Rsmadalina@gmail.com 251 Zona Nistru Text

INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI MINIERE BAIA MARE MONOGRAFIA EXPLOATĂRI MINIERE NISTRU Taste de semnături ing. Tiripoanoi V1. ing.Ardelean Batiia ingsArdeleen Emilia îngeRoman Mihai Baia Mare, noienbzie 1992 BORDEROU oii piese sorise Liste de semături Rorgerou, plese sorte dap.t.Date generade Capul. Cap.I7,Sowet istorie al iaităi4 = Plen ingadrere în zonă = Plan perimetrul de exploatare mil Motru 7 gapel 4 și 5 cuprinzind evoluția prod,1986-1915 = Grafic » evolufia prod, 1995-1951 1 azere — evoluția confinturiler extractibile în aur 1935-1951 QapeIV. i. 4.1.Desozierea geplogică 4.2.1iineratinatse -.2abal 4.1.Minéralele @@oimintalai Bt Nistru = Profil geologie sector 1 (9 Mat) = Profil geoltgie sector 2 (11 Tunie) 2 Profil geologic-sector 3 2yuzoga > 7 yvotutia inozărilor de coreetare Geologic (Ag) 1 1mătei de exeoutie pentru lucrlixt geologice (A A.3eRenervele de ninozeu – _ uigoarea rezervelor 1a sort coupléx pe perioada 1960-2991 (Ay) = Wigearea reservelor 1a sort cuprifer 1 migearea rezervelor 1a sort aurifer pe perioada 1960-1992 (Ay) = Indiod de extractie perioada 1960-1991 (complex + oupriter) – Indiei de extracție sort auriter (a3) 1 coefioctentt de confiziare d reservelor (44) = Bvolufia rezervei inttlale 1965-1990 (63) = Bvoluția rezervei extrase 1965-1990 [CX 7 pvolutia continuturilor în res.extracti-complex (@ 205 2) lle pit bbb bleh FRR is k ke BRRBRE is e blsisishs – Evoluția conținuturilor în rezeextrnai-cuprifer (0.28) – Bvolutia conținuturilor în. rez.geol, int j.-conple (0 3as 3b) . Gvolujia oonjinuturilor în rex.geolstnet.-cuprifer (6.3.0) – Bvolutia – Bvolutia metalelor wast-ouprifer (G 2 oy) _ Bvolujia metalelor în rez.4ni{ieli~complex (0.3a,) _ Bvolutie metalelor în rex inftialk-cnpriter (0 3 bu) dap.6, Broductia – Evoluția prodvetiel de minereu extras 1960-1991 (Aș) n re – Bvoluția gzafioă a prod. de minereu extras, 1960-1991 (04) 52 – Bvoluția prod.de minezeu prelucrat gi metale (Ayos47) Gvolutia grafic a prod, de min. preluerat (Gs) – Bvolutia prod.de metaie în concentrat (¢ 5as 5 b) – Proveniența producției pe matode de explostare (Ag) – Evyolutia prod. de mincreu extras din abataje (¢ 4a) Qap.VII. imorări. de desohidere și pregitize netetolor în rezsextrasticoomptex (0 20,8 24). – svolutia Iuoziizilor ce ptegitize (425) Gap-VItI. Investitii, = Lvolutia luerărilor de inveatiții perioada 1960-1991 (Ag = Evoluția ezazică a luoriirilor de inveatiGit 1960-1991 (0-7) Cap. IX. Metode da exploatare 9.1.Structura anuală a minereului extras 9.asInăioatozi tehnico-cconoatet iigoarea golurilor subterane = Piga metodei de exploatare ou înmagazinare (02) = Figa metodei de exploatare ou subetaje (03) = Piga metodei de exploatare ou felii crinontale (¢,) = Figa altor metode utilizate (04) = Tabel cu sttuafia golurilor (9615 9elebs 9u4.5oluți1 do tmnsport 9.5eUtilitiji pentru subteran Cap.X. Prepararea minereurilor Cap.„XI.Indicatori de proteoiia muneii – Situația acoidentelor în perioada 1960-1990 (tabel 11.1) CapsXIT„ Indicatori de meonnizare, – Piga pațurilor cap.XIII.Indicatort de muncă și salarii 13.1.Bvoluția indicatorilor 13.2.Bvolutia efectivelor pe ani gi ostecorit 13.3-Schene organizatorice ale unității 13.4.Pomatiunt tip de Iuozu 13.6.Programul de luozu în subteren 15.7„2voluția ofgtigulut mediu lunar 13.0,Cradul de îndeplinirea noznelor = Organiguama Bi Mie tra = Indicatori de productivitate (Ag) – avouția grazică a productivității mneii (Gg) = Personalul minei Mitru (Ay) = Peraonalul unității (Induetrie) A2 = ivoluția personalului efectiv mediu soriptic (443) = Fluctuajia personalului (424) Proveniența personalului (477) Cap+XIV. Indicatori egcnonioi U.1.Evolnbia prejurilor de cost 14.2,ctructure prețului de cost 14.3.Valoarea fondurilor fize 14.4.Voloarea importului 14.5.Bvolutia indicatorului oheltuieli 1a loco lei proăuciie marti” = Vonsumuri materiale – extractie = Consumuri energetice – Lista apootaliștilor care au contribuit la dezvol- tazea ii Miatru – Bibliogratie = Avis CIB Bi, 194213 2) Mateo LISPA OOLABOATORILOR tehn,Bu chnen Plorica sing, Roman Ano ing. Antonesev Vasile ving. Avram Vasile director Bi Mistru ing. Stakacs Arpad = sef sory. geologie ing. Bozdag Vionela = sef serv Plan prot vest ing. Zegreanu Aurel -gef serv Productie sing. Matei Vasile = set serv Invostitit | CAPITOZUL 1, DATE GMEBALE els DENUMIREA UNTIAZII + Bxploatarea Minder’ Histrus 1.2; ZORUL ISBARHTO SUPERIOR: Regia Autonomă a Plumbului Și Zincului Baia Mare e Sucursala Minieré Vests Dede! BROIIUUL, DE PRODICETE + Exezaeția minereului con plex, cuprifer și aurifer din zăcămintul Ni stru=Băița, Lobe GIMRUL MINTER APGRIOIE + Perimetrul minier Nistru caprinde 4 ‘etipurt da exploatare din care 3 uctive și unul înehtae + Sectorul Neal ( 9 Mai) p Bectozul. Nre2 (41 Iunie) = Bectorul, Hx.3 (Eyuzoșa-Bmezl ca) = Bectozul Hrd (Galhena-lépugne) 1.5, Bilvorvan OEGAUIZAROBICA 7 Exploatarea Ninierd Nictru igi desfășoară, setavitatos ( sn subteran pentru extragerea minereurilor pAinetelice,cuprifere | gf ouoasgéntifere în patru sone de ectivitate (sectoare) care a J stht plasate în funcție de erupările filoniene din perinetaul minier Wistru, cupringind cele patru cimpuri miniere menționate mai mus,Secborul 1, 2 Și 3 profilate pe oxtractta dn minereu con- / plex ‘ax sectozul 4 pe extracția de minereu durifer la tare se | mdaugă sectorul de investiții, PI00 2e14 ZHOADSARSA IN ZONA i zăcăntutu, Histzu = Băița -ste situat în pertea nord= | vestică a bazinului winker baia Mese le ocdistemță de 17 Km oselei spre Băița respectiv spre Wistru, Kolieful regiunii e ste deluros cu Mil {int mici ,orește relungi variind între 200-900 m fiind brăzdate de două văi princi- ale Valea Mare (Histzu) și Valea Băiței pe direcția N-8, Valea Băiței colectează toate-văie de 1a Sud de masi- a. Pietroasa începină cu VsCoLbuluty Gheorghe, V,Cizesului, Ve imoasa, VeCăpitanului , Veldmpedea și R.Rogies Spze Valea Histrulut convezg următoarele văi + V.PLorienl „Ferdinand, Velimpejoara, V,Domnișoaza, VeBoncatei, Velintei a JAdoviay Toate văile care bikadsaak regiimea se vareă în ri meg ce trece 1e sud de regiunea deluroasă 1a 0 distanță de cca, i, ) Virfurile dominante din regiune sint ; Arșița @61 my igura 891 m, Deslul Anton 666 m, Piatra Handel 702 m, Ulmoasa 0 my Dealul Bunului 797 m, Barnița 497 n, ! Regiunea deluroasă este acoperită, în-cea mai mare parte i vegetație ca păduri de fag, stejar, msteatin , brad de diferite iste, Zonele acopgrite sînt întrerupte be locuri de poieni na- inele sati de defrișeri făcute du âitezițe caii, In general, clina este de tipu, tenperat-continental, ni Aa e. privire de amănunt ga este, diferenjiaté potrivit diversi ifdd, xeldefului, In partea de SN de Baia lare predomină clima ntinental moderat, ceracterizată prin acoperirea în timpul teznti Versanjilor și părților nai înalte de xelief cu eex mai cală spze josebire do văi în care co acumulează ser rece ; vara pe panta zii se dezvoltă mei mult decst în văi și ploile sint mai frecvente © sumară recepitulaze „a celor 3 elemente cLimatologice jemperatura, vinturile, precipitațiile) ne permit să reyinen mătoarele : Zempexaturg = veloarea modie anuală se află în mvt’ pozitiv, cu escileții termice mst ‘zeduse întee anotimpuri Vinvurile’ predominante au direcția 8-8, 8 și 8-V, 0 carecteristioă a teritoriuui o constitute raritatea vi: 1eloze Precipitațiile atmosferice sînt cuprinse între 700 m și 440 mn, MOaia pLuvială depășește 950 nm, în medie plouă cca. 140 zile/an și ninge cca, 30 de zile pe an. Tafiuenjaifantozilos de clind! se résiute adesea în jiivitatea mineler din zonăs Depunezize! de gaeață în puțuri pe p:adincine epre~ ciabilă, datorită serului rece care intră în mink 0reoză nu mumai dificultăți de transport dar provoacă uneori și acoidente deosebit de greve (Nistru 1966). Zona Wistru coincide din punct de vedere al „roionării biogeografice cu zona biomontend caracterizată prin intense păduri seculare de conifere în care predomină molidul „Pădurile de sășinoase au furnizat în decursul veaqurilos Lemmul de mină necesar lucrărilor subterane, coneunul specific de lemn de mink a fost mult mai ridicat în timpurile vechi față de cel actual, fudecind „după, extinderea deosebită pe cate a avuteo metoda de exploatare fără rambleere, cu susținerea pezețiloz doar prin “etringătozi”, aga numitele abataje „eu casturi™ de lemn, Pe culmile mai coborite se întianese, păduri de fag, iar în sonele de sub altitudinea de 800 m spar păduri de stejar, Aceste esențe m au jucat un x0) important în tehno 1ogia minieră locală, fagi incepind a fi folosit în mină abia după 1969. | 7 Accesul 1a această exploatare se fai pe drum națio= a 19 Data Maze: Batu Maze pind 1a 10ealitatea Mu;i Văgherăuș az. în continuare pe drumd coming}: pink. în localitatea Histu pe distanța de 7 km =) hetavitati desfășoară pe patru sectoare de activi- tate + = sediul. principal administrativ și: de expediere a minereului se află în locslitatea Nistru le confluența ptraiălor Nistiu’ „Vato Boneateds = sector 1;(9 Mai ).se as1ă 1a Nord- Vest de incinta prinetpelă 1a cca. 1,5 Km.) – sector 2 (2 Tunis) se află în partea nord estică a ancintei principale 28 cca. 1 Km J = esotozul 3 (Rpuzogă) 86 află pe Valea Băsței 1a 4 Km nord – oat de I0esditatea Biya. – seotsma 4 (Galbena = ăpușnajsâte situat în apropii rea confluenței Văii Galbena cu Valed Lăpigna More pe tezitoziua local iății mitya, nomemă se face pe drumul comunal Tăuți Wăgherăuș-Hăi ța fica. 5 1m) gi tm.contimere pe drumu Bsya- CimpureLe (cea. eal ; = 1a aproximativ 1 Km Word= Vest de localitatea Băița este situată incinta Cimpurele cu rol de epurare a-apelor de miză, stayia de captare și pompare a apei potabile pentru exploatares 1ooslității Nistru Ca obiectiv turistic în apropie: le. .2, Km se află Cabana „lacul Nistru, zonă de agrement ame~ najatăe 2.1.2 Populația localității este de 1146 locuitori,din care popuația de bază este conetituită din ronânie/În număr de 899, maghiari 208 și romi 396 Din punct de vedere al religiei 877 sint ortodoxsd 168 sînt romeno-catolici, 13 greco-catolici, 74 reformat i. mineritul Ooupația de bază a populației din zonă jar în procent extrem de redus 0 parte este angajată în silvicul- tură e Cole mai apropiate obiective industriale sint + + BM, Săsaz la cos, 15 kn Bu. Thba da cea, 10 Km pe și 91 U.P, Săsar Le cca. 17 Ene Ca obisettve turistice în zonă se poate mentions Cabana Tacit Wistru situată 18 cea, 2 Kn de exploatarea minieră constituind sona principală de agrement pentru angajații expLoe~ tării prin dotările de care dispune. 2.2. Perimetrul minier Nistru are ‘0 suprazeță de 23475 kn, coordonatele virfurilor perimetrului fiind date fm sistema. de referință „Baie Mere 60”, aprobat, prin Ordinul MPG nz-1601/2941261975+ | Tabel nzsl (m) 54288, 00 44457600 54291..600 4467-600 3+291.+600 464.500 5.289.500 Am86+500 50289-5009 4 462e100 5e286,800 44624100 542864800 4.250„d00 5+288.400 AeAS3 e400 Perimetrul: minier Nistzu – Băița cuprinde trei iîmpuri miniere active și unul inactiv ( fyuzoșa = mină închisă în 1999) « – 9 Met ~11 ante – = Tyusoga 3 = Galbena Lăpușna A Suprafața perimetrului de exploatare = 9. Mai este ie 3,75 im, virtutile avina următoarele ‘eoorăonate + 444754500 44441596000 44574500 4.459.500 B Suprefate perimetzuati minder 11 Iunie este de 3,94 Ku] vârfurile avind următoarele. coordonate + Tabelul Nr. 5 Ay 542904510 4459500 B2 542904550 4.060.750 ca 562890500 4259500 D2 5.20945: 444606750 45 542894500, MNS 96500 3; 542894500 4.6L 000 % 52874750 34500 2 542874750 34361 4509 C. Suprafața perimetrului de expioatare Tyuzoșa este de 1,47 Ka? viiturile avind următoarele edordonate 4 Perimetrul minier Gel bena-lăpușna se încadrează în peri- metrul de exploatare egistent le mina Nr.2 aprobat prin svizul ING 535/19.01.1974 cu suprafața de 4,15 Km? delimitat de următoa: ‘Tele puncte : pi a One WONOGRAFIA INDUST DV svt RON Baber ‘Nr.5 a2 5+287.600 : 23 542909500 ae 5290-500 as 5+289,500 as 5.289, în az 5+287e000 Ei <3 Ze EH CAZILOIUL, ITs. = & Fels SOURE_T9LORIO AI, UNITATII : 42 Inceputurile exploatării. zăcămintelor din zona Histru (aa Tunte și 9 Mai), să din soosal Galea, iar or din sectorul Băsța(Zyuzoga și Galbena Lăpușna) din cele mai vechi timpuri Bxmogtarea a început de 1a suprafață prin galerii de coastă pe filoanele Artur, Josif, Domnigoaza, Carolina » Date scrise care să ateste mineritul în zonă tnsinte de 1900 sint rarey 2). După doeuienteLe’ vechi 1a mina 11 Tundé(Domntgoara) a încoput exploatarea in anul 1642. de citze Veisa Iosif din Băița, In anul 1643 s-a format Soci: Minieră Donnigoare In 1854 a început săparea” galbrie: principale’ de astăzi, perioadă după care “so sm Unifatea core propune perimetrul minier y iza | MINA_NISTRU rea | Uoitolea cărera 1: re ofribaie perimetrul minier aaa no | +40 £00 4 MINA NISTRU 24 | 83m seo | v-tetsae | perimerru/ miner ein care face porke peri. de epbarare Baan anca 0 | MPO" Ore 04. denumirea NISTRU BATA sea ne | Unies căreia 1 e ahăuie porimehul de exphotore MINA. NISTRU Achil de aprobare ‘ovis PMP6.3-a89/3 05 197 $-Bfs.01. 1978. Meoifcâri ale perimetral ge exphators: Denumirea. cimpului de ex we: Substonfe spares ă ae Da mei conpleseloifer OEE saint certi rns. ij IE Mâna fiind preluată de 8 ja "Phenix", din anul 1930 s-au început Lardgt Lucrări! pede schiderey B-a construit o mașină de preluezaze prin flotare în ama 1937, tare a funejiomât intre anti 1928 = 1944, după a urmat 2 perioadă cu intreruperi întse 1945 - 1948. _Ruphoatares sistematică prin puțuri a început, di mau 2942. cină se sapă puyul 12 Iunie de 1a acotabGpină Le Ti duezeze amărui adined ee contimă după 1965+ 3) luctarile ninieze 1a Mina “9 Hat" ( Seini Ioan) au fost începute ia ettegitul bee.XIK snl 1900 și s-au epntimat en intermitențe în funeyie de conjuetuse economie pînă in pezionda colut de da 2 - dea zăzboi mondial, + Tuefertie pe f110mn Sotia au fost ineepute în m sistematic prin galeria Harte HAL de către capâtaliști germani fub nunsle "“Asocistia Minter’ Ungară > Uzinele: și. Minele do sinc” în jurul, amului 1900 oeupindu-se.cu exploatarea ninezeului, zinco, i Dsseoperind snsă 9 onă cu donținui de eurjeu eon= suis trei uzine de șteamp 1a Nistru penvrw prelucrarea! minereu- Lut aurizez, Sob această asociație a facut; și, sparen, gol rie: După csțive ent Ivezările au fost întrerupte și uivității miniere s-a făcut numai în anul 1938 de e Bociatatea „Phéenix” care a continuat galeria Nated pind 1e , în anul 1941 s-a hotărit eăjazea galeriei de bază, attuala galerie principală care după 0 înaintare de 1500 m a atti filomul Sofia (10) care a fost pus în exp! pe Preluerâtes insseului “8-a “făcut de către Plotația ja închiriată de La Societătea Franceză, wad tirziu 1 PU Safia (20) Ante reeptthdu-se filoanele ITI (30), V(50), „Din em 1929 cu unele excepții. minele de 1a Băița ju aparținut Societății franceze „Transilvania auriferi tor din 1937 minele de 1a Băița tree în patrimoniul societății Romane ‘ Im perioada primelor lucrări de explostăre a filoane- or, acestea erau exploatate 1a suprafață și abia după un timp sa trecut 1a exploatarea lor prin Jucrări subterane, acesti f4ind adincite treptat, astfel a fost deschis 1a 60 m sub cota de La suprafață oris, Sfinta Treime, apoi Le 130 în oriz.Hihai Lar moi Sfrziu Le 180 m Oriz, Gelbena și în efirgit 16 200 m orize Csmpurele. Toate aceste lucrări 9 cra deschise de 1a suprafață ‘gi erau cunoscute cu denumirile de ial sus ca gdlerii de cbastă, abia astăzi aceste lucrări sint considerate ca formind orizontu~ whe ‘Tneepind din anul 1948 (iunie), odată cu actua de ‘nejionelisare, zăcămintul de sulfuri complexe din lotalitates Vista, trece în patrimoniul statului, fiind exploatat în conti~ muaze în formă de organizare potrivit prineipiilos social is ca proprietate, de state Intre anii 1848 și 1950, exploatarea Băița, a cărei activitate constă atît în extracția de minereu surifer cît și din proluorezea acestuia 1a flotația Băița s-a comasat cu Exploatarea Minferd Wistru cave pind le sfirgit@ anului 1949 aveau activități independentes După comasarea minei Băița s-a fncetat sotivitatea pentru minoreu aurifer, flota}ie Băița treeind la preluerarea tual © minezeului complex ter flotajia Mistri profilată numai pe preluezarea minereului cuprifer. Din datele ce se cunosc după această periodă în pe- zâmetrua Minei 9 Mad, filoanee 250, 545, 7280 908,94 1070 au fost desehise mumsi le oriz, de bază (O)ele nefiind în, exploatares lungimea Lor variind între 300 – 500 natala datini tune ital Pilom) III = In cursul anilor 1959, – 1966 a fost dese și cezcetgt pe orizonturi, cunoscute până 18 sfilere avind 0.11 me pe orizontală de 800 m pe vezticală 200 n f1ind deschis pe 5 origonturi, după aănoizea pujului 9 Mai după 1983 conținsnă dest Gores acestui filon și 1a orize-IZI și, IV. Intre orize O și sup! față filonul III a fost în tntregine exploat Ta cursa oniloz 1960 = 1966 a fost deschis fiom’ V (aungtme 1000 m, înălțime 250 n), le orize+II, șI, 0-1 și – IT; axe ramuri cunoscute 1a toate orizonturil Pilomu VI și IX = au fost deschise între anii 1962-196: Ja oris, 0, +17 și = IT, avind dungini cuprinse între 6004800 ne dex pe verticală 250 n, Zn mezinei:rul mined 11 Iunie – su fost deschise filam XII, XIV, XV, cu minerelizații complexe, filonul Iosif „Arthur, Domnișoara și grupul filoenelor Nepomuc cu miheralizație cuprifeță,| Pilonul XII = deschis între anii 1962 – 1966 pe orizont Ctmpurele, + 45; + 40, +135 m pe o înălțime de 150 m avind Lun; mea de 600 n. Pilonul XIV = este deschis în perioada 1962-1967 pe bris.-V, Cîmpurele, + 45, + 90, + 135 pe 250 ne tnălține și 400 Lungine. PAL .XV este deschis între anii 1962 = 1964 și oriz. Cémpurele + 90 și + 135 pe o înălțime de 150 m gi 0 lung.de cca, 250 ms PAl.Iosif, Axthur și Domnișoara = sînt deschise pe 6 orizonturi pe 0 înălțime de cca, 250 me avind 0 lungime ce variază între 200 – 600 n. Brupul filoanelor Nepomue – deschis pe orizonturile +90, +50, Ctmpurele , = 50, = 100, = 150 pe vezticală pe cca, 300 m evind lungimea ce variază între 500 – 800 m + Aceste filoane s-au deschis 1a orizonturile Ctmpurele +50, 490 = între anti 1965 – 1965 iar oriz.- 150 după această pezioadă, Gee ad*oCoGy C6 W Tair So*LtHeY So*Gones dw’C2666 ST*COELe wntoaTRT zHtC Tole /2″96W16 Lă – -s6%0 ante 60t6T +66 zeu egtez ELS ete – ta ~~ qa ecctez Wertoz BTC 226 690406 —<ézted 16604, BCwiez Ladd —onstzs “ epo'zt GECI eget 29041 gootet 4oetst eot9T —aGatoT Gwotoz GZ1'61 pi Sploatiri- ste aLul județ Maramureș între anii:1906 = 1915 în Deaseheni în aceeași broșură, este prezentată situsția comparativă privind cantitatea producției realizate! de poziția IT pba în cadrul minelor particulare cu capitel străin sint prezentate umiitbarele producții cin tabelul Mr. 4, Hi i . a i 2 | E E] i d i EI E: 4 E H | i EI Și străin Gin Județia Marowureg între anti 1896 și 1905, unde 1a a g 3 i i in tabelul 5. | | vine-ausin Vu ———— imye van «~~ | ama vu == fee anys ve vain eee 1020 vu = tea vu === 575 un LLELEU] Tags TAM WE TINE IS6i-se6t vavOR3a Ny way 101S3A-O0N NId_YOTaNIN Vv inv 3a_vIiondoNe a= = 4 nm = Met + 068 BAGOS Bridal Ttceaty