Rodica.falaus196408@yahoo.ro 780 Amenajament 1 (1) Text

| 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE. SI. INDICAREA ZONEI GEOGRAFICE ȘI CARACTERISTICILE RELIEFULUI Din punct de vedere geografic, patil care fac obiectul de studiu al amenajamentului pastoral, n iat integral în Dealurile Crane si Silvaniei iu în cadrul acestei grupe, în Dealu Capa Culmea Codruluisi Dealurile Asuajului 32. ALTITUDINE, EPOZIȚIE, PANTA, [lementele de caracterizare a reliefului atitudine, expoziție, pantă, măsurate în teren și înscrise in fine de deseriee purcelră cenrlizate pe trupurile de Paiste i parcelele componente oe line ie minime și maxime sunt redate in tabelul urmator, tabelul 3.2 1. 7 a a Tabelul 32.1 Ne] Tropot de Puel ~ Abtudine [5] Inline | en. Pajiste | descriptva | im. Expocitie | oe) | i o 1 NESV 11.29 1. | Toft si Cunttura 2 SSV_ i207 | 3 SE 1143, i ; 3 NS 103 | Cea Gar 3 xt 6 NNE i202) | Het 7 Ss 1047 7 A SSE aaa Pa | Valea Podulut EI 3 1271 ir) sv to os Boece iL NNE 9, EI Ss 1037 [6] cued a NAV ai Fi if NE our |_7 | eta Chezaraia i Tay General edie) E = iso SS ponsuă că pile organizate în parcelele care fo obiectul acestui studiu, sunt dispersate, individualizate pe trupuri, localizate pe versanți ondulati (100%), a al variază între 190 m și 350 m, pe toate categoriile de expoziți. umbrite, cu înclinare prinsa între 9 si 20 %, ușoare la repezi, Aceste caracteristici determinate de configurația seci favorizat formarea unor statiuni apte dezvoltării vegetației forester ct și a celei de Pai 33. CARACTERISTICI GEOLOGICE ȘI PEDOLOGICE Din punc de vedere geologi, teritoriul pe care sunt localizate pale stulltefcind pare din e Crișanei și | în yona dealurilor de geosinclinal pe structură monoclinala $1 cotată formată in fazele pliocenocuterare, Substracle ltologicesunt formate din micasistri si argile Fe A avea garanția denifcri corecte a tipurilor de sol, în fiecare parcela și subparcela onstiuita în vederea amenajării pastorate au fost săpate, odată cu descrierea parcelara profile de rental, n aa fost analizate solurile, comparativ cu cele identificate anterior, și s-au preluat elementele necesare, enumirea tipului de sol și caraterizarea lui, Sub forma tabelară solurile determinate se prezintă în tela 331. —— a E __Tabelil 33.1 Ne) Pareela Tip de Suceeinede | Tipde | Supe. | crt. | deseripti sol viori stafune ha 1 1 ee APABBI-Cn | 152.43, | 7060 | 179) 2 Lawosol signi | Ap-AolwBw | 1.5243 | 1294 | 196 — “ApAcEIwBiw | 15243 | 1033 | 157 – Prluvosol pie Bica : | ala cheleterLuvoso! | ATAG-EeBt | 15243 | 12802 1946) | Vie șicalane | AokeEIK EBB | e i Luvosol scheletic AT-Ao-Elqi-Btg2 | 15243 | 1953 | 297 | Luvosol scheletic Bg | 1.5.2.4.3 | 7038 | 10.69 Luvosol schelet Fiqi-Btq2 | 15243 | 29.43 | 447 | Preluvosol Ei? | 15233 | 2835 | 4,30 Tavesol sebelee _|ATrAo-Elar ENE | 15243 | 3518 | 538 Luvosol schelete AT-Ac-Elal Buga | 13243 | 849 | 124 | Tuvosol albie AT-Ao-Ea-Bt 15.243 | 2924 | 44a Tans pic ATAErBE 1.5243. | 335 [a8 ol ipie 17 AAEIBI | 15243. isa | 248 | Preluvoso ip pA BBC v4 1 | scheletic, litie și EL-i-d2 | 1.5243 | 9792 | 2487 | | vuvoseicalearie | _ Aok-Elk E/BK-Bt | | i 7 Preluvosol tipie Ap-A/B.Bu-Ca T 15 15 scheletic, litic și EL ied 31 11326 | Luvosoicalearie | Aok-EX E/Bk-Bt 1 658.55 | 100, [Au fost idențificate doua tipuri principale de sol: preluvosol care se gasește pe 63,66% ai suprafața de 419,24 ha și hivosol pe 36.34% cu suprafața de 259,31 ha. Se menjionează, ca umnare i ‘epunetaltemative a rcilor de solificare în aproape toate parelele descriptive și tipurile de sol formal pe cle se întrepătrund alternând cab forma unor insule bine conturate a caror suprafața însa este mai mis. TEcât S ha (suprafaja minima impusă de normativ pentru a se constitui o subparcela) pentru care mua fos ecesară consttuirea unor supareele, tipul de so fiind cel preponderent ca mărime a suprafeței pe care 8 fiseste În cazu solurilor rendzinice. având în vedere același criteriu de mărime a suprafetei, nu au fot SO dividulizate eee două subtipuri de sol existent, pic cu orizont Ap, i scheleti cu orizont Bt. “Tipurile de sol Preluvosoluritipie, stagnice si Ice ~ ocupă ca forme principale de rele dealurile gf terasele repreyentati prin: – versanți unformi seuri, culmi largi peste 100m ațime (resturi d Patton), versanți neuniform cun, terase (poduri de terase), Aceste sohri s-au format pe 1% Compact de argile, luu argiloase, gresii et. Tipurile de so! Luvosoluri albie, stagnice. scheetice și ealeice ocupă ca forme principale de rel terasele milo și inalte prezum li vesanj unifora lungi cu diferite pante și expoziții. Acest soluri Să contractile, pietiță format pe roci argilo calcaroase si roci mezobazice, luturi, agile necalcaroase, arg Cr 3, REȚEAUA HIDROGRAFICĂ, Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunal Asuaju de Sus se inscetie în bazinul hhidrografic al răului Somes, subbazinul Vaii Sălajului care colectează efectiv intreaga apă provenită din rețeaua de văi și vâlcele care vascularizează întreg teritoriului Dintre acestea Valea Asuajului, principalul afluent al sălațulu capteayă integral debitul permanent sau temporar al afluenjilor sti, care întretaie intregul teritoriu carat. Dintre acești aflucați într-o aproximativă ordine deserescinds a importanței lor sunt rmâtorii: valea Stărcului (Asuajului in amonte). Lupigti, Podului, Fénafelor, Horaviei, Arinoasa, Curături, Garduiui ete, cu debit și lungimi diferte, Pânza de apă freatică se găsește la adâncimi diferite și anume: – pe lunci între 1-3 m si pe terase de luncă si versanți peste 10 m, 35. DATE CLIMATICE, Teritoriul în care este situată. pejiștea este proprietate a UAT Asuajau de Sus, pentru care s-a întocmit acest amenajament pastoral, are condiții mezoclimatic interpretate după sațile meteorologie Baia Mare, Baița de Sub Codru, Cehu Silvaniei 3.5.1. Regimul termic Regimul termic se caracterizează printr-o medie mulianuată a temperaturilor serului de 9,4 grade Celsius, cu teperatura luni cele mai rei de – 2,4 grade Celsius, iamvari, iar a celei mai calde +19 grade Celsius, i și 21 aprilie, iar cele timpurii între 10 ime absolute nu scad sub ~26 grade Celsius. Zile cu îngheș sunt 141, iar fără inghe} 224, Temperatura in sezonul de vegetație este cuprinsă inte 15 și 30 de grade Celsius, Sezonul de pășunat este de maxim 210 de zile. 35.2. Regimul phoviomerric. medii anuale sunt de 820 mm. Maximul de precipitații cad la aneeputul verii, iar cele ‘mai mici precipitații cad ăn lunile de iamă si aneeputul primaveri, Grindina are o frecvența odat la 2 3.5.3. Regimul eolian. Conform stației Baia Mare sunt predominanti vânturile dinspre Nord ~ Vest cu intesifica mari pe culmi. Curent de a rece noaptea ce produce ceață în diminețile după ploaie. 4. VEGETAȚIA 4.1.DATE FITOCLIMATICE, Pajigile proprietate a UAT Asuajau de Sus, care fac obiectul prezentului amenajament pastoral, sunt situate întrun singur eta fitoclimatic FD3 — Etajul deluros de gorunete, făgete si goruneto-fagete. Ca distributie generală pajișile studiate sunt înconjurate sau se întrepătrund cu pădurile de molid situate la atiudini mai ridicate, la limita înferioară a lu, iar pe măsura ce atitudinile scad de cele de amestec de molid cu fag, la limita lui superioară. Condițiile de relief cu configurația și orografia, substratul litologic, rețeaua hidrografică si caracteristicile climatice, prezentate în cap:4, sunt comune ambelor etaje de vegetație, în teritoriul pe care sunt localizate aceste pajisti, si le caracterizează deopotrivă, Raionarea fitoclimaticd a fost preluată integral din amenajamentele silvice întocmite pentru padurile respective 42. DESCRIEREA TIPURILOR DE STAȚIUNE. Având in vedere Icrărea- Principalele tipuri de palit din România, unde ete prezentată zonarea si regionarea ecologică a pajișilr, pajișile în studiu, se încadrează in categoria. Pajisti Zonale ~Etajul boreal (al pădurilor de molid) si Etajul nemoral (al pădurilor de foioase), subetjul pădurilor de fag gi de peste de fg cu rasinoase, În cadrul celor două etje de vegetație identificate, in care sunt situate pajiștile amenajate, având in vedere tipurile de stațiuni determinate pentru padurile limitote lr, descrise de câtre amengjamentele ivice intocmite pentru fondul forestier, acestea au fost preluate complestind deserierea cu caraleris vegetației de Paige. Au fos identificate, pin asimilare, urmatoarele tipuri de stațiuni abelu 42.1. o Tabelul 42.1 Ne | Pareela | numire Suprafața oe aceia | Tipul de stațiune- denumi, prea | 1S2.43,—Deluros de fgets Ps, bran eda mare eu Lots | fone 65855 | 100 | Taal ~ Bass 108 Tipul de stațiune ~ Deluros de făgete Ps, brun edafic mare cu Asperula ~ Asarum – Răspndit pe versanți cu iferioro i mijlocii cu inclinare slaba pant la moderatd si poale de versanți expozițional umbriți sau semiumbrii, Substraturi litologice provenind din roci predominant sedimentare. Soluri brune: eumezobazice tipice. 43. PRINCIPALELE SPECII DE PLANTE DIN VEGETAȚIA PAJIȘTILOR, Pajișile au o diversitate mare de specii datorită conditilor climatice și solurilor specifice acestei zone. Predomină gramineele, urmate de leguminoase si diverse alte plante furajere, dar nu lipsese nici speciile mai puțin consumabile, chiar și cele toxice și vattmatoare. Gramincele frecvente în covorul ferbos al paistilor sunt reprezentate preponderent de următoarele specii: Festuca rubra (paius roșu), Agrostis capillaris(iarba câmpului), Anthoxanthum odoratum (vițelar, Poa pratensis (firuja), Festuca pratensis (păiușul de livada), Nardus stricta (părul porcului), Lolium perenne (raigras), Holeus lanatus (locos), Cynosurus cristatus (pieptânărița), Festuca valesiaca (paiu), Arhenatherum elatius (ovascior), Phleum pratense (timofică), Dactylis glomerata (zoom, Calamagrostis epigejos (trestie de câmp). Setaria pumila (mohor), Andropogon ischaemum (bărboasă). Danthonia decumbens. O serie de graminee sunt întâlnite pe soluri cu exces temporar de umiditate cum a e sunt Agrostis stolonifera, Festuca arundinacea (păiuș nat), Molinia caerulea (iarbă albastră), Ag repens (ir taritor). Leguminoasele sunt reprezentate in special de speciile de trifoi, Trifolium repens (t târâtor), Trifolium pratense (trifoi roșu), Trifolium campestre (rifoiaș), Trifolium medium, T hybridum, dar apar si alte specii cum sunt Lotus comiculatus (ghizdei), Lathyrus pratensis pratului), Medicago lupulina (trifoi mărunt), Genista tinctoria (drobija), Doryenium pentaphyilur cracea (mazăriche). În covorul vegetal al pajiștilor apar și o serie de plante însoțitoare neconsumate sau cu gr: de consumabiltate, dintre care menționăm Juncus effusus (pipirig), Daucus carota (morcov s Centaurium epthraea (Jintaura), Verbena officinalis (verbina), Prunella vulgaris (busuioc de Carlina vulgaris (scaigor), Mentha pulegium (busuiocul cerbilor), Achillea millefolium (coada yori Centaurea phrygia (albastrea), Viola tricolor (panselură), Galium motlugo (sinziand alba), Galiur (Sânziana), Plantago lanceolata (patlagina îngustă). Hieracium pilosella (vulturică), Pimpinella s (pătrunjel de câmp), Fragaria vesca (frag), Thymus glabrescens (cimbrișor), Agrimonia eupatori mare), Leontodon autumnalis (capul călugărului), Carex hirta (rogoz). Cichorium intybus (e Dintre plantele toxice și vătămatoare, în aceste pășuni sunt intâlnite Euphorbia cyparissias câinelui); Pteriium aqpilinum (jolul lupului), Canduus acanthoides (seaete), Eryngium campestr , Hypericum perforatum (sunătoare). Polygooum hydropiper (piper de bal), Pol latum, Ranunculus acris, Ranunculus polyanthemos (gflbenele), Cirsium arvense (pă crisithles, Ranunculus repens (picorul cocoșului), Rumex conglomeratus (măcrișul Equisetum arvense (coada calului) Xanthium strumarium (comet), Stellaria graminea ‘Colchicum autumnale (brândușa de toamnă), Lactuca seriola(laptucă), Tanacetum vulgare (veric 44. PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIȘTI ȘI RASPANDIREA LOR. Tipurile de pajișii reprezintă un element important în caracterizarea _pajigtilor din amenajat. Definirea lor s-a facut prin analiza de detaliu a speciilor de plante identificate sub participării lor în compoziția covorului ierbos din fiecare parcelă deseriptivă în parte. S-a s rarhizare a lor în funcție de procentul de participare pe categorii (familii), gramineae, legumine tse specii si plantele mai greu consumabile, dăunatoare sau toxice. Speciile de plante predo ‘cu cel mai ridicat procent de participare în ordinea lor desereseătoare au definit tipul de Paiste, denumirea tipului. În ambele etaje de vegetație, niciuna dintre speciile de Pajite identificate nu la formarea covorului ierbos in procent ridicat (50%) pentru ca tipul de Pajiste să poarte demu motiv pentru care tipurile de Pajiște au căpătat denumirea primelor dou specii în ordinea partie procentuale, Tipurile de Pajiște astfel determinate au fost incadrate si denumite, în raport cu in una din situațiile descrise în literatura de specialitate la nivel € Tabe Tipul de | Suprafa Pajiste ha și de £ pron capilară Tipul 1. Festuca rubra Acest tip de pajisti sunt naturale și ocupă 500,59 ha (76,01%) din suprafața pasunilor analizate. Pe ings speria principală (Fesruca rubra), se mai întâlnesc si alte specii ierboase însoțitoare cum sunt: Festuca pratensis, Nardus stricta, Lolium perenne, Cynosurus cristarus. Anthoxanthum odoratum, Holeus lanatus, Danthonia decumbens, Agrostis stolonifera, Molinia caerulea, Agrostis capillaris, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Trifolium kybridum Trifolium medium, Trifolium campesire Juncus effusus, Achillea milefolium, Carex hrta, Leontodon autumnalis, Plantago lanceolata, Centaurea phrygia, Erigeron annuus, Erigeron canadensis, Prunella vulgaris, Fragaria vesca, Cichorium inybus, Pimpinella saxifraga, Plantago media, Filago germanica, Verbena officinalis, Centaurium ‘erythraca, Daucus carota, Gypsophila muralis, Convolvulus arvensis, Cerastium holosteotdes, Hieracium pilosella, Spiranthes spirates, Potenilla argentea, Carlina vulgaris, Mentha pulegium, Scrophularia tumbrosa, Viola tricolor, Galium mollugo, Potemila erecta, Veronica officinalis, Thymus glabrescens, Agrimonia eupatoria, Centaurea jacea, Galium verum, Lysimachia vulgaris, dar si plante toxice și ‘Gaundtoare: Euphorbia cyparissias, Pteridium agullimum, Ranunculus polyanthemos, Hypericum perforatun, Carduus acanthoides, Stellaria graminea, Polygonum hydropiper, Rumex conglomeratus, Sarothamnus scoparius Aceste pajiști vegetează pe versanți cu o configuratie ondulată, cu o inclinare cuprinsă între 6,69 pe expoziii diferite (N, NV, NE, S, SE, SV), la o atitudine de 215-350 m. Producția acestor paligti este de 5-15 vana M.V., cu o valoare pastorală bund și o capacitate de pășunat de 0,5-1,5, UVM/ta, Având in vedere că acestea sunt pajiști naturale, se propun măsuri de întreținere si imbunatayrii a productivității prin fertlizari și supraînsămânțări ale covorului ierbos dupa defrișarea vegetației arbustive, combaterea plantelor dăunătoare, toxice și nivelarea rimaturilor de mistre, “Tipul Agrostis capilaris Act tip de plite Cate natural i ocupă 157,96 ha (23.99%), din suprafa oul a pășunilor, Pe lingă spasia principală (Agrostis capillaris), se intlnese speci insoyjitoare precum Festuca pratensis, Lolium perenne, Cymasurus crstas, Poa pratensis, Avrheneterum eatus, Anthaxanthum adoratun, Festuca rubra, Danthonia decumbens, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Molinia caerulea, Setaria pumila, andropogon Ischactm, Calamagrosts eplgios. Lotus corniculans, Dorvenium pentaphy lum, Trifolium Iybridum. Latkyrus pratensis, Trifolium campestre, Vila eracea, Inula salcina, Achillea millefolium, Linaria vulgaris, Carex hirta, Galium verum, Plantago lanceolata, Centaurea prygia Frigeron annus, Erigeron canadensis, Leontodon autunualis, Pamela vulgaris, Hypochaeris radiata, Filago germanica, Senecio jacobaea, Euphrasia stricta, Gnaphaltum sivaticum, Eplohium roscum, Lapsam communis, Daucus carota, Convolvulus arvensis, Carina vulgaris, Serophularta unbrosa, Viola iricolor Poentila erect. Thymus glabrescens, Agrimonia eupatoria. Lysimachia vulgaris, dar și plante toxice și dăunătoare: Preridium aguilinum + Euphorbia exparissas. Eryngium campestre, Ranunculus pobbanthemos, Hypericum perforatum, Carduus acanthoides, Colchicum aucunnale, Cirsiur arvense, ‘Rumer conglomeratus, Tanacerum vulgare, Sarothamnus scoparas Aceste pais vegetează pe versanți cu profil ondulat, înclinări de 10,21-20,24% și expoziții diverse (5, SV, SE, NE), n aitudini de 220 = 295 îm. Produsta acestor pai este de 5-7 Van/ha MLN cu o valoare pastoral bună și o capacitae de pășunat de 05-04 UVMIha. Pe acest tip de pajste se propun lucrări de îmbunătățire prin combaterea plantelor dăunătoare și toxice, defișarea vegetației lemnoase arbustiv,nivelarea rămâturior, ferdlizăr și supninsămânțări 48. HABITATELE DE PAJIȘTI. ultima perioadă, după aderarea noastră la Uniunea European, pentru caracterizarea vegetației paiștlor permanente, acestea au fost clasificate ca habitate, și încadrate în clase și sabelase, rezultând din aceasta valoarea economica si conservativa a lor. După lucrarea „Principalele tipuri de habitate cu pajiști din Romania”, pajișile amenajate se incadra în următoarele tipuri: PR 3803 Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capiltaris si Festuca rubra, de valoare conservat redusă (R), valoare pastorală mijlocie (VP) 40-60, unități de vită mare UVM /ha ~1,0 R804 Pajigti daco-getice de Agrostis capilaris si Anthoxanthum odoratum, de valo cconservativa mijlocie (m), valoare pastorală moderată (VP) 40-60, unități de vită mare UVM /ba = 1.0, 46. DECRIEREA VEGETAȚIEI LEMNOASE. în teritoriul actual al papi care face obiectul amenajării pastorale, în cadrul parcelele subparelelr descriptive descrse, pe langă vegetația ierboasă de Pajiste se gasește si vegetație leno ‘Avind in vedere considerentul sori al evoluției acestor pajsti permanente care s-au instalat în u detrrii pădurilor din teritoriul respectiv, în vederea.“ măriri suprafeelor pășunabile, ele sunt suy permanent acjunii naturale intensive de revenie la pădurea din are au provenit. “Analizind odata cu deseriera vegetației paistilor și vegetația lemnoasă, -a stabili penru fie parcelă și subparcelă deseripivă în pane, speci, vârsta, desimea, suprafața ocupată si volumul. T Euprafetele ocupate cu pădure a carei consistență (desime) a fost de 04 și mai mare, nu au fost socoti palit au fost socotite ca pauni impădurie, care vor fi cuprinse în fondul forestier national și se somenaja după normele silvice (conform prevederilor codului silvic). “Arboi cu vârste mari cae se constată că sun în pericol de cadere, rupti sau cu defecte, vor recolai pentru a nu cadea, ta vanturi mai puternice, asupra animalelor care pasc. Vegetația lemmoasă existent la data actual este în mare parte amplasată pe cursul vile strabat pășunile, dintre specii întâlnite amintim salcâmul, plop tremurător, carpen, anin, salcie, îndentiieându-se și speci folosite ca uribrare de stejar, cer. gorun, carpen, păr pădureț În mare pășunile au ee speci lemnoase din categoria arbustilor cum snt murul, maieșl, păducelu, porumt Prin, malin, singer, dar și semingl de saleim, carpen, gorun, sau speci alodtone din Europa Cent Siac (mâtura verde – Sarothamaus scoparius). Se propune defrișarea vegetației arbustive și 1 veeetaței lemnoase folosită ca umbrare, TT 6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJISTILOR. inutili „ASPECTE GENERALE PRIVIND STABILIREA METODELOR DE ÎMBUNĂTĂȚITE A COVORULUI IERBOS, În capitolele anterioare au fost prezentate toate caracteristicile legate de cunoașterea în detaliu a psitilor pentru care se întocmește prezentul amenajament pastoral, prin centralizarea Și interpretaee datelor culese din teren si inscrise în fișele de descriere parcelară a tuturor parcelelor și subparcelelor descriptive, cu aspectele cele mai imponante de caracterize din punct de vedere, fizico peopratic orografie climatic, hidrologic, pedologic, de cunoaștere a vegetație și a factorilor care au Inflienist negativ limitativ, asupra calitatii pajșilor, Toatea acestea au rolul lor imponantant, având în vea diversitatea lor, la alegerea metodelor cele mai adecvate yi eficiente de organizare, imbunttajre = covorului erbos, de dotare, și folosire a pajișilor, În cazul acestor plist, care în ansamblul lor, pot fi caracterizate ca medii din punctul de vedere al condițiilor existente și al tarii lor actuale, metoda adecvata este cea intermediară de menținere a covorului ierbos, indesiea lui acolo unde este rit prin nsămânțare insămânțarea golurilor existeate sau care vor rămâne în urma executării lucrărilor de inlature a efectale, tori solului curție, nivelare, srângere a pietrelor și resturilor vegetale sa. Amenajamentul pastoral actual a inventarit și a cuantificat pentru fiecare unitate descriptivă, în parte acesti factor! coe înfhuientează limitativ calitatea pajistilor respective și a făeut propuneri de locrări obigatori,adecvate de coreetare a lor în vederea realizării unui covor ierbos de calitate 62. LUCRĂRI PRELIMINARE OBLIGATORII DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJIȘTILOR Lucrările tehnice ce urmează a fi executate pe pajiști sunt prezentate pe larg în tabelul 63. — Plenul decenal al lucrărilor de pe pășuni”. El cuprinde atât lucrări mecanice (îndepărtarea și nivelavca usurosielor, combaterea plantele dăunătoare și toxice, defiișarea vegetației arbustve, et), cit și Inert sbimice (aplicarea de îngrășiminie, ferilizare), De asemenca, se dau indicații asupra doselor de îngrășăninte ce se aplică, norma desemna și formala floristică pentru reinsămânăr și supreinsamangi ete La data imtocmisii amensjamentului suprafața pășuniloe (producătoare de masă verde) este de 490.08 ha, far suprafața păpunabilă este de 441,91 ba. Pin aplicata unui complex de usr (efec Vegetație arbustive, nivelarea mușuroaielor, combaterea plantelor dăunătoare gi toxice) privind mines Capacitații de pășunat se estimează că la sfăritul deceniului suprafața pășunabilă se va mări cu 48,17 he ceea ce va însemna un spor important de masă verde. Aceste lucrări sunt prezente în tabelul 6.3, ~ Planul decenal al lueriilor de pe pășuni, le nivel de unitate amenajisticd cumulate pe trupuri de pășune și sunt următoarele: 6.2.1. Defrisarea vegetație! arbustive de pe pajisi Prin această lucrare se va reda cireitlu productiv o suprafață de 40,79 ha (ua, 1-15 în afara de ente pe pune sunt reprezentate în mare pare de ani de Swothamnus scoparius, Rubus sulcatus, Rosa canna, Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Pe als, Prunus serotina, Corus sanguinea, In zonele î care înafara de asst aru ex și e lemnoasa Gale, star, gorun. cet, mesteacin, carpen ple păduri, tc). este indicat ase pies ni Poniuni cu spcitarborescenie în vederea fonnări vegetației ambientale (adapost și pre nena animale impotriva intemperiilor) atăt de necesară organizării săneer și a unt pături opin, Dena d Murr Geet, arbusve, poriunle respective vor fi niveate și înstmtațte cu una amestecurile de ierburi prezentate la capitol 660. Materialul care nu prezintă valoare economică sau nu poate fi valorificat sub nic o forma spic Pe oc Spre a se elibera terenul, Aerea se face in mod onesiza, materialul find îs art i ama areleiipeoică, cu dimensiunile 6x2x1,5-2 m înșirate în zigzag, cu lungimes pcb la o distanga de minim 20 m ana de alta Materialul destinat arderi i se va da foe numai pe vreme bună, fk vânt și sub ce ini coos ee ead, Data e eat acea operațiuni se comunică în seis orga silvice, consiliilor locale și poliției. Qumetoda nout. mal aa ficients, de distrugere a Ustriglui, ete cea chimică prin folo arboriidelor. Această metodă o completează și desăvârsește pe cea a tii arbuștilor cu tulpini a « aa re Pete 5 rm. Datorită acțiunii ftotoxie selective, substanțele chimice lit ov A; opiu austin ră a afecta vegetația ierboasă de pe paie. Arboricidele au aer pa di seeds (star) ces clor suherane (butuc) S-a desprins a bust se corpora tees de arboricide, după cum urmează: + sensibile: murul (Rubus sulcatus) măceșul (Rosa canina); + slab și mediu sensibile: alunul (Coryllus avelana), rezistente: păduelul (Crataegus monogyna) și porumbarul (Prunus spinosa). ubotantele chimice folosite ca azborcide nu sun toxice petru Eram ecle perene care alcatu covorul ierbos al pajiște. i i tratamentelor și câteva zile dupa ac este necesar ca pe terenurile respective pașunatul să fie oprit Pasuecial (Crataegus menogon) i porumrul Prins spinosa) su specii rezstente a actit sp tntelor chimice. Tordon 101, aplisat de dou ori in daze de cite $ 1 Taha, povened aera fun Și vârfurilor de erestere, mai pronunțat n Prunus spinosa și mal sib la Cp monogyne, chia i si tufele își continua usca nica ai, dn anal undo atamentului, spar noi tr, alimentai din rezerele even gibpământene, dar numarul lor este mic și cresteea slab. Prin repetarea tie CE ajunge distrugerea completă, Mural Rubs sulcatus) va dovelt sla reise. Karon, licat de dona ox în doze de cite $ ba. provoacă uscarea completă a plantelor, ined in anul watamentelut Într-o incercare făcută pe o paj i masivul Plans – Rusi, invadată de Rubus sp, după detșarea aro on wares O PA s ge amin, aplicată in luna august când lăstari aveauinatimea de 10 em, ea realign uscarea complet acestora încă în anul respectiy Mătura verde (Sarothamns scoparius), este o specie oi ‘Raisenid În seceta, dar suferă uneori din cauza gerurilor. Matuza verde a fost at pentru prima d liziere de pădure, pentru hrană pe timp prior (care consumă frunzele) și fazan (care consumă Semnale. Spear uman imazivă în pajiștile dn zonă find greu de comitat. Matura verde se iau prin sămânță ¢ în special vecttiv prin draoni. Pentru combaterea mecanică « scai peel PS se ia Seatac faptul că ascasa tree și dajonează din colet și rădăcini. di acest mot e, În caii (Puică) cu căt mai mute rădăcini, Aces lucru se poate reaian mores [i dezăăicinare, cu ajutorul mașinilor sau plugurilor speciale trctate, 622 Distrugerea si nivelarea rimaturitor de mistreț În mare lor majortate, pajiște naturale au suprafața denivlaă datoria râmaturilor de miste dione ioe eroziunii și alunecărilor de teren, lucrărilor de fiare a vegetație pe ms cioatelor, drenaj, desecare și alte lucrări Prin executarea lucrării de distrugere i nivelare a rămâturilor de mistre; se vor reda circutului pastoral 22,92 ha în ua. 1,2, 3, 4, 6, 7, 14, 18, Nivelarea terenului se face cu mașini de curățat pajiști sau cu diverse unelte combinate care marunjeste și imprastie solul uniform pe teren. Suprafețele obținute în urma nivelarii musuroaielor vor fi suprainsâmânțate cu unul din amestecurile de ierburi prezentate la capitolul 6.5.2 62.3, Combaterea plantelor dăunătoare și toxice În alctuirea covorului ierbos al pajișilor alaturi de gramineele și leguminoasele perene participa si specie din grupa „plante dăunătoare și toxice” unele dintre acestea nu sunt consumate de animale sau Prezintă un grad ridicat de toxicitate. Apariția și înmulira burienito in vegetația pajișilor este favorizată de manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum și de gospodărirea necorespunzătoare a pajistilor (neexecutarea lucrărilor de curățire, folosirea unei încărcături cu animale neadecvate producției pajiști, erilizarea neuniformă cu îngrășăminte organice sau chimice, supraărliea, neschimbarea locurilor de odin’ și adapost penru animale, ete.) Lucrarea de combatere a plantelor dăunătoare și toxice se va exccuta pe o suprafață de 19,72 ha (tab. 63), Dintre plantele daunitoare și toxice cele mai frecvente sunt: Preridium aguilinum, Euphorbia eyparissias, Rumex comglomeratus, Cards acanthoides, Cisiwm arvense, Ranunculus potvanthemos, Hypericum perforasum, Nanuhium strumarison Stelaria graminea, Polygomun hydropiper, Equisetum larvense te. Aceste plane nefiind consumate pot deveni un concurent periculos pentrplantele valoroase. Din acest matv, se impun masuri prompte și permanente pentru ctimitarea lor. Cormbierea individuală a plantelor este măsura cea mai eficientă, dar ca necesită urmărizea atentă compri botanice i intervenția operativ în momental în care se constată că unele speci de burueni încep sis instaleze și să domine în covorul ierbos Cea mai importantă lucrare de combatere o teprezintă sosirea repetată în timpul sezonului de vegetaie mai mulji ai la rând. Prin aceasta, burieale sunt împiedicate să ajungă la maturitate i să se iamulicască, incet-incet ele dispărând din compoziția floristică. O măsură de prevenire a inmultirii plantelor dăunătoare și toxice o reprezintă schimbarea permanentă a locului de odihnă a animalelor în scopul evitării apariției buruienilor de Una dinte cele mai periculoase buruieni sare a invadat î ultimele două decent pajiștile de dea și montane de la noi este Preridium aquilinum (L) Kuhn – denumită popular feriga mare, feregă, jolul lupului, erga ursului, etc, Ferigile sunt considerate printre primele plante apărute pe Terra în urmă cu $0 până la 350 milioaze de ani. Feriga este o plantă ubisvista, tolerână în faza saproit (feiga cu spori) o gamă largh a pH-ului din sol (3-8,5), optimul său situându-se in Europa între 3-5,5, dar se dezvoltă și pe soluri cu valori mai mari ale pH-ului de 5,5-7,5 acide până la neutre spre ușor alcaline. În decurul timpului Specia Prariduma agulinum s-a adaptat la diferite condiții de climă și sol având o larg răspândire pe glob, dar cu o pondere mai mare în zona temperată. Peridu al inu este © specie erbacee perenă, cu rizomi grosi, ramificați lung, cu un număr mare de muguri din care se formează frunzele, car ajung la 1-2 m inațime și au tibul runghiular ~ oval, de 34 or penat ~ seta, cu segmentele picloase, glabre. Pe parea intsicază a frunzei se află spori ce formecaz’ o linie brună continut Maturarea și răspândirea sporilor are loc în perioada fulieseptembre,Fiecae plantă formesză 200-300 miliarde de spori. În luna ilie apar sporangi pe dosul frunzelor, grupați în spori liniari, proejați e o induzi rudimentar cu iti maruni pe marginea Iobilor. Înmulțirea plantei se face asexuat prin spori și pe Sale vegetativa prin rzomi. Sporii determină extinderea considerabilă a arealului de infestare, în timp ce rizomii asigură îndetirea pe suprafața respectivă după instalare, Spori jun de culoare verde, numite protale, pe care se formează anteridii cu anterozoizi si arhegoane cu câte o „vosferă. După fecundare pe fiecare protal se va forma un singur zigot, care dă naștere prin diviziuni mitotice separat unui embrion din care va rezulta corpui vegetativ caracteristic speciei. Instalare de f igă din spori se face în aproximativ 3 ani. Inmulirea vegetativa prin risa casa să S-a consta că pe o palit imadaă de frigă se af pănă la 80-1204 de rico pee aprovimativ 1 milion de muguri capabil să formeze noi rizomi și muguri (fapacittea de ramificae a rizomilor este foarte mare Feriga de câmp prezintă in sol de 1-3 em diametru, î care se acumulează subsanele de rezervă ali riza mal apa suprafața. Toate aceste însuși combărut. Factori favorizanti și diunare Extinderea fără precedent a ferigii mari afost favorizată de d {ot mai pronunțată până la abandon a încărcării cu animale finețe, livezi de por și vii părăsite. patria wilizai intense a apei, hranei și luminii feign este un concuent putem pent Blame dn covorul vegea al pair. În plus, sa stabilit că rule ci client e i ant precipitațiilor ajung în sol și ete posibil ca acest substanțe (alelopaice) af on ‘actor Hava pentru dezvelirea ator plante, ma puternic dec concurența pent asa apa luce in pășuni cantitatea de furaj disponibil, ar in condiție fn care este coreury lui, untului și brânzeturilor si cauzează întoxicăi animalelor, Inealoees , (aa în taurine, cabaline și mai rară la ovine si porcine. Ea se poate manifeae cab tor e aminoze, care e datorează prezenei thiamine sau itoscare puteai, avand aa simpte Saas Aceste lotine se pot transite pin lapte și pot contamina Oameni Ra atunci când vacile pășuncază devreme zoneleinfestate eu lei. De asemenea cercuri recente supus în evden aciunca cancerigenă asupra animalelor s incluzând riscul, datorat sporilor din toamnă. Metode de combatere Pinus metodele de combatere le amintita pe cale mecanice, termice, biologice în vedere caracteristicile speciei Periam aguilimum metodele de cormbeter: ti fiziologia sa: schimburile care au loc la nivelul mugurilor dormi ide, translocare ale acestora ete Pinul de combutere trebuie să e întocmit pe termen lng și să țină seama de serie de as {haa decal: conservaea naturii (Noră, Runa) sănătatea unana i animals cp produc isemuilor prevenirea eroziunii solului; caialea peisajului shale considerente civce oh economice, ete. Combaterea mecanică a speciei Peritum aquilinum, coira, tcare (zdrobirea), cale Fuel i Svcutul sunt cele mai feevent menționate în icetură de speli Pee fe suizae în perioada de creștere intensă a ferigi, Aratu și discuta dist o ee sami, aciunca gerulu, da în majoritatea zonelor de deal și munte, aratul este grew de saan pantelor aecentuate, neunitormități terenului, roca la suprafață, lipsei căilor de acces, ete, În « privește acțiunea animalelor asupra acest; ic, ea nu se poate exercita cu mare elie uorita paricularităților biologice ale ferigit în care se instalează, Astiel, rizom sprovizionați in substane de rezeră situa in profunzime in sol sunt inacesibili alea oo on care nu pot aciona de cât asupra frunzelor. Principiul epuizării rizomului, ca pi, e ap i c încărcătură instamanee ridicată, ase că mu exit decit rae aectlă o Pe ferigi prin ani simpla uiizare a pășunatuui extensiv, corespunzând la aproximativ 60.90 de zl de pașana mamii instantanee de 1000 kg greutate veka, a determinata reacție defeasiva « hgh Fag Pinto Crestere a densități frunzelor (30-40 funzelmp) la str lot fue eg inăhimii cu aproximativ 50% ft de peexploatate, Respectiv o produce anual de vha ee ferig ir ieșite din comun fac ca această plantă daunătoare să fie foaru leftigarea haotică a pădurilor a pășunilor seminaturale fiind prez EE de 9 uha SU de feigă în situația de abandon, Taurinele au o eficiență mai mare decât ovinele, în combaterea erigii, dar trebuie avut grijă ca animalele să fi hrânite corespunzător, înainte de a fl introduse pe suprafejele cu feriga, pentru a se evita cazurile de intoxicare: Combaterea termică prin incendiere,frunzele uscate si tulpinile ard foarte bine, ele find utilizate în trecut drept combustibil. Desi s-a constatat că rizomii sunt sensibili la temperaturi de 45 °C și își la foc se explică prin faptul că ei se formează la adâncimi mai încetează activitatea la SS °C, rezisten ar în sol Înmulțirea prin spori poate fi avantajată pe suprafețe incendiate, ca urmare a alcalinizari solului, aceștia intlnind condiții optime de pH ($,5-7.5) pentru dezvoltarea protalulu. Incendierea poate avea ca efect diminuarea sau creșterea gradului de acoperire cu ferigă. Aceasta depinde de intensitatea focului, de clima gi de celelalte specti din covorul ierbos, Combaterea chimieă s-a impus datorită rezultatelor limitate și dificultățile de combatere ale speciei Preridium aquilinum prin metodele mecanice, termice și biologice. ‘Cele mai bune rezultate pentru condițiile țării noastre -au objinut cu etbicidele GLEAN $0 g/ha, ARSENAL 6 Liha și ASULOX 6 Liha aplicat 2 ani consecutiv in stadiul de dezvoltare maximă a aparatului foliar până când ramura principal este nelemnificată cu efect de #0-100%, Cantitatea de apă entra stropit este între 400-600 Ua pentru a se imbiba bine frunzele. În urma erbicidării gramineele perene au supraviețuit după GLEAN și au fost distruse după ARSENAL. Toate erbicidele recomandate după aplicare au un efect fitotoxic redus în sol, penmijind după 2-3 săptămâni efectuarea unor lucrări de supralnsămiânțare sau reinsămânțare si după o lună pășuratul și cositul în condiții de normalitate Combaterea speciei Euphorbia exparissias (alior). Dintre produsele chimice utilizate rezultate corespunzătoare au fost obținute cu doza de 6 kg/ha – 2,4D aplicat in faza de inflorire. La această doză 80% din planeletinere au fost distruse, fra a determina diminuarea producții de furaj. Plantele mai avansate în vegetație, deși inițial ai prezentat un grad ridicat de combatere, ulterior acestea s-au refăcut, ca și în eazul celorlalte erbicide: CARBINE, AMMBEN, AV ADEX si REGLONE. Combaterea speciei Rumex conglomeratus (stevia). Pr in ultimii ani a speciilor de Rumex pe pajiștile permanente și temporare se datoreste în pri rii necorespunzitoare a ‘supratejelor respective și schimbului necontrolat de semințe, care se folosesc pentru insimingarea gi suprainsămânțarea pajititor i eutrofizrii terenurilor prin supratilire. Deși în faza de rozetă specia Rumex conglomeratus are un conținut ridicat în elemente minerale proteină, 16% celuloză, 0,48 fosfor, 0,58% calciu și 2.53% potasiu, totuși ca este refuzată de nalele care pășuneaza, datorită cantității mari de oxalați. Greutăile în combaterea speciei Rumex sunt generate de caraiersticile morfogenctice: perenitate, adaptarea În condifile de secetă și exces de te, grad ridicat de competiție în condiții de feilizare, menținerea facultății germinative a elor chiar și dupa ce au trecut prin tubul digestiv al animalelor și numărul mare de semințe plantă (poate ajunge la $0000), La acestea se mai adaugă si dificultile tntimpinate în procesul de selectare a seminjelor de ștevie din cele de urifoi roșu, if alb, ghizdei sau lucemă. Toate acestea situează speciile umex ca buruieni de carantină deosebit de periculoase.Cercetările efectuate au scos în evidență tatea deosebită a erbicidelor ICEDIN SUPER – RV, OLTISAN EXTRA, SARE DMA, GARLON 4 aplicate în doză de 2 Vha la fenofaza de rozetă a speciei Rumex și ASULOX 4 Va in fază mai avansată până la începutul înfloririi. 63. METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A COVORULUI IERBOS PRIN FERTILIZARE Toate tipurile de pajiști care s-au degradat daroriză lipsei aplicării îngrășămintelor au o reacție pozitiv la fenilizare, cu condiția să alba în covorul ierbos peste 70-80% speci valoroase furajere, Prin fertilizarea adecvată pajiștile pot deveni mai valoroase, de asemenea, fertilizarea în limite oplime și propomie corectă contribuie la menținerea unui echilibru între gramineele și leguminoasele == Pct di alist căt și a supraviețuirea speciilor n ‘St ssinstmnjare in cazul pajistlor semana su Având în vedere că pajiștile analizate ‘eritile agrotehnice necesare pentru aa, introduse prin suprainsimanjare in ¢ au o valoare rea pășunilor pastorală buna, în cele ce urmea și sporirea producției de masă ver 631. Tărlirea pajisitor cu animale Târirea traditional pentru pășunile eu cove Sompoziții. Depășirea dezechilibrele asupra covorul luce ln supratăii ierbos e mediu. Mai rar se folosește Povinele care sunt mai pretentioase la Ap? lor. Pentru a implementa u vărlre normal trebuie tn primul rind ca sa nt în pentru bovine, e târlire ușoare și rezistente satiate importanta de îngrășninte onganice Sunt și cele care raman pe pajiște în ‘animale pășune. Inporant execu seca so împrăștiate permanent pe intreaga pășune, Tipul de gunoi Gunoi de cabaline Gunoi de bovine — Gunoi de ovine Gunoi fermentat 32 han “Gunoi fermeniat complet — (mania) se 7. DESCRIERE PARCELARĂ. i T Sera TG. fascr| a | Cateseria | ai | 7 em lua SEE Tort Ta | | E | ca UAT. Asaju SusBE:761,76%, 1 7064 FB 18243. / Pagune | Nest | one 6 ma ie | Tasi-1,79% Exp: NESV A 300 2550) m Sr: PTavosl ips și ct Dates, spl: Exces temporar de apă pe 5% din supa [Tip paises Feviaca bra — Acop irtace’ 96% Gram 85% Festuca rubra TP. ron capilar TH Festuca pres 190 Nadas writ Lolium perenne 1% masuri cristans 1% Anthovanum odoratum Ie” Holes Janse Danthonia decumbens +. grass sloniera (ocr umede) e Molina carrdca#) Leg: #94 Trfoium repens 1% Lota armean 1% Trium pratense 19 Fi Fb 158 rfl mediums. Trifliam eampesre +) Dik ls Shc ef 3% Achillea mlefoln 9, Carex hia 1, Tora aa Plaza lanceolata 1%. Centaurea pina 1 Ergeron annuus. Erigerom canadensis Prt vulgaris +, Fragora vesca*,Cichorium inybus +, Pimpinlla sagas, Plantago medio E germanic +, Verbena officinalis + Centaurium estnaca =, Dancts carota» Gypsy a, Com arvensis *, Cerastum holoteoudes *, Hieracium pilose Spirandhes ‘pil | Poema argentea +, Carina vulgaris +. Memha puegium +, Serophulaia bruna + Volar +, Gal moitugo *, Poema eect Verona ocna , Tyna labresens d apatoria ; Centaurea jacea +, Gallun vrum + ysimachiavadgarts) > PL ăunăr-oxice: 384 Euphorbia crisis 2 Perii amar 19 Rene pre =. Hypericum pertratu +, Cards acanthoides , Sera graminea . Polygon ia unex conglomeranus +) – “ [Wale past: bună Arbus hr scana 2%, Serrano separa TC Rina peu inert invaziv) 1%, Rona canina Prem pana e Crataegus monoggna + Frane ala Prams eroina + Gr, sop. 8% Rasp ple Veget fre Varta: = Com Date compl: ~ Adipitoae:jgheab din abl | sare hand (N47.57AT4 E23. 15040}: = Adaptoare: jheab din been alimentat cu pă prin aducune cu furs tin are bună (Ni47.57520 6:23 14072). | ~ Rar de mire pe 9 din suprafață = Exemplare rare de Quercus robur, Quercus cerrs Pyrus pyraster, Betula pen Carp betes, Robinia preudoacata(unbrare) |” Lucr, exec.: ~ Detișare vegetație lemnoasă arbustiv | = Șanțuri de colectare și scurgere a apei pluviale in exces: To. pop? = Deigarea vegeai lemne arie + Contra plantele ierboase once și dunătare + Devolmatare unui de scurgere a ape plvile + Nivele mat de mise Rip: Volume = jetat su apă prin aductiune ow fran Și robin (erai capilar Lolium perenne Festuca pratensis [Cynosuruserisans (Flows Tanatus | earth adora Vandut stricta Agrostis volonfera Molina caerulea | Danhonia decumber | Lezuminoase Trifolium repr Trifolium pratense Lotus comniculatus [Fela price | Teioltn campestre Teliu med ‘Alte familii ‘Achilea millefoiom ([Plontago lanceotara ‘Eeoniodon ant | fum ef. [Cares hina ‘Cemaurea phrsgia BEREBESR! | Comolulus arvensis | Praraago media Prunella vulgaris jejeleleleje [Cizer mn | [Pi sp Erigeron arms igeron canadensis ‘Hierocium pilosella Filage germanica — | Spirunthes spira [Centaurea jacea Veronica officinalis ‘Scrophularia umbrosa Potentila argentea (Derbena officinalis | Centaxrium ersthraca prophila muralis lina vulgaris stim holostooides Viola ricolor Speci „PC ic PCxIC te dăunătoare, oxice dropipe – 7 TOTAI IN – 79 Valoarea pastorală ă sa Apreciere VP Ts T ‘Categoria | T ‘Sipe | Ge) yg | CRT] mea a Lng | CNet) 2 | 294) ee, | 1s243.) pe Vera 02 [ge Im Exp SSV AIE SO CERES m SG no ase Date Say supt = | Poa pratensis + Phleum pratense *) — pă. Alon comical: 2%. Traian repens We, Tilia prose TF 1%) | Div. pls 13¥e(dchillea milefolinm Care fura 3% Leontodon hispidus 3%. Plamtago i |29% Juncus effsus 1%, Galium motlugo 1% Daucus carota 19% Poremil erecta 1% Thoms elabrescens 1%. Erigrom annus +, Erigeron canadensis + |pdosela +: Ramer aciosa +: Gnaphalivm sivtcum +. Sinai ga oile porochoerie adcata % Mentha plegium *, Vila reoor Merita oping + ¢ „jacea + Lysimachia vulgaris) | Be dunt-tonie: Ranunculus pobanthemos >, Team rani 7 Eset ar | Cards acanthoides + | Val. past: bund Arbustis Rubus seats 84 Sarohamins scoparus 2%, Rosa cana O monogina +, Frangula alnus + Gr. asop: 10% Rasp’ în piei, [Wege. forest: Virsta: =~ Consist = Rasp = „Vol Date compl: – Ratri de miste pe 2% din supra 7 pempare are de Quercus cers Populus tremula Robina psendoacocia (amt uri de Soleiare și scurgere a ape pluviale in exces = Fenilizari „VALOAREA PASTORALĂ (VP) E sc ie rae ccm oo) Fees ra ci i a pili E II IE sa Fema raters E SR 0 Car ura E x Ca rar repere 3 3 EI i EI x PR FI i or Zi Ei a n BR —_ = 3 Ei E ERE | FI a 3 Da i z EI + i i — a LC 5 EI [a CI BC E II-A Ca — CI EI EI o a a i — E 2. Ca o i E EREI — a Za CR ZI o ——— BR 5 Ca CI Că = a a a a | = CI | ZI za sa si | Sepa | cun] | diay Gr fan, | ] T | 3) ep, 1243.) Poyune | Versa | [RELL Rpt a a Date staf. suplim: – GERAIS Festa rab Aaa capi Ao eas 35% i pe Pool pron Trot Wid Pet 196, Trifolium repens +) Piti Sinus ec 3%, Achar reparare Tirta 15% Tcontodon aun ste lanceolata 1% Flags germanica = Enger, con Erigeron canadensis + gPemaie ~ Dave ceata “+ Cipupha vu Hen i pilosella +, Mentha py Teeelara wmbrosa*, Parra erecta a iai ‘entaurea jacea +, Galiim | tysimachia vulgaris) Consist = Rape > ‘Rimaturi de miste pe 8% din supra Exemplare rare de Porn poraser Robinia pseudoacacia (umbrare) VALOAREA PASTORALA (VP) Specia T Posie Granivee Fesnca rula 13 ‘Agrostseapllars Cymosuras estan [Botan perenne Holes lanatus ‘Anthoxanhum că gata Nana seta (grena olonri ‘Mola coerulea Alte fail chiles mile Plano lanceolata Zeontadon punemmalii (Za dan ‘Carex hte Duce carota Potent erecta Gali vera (Big amis Verbena officinalis lalele [elelelolelalalalajolalalafolelolahela! fofulalilee| lofelolofe] ful Bună 3 ÎI oala cotatia ema SS IMAGINI DIN CADRUL p AJISTILOR ALE ASOCIAȚIEI aia, | Fig.3 Imagine parcela 3 Fig. 4 Imagine parcela 1] Fig. 8 Adăpatoare parcela 6 7 adapa