Postolachivoxana@gmail.com 52 Antreprenoriat In Comer%3f, Turism %3fi Servicii Text

UNIVERSITATEA —ALEXANDRU IOAN CU FACULTATEA DE ECONOMIE ğI ADMINISTR Specializarea Management LUCRARE DE LIC Coordonator İtiinĠific Absolvent [ Titlu academic Prenume NUME ] [ Prenume NUME ] Iaİi 2021 2 UNIVERSITATEA —ALEXANDRU IOAN C FACULTATEA DE ECONOMIE ğI ADMI AFACERILOR Specializarea Management [Antreprenoria turism ܈i se Studiu de caz] Coordonator İtiinĠific Absolvent [ T itlu academic Prenume NUME ] [ Prenume NUME ] Iaİi 2021 3 Cuprins Introducere . . . . . 5 Capitolul 1. C onsidera܊ii generale privind antrepre noriatul . . 9 1.1. No܊iuni introductive privind antrepren . . 9 1.2. Istoriografia problemei . . . 13 1.3. Bazele antreprenoriatului . . . 17 1.4. Domeni de activitate . . . 19 1.5. Calită܊ile tânărului antreprenor . . . 23 Capitolul 2. A ntreprenoriat în comer܊, turism ܈i servicii . . 25 2.1. Ini܊ierea afacerii . . . . 25 2.1.1. Evaluarea idei . . . . 27 2.1.2. Evitarea gre܈elilor . . . . 3 2.2. Modalită܊i de lansare a afacerii . . . 36 2.2.1. Deschiderea afaceri . . . . 36 2.2.2. Cumpărarea unei afaceri . . . 37 2.3. Marketingul afaceri . . . . 40 2.4. Contabilitatea afacerii ܈i sursele de f . . 45 Capitolul 3 . Studiu de caz privind evaluarea poten܊i . 51 3.1. Problema ܈i contextul cercetării . . . 51 3.2. Designul cercetării . . . . 51 3.2.1. Ob iectivul general al cercetării . . . 51 3.2.1.1. Obiectivele secundare . . . 51 3.2.2. Ipotezele cercetării . . . . 51 3.2.3. Natura ܈i metoda cercetării . . . 51 3.2.4. Instrumentul cercetării . . . 52 3.2.5. Popula܊ia cercetării . . . . 5 3.2.6. Subiec܊ii cercetării . . . . 5 3.2.7. Metoda de e܈antionare . . . 5 3.2.8. Desfă܈u rarea cercetării: unde, când, cum? . . 56 3.2.9. Prelucrarea datelor ܈i analiza rez . . 56 Concluzi . . . . . 65 Bibliografie . . . . . 68 4 Lista figurilor ܈i tabelelor Lista figurilor Figura 1.1 : Factori ce contribuie la dezvoltarea antrepren oriatului . . 18 Figura 1.2 : Grupurile de condiаii în care se desfăЮ . . 20 Figura 1.3 : Calităаile personale ce pot influ enаa succesul afacerii unu . 25 Figura 2.1 : PaЮii urmaаi pentru iniаierea afacerii . . . 27 Figura 2.2 : Surse de generare a ideil or de afaceri . . . 30 Figura 2.3 : Aspecte ale personalităаii Юi condiЮii . 31 Figura 2.4 : Avantajele V S limitele deschideri undei întreprinderi . . 36 Figura 3.1 : Ponderea domeniilor de activitate în antreprenori . . . . . 56 Figura 3.2 : Ponderea persoanelor care îаi asumă sin . 57 Figura 3.3 : Ponderea persoanelor care preferă să pl . . 57 Figura 3.4 : Varietate a părerilror cu referire la educaаi . . . . . 58 Figura 3.5 : Calităаile de care trebuie să dispun prenor în viziunea respondenаilor . . . . 58 Figura 3.6 : Ponderea părerilor cu privire la benefi . 59 Figura 3.7 : ConЮti entizarea necesităаii de timp liber p . 59 Figura 3.8 : Varietatea problemelor cu care se confu . 60 Figura 3.9 : Părerea repondenаilor cu referire la cr urma dobândirii competenаelor antreprenorial . . . 61 Figura 3.10 : Variaаia disponibilit ăаii de a participa la activită . 61 Figura 3.1 : Capacitatea de concentrare Юi acаiune r . 62 Figura 3.12 : Disponibilitatea persoanelor de a – Юi completa anumite cun antreprenoriatului . . . . 62 Figura 3.13 : Ponderea persoanelor ce consideră util noriale la locul de muncă . . . . . 63 Figura 3.14 : Dinamica persoanelor care sunt gata să . 63 Figura 3.15 : Ponder ea persoanelor încrezute în sine . . . 64 Figura 3.16 : Ponderea persoanelor organizate . . . 64 Figura 3.17 : Ponderea persoanelor competitive . . . 64 Lista tabelelor Tabelul 2.1 : Cauzele esecurilor în afaceri Юi sfat . 32 Tabelul 2.2 : Analiza comparativă a avanajelor Юi d . 37 Tabelul 2.3 : Analiza comparativă a avantajelor Ю finanаarea unei afaceri . . . . 48 Tabelul 3.1 : Anal iza conаinutului întrebărilor chestio 53 5 Introducere Actualitatea temei Actualitatea temei derivă din considerentul devolt to rului de afaceri, în contextul în care în zilelel no încurajează ܈i dezvolt area afacerilor sub diferite forme organizatorice . Ín prezent, antreprenoriatul reprezintă Uniunii Europene, cât İi în întreaga lume. C ep să consi antreprenoriatul un motor al dezvoltării eco al competitivităĠii firmelor. Promovarea antrepr enoriatului în România este extrem de important deoarece acesta determină o accelerare a dezvol tării economico – sociale durabile prin va potenĠialului antreprenorilor locali. Antre prenoriatul în România are la baza încurajarea prac mai multe persoane, sporirea veniturilor antreprenorilor, asigurâ ndu – se în acelaİ stabilitatea social – economică a statului. Î n economia de pia܊ă, bazată pe concuren܊ reprezintă o prioritate. In ultimele decen antreprenorială, în care cre܈terea economică este sus܊ acestea fiind rezultatul concretizării ini܊i Pentru economia românească , dezvoltarea sectorul antreprenorial constituie o componentă importantă a polit icii de restructurare economică cre܈terii economice durabile. Prin caracter dinamică ridicată, valorificarea optimă a int reprinderile mici si mijlocii influen܊ează cel local si regional. Deci, dimensiunea ܈i indicatorii care subliniază perspectivele de e unei comunită܊i. Noile tehnologii facilitează lansarea d implementare. Dezvoltarea economică reprezintă elemen oportunită܊ile din mediul de afaceri. Facto ă iniĠierea unor no venitul pe cap de locuitor. Cre܈terea veniturilor determină cre܈tere diversific area cereri consumatorilor , diversificarea puternică a ce noi să ܊ină piept companiilor puternice, tra Un alt aspect care determină comportame demografia: vârsta, originea etnică, nivelul îmbătrânirea popula܊iei reprezintă o amen antreprenorilor (proprietarilor de afaceri). Cele mai multe afaceri sunt ini܊iate de IniĠierea de noi afaceri este influen ܊ată de natalitate, dar ܈i de g Totodată, educa܊ia, nivelul acesteia ܈i gra 6 pentru acei întreprinzători care se lanseaz do meniu. Când ne gândim la turism avem în vedere atât aspectul economic, cu elementele sale specifice (efecte economice, contribuĠia la locuri de muncă, venituri fiscale, etc.), câ oltare teritoria Turismul este, prin urmare, definit prisma stiluri de viaĠă, atât referitoare la vizita geografie define sc turismul din perspectiva amenajări a spaĠiului fizic, a protejării mediului nat Esen܊a economică a activită܊ii de antrep realizarea unor noi tipuri de servici în diverse ramuri ale economiei, cu scopul de a satisface cererea de facto ܈i cea poten܊ială a consuma Ini܊iativele antreprenoriale sunt de fap ilustre ază determin area si atitudinea î ntreprinzătorului fa܊ă de ide oportunită܊i care apar la un moment dat. Mo apari܊ia ini܊iativei antreprenoriale, iar re n serviciu este cea care insuflă succes acesteia. De cele mai m competen܊ele necesare pentru punerea in valo disponibilitatea de a – ܈i asuma un risc, nevoia de independen܊ă, dar sale. Prin geneza si structura lor, ini܊iativ prospere, cu suficiente resurse de a transf acesteia“ ܈i î n contexte locale unde specializările su prelungesc sau găsesc alternative la acest antreprenoriale vor aduce modificări mai mul pa܊iului res în func܊ie de modul în care se va realiza in Indiferent de perioada socială la care v este İi va fi prezent. Putem spune cu cert contribuie la economică a oricărei Ġări. Pe plan internaĠional, antreprenoriatul economică İi de structurile instituĠionale a De – a lungul timpului, au existat numeroase forme (modele) de antreprenori tendinĠelor İi dezvoltării tehnologiilor exi Cercetarea antrepr enoriatului în România este necesară deoarece d factorilor care influenĠează înfiinĠarea une cest proces. Ín plus, identificarea factorilor care det renoriatul în România este neces deoarece, prin antreprenoriat, se realizează economic în general. 7 Scopul Юi obiectivele lucrării Scop ul lucrării constă în real rela܊iilor antreprenoriale în România în tur realizarea unui chestionar œ sondaj de opinie. Obiectivele lucrării sunt: 1. cercetare – documentare în baza no܊iunilor teoretice, uri în domeniu a aspectelor te o rtice care vizează tema ; 2. Cercetarea îİi propune să evidenĠieze – ar putea realiza o dezvoltare a antrepr enoriatului în România , prin creİterea numărului încurajarea antreprenorilor locali înspre dezvoltarea afacerilor lor. 3. Cercetarea prezintă atât aspecte indiv educaĠia etc.), cât İi de aspecte privind ap sectorul economic ܈i financiar, accesarea fo analizând factorii favorizanĠi dezvoltării a noriatului în România. Suportul metodologic İi teoretico – İtiinĠific al lucrării ( Pe parcursul efectuăriii cercetării am utiliz competenĠei, analiza sistematică structural istorico – logică, juridică, alte metode İtiinĠifice . Utilizarea metodelor men܊ionate a facilit pentru cunoa܈terea ܈i în܊elegerea subiectulu Despre importanĠa İi suportul de bază în e lucrări domeniu care au tratat subiectul de cercetare. A fost consultată o bogată bază bibliog legislative, Constant pe parcursul tezei am folosit generalizarea, specificarea, clasificarea, definirea etc). Motivul alegerii acestor metode constă î pertinente cu privire la factorii de influ România la nivelul întreprinderilor locale ܈i a în܊elege modul de creare a unei afaceri în România. Gradul de cercetare a temei. Fenomenul antreprenorial în întreaga sa complexitate este cercetat în cvasitotalitatea statelor din U investiga܊ii sunt prezenta te în numeroase lucrări ܈tiin܊ific Accesând portalul www.springerlink.com cu l cheie antreprenoriat se pot accesa peste 680 peste 130 de lucrări cu referin܊e sumare sau de detali Lucrarile române܈ti care abordează antre rare, putând fi men܊ionati pu܊ini cercetăt rezultate relevante: O. Nicolescu, I. Abrudan, I. Mihu܊, C. Russu, L la diferite sesiuni na܊ionale ܈i interna܊ion 8 Structura lucră ri. Lucrarea este structurată î n trei păr܊i: prima pa ectele teoretico – metodologice, cateva repere asupra contextului in care a evoluat sectorul an treprenorial la nivel na܊ional ܈ i interna܊ional. 9 Capitolul 1. C onsidera܊ii generale privind a 1.1. No܊iuni introductive privind a Antre prenoriatul reprezintă un proces ce c oportunită܊i de afaceri, în scopul valorific Antreprenoriatul a început să fie recuno XIV – lea care obi܈nuia să afirme că ‚burghezii ܈i me܈te܈ugarii vor De – a lungul timpului mai multe institu܊ii activitate studierea mediului ܈i a comportam ‚Un a ntreprenor este o persoană care, pe baza presteze în favoarea altei persoane ܈i organ în schimbul unei recompense dinainte stabilite. De obicei, aceste lucrări sunt păr܊i component care contractează cu subantreprenori păr܊i d – a angajat fa܊ă d se nume܈te antreprenor principal. Răspundere e antreprenorului principal. Contractul prin care atreprenoru proiect se nume܈te contract de antrepriză. “ Cea de – a doua defini܊ie este mai pu܊in cupri activitat ea unui antreprenor. [ 4 ] Conform DEX, expresia ‚antreprenor“ este func܊ia primară a antreprenorului: ‚Antrepre – oare, antreprenori, – oare, s.m. si s care conduce o antrepriza œ Din fr. entrepreneur“. Î n sensul modern al economiei de pia܊ă, adoptă un comportament activ ܈i novator, ca dezvolta proiecte noi. Ín acest sens, un num mare aten܊i recunoa܈tere antreprenorilor, în mare parte mediului antreprenorial ܈i a influen܊ei pe c Recunoa܈tera valorii antreprenorilor œ prin antr eprenor în܊elegându – se un concept foarte asemănător cu cel cunoscut astăzi œ datează încă din secolul al – lea în Fran܊a d economistul Richard Cantilon asocia asumarea de riscuri în economie cu antreprenoriatul. În Anglia, în jurul aceleia܈i perio ade Revolu܊ia Industrială î܈i antreprenorii beneficiază de primele oportu transformarea ܈i valorificarea resurselor; s macr oneconomici. Antreprenoriatul este definit ca: modul oportunităĠile de a produce noi bunuri İi se Antreprenoriatul reprezintă crearea unor n care organiz naİtere Antreprenorul este acel individ care cree o inovaĠie sau o Antreprenoriatul este procesul dinamic d bogăĠie este creată de către indivizi care asumă anumite riscuri İi 10 valoare unor produse sau servicii. Produsul unic, dar antreprenorul trebuie să îi confe necesare Teorii antreprenoriale există de foarte formarea antreprenoriatului ca İtiinĠă. Dintre gânditorii clasici, care au formu au fost R. Cantillon İi J. B. Say. Richard Cantilon (1680 – 1734) a fost primul economist care a folosit termenul întreprinzător. ContribuĠi faptului că funcĠia antreprenorială există î (a dică în cadrul firmei İi în cadrul economie [ 25, p. 12 ] Cantilon a identificat trei forme diferite de antreprenoriat: a) proprietarii de terenuri, pe care îi n b) întreprinzătorii, pe care îi numea arb c) managerii plătiĠi. Jean – Baptiste Say (1767 – 1832) consideră că antreprenor producerea, cât İi în distribuirea bunurilo ansamblu. [ 2 6 , p. 3 12 ] El este primul economist care a vă un manager. Spre deosebire de alĠi economiİti, Say de importantă în sistemul de producĠie İi antreprenorului, tratând activitatea acestui . Alf red Marshal (1842 – 1924) atribuie un rol remarcabil antreprenorului, atât la nivel macro – , cât İi microeconomic. Ín concepĠia sa, reprezintă furnizarea de mărfuri deopotrivă simultan. [ 32 ] Joseph Schumpeter (183 – 1950) a considerat antrepreno ‚motorul principal al sistemului economic“. este de a hotărî care obiectiv trebuie urmă cum anume trebuie aceasta. El nici nu îİi asumă riscul İi nic seam a bancherului (investitorului). [ 27 p. 150 ] Frank Knight (185 – 1972) susĠine faptul că antrepr ec onom ic general. Urmărind atingerea propriilor scopur İi modurile de organizare existente. Antrepr prestabilită pentru toate părĠil e interesate din cadrul firmei. [ 18 ] Ant reprenorul scoate resursele economice dintr – un domeniu cu product le introduce într – un domeniu cu productivitate ridicată lui Say care nu ne spune cine este acest ‚a entat acest termen acum aproape 200 de ani, a existat o confuz ‚sistemului antreprenorial“. [ 26, p. 31 ] Peter Drucker ne aminteİte că termenul franceză din secolele al XVII – lea İi al XVIII – lea, fiind folosit pentru iniĠiază un proiect sau o activitate semnifi 1 în jurul anului 180, a fost economistul francez Jean Baptiste Say. Antreprenorul (entre preneur), spunea Say, este acea persoană care ‚transf – o zonă cu product scăzută într – una cu productivitate mai înaltă İi cu a) Germanii, de exemplu, identifică antr uterea İi prop Antreprenorul este persoana care îİi conduce pentru a face distincĠia dintre ‚İeful“ care (‚forĠa de muncă“ angajată pentru gestionarea afaceri). [ 1 ] b) Ín SUA, ca İi în Ġările de limbă engle legată de acea persoană care iniĠiază o afa proprietatea İi dimensiunile (mici) ale une ar reprezenta, în ese antreprenorului. Activitatea antreprenorială constă în re exploatând o invenĠie sau, mai general, o po nou produs sau serviciu. Procesele de producĠie din economiile co luării în considerare atât a factorilor clas (İtiinĠa, progresul tehnic İi antreprenoriat e aceea în prezent neofac İi antreprenoriatul) devin proprii sistemelo Ín acest sens firmele sunt permanent preocu combinare a factorilor de producĠie care să le profitabilităĠi. Exemple recunoscute de practicarea activ a) alimentaĠia publică (firma McDonald); b) comerĠul (firma Mark&Spencer); c) producĠie (firma General Electric). Sistemul antreprenorial nu este restrâns acdemice, militare etc. Spre deosebire de terminologice, în Germania s – a constatat o disti ncĠie clară înt re antreprenor/ întreprinzăt investitor. Antreprenorul/ î ntreprinzătorul este cel ce vine i nvestitorul vine cu b ani. Pot să fie İi aceeaİi persoană (‚un cumul d sunt pers oane distincte. Investitorul trebuie să trebuie să vină İi el cu o sumă minimă, sau la asumarea riscului. [ 21, p. 85 ] ConferinĠa de la Lisabona din 2000 a tra sat ‚Strategia Lisabona“ ca în 10 ani (deci până în 2010) economia U azi, UE este departe de obiectivul propus. M Pentru a realiza o c reİtere economică İi a standardului – a propus să stimuleze inovaĠia İi spiritul an – o parte decalaj competitori se va accentua, iar pe de altă p i vor migra î economice mai favorabile, lucru facil într – o lume globalizată. 12 O altă no܊iune cu relevan܊ă pentru te antreprenorial este abordat ca un concept i noi lor condiĠii de mediu în care întreprindere marketingul İi antreprenoriatul într – un concept comprehensiv, în devine un proces pe care firma îl poate realiza în mod antreprenorial. Dintre caracteristicile antreprenorilor p Determinare Юi perseverenаă: Mai mult decât oricare alt f succes ca antreprenor poate depă܈i obstacole un antreprenor s ă facă fa܊ă oricăror greută܊i pe care – ar considera insurmontabile ܈i chiar pot compensa lipsa de experien܊ă ܈i Dorinаa de a câЮtiga: Antreprenorii examinează o situ ܈ans ele de câ܈tig ܈i trec mai departe. Ca rezultat riscurile considerate mari de persoanele obi܈nuite sunt riscuri mari pentru antrepren Căutarea feedback – ului: Antreprenorii eficien܊i sunt capacitatea de a învă܊a repede ܈i dorin܊a puternică de a ܈ti cât de b îmbunăta܊i rezultatele. Feedback – ul este important deoarece ant din greseli ܈i din experien܊ele anterioare. Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenori nu sunt intimida܊i de sit Íncrederea în sine ܈i optimismul general îl mai mult timp pentru a fi rezolvat. Problemele simple îl plictisesc, antreprenori sunt extrem de persisten܊i însă sunt reali܈ ti în a aprecia ceea ce pot ܈i cee ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile, dar de nevitat. Iniаiativă Юi responsabilitate: Antreprenorii au fost întot independente, ei caută ܈i pr eiau ini܊iativa, se pun în situa pentru succesul sau e܈ecul întregii opera܊i impactul lor personal să poată fi măsurat. Orientare spre oportunităаi: Un lucru care îi difer en܊iază clar pe an concentrarea spre oportunitate mai mult dec hotărăsc să întreprindă o ac܊iune o fac într – un mod calculat, încearcă s cât mai multe ܈anse de câ܈ti g, dar evită să – ܈i asume riscuri ce nu sunt Toleranаă pentru eЮec: Antreprenorii folosesc e܈ecul învă܊a ceva. Cei mai eficien܊i antreprenori dezamăgi܊i, descuraja ܊i sau deprima܊i de un e܈ec. Íncredere în sine Юi optimism: De܈i antreprenorii întâmpin încrederea în abilită܊ile personale îi deter – ܈i men܊in propriul optimism. Realizarea de viziuni : Antreprenorii ܈tiu unde vor să a despre ceea ce vor să fie firma lor. De exe firma sa să producă microcomputere ce pot f la 13 oamenii de afaceri. Nu to܊i antreprenorii a dezvoltă viziunea în timp, con܈tientizând ce Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de munca depus ne din partea acestora existen܊a unei energii s energie monitorizând cu grijă ce mănâncă, ce pentru relaxare. Creativitatea Юi spiritul de inovaаie : Creativitatea a fost priv genetic, cu care te na܈ti ܈i nu o po܊i dobâ secolului al – XX lea afirmă că aceasta poate fi învă܊ Independenаa: Frustrarea în fa܊a sistemelor b irocratice, împreună c ‚diferenta“ îi face pe antreprenori ni܈te lucrurile în felul lor. Totu܈i antreprenorii cele importante . Lucrul în echipă: Dorin܊a de independen܊ă ܈i autono dorească lucrul în echipă. De fapt în timp c ar dori să se afle) personalul se ocupă de a “ din firmă. Abilităаi manageriale: Aceasta nu reprezintă o carac antreprenorilor însă este important de ܈tiut de cunoa܈tere. Antreprenorul este un actor principal ܈i bol al economiei de contribu܊ia antreprenorilor se amplifică sub superior, ceea ce se reflectă în revolu܊ia numero܈i speciali܈t i, va ajunge la apogeu în secolul XX dificil de imaginat în prezent. Ín societă܊ile dezvoltate, pentru a perm dezvoltă adevărate incubatoare de afaceri, c dispozi܊ia antrepre avea posibilitatea de a experimenta ܈i verif 1.2. Istoriografia problemei Ín anii 1940 ܈i 1950, istoricii de aface interdisciplinar de cerce tare în istoria antreprenorială, printre care Joseph Schumpeter ܈i Alfred Entrepreneurial History au constituit baza c [ 20 ] Din anii 1980, antreprenoriatul a apăru subiect de interes crescând printre cărturari de management ܈i oameni de ܈tiin܊ în special în ܈ colile de afaceri. Acest interes ܈tiin܊ific a fost s un set de evolu܊ Statele Unite: vital it atea firmelor înfiin܊ate în industriile tehnologice capitalului de risc ܈i succesele regionale, în܊elege dezvoltarea , cercetători în management ܈i oam esa܊i de antreprenoriat au avut tendin܊a de a – ܈i concentra aten܊ia asupra s care oferă o bază omogenă ܈i u܈or delimitată pen tru munca empirică cantit 14 Conceptul de antreprenoriat a jucat un oria afacerilor ca domeniu academic distinct. De la mijlocul secolului al XIX – lea, istoricii econ teoriile statice ale economiei clasice ܈i n structura economilor se schimbase timpul ist oric. Acest istoricism timpuriu a subliniat modalită܊ile prin care institu܊iile din capi Cu toate acestea, la începutul secolului al X – lea, un număr de is sociologii trecuseră dincolo de perspectiva titu܊ională pentru a subl antreprenorilor în procesul de schimbare eco [ 23, p. 17 ] Istoria antreprenoriatului începe în fr – lea, perioadă antreprenori erau numite persoanele angajate în conducerea exped iĠiilor militare conceptul se diversifică, antreprenor fiind porturi. Richard Cantilon (1697 œ 1734) a introdus termenul de termen gravitând în jurul asumării riscului. El descrie întreprin – İi riscă propriul capital. [ 7 ] Din acea perioadă İi până în zilele noas asumarea riscului. Al doilea autor interest de aspectele antreprenorial e İi care a adus o mare İcolii de gândire antreprenoriale a fos œ 1832). DefiniĠi acesta İi care a supravieĠuit până în secol care uneİte toate mijloace le de producĠie İi care găseİte întregului capital pe care îl utilizează, v plăteİte, precum İi profitul care îi aparĠin [ 26,p. 3 1 ] Astfel în opinia lui Say, întrep rinzătorul îİi dedică timpul producerii, distribuirii İi consumului de b opinia lui Say, reprezintă surplusu l de venit al unei firme. În 1848 John Stuart Mil, în —Princ ipiile Economiei Politice“, a tratat ace dispărut din literature economică, pe la sfâ Carson [ 8 ] , a fost simplu. Economiİtii au începu lele lor matematice despre activitatea İi comportamentele econo – o economie ar avea acces perfect la informaĠie Ín ultimii ani, economiİtii au renunĠat ză. Progresul în antreprenoriatului i se datorează, în mare m austriece. Joseph Schumpeter în 1934 spunea: —Ín a facem în legătură cu un anumit tip de com portament İi care include reorganizarea mecanismelor socio – economice, acceptarea riscului [ 28 ] Pentru Schumpeter un întreprinzător este nouă într – o inovaĠie de succes, care r ealizează —noi combinaĠii“, produse sau procese, identificarea unor noi 15 noi tipuri de organizare. El a creat o viziune eroică a în motiv ată de —visul İi dorinĠa de a întemeia un lupta, de a se dovedi superior celorlalĠi“, În anul 1942, americanul F. H. Knight considera că între ntribuie la procesul produ ctive prin asumarea riscurilor care nu sun el ataİează întreprinzătorului următoarele trei funcĠii: ñ FuncĠia de conducere; ñ FuncĠia de adaptare la schimbări; ñ FuncĠia de asumare a riscurilor. [ 18 ] Un pas important în st abilirea İi recunoaİterea antre 1948 la Universitatea Harvard a —Centrului d Ín anii ‘80 Peter Drucker a avut o cont ‚căii antrepre noriale“, care a dat un nou sen s acestui fenomen metaeconomic. Acest proces dinamic İi – a trăit epoca de aur în Occide – lea İi pr imele deceni ale secolului X. Antreprenoriatul va rămâne, pentru toate uraĠie organi İi managerială, continuând să existe atâta t acestui tip de organizaĠie, İi anume: ñ Aprecierea iniĠiativei antreprenoriale ñ Încurajarea rezultatelor firmei; Joseph Schumpeter (1934 ), considerat de uni un geniu al economiei secolului X, spunea: ‚Ín antreprenoriat există o în܊elege comportament care include: ini܊iativă, org – economice ܈i acc eptarea riscului ܈i a e܈ecului“. Antr a fost introdus de economi܈ti în secolul a – lea ܈i a continuat s economi܈tilor în secolul al XIX – lea. Pentru a completa lista de informa܊ii de ctivitatea ܈i calită܊ rezultatele antreprenorilor s – au întreprins numeroase studii. că to܊i antreprenorii de succes prezentau u planificare, asu marea riscurilor, inova܊ia, folosir – ului, luarea decizilor, independen܊a. Această listă se află între – un proces de îmbunătă܊ire c dăugarea d noi caracteristici. Ín viziunea reprezentan܊ilor ܈colii beha mai mare ate elementelor ce caracterizează antreprenorii, de: inovatori, lideri, asumatori de riscur optimi܈ti, orienta܊i spre rezultate, fl exibili, materiali܈ti, însă u prive܈te abordarea con܊inutului muncii ܈i a rului realizeaz Filon . Ín unul din ultimele sale studii el re intere santă ܈i utilă a activită܊ilor ܈i caracter cilor specifice antreprenorilor . 16 P rimii antreprenori sunt ܈tiu܊i de acum a între oameni a avut loc în jurul anului 17.0 î.Hr., în Noua Guine, unde localnici obi܈nuiau facă schimb de obsidian (o sticlă vulcanică vânătoare) cu alte bunuri necesare, cum ar fi unelte, piei ܈i alimen Acest tip de antreprenoriat timpuriu a c – cu legători făceau schimb de bunuri din diferite păr܊i tribului din care făceau parte. Prima mare Revolu܊iei Agricole, care a avut loc în urmă 0 de ani. Aceasta a adus o schimbare majoră în ist dezvolte aproape de terenurile fertile, iar animale. Specializându – se în diferite profesi, membri comunită܊ilor puteau c valoroase pentru procurarea de alimente. Ac umană. Câteva domenii de specializare comune er construirea de adăposturi ܈ i croitoria. Odată cu trecerea t precum zidăria, olăritul sau dulgheria. Nivelul de trai a continuat să crească. inova܊iei. Oricând apărea o nevoie sau tre problemă, ace܈tia modalită܊ile prin care puteau profita de oca al lor. Íntre Revolu܊ia Agricolă ܈i anul 2000 î. Zonele timpuri ale civ iliza܊iei continuau să fie concen schimbare, antreprenoriat ul a luat o turnură importantă. Antreprenorii încă erau specializa܊i în – ܈i dea seama că profiturile mai mari ar fi venit prin tranzac܊iile din comer܊ interna܊ională corectă putea deveni c re avantaj al unui antreprenor. Bineîn܊eles, rutele comerciale erau mai resurse ܈i bunuri brute. Pr in intermediul lor se propagau antreprenorii au devenit responsabili de ră spândirea lor în întreaga lume. Unul dintre elementele cheie în istoria inven܊ia banilor. Ínainte de apari܊ia lor, antreprenoriatul ܈ prin sistemul barter . Ace܈tia au facilitat comer܊ul pe distan܊ a ntreprenorilor o modalitate de a – ܈i materializa ܈i depozita va medievală, pie܊e le au devenit tot mai populare. Popula܊iile s – au extins totodată ܈i oamenii aveau achizi܊ioneze alimente, îmbrăcă minte, servi cii ܈i alte lucruri importa Lucrurile nu au fost mereu bune pentru a dintre ei s – au văzut nevoi܊i să – ܈i întrerupă activitatea ܈i să î lase în umbră inova܊ Chiar ܈i a܈a, au apărut unele dintre cele mai influente tehnologi din lume, inclusiv morile de vânt, ceasul mecanic, harta ܈i pr 17 însemnat apari܊ia mercantilismului, iar adep cantitate finită de bogă܊ie. [ 2 ] Íncă de la începuturile istoriei, antrep pie܊ei cunoscute sub denumirea de cerere ܈i ofertă. Antreprenorii timpurii de după Revolu܊ia oferindu – l e instrumente ܈i adăpost. Ín schimb, a – ܈i putea h familiile. Pe măsură ce au trecut anii, mij – au schimbat dramatic, dar motivele fundamentale ale acestei activită܊i efervescente au rămas acelea܈i. Peste tot în lume, antreprenorii au apăr ofertă. Au inovat ܈i au inventat noi tehnolo – a rezolvat până la momentul respectiv. Ín acel n܊a a asigurat că i antreprenorului nu produce un impact neg ativ general asupra societă Ín definirea corectă a antreprenoriatulu spiritul uman, care au făcut posibile maril ri geografice ale lumi. Antreprenoriatul este o activitate vitală în realizarea unor – o ܊ară, ci de pe întregul glob pământesc. Antreprenoriatul este, mai presus de toate, o atitudine care se transformă înt r – un comportament . Astfel, este esen܊ial ca învă܊area – o perspect comportamentală ܈i de dezvoltare personală. original —entrepreneur“(„antreprenor”) care te limbi este format din doi radicali: „entre” ܈i „preneur” din verbul ” ceea ce este între (entre); cel care ia cee tehnologie, un produs ܈i îl aduce pe pia܊ă. Ín cele mai multe sit î܈i va pierde valoare ܈i va deveni inuti întreprinzătorului este exact să facă tot po [ 9 ] Antreprenoriatul este un proces continu , o activitate normală organiza܊ii: o modalitate de a fi. Antrepren – o afacere sau într – un proiect cu idea de a intra ܈i de a ie܈i. Ideea este că, în nici – o situa܊i de unde nu are nici o posibilitate de ie܈ire – o afacere, antreprenorul trebuie să se întrebe: ce urmează după? ܇tim cu to܊ timpului ܈i, prin urmare, este esen܊ial să entifice o cale de ie܈ir diferite forme pe parcursul procesului. Acea noi oportunită܊i. [ 9 ] 1.3. Bazele antreprenoriatului Antreprenoriatul reprezintă o activitate persoanelor fi societăĠii create cu răspundere materială co Antreprenorul este persoana, care îİi as pentru organizarea întreprinderii. El trebu noască modul de efectua antreprenoriat, mediul în care se petrec acĠ 18 un businessman în activitatea sa İi İansele dator să est imeze la justa valoare conjuctura pieĠi În secolele XIX – X, deseori antreprenori se echivalau cu manageri întreprinderilor. Numai în a doua jumătate a sec. XX s – a stabilit noĠiunea de an Antreprenorul se consideră un propagandist al ideilor İi terminînd cu formarea unei structuri orga A ntreprenoriatul înseamnă capacitatea de ganizaĠie. G economică ‚a părăsit“ , la un moment dat, întreprinzătorul, manager. Se pare că este cazul să ne întoar net superior. Să nu uităm că İi mijloacele – au schimbat. Activitatea antreprenorială constă sintetic în identifi oportunităĠi economice. Activitatea antrepre medii İi unităĠi de afaceri ce cauzează sch n inovări rea persoanele care valorifică oportunităĠile ec societate . Figura 1. 1 : Factori ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului Íntreprinderile mici ܈i mijlocii (IMM) ca ܈i formă de antreprenoriat au un rol important ptrin numeroasele benefici pe care le aduce în societate. Printre acestea se numără: oferirea locuril aportul în economie), satisfacerea cerereii ind stimularea exporturilor. Afacerea oportună este o afacere origina care are un poten܊ial comercial ܈i aduce un eterminarea oportu structura ܈i dinamica popula܊iei niverlul învă܊ământului general ܈i ant politica statului în domeniul sus܊iner antreprenoriatului atitudinea socie܊ă܊ii fa܊ă de antrepre posibilitatea de a ob܊ine beneficii in orientarea unor persoane spre deschiderea propriei afaceri cu asumarea riscurilor. 19 întreprinzătorului să realizeze o estimare a posibile, care va fi venitul, cine vor fi cl [ 30, p. 1 23 ] Pentru ca o afacere să fie oportună, est ie în pas cu societatea, prin urmare inova܊ia este un element definit creativitate al persoanei care stă la baza trebuie să fie diferită, atipică, f oarte potrivită scopului sau ch în premieră ܈i aplicat direct în activitatea Antreprenoriatul constituie o parte inseparabilă a İi specialiİtilor de la întrepri nderi, organizaĠiile comerciale Ínsă până mai nu demult această importa tă funcĠie administrat prea puĠi reflectată în literatura economică. ğtiinĠa lăsându – l la cheremul artiza natului. Ín scopul de a acorda ajutor antrepreno Maicl Pirers au scris o serie de cărĠi sub o – —Antreprenoriatul“. Concomitent ei au înĠeles că lipseİte o Studind acest aspect, începând cu evul mediu, ei au ajuns creare a ceva nou, ce are valoare, iar antre eforturile, îİi asumă întregul risc, obĠinând drept recompensă bani İi sa e “. [ 17, p. 163 ] Aici ne v om axa pe trei domenii principale co servici. În domeniul turismului, antreprenoriatul este mai mult asociat cu furnizarea de servici . Entită܊ile d e antreprenoriat (antreprenori) pot fi atât persoane private individuale care ac܊ionează în numele lor ܈i sub responsabil care ac܊ionează sub responsabilitatea unei p Două modele d e antreprenoriat sunt cunoscute: a inovator. Antreprenoriatul clasic este un antreprenoriat tradi܊i maximizarea randamentului resurselor atunc management pentru a cre܈te profitabilitatea Antreprenoriatul inovator este asociat în principal antreprenorială. Rolul antreprenorului se re ute anterior prin utilizarea factorilor tradi܊ionali ai econom – o nouă combina܊ie a a activită܊i inovatoare, de regulă, aduc rezul impun cerin܊e speciale antreprenorul ui. Pentru organizarea cu succes a afacerilo trebuie să aibă o pregătire profesională bu politicii, psihologiei, jurispruden܊ei, orga duse ܈i servicii, poată colabora cu oameni de ܈tiin܊ă, specia unui antreprenor depinde de condi܊iile în ca 20 Mediul de afaceri este c ondi܊iile sociale (situa܊ia) în ܈i care afectează rezultatele antreprenoria următoarele grupur , conform Figuri 1.2. Figura 1. 2 : Grupurile de condi܊ii în care s e desfă܈oară antrepren Ín clasificarea general acceptată a activ de antreprenoriat: 1) productiv (produc܊ie) – crearea directă a serviciilor 2) comerciale – activită܊i intermedi are pentru promovarea produselor create de la producător la consumator; 3) financiar – un tip special de activitate pentru reproducerea serviciilor ܈i produselor; 4) consultan܊ă – activită܊i legate de furnizarea de consultan܊ă (consili probleme de management general, evaluarea ca marketing etc. Ín legătură cu particularită܊ile servic organiza܊iilor tu ristice nu poate fi atribuită condi܊io Astfel, activitatea operatorilor de turi organizatorică a unui produs turistic ܈i pro ur mare, activită܊ile operatorilor de turism productiv. Agen܊ii de turism ac܊ionează ca intermed – vânzători de turnee. anumite tipuri de servicii, cum ar fi asigur , etc. Acesta este un tip mixt de activită܊i. Contrapartide – executan܊ii serviciilor turistice birouri de excursii etc.) care furnizează Condiаii economice •oferta reală de bunuri turistice (servicii) ܈i cererea efectivă pentru acestea ; •venitul cumpărătorilor reali ܈i poten܊iali de bunuri (servici) ; •disponibilitatea, dimensiunea ܈i disponibilitatea fondurilor împrumutate pentru antreprenori ; •disponibilitatea servicilor alternative ܈i a pre܊urilor acestora ; •infrastructura dezvoltată a pie܊ei turistice ; •condi܊iile de concuren܊ă. Condiаii sociale •ideea societă܊ii despre dezvoltarea antreprenoriatului ܈i atitudinea fa܊ă de aceasta (respingere, toleran܊ă, aprobare) ; •atitudinea statului (aparat de management) fa܊ă de antreprenoriat ; •tradi܊ii ܈i obiceiuri na܊ionale •nivel educa܊ional al speciali܈tilor cu care antreprenorul intră în rela܊ii de afaceri . Condiаii legale •legi ܈i reglement reglementează act antreprenorială ܈ condi܊iile cele m pentru dezvoltarea antreprenoriatului : – l egile privind ga legale ale activi antreprenoriale, inclusiv dreptul la propri respectarea oblig contractuale. 21 participă activ la produc܊ ia de servicii ܈i, pe această b productivi. Organiza܊iile turistice pot com vânzarea cu amănuntul) ܈i executarea servici n mai multe tipuri de activitate antreprenorială. Activitatea de consultan܊ă antreprenoria turismului. Cu cât este mai complexă compozi mare numărul de cons ultan܊i speciali܈ti implica܊i în servicilor turistice. A܈adar, vacan܊a în club (partajarea timp (dezvoltatori de proiecte), speciali܈ti în , speciali܈ti î locurilor de vacan܊ă în club etc. Ideea antr dezvăluită de antreprenor, care combină pote servici (sau bunuri) cu capacitatea antreprenorului de a produce primi venituri suplimentare din inovare (inovare). Activitatea antreprenorului implică crea profilul principal sau suplimentar al produc vici sau medieri. Acumularea de idei poate fi atât actuală, cât ܈i perspectivă. Pentru – să continue să nu înceapă implementarea sa practică. [ 3 ] Esen܊a economică a activită܊ii de antrep lor constă în c realizarea unor noi tipuri de servici în diverse ramuri ale economiei, cu scopul de a satisface cererea de facto ܈i cea poten܊ială a consuma Obiect al activită܊ii de antreprenoriat sface necesitatea presupusă pe pia܊ă pentru procur antreprenoriatul cu îndeplinirea de către in vid a patru func܊ii corela : 1. abilitatea de a lua ini܊iativa, de a un cere; 2. abilitatea de a lua decizii care det responsabilitatea legală ܈i materială; 3. predilec܊ia către activitatea inovativă 4. asumarea unui risc, care presupune succ de pia܊ă. Fondul de producere în acest domeni u este de până la 60 la su . Sectorul serviciilor este examinat ca func܊ionarea sa influen܊ează indirect, prin activită܊ ii de producere, creează direct bunuri sp Prin urmare, orice serviciu poate fi con unei persoane ܈i care nu are nicio semnifica Rolul sectorului de servicii în formarea economiei are o anumită orientare sectorială. Deci, c comparabilă cu c ea din industrie (ca 18 % ), serviciile cu locuin܊e % ). A crescut semnificativ numărul de organiza܊ii 2 asigurări, culturale, sănătate, locuin܊e ܈i dezvoltarea sectorului de servici pot fi lu ate în considerare în con structurale generale; având în vedere condi܊ ocupării for܊ei de muncă în furnizarea de se Prin urmare, putem vorbi despre rela܊ia rea sferei produc܊ cre܈terea productivită܊ii muncii cu dezvolta bunăstării materiale a popula܊iei, schimbări schimbă numărul persoan elor angajate în sfera serviciilor comunica܊ii, informatică etc. Ín acela܈i ti sfera de produc܊ie este afectată de o schimb aracteristici for܊ei de muncă. Dezvoltarea pie܊ei muncii, de un ܈ir de probleme legate de schimbare nera܊ionale, în urma cărora a scăzut nivelu cupare a for܊ei de muncă ܈omeri. Ín plus, statistica arată o scădere a stării materiale a popula܊iei, indemniza܊i Din această perspectivă, probl emele legate de ocuparea fo reformele economice, cea ce poate fi facilitat prin dezvoltarea infrastructuri sectorului de servicii, crearea structurilor de afaceri mi proble mele legate de ocuparea for܊ei de muncă, dezvoltarea sectorului de servicii, care să construc܊ia ܈i repararea locuin܊elor, servic e se utilizea de muncă vie ܈i nu este necesară o calificar Serviciile de consum au o dinamică poz reprezentând servicii pentru construc܊ia ܈i % ), servici de transport (50,6 % ) ܈i frizerii (15,3 % ), care sunt întreprinderi mici gospodăre܈ti s – au majorat volumele pentru repara܊ia articolelor din blănuri ܈i din piele, a celo capului, volumul servicilor pentru cusutul ܈i tricotarea articolelor (cu 12,0 % ) etc. [ 1, p. 1 3 ] Íntreprinderile mixte au apărut în comer turismului, inginiringului, prestării servic re. Ele sunt capabile să contribuie la soluĠionarea unor asemenea mărfuri İi servicii, extinderea potenĠialulu avansate, crearea noilor locuri d e muncă etc. La început a apărut în sfera meİteİugări căpătat trăsături contemporane. Treptat, a – a format comunitatea întreprinzătorilor, ce se compunea din meİr , cămătari İi alĠi Anume atunci a apărut termenul —antrepreno activitatea de dezvoltare a producĠiei, come 23 Antreprenorul poate să – İi deschidă o afacere în orice economică profit mai atrăgătoare genuri de activitate din pu producĠia comerĠul; finanĠele; complexul intelectual . 1.4. C alită܊ile tânărului antrepre Tânărul antreprenor trebuie să manifeste ă܊i precum: Disciplină . Antreprenorii de success î܈i concen afacerii lor ܈i elimina orice lucru care ar trebuie să aibă un nivel înalt de auto – disciplină, asfel în cât să nu se lase înt activită܊ile de zi cu zi. Ei î܈i stabilesc Antreprenorii de success sunt suficien܊i de atingeri i obiectivelor lor. Încrederea în sine . Antreprenorii de success au o p dornică de cunoa܈tere ܈i dezvoltare. Íncred ajută să î܈i depă܈ească limitele ܈i să î܈i a la un nivel înalt. antreprenorului este ܈i trebuie să fie încre de a face lucrurile mai bine decât al܊îi, sa Capacitatea de privi partea plină a paharului face obstacolele sunt privite cu mai mare u܈urin܊ Spirit independent . Această este cea mai importantă c antreprenor, să aibă o continuă por nire spre activită܊i care îi antreprenor nu se va sim܊i niciodată împlini – un mediu în care nu – i sunt apreciate în care nu va fi lăsat să – ܈i pună în practică ideile. Un ant să fie propriul stăpân, să î܈i asume riscuri ܈i re calitate nu se dobânde܈te ci te na܈܊i cu ea. Ínclinaаie către inovare . Antreprenorii de succes sunt in variante de îmb unătă܊ire. Fără elemental de noutate, afacerilor. Ideile, chiar ܈i cele inovatoar antreprenori iar antreprenorii au nevoie de ai un busines de success, este important să aduci o noutate f nevoi care nu au fost satisfăcute până acum necesar. Creativitate . Antreprenori de suc es au o imagina܊ie fără permanent. Un antreprenor trebuie să vină cu o viziune ܈i ambi܊ia de a reu܈i, poate vedea fac. Un antrepr enor bun este creativ ܈i ܈tie cum să cale. Datorită capacită܊ilor lui de leaders probleme. Gândire pozitivă . Antreprenorii de succes sunt opti pozitivi ܈i vă bună a lucrurilor, având întotdeauna solu܊îi este esen܊ial să gânde܈܊i mereu pozitiv ܈i s 24 mul܊i oameni î܈i doresc să î܈i înc eapă propria afacere, dar nu o gândesc la pierderi, nu la profit. De ce să încredere în ܊ine ܈i găse܈te – ܊i curajul să devii antreprenor. Capacitate de a lua decizi . Antre prenorii de succes sunt cap în cele mai nesigure circumstan܊e. Mai ales înseamnă business. Mai târziu, după ce afac cum să d elege responsabilită܊ile membrilor echip să fie condus de un specialist. Până atunci, în afacere ܈i să se asigure că viziunea lui ru asta, trebuie să decizii pe moment, de multe ori în condi܊îi riscuri, iar tu trebuie să fii gata să ܊i le Pasiune . Antreprenorii de succes î܈i pornesc n dorin܊a d excela ܈i de a se dezvoltă într – un domeniu cunoscut ܈i plăcut. O pasiune, din ideile proprii, din ceea ce î܊i într – un domeniu în care nu ai mai lucr at până acum sau care nu î܊i sunt foarte mari. Dacă totul porne܈te din pa să te caracterizeze, atunci afacerea ta va timp cât crezi în pasiunea ta. Perseverenаă . Antreprenorii de succes nu renunta apărute, ci aleg să meargă mai departe. Ín o trebuie să te la܈i descurajat de mome ntele grele prin care cu sig începutul vie܊îi de antreprenor. Oricare ant necesare să treacă peste orice obstacol ܈i s n putin܊ă ܈i nu renunta la afacerea ta atunci Riscul . Antreprenorii sunt defini܊i că ܈i oam al܊îi. Ceea ce îi face de succes este asumar e mul܊i cred că cei care î܈i asumă riscuri o fac f antreprenor, asumarea de riscuri cere o plan întâmplător. Orice risc asumat înseamnă o an rioară ܈i un plan c spre atingerea obiectivelor dorite. Antrepre ajustează planurile când este necesar, luând [ 6 ] Ín conturarea unei viziuni asupra ceea c enor este util a creiona un portret al acestuia care să înglobeze cali tăĠi sau atribute ale acestu 25 Figura 1. 3 : Calită܊ile personale ce pot influen܊a s [ 25, p. 15 ] Dintre aceste cal ităĠi, este mai folositor că un a care le are, decât să – İi dezvolte competenĠe noi. Acest performanĠele pe care le poate atinge un om izat faĠă de cel care se străduieİte să İi formez Dintre aceste calităĠi pot fi considerate cele referitoare la stimă de sine ridicată, uă calită le vor determina İi pe celelalte, adică dacă forĠe, va avea încredere că idea să este bu pentru a aplică ideea să İi pentru a o face aibă succes, pentru că es aceea de a face să se evidenĠieze succesul İ De asemenea, antreprenorul are nevoie d – İi conduc afacerea spre suces, dar mai mult decât ace astă are nevoie de spiri izionar caracteristic liderilor. [ 5,p. 12 ] Capitolul 2. A ntreprenoriat în comer܊, turism ܈i servicii 2.1. Ini܊ierea afacerii Stabilirea motivelor de iniĠiere a unei – lă pentru start bun. Printre factor ii de impunere se numără, în primu Calită܊ile unui bun antreprenor Curaj (calculat într – o măsură) Stimă de sine Ambi܊ie, hotărâre, perseveren܊ă C uriozitat e, creativitate F lexibilitate, proactivitate E xtrovertit, sociabil, cu abilităĠi de comunicare R aĠional, responsabil İi orientat spre obiective E nergic, entuziast İi sănătos spirit independent İi dorinĠă de autodeterminar e optimist – realist personalitate puternică, care inspiră încredere persoană echilibrată din punct de vedere emoĠional sprijinit de cei la care Ġine, în special de familie 26 locul precedent de muncă, lipsa confortului Aceİti factori sunt foarte duri İi ei impun Dar, în ac elaİi timp, forĠarea condiĠionată d afaceri nechibzuite, fără perspective. O afacere prosperă este influenĠată İi m indică o probabilitate înaltă de succes: i torealizare, dezvol independenĠă financiară prin posibilitatea d – Ġi fi prop İef. Deseori factorii de impunere İi cei de m Ambele grupe de factori de in fluenĠă pot fi blocaĠi de anu veniturilor regulate, neînĠelegeri/nemulĠumi forĠele proprii İi în capacitatea de a gesti guranĠă, sporind teama de risc İi incertitudine. Motivele se bazează pe cerere, care nu e deseori neconİtientizate pe deplin, care ser motivat este activ, caută permanent noi căi de soluĠiona Nu există studii care ar indica vârsta Practica demonstrează că în afaceri se lans savantul ame rican Cooper indică asupra câtorva grup 1. InfluenĠa sporită asupra spiritului a studiilor de bază, a familiei, vârstei, expe 2. CondiĠiile de organizare a afacerii î orul de pi abilităĠile necesare domeniului de activitat 3. Factorii de mediu antreprenorial: ec consultativă, personalul de suport etc. Specialiİtii arată că mai mult de o tre deschizând propria afacere, determină domeniul potenĠial de bus lor anterioare, de la experienĠa de muncă. U – 10%) concep o idee de afaceri proprie, alĠii (4%) copi ază o idee străină, iar cei afacerea în baza propriul hobby. Aproximativ că au găsit o niİă liberă pe piaĠă. Dar pent – o afacere cu İan su cces, antreprenorul trebuie să aibă calităĠ desfăİurarea tipului concret de afacere. El pieĠei. La fel, el trebuie să – İi cunoască concurenĠii , să İtie cum să atragă – le necesităĠile mai bine decât concurenĠii. de vânzare a produsului sau a serviciului. suficiente, finan Ġare sigură. Dar, în primul rând, viitorul antrepreno I. Să ia decizia de a intra în afaceri. 27 I. Să aleagă genul de activitate, produsul I. Să stabilească modalitatea de organizar Decizia de iniĠiere a afacerii este dese riscantă İi dificilă. P etape este necesară dorinĠa fermă de a intra œ posibilitatea iniĠierii unei afaceri proprii fi ini Ġiată o afacere, care sunt c ondiĠiile ce trebuie respectate (Figura 2.1). Figura 2. 1 : Pa܈ii urma܊i pentru ini܊ier Ín cele ce urmează a legerea produsului sau a serviciului presupune a naliza propriei calificări, exper ienĠe, a calităĠilor personale, a ten cri teriul compatibilităĠii lor ; d ispunerea de cele necesare pent ru a începe afacere ܇i nu în ultimul rând nĠelegerea corectă a părĠilor forte İi lui dat. Determinarea modali tăĠii de organizare a afacerii Ete foarte immport e xistă trei modalităĠ i: c re area unei întreprinderi noi. , c u mpărarea unei într , sau c umpărarea unei francize. Alegerea potrivită afaceri propri depinde de mai mulĠi factori İi va putea fi realizată d 2.1.1. Evaluarea idei Multe persoane iniĠiază afacerea proprie – se pe calităĠile İi dispun, de experienĠa sau calificarea pe car cumulat – o pe parcursul activi pe un hobby. Deseori ele consideră că angaja RAPORTAREA POSIBILITĂğILOR ğI A RESURSELOR REALE analiza propri ilor experienĠă, cunoİtinĠel, calificare, calităĠi personale. stabilirea puctelor slabe ܈i forte raportarea condi܊iilo posibilităĠile de pi preconizat İi la ob formulate STABILIREA CIRCUMSTAN܉ELOR Care sunt posibilităĠile propri, efortul necesar pentru a începe o afacere? Ce resurse sunt necesare pentru producerea acestui tip de marfă? Ce eforturi vor trebui depuse sau ce acĠiuni vor trebui întreprinse la început? Corespund oare ele posibilităĠilor (cereri)? DETERMINAREA OBIECTIVELOR AFACERI Ce vreau să obĠin? Ce rezultate vreau să ating? Cu ce fel de afacere vreau să mă ocup sau cu ce produs/serviciu voi ieİi pe piaĠă? Care va fi cererea? Ce venit (profit) poate fi obĠin 28 bună oportunitate. Uneori ele au idei potenĠ – a permis s le rea lizeze, de aceea vor să încerce singure s având relaĠii cu terĠii în virtutea respons aceste avantaje având propria afacere. AlĠii speră să acopere g olurile de pe piaĠă, găsind Antreprenorul diferă de manager ca fiind o inovative. MotivaĠiile pot fi diferite la în oport unităĠile İi caută metode de a le valorifi Golurile de pe piaĠă provin de la schimb avea implicaĠii benefice pentru afaceri. De – Produsele İi serviciile care n u există pe piaĠa dată, da alte pieĠe, pot deveni o oportunitate. Obser în alte Ġări este o sursă destul de valoroas – Schimbările în cererea consumatorului de deservire pot deveni necesităĠi care nu au fost explorate pe o pi – Schimbările de piaĠă, de asemenea, pot – Modificările în legislaĠie pot crea no Desigur, pot fi create oportunităĠi prin i, datorită inovaĠii – Ideea nu trebuie neapărat să fie prop inovator. Inovatori mai des vând idea, decât s – o implementeze. – InovaĠie înseamnă, de asemenea, a face – o altă manieră d s au mai ieftin decât ceilalĠi. – Noile tendinĠe İi noile tehnologii ce de vânzare E – commerce pot fi exemple de inovaĠie. – Pot fi implementate noi căi de a adu exemplu, vâ nzări directe, vânzări prin Internet explorate prin următoarele abordări: – Având o problemă, se caută soluĠii ne – Posedând o soluĠie, se caută problema ce ar putea fi re tilizarea soluĠiei dat – Se identifică problema İi se caută sol specifică a gândirii, care permite elaborare Acest mod de gândire permite unui antrep Ġă să vad oportunităĠi pentru a iniĠia sau a extinde a situaĠiile neordinare, să adopte decizii ris Procesul creativ are loc în cinci etape, fiecare dintre ele având anumite particularit etapă nu este mai importantă decât alta, la funcĠie de stilul individual, de experienĠă, existente, unele etape pot să dec urgă mai lent, iar altele œ foarte rapid, unele perioade pot fi destul de productive, altele œ lipsite de spor. Câteva sfaturi pentru a optimiza procesu 29 Etapa de explorare. Aceasta este prima etapă, care d reprezintă începutul căutărilor active. Pent noi surse de informare. Se va analiza ce s – a făcut în domeniul respect noi aspecte ale lucrurilor cunoscute. Pentru orice activi tate deja întreprinsă realizare, care să corespundă situaĠiei. Pen mici detalii, deoarece ele pot oferi cele ma presupune luar ea unei pauze pentru prelucrarea inf psihologică, potrivit căreia problemele nere poate apărea mai târziu, parcă de la sine. ată să s ‚coacă“ (să se sedimenteze). Etapa de generare, meditare. Prima regulă la această etap variante de realizare a idei. Se va imagina cum ar face – o alĠii. Se va Ġine c în care au fost implicaĠi pr ieteni, cunoscuĠi, persoane cu r condiĠiile concrete. Este bine să se utili decizională. Ínainte de luarea deciziei fina lecta cele mai reuİite, mai adecvate, mai realizab fiecare caz aparte İi abia apoi se va lua de Etapa de acĠiune . Este cea mai responsabilă etapă căutări lor de până acum. Implementarea ideii se luată, în baza planului decizional, care va ideii. Se va pregăti o versiune simplificată ultatului final. Se va lucra asupra realizării ideii. Procesul de identificare a este un pas foarte important pentru cei ca următoarele metode de ident ificare a unei idei optime de afaceri: – Crea rea un ui fiİier pentru notarea ideilor ; – Acumula rea de cât mai multe informaĠii despre a special despre micul busines ; – Evalua rea İi îmbunătăĠi rea abilităĠi l or creative. – Aplic rea tehnici lor de verificare în generarea ideil – Considerarea aspectel or personale İi financiare, i dentidicarea sursel or de finanĠa Crearea İi exploatarea unei baze de date p informaĠiei la tema dată pentru prelucrarea İi implement nevoie de o agendă specială, dar mai bine œ de un fiİier electronic. diverse idei de afaceri İi descrierea lor, œ idei despre optimizar voltarea businessului. Acest fiİier se va completa. Deseori ideile interesante scapă, deoare părea neinteresante, dar analiza lor poate oportunităĠi pent ru activităĠi de subcontractare (outs proprietari sau manageri afacerilor. Pentru aceasta se vor analiza întreprinderile mari amplasate în localitate İi în împrejurările ei. Se vo rare în vederea 30 produselor sau prestării serviciilor pe care mai mică decât să le producă singuri. Figura 2. 2 : Surse de generare a ideilor de afaceri Câteva s faturi pentru generarea ideilor de af vităĠii: 1. Mergem de la general la particular, aceptâm mai întâi idea, principiul, iar apoi clarificâm detalile. 2. Vizităm afacerile existente, discutăm cu antreprenori de suces, în special despre înce putul afacerii lor, adresăm diverse întreb ări, chiar dacă nu obĠi ne răspunsuri imediate. 3. Citim regulat pr esa de specialitate İi navigămpe 4. Căutăm niİe de piaĠă, nu ne limităm la 5. Discutăm cu pers oanele cunoscute din domeniul de afaceri ca re ne interese 6. Mergem la târguri İi expoziĠii pentru a ob ererea İi oferta. 7. Ne informăm despre domeniul dat: produse, ino 8. Nu repetăm afacerile existente fără o abordar proprie a domeniului. 9. Lucrăm creativ pentru a adapta ideile propri i la mediul obiectiv. 10. Studiem punctele forte İi slabe ale pot enĠialilor concurenĠi. 1. Căutăm zone noncompetitive, comparăm cele planificate cu condiĠiile re 12. Urmărim actele normative ce Ġin de an treprenoriat İi mediul faceri, suntem la curent cu legile în vigoare İi modifică operează în acestea. 13. Aplicăm cunoİtinĠele İi experienĠa acumulat în afacerea planific 14. Luăm în considerare interesele İi hobby – urile precedente. Creativita tea este caracteristica cea mai pot proprii fără a repeta ceea ce există deja. C are două emisfere care lucrează în moduri d ce. Partea s este responsabilă de raĠional, logică, tind logică liniară. Partea dreaptă operează. Omu Partea dreaptă controlează, în general, act vitatea creativă İi intuiĠ mod de gândire trebuie motivată partea drea care pune la lucru mai întâi partea dreaptă, Nu întotdeauna o ide excelentă este İi o oportunita corelată cu cererea pieĠei. Ínainte de a o p afacerile deja existente; francize; inovaĠii; patente; licenĠe; instituĠii de cercetare; contracte industriale İi comerciale; expoziĠii industriale İi comerciale; ziare İi reviste ale expoziĠiilor; reĠele de business İi contacte; televiziune İi radio. 31 Evaluarea este necesară pentru orice fe Evalua rea ideii de afaceri are menirea de a con comensura posibilităĠile reale, resursele İ compara rezultatele preconizate cu criterii