linie, Diagrama fazorială a unui sistem nesimetre trifazat de tensiuni, care conține numai tensiuni de succesiune pozitivă și negativă, arată in felul urmator (i. 6.10) 91 Figura 6.10 – Diagrama fazoriala a tensiuni, are conțin pozitivă și negativs Diagrama. fizorială succesiune | pozi unui sistem nesimetri de componente de secvență Pentru cazul când pe tensiunile de suprapun ten de le, de homopolară arată în felul următor (fig. 6.11) “at 3 Bow De Figura 6.11 — Diagrama fazorialt a unui tensiuni, care conține com istem nesimetrie de ponente de secvență că pe cn site ine simetric (fig. 6.11). ” Nesimettia tensiunilor izează cdi lor „se caracerizează cu următorii > coeficientul de disimetrie; > coeficientul de asimetric, 92 Acești. coeficienți se determină numai pentru sisteme trifazate. Coefieientul de disimetrie se determină cu relația = 22100, % Py unde Uay este valoarea efetivă a tensiunii de succesiune negativ de frevenă industrial, Vs Vu — valoarea efec a tensi freovent industrială, V. Coefcientd de asimetrie caracteiează abterea de a simetie a sistemului de tensiuni de fză și se determin cu rela fa de succesiune pozitivă de unde Uyy este valoarea efecivă a tensiunii de succesiune homopolară, V. Valoarea normal adi nodurie de racord const = 4%). Valorile normal si maximal admisibile ale coeficientului de asimeri (în nodurile de racord la refelele cu patru conduetoare și tensiunea nominală 0,38 KV) la fel constituie 2 și 4 % corespunzător [1]. il a coe ie 2% iar valoarea maximal admisibilă 63. Influenta calității energiei elec funcționării receptoarelor electrice infuența abaterilor frecvenței Frecvența innuențează puternic regimul de funcționare al jului electric, procesul tehnologie și, dec, indicii tehnico- economici ai întreprinderii. În rezultatul micșorării frecvenței se reducere viteza de tație a. motoarelor electrice, ponderea cărora în sarcina industrială constituie mai mult de 60 %. În această situație are loc somarea. productivității mecanismelor antrenate și înrăutățirea. Dauna, care are jo în acest caz, conține % asupra vmaaC ORDER ihilagcă cne cauza de seruri de ie și de „cosul timpu supliment pense nea Programa. Acca component ca d Id oe a Components desumaga ea ‘cum a fost menționat anterior, sunt anale eo tee : Peas, Unde st wn coeficient de open, cr dep tipul mecanismului precăutat; Ee e dieta e Feces td amen: pe incr pare n dependent de valoare Iai RE , următoarele grupuri: ‘ BE PET dotate n 1) matansne cu cla de esta (unge cu por comprare e 2 canine cu capi de zicea de tip venir omg ens, vent, pong sap gtd 3) ate mecanisme — m= 34 + 4 pompe een antipresiune, spre exemplu, p lime Specia sie se exempta, pomp ame ac te Lampite cu incandescenț, i 7 ff, cupele cu reziste ileal ca as ete patie mu rezonei te meget s consumatorilor fa abaeri ale ici economic si sistemului poate fi analizată utlizind caracteristcle statice ale unui nod generlizat de sarcină (fig. 6.12). Din figură se observă că micșorarea freevenfei de la faye până a fi. duce la majorarea puterii reactive consumate până În Oy ceca ce, la rândul său, duce la micșorarea tensiunii. Puterea activă consumată se micșorează in acest caz pînă la Pr. În rezulat se modifică Muxurle de puteri în elementele sistemului Și se majorează pierderile de energie electrică. Figura 6.12 — Variația puterii active si eaetive într-un nod de sarcină n variația frecvenței imfuena abarerilor tensiunii Abaterile de tensiune înMuențează puternic. foneționarea motoarelor asincrone. | Vom analiza aceasti sitție în bara caracteristcilor mecanice ale motorului asincron care prezintă dependenfe ale cuplului motor My de alunecarea s (Sau de freeventa de rotație) (6ig.6.13). Figura 6.13 – Dependențele M, pentru diferite valor ale tersiuni la barele de alimentare 95 Contul motor ai moorui asincron ese proportional cu pătat tensiuni n bornele hs En mia ARDO ca Cap, ca i feevenia de vota moto, sel Set deoarce ere alnecarea de la Sor pin Is sy Mees Srcvene de roi este determinat, E amant, a MIA ‘ofc capului ersten Me. Frevena e eg tul Post f determina cu relia Vi DI unde m sie freevena sincronă de rotație; ‘4, — coeficientul de încărcare al motorului Dum tensiunea nominală; U tensiunea reală la bome; smm- alunecarea nominală L-a valori mii ale gradului de încărcare a motorului, se micșorează la reducerea tensiunii si mu influențează productivitatea mecanismului antene unii motoarele care funcționează cu încărcare nominală mean (Cnsiunii cauzează reducerea ffecvenfei de moi na {a tensiuni micsorat Ia bomele motorului, pentru aceeași Putere iva consumată, crește curentul absorbit din rejenta stecrică, În ces cezar oco încălzire suplimentară a iol e reducere a dum de viață a acestia. Dacă motorul elven: funcționează mul timp la tensiunea de alimentare 09: i urata lui d viata se micșorează de aproximativ două or Micsorarea tensiuni 1a bomele motorului cauzează și o resere a puterii reactive consumate din rețeaua electrică Accustt 3 % la focare 96 consumată P si durata de viață D a. acesta, crește puterea ‘eahate lina EC 61) 3) 20 tol 2 os i Sl n ai altă bea 085 09 0951 105 1 tts” Un Til nice ve, ar usr ue te ie 9 Abaterie tensiunii infiuenjeaza i paratelor N nsiunii influențează negativ și asupra a Se pa cerea Se semi n abateri ale tensiunii de ct are electric, eit și ln sudarea prin contact ‘spare rebut de producție forte mare (aproape de 19005 ‘Influenta fluctusitor de tensiune Corpurile e iumina și, mai ae, i cu incană Precum i teaca cestroncă snt putere ae taine: Cand cuntile de sune aa e tal de ferent pet 30 Ie Tataee ri deosebi de nepicute pom eo e psihologică a acestuia. Fe ra e flr. Fc cata ir în uncie ear ta ca de mist perene de comarande cu sensi Vitam ecrane see rr. Dura de Influenta nesimrsocaltgii enstuii sistemului de alimentare cu energie elect e electrice de conabortoare IPSformatoare, masini electric, be ator gh tee ecvenei se micșorează mata ‘simpurilor parazite și electromagnetice. = cea ctomagneice cae „tnrtuajes: Sarasin mecanice ale motoarelor electrice și randamentul acestora; =. mieșorarea factorului de putere; – înrăutățirea și dereglarea funcționării dispozitivelor automate, calculatoarelor și altor dispozitive și aparte electronice; – . majorarea erorilor contoarelor cu inducție; =. dereglarea regimurilor de funcționare a convertoarelo, Iiuența nesimetriei tensiunilor Curent nesimetici produc în elementele sistemului de slimentre căderi de tensiune nesimetrce. În acest caz la bornele RE apare un sistem nesimetrc de tensiuni, Trebuie menționat că abaterea de tensiune pe faza supratncăreată poate depăși valoarea. admisibila, odată ce pe celelalte două faze abaterile de tensiune se pot înscrie în normele admisibile. La nesimetri ale tensiunilor se înrăutțese condiție de funetionare a RE și a tuturor elementelor rețelei electrice, se reduce siguranfa în faneionare a utilajului electric și a sistemului de alimentare cu energie electrică La alimentarea motoarelor electrice asincrone de la un sistem nesimetric de tensiuni, curenții de succesiune negativ se suprapun pe curenții de succesiune pozitivă și provoacă o, încălzire suplimentară a statorului și rotorului, ceca ce duce la o uzare accelerată a izolafiei și la 0 reducere a puterii motorului și a randamentului acestuia. Durata de funeționare a motorului asineron, încărcat cu sarcină nominală, în cazul alimentării de la un sistem cu 0 nesimetrie de 4 %, se reduce de două ori, La nesimetrii de 5 % puterea motorului se micșorează cu – 10%. La nesimetii ale tensiunilor de alimentare in. motoarele rone apar pierderi suplimentare de putere activă și sre suplimentară a statorului și rotorului. În acest caz mai pot apărea și vibrații în rezuitatul apariției cuplurilor cu direcții lteeative care pulsează cu frecvență industrială dublă. Nesimetria tensiunilor înrăutățește parametrii de foncționare a redresoarelor: crește amplitudinea pulsajillor tensiuni redresate, 99 se dereglează sistemul de comandă a convertoarelor cu ristoar. Bateriile de condensatoare se încarcă cu putere reactivă neuniform pe faze din care cauză nu sunt utilizate pe de plin, Condensatoarele din componența acestora amplifică nesimetria existentă, deoarece produc putere reactivă cu atât mai multă eu cât este mai mare tensiunea (puterea reactivă este proporțională cu pătratul tensiuni). Nesimetrile de tensiune infivenfesză și RE monofazate, ‘Lampile cu incandescență, racordate la faza cu tensiune mai mare, Vor avea o durată de viață redusă. Nesimearile de tensiune complică funcționarea protecției prin relee, provoacă erori ae aparatelor de măsurare te 64 Unele măsuri de ameliorare a calității energiei electrice Compensarea variațiilor lente ale tensiunii se efectucază prin reglarea tensiuni. În primal rând această reglare se realizează la centralele electrice ale SEE. Tensiunea la barele centralelor este menținută cu cel puțin 5 % mai mare decât tensiunea nominală prin utilizarea unor sisteme de reglare automata. Posibilitățile întreprinderilor dea interveni la această reglare variază de lao întreprindere l alta. La stațiile SEE de Ia care se alimentează întreprinderile industriale, cât și la SPC-wrile acestora, sunt insialate transformatoare, echipate cu dispozitive automate de reglare a tensiunii sub sarcină. In PT o astfel de reglare se efectuează ră sarcină. Reglarea tensiunii în acest mod este efectuatd prin modificarea raportului de transformare al transforematoarilor, variind numărul de spire al înfășurăriler acestora cu ajutorul uno prize cu un comutator special de prize. Aceasta permite a regla tensiunea în limitele (-5) + (+5) cu trepte de 2,59%. © altă metodă de compensare a variațiilor tensiunii se bazează pe modificarea sau compensarea câderilor de tensiune în retea aya F ROX, Cian pt sete pin mpa ese Inga de 100 perenne e core. To, peri rect Qe infvențează considerabil regimul. de tensiune, pote fi Limit realizând compensarea acesteia. În aa fel necesitatea compensării puterii reactiv este cauzată și de necesitatea reducerii pierderilor de tensiune. Compensarea fluctuatilor de tenstune si/sau a armonicilor e realizează prin: 2) eer purr care apar frecven perturba é î) alimentarea separată a RE cu caracteristicineliniare care rodoc șocuri de sani Pe) nora munti de fa și mări 3 pute instalaile de redresare; | 4) utilizarea surselor statice de putere reactivă cu reactoare replabile | utilizar filter pentru armonic Figura 6.15 —Schema unui nod de alimentar cu conectarea ‘unor fire pentru reducerea nivelului de armonii superioare Numărul armoniei n, care va fi ilrată, este determinat de parametri firului scureieeut în nodurile de racord în 101 Combaterea impulsurilor si a golurilor de tensiune se realizează prin: a) alimentarea de la surse speciale cu acumulare de energie surse de alimentare neîntreruptă (SAN); b) reducerea sensibilității RE, inclusiv a acționărilor electrice cu motor asincron. Reducerea nesimetriilor poate f realizată prin două căt: 3) repartizarea uniformă a RE monofazate pe faze; b) utilizarea unor instalații speciale de simetrizare Simetrizarea se asigură prin compensarea curentului de succesiune negativă, consumat de RE monofazate, i a tensiunilor de succesiune negativă, condiționate de acest curent Instalațiile de simeirizare pot fi comandate sau necomandate în dependență de caracterul curbei de sarcină. La momentul actual există o mulțime de instalații de simetrizare cu legături electrice sau electromagnetice între elemente Pentru a simetriza RE monofazate cu sarină practic constantă în timp și cu caracter cât de cât activ (cuptoure cu rezstoare, cuptoare cu are electric, cuptoare cu acțiune indirect), poate fi utilizată schema Steinmet} [10] (fig. 6.16) Figura 6.16 ~ Schema $teinmett pentru simetrizarea unei sarcini monoftzate 102 Pentru o sarcină pur activă (Zs = Rs) o simetrie completă va avea loc dacă este satisfăcută condiția 2 Qe Qa unde P, este puterea activ a sarcinii monofazate Rezultind din această condiție se leg valorile parametrilor C iL. î Dacă sarcina are componentă reactiv, atunei în paralel cu aceasta se conectează o baterie de condensatoare cu capacitatea Ce 103 7 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE 7-1 Puterea reactivă în rețelele electrice Din cursul „Bazele teoretice 1a conectarea unci bobine ideale Figura 7.1 ~ Variația te uli și osiuni, curentului gi puterii tran pur inductiv) i pur capat (0) alani 104 Un fenomen analogie are oc și în cazul conectării n tensiune sinusoidal a unui condensitr ideal (1g-7..3); Sin aces caz puerea instantanee variază conform leii sinusulii cu fiveveniă dublă, totodată ea este negativă în raport cu puterea instantanee în circuitul cu indvetvitae (deoarece curenții capacity și inductiv sunt în opoziție de fază). Ie de menționat că în condiții reale elementele din circuit de alimentare și sina consumatorul întotdeauna conțin st rezistențe că și reactane capacitive și inductive (6g.72.a8). Ine tensiune și curent în acest caz apare un defazaj șî crcl inductive, și = (min). în cincuiul capactv-rezistv. De regulă, predomină reactana inducivă a sarinii din care cauză împreună cu puterea stv trebuie să fe transports puterea ectivă inductiv Figura 72 — Variația tensiunii, curentul circuit inductiv-zezistiv (a si capacitv-rezstv (b) 105 Într-adevăr, dacă la rețeaua cu tensiunea u = V/2-U-sinwr este ee ee esa ooo i= V2-1-sinfor—p), atunci vera i. „consumate de acest receptor nai pe Wia2U-1 sina sifat—9)=U-1-cosp+U-1-cofeot-9), Din relație rezultă că componente — una constantă frecvență dublă față de tensiune. Valoarea medic a pureri instanta, cotton puterii instantanee pentru perioada 7 se va puterea instantanee confine două i alta variabilă, Ultima variază eu. s -7-cosp-r-costoor-p)har= Je 9 +U-T coset eur 7 Jo-1-cospars 1 +p JO cos 9dr = U-1-0059 40% U1 -con ee pi wl a ‘componente se numește putere activă. Valoarea. medie a com; ini Tim de ăi Pata apară Bomele RE în formă prezentată în felul următor wine Semple pote A SUF =U Pe a0. Feosp4 jU-1 0894 JU-T-sing = P. unde U este complex tensiunii mee P 4 ~complexul conjugat al curentului, Partea imaginară a puterii a macara IMABinară a perii aparenie Uirsinp= Q este puterea Triunghiul puterilor arată în felul următor: 5 [ă 7 Dinacesarezla 2 Sao: comfort De menționat că sarcina pur activă cu rezistența R consumă numa putere activă P=U-I-cosp=P-R Inacestcaz 9 = Osi cosp = J. Anterior în calitate de indicator ce caracterizează. puterea activă se utiliza cosp ~ valoarea medie ponderată a factorului de putere pentr o perioadă determinată de timp: 24 ore, o ună, un an. vodaă, dependența consumului de putere reactivă de factorul de putere nu este liniară. Spre exemplu, l variația valorii cosp de la (095 până la 094 puterea reactivă se modifica cu 10 %, pe când la variația valorii cose de la 0,99 până la 0,98 pulerea reactivă se modifică cu 42%. Este mai rațional de operat eu coeficienul puterii reactive fe eu puterea reactivă 69. imularea utilizării energiei electrice la un factor de putere et mai ridicat se face sau prin aplicarea de penalizări la facturarea energiei, dacă ep are o valoare mai mică decât cea impusă de Sisfemul energetic, sau prin aplicarea tarifului pentru consumul de energie reactivă, 72 Consecințele circulației puteri reactive prin elementele sistemului de alimentare eu energie electrică Puterea reactivă este produsă de generatoarele centralelor dar nu în cantități mari, deoarece transportarea acestea de la generator spre 107 sarcină conduce la [17,21]; ~ Pierderi Suplimentare de pure si energie în toate elementele sistema, A ransporarea puterii active P și eatve O prin ina let ee eiten pienerile de pure activ pot cae act unde AP, sunt pierderile Vransportarea puterii active Py AP, ~ pierderile de putere activă, condi uteri reactive Q. ste de menționat faptul ca AP=Q. Tolo au oc și pind e puter raci Ao=rxsP+0 y PP a Xa Pax. a ae es =. plerderi suplimentare de tensiune a re mares „Seren de mit concer, eae ig condiionate de transportarea ne condiționate de transportarea puterii Sih necesar a majora sectiunea conductoare, utilizarea incompletă a puterii ‘instalate a generatoarelor si transformatoarelc ” crea bei comisar ri e dsr “datorită creșterii curentului aparent + ue Toren te ed i nt e pre onsen gos pn oe = Compensarea puterii reactive și efectele acestei măsuri ra pa ac ne dea md ijlocit în locurile de consum. Pe onl cad noe dn n în n ag esc concrete! aie condei în Pre 109 are sa pierderile de putere reactivă în linie; Os — puterea reactivă a instal instalai de compenare pure mea tansponat poe fens micșora până la valoarea Q; = Q,~Q, În aces caz se va micșora și pozitive menționate în paragrafull precedent. no ‘Sunt posible te variante: = subcompensare — (Qe< Qs) 7. compensare completă (Qx= 0); = supracompensare — (Qs 205). Deoarece puterile reactive Osi Qn sunt în opoziție de fază ca și curenți orespunzători, în cazul compensării complete acest puteri se compensează reciproc și ina nu va fi parcursă de curent rect. Problema compensării puterii reactive cere soluționare att la clapa proiectării, cât i la etapa exploatării sistemelor de AEE. La Sonuionarea acestei probleme se aleg sursele de putere reactiva, se tleg locurile de amplasare a acestora, se calculează limitele raționale ie replare a puterii acestor surse, modalitățile și dispozitivele de reglare 7A Consumatori de putere reactivă Puterea reactivă consumă toate RE funcționarea cărora este bazată pe formarea câmpurilor magnetice: motoarele asincrone și transformatoarele, sobele cu inductic, sobele si instalație cu are ‘deer, transformatoarele și instalaile de sudare, instalaile de redresre,limpile cu descărcări in gaze 5.2. in total consumului de PR la îreprinderile industriale 665-70 % revine motoarelor asincrone, 20-25 % - tansformatoarelor și 10 9% refelelorclctice și ator receptoare electric [LI] PR consumată de un motor asinerontrifazat poste fi determinată eu relația: us Qo, = 2, +80 mn “Ks unde Q, ext puterea reatvi de mers în go. Această puee este propornaltcwenul de magnetizar a motorului și nu depinde de ncărarea ui “Or picrea activ de dispense, care depinde de Increarea motos, oo. = coeficientul de încărcare a motorului, m Am. - pierderile de putere reactivă i e pu ret în mt asin determinate de dispersie, în regim nominal de funcționare. i AQ = Qo 8, {a încărcare nominală este saishcută egalitatea 9,0, et pt aa ue 2.80, = 544th 0,=40,=s, a, De regula, aproximativă transformatoare trifazate poate fi dispersie, 0, unde 1» 36 este curentul de ne rental’ de mers în gol al transtormatorului, in ‘Sur~ puterea nominală a transfor a a transformatorului; 96 tensiunea de scurtcircuit a transfomatorului, în procente; Au coeficientul de încărcare a transformatoruli, , = -S.. Puterea neacivă total determina conan IO seit de tarstoratr pote f 20,40, Salas.) 2 Valorle raportului curentului reactiv de mers în gol Ia curentul nominal al transformatorulu arată că puterea reactivă corespunzătoare seade de În 8-10 % din 0, în transformatoarele de putere mică, la 2-3 % din Ola transformatoarele de putere mare (8) Puterca reactivă consumată de transformatoare constituie crea 10% din puterea lor nominală. Din această putere cea mai mare parte revine puteri reactive de mers în gl, 7.5 Modalități de reducere a consumului de putere reactivă e către receptoarele electrice Deoarece, consumatorii prineipali de putere reactivă sunt motoarele asincrone, transformaloarle și converioarele cu semiconductonre, pentru reducerea consumului de putere reactiva, tvebuie să fe prevăzute următoarele măsuri (4,1117): 1. nlocuinea motoarelor asinerone slab încărcate cu motoare de puteri mai mici. Dacă motorul asincron este încărcat sub 0,45-P, înlocuirea tui este rațională in toate cazarile. Înlocuirea motoarelor asincrone încărcate între 0.45 si 0,7-Py se face numai dacă această înlocuire se justifică prin calcule tehnico economice. 2. Reducerea tensiunii de alimentare a motoarelor asincrone motor și puterea activi. a motorului se reduc de tei ori, gradul de încărcare a motorului si factorul de putere crese gi respectv, scade consumul de putere reactivă. 3. Limitarea mersului în gol a motoarelor electrice si tran- sformatoarelor pentru sudare 4, Uilizarea motoarelor sinezone în loc de cele asincrone în toate cazurile posible 5. Utilizarea color mai raționale scheme de forță și a cireuitelor e comandă a convertoarelo cu semiconductoare 6. Înlocuirea sau deconectarea temporară a transformatoarelor, Incireate în mediu cu mai puțin de 30 % din puterea lor nominală. 13 7.6 Surse de putere reactivă n calitate de surse de purere reactivă Seniraelor clectrice, motoarele sinerone, compensaloarele sinccone, Sompensatoarele statice reglabile cu tiisoare și bateriile de condensatoare. Darie de condenstoare (BC) sun pence joace „compensare a PR la întreprinderi [21]. mn ' “ ‘vane principale le cso sunt ema: = ier mc de pute cna rods puter ate se utilizează generatoarele (0,0025-0,005 kW/kvar), ~ sunt echipamente relativ simple; =. simplitatea realizării lucrărilor fundament, au greutate mică) de. montare (nu necesită Peep Pa de tere Va), One=( G2) ot unde Uy ese lav en al oes BC; Ut muea venite conte apo cateii amin are Ca erie Soro ni =. sensibilitate la acțiunea curenților de scurteircuit a ‘supratensiunilor; x i =. rana url remanent dupa conta; „pericol de ndiu. ii “as PR ui tater de condensatoare tza n conecta în a condensatoarelor poate fi determinată cu relația BI a Q.=0:6-.0°10%, bar iara conectarea în triunghi a acestora = 3-06-0910", kvar ua unde este frecvența unghiulară, rds; CE apuctaeaconenstorlor int fF; {7 teetanea de ini = eee, KV. ; Gonpenaga PR cu DC poate fi: individuală, de grup Și on en nial a PR (714) cla mult at de compensare individual a PR (749) ce ma mu coespunde pnspit de compensre: de produs PR. colo unde Sette orcuald cd ielaia PR pin refs. Însă BC în ca, Eee pet forte neti, deoarce a deconetars RE se canta și BC E a cu mult ma ficient a BC se one la compensarea de pop (ig 74D) i compensaca centralzald (6.144), Însă a do conta, în caza cănd BC este ceva prea de rrr, puteren reactivă wee pin cansformaor gi ete însoțită de area in acest, ir A ve vr n E) » o Figura 74 - Modalități de compensare a puteri reactive „ra capacități de transport după în acest caz are loc și li puterea activă atranformatoruli După deconectarea BC de la reea trebuie să fie prevăzută descărcarea sarcinii electrice condensstoarelor cu care acestea imn încăreate. La JT pentru aceasta se folosesc rezistoere, iar la IT — transformatoare de tensiune (Bi. 7.5). Valoarea rezistenfei de descărcare rezultând din condita ea în tensiunea pe condensatoare să se micșoreze până la 50 V aul Fy poate fi determinată cu rel us uy Aici Ueste tensiunea de fază, KV; O puterea sumar a BC, kvar igur75~Schemele de constr a transormatoasor de tensune și aeriene pont dea condensatoarelor iai “ Insti de compensare set profit fst eh condensatoare de pur KC sa KM (en ina te faa „de putere cu izolație din materiale sintetice sau eu ulei). iati Motoare electrice sinerone in regim de supraesci ane gim de supraexcitare sunt surse Valoarea maxima a PR generati de motoaee sincrone determinată cu relia [6]; mea Oy = cy P Pam, de aa este ficorul de suprsarină a motorului sincron după puterea activă (din agende); Pau Ptera nominală activă a motorului; campii ~ Conspunde norii feral de putere nominal "hon = randamentul nominal l metoniui us În calitate de criteriu de bază la alegerea regimului rațional de cxciare a MS sevese pierce supimenare de pute aa ln fenenrea PR [621] a AP = Ky P+ Ka fa, Oana Cin ue Rum $i Ky st cote detina i Cu et sunt ma mici valori pur nominle fever de et Meu at um ma mar penele n genrre PR. Compenscioarel sncrone prt mașini lectie sincrone cate fanart th rein de trac sit dest dor pena putea PR ‘Avant folosi asso: a micșorarea tensiunii cete gene PR (fet piv de rear) posi de egre ini e steme; abate oid și dinamică ate. Desai: indrumare, — cos mare; = zgomot In funeionare; ~ prezena prior rottoare. Sursele statice de pulere reactiva prezintă convertoare speciale cu ticistonre, elemeniele de bază ale cărora sunt condensatoarele și bobinele de inductan (drosel). ‘Schema unei surse statice de putere reactivă (fi:7.6) conține un filtra de armonic superioare (FAS), condensatonrele cdruia servese și ca surse de putere eactivă, și un drosel reglabil (LR) care servește ca scumulatr de energie reactivă inductivă. nT its eva 7.6~ Sena simplest a uel suse ace de reactivă cu filtru de armonici superioare = Avantajelesurselorstatice de putere reactivă: rapiditate sporită în funcționare abilitate sporită; picnder mici de putere us 8 AUTOPORNIREA MOTOARELOR 8.1 Noțiuni generale La întreprinderile industriale freevent au Joc micșorri de scurtă urmă “ale tensiunii sau chiar întreruperi de scurtă durată în “limentarea cu energie electrică, spre exemplu, la deconectarea sau reconeetarea linilor, Dacă, în această situație, toate motoarele mecanismelor acționate se vor deconecta, aceasta poate conduce la ereglarea. procesului tehnologie. În unele cazuri, deconectiile motoarelor pot cauza rebuturi de producție și deteriorări ale utilaielor fs cia po rea pericol pentru viețile oamenilor. În acest caz, pentru a nu admite deconectarea motoarelor! mecanismelor mai importante, se practică autopomirea acestora. "Auopornirea prezintă un proces de restabilre a funcționării normale a motoarelor electrice după o dereglare de scună durată în alimentarea cu energie electrică, fară implicarea personalului, în caz de întrerupere în alimentarea cu energie electrică sau la micgoraeca tensiunii, îtreruptoarele din ciruitele motoarelor, care urmează să autoporneased, rămân conectate În același timp motoarele, vutopomirea cărora nu este prevăzută, se deconectează. PParticulartiile principale ale proceselor tranzitorii la autoporite sunt următoarele: 1) coneciarea concomitentă și accelerarea unui grup întreg de motoare; 2) ‘in momentul restabilirii alimentării și începerii autoporir o parte sau tate motoarele se rotesc cu o oarecare Viteză; 3). autoporirea, de regulă are loc sub sarcină. Autopornirea poate fi într-o treaptă, când toate, motoarele aulopornese concomitent, sau în două trepte, când, la început, sutopornesc motearele unor mecanisme mai importante, ar apoi, după accelerarea primului grup — autopornese motoarele din grupul al doilea — mai puțin importante. “Procesul tranzitoriu electromecanic Ia autoporire include în sine dow’ procese consecutive în timp: 19 P {ie motoarelor a mieorrea su dispar tens de alimer regulă parială, adică mu până la oprirea = ari Până la opr 2 teeelearea motoarelor pănă la viteză nominald în caz de E iilor de autopomire, mecanismele de lucru se divizează în două grupe [19.24] 1), somveiere transportoare, mor cu bare sau cu bile și a Aceste mecanisme au momentul de rezistenți constant (caracter nina 1 ai ep. La întreruperi de scut durată în alimentare Viteza de rr a lor se reduce repede, accelerează încet; 2) ventilaoare, suna mecanisme au caracteristici de Sc dada da ip Canctriscite momentelor de rezistență: constant (1) și de tp ventlator 0) le ‘mecanismelor de cea Figura 8. Astopomires unui grup de mooare condiționează © majorare considerabilă a curentului în refeaua de alimentare și o piei tensiuni, Acest fapt condiioncază, la rândul stu’ micas a 120 momenielor electromagnetice a motoarelor care autopomese, majorarea duratei de accelerare a acestora și a temperaturil înfăurărlor. Autopornirea, îndeosebi în grup și într-o treaptă, în unele condi, spre exemplu, în caz de rezervă mică de putere a ‘ransformatoarelor și a linilor, este dificil a fi realizată sau chiar imposibil, Solționarea problemei autopornrii necesito examinare complexa caracteristclor motoarelor sia mecanismelor acționate și, de asemenea, a caractersicilr și parumetrlor sistemului de ALE în ansamblu ia elementelor separate ale acestuia 82 Caracteristicile puterii netve și reactive a sarcinii Vom examina caracteristicile sarcinii asinerone în baza schemei echivalente simpliicae a acesteia (ig. 8.2). na fl L Figura 8.2- Schema echivalentă simplificată a sarcinii asinerone 2X4—reactanja de disperse stators rotorului; x, Feactanja de magnetizare; = rezistența, dependentă de alunecare, a rotor Din schema echivalentă rezult că puterea electromagnetic, consumată din rețea, poat fi determinată cu relația [24] m1 „Aceasta este expresia pentru caracteristica statică Pay Us) a mainii asinerone. Caracteristicile statice pentru diferite Valor ale tensiunii a bome (U = var) sunt prezentate în figura 83. P Figura 83- Caracteristicile statice m= f(9) ale motorului sineron pentu diferite valori ale tensiunii la bore (U= var) Dacă considerăm că Pr = const. putem prezenta, caracteristica 5-10. 12 [DIR U=10 Figura 8.4 - Caracteristica s= f(U) pentru sarcina asincronă Din schema echivalentă (fig. £2) rezultă, că puterea reactivă consumată de sareina asineronă poate i prezentată ca sumă a două componente. 0-00; în iara 85 sunt prezente canetristcle O, = A, Ca a i Vow că Figura .5-- Caracteristicile O; =/10), Qs=/10) si 0/10) penru sarcina sincronă 13 8.3 Criteriul de stabilitate al cuplu in jude stabilitate al cuplului „motor asincron — Să analizăm procesul tranzitoriu si citerile de sta copiii motor astern cease tranzitoriu la modificarea regimului a ie Eur relatives Mame — momentul reistent cs Me stent creat de mecanismul antrenat, în J monet e eg, 40:2" ce părții mobile a MA; ‘ D-dimer de gi, Do A + unde G este greutatea d- diametrul geomet E — accelerația gravitațională @- viteza unghiulară, = 2-24, 7j- constanta, ică E ‘inp tel eter aL NA în dea ona sl e meant Cpa a “Tid cor Sa et she Criteriul de stabiltate al MA va fi 124 da Mao sau eae ds ds Din relatia pentru puterea electromagnetică a MA (8.1) rezultă, că pentru U = const puterea motorului va fi funetie numai de alunecarea s. În ipoteza că momentul rezistent este constant și nu depinde de alunecare rezultă în acest caz criteriul de stabilitate va fi: ae, fo > 0. a După cum se observă din figura 8.3 această condije este satisfăcută numai pentru parea stânga (erescitoare) a caracteristici Pau= fi) Din caracteristicile MA (fig. 8.3, 8.4) rezultă, de asemenea, că motorul asincron are regimuri critice determinate după tensiune și alunecare. La tensiuni mai mici decât Uo și la alunecări mai mari ‘det funcționarea motorului este imposibil. Vialorea critică a alunecări e (a corespunde valorii maximale a mi Pe ti ein nonin E=a. aw E De ie rezultă st. Puema enim această valcea alunecări Pg Pam e este proporțională cu pătratul tensiunii și se micșorează puterie la micșorarea tensiunii 125 Tersiue cică vom numi esiunea care corespunde pai momentul elestromagnetic ce a moment eae aa Da Pic mea de sien Sa deve ma pică dt ca tt Ua cupa motor sincron mecanic a et stabilitatea și motorul se va opri. mw perii Et evident cu ci tries cre es mai mar cu at mal nică este rezerva de stabilitatea cuplului „motor asinoron – mecanfon antrenat”. Deci U poate servi a motorului asincron. „Deoarece Pe = ky «Pau (A coeficientul de încărcare al MA) și, dacă se ia în caleul reactana elementelor sistemului de alimenta Până la nodul in care tensiunea poate fi considerată constant ete relația pentru Ur va avea forme a) Uy Ok PG ra “Cu cât sunt mai mari valorile A, Și sea, cu at tensiunea critică este mai mare, ar rezerva de stabil a un indicator al rezervei de stabilitate, a prezenta expresia pentru inerone în forma Din caracteristicile, uteri reactive a sarci mene ca so rea căra în al corale ana Ia adică este critic. În acest punet “ao. Se obs st poet MO = Se obser că Ia mișorra tesiuni ma js de valoarea nominală, consumul de aere reaciv mai fs ede, în în apropae 3s ea sporește brusc. ci a 126 84 Caleulol regimului de autopornire al motorului asineron [8,19] La caleulul regimului de autoporire al motorului asineron se neo dol robin bak Se vei allen moment de rațe pe dura proce hd opr coniea mics si a iei dealin, ” ‘ e ginere, iara melon! pe pci see sexta e În procesul calculului regimului de autopornire al motorului anon Seder ; 7 3) alunecarea motorului în momentul reer is DeSTSCaee mmentl open tea de saps a mall cent salon ads a put conetate a motorlor apoape caiet d aperi ‘)inclaensplimenta a ctrl n utoponire Mara eo n mane api a determinat pin slaonarea cit rm ee dese misearea tort dată ete crea ua neruper alimentary). bg hee tt JM, nae al Sek pe a asain timer epi! pee de ine Dacă My const. ccusfia se simplifică: Aunecarea motorului în momentul autoporiri mai poate determinată din curbele de variație a traii motorul faerie sepia remanent pe barele de alimentare (cube de Tina) toe 36, 1 LeU 05 oa as Ye 04 02 S95 to ta 2035 30 tS ree Figura 8.6 – Curbe de frânare a MA pentru Maze 1 Se ine cont de faptul, că “Tensiunea la barele motorului așa valoare, care să asigure: + lm moment pozitiv de surplus pe durat îtreg procesului de autopornire; = fancionarea normală a altor consumatori autoporine tebuie să aibă. o, Schema elecrică principialé si schema cchivale tn cazul examinat arată în felul următor (fig. 8:7) 18 Sistem Ue le) A eu » » Figura 8.7~ Schema elect principial () i schema seu” iale) alla regi de autoporire sl meloarelor asnerone Tensiunea la bomele motorului (motoarelor) în momentul rii U rezultă din relația: autoporni tata) ap ee. mbt gay TI cea ‘ Dică negli zisele elemenicor ssemul și notin oat obo @3) Pentru valori Mae ile obținute U, di ares aleea 24h 12] apr sy =a Figura 8.8 ~ Dependenye ale momen momentului de rei de muliplicitae a alunecarea s, tului electromagnetic, ten și al coeficientului curentului de pomine de Dacă m, Si exprimam impede nan 1 condiție de baga PARA ooaelr în uit relative raportate 130 autopomirea este posibiț, alfel – Us Ui us, wt us Din ela (83) eat US, U; Sy es ec sau altfel 5) Subang (4 în (8.5 nem erg GSU O; Sy Pere aparea a meteor la atopomie Tea, m alo Totodată, Se mai pate fi determina și prin Pam So a (68) 7 Tee sos Dacă egalim părțile drepte ale ceusilor (6.7) i (63) objinem expresia entra determinarea valori admisibile a puteri conectate a ‘motourelr (in onsiderenele asigurări unei aunoporir reușite) aa) Sp Mam “6050 ave ‘G } p[i) ze ( ‘Aci ese cooiciel de mullite a curentului motor la slnecerta sm hy le. Aces coficient mai poate fi determinat cu relația: 66 en BI unde A este coeficientul de muliplictate a curentului motorului la Pornire, Numărul de motoare n, autoporni it mărul de moter autori cărora va fi reuși, pote “( Ai ke, este coeficientul de multilicitate a tensiuni la ear se asigură autopomirea motoarelor My, zolvarea ecuației de mișcare a rotorului. Dacă durata frânării ne operare ta die se, drat PI momentul medi e spusa oră (aa > Sein prin tant, air 8.5 Autopornirea motoarelor sincrone La mieerr ale tentă sau întreruperi de sură i ri de scenă dură slime ar sea peat hm fat di cee în Fi restabilirii tensiunii normale. În acest caz. (fig.8.9) viteza ron se va pis, odată unghiul iure vena slimetare și nani lectromotoae @ MS seve tes valoare 5; > 4. i – 12 605, Figura 89 Caracteristicile statice P= /(9 ale motorului sincron pentru: 1— U = Umm §12~U < Umm Dacă motorul a ieșit din sineronism, atunci la restabilirea tensiunii el va funcționa ca un moto asineron cu o oarecare alunecare su. Autoporirea unui asa motor sincron se examinează la fel ca și autopomizea unui motor asincron. Caleulul regimului de autopornire a motorului sieron (MS) la proiectare sau exploatare include: -. determinarea tensiunii la bornele MS: - determinarea momentului necesar pentru readucerea motorului în incronism; controlul influenfei autopornirii MS. asupra regimului de funcționare a alor consumatori si la supraineârearea refelei de alimentare; “> determinarea duratei de autopornire a MS; 7. determinarea încălzirii suplimentare a MS la autopomire. La o întrerupere în alimeniare, tensiunea Ia barele MS este determinată de valoarea TEM a acestuia, care se micșorează pe măsura frit motorului. Tensiunea la barele motorului în caz de micșorare a vitezei pină Ia 80% de la cea nominală constituie 60.109 de la Um dacă MS mu este echipat cu reglator automat de 133 tensiune (RAT) si mu este mai mare decât Ur dacă MS este echipat cuRAT. Micgorarea admisibilă a tensiunii pe durata autopomini este determinata de următoarele cerințe 24]: Ia alimentarea în comun a Sarcinii de forță și de iluminat este admisă o micșorarea tensiunii până la 0.9-Usom pentru porniri freevente și de lungă durată a motoarelor și până la 0,4 în cazul ‘unor poriri are și de scurtă durată a acestora – Ia o alimentare separată -U > 0,75-U sey. Dacă în rețea sunt instalați de lumina cu lămpi eu descărcare în gaze, atunci indiferent de durata întreruperlor în alimentare U209-U,, Determinarea alunecări și a tensiunii n autopornire pentru MS. se efectuează la fe ca și pentru MA. Cea mai dificil la autopomire este zona momentului de intrare (.-0,05). Pentru a readuce motor sincron în sineronism este nevesar ca momentul de intrare, ținând cont de tensiunea redusă, să satisfacă M, My. W2, 20955 Mese, unde My, ete momentul pentr alunecarea. = 0,05; U,, tensiunea a bornele motoarelor a autopornire; Mi ~ momentul e rezistențăal mecanismului; Sopa = alunecarea critică la auloporire. Aceast așa o valoare a aluneedrii MS pentru care aplicarea excitație mai poate asigura readucerea motorului în sincronism. [ZM Spa, =006- Aici Mua“ este momentul sineron maximal; 7. = constanta electromecanică de timp a cuplului „motor — mecanisnr”, Ty=10,96-F11/Py; 14 se cere momentul de inirarypentru a asigura sutopornirea. Durata maximală de”intrerupere a alimentării fw în decursul căreia alunecarea motorului nu va depăși valoarea critică tunde My,” const Pe baza acestei relații au fost construite dependențe ale timpului de timp a cuplului „motor — mecanism” 7, penru diferit valor le raportului momentului sincron maxim M,.,, și pentru momentul de rezistență Ma, = 08- Muy, (fig. 8:10) (8). Figura 8.10 ~ Dependența duratei de întrerupere în de constanta clectromecanic& de timp Ty 135
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ursu 90@mail.ru 195 Manual Alimentare Cu Energie Electrica Text (ID: 700506)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
