Cani. DEFINIREA COMPOZIȚIEI ARHITECTURALE. INTERPRETAREA CLASICĂ. INTERPRETAREA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ. CONȚINUT ȘI FORMA ÎN ARHITECTURĂ. LEGI ȘI REGULI ÎN COMPOZIȚIA ARMITECTURALĂ Definirea compozite arhitecturale. bape a ern rm Seis fhe a e alee jet armen zeta sehen at se PRI CEAI ae ern ră abia Per Fa sia ze Poe e anna îi ata a PE oz i pei Zet ea al i paza doc one ome parc ra ca Ca Poe arati a e a soia pene] res rece he eee el en i cece comms men et pet a m SI, Pett cote ada, toes a Gmc e de Seana aaa ope Selena neta a Fa rere et erento seo ses rere mee em ge ae nan op PEPE een Seer ce es Soe cz te Saco EEE cre cept de ața ee ama pp als dtz ret tei tm oi ‘Guten n ata Petcu pa Cn Sa ză tt ic poate a Eee e Sepp nope am cet eam icepta aă sd oe pros tons denne yoga rs ets ee as fare oa nee sake iapa 2 ii a EI ete afi cm ai e, ct pe n aa cn adi MT cr atat 7 re în erat catia cp bmi nu deraiate PIC Ip ee eis cam inh dem, ra ena arse a cu a ce gt a Per eee e PE ape gregh papery conch en see eee Reyes intemă 4 clemestelor componenie ale ansamblului se fie pen peopetionare pcuca crt inplic rape amane i. ere SC tem deren în mg eae relator ine însa (ansanbl) Exist sake se reicază pri procedeul ser, care pled repr ze ine dou seme Alee Cuza clr dad tiger eel end e Coineiene ua asamblu de element pote bie peprfons In sine, Sar aft or de scară rote ft deca sh e ei TC sa ft Se maar Ambele prcedee, de propune și de ca vor fF saa în cade anor bran diane În mare une, cote eezenate în gară cu itrptre cască comport sehitcrale ih prez ital ade Pere ultra moder ce 9h Pet cen or te i vi ides ca i ae orgie în scree at Vito, cre consider caltata compoci “arhitecturale dependent de o scrie de condi rinate (oronare și piara ne! pături comin pen toa element ser: apo (jezaen por par dn pant de vedere cata narod ca sche ens „Srmeria (Clemence opri tele ine poporanute pete inta Iran acd armeni bună atl bisa eta o fume pected) – arya (incre or eruption echt In spec) Decirum (cn poi ciel cae clement al cia tues fe coacra de erin otc adi ated Distrib eget care sc ee la conoma efi a realizarea consti, cae ae să s ăn uni de expen Benes de rouse disponibile). Pot jor isanos, n cele de a us, uc ian anton, cement de ‘eres Pe cea arhecurcomempornd Totu în somite maior pe cael cout cette alent a cle seste sh economic cle temele și general conceptual, al eset compară areca clase, crez pe implice 3 animensioaltate at ial aise crina cea! atectul ctl dest pura mb e element ‘Srmplete, de az, aut În compo accra clr cea ub cpu 1 dă ‘eral nor deci ca Hopi mumia de sen metope ene ‘Stetie nly vata Atel oa dia mole comport, de exemplu ce sa semna in a doua Juma «seco XX, a fon ce eu neice veri comb exe înă poa une deci util Cfo e ul oe, ce epi dl în ca a combi met un iste peo spt pee ane de compacta sega tot nivele seul, de Coco modular crt pal {besa de mec, reps urn, În arectrs poseta In ea comemporad se remo mare diverse e intrec compuilonae, revealed pat exes ber penalize ft e mag unor regal pneae în resin seca: Aces fas ede, ak esbitaca ‘aoe feplor de bă ae compre cica Pina pres do ‘entree colti, meu 12. Conținut și Perm în Arhitectură în mod convenona di eu problems rele dmat Conținut și Forma se pune i cea buci Șomimtul devemneaă ttlttea consicoțir obictul de ateu (Oeemmiind lta, Conanraivitaca expense), putin ‘i Metri ate vint, stu exiten se Bag consitue dhl de crganizae Ecnsinenglor obecsu aie, ‘ere ud existe ste ice, nae ch cu represen eat Dia analzares reljidor care se maifess ‘poral caraceistie în costul fonomenu hn fn mod tiu. nsec, Cont exe asia tipi, în sp ce omei is abu în exclusitate sala pi Dar un fenomen de ‘a ini atl e simpitica, uma uate core cr ficare relapior die ele nd (cognac pene obec de het. Dep menses fină srl Precizare viaz sbortea scronă sau dacronch a reac inte Conpnut și Formă Abordarea rela pevesin ta elemewcledefiito ale Coal Forel webu remarotă consti enfin Comput co tea (cesta) și 4 Forme ce tea. Aces per că în paul rând, poata astral nt e expresia sd arajieor exe iar i a eer cosmetie, economice i ‘be animes, îsi fags! că foile motice ale dezvală stieaui na se stuc alate, se pena, consti element el nai dinamic în eva medeea Coe un argument In susținerea aceste firma. miezul c a papal con. eal exe monteze uni ua DEP at cu padre sine importante chi dă rile ter Stein ar 6 nlerongipoeazh reiese și e manfest la nivel ‘oninsl itectora mul cd, lites, ca răspuns la cern practic, a rene compun catea forma scheme function 4 putusi (image a ei sorting Se componcrice spal ale obec hier) devenind Munti Senora în ogaizre deat fore ice conse il re n CE Forel cu fuma Ric a prodaslatatewral na © covet, pen ck seu pro le forme na sunt prcepabile dct senzorial: core cal de ie car e vesele ile consiatve a acts, neo prin cotinuaay Ca aa, Forma mu pate fred În See ce rae eit oa e pur pseaal expresă informational al Forme ae ea Paul apo scai în atetar este cel dn ul si ce are ră et va sa cu prec Seira asi AN, spe, ali ieseau ia i Iana ett în rele cel puri că ana roate cate ak atest um prezene a ivehi Canine, Săi Fomel uiecunle, Force rade cu conmienee Comțutuu, ae putza defi. ar 2 eon, A tote ae Form apc Forma wit, Fora tehnic cosrucvă și Forma ett asic). Forma ett ai) de cringe practice legate de acl iei umane, de Ia cel cenema Di Acrei, In ec cu grade de complexing îi elementare, de Ep mite, manifests ale cut și chia, Asean 1 simensine, ml Gest pe cae e șa denota Forma vir, comrett în sone, ur volume, anche» desc șî regiza eller {ena coosonant cu exgetle lare ate, conte eat materials rin acul etic, coe ce implică mit A eta i ope anor sca comete, 3 nr lene 4 pese A Pret pa ua dpocitve și echipamene enon precum N sutime, e Ei epcice. Tant actstea-snct. mae, ecipamene, ‘ehnologi defines Eammawehnicomsruct a) eee Forma ese exe ca 0 rezatană 2 conju primelor doit SC out Sneed uit dn hua in cae ina etc ISCO Pe Pa Dre atoli de oa ont. în goncepere scor ez mg. se proiectează o lină cern de adspostie i e unui miti iti seci dependent de o sere iteagă de conâijonlă soc” economice cutare e consiule dept coninut aia al obiectului shtectua ce Seară a) reluat cont ce se expend intro anunta reshvare (elemcne omeceente. spre, rațe. fun paru deci care reprezintă fra uta. ‘Condsile particle sl putas 9 cele se amptstamenului care interesează valiza cocretd a proiectului zhtectara en construc (natura trenului de fda, ‘regia seismic i Cel Bigotemieă la cae se adaupa recul Ihnico materiale. ‘onsite connul consti ese materializars într num for constr. Momentul și cul th care are Je acul concepe eiicar se carcternear nun anumit ozon cura ȘI spal, prim o Meal exes, coordonale care, ‘npreună cu personale crestor Și poale de manifestare novatoare pe cae i eră clima social, coste conju exe ce Î a E matelizara In frm pisică propa. Aceasta find expresia voi creaoare a hitului a opr Se. poate iiivma.uner deci. concep depart icomszucvă. deci forma lia și forma comsrcts cate acest proces de ineresedieăr i inaitate sa calită sunt reglute de potilel economic pe seporal cărua se dezvoltă att concepția ‘etitecaral cts maerizare ei efect, ‘Din analiza raprtlu diate Contit și Forma rezuta. Incă oda ch tara material cea spală le atecturi u pa fishnet cle reprezetind wn cumul de valori interdependent, d că snt tag parțial produse le unl proces ce momente specia. n care se manifesto rela independent a forme ec “Aceasta penru că modelarea Forme ariecuale nu se scie Tatum tase lina, cu etape sabie ever: wtbtehicesetc (artistic, eusind, de fat 0 peananent iterconiionare frre aceste moment, nea proces ter orienta pre inovare: I cae gallate eu e Insc ca masura a ori sul de crete Dependent de exigenee cae sau impas diferenția pe acest tau. Forma shitectaralt se poate, mă, fem peponderent ca forma util teacă, so esc ‘Simplificnd, se incadreaza în itl rescall fal ca. în definirea Forme, tn cazul ‘list unal depazi să predomine wilt, în celal unei sll de sport, ele Consrcivu iar în cel al ue ise estecel cu valour e simbol Dr, dncolo de asemenea erigene. Arhhectura modemă i conemporă a topi Și adopt studio ierte fa de itrpreară Confnsull în geneza Femei sshivectrale. Asti, Puncionsismul dă peioritate wularuli. Asitectra High-Tech nn comratvult lar Pos moderaimul 51 Deconstotivismal exprese, mesa, simbolului. Inelegind, pe baze doctinure, Alicia ca AM ar opere de + Ahitectur ca forme se limbajului ati Far a elu ale problema ensila aelajeidnre Arhitectură și Ana ne puter mreba când devine opera arhiecturala forma astea, În devenirea ore opera de shiecura privet spre nimea arte n momentul a care depășind pan pate icel tei, reese, semeni are, să simbolizeze. să tunere mines suf omului salon metforce, cae tanscend condiția materia și e Roca în universul emai sristce, Este rice ferma ater o form artistes? |) grea de crezut, e pit, că a bloc de locum tp, din prefabricate, acu „miner se sever determina de exigene practice le unt minim exsengial. de | constrtngr economice și tehnic constructive, ar prea percepută cu 0 urmă atic Acesta pu imeurnă că nași poate revendica apaenena a mea etic, că ar alti cae sa ast, or. manca produse s-a ncaa pres ese în seara de aonarhtestr Dar cu câ complexiates e conu i încărcătura semantică acestula snt mal cate. cu att valaia sptuală devine ma peegrnta ar roll formei esti mai Evin, acest Ca Bala sls consul factorul Greta at proces de sale, an cae se pate nase Forma aii ‘alone aerial i pirale in primal rând este) ale abitecu eeu in vezovaea rapt die Conținut Și Forma, în cărui proceso complex. al ponei sitet ape tes, orci ate fiat create a acorda și acon și în pezeatoimpatants primera peablemelr vied Fora el nu ete ura, dy dimensaneaformal-ectic e doar pane Teomenului ateu Că peneratoare de “opere asic”, creața ahilctruă e les să fe Cena pe iene formal. Astăzi a devent evident Incercarea sabii de repere female Univeral pe uportal unor Kea ete abso, este sait eșecului, Hewat sant ir relative: în consecina teria arhitectur, refeindse la Compe, ma Weblo impur one cst etice postal, terte variabile Dar în impuse uecue, din epoca clasică pnd fe cea premodern, au fost consacrat sere de ep și reguli de comporii, pi aero apar Fomel tse confer A proc valoare estetic CCanoscine ci și siindo-e pe pziia un ue sale comet viabile relaiism de principiu. nu tre Forme, ce puțin “lel” de Compote. 13, Leal cemporițe arhitecturale Compoziția uiținala de aitecturd dezroha pe Buze fe inuitive, fe semi, a ezalale verifies empiric, consăeet În timp o sere de lg și el ‘See a const în o area condi de impare estetica formed aera 131. Legea uitai Legea unit sau armonia se realizează acl cind elementele compoziței uitecurale «e 8 în arenes rela încât erau depgeste simpla lo numar, “imnânău se fel o Vale nouă seriei. Legături sree dire clememele comport baie să e exrime at în plan ct și n vol ‘Dei pare o conic, unite presupune ca legale reciproce, evocate meror 5 e sere tue cleme neieate. i rent ca natur, formă poziție a ‘Noma atl s poste reais vitreg armonios. Untlea presepune sade varie, veri. Unal dia ceri de arecere 3 valori unel Completare, pe tanga nginaittea Ș orizontul spiritual pe cae nmuchipeaz, ete votes, armonia consumer pe care acest unei In ltegalinrinsec pe caret materialized ‘Natura, cosmosul Sum modele ale ună ino Incomensuabia diversate a formelor Se pose spune decisă omu a descoperit armonia: valoarea uni în diverse, din procesul de canoașere a lumi a river în conioud mare 3 metamorfoză. cra > aparine Opes vara» itormatea e incompatibil cu unitate. Caracteizat print cante minimă de infomati. a dezoreneară.împieică identica, întivilerea, darea. cela indie contul destul E reble insă rginua că, dach unitatea resupene existent vane, es eta ‘oxo stipes aida aces. ln car contr. excesul de varietate devine Atta însăși idei e comport și las Joc hast kitsch, 132 Legeacontrastetor Usiversal a fost penru om 0 sua contineă de descopere i inspirație. Un univers Eavernat de ei rote care ea a conti, pecete migrate Mi mod ‘de existent al acesteia Un asamblu wta, in cae acetat Ieee Gonrasteor în minune de manifest: lumină nunei. clara Tp. Sau Vine, conta de na, e marine de calote cl 2 Comnena aeitectrală valriică În fwvarea Formei aceass caracteristică universal cont care acloneart cu lege obec mereu pe cel pezintă contrast oes penru forma arhitecturala. în aul ein i răsări nui obet, inchi cele de nd aie oa accentuate, Inert ees, ntact cromatice. car opan culoile complementare (n Verd eu ice asr arange) iuvază conclodent panerea recipe în valowe unc tea i {ormale en nermedis conestiai In consecință, element de conras sunt concepute ca mijloace compoziționale e inteificare a call unui ansamblu ahitectral, 3 ara dacs we oon centura calor unui lement now inrodas în compoctie. de ver cau fa unable cl ce or determin sont via, Peat cs lege conravelor să-i poată pune în vaoare potenti formal ete necesară eine irahică a elementlorcomporiionae, area lr DO Te. dominant și clemenie dominate (ssbordnat) Acea, devarce în cazul unei ez de pondere a elementelor comitate seca ial al contest se aa Poporul de mărime inte două volume pot def, În ceea ce Pitt Isizarea ‘omrastls, ei sua posible cu care opera’ compara shit = Iemtatea (in cazul repeti de aout volume gale care pot forma 0 dual) + Difersiele su manele (ind volumele sut inegal. nd kegs dine le Contastul (care se reaiceazi în situa unei puternice inepabati a volumeloe Sine pliner și glu. contrase de fone geometie, contac te ca i pla, Ine ‘pac tanspareat fie mia i umbră conan de ur i coma et, * cxgriSPREEE, zare cw discernămân, au un puter elect Witsate supra rhtecurae, cca ce face din ele un Mrument comporiional Toe ‘ron labia, abuzul în oaia lor aims once de cele i mei Unica se realizea ca o siteză de cemente vaste, nce Sate leafs în tus de cort. Dr excesul de contraste poat face ca elementele composite deina imonane. wate, i deci armonia, 3 se par. Forma devine confuză, nap de camunicae 4 «nel ei componsionale major. cla. De aceea ese pecete ca dn matime de elemente ale comport, nul i ee ă se ame că dominant, celelate find soborsoomte. Conul bule ieles ca Mind expresa cea mal vie a varietăți aa, Aa spus varieatea maxim, ar n tele uni 133 Legea dominante Petru sccenuarea varii și înmurrea monotonii este neces deci realizes unei dominante compazionae, e cele mal male or rezatath n tema: ‘rogram, care prezintă func mpl sagrear orale acestor In raport cu Tel șimporana lor Pam modul în care reizeuză Compoziția. de în cen planimetrich In cea volumetric și de fața, ariectal poate să exrime oie formală în eae dominant să- Wi eeacă imaginea ce se cuvine “Adescon dominant se esizesză pri diferențiere dimensional, pie volum, canola Catedral ST Sotia de Ia Consatinepel sau cea a Basch S-Per del Roata ind ase! de exemple) , Dar ominana se poate susține s pin miloace direconale: atedelele goin care domină venicala, snt 9 mature A modului cum © Vola spetusă poate ft xrimaza plas prin compoziția de aitecurh centrat pe zarea sentimentului pis. Și în compozțle de ansambla, ait volemele (masele) cit și mijioacle iecizal trebue sape orientate pera apune în valoare dominant. entry ca o dominantă volumerică să fe bine evidențiată, avanajase sant umane simi: ante formei, erceșere noi număr mai are de planar de faa sultan i imaginea constants» seer pianul pen unea mir umtei Dominanta se mal poate ediza i ea efec croate Sa de textură. Când una din acte racier te manifest m puteri cal oma. 134. Legea echlieatut Dacă și legile de componie prezenta pind acum solicită caactăție moase {nitive de inelegere, lege chloral ac aceasta nt masură și pal mare Unei ompozăi valoroase mu poate a caliatea dea chile tea e a vea elemenele componente spose (repararea, sopafeele, maselor culerier, mserilclr) în afl incă întregul rerun să e stsfac simțul nerior de echlieu ‘Once rezolvare defectunast din acest punct de Vedere conduce la compoziii esente, cre percepere generează satisfac. Fete cn cazul compote Simetrie, în cure masele, formel sun ga epuizat fa e un pan vertical, main, impresia e cbr este mal or resimt cel puț dia pane deprive sia în Panu desene, Da gchiieul siteuri se realizac i în condi în cre elementele vizual, nesimilare Ăpăcate în compoziție se aft ita balans bine contol, Into ite 145 Integrarea legilor de compare în proectarea de arbitectură Legile pe care le-am comentat sucit acționează ca sare în comporitia iesiri vechimea timp firma aitectar ca stă, a pregnant valoare emoțională ca expresie i rod factor modeste ispita iale Chiar dacă opuile seticeexovear. cum e fies, otc le elementele de limba) ariectura, ele compare i pasează valabitats ape e inrpet int ‘vareate net ‘Chie dacă Postmodernism a praca ambiguntea isamaa, snd wacont în Kitch, iar Deconstratvismal ig revendicd © berate tall In crepe, chix dă sl moda efemera și rivala A accea linet se fac ede se lege comport Îi păstrează putea generator de valour ated i dural fn hier De pă. căutarea unități a va paza niciodată ips din demersul cermpozonal ră a avea onsen negative supra cali female. € nist Gori) nu et nici un pinciiu primat și nici or e res: în practic proecăi de afitectud se reste dec acest iia, har 9 sun lind umărul de cleme vizuale implicate mu exe foarte mare Pena inceput cel mai important ete Să njeegem mod în cae acționează principiul vata în diverse, lar apol să învă să splaim conica elementle vizuale pin are se resiacază unite (armonia) compu! ~ forme dies, raporturi lingo, materiale text clr ete Sum, ca regulă general, că prolecare de aitectuc snpjează în propo vaniabile, de în caz la cz, at intai Că Și cunoațerea dobândă prin înv expert mecanismele de nai și iceză le intlectul dar poste ch nose tara uni Grmonici) ca alte cuvine a coeenei se videste msi deplin această conacrar te ini efor consent al cea, (Cit priveșe dominata, (volumetric, direcionla,cromatic, et), de make ori abea acesteia ‘consttule deciaia din care decurge dentara compare realizarea wii De exempl, unele opere ae si FL tg (Casa Robie”, Chicago ~ 1908.°Casa de pe cascalt” Bear Run, Fcansyivania ~ 1936) și Mies Van der Robe Mae Iimplinicea oniăți compocijionale in primul rind prin ntemediul unci dominare drcponale (oriootale. pe Mngh elemente de eta ~ materiale, ter, Cute. Întervenia lemenelor de contrast conferă vitaltate compari, cec ce. deși ur o conizadicțe.eprezintă ot un aspect al unital smone n rs scai i lalea sunt rite, yi dacă fccare dn el e rege în poe e cu acer urmari și spira instrumental, în mod creat ca cea, june În sita Weal uite că de obicei există tendina Că una din ee să e piardă în timp ce Ince să 0 realism pe ceată. — apelarea excesivă irk vana, a unor forme. culos text în vederea abies armonia docs la monctone,comprosiand d fap uniatea,ar ntre prea mate wor de f0 multtudine exagerat de simul sual, cca ce va împea supra amon putea cha inocu xaos imap „arie ater 2 cele eoice de pla, of mute exemple de corelare cxcepfionle relizin compoțianae iberate de orice dopati. de mare fer vita, fea tel, de la modelarea spal la aticulrea voumelr 9 combinarea materialele ‘elo, e caracterizeaza pin etate și coerență Traces son, mare multe exemple pote, se pot ca oper le uno arhitecți ca MGraves (Cen Civ Pralană. Oregon, 1980). K. Meier (Muzeal de Arta dn Nana: Georpa 198%), T Ando (Muzeu pi Ht Naoshima ~ 1995), FO.Gebry (Nasu Guggenheim, Bilt 1997}, altima dite aceea remarcndi-se pantran tepresiiam ramane de mare forță ial, Aun spapald Și volumetric, unitate ompocsponald des Seer ete se remarcă și pin echilibrul compoziție, aspect care, deși nu poate fi independent de contexte Benerl’ compozijel rebwe tous considerat ni măr ca um dee dna. Aceasta ptr că un proiet poste să saisacă anumite ‘pert compoatnae, dară e în acel tim pat e chiu Piata de a corecta o lipsă de cer a maselor pin aptă minor © fane reds e acas cr ma card recomsdrarea lei je comporiponale „Piotr: elementle cu cole mal utemee efee supa forme aritectuae în + general asp imagini exercare in speci. sun relia de coatas de pn BL. sect ending 9 transparent Aces ete una dinte categorie de rela Formale care disting net artecra modern de cea istrict, rin schimbarea raportului fie pln i ol în favoarea ceai deal dolea sin cosecio, pn amplicon imencomamica tenor ever Că es vina, n mod obit in relia cu plinul golul (Terese, deschiden) yar inecat produc cotane tonal Ele pot de asemenea, 3 se cone ca Sesente sau chiar dominate diecionle și să ofere un motiv aritecturl pori amuz bazat pe stu propor, mura, decorat mina una satus din fermen raprul ping are consecin deosebi de importante SE pot experiment divers vale ale cesti apon. de la situa în care Cul val al pula pare a i acea cu al goluu con ce duce la dali, ‘simp fips de unitate, pn a doninana puted 3 nula dn le i reducerea ‘Su nara fre viru aclu SC out atl scuza fetal de masă, greutate și oactate su, dimporiva ce de demna, impuneri, minore, ribule care deși caracerisie arhitecti ‘Modems i nt mu mare mur cele oneporane I a inceputul în “aoc Forfa și a acei din calul și XDClen: “Pala de Crista, Londra ~ I Pastoa (HBS, ile Cemele Gm Para” ~ V Bahard (1884), “Calea Magna Pars pie, 1971. Cliiea Wiis Faber & Dumas. Iar Sua 1975; Aroporul dea Stansted, Essex 1991, Cental Cultral „Care A Nimes — 193, Facute de Dept Cambridge, Cambridge” 1995), Bem (Mou Poste, Frankfurt 1990), J Nouvel (Cates Soci Carter, Ps 1998, Galerie Lafsyte, Belin – 1996), R Vinoly (Forum Interations, lye.” 1986), Dei (Biblioteca Fra, Paris ~ 1997) ee Dew extrem de complexă, comporiis exe in mare pare o peoblenă viza, penru că forma ahitecturald ese percepută în primul rod ca map apa china roi de arhitectur consi 0 reprezentare convenponnt n concept atat [eponderent prin imagine indica dă aspecte cae evul eul Mal Int lată ite compoziția reprezentată paie em post Maat conceit pin ace canari Un factor critic în derotarea procul este problema aprecieri. judeării imaginilor grafice pe care le producea Pentu a arse. mal îti Feat to ign, șldira pe cre o concepem, Uilize forme de exprimare car cupid o ara ‘eros lita, chiar și în cazu precar asst e cele Petra a rana alune foare completă Pent că avem o rea iments Is imaginile grafice, sute îndemnați st deci ast de reprezentări ca pe mite campo în Sine pin conscing ae ealizăm ca are ca „obit framoase™ ‘rip, nu € ii ua mow ca o idee compoziiemlă de cate să mesi găsesc un corespendent pe miră în reprez i gaiet da cist tn schand Fesibiiatea roducent de imaginal decese bine Compas, in cae st al ‘otug cladiri de slabă eaitte compoziionala, ca vrmare 2 wici cacpale saat concep Anticipates reali prin conveni deenuli comport un ani relativism și oar experiența. ceri repeat al wansponen valu în veal map de ‘ira substan în procesul de proscar, a erecareapretislr cx prin gaia de tn primele cochiun de idee la desenele cisborse. th pata i ceata fects materni concep coneretl forall view ely Apoi, toomas din inpeleerea limiter reprezentări grafic. se deprinde necesitatea constitu nai un stea de evluare exch ne compoai ma in dependent de aitatea nie a imagini erent, tres ve pert ences Pietelor labe ale dei eomporiponak interven punctual pe pares devel ‘le ori chitara radial Un asi de sistem critic do evaluare mi se poat ali fr 9 bara tonics alndcomponti, principle yi egulle process) le ewe pe care leam comentat succint scones ce stare în compoziția ‘zhitecrld din vechimea impure afm ateu ca ath ch pregnant flee ‘smoional, ca expresie ttodtd ca factor modelatr a păi ua ) Desi opunile estetice evoluează. cum e fc, și odată cu ele eemenele de limbaj anes, tepe comozi: i păstrează valea. apt de interpret într-o vecine emit, rel tă modernismul a rates ambitie i dsonan ising une n Ai tomate în revendică 0 berate ial în rex, cit dacă dn e d ena i mai comercial succesului imediat e fa tt e simți, E Paza îi batea peterea pneraoare e valoare antics 3 dzablă în ice! (Le (Procedee ze în compli de aritectară ‘Pe lang legile decompo, cu pul x de peeratate maxim în nec E Sen he emp, fe mantic (ipa avdad și în Ast ext 2. ae iraportan ș eu wilt o serie de gel compodionae, generale i de Sote Mepticselomencle de cofigura 4 fonel respect Unie, supeafetele, ere Ina des pezeta aces repli, You fae citea precăzăt einologice d et ie: ya com ee reprezintă un ng caracterzat prin ie gt amonte = ansamblu const in elements între ca cut ens eli de Re aur Elemental reprezintă ajadarenitatea de baza a comport. ln cazul rast enone de cement audi sav Mentce e elizează e ele, element Ta E et in cadru acesteia ied desemna rin termenul de mot, 14.1, Regula miti ntreruperi) une seri de elements ele Peni cnisare eesti de monotole provoca de repetarea Intron număr pa mare oul mot în cadrul uel seri, flosee Îneeupera aceia prin mr element de conta, lt cele mal-fecvente mijloace find inoducrea em ci e tratare plasich în cadru unei ri en accente i pase. O suie ct pute ep! il componiiaplanimenict 9 In cen de fa ca rez cneice supe expresivi „UR ior de ts Venetia exemplified valorificarea. accetlu, in tip ce nits ecu e Ia Maslin protect de Le Corsi, consti o demonstra de Vie tn sutiaren Siferenfenio de ate pasi, în condilewnei comport de Tee eval de untae expec, ca Și În cazu lid Secretariat de Î ‘Chandigarh, oper aclu! ator. 142 Regula stu golului în ax plc că din Anite, se sigur pe eliza pe imparts mans e aha marceara desfgarrea une fade Acestă repălă asi continues SI fază pe de o pate, i ev pană ual pede ha pane, Sara ini pom ie ames al fac, compile clasice, ice ca scoată regulă să dei vo reese Sr cateii um spor de unite fi monumenatate compoziei. cazul putini ind exemplar 1 oes Sn) în ahiecure modern în care avaliatea simerică 2 compoziție și centrare In plerd Interval, regula impar Maui de travel ae ide noi mai {leet apăcare consecventă vila Savoye de n Pots, ind una din exemple ‘Darn orce caz dale, ragmentares composite de aad su de volum în ouă păr egale webu vi a stilzen erăruei mr de wavel, deck situarea foil în st, mane o regulă valahă 143 Regala ordonanței Pi raizata comport, ste organizeaza ordoneaza clement diete și te ntgreach ma nt coceetă Și xpeaă_ El sabie erai cantative inte lemne, în funie de marines imporana for, e veațogează recipeoe Și ua de îm. pri intermedi ordonanțe. Sunt sute pase In evident clementle pial wi eft raporunle de sabordonate ale elemento secure fa e aes ‘Ordon serve prin aceasta In exrimarea c clita a li major a pere. ‘errs interne 144 Regula sponte In proceso de clborae a comporielahitecturale, se precizear na um raporturfantiatve. tte elemente, i Și aportrcaltative,compalbili3 Incompasblit foncenae, depuneri lice ae elementelr in carl comport ua din acest pet de vedere ct Și din acela al efter formal. În intercondionare ca ordonanța a paricipa dec Ia configurarea imagini ariecae, la coeresa,uiatea Și expresivitatea acestea. precum a asigurare ssf exigenelor tare de ete rm artera Cu între a speri ardea i sport rezolvarea compoziion să anaizăm exemplul una teatre. Din stil tema proram vor rezulta ler camine WI caltative Flemenee principale vor cel dette primii pubicuul ol. face) și ‘xl major, ala e specacole, care va domi compozitia. Va ezita odispuere logică = iesea după rtertfunconale dar se va mi în acelai timp, pin parcel ecluza popes © gradate a spur Și punerea In aloe a elemental major, sala de spectacle.” In rele ca elementele penca, se vor defini cele secundare. fe es st pre (geo sau He pei pat (spa pet acei decor costume e Team cnr ysl impair severe va ec ec n comporia pliimerică. volumerică și de up. Va exists o dicrențer a acestora (Grimcpalsecundar, o. tratare vumetică în care elementul major Îi va. is orespondena era casca aa cu și modul de re plastic ajar sa tbs A fact wor iei dierenjerea dine piaipal st secunda, toa elementele ‘oeastad In neg ont AS. Proportia Proporția est sn concept comun st matematicii câ și sompoziție ahitecturae. constiulna-aeno pepo damental aces din rma n aretcs i geomet ne dowd numer su două marimi gometice se pol stil lacomie primat pin rapora die le (n cara armei exprimat in re dinar). Tita 4 două afl de rapoarte, inte termeni căror se sabls rela de invendependent de intercediponare și simiudine, consiuie o praporie Asemenea cat care st ir nene ut or geomet, po reprezenta în compoziția necurate e uniti și moni dacă propre satisfac anumite vale îm comport aistctrla, eoporia exprima raponzile de miime dire cxemenle atei 3 cele dine leet pate ansamblu (te, elarea relailor ‘Snir dite clemeniee compre ci-se det pn proparonar, ‘roporonarct era cuncecutt Ick din vera Greci ance wind pentru casa ow mean — Madlare și Secțiunea de aur. Modaarea, în aritecara emplelor gree, folosea ca vnitate de mirime peri eronate. modula, Prin mulipicrea conolat a acestia se asigura [propertionaren modulată + eleneneor component se ordinelor casiceexpimath în Pr dimensional avzad ca une comet mods “Amica roman a stopa adele modularea ca metodă de dimensionre i propotonae lezat n compoziția artera termenul de modal rămână ct de n roman transmis pen severe în Vieru Modan on itera cu procedew principal, cu fete etice. n sistemele e proportionare jromovaecanonic de comporisacademist pnt la fyi sec XIX Tea a fos alia și în arhiectira rcional japoneză, modulul ken” și satan”) vind un rol cdanitor și oniiewoe al compan, remarcabil. Procedeul 8 nosso not etre im ahtecura moder. fncionlst care șia orentat Soni spe prana denotă = spaiioe.s elementelor de htc: marea ia exgenfererliate din “date anfopometrie, egonometice și ‘Comportmesal, precum i a ele impune e industaliarea conților „Ariecturs din a doua jomdate a secolului XX, dv ATndu-se tt mai ms pe taza tenoogilor inde de const, mniimeaza. cu necesite, penru imeasiome n Stem module inseră în sandade ațonal și interationle (0 em: i sted și toc) pia tt elemento pane. că și, i-a concepe mai Stoluad, um umeri spal nehomale samba n teal combinsori se 0 nun vacate (abia 67 —Monueal,urelerealzi ale “Metabolism” japonez. Toca olive, otelu, so et). ‘Resinad cazul patura apere li Mies van der Rob, în care modularea se insine cu om instumeat de Pază Petru constivea ana sic ce dezvoltă n un miar 40 rafamem tema ordi, a simplii și a economii mijoaceor de xpos, bule latch, modularea ese ie prezentă în stad i în realize fuera care promoveaza loca Mexia Salle, a nega, mpi cxrdonazes dimensional spar 3 elementclor de censtuchi-unitectrd iw clo de tmobile, Lena comporiorall, interesat penru unica, penru repeal, manifete în cau Postmodernism Deconsrocivismalul, corelate ca ala adapabiiae & ‘ehnologte din rile dervoise fc ca modularea să n mal oat avea un ol important încoace shitectural cdo una aux, În timp ce Ondonanta stables vei canttative fn elemetele Compoziție. Proportiesublese val! caine. În Antchalea peacă sa incerca descopere unei modal d proeroare ccmerică. apa Să aque ceata ermoniet sole în aritectr, ca fefletare 3 trmone! matemaice aiva. Atel 1. eat calcul Sela d aur, comers time de secole dept principiu fundamental în explicarea sla creata amon ‘esi este în tă i în na. Sectiunea de ur (Numirul de aur) ese © meta de proporlonare armonică, bază pe împărrea ami segment de dreapt a două prt ingae ct ape die ‘segmental scr și ce lang al opaute Să e e capota tec ln neg AF Din aceas rela pr calcul se on dos valor 1 „= 16180039 și 0140939 Reza o exprese apropiata de valarea “amin de sur prin sera de fecții 5 Propriuile priculre ale Seeinil de aura cut ca fose ab Antehitț, Pragora și Paton, să vada în ca esența frumosului Și armonii cia fndamentl, de ‘rine divină ans la baza tturor structurilor maul a celor este de m, dea cele biecturae la cele muzica imeresul penru “Numărul d aur este relat e Renaperea lana pen suie Jui Leonard da Vinci. și cuooateo oud even, În Estetica seclal a XIX-lea: cd TG cheer, pe baze experimental, încearcă 4 demonszere prin Mud statistic ză castă prporie Suita sensbietea etch a maori camer, sr Zesng o osideră că repeznt un număr fundamental a vieți. In protien ait, mine © meio sigur pent propeionueaarmonics a elementlor de foam pth cupime în consi, del pre a ui fereste, dar dat nd crater Sau canonic ‘tz n condi edu de etn none oscar de compozite implicit» lumi formeloraritecrae, se remark. mal cund,Indepate. de rezulte 5 armonie, în favoarea nel expresivi egal, patric, adeea fapan * Preocuparea ll Le Corbusier peau studiul proprior exprimată în mod explicit în „ase regulatoare”, ca met de compote cu van ducă lată rectrea vile tein e Garces (1929), au În incercaen dea srctra pin „Modul (194) un sistem de propor anropomortce, baz pe seria si Fibonacci comit o, excepție în context seo! XX Medulorul a fost concept de Le Coruner ca sistem de proponianare apt să satsach att tigen unegoaale diverse ct și etcice pn silita dimensiunile spala, clemeatlor de aritector-consruct și cele. de mobilier în reac cu dimensiunile și ropogile cepului ema Și cu “armenia maiemates”, defini ci tt e ep ens si th in ea i pair reer ora ec ri ci rh pes eee ad Sent ce ee i Sree oe uo ary es am a Sano tt ge ori m pt cata ti a eens e Sie eae a nae ‘et er rece Pe ac ae eran Propotieantropemorfce, cele azae pe dimensiune și proporile corului ‘oman, fs cee aplicare in riser i namal n Scoprt practice, mure în sara aur etece pie can cazul shtii Grecii anes! Renter, sa acelor Tipic, ca în cazul siniezel ine armonie și ul pe care a realizate Le Codher pn Module. ‘Nie vom preocupa dest de antropomerfismul n ucr. de imterpeearea tc și sinbolil a cual uman în aces domeniu, ema seducătoare de altel pe ‘are o vom aorda în al cpt, i e măsura a care dimension! propor compoale SIE call, mecanica gealan cae acest este angajat de peclea actor ale cca ucr Ca avelogantă protectoare și Super al veil umane teme ale rocă nrmative în artetura modern. Este idee că dmenslonaea spi, a lemenelor cae 1 defines, a clar de Inchider i Seschidere, x eo milscelo de cules elementelor de mobile a ‘chipamentlor teice cx care cerul e află Tn contact diet, a se poate face fir ase fa ea baz de ala, în prim rnd, insine corp uma. E dp că m poate fi ‘abled bază e calcul prec și cae operează Cu valori med dar varaiaten Straceitislor atopomerce în force de varsa, set. rasă nu înseamnă deci ct “Chu de dmensnar i propotionwe propuse bule acomodate pentru a Îi ‘Compas ca anumit pariul ois mpa în pa snt ameninte i popenonae contig pe az ergometric se inca sa poat i olosi și manevrate de cle om. În ecuația imenonă i proporjontilspalioe și sebațilo, tn afară de corpul uman și de mec ieri macel Splat) crenlu în spa, derențiă dup acti [i De aceea, cu câ fnețeile locate în apa sut mal anvoc define, schema dimensional a cca e mul pret determinat. Ata în telur moder cae a few din raolvwrea programaul Jeculmel de masă o problema poriur, penru Sabla coodonaelor dimensionae de spall leu, Set contoae din put de vedere economic, proparileantropemartice concep functionals detest a present bara corel de cr, Normele slicae În dimensionarea spate în atitectara diverselor programe se stablese după cela pracipi. Cu că însă n Spi € mal poi determina uncponal mai meu Carcteriza prin iotopie și polivalenl, procesul dimemlonăi Și roperjonii salen cat comport whitectral este mai pin igi, ma suple. ‘Proportileanropometice și în eserl itemele de proporionae utlizae ca insrumen comporiionale ma sum suite pent a expicu natur lrivalentă 4 lecelor generate de relația dimensional, la pri vedere exclusi fiică. comp amar vcturăPenru Scena e necesar analiza una al concept el d compare, cel e ear și în paicular cel de seară umană pe care ar menționa deja în context. (146. Sear, Asemeni propor, scara reprezintă un ruperi dimension, dat În timp ce _proponin en rapt dimensional între elemente ue cehii stem (e exemplu iile {nui drepangh)-scara’e raportul dir sie dimensionle dee (de exemplu vel Gmensiceal al nei cling sisemul Său de reprezentre gratis). Cu ate cuvinte, propria se refer a elie dimensional caracersice une ius comice ‘ne forme tau tel pai, ar scars se refer la percepe une forme sau tul spa In raporturile de mărime x i frm sat spațiu ln mecaniamul de percepere scai unu clement „procedeul de masurare coast în apreciera Vaal a esua în taper ca clement aflate în coatextl său, cor marina ne ste cuoscud, umila. în Cazul aici sl de elemente implicate în procesul de apreciere compară sun cele de conse stectură, le cre crates dimensionale ne seva cunoscute i experiență. forma umană rezultă de a două puri d să Seara generică, defini de raportul de mărime dinre un element de consti i al forme din comes su: = Seara umand, deea de vaporul de mărime dinve un element de ‘consrcieoelide sau un spaga copula. Scara generic se face simp deoarece once element ce inta natures unei ld are o anu mărime care ceea de code ce au determinata. e percepută Când e o dente de mărime și foi ine frst, se stable o scară velatv ln sme fade. last once Indeprare de acestă identiae proto schimbare de mire 1 uoel ere induce o nouă scat In compoatia Tape, moditinde-se peep “păr clr feresue sa a neg fade Se poate extndeaciunen acest proces și în cazul rll! de scară dintre ouă lad fete ca mărime. Exit n sur pag ui scenei diferențe, dinclo de care se percepe “scoaeres din scară” a uneia de cue cena. Elementele de construct al căror mărimi ne suet uitare pia cont caret cu ee Terestre 9 wi al locui, pt și balustrade “ral” piese de mobili, ne să n resieea mărimii tr eemene sa mai în cae acestea seinen oi se derețază ‘mult su ma pa e de exponen norma yal, rn compari e js “proccess ua spa we! forme arhitecturale Am denumit drept “normale” Întunecat ca repere dimensonale în evaluarea scart unei opere ahtectrale, ps ed acea sn conceput Și realizate in sins relic cu Gemensenle și pori corpeli uman crespnd carcterisiler antropomorfice. cura umand este Ata ezuuaul aes! col bare diene spailor an elementelor de consruche-arstectur și ele le compel uman. Abaterea de ln za creare conduce [a shim de efecte formale, pin mie unor dimensions, napa de contol propriile, putânduse genera în mod deiberat scara monumental „Dept cum obser cu indrepațre £ DK Ching. în “Form, Space & Order” dine Tae inima. în Tacpe de rporul [Bente m peteeperea sap, dels senmenta chiu al nara Și protecție, (olde apare su, dips, nel dear 147, Ase de compare) Compune white, since, fe mimetic e ear ce ini soc is agate sonore în aan ct conse acre fei ieompueres utr slo inran evn nea forme rect, de ‘canna pnts n oa vet Fea ato 1 în et ata perene magar besa, pa pe n ve un den ST Set prac secondary te nu Pa impor. cre era mand vent nis Ema pan rahul sa cn wader, ste de comport ea în sea timp ate ie serie data cen ema etapă et concen 6 rere re Tra lute multe le eer de compre, cl i seme ee el de an ta val pent Gear sue compote espe spt 3 cre itor e cel sn ssa de ei Tir msn nut pet ca ft efor ners crea impactor de cps aces lr fcindese, aime Yd, 1500, Accaă etapizare ma € însă mare de pur temporal d edepășit mpotnă, abel se va reps, e exempia și în cere aero pene roi en În cazul Bric Vucksenniaa, tera 1938s, Palatal Congeseo “Filan Henk 1971 Postmoderismal, cu erste, ierte i adesea rbiraral tu de interpreti oppuni cxtice. face din cunar um mote omnipresent, fe ca stibu al materialelor (Glementeor) de conszrutic sau de fins) (MBorta _ Casa Retonda, Stabio ~ 1982, “Cai dn Evry ~ 1993), e ca lament aplicat (Ch Moore. Paza Tala, New Orleans = 1979, MGraves ~Plocet House, Warren, New Jersey ~ 1982), fe, in mod feevent ca eat al minis celor dowd variante UString Neve Statypalere, Stiga ~ 1984, “A Roti Casa Aurora, Torino: Gehry — Facltates de Drept Loyola, Los Angeles ~ 1984.” ste de aoa că în eal ura din acete exerene compoziția roma are ws rol deci în defniven carceeler expresive ale Memel (M Graves ~ Public Services Building, Portland, Oregon — 198), sau în animarea, impreama cu unele accete vuumethee, 1 main une ajade compuse prin Insercres de eemente qvatidemice (Arquitectonica „mob „Adams”, Miami, Frida — 1982). Și Deconsrvetivisma tlie cularea ca mile de exprese “Fotie” în Berard Tocuri aa și datont clon o deosebi fo de impact val îndeplinndu-i aste mai ‘ine old arta in compozita Pare La Ville, Paris (1982-1990) Pian realzena la Central de Design și Ath al Universiti din Cincinat, Ohio-1956, prin “deconstrurea” și recompunere forme, o surinzatoare dinamicd de ‘ome și lamuri, cu scula tinzând ype atetonc, n care plleromia în tom pastelate vizate în exterior tila teroare un efec moderator Pra emca de placare a Tadeo cu clement inate, cu largă răspândi începând dn ani „70-80, elemente cu o mar diverse de mărimi, fome, materiale game roate. e pet realiza câmpuri menccrome pe suprafceInise, ceara afirme ca tun factor de untate componiionald (R Meter Abeneam. New Harmony, Ina 1979. Muzeul de Ai Atlanta, Geoeea_ 1983. Muzeul de Ar Contemperand,Barcelna-1995), sau cimpar terogane coma, ca subtle vibra de deta (M Gravs-Pubie Services mg Portland, Oren 1982, Arautetcalea Ambasada SUA. la Lima-1905) aa Hod, în amenajarea resturants “Masonaui”, Tokyo creeaza efecte emanat inet at pna formee dinamoe care wrfese tase surpenedtare, et Și Sr clone stalctoar, ra joc Viu de forme, cale i lumină CColoaren. ca mijioe de expresteantca w fe deci contaa prezentă în isto vtectră, din Babion, Eg și cca până In alele noastre, i a va putea Kips ie Ta ‘ier end roll mea romane în recul comunică no lame tx mn saturată de fora, probabil va eeșe Nu va pute lips, ma ales, per că ea Insule imagaile care compun mediu în are dim, tsuleet ins impresia e lumină ne inocnțează ‘condi pics În comeciț. aegerea glare colorilornspile fterioue se face dependent de fuscia spall, de miile late aceea: Mhnologice, de mană fied Și imelecual, de recnere, de odin ec. ar în plastica eteroara, dependent d condițiile Concrete de ampsament:coordonate geografic, reni carială cadru aură ere ‘Da ete aceste condone obietve sunt supuse une dein voii cesare une! personal stevie, manere 15.2. Decorata -Ornamental Am început capitolul “Lumina, culoarea, omamentul în comport de azhivctură” prin peezemarea succită 4 elementelor principale de” morfloge ‘cca: asa pail i lumina. Masa exe a rind each dn elemente active (clementele d conu potas și partae) elemente pave cement conac de proteste acoperiș, cară. tenuil pac) i elemene decorative. Am vâat ch mina este nul din elementele principale ale mertologe a numa pen a uhecra ines, devine pealate vie, că ea revelează forma 9 îi ifsenesră. prin sine pin caloare și prin virgin const ca umbra, expeavitata, Reza de sch sezul Secor af nmin, joc secund, implicit, schimbitor, maltpla conditions i must, {Cour la rindul său nat în ects ela clin, pote aven o fant decor implica” sau cxpicia, după cum veprezimă 0 elle natwalt’ 2 mater de consnci-finisa) pase în per sua e un motv ete apa, comeing wei interveapt aici. Oreamcaal are. Ins. în mad explicit portar © uncie decora, ponds asuma și o fun simbolch Forma aiectural, reala sa pero (repondernt etc) senzori. tn ‘imal rând imagine, i pin ex informația paivaletă pe car a ranite. sunt în mod “ențaldeteeminae de ealtie expenive ale organise spa constroctvecu ae ‘avin ale masei i spaili și ariclai acestora în lină. Conta clementlor ‘decorative implicit la expesiviatea pobulă form poate insă aprecatll Aceasta poate varia desigur, aga cum sa vazat în cazul color, de la nteeni ponder, ‘ebordonate salar formei definite de-deteminaie ei esențiale, ln cele care subliniază acest sui și puna n cele car e denaureara sau chile shi ‘Ca acesora decrativ al masi, și omamentul poale aparine organic de un emen de aitesurtconsructi, sam poate fl stat stii dar est inoate ezitat une intervenții article, unl acini umane determina de o opine exe ‘pected, ce poate 1 uneri subordona unor codri de limbaj simbole. Tocmai de ‘Seed, omamenul a const, pănă în secolul XX. usal din uter importanti de eee silisicd a mer epoci arene î storia vesuri de indiu a ‘mor creatori și opere în conex sceser. + Motivul decorativ, ornament ete expresa sensibility ieligenței umane, a ‘apis sae de imerpreare a aati um 9 de rar a uno forme Past, seme, ‘desea cu incre simbolica exprimând sites ie, sntimene, asia. Reis decorația în ceaile pur pragmatic ae Tui Homo fabs, ormament! Bind © constant sntropologicl prezeat ia toute epoce și în toe comunitățile umane. De ae, reper cenametal a reprezentat wn reper cultural semnificativ în stenificarea CR jeer le spt unor smn umane afirmate local zona, el mona sa pe ar geogafce extime, precara Și în deimitea un penoade sanie de devote ale aesora In arhtctur, ramet se relizear în diverse zic inelare, peur sea, cură mort alto) faonae, multe, mozaicare e.N 1 divere materiale — pial, em, cram’, metal ce, ia acest punct de vedere pind fi execute. din Pi mea cn clemenal spor (voluele ual captel ionic) su din materiale ten (Compocple decorative se rgalzeaa pe baza gl generale Și regulilor de “omposte ale forme, pe care am cunoscu din capitol preceeate “Ornamental Ih abitecard are un fo enete și simbole, dar Hind o formă de merpezar 3 lumi reale. concrete, a și calitatea de mediate înze om și limba “mat Al alecu în proce de percepe al cetei. Pri ilizarea wor imagini Silene Sa maturat de inspre vegetal. omoat sa anrupomoeă. deci a unor mc die mei orale faare om ri a unor motive grometrice, abstract dar Shor de ecunosca yi de ijles, crmaientcle au facta aprpeerea formelor tera similares coda stir ale arbiter de cle om, cmentle de construc aa font cle tele teme ale interpret formal decorative ordinele greet de exemplu. au suport at “ramele “ra portant siteul consrctie dominat pâna in secolul al XDXHea, a oferit impera sopaige paezale cae s pen va prin smarea golurilor și compoziția tic dativ Imereul fi de eta ornamental, pondeeaacordu decorate în pusa acul ma su cunoscut, mă. 0 evlupie nur: ci una lee Atl, ună: predominanta pli, fora de expresie a Spre mude șia materialului e caraseitice arhitecurl romance, se sr reps reevaluate în spe, pese Op ste (de an în ateu Bune da Amsterdam H.Berage~ 1903) în shim, in aeectra ere va sccede cell romanice în rhitectara gic, ornat în special el cui eră. va cso o dexvotareexcepfionald unghie ca carl sted dela Reims (1211-1311, scuipa incl, roasă, vrai, est SE unească Into peesanană simon decorativă ‘Arhtstura fomtăieereeaz în arme, arvectra coasrotive decorative corni gece, Reaperea meamueueară moni ania i medieval, vaecifică se pure de mative ornate dea ele slate la cele naturalist, de în cele rma la ele aroma, repertoia formal al antichiti ind subiiat cu Precasere în motive decorative ulate In composi novaowe, pline de faze, ceria toatl de rigs rafinament ca reflex al asia spre all ‘eatery ‘Dur Renașerea trie marchează tere spre Buroc pin ieresul pent linia «ub so cmamentte mal bogat. pene can Barve decors cenoase o adevărată Nuca: ar ns cb ware reves In adr tll Rocco del Inceputul coal Vinea sunt cracrtte artiicon până la exces, vrăsăunle de exalure și incănatura rana ale Barocas, sunale de inspiege peferte penru decorarea usor și imercarelereicălar ad Indeosei formele contrsionat le cochililor și simula vegetal, eae Attra Clasicismul trance din sec XVI, care asimiaselimbjat Resa ‘utes, ap ca a Neo stam european din Sec XVIXIX, ade oreinaaire în spiritul Atichitai,cosăuinse îe-o cctestare Barocului, cae a sări în jocurile CSpricioae le Rococoulu, și Bcându-e esol elor Fisele ce pron dona Rațiu ia lciditn în concepția despe lame, om, soca. De see perna petra compoziții imetice cu vlumetn echiibrate, cu propor raionale pentr scite în cromate și decor Omamenlaț se star donează caracterului monumental al compoziției dar aduce răceli tuns a acestetaounda e caldură re Cu timpul insă, i preocupările artistic ale Clasicismul devin în principal de arin monumental ir n fa Anal, forfle sale aloe de vocație mona, e ‘Sor dla până na perie în exert decoratvste Arhiesura secolului ai XIXea a cumoset, daentă mutațiler din viața onomicd, social și plied ce a urmat revolupel induse, într men fot mat acceler, o mare diversitate de ferme, de orientări și curate at pe poi cortices tol opese. In eseni, secolul al XIX-lea este caractenzat, tna dou să jumndtte, de porta dinre Academism și Felectsm, pe de o pare și ideile Raionalsnusl și Fncjionalismuli, pe de stă pane. În carul acesti caiet în pla ctor i ȘI caii proprie sa Contra și difereațierea atin fă de peablema omameraa lt său în whitest O adevărată enunjae Ia omament în cursul secolului i XIX-lea mu a exist aici măcar în cad curentelor Rațioeaismalui și Funchonalisul, care ssinesa primatul enstrucpei ial fncpuni altare în genera forme, și nici Cha: în opel rail prin tebe materiale noi, cum au fo Turnul Fel (rg G Ft) sit Galena Mason (ah F Dur și ing V Coatamia) de la Expaziia Univerală e la Pai 1689, carei sora ots fizionomia inedit calculelor inginereșa, ‘Ornament ese prezent în ahtetur apionalistă lu E Ldroust (Bibliotece ‘Ssinte-Genevive — 1850 și Biblioteca Najonalé 1868, ambele la Par cay în sxtitetucafuncionlstt a Seo dela Chicago (D Burnham, J Root Reliance Bung, (Caicago – 188%; L Sullivan – imobilul Carson, Pine and Scot, Chicago ~ 1904) Sunt inst preznje Br otenape, cu funcie auxiliară în plastica arcul spre deosebite roll decorapei in ritectra eclectic în cae ulizatea uno slur divers în accea poze vizează cu precădere, și de multe ot excl, repetoil lr mane. Opera din Pans ~1875, creața la Charles’ Guner. de exemplu. era 0 demonaie a unui decorativse finete, tote elementsle componente ale tase aiitecurle devenind temă a interpre scenografie gest cette une! anivanfe răluioare, pe gustul mani burghezi, noua casă ajns în văr piramidei sociale prin Tor economia aancars dfn Saturapa formalist istrict, coseving a exceselor Eelectismui, pe de o pare, irefuzu fa deo arhtectrd rez doar di exgenele indus, cae erase In fcepta esta a li Raskin si W Moris, pe de altă pare, au cond sre sll see, al XIX-lea ln incercarea de ieșire din criză printre relntoarere la Tormele de producție arizanal și l o nouă respira ilistică pin iterpeetarea natu ca sursă de inspira a limbajuli omament. Acea este limbajul curentului Art Nou, În care se pirisee în mod deliberat imitapa stilurile ien, se apelează In provides de inarucpe meșteșugăreși i se uizeaza materiale viu colete (san, tracă sel), piară copi, esență de lan exci, er or one alese și Pe în oper, inte de once, ca valori decoratice. Vera decorului vegetal, a artescuilerforale, prfozttea rată calorie i ueor a material, eliberarea în bună misară de contngeile Simi sunt cartele salut At Nouveau care n opere ae arhieslor V. Hota m Belga, H Guimar in Fana. su O. Wager în Austria îi see deplină uta. Dar ș ideologie și ca alune prasied Art Nouveau e ala n decals} Tah de voli coală um moderne, ln tecea în see XX. Evident pa Mitica onamemală era cea cae putea racord arhitectura ta roata luni site în schimbare. Se va weve curând la esc e respingere ral 2 ornament, Primele decent le secolului XX aduc ariectura asceae valută de [A Loos, excluderea orsamenal in orizontul shit argumentată de aclu! Io artical “Omament și im 1906), ahtectura purist a lui Le Corbusier, aritectra volând gre maxima escațiazae, aul Mies va de Rabe, cea Inu, ru vaengrimă sot motivaga pi tagma “es is more” „Athitectura modern va munfesta penre decent dezinteres fața de omament, expresivi gisindu-ise resursele exclusi in modelarea volumericl disipată de Timbaul psometic, dinamica sala, plasica formelor constructive, cali ete e materiale, “Postmodernismul, pe suport ideologic, îndreptat impouiva moderssmuli cupe In uraea „Complexsate contradic în aiitectura” (1966) a lui R Venus ‘dervoti noi coder sisi: complenitatea și contadicia î opie cu simplifcaes, fambiguttes yi tensianea opuse igi, ambivalena contra exclusiva, plunmensionaiateaopundwidiesionaii, forme ite în oul puri. Tstrlsmal este evaluat, motivele claice regăsindu-se explicit (Ch Moore – Piazza data. New Oceans ~1979) sau ala (R Boil — Locinele colezive Anul de ‘Tring, Palatul pi Tea, Marne [a Vallee ~ 1982) tn forme ascenuat decorative ei simbelist 16. Apreiereaexpresivit și informativtgtin perceperea vizuală a forme aritecturale Atunci când perepem view O fermă arhitecturală. efectul asopra ast e eteminat comete de sibutle comporijonale care jin de expresivitate ( de valea ett), precum și de cee caren e informasviat, de capacitatea form dea tranamite mesic, sense, semn cai, Datorita concomitenet acini for, cele dowd categ de abate otf ujorconfundate, oi inelegeea i contlalcomporijel sant ‘ase posi doa pin apeciereadiferenlor dite aceste catego De pil, în condiile existe! waif, armoniei compoztionale prcepem cu satisaci rds vizual e caruterzează forma apreciată dia punc de vede sei și © aprcien în funie de enaibăaea i ozonul cultural ce ne sua propri, Reanim însă și l abut informative, implice sou explicite, sf facem conform une tpesențe acumulate în mp sa unr nico eieriar, ‘Des oumeoit pos avea alu iteletule și peoafeciv comune, care definesc categorie percolate, st pe pln accep apuca fecare individ et une Și că va tinde săi aerențeze răspunsul în relaia cu elementele de mediu, dependent de iminderea aizonalui să de canoasere și inelegere sau de experiența a diel de a ‘slr în orice grup sau socictat există o amplă ae de inten sociocultural corsară, ecare individ acoperă © parte mai că sau mat mure din această ne comună. ut canon so experieță unică personală sea sar influenelor generale Mult el de nise sunt oferte de educe religie. coal, mase med (în iul rând televiziunea), ectură ete în are se pot Metificanivelurl comune generale, sc niveluri individuale Se pot divine, el. onzontui de in lest: cuturae zonale în Car există 0 seve de niveluri au sere aluat nationale, Exit! apo, iniseme soclocuurle locale și de grup, cae se exerci prin calarie ince si periodice dinte indivi coment sas grupul, Toate scestea modelează personala, ercepile și comportamentele. resețule de răspuns în ala Simeăul Răspunsul nostra fat de sili vizuala elementelor de media depinde, fete, i de satura ear în Care se alam fas de sestea relate direct Sas indsect Permanent sa emporrd de rutină sau ined impasă sau ori et Cina ivi forme ashiectursle specie unei culuri cu care au sune {anilaizai E tem aprecia alta componitionae e are depinde expresivitatea. de 13 cele generale — untates, cchlirul — de Exemplu. până la cele de dau ~ propor calare txt te da €alurea formatii, a mesajelor p care le trans acest. ‘ene a bou mită, în comparație ca spans pe care im acest punct de vedere. i cineva crescut, daca în acea alun. cae pain i însuși acele alun în comuivvea raporturile moare co medil partici att o serie de factori ctictvi cre depind de calea Și teste Smalr vizual că și see de tari sublets, pe lângă cei e personal, care ne influenesa percepția: forme i pai ‘Grora le ‘asociem În subcongient anumie experienie de vig, favorable su efavorabil,asimilarea codurile de sesur st semaicați prop cula î care wien, ‘su, cum am menționa arcteru patil ela a eae ne afl fal de medi. Dei ispunsal nostru Is informativitatea formed aritectrle poate dos, parte subiectiv, In specia suc când aqumiteinfseae Spurl + 3u frudcira în ‘Sbconsten, exists totus secte se informaivitt ear pt fi revel și examine în trod obit De acea, rice cadru stacturt al tei atitecturale webuie să cuprinda și informaiviaea, respect ineleerea mecanismelor semiciiaitectuale ILUSTRATH CAP. 1 1 Panon, Ae, ar tines și Cura e LC moni, unis, lim. > SITE Monto (Tempe), Roma, sh. rase ramate – 1450 (te, cra, omu vera Fata esec N a sce XVI (mute, Sorina riz, fer Sorcha te ia erie 4 Buia Pane at ară Maar sec ALA Rita’s uta Conga, rsa at Oa yoneye 1960 (ma, ein, ‘art ct in nmponta de obet de ansnb). Pau tn, Chang CeCe” se (ons, ete, ein Cooma coms) 7 Fala! mtr, Cada Corbusier – 1956 (nin, emană os Iimeupace seve, aceea lian) + Sedu nna indir Text din nda, Aleta ah Le Cotu — ISS toupee te eee Munte 9. cum alee en, să Ago Ross 8 mate, cones een, rupea echo) io Sula Ane Doceaive Fann Riad Meer ~ 1984 (ante, conta sso cl mn Tea Ra am Londr rh Dem tan 197 (dna oot) pare în cateva une ste pre Tams 12) mn mine of Techy. Cher. 103, 8) Ca Faran Fox iv — îns) Ce ds lace cine te She Doe, Cheapo 981 a Mis van de mn compant eae de et) v3 CAN See Cha Citat “952 ah Fan yd Wht îi Pil Cena Reto VI (mer i cmc plait): boc poner sip das cet 1s ăatar Noes art Noni Stie 1967 (comozi d mode spate 16 ) – penpectva sitatiă, onetată pe studierea consucțilr formal a ‘model i care semnele sunt n oviorul una sem e semne: ©) – perspectva pragmatică, vizând sudul reli dite seme i cei ce le iizează. deci modul prac In care omul perce, itcles n preteaz Și vizează semnele, precum yi model în cre exe lesa de ele Ca. Mots subliniază fapta ca este uel perspective (dimension) semitice sant iim leat; prin ele semiotica încearcă să clarifice “regulile cre preideazt piara semeelo, semnificația unui Sema id In mod complet deseris ra acest tet imensa semiotic. ‘Dac a inceputurile sale semiotica avut ca principal obiect de studiu limbajul verbal, ca timpul, în aria sa Ge cercetare a inal st o miine de come optic 3 acute imagini tematice, vere de cirsulie, ete). a vecton Generala di Comunicări în lames modeing, cit și semele(simbolule) de nals semaca ale Dezvolarea pe cre a cunoscuto semiotics, și în cadru el estica semiotic a ză și de unele paiculnt ale zei contemporane deosebi crea i limbajlu arti, wi de conriațile metodologie ale eo Ioel și Srusuraismole Estetica semiotic, ta cărei dezvoltare i răspândire ay contribu și teortteni 2 R.Bastes si Eco, își pt exiszaa pin aportul seci la inclegere are pe care o studiază ca proces e comunicare Es pune ast! în evident pariculaitiile semnificației anise și imanenta acestora in expresia artistică, specifettea sintactics și Func a luna! artic, ompleniatea operei de ath ca mesa, polisemia ci ambiguitatee sa. semunicl speciciaea proceselor d codificarea opere in procesul de eesti ide decodat în el al recep interpreta sale ‘Semioticafoloseste sa cum s-a putt înelege din cle prezent pins acum, «n aparat conceptual si terminologic relat în mare pate din lingvisuch, O sete de ‘acteristi se limbțului verbal ca forma de comunicare, cae face obcstul guia Feitimeazatnt-adevi transfer terminologie și în cazul sor lime, acs n cazul etal aac Pe lngă termeni ca: mesa, cod, conottv, denottv, sens, semna. deja Imeniona, sunt folosi, de asemenea, otun ca: erai, semaca redea Mesajul desemnează. in seas general, ansamblul srcturat de informa anis de o serie de semne, semaale, simboluri cite un sublect receptor Cao catea Specific, mesajul arise prezintă incircatra de dei și semene. Ge sensu Și emisii pe care o comunică forma antică Prin aceasta el consiule condiia și ceia fundamentală a orci creați arte, i dec inca ae de i operă, esa primă ocna eens ae produs. Mesajul uns opere ahitectrale implică refere concomitente la caracteristicile functional și formale, desrierea unita funcional formală fină tclevantl posta cunoațera mesajului Codul rerezint ansamblul orpaizat a! mijlacelor (seme, semaale, simboluri) ial modurilor 3 regullor de utlizare a acestor, prin care se Talie cometa (eansniterea) infra, mesajului de a emuator în subesul receptie ‘rin intermedia coduvi se coordoneaza relație oale diane geometia contra morale, procedee și teheologi de Gonsrase, putândese tel distnge colar e specifice Hecărei ateu, din amiehtle pind în zilele moase, ele find în “concordant cu svumit semnicați, sens Desciftea creată mesajul este sarut de semnificația deni pe care ait emiiorl ct și receptorul o dau semnelor proprii codurilor. precum si de foloures scsora dep reguli Cnoncute. Transpunerea formal În barbi Uni aut cad ip Brocesul de crea se nume codiicare (coda), ie descifrarea mesajului se numește decodare, În area legătură cu oțunea de cod e fă cca d redund edundanța, concep al teoriei informatie s reer fesse transite ‘messuli cu alte cuvinte, perceperea hi acai În mod explic, ca desemnează cavitseu de inlormae ce rebuie redusă din valoarea informațională mavimă pe eare o poate singe un mess. penta ca aesta să owt perceput cu seanieaia nutagă Și nedeformată, sigur se un rapt care ine ceca ce ese re mecesar penru percepia mesăulul i clementelesnforationale suplimentare, rotit car 0 fciează Se pune problema Tapului ch se mezi eee risc) de exenptu, deo ornate absolută, caracterizt pinto era tl impeeviziia a semnelor cet compen, a Sepi capacitale d recptae și de seci somn, devenind aste acimeligbil. De alc, seste unui arte aport ze ‘rgiaitatea mesajuli i curata oval e informatie pe cae o poată Pent a det Sos perceput, practic pentru a faccesbil,Inligibly egal ale, carat crina î contră in mod determinant valoarea, este ous incă cu n excedent informație mut redudana În cadeul arhieturi, prin efecele vedundanței se ierahizeazi clemene component ale formei i e acuză aspectele funcionale ale obiectului atest, Dat fină Caracterul abstract al limbajlularhitecturd, ornamental a fost anul dan insrumeriele de falie a percep: mesajului, pen ayunea să redundant ‘Senssemniicate, Antele fac obiectul semantic, snt afin eu lrg prezență în istoria enti, a ar, and o frecventă tiie în structuralism © (orentae spinemologcă și fenomenoloie, spartă la inceputul ecou XX. amar porta în evidență a anumitor structuri pentru explicarea caracterisicilor și Componentele venelor teme). Se eră deobicei a conn sau la mesa, n forma ere, Deși sunt noțiuni utiizțe adesea oedieret, Seul reprint ccațnutul_ informațional al unei expresit formale, dstingindu-se auf de emca care onsite isi uni semnelor d= a eprezent ceva independent de les de ii ‘ot concretă Sens i semnificația unei opere cunosc variații care au loc în foctic de facto ioni si culturali sau specie este, sa încă se pot manifesta mat mule imersie apei, sitaie ce se defines în genere prin ambiguitate estetica De aint, ets poat univ, plrivoe sau echivoc, după merele pe are accept opera, maitudina d interact etice posibierelevandu meet ai afet. E are crater axiologie exprese valorii i se Sonic our în rea bca. subea alt în elaborarea mesa ein receptacle În Geet legătură cu cele de mai sus în ara terminology concepauală a semiotic inu dod oțaa core: semnifica !semaican Ele aa fst introduse ma tă n ngvistică e cure Fe Saussure, și au fost apoi tins în oie analiză semantic a unui limbaj, consuauind peace ce doi termeni ai „poral reprezenta de san; semnat = serifcant T Semnifeaul leno), în coacepia setată, na ete un abea seu un fesomen ci teprezenarea acestoa la veel contine: © identifica în special cu ‘nina poate defn dec in nrinu rocesuli de sera ‘Semnifieantl cost intro repezentae mara, cs o Yor bine constitu și o sută determina purătoare a sesulu El ene un mediate soncre, aera, me creorlsstemelor Je semn i Subiectul espe Rolul aalizeisemantce rezidă în decodificarea srmificant pentru a se unge în semnifica Și 2 se descoperi Sema, reconttuindie. drumul ves Ji proceso ennificae care dat nae serine 2 Arhitectura ca limba}. Semiotica arhitecturii. Un obset de aritectar,o clădire are faci (our și implicați multe, cre po îi studiate focare în are de die distipline, dar consul ttodat pol de nentare alee atest, zene sim, cete fact roluri i impăcații ale uni cdi sut: etemind (eimiează) spi car, pen formă. mie și inel Perm desfgurarea unor atv deters ual say Socul = sero de fq de mei! ncemurtr(geckimalcsosal, prin ‘ese epica relia interior ~ exterior, elizinde un sad tenor [rote confortable e impicti de arin economic; a căror dimensiune pou vara de ba india a cea interes naga soit: ae un impact de natura ecologică i Vizual formată aspra meu de imp e rol dea comanica, de a vansmte anumit semnifica, ea ia ‘imbol cultural fara reala sect aria dată aie ce se manifestă fe cae căzu e o carl i de o loci modest. Deci aiecura nu se pote mri a aes în considerare doar a erinflor primare se exisenei umane ci constitue ma curând 9 probiend a valorilor și temelor de semnfcare. Dac fete discpine șine sua ehnice po răspunde stisictr n problemele legate de una aa st An funcție camera, În ceea ceo privet e ultima, faci semantică. acesa că problema compicat = desir semis pe cae e poat Te want un obiect de hectar ‘Prin capacitate definitorie de evocare care-i wanscende propria Rina zică. fox aitecturlă prezintă aspecte care se imtegează emotii În consecina sa Inerat găsirea ne! analog ne hier mb, oe semoullingvisc și semnul ecua cae poste f abort din dou puncte de vedere biel atitectral, castor formal ar putea consider dept “mes” sopus procesului de codiicare (de cre shies) și de decadere (de lt uliu), cee oe ar permite apices iijlaclor și metodelor de studiere a Hmbajului verbal și în cazul ‘ther attectr ca stem desene: că ahtecaa ct bau sat apreciat a siteme de semaine, produse ale une ami soviet enol anemii conex arie În ceea ce privete primul pone e vedere, analogia arteră — libs verbal unsa anume Minte Și dieremieni ores ȘI pracice de abordare, alot complex caraclerllschimto al emnficael cada comit Refer la al doles mod de abordare, este de rea interes perpectiva pe care relia dine limbajul verbal Și imenslunea sa socal © deschie Petra surprinderea unor echivalene i în cazul iba arbtecura ‘ALS la vel linguistic căt și oriolegi e po enti două categorii de limba care se manifest ane ST prima, în situația în care cei implicui în procesul comunici mpage o înfeegere comună de fond A concepe, imbajel stonâng a n factor coc în elaine cesta: 2 doua n sinapia în care penru af posts comunicarea, cel cae cuboraza și unse mesajul vebuie a explcieze pent vi Tce ingles. Pecare din cele două moduri d milan a limbajului corespunde une catego socio-ultrale, e aceea e criză Că mbaul fl reproduce în lemn speci ‘ond categorie saca cuiul in are fc pr indivizi implica în comunicare. Și în aicea. procesul d funcgoaare 2 imbajll (Coiicare — azere – decodare) se ien în earl format e suta socio-cultural sistemu e seme experi bau De sii, diferent în truma codurile — coduri simple, elemenare și coduri elaborate și nete difereien în modul i nivelul de receptare, de Ielepere (ecodiice) a esa 1 1 desi unea redundant ‘Am Prezentat acest căteva deta. cu pime argument de interes tort și practic în favoarea analogii dintre chica baal verbal Acjunea acese! analogii se regivexe si în imprumstrile noponal ~ erinologee dia lineriică efecuate event In domenia aphtecturi, Termeni ca “pramatic’,”micolope”, “tak, „Semantic”, eu”. vocabalr” caora bse dă net un sens cu eerie a arbiter larg lial î Gora critica de arhitectură. {nd existent unor simian secta de comunicare pan limbaj tra și e ale muia de comunice str Aspect ale limbajului asic, ca forma e comunicare, sun cercetate Inch ia ani merci tt atunci abordarea problematic bal cunoscând i ahsouizara Important corale cesta ca în cazul concepe Mosul) Wiugensea (1885. 1951) cane afirma ca “bai earitecara Tuma” ns, în eva ce privet ahtectura, nat dite primii cercethod care at emis Neh că o conu ee 0 formă de Comanicue, nonverbala. a fos amrepologul american J Ruesch (Comancarea howverbalt™-1956), Prezent ei, fe explicit, fe implicit, le problemelor de Nba} aitectra gin in rd da ani 6070 i Seon XX, ale unr autre Veni. Despre” ambigua ta arhicctur), KLynch (imaginea orl”) CChoeberg Schulz CSemnicaya în atecura occidental”. i „Sisenul lope al srimecturi și indoor, BZevi Linbajal ahiectuns moderne) CJenchs Semnificația i atic și „Limbajul recul postmoserme”. Sua de menționat și un direc focaizale ge prolematicasemiaii aritectrae erie în ani 70 e DD Agnes MGalcaas (Semis și ateu”) ide G Broadhent CMa de teoria scnaelorlaarhbetua). ‘Avemenea limbajelor naturale (cre vizează seme tingistice — cuvinte propui, faze) ri ce alea, și secara ese un lms) combinaeru Și futon, sl cri serine binare sun comsrate pe apar semnificatia ez, în are sential et cominatul uri lene afitecaale ca loc al manifesaior raci sociale, ar semniicantul însăși forma exo const, cu anni „magie Mezul Pt-modemisrlu și al End semioece în arhitectură ete tocmai relevarea valențele semantice ale witectai climb ca we de semne capi vana ȘI mesaje de Int semniajie (ie. plai. setimenta), cordate prevalența uncii contative simbolice 4 semaelorarhitecurle în raprt a cca denotă. Această dimensiune a itecti, legă n fond de foncin sa cura spirits, a coat, co timpul, prim pianul pânâ teretice din aritectara comemporaiă, eae șa orient opfunile spe valorile simbolului Și metfoel pre polienia gambigeiatea forme! he turle Dirconarea imerevulu spre țeegeea mecanismelor semicce gia fins actin o, tt în aboedares tere precum Și În pacica de chile, fost ârterminaă în epia mâvră ae avantajele de ordin modele ae semi i de ‘facet pe care deschide o asemenea pespeciva pene îmbogăira reper Serva siteul, Se depiseyte use! za provocats de monotnia, e sien de ‘mol informational semnificai a atizectrd. de nivelul exes seme pauper al carui cotat conceput sh consringere iar, economica 3 probei serale Flosofu american ChS Piece distinge ei puri de semne, car po integrate i semitic arhitecturale icon, de smb e un ema caraceiat nur anu semnare co raita pe care 0 reprezintă, dorită nor propriei comune ca aceawa. Dart es elemento comune e care e re cu un obit. onal pot liza petru a epezena ac! oh In acest sem ere iconic sun exemple, gr. su reper pai ale ‘et dati Clara poate fi e însăi un icon, dacă ne sugerează o frm anume. ne smimteye de ceva canosct În acest categorie pe nr, d pl elie cr ma fot poleit în baa net araogivzuale cu fore dn mater cle deveniad sean ionic ale formelor care las inspit. analogie Pena cure, referndase în aries (Checks wilizeaatermenl e “meatori tem pe carea vom deal ml tri, ‘Un alt ip de icon este celal semânăr fe clad, date mai curână exten une ctor esta comune deci simple! simian forma percepe vizual în “Semnificație și comportamemt in spl consruit 1980) artetul engl G.Broadbet exemple ses ionic ela ocine Life, Jester 9 Sh proiectate ‘de FL Weigh, care deși an geomet net ierte ae planar, car lose bases e aceeay chem a ela menu Indexul (inele) e un semn 2 cărui refering a un obiect ma se bazează pe ‘emit su analogi cu cesta și ici pe veo pont moca cu anumit prepretăli ste acetuia ci de o legă dinamica de aprindere spall să cu obiect în es ‘it cu suet pentr care aconear ca smn ‘Aifel ema polară indică noel, © ith indic diet vântului, o siglă Poate desemna directa în cre bule ne depen, Ctrl care in în mod dest explici funcuniteadapostit ptf aprcte c idee În acest sem e pt cita de pasă. e termoventral, o pană o taie de beni, dar so sală de sport or an paviio de export su o cun în categoria sonnel index po i consferate, de stemenea. ohetele care, prin. forma, fuctie piară semicați și Siuare În oraș (atăt, primi, tear, mantia et) pot serv a pere în renta i pres ict Ares de acces sp ‘le însele sa spe lai din context or AG rol pout f prlua de elemente inter, serie, ale maralogei urbane (pee soar, ară eaten memoria locu a semne marcante Simbolul ete an sem ce conține o semaca general, pe care, în limitele noe content determinate, o anume în od ali. Oncare af legtura existent între ‘Soll în sine entate pe ar reprezintă (simflizeaz) e webu să fe imitat egal măsură de cel ee munază ȘI cal cua se aesear Ca tare, funcționarea ‘boli prewpuneexstena une! anunt conven tocat Inele că sere rii: simbolrle a catatea de a simula on nami espe la semnall vane, e cra condi pentu Sabia i renineea muncă în mem net amie colectiv si umane: ‘ria semalcaței acopect de im poate i mal mul sau ma pan vas Steagul este un simbol a pani sap al uel oreanizai, crucea este simbol al vinului sceptal i coroană sino egal. o medal imbolzeară an ment penal au de rupe. La rândul lor cladire pot i imbolri catedrala simbolizează Stie cryin, primăria simbolaead atoratea une cout continut terta. riversatea simbolzezd sing (Cunoserea) penca etc În divene cula, În practica vie sociale cumani învață S recunoască relația. ie aan obec, cler, forme, rtaalur, ee. semnați kr sili, sungled Stel in decdificrt comune ale sine simbolic, în virtutea unui fl de “contact social” ese: a nor conven general ian. maia obiectelor de arhaccurd în func de ace tel teen — icon inde și simbol =e jt să întelegem semiotic arhiectural. verifica eveindu-se în mod net unui sau ma mole dn st spect ‘Mai tele spus Să semiotcă arutectrla reaneșe cele tei perspective timencăal) Car caracteriarhproblematicn generală Semel: semantica. itana i pragmatic 224 Semanticn a pare a semitic river, semantica et cea cre sarăează problemele crai iată n tincturi ind relația dintre semnele atecturale și elita pe care Cea o rerezimă (serie). Refercu Ia ernrieața oectilor de arhlecră epigese valle reprezeniate de propriile set fice și cupande totalitatea tutor cae oh pariciparea resturile cogative și a tor pihorafective de ‘vel superior tour, apa, concep, den, credinte ‘anal emană are ca scop expiaea rela dite semnificant (orm) i_ semnat (cont semne) și de prezenta conta ca privire n aptitude ‘Ssemelor formal i ehase depo anumit lene coca ce incumbă în general puna la Tnebren dich mumie forme paiculare unt adecvate anumit | comțeutui, fonetant parca, Este o prălemă a semantic, căreia deci funcgoaliss i răpune prin sinapa “forma urmears funcția” (1 Sula). Aceasta înseamnă Că definirea uniuni ebue să preeadă borarea formal dei Mies can der Rake, de exemplu, promovat idea unl forme apei peur. carters însă ‘rin imporante cepacia de flexiate, căreia funile | se adapeară tena, O Spine care. apreciată unilateral i pepetiva fancier i pei Vole acela în timp. pote ert corect. dar add iar un mode! formal unic err, cu slab, dacă ml ageoupe abseme ierenied semantic devine ce ‘ot scabs Însă a fede cutu estes exces de ambigue i stimuli formali care poate conde Ia confer sent Pare ae în sine îțietă meesita Corspoadenei dine semnificant și semnat dine formă și Conținut dar stim Și dn experema ionică Și din practic actual aceasta mase eizeaă ic fetter, cl de n ie ea evitarea clei precum i 4 couse semantice ete neces Ips rând revelae poet semantic caracteristic fane acest nefind să redast în mod imp 1 componenta rate ltr. valută în întregul completă ae Din acelei considerene, bule urmari conjugarea ttroe aspectelor care privese mitinea edie aevarea cultural stoi 3 ăsponculu formal În acest ee poss corespadenta dine nivele formal ȘI senanice pe de opere și ssemal e intai fenetonle pe d al are ‘Aproape tte frmelor ext în actus, e I cele Simple elementare (o usa, o festa, o scart} a cele complete (Cai, ansamblu) came e act anumite semnifica pasi convemilor, wile, valor for (Ge Tolo, seal Curl, simbolică economică sentimental Așadar, anaiza eaiei dintre oameni și cdi se poate fae prin intermediul vinei tinte semnificant Și semi rporată Ia Tteaga cle san chiar ln flemente iale, analiza acesbra di urmă efnd însă pe deplin relevant det Comeatul tegrated, Se pot diinge. sl. niveluri semitice primare (esate de funția practic: tat i Secundare (legit e uneia semantică. end e alei aspecte denottive olosinga zica) și conoutive (emmificae, viori socio-culturale) ae formei Și petepil se ca smn, O fereast, de pl, ca clement de inchidere se ol e fl tae intra și exterior i va i conformatt n vederea meserii controle rela’ Bzice 3 omu ce ‘medial natural, penru sasfceen exieemeo de confor. Dar că reglează Și relia cu ‘medial social: forme, mărimi i reolri specific ale ale sunt ȘI expesia anumite modele cial menta moe, code compontaenal) Feresra ese truda Și “ochiul casei” prin care aceasta se deschide spre “ume”, sh rag simbol îne lumea dinăntu Și Cea din fară. Asa, wi elemena apara: banal e por iceme semmniicali mulge, dela cele ma simple ls expen ofonde, de care sau Tega în Isr aricept estice din cele mu Slate Dar thnologia, care a redus dependenta moduli de a constr de conte de media natural si a lnteratonalaat, rxpladvea quasiuiversall w wnoe modele teremipe i producti de sere au dos, în mare pare la bansizatea aces cement ehitectral care, nesena sa, re n pose sma owe det Nu bule să se îneleagă că î athitecturacomtemporaé, tt mai dependent de tchnolosie, x e posibil recuperarea spor valor pierdute În aritectrn med fereara a redevenit unul in Semple” artcturăle wea studiate dar cum mata cei pi oiuni formale mu a consta în semantica fret eu element roa cate, schimbi esizate na poat aprecits dec dacă e ar în vedere cast ital eara in care se imegrează un ste desena De să. șa cum firmam mat sus un element nu i se pot dicene tate smniisaile dest prin coprindeea It nt ua context mai ag, Scoas din cote tu free (frm ahnecturală complex, o eli), freaca în sie Put ae, {sede semaiicja bogs. io pou recăpăta in n ipostaca de mv meas ai “Jesh spre lume”. e-un poem (Eminecs) su int-o abo (Vermce) O scart ese un sem aritecual cae densest acl eal celal Ine nivel dient. E perceput ca element de otet construi ce ae o destine de folosin isin pen cine. Find, prin forma general și de deta bine adaptatd acesti funcții și find ‘seminar în srectura fundamental oricărei ale săi e un coal scri în peace ‘Da ca poate avea alte țese Dacă are o forma cao India i e ine sina în cara adn poa (ua index (mai mul dete prin simpla confor vuncțonală) c în rol foarte îmgonaat Ea element de orienta. oaia general & umeaior în spat pe langă rola e cepa iterspaall pe veniali Peg aceasta ‘eins iun ines conta, ce se feted la valenle cur! dmbole. car cum rtectră cares oer un adr de vă cuie fa e aa de ra ea La rândul lor, scolopa și psthologia po dezvolta analiza Ta ue nivel 9) ash ridic, încercând evalsarea modus in care tamens percep Wi ietpeash sau cons, spațiul menaj, Și cum Se constituie studies lee. reas fr în ican co S-au fou aste de analize în cadrul cereti specializate sizind res fiziologic, psiheogice i sociale ale oamesilor fa e linn pia i de sel de ocuințe, duc și onele cercei cu ua orizont ma larg. deh spe tevcaca cots ce Serif aice pen oameni, pin prisma aceea se afm În a cat pel În cadrul expernei arhitecturale enniicaile pot inspire 0 cun de perceptii interpret prnue acea acetla ~ atic public cu ot et ‘inpouivd diteenier sutana. Ascmenes diferenței se po manifest i n nivelul speciale, pecan si evident mai accentuate, il nivelul publica, penru că expect penca umane și noni. soc culturale cae în deosebese pe oameni conduc lr dernier În emziicațile pe cre aceia e acord medal în care tise Mosul în care cameni Îi concepulizcară med de vit, cxul const și men citer în okimd insta, este dependent a mr Ge acer fice ale mediului înconjurător, ci și e poi pe care o ocupă tin ead srtror sole e natura și nivelul de completate seci ce odor cae le sont accesible appr de misura incre abate mediului ispnd stepior or De aceea, cereeăle pihsalulogce aplicate la domenil arhitctt. și în «adr or. cele vizând mecanismele elbeeri i interpret semicla, nom de ‘axiningortan pragmatică “423 Orientare i parcurs. Limite și praguri Roll semitic „Vorbind despre “index”. una din cele i catepori de semne, dă tipologia eto de CA. Pere, am arăt rul pe care i pent sven acca Ih elene Bene, in ondorarea pacura stectzal Tn partie itența umană eines in spas Imp, see um coordonwele ue jr side ele dezvoltă dinamicaspecifch Sarea cenă om în Spa și Up e nececră pentu saten au său de orientare» Omul e contin sinelui (ul a coxporl pep șa rela univers aproiat (pedi! Fr: maura. mel so! 4 carl)» ce universal inept si a care we aoreaz conn, Vita tă se ef ak după mur stive și urari pave, croat pare potul Pena a me dela dau be n Sul ne Sun PERETE referi. ere de rem n els de sare costa Și terural în anca at Heri fp vind, tarile case me da anu pie deaf pe pum: seal ot ‘pia des visa Omului î detinea ct se desta “ih cet ye nina” Ace semene, are Aruturează un întreg câmp conceptul i pata, sat eal si Pinal, fate în oporije « Noțiunile d. cois. veni masa. ruen 5 tile mocut Jr sum generate de aceste două elemente de eri + cre ne dau ‘catia itr ino ome ordont, inhibi contabilă Semne index or, dec, în primul ind natura: am mențioeat, deja, seaua polar. Cursa sare pe eta cerns ese însă mai import, perc face pare dn cupele noaură de Sai cotdiand, a find ca care determin seevenele unice ‘Surn/nstum, confera iei caile locunlor și califică superer atât ca reper de ‘rene câ ic încărcătură semantică direc di care oale răsare est opus Siena asia Ponctele cariale ne faciteară depasirl, ne pidează dispunerea spailor itrioar în rela cu difera e lamin semper Cusa solară ationeaz ca per tt spațial ci și temporal: cane ritmeaz viața pe secvelale armate zfoape le clor 24 de ore $1 ne priljiete dou expenene Vocale (spatiale) Toate eat pe cre arhi. n mod obișnuit e Begliaz, ind Pain cece se gindes a imagines pe timpul popi atita pe ac e prolecteaza În siuarea temporal, sucesunes anouipulr ee de semenca important Ea rieză impel pe secțiuni ample: advce anu modifică în mure iei cotidene în special find moi de cadețavegrtațe care webu să le nlp din oizonul Stectun, implică © nous măsură în pereeperea timpului și a ciclailor vie, ‘nivel sprit, În ielale răsărit apus i primăvară — iar, în mele rela, vezisim simbolc molu temporal extent specie umane și a tc est vi. ‘Prezeajawecutlu scris î arhitectură În eneral în carul postu devia, se consti nepal măsură ca reper temporal, mărturie a ceea ce a fo inaintea nouta ontunii predecesorilor ca meiul, impui practic și a potențialului tehnic și ri e crea dus. i bloc, tele inalti lor. Perceperea lutul, în erezetăie hui materiale, ne apă să înpegem că ‘sora e o inure e merele peezetu e dot unu dine ee Perceperea statics istrice 2 une așezări conferă 0 dimensiune sincroas alr wansormiore, susie speranța în coniulaeasezăn a vei în cele in urma; de alt acul na pe cael oc în ra semantică valori ect Trecuul deci, ne ca obect al imita al citaelor mimetie, practical în pstmoderisna incl. apa com vom vede în capiolal ior, of sabie al ‘Contemplate exec, cl ca mesager al memories vetor seminal comuni Tn sune tare organizate in esi, obleele arhitecturale poteric senmifiamte, iterate Yesuulu dar dviduateate pin forma laine, cae Te fac cepe de a ds sau complet dept, avem i păstrează și astăzi, acolo de cnelar ionice lea rmas neater confguri, cata de semne inde. cu importa vo în orientare. Palatal, primăria: catedra, nna monamentl, pore rulata scara, trad, deveit pic on de polarizare a vei urbane pai ie Comunicări erau element forse In rgaizareaunor afl destruct ii cena Umanismul modem, care a dus la descompunerea fesuull și la pierderea ‘cern’ i consstene cade construi confuzi n iereierea setată. pin “corali funcHonalie și competi aificloase renliane cucul din obec, aavu ca urmare iia în onenare De aceea, semnele index cbuie recreate, acasă atte putin f ecua i de aie uniuni (programe) decit cele raionale: sedi de incl, cent de aloe construi heer, et, ‘ar amplasarea lor i, în genere modul de organiza a sucuri urbane cre le oan rebuie să respecte lopogaa cul și si facă posibil perceperea gradual a focmetoe în puri sucesve, del cel aprpi În eel lndpanat. Pace soln & acestor planuri în imayinilepercepute conunbuie la mores expec spate ‘scious lvatiewes w eplsănie oase mru cad mal lrg Oaie tit care se indvidualizeard neo masă de consriitreltv omogend exe skate esse aun ro paricla în ordonare eprezeaănilee mentale refer la pla near re aft, Formele e relief paiculare, miearea orizonturile ature, tebule valorice în sui prvi imagines erbană prcusularhtecarl orienta, ule casa le aând consi repere majore ale compoze, E 0 mare peeald cind ante de gemene. cu puternic împacă vizual și semantic (cate cd Poartă fa ele chemacey epătri)să fe estompate ascunse Su chia uprima ra moda în care emana LU ro important în problematica orienta i ev ine dua ct entry —peiene. care s manifest la diferite ivelun de oeganiza a sparred ee national (capital ~ province) la el local (centru soția i Rolul de vera etanș emană al ceili este consort de saleaele major i mutiple le acetuia yi gisele reprezentarea feanea in consis cole india Acesiea sun principele teme arta le orientări în spațiu tap Având în vre lectle de aria pbolege negative ale deze si Tal că tatal pesare le cunos mezăie omane mu ma a il lent i crater] nur da ec seste dee mu pot psi statin cadrul relee Cae fondant e sthiectaal propia Semnele whiesturle cu vol de index, pe Wag facilites creati, ne day semimeatul beste al existe într-un codru orgaiza, coerent, ale cu stuctrd 9 ‘soordonat majre sut for bl i inci Astfel de semne pot constitu elemente nodal în configurarea nor parcururi achitectuale ale căror efectepsitosociale să nu fe rezulaalhacardulic al usa sia lator In cae analiza expriaci parcursului, demolat fw tarie urbane ot tecture traiionale să reprezinte component ease a baz de ls În deplaaite moase cotidiene percepem imagini, earns seomeuice, spaiale formal ale mel cre ne iconjoaă, negra evenimente i tai voate de pares Odată ca desfințarea “zii coidr-se către urbanism modern și reducerea ohuui zi exclunv la cela de circle, sa pied 9 presă calc » ac ment mafologie complex — acea de sapoe al maifestrlor diverse de iei ume, ‘svenimente pe are te tim direct său chrora autem dow specatc, Ata oe {inca selectv în memoria noastră i, în asociere ca ead fii Const snarl, otil un univers familia, în care trim sentimental e a e ala nian at {nun anumit timp, Permabenă Și schiare, uocut prezeat ivr, tate sata se mânesc întrun cau cu adevărat stimula. Fret, nu sont posible ic ezita te eta parcursului, nicl antcparea precisă a reacilor mane, dependente e lle a na 7 vaable. Direct și reperele majore ale parcursului, însă, pot si wcbuie să fe omite. $i, în ele cu acestea. alezanța tml activ Și păiv, tensiunea și deema spala, inchiderea și deschiderea ascusul N revelat comunal și inetd, surpriza, descoperita. „moment” carcerisăce se parcul. FExperena speta a tor parcrsu ne permite, datat mecanismelor mentale e peseeere, terete memorate a imaziniler si evenimentlo.itrirzares a coca ce ese ashetipalfn structurile spi, fle bane, ie atestare, i fel, evaluares sitajlor no, în spa necunoscute unde actonim potrivi actor whctiper, Co ‘jurul una Earaceiti e organizare spațială. inalte a apară un anu miosel, putem, prin analogie, st anucipim configuaia enerală loreulu iad ne ‘vient. Că un rol important în acest proces revine reperelor, semnele index eve cinsoielnis; faa de ele raponăm celelahe elemente ale caduidi consul. prope nostra Cop. directa mieilor nor. în egald masură dad ete vorba de un obit de hier (es de parcursul în spațiul inter sau de va ansamblu ran Unul din clemewtele reper de permanenă raportare, nelipsit din constrcța “hinor copstive”, modele mestle ae configurilor spite pe are le pucurgen sal spui itor este nae, are ocupă și dia acest punct de vedere um lo ivilegat în compoziția arhiestural. ceea ce ar trebui să angajeze rezolvarea ci în Asul de va intra” mu ese un fapt anal. EI semnifică cerea uni mite, a uni ‘rag ite doud domenii spi ieri, te un “nea i n „exterior At reali lnseamad, în fond, ăi primel moment, poate ei mal emca din suta clor pe are le cuprinde organizare spațiului achitetral, penru Că aceasta începe ch dein sasi limite ce coneră unui fragment de spațiu imdividaliza. distinet a de spatial Snes. n staat i un sens particular. Am prezenat rolurile multiple le fereste ca temea aitetural,nerpeetire ale semantic. ‘In mod semne irarea are un rol ua, servind ccesului în clădire, gu ‘ol protector, d filly, de asigurare a ucerii controlate și 3 un nivel vari de Sterne 3 clor dauă domenii pe cure le defneșe, în finețe de contextul fie (climate) i de ce social (raci scale, modele culac), Tehnologia ȘI astral de modele cultural ua sționat in cazul intră, n sensul reduce rolului Să ca element e sustinere a carcteruu specifi upui loc vaci cula Rolul de mă, de pag confer iii i o func semantic important. Chiar informe primitive de manifesta a aritectur, în soceățile care cunose un nivel de ‘ii iteor, modu de rezolvare ail i, văd că acestea, Sunt pret oar că lemezte uitare i protectoare, ci și semnificante dece ne vie despe temea “dinduneu” espre Tinea N Sent e Faptul că în aivectra cuie de masă, practicată pe scară extns dap al lea război mondial în cea mai mare parte sub serul serii anonime i crn gene, se constată imervzția locatanoe în lcencarea ae a coteri personalitae intel în |. apartament iniferent de calita aces încercă, arată că oameni inut fecția «manti dereprezetare acesti “pag alee Gradul de comonicar dint luca “dnduntu” și ea „in sur”, de selectiviate în rege acei reli însăți dezvoltare func semantice de repetare, depind 4: program, de conde e mediu și e modelele alune. Dacă stă! itrarea, cara sivecurl, ete deseori negli, rezlvarea ei reducându-se la consderareaaspectclr waite, această s datorește nu dor tehnologii, producției seriale, cena și estici trace ci în primul rând. ignorant, sopra, ipac de Teecie în loos modelelor pe care n e oferă isi arttectui or arta vea Fe că ne sum inica Pilon mpi egipean sa Propilclor Acrpolei e ln Atena. fe inaintea Tunalui Goi sas Por Maramuesene, pi ae ‘xelea volte – marcarea pragului d ces lnt-o nouă lume, om! șa zor ‘sora arte ne oferd numeroase exemple de ezavare ptr mat e semne eitecurte, tea parcurslal anil, de pildă. find prez die ue ‘nn opera modems i coetemporan, în Epip acc, in ahitectura temple, seca since, obetiseuilr, pon ale arteră a modula de existe. circulație și fonconare a anumitr discret in meiorul unei seci Dep peronalzarea, individualizarea 4h oprind te în uncie, Foucault Îi pane îrebr. mai imporante decât cele e at ft pot ry din ‘rite trăilonala. despre: ea ce st madre de existent ale discursul ude fot ‘lat cet cum poze să Cele cum ponei prop Mal ateu pacea porta format, i-a Inst punctele de vedere eeurucaiite. Tea postmodern a its n intepim aslo censminare 3 ‘npilor isipnare ale areca moderne, inclsiv a sei că foto tebwie să fe corina ( rară Gino „bul ras’) vea e fora, a ascent pus în tenis pe iovare și 3 noțiuni de ac inviat “Temele rezultte din preluare pardigmel procurate, de interes direct atu ea Și itera postmodern a fost ce a semnificație și cea stoic inte Problema senat 4 sordănlo poxmoderne pevnd semaca ete defines ‘seo! retur, soe aspra căruia me exis o unt de ini ‘Uni potulează i lemete care nu pot desprinde shied în tree e relia fomrcoaținut. in particular. Acestea unt tip fana și sestnica (mată a sinh a consevțe) elemente care se pot crea cu rads viroviand efect ‘esas, tis emis. Tip ste adesea lega de al oi termeni: e uncie prn pur bazate pe wiliare si de wctonct pan puri Bazat pe siteme onsrctive Typlopa poate, de treaca. să fe privi ca un repenoia de soluții generale pest probleme de Orga uitat reprezenta maxim de schematzare pach Dato redundajei forme, de pidă repetata unoc lemente invarante (arhetipur) – forme volumetric, configura spațiale mus, te He contin, fe Pent uni postmodernist, alegerea Ine imitație i invenție ca orgie a femei se poste evita prin accepareaeusienes nui inventar apnee de tipuri susceptible dea ‘rarsformae în modele. Deore tiple prea general, rea escețiaza pet a i mia, i reprezentind onrocur intern A une forme. un principio care confine pubes une plite variaeni fomale și în pls, a une modifica suacturale tpl sai” (GC Aa “Despre tipologia arhitectri~ 1963) mova are um mar on proce poset. Tipul oferă atl o origine raional per ariculacea une node de paote a proces de interesa transformare ceatoue. în opozțe cu leperea wet lh torc spice ca mode de mia, acee circumstanțe ete transform esenja sa dealul int-um model formal fa, pean proces de ree complen. 1 cum fac de exemplu ARoss, mesiat de subicivittea Ii posted Inspr ‘Supearealst, Riker su A Natan În stectora modernă. de la origine cormnicaea fuse oitae) © Fst problema “majoră a expres. Funcnes ete piv cu o calle care pute enunta raional, obwetiv, putu ce t se anid în Veta conju desemna o ca sega artes modern. Din acceptarea fal că toma west derivă da uncle Și că dn ca teanspae fața. ezită că inre feet specific și forme Se ens O corespondenă directă O ase e corespondeț cee cod pen aces a deco semnați deoarece semniicja, cum am mal preciza, nu ineert femel ct se consi cltural.pesupune exstenaunor corse “Alltsemiologi ca U Eco căt i aie a Gandekonas, Eisenman sas Tschumi m revăzut acest aspecte in eseurile ler, oval ck problema eos foci în expe, în comunicare,a fos consdeata important is pna postmodern In “Post-fncionasm(1976), P Einar susine ch fea a fost 0 temă ecmanentd a terei aPilectuni înca din Pewaare,aceasts piei cenți cu Shianismul determiadndel $8 spună că Furonaiomal au e det 9 fază Grae de mana și 8 îndemne Ia recinoweren tatu că opoetia funie fermă ou € Ai oricărei eo ater opoziție poat nea iro falsă probed Penn a cica elaja dave fmpane și form shui reefnite ele du concep și umăr seal conexinilrdinue componentele acestora. Este evident însă ca înreaa deruteze pe tema acestei reli e construită d pe pia mei interprete reductive: uneia redusă la anpectl practi usa ar forma lace Exp see Din această perspect, Postmodersmal cond mat mult valeur forme decăt uncii inverazd debe sintagma “oma vmează funcția” emana dL Sullivan i întsiă d modernă În “Complexitate si conradiee în arhitecturi” (1966) RVenuri ctitcd ‘educlonlisal ar caracterizează secta modem penru clini probleme de rezolva, acestă produces Sola pure” air “piine”. De aceea, sine e imectura nu se putea ridca la nivelul poeziei stu artele moderne cart reunea Complete i conarateția EI propane în schimb © nouă teorie, cuprinzător, exprima în termeni ca vcleente dube fncyenale” „mai mul m imeâmaă mal pul (opus devi „mat ‘jin nscarn mal mu a ui Mies van der Robe) Su ic „nates ncade Pcaia di Ventre influent de sented. psibologa armei (Cesta) ide teaia lier ca privire la valoare poetics ambigui E cunoscută exarhu Cr |v Venti n oretarea alea n lume re decent le secol ect de srcind reduginismal arhitecturi moderne o fica la rindul îl de pe pore Hittin ‘Arhilectura modernă nu sa nestins la cea cerută dintro gindire simple neon ș nici ln ca a serecapilor cu proiferaeintermaonaa ir evo et din primele desen le secolului XX sa făcut în tisă legătură ca avangarda attic lest pentru Gepăgta deteminismulu îngust în apresierea relic funcie (tar) = fora este) pena reevaluarea semantics attest, Complete ‘contradic Iara” + ut nl dei ‘Asada, crenaea posmodermă simmă că însăși forma conte cena ‘commute afiectuni. Aces accent radial pes pe form ca teal cale corspune unor dezvoă ionice lingisice din sucar, Și postrecturasm, indeosebt provocări adrese d că imbajal opines retea gind echivalene torte în cura autoetereaala Se pune. evident de pe o poziție formalist, nobus d ce, ot ce pictura ‘moderna inetise sh reprezine imagini recogoseibile da visa. armectura iedul obigaiă Să reprezinte cva exterior e Ins. Un ste de raonament reflect rul de !onomve al unei popi orice ce inerpeta facta a in exterotă shit. Asemenea dezbateri au doc și pe tema role tectonic în ater, vai twortciesapreind Că mumă opera coms poat f considerată ue. în imp eal span CA pezena zică mu ca iară o cettudine htc Dar dacă un proiect ebuie consult se pane video problema tectonic, care aduce din nou la discue disineiadinve consrbcțe Și hear. În orice Sase ere tilizarea wor steme stuctwale și ezoharea imbinidlor de material deo Unis torte pretind că area pasc, Mică, a materialele rute ar i cea care sige lectura de consti i absenae ar explica dece sttectra modernă 3 produs “doar consi afrmaje pesicală Acest punc e vedere conduc ta la ‘Neca c Scopul siteuri racla de a const “un dica tectoic” care, in timp ce se adresea aspectelor prunc ale adipostli ar putea toto 8 rerezne chiar imaginea stoic eae, j ss Ascetul pus pe tectonică reprezintă o pare importată a ert postmoderne adres att uu denisa sel ct toriu spere deevla rece postmodern. Sunt artei care se exprimă, “nueară” prin material detain, Uscori ‘sarjuneaecapricioal ind, utizind impromtrieclectce, pasa leet splice leo e pragmatic, flsind un dela comtructv neces rep cae ents _ipresiviates tectonic În escur pe tema tectonic yi a detaliului, V regat (“Exeriial deaini- 1983) și K Frampton (Chem la ordine, Cazul leat” 190) pledesă petra ‘estiuira roll imporan al detalii ca problemă dearer, pledoaie ares av en în praca de proiectar, în craren ita, K.Frampton sugerează posites întoreri ls unitatea uructurlă ca een iedutbla a formal simetrie. pee nite ureei i lajlegiod covexiunea dinre componentele teconce, aiulre lo, cre în ten enonenologi, ete “epiura jn Jru căreia «lea (conc) cap fh (ah) „Se cular că o preset Derhterea rai formă conținut reemat î cele puse mai sv, conte © fare din considere postmoderismulus cu pere la Porm vemnificit Ale Probleme central ale același teme suet reprezenta i figures, Agi plastic poumodeni au revert la figuras a rentodes tn operele lor figura emană ale forme recognosiite din rales a Mă cu atac eel atc cubis Peas, Braque), constructs (Oo, Penal) suprema alese). În itera postmodern, uilizures silt isorice sau a anor fragmente idemineabile din sur speifice are acess inten: crewea de forme cu ssl Je ‘dei, hr pănă aa contre o rain În “Esecul detaeri” V.Gregot ra că spa cine istic coinide cu o cred de limbaj aritecturl, dr că, ași, ctre tonă radicală na ese un substi ‘ecvat penru eta letoni, cae uueuicază Vhaca de consirutc ca componeet capresivăo bau arhitect Începând dio 1976, MGraves a israt grin ceri sale interesul penru stie gravă”, pi care Injelege neta care dezvold O ela e aere canari ca tradiția clases Prin evocarea suge a unor fragmente istorice a citea “Central civic Poniand” – 1982, ela realizat un vocala formal personaly ujor de recanoscet Ciaeaeclecăcă defragment iti, pata au ut pre i sag formală 4 posinodernismuli. de orienta istoicisi pin care sa inert 9 apopice 4 vcutului peur scopuri rezete. Ese însă idoli easel de „pezee Pure emblematice, scoase din context le oriiaar dei repent un prot fie de ‘minimalist comică sunt mai xcesiie dec sbtracia. Este deea Și stuinea de “respect fi de recut, a Cru pasii pare fe, ma crn, isi de © imeretare hich sa Ciurea AT&T, New York (1978) a ui PhJotnson iusează wa din jocurile prea de ahiec incit postmodern: în acest car schimbarea sti wasn {Chippendale plod ln x deveni un zgire non. E peu de spas ce celica pose omni o cle cae seaman co pest de mobile: ss în poaseripumal din 1977, pe margines ci sale Noi dei în arhitectura americaa”(1969) R tea sina vendita ormaenall aritectur postmodern istorii, cae îi oricnlează interesul spre devorrespeeilor pera» transite semoiicaji. Fă stories postmoderah devine sc, ascunde rity, Ea Inlosiste eleva mosemint care comuni func, dete ntresl postmodern pen ada Bea Ant, ‘Cu timp nteresul peau ecou sa eliza pe materi, culos, deta, ca elemente expresii. dar a mas o caraerisics a stricat srewea de efece scenografie pin lara unr fragment sisu nian context arb ‘Uni toreicieni critica foare sever inteapa cutură penimade pe care © ‘consider fondată pe un tren insta lets din intieate cont retort slate DPorpiyrios, unu dintre aces, tna rc pblica în 1989 „Relevanta ahs laice”), scuză atectura ponimodenă istrict pene attudineseletch de a presa sutele ca mipoace semnate 91 consider rezulta dept un Kitsch scenografie Pe deplin joaca consideră ch parodia i pasa sant nepotrivite clara scmectrae. Ca serală, ol vede repeneriea click amenică. cu semne deriva dia logica mod dea cons, ind ma mută jusificare pent claim pe az eolopie a urbanism clr gener În aceași tomate, D-Ghiardo, în ariolul “Ariecura amg” (1984) susține că stecura inst postmaderad tinde pre tre grey tered, prin umes obstinat a formalismalu, spre scr de n responsabiltiile mall ecologice, police sci 34.223. Decomsteuctia Decontrucia reprezintă ua din cele mai semiiaive și importante manifest se possrctrasmat Ca estică Tosa slings, deconstruct crctază undamenie gămări în “logocensim” si fundamentele wnor discipline pecum aehtetara ‘Logocentrismuldeserneazao tendința existent fa ilosota metalică de a căuta un fndameat sau o origine. indies lgocenică instaurează spori bine ca ezemăatsenț. care poilegaza aul da Termeni apr celia” Logoentsml asumă aste prioritatea primului teren (soca ca identitatea prezența) ȘI concepe eul dilea în rela cu acest, a O cepe, sgure.o mastetre Su suna Primului Filosoful francez Demi, a căi operă exe avoită cel mai aleea cu deconstrucța, expoeuzsullizarea operator eric (aement meaorele) petru 4 produce un spor sau fndamest de argumestre în site de Endre der De pl, în atl „Pont de fle Mamenan architecture” (198), Dea reflecea Ta cea ce constiuie “arhteture hectar înrebânde-sei “Dacă “tectra tectonic abana! servesc ca metode fendamentale penru le steme de inde. cum e fosa. tectara de ce este, la răzdul sus?” Penn el shitectura e n fezomcn pln de sens, ar n sea e pie conta consideră că “na se va pues dun repus pregiting co ga an aces lao semmuficabe owecare carei detaie near fin cele din wm promis. Nu, e vorba tocmai de ce se intimplă cu | ceată semne” Denta e. dei, mal puin interesa e conimtul femei și scrmificaia ei einivă consider că mai importata e “viata” serait, evoluția ei Deconstuciaationazh pent a scoala Neal Și a ezmembea opcatie și “porezee criicabile ca srctneză un teat într-o unamită Siting Ea mee poi ma departe petra înce o înlocuire mal general assem, pin crize Ceea ce ‘storia dcipline poate aves ascuns seci, pent a consul deac Scopul deconstruct ede a locu caegrit fost sentative de storia. cum ar privileges umila dia Termeni opozițior are (prezcotbeen de exemplu) lerahile imare sunt privite mu ca probleme perferice sa Moluce. i ca sinlemice 9 reyesve: Accepae ca evidente 3 ature el pa că sunt date, fap cane aiancază ese asp pn. Th, cae a preluat și a adopte ta thitectară teria deconsute. deieșe scopul arhicuri într-un mod apropiat de cel al li Derrida area onde care vor disloca cele mai trains 9 regresive aspecte le soci i Simian organizarea acestor elements in mo ce ate, În descoperirea și testa tele discipline aie) în confratare ci co site discipline Și Supunerea „premier sl unei cre muta Tel ee ehivalenul i Barthes și Derida EI e interest de tetul ahtecturil că find ceva tential scimitar incl în dsipine sau gen cena, ci wecdnd dai de ese haere n contextl deconstril, “Foie” din arcul a Vet, Paris (198290) po i Imerpretate ca o connie Ia dezhteresprvind transformile ose ale atta {na sistem coerent e eerie compus din pet, ini i sapate Eisenman, care asemeni ul Tschum! € interesul de lea deconstactck i apical i în ate, a feu land Su propuneri pent aitectora ca et at numeroasele sae schimburi de de cu Deda, obez, au deve istrmente pei inuoduceaca hacer tera deconsreiei deloc sor aces în perioada postmodend a avut loco evolutie substan de la ineresul strctrast priviad modul cum e creat sep cai (pe care o consideră sd are tine semoe i componente de yemne), a concizia ză detceminara unei semaca definitive imposibilă în gândea postsructurasts i deconstruction Pr intemedial lore logistice apar ante mule probeme inerente, ar esa aesează reia d ahitectrd, cai uitai recePares că Se pune însă imeebarea în conte une reni teorie contrar sable, dacă incenarea de res semnificația rare ei nu est expres ene Zane mol. dacă iterpetareastfactlor pen demersul ate metereze ȘI poi, cae ete rosa air tere? Venice ideologie? Sci, ca © crete în ine? Consruiea unr parai paralele, sroape în sine car nu petind © urate deosebi în relate carta? Tneresulahecral petru Ic Și semnificatie, de pil, ese amin de idei posturile cum a f afta sermalui a insument e Comenicare Dacă în iteprtăle semnelor me se poale aves Incredere, acesea peind fi ‘nalizate în mai multe modu Simatan. cum 2 pes hear Sa exyeime en ses Impărtș at comuni? ȘI dacă n ln în cat general ne e pote ree cum 3 Ti posibil ea acră aupra semn ice Unb seturi? Asfel de nec pot pea rtrice, pentu a, propierea tone ahtecturi de lingua fos esl pin Somecitele pe care le-a avt, ma doa În plan idee, iși, în pofida numeroaselor ‘strait confit, în pianul creat atectrle în perenă postmodecn Eisenman, care asta epersonalitatea esențial a Deconstrctivsmlal (peta Să Deconstucia datează mult concepilor Contoctvismal din ah „Ba zi rent temenul de Deconscivism), mer on exempla extrem de iret pe det Pst, al interesului permanent peau clara Morte i Mea ar ‘scala sitemrala, tar pe de alta pare. al contina eve concert cle dou muri al conceptualizAi eons yal concen ct), În căurea unui limbaj radical nou, Eisenman Se Indeptat net de centrarea uhiectunii pe problema funcției pre i capeimi ei formule a a aa ecua gt a opoziție bina ion sectă rațe: ata Pearăonă. Mai ini și-a fundamentat arhitectora pe aaliea Actual a Satra tru esta complexă în proiectele pene cult id ara ek 118. în pare const) d ani “60-70, pentr ca ape. în anii 8090, ak masca mersul stu penru teoria decomsrueției pin eee rear emana ( dn Tokyo” —1986: “Ceneul de aa Wexner, Columban, Ohio 1088, “Hotel Obmpic™ Bagzoles, Spania – 1989, “Turul e Birou Aleka, Shibuya, Tokio = Pot te). lr priest său pena “Colegi de Design. Area: Art Panne, Cimeinani” ~ 1991 rereznă o nocd tentative valrificre a une mine concep, e dat aceasta, inele de paradigme Mozaic linguistic, uel esl in ce we ‘eccate deol din sinfee nasi, În iona hi Eseman care fundamen ai Pryeci iyi fac ae lo termeni ca: oxi, formapane eisalgatied au caida, ‘mecanste onda Aceasta ve fapal că Eisenman își îndreaptă acum meța cre materie și ‘mavifeste ei Ace. mater pin de proprie, de ragu și dimer, de ipa de omogceetate și de singular care ape și dispar dup cum Sunt sa me sum pune Ie ‘elie cu celelate fre hate în Jc Mere stătuse ot devina tecture lu PEsenman ar reprez modell de cca ma tals fel a aitecula cercetior, de mare profunzime. care încarcă ito caer tne Ie {cove practic ii regleze pusa crear la ubursoarcle prova Pe cae tape ‘érseaztomulu si mit sale. De aces considerim el i cada decom ores deea ezoterc i a cariclerlui tectonic al formele ‘congue dup © meted ds dislocate i asamblare ce ar putes f binută că urmireșe Imaginea anor dates formal voit socante, atitudiaea ui Eisenman exe mtivată de comving temic a rotund oral (Sa seal de af pratt neepyi în apreciere, n polul opus se sited calea volei ui P Joon, char Gel care n organzat in 1988 la New York ac “Amitectua deconsroctvsd, und expus Plena De a teoeeizanle di “Sl iteraaționar (1952) i moderism sit Olas Howse’, New Cana. Connecticut -1949) Johan te apa la eocascnn (Teal e lee. Lincoln Center. New Yon-1964), elec, poate (lines AT&T, New York-1979) și n fig la oxtentaiaexpesonss elaborate Cleat, {aflecoatt de plastica scuiurlă deconsrtiviet (Gate, Howe”, New Canon, Connecticut 1988) ‘Mosivatis nei aste e atti pare să fe, Inuint e orce rij i PI Johnson seat în pa cu moda 32 Apliail teoriei arhitecturii Proiectarea, cercetarea și critica de arhitectură Relația teoriei cu practica Teoria arâitecurii consideră imveaga seră a ritecarii ca obec de sodiu și tre aplicatt In domenii upatinind att pracuci cit i conoeserl, Aces vane experiența ahtetuni si productia poietarea) de attests, Ia care se ada cercetarea i ren de ates bora iii ora ne auth să intelege ciperiena ahictri perceptie moase în arhitectura vaita și să e contr Ea define, de asemenea, fata care determină produceres uni apere vectra 3 permite aprecierea cali unei amomit soi îl ta cas ener. Ta fet „o bat concept cereti whilst, semnam pa ordonând relatie, ră un fundumen lore covet at certe it or arhitecturi conducând dour lao cunosti fart prunc Totodată tea. deoarece cuprinde dtl fundal e privesc sitectra, de tn aspectele car o defines ca fenomen cultural specie la cele eared E meosologică i profes, și datoria nivelului stu de penele în a integrator, est o discptintstrucuran a formate (nama) de areca, Fiecare dine sceste domenii de apicațe cuneate dinamicl propre, ar la rândul ci toraaritectri ete dsciplng complex ala a continu velo, 32.1 Relația teorie experiență arhitecturală Experiența ahitectrala cuprinde ansamblal de procese ale relict concrete cu ‘whitest, de utilizare sa dear de percepere oale retur ‘Acct relație attudinea fa e aitecură po cuncste frit situa, după Sum subieciimpicai se aft în ipostaza de vizor direc) say numa trae Peneptală vival fața de aritectrd, după cum ceva seat special (a unosătri riza. sau pont în cea ce priveste sheer, Ne re pate Set rote ounică forma a experenelaiteturle; aaa email chimes Reza de aici posbilitaten existe unor experentearitecral particle, fimgmenure, Ori o veriabilă experientarhtecorall angajeaclpercepp epee ca {oulateineratoar a aibutelorcunoscuteca obec cultural cate presin at epee instruments ct i simbolice, ca un Inte. încât 0 asemehea cerea et ‘Permit descierea pertinent ȘI în late 3 epee Miata noasră coioiană find însă întrun cul fie concre în care aditectara se ponderea cea mai importantă devi m Indeajuns d cos ens ‘Pragmatic privind medial au poat celt Dar relia cre re cancer e permanenți este cea de matură estetich. Reacția. itudine fat de opera de arhiestură
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Teodor Fadur@yahoo.com 993 209820052 Compozitia Arhitecturala De Virgiliu Onofrei Text (ID: 700491)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
