Secretariat@irsfp.ro 975 Balan Carmen Monica Ii Text

PUAM Of MEN = Mone A-PDF Image To PDF Demo. Purchase from wiww.A-PDF.com to remove the watermark. INSTITUTUL ROMAN DE SUPERVIZARE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ ÎN PSIHOLOGIE la. Uniri, ne 48, tal 3 (Mara Building) Telefon/ Fax: +40 337 820515) Raport de Psihodiagnostic și de Evaluare clinică LInformații despre client: Nume și prenume -L.N Sex- masculin Data nașterii -22.05.1997 momentul evaluării -somer Data evaluării IL-Obiectivul psihodiagnosticului si evaluării a fost realizarea unui studiu de cazcare trebuie să prezinte relevanță în raport cu obiectivele acti fie autentic; să fie motivant, să suscite interes din partea participanților; să dețină valoare instructiva în raport cu competențele profesionale, științifice, etice). III.Deserierea succintă a componentelor psihologice: Nivelul Cognitiv an „Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat? Schemele dezaptative sunt grupate în cinci Chestionarul schemelor cognitive căutarea aprobări/ recunoașterii, | Young negativism/ — pasivitate, standarde nerealiste/_hipereriticism neincredere/—abuz, ibitie emoțională. _ Nivelul de personalitate Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat? Dimensiunile personalități și variabilele biologice. impulsivitate, căutarea senzatiei Subscalele de derizibilitate socială -scala de anxietate somatică, tensiune socializare și musculară, anxietate psihică, inhibatia agresivității -scala de ostilitate cu subscalele de suspeiune și vinovăție -scala de ostilitate agresivitate Chestionarul de personalitate Karolinska Testarea persoanelor dependente în | acest caz de consumator de droguri «scăderea. activității MAO -enzimă | din jesusul nervos care afectează dispozitia-ca marker biologic căutarea plăcerii ca trăsătură principală de personalitate care să la baza sindromului adictiv. Nivelul stimei de sine Ce s-a evaluat? | Cu ce s-a evaluat? Gradul de evaluare globală a valorii personale si autoacceptarii ‘Scala Rosenberg-pe linia teoriilor echilibrului, stima de sine este definită ca o funcție a raportului dintre trebuințele satisfăcute și ansamblul trebuințelor.resimțite, o nevoie umană profundă și putemică. IV.Descrierea personalității, a factorilor protectivi în sănătate și boală si a mecanismelor de coping: LIN. necăsătorit, în vârstă de 20 de pentru posesie și vânzare de droguri Mediul de provenință este cel urban. Nivelul de pregătire în momentul eval Prima dată a început să se drogheze la 16 ani di lui făceau acest lucru. vândut si droguri pentru că nu avea din că prieteni ani, dependent de droguri, condamnat medi curiozitate și pentru luării este de stu ce să trăiască salariul de la fabrica unde lucra fiind foarte mic. EI întreține familia, mama având o pensi cumpără medicamentele iar frații lui fiind elevi. N.L. nu l-a întâlnit niciodată pe tatăl său biologic, care I-a părăsit după o scurtă legătură cu mama lui si nu i-a acordat niciodată ajutor. Mama trăiește at tată vitreg, s-a implicat complet în creșterea si educarea lui, în ciuda problemelor pe care le avea cu alcoolul. L. a aflat despre tatăl său biologic târziu, in adolescență, și i-a vărsat mânia asupra tatălui vitreg, În cele din urmă, tatăl vitreg a părăsit familia. Așa cum reiese din cele de mai sus, familia lui L. este dezorganizată, Mama lui L. are 46 de ani si este pensionată pe caz de boală. L. are doi frati vitregi, din a altă legătură a mamei, o soră de 16 ani și un frate de 18 ani, elevi; acesta din urmă este dependent de jocuri de noroc. Tipurile de frontiere erau rigide și conflictuale între subiect și mama sa, el nefiind capabil să-și exprime nici un fel de sentiment negativ la adresa ei din cauza temerii că l-ar putea părăsi și aceasta, așa cum făcuse tatăl său natural Cat a locuit și tatăl său vitreg cu ei, frontierele între acesta și subiect erau de asemenea conflictuale, implicând violență. Regulile in familie erau de factură implicită și erau instituite ad-hoc de către tatăl vitreg, atunci când era sub influenfa alcoolului, într-o manieră brutală si autoritară. Aplicarea regulilor se făcea în mod haotic, rigid si violent de către tată, mai cu seamă când consuma băuturi alcoolice, mama neintervenind niciodată în apărarea copiilor. În familia lor domină comunicarea cu conținut instrumental (nu se discută prea mult despre felul în care se simte fiecare membru al familiei sau ce părere are fiecare în legătură cu ceva). Eventualele conflicte apărute erau negate sau rezolvate prin intermediul agresivității. Membrii familiei cunosc că subiectul se droghează, iar atitudinea lor față de acest lucru este destul de ambiguu, când sunt îngrijorați, când nu reactionau, nesesizând pericolul real pe care il reprezentau drogurile. Viața de familie și atmosfera de acasă sunt foarte tensionate in perioada în care tatăl vitreg consuma alcool. in scoala, relațiile cu profesori și colegii au fost încordate. L. era un elev problemă, care absenta mult si crea probleme de disciplină. După terminarea studiilor profesionale, la 18 ani s-a angajat ca muncitor necalificat într-o fabrică. În concluzie, subiectul a avut parte de un mediu familial disfunctional, caracterizat de absența interesului, a atenției si a căldurii emoționale, fiind privat de afecțiune, apreciere, valoare, înțelegere, încredere ete. Provine dintr-o familie dezorganizată, fiind lipsit de prezența tatălui natural si având drept model patern un bărbat adictiv de alcool, care îl abuza fizic si foarte mică, din care își emotional. A fost, de asemenea, lipsit de căldura și atenția maternă, mama fiind mult mai interesată de calitatea propriei sale vieți decăt de asigurarea unui minim de confort pentru copiii săi. L. a declarat. că se simțea cel mai bine alături de grupul format din bărbați consumatori de droguri si colegii de serviciu din fabrica în care lucrase. L. este foarte timid și stângaci în prezența femeilor. Relațiile lui cu femeile au fost de scurtă durată si adesea aveau legătură cu consumul de droguri, fiind de tip promiscuu. Odată cu dependența de droguri, au apărut schimbări în atitudine, în comportament, fără o cauză aparentă. A început să prefere compania unor persoane cunoscute ca și consumatoare de droguri, vechii prieteni fiind abandonați. Desi apartenența la noul grup a fost tăinuită cu strășnicie, in rest era, distrat, uituc si distant.A devenit hipersensibil, pierzându-și adesea cumpătul; ieșirile necontrolate si agresive s-au înmulțit, ajungându-se și la conflicte cu autoritățile. Dificultățile lui de adaptare la mediu s-au adâncit, crescând nevoia consumului de drog, LN. argumentează că drogurile îl ajută să obțină rezultate pe termen lung, să se accepte asa cum este, Să se simtă incredibil de încrezător si sigur, are mai multă energie și se simte capabil să fac diverse lucruri pe care altfel nu le-ar face. Argumentele împotriva utilizării drogului ar fi că se simte rău când este nevoit să aștepte drogul. Sunt momente când se teme că va primi un ac murdar și se va imbolnăvi. Nu-i place că nu mai are bani pentru altceva. Este conștient că se află supus în permanență riscului pentru toată viata. Scala stimei de sine Cota obținută de subiect la această scală este de 16, ceea ce indică un nivel scăzut al stimei de sine, sub valorile medii ale etalonului. L. crede despre sine că orice ar face nu va fi la fel de bun ca cei munci, nu va putea să asigure traiul familii, de care se simte respon Obișnuiește să se sacrifice pentru ceilalți, pentru familie, dar in acel îi consideră răspunzători pentru situația in care este. Îi lipsește mult tatăl natural, pe care, deși nu îl cunoaște, afirmă că nu ar vrea: se simte stigmatizat pentru că a crescut într-o familie mai mult monoparentală, cu un bărbat mai mult absent decât prezent, din pricina dependenței de alcool. Astfel că pe lângă faptul că provine dintr-o familie disfunctionala, a avut și un model parental negativ, caracterizat de adictie-consum de alcool- si incapacitatea de adaptare la mediu. De asemenea și mama i-a oferit un ‘model de dependență, aceasta fiind dependentă emotional de concubinul său, căruia îi accepta purtarea urâtă si agresivă în momentele în care acesta era sub influența alcoolului. L. era aspru criticat și insultat de tatăl vitreg care nu îl considera capabil de nimic. Astfel că oricât încerca L. să demonstreze contrariul mai rău, se afunda în frustrare și dependență. La chestionarul schemelor dezadaptative a obținut scoruri înalte la Căutarea aprobării / recunoașterii ( 69), Negativism / Pasivitate ( 52), Pedepsire ( 75), Standarde nerealiste / hipercriticism ( 28), Neineredere / abuz (27), Inhibitie emoțională (28). Schema Căutarea aprobării / recunoașterii, este foarte important pentru L.N. să fie plăcut, acceptat si aprobat de toată lumea. Se schimbă in funcție de oamenii cu care intră în contact, pentru a le intra în grații Încearcă să se adapteze în permanență, neavând un stil propriu. Stima de sine se bazează mai ales pe modul în care îl percep ceilalți. Cu cât cunoaște mai multă lume bună cu atât se Simte mai valoros, Realizările sale cresc și devin cu adevărat valoroase doar dacă ceilalți le observă, Îi este aprope imposibil să-și fixeze obiective fără a verifica în ce măsură acestea îi vor afecta pe cei din jurul său. Este foarte atent la părerile emise pentru a câștiga ‘admiratia celor din jur. În ceea ce privește schema Negativism / Pasivitate, N.L consideră că totul merge sau va merge prost chiar și atunci când nu este așa. Se teme că după ceva bun va urma ceva rău. În viziunea sa orice decizie greșită sau neatent luată poate duce la un dezastru. Se concentrează mai ales asupra ațiilor de viață negative. Este pesimist. În privința schemei Pedepsire, subiectul se așteaptă să fie pedepsit dacă greșește, deoarece el consideră că eroarea este inacceptabilă și . Este foarte critic și sever, atât cu sine, cât și cu ceilalți. Este furios pe sine pentru greșelile făcute, considerând că pedeapsa este inerentă si neapărat necesară pentru restabilirea echilibrului, Scorul inalt la schema Standarde nerealiste / hipercriticism arată despre L.N. că nu se mulțumește cu suficient si mereu ar trebui să realizeze cât mai mult. Consideră că trebuie să-și îndeplinească toate esponsabilitățile, indiferent câte ar fi ele. Simte în permanență că asupra sa planează o presiune constantă să îndeplinească diverse lucruri. Scorul înalt la schema Neineredere / abuz denotă vulnerabilitatea in fata altora, neîncrederea în oameni depre care consideră că îl vor răni daca va lisa garda jos, că vor profita de el. Este foarte suspicios si foarte vigilent în privința motivelor acțiunilor celor din jurul său. Scorul înalt la schema Inhibitie emoțională spune despre L.N. că este jenant să-ți exteriorizezi sentimentele față de ceilalți. Se controlează atât de mult incat ceilalți cred despre el că nu are emoții. Îi este foarte dificil să se arate cald si spontan în relațiile cu cei din jurul Său. du manifestă un i controla si stăpâni obiectele; m-semnifică solitudinea, dorința de detașare de trecut, insingurarea, refuzul e a-i privi pe ceilalți ca un potențial sprijin afectiv (indică o frustrare a trebuinfelor orale precoce). Drogul creează dependență fizică, psihică si tulburări grave ale activității mentale, percepției si comportamentului. Tratamentul dependenței începe odată cu recunosterea acestei probleme și cu dorința de o 0 depăși. Având in vedere rezultatele testelor aplicate și trăsăturile de personalitate evidențiate de acestea, precum și specificitatea reoriei cognitive: comportamentale consider că o abordare în această direcție s-ar dovedit mai eficientă. cognitiv-comportamentală este o abordare pe termen scurt, foarte fost evaluată la scară largă în procese clinice riguroase și are un suport empiric solid ca tratament în consumul de drog, Există dovezi ce arată durabilitatea efectelor terapiei si eficacitatea în cazul subgrupelor de consumatori sever afectați de dependenfi.Este structurată, orientată către un scop si concentrată asupra problemelor imediate cu care se confruntă consumatorii de drog care încep un tratament si care încearcă să-și controleze consumul de drog, Este o abordare flexibilă, individualizată, ce poate fi adaptată unui mare număr de pacienți, dar si unei diversități de locații (pacient spitalizat sau nespitalizat) si formate (individual, grup).Terapia este compatibilă cu alte tratamente la care pacientul este supus, de exemplu farmacoterapia. Abordarea vastă a terapiei cognitiv-comportamentală cuprinde câteva sarcini obișnuite, deosebit de importante în tratarea cu succes a abuzului de substanțe, Recomandări : -Susținerea motivatiei pentru at «Învățarea priceperilor de a opune rezistență. “Consiliere psihologică pentru dezvoltarea unor strategii -Supor familial. -Includerea într-un grup de suport, angajare profesională. idicare nivelului stimei de sine -se fixează obiective personale, acceptare, să trăiască prezentul, gânduri pozitive, să nu trăiască în trecut. -Consult psihiatric și farmacoterapie prin tratament farmacologic și de substituție în functie de clasele de consum. Psiholog, Balan C; Zi