Popescu Monica82@yahoo.com 387 Infarctul Miocardic Acut Text

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINA LUCRARE DE LICENȚĂ INFARCTUL MIOCARDIC ACUT COORDONATOR STINTIFIC CONF. DR. UNIV COLDEA LILIANA ABSOLVENT CIMPONERI MONICA SIBIU 2018 CUPRINS CUPRINS CAPITOLUL 1- INTRODUCERE. : pag 3 CAPITOLUL Il – PARTE GENERALĂ: Anatomia aparatului cardio-vascular 2.1 Inima. pag 5 2.2 Arborele circulator. Pag 6 2.8 Circulația venoast… CAPITOLUL Ill – INFARCTUL MIOCARDIC ACUT 3.1 Definiția… 3.2 Etiopatogenia…. 3.3 Morfopatologia… 3.8 Evol, explore investiga eee 9g 20) 3.9 Tratament.. ‘ nat pag 25 CAPITOLUL IV – PARTE SPECIALĂ: Prezentarea ord teapetie, sul de ca. 4-1 Material si metodă. 42 Reprezentarea grafică a statisticii. 4-3 prezentare cazul 1 44 prezentare cazul 2. 4.5 prezentare cazul 3… 4.6 Plan de ingrijire CONCLUZII. BIBLIOGRAFII CAPITOLUL I INTRODUCERE Lucrarea de față am intocmit-o pe baza cunoștințelor acumulate în timpul celor 11 ani de practică a meseriei de asistent medical generalist în cadrul secției ATI din cadrul SIU DEVA și din literatura de specialitate. In perioada acestor ani am reușit Să acumulez cunostinele necesare despre această afecțiune asfel fiind pusă în situația de a acorda îngriji cu infaret miocardic, încercand să nu întâlnese piedici în scopul redări acestuia in cel mai scurt timp familiei și societăți. Astfel sper că această lucrare să îmi fie de mare ajutor în continuarea profesiei de asistent medical, pentru a fi aptă în orice situație de a preveni o recidivă a boli și dacă este posibil, chiar să îmi dezvolt capacitățile fiziologice si psihologice pentru ca riscul de recidivă a bolii să fie cât mai scăzut. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventă, datorită condițiilor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanți și pune probleme grave asupra sănătății individului Lucrarea de față este structurata în patru capitol, primele tri teoretice, iar ultimul capitol a Iuat în considerare trei studii clinice. S-a pornit de la anatomia aparatului cardio-vascular, morfopatologia și fiziopatologia modificărilor coronariene și a miocardului în I.M.A., realizindu- se totodata si o clasificare a tipurilor de infaret miocardic. Partea a doua a urmărit în detaliu elementele legate de îngrijirea pacienților cu LM.A. În acest demers, s-a avut in vedere o serie de diagnosticul clinic și diferențial, simptomatologia, examenul general precum și tratamentul și îngrijirile în LMA. ile necesare unui pacient ‘Utimul capita allure! mai extins, a avu în vedere analiza statistic a unu lt de $4 liagnosticul de Infart Miocardie Acur, precum și rei studii de cazreprezenatve ale ternați la Spitalul Județean de Urgență Deva în Secția de Cardiologie, având vârste si medi socio-profesonae diferit, respectiv o tipologie si manifesare dietă a infarctului ocardic, apt ce a necesitat alegerea anumitor tratamente și îngrijiri specie, In ceea ce priveșe studiile referitoare la moraliatea cauzată de IMA, rata morali după spitalizare penru in art miocardic a scăzut eu aproximativ 30 de procente de-a ungul ultimelor două decenii, aproximativ | din fiecare 25 de pacienți care supraviețuiese la spitalizarea inițială moare în primul an după infarctul miocardic, Supraviefuirea este marcat redusă la pacienții 3 vârstnici (peste vârsta de 65 de ani), a căror rată de moralitate este de 20% lao lună si de 35% la an după infarct. Tromboliza este cea mai la îndemână metodă de reperfuzie miocardicd în multe centre medicale unde angiografia nu este la îndemână si se inițiază în termen optim de 6 ore (maxim 12 ore) de la debutul dureri. Se poate începe chiar si din faza pre-spital, dar este preferată administrarea în spital, unde sunt la îndemână metode de intervenție de urgență. Angioplasta este ‘© metodă de tratament în cazul infarctului, find în proporție de 95% eficientă. România! beneficiază doar de un sfert de angiografe pe cap de locuitor. Anual,13.000 de cetățeni români suferă un infaret, rata moralității atingând cote îngrijorătoare. Infarctul miocardic acut este o boala a cărei frecvența este în creștere, si care afectează din ce în ce mai multe persoane tinere. Având in vedere că ese o urgență medico-chirurgicala am vrut să cunose cât mai multe lucruri despre cauze, simptomatologie, eiopatogenie, tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA. Cu un regim de viață și alimentație echilibrată, evitând fumatul și alcoolul se pot preveni bolile cardiovascular. CAPITOLUL II – PARTEA GENERALĂ Anatomia aparatului cardio-vascular Aparatul cardio-vascular este format dintr-un organ central inima, care funcționează ca o pompă aspiro-respingitoare gi un arbore circulator format dintr-un sistem de vase: artere, capilare, vene prin care circulă sângele. Inima Inima este un organ musculo-cavitar, nepereche care are contracții involuntare. Este situată în mediastin, ușor deplasată spre stânga liniei medio-stemale. Are culoarea brun-roșiatică, o masă de 250- 300 g gi capacitatea de 500-700 eme. Inima prezintă o faă anterioara convexă, o fat interioară plană, o margine stânga rotunjită, o margine dreapta ascuțită, un vărf situat în spatiul V intercostal sting, dioclaviculara și o bază. Pe fata anterioar gi inferioară se observa ganturi longitudinale, anterior și respectiv posterior. Mai există două șanțuri atrio-ventriculare stâng și drept. Toate aceste șanțuri conțin arterele si venele inimi intersectie cu linia me- Structura inimii La exterior se afd inveligurile cordului (pericordul fibros și pericordul eros): apoi miocardul care este instrumentul structural i funcțional cel mai important. La interior miocardul este tapetat de endocari, iar la exterior de epicard, Pericardul fibros este format din jesu fibros i se continua in vasele mari, Pericardul seros se află la interiorul pericardului fibros, având două foite, viscerală și parietală între care se află cavitatea virtuală ce conține o lamă find de lichid care permite alunecarea cordului în timpul acivitții sale cu o frecare minimală. Miocardul este format din fibre musculare strate de tip cardiac. Endocardul reprezintă stratul inter al peretelui caniac. Va arizația și inervația inimii Arterele inimii numite artere coronare sunt în num de două: stângă și dreaptă. Arterele coronare sunt arterele de tip terminal, deoarece ramurile lor rigă un anumit teritoriu al miocarăulu și nu se anastomozează cu ramurile vecine. Oblierarea uneia din ramuri prin spasm prelungit sau cheag de singe, face ca teritoriul respectiv din miocard să nu mai primească singe, se necrozează si apare infarctul. Majoritatea, sângelui venos al cordulu este strâns de colectorul venos principal al inimii, sinusul coronar, care se găsește în segmentul posterior al sanfului coronar stâng, Sinusul coronar se deschide în atriul yuuyuy snsouteiq RINZV9 AMINA AG NVA 9 ‘yojpanepas azrnsturaupe onpugpo imumuaa | eseope ou amo] ‘eum insepdofvouns | 1 ys wus an “sonde pour 28 andy naos un | fese cop soaznea esua “npuopes | eamnățseouuuosut |. pmdepeau HONE ontasoauj i vam e adoouțeatulogi|_____vaupsu3e run op yun mun vases soneguuoo | twos “umosuy uop ap eoimmauic 1 “2208 ompoud pusa paza tza ar 2fonuaunye ‘[njoooye“jmeumy 3101 2042220! ag Your eno “unodwoo “ads “uman “90 ana) ‘teusow |. ap unons astuad un; ovoțeaod eposodny “rana muanop anupau ympode “weregecospty 39 younfoyepurzotiuos | es es exlowouuye “syns vaza od o am avea ‘assed ttimuatune 5 fojoxs dna spin | nd uy opus apd ts fas onuyy | op afouny uy sags eop giafiu mzgos | eo aneuțog eaneiațsod ep ag “mapa emus yea erfenuatuțe ‘oquamnp 8 nimopcu made un axe exeujoq | nnuod opa)sa ameuere y son “ata oad ais | “red e eeziqoun ‘qed vy arezoduaa) rzytiqoun siționep. suzepund uj | ___y son ajwoune ved | iz eso exrujog | ays earujog ig | __weapp € ioan ase ul arroura 9 sonowoque “dep avansjurupe 98 sojumypsspa vaxoyoquios sojynygsapa vs “UIBIRIYN 2p amie ayn | rung png won AR anhezoona ade 5 | opta mvoaruoo | ARASH RON seta 8 lată “¢ “yond 2ab0y ous ‘uy euopeuoun dan „moov eat up ‘ous up | waxopazouy anod s âpS3oaa $y emuoioeg | earoparouy eapau igs reo ea!sed naniestanuog | ys rancuțoa aren amanare otsaadap ‘eoryysd arezindy “|| “rutosuy Langan 208 vos -aange ode mdaouy a wns azasepdap e oasud goat 35 ys ado easuyog oun saenusop „oA 38 ap womoedeou 01 po eeguups a doo 9px pod ap of “isn ap gusdiy ay es axeo aquaqoUND ata spun easy uu ay 5 ozn wameapysop wou and scadă ws pun ‘soyoswoonut atauno 18-5 “Hump ad ajads as ps umane ons e 18 soțonuatunăan neuțog ree} rana pina „yasEDxOGD Memo |… -eapagap 1 voeuguuțas & 9p epzodloo 25 Bs eavujog v9 em “ied ef 99] 95 mp0. 18 poor vormnaisy rare punuls NAD HE” ap BOHM. „91030 2189 0 o1RD ap Mo puzeq 9] nomad vy mds y ea exeuțog -ezoye 5 euros -ongzimdsauoo van mun earemsisy “de waeaqigour i “Paso | 4 rupeau mymusgyestodeuonp ng 19 zac | ezoonupe os rio zau ming eatsiguuoa | __omedpsuoo uree e vana 8 CONCLUZII 1. Ifaretul miocardic acut (IMA) este un sindrom clini, electric și biologie produs de necroza acută a miocardului, ca urmare a opriri sau scăderii severe a fluxului sanguin coronarian, consecutive obstucției unei ramuri coronare. 2. Statistcile de sânaate publicae în tara noastră situcază infarctul miocardic intre problemele majore ale săvatții publice. Moralitatea prin infarct miocardie este foarte ridicată, majoritatea deceselor producându-se in primele zi 3. Frecvența infaretului miocardic a devent o problema socială deoarece loveșe oameni în plină activitate în perioada randamentului lor maxim și dacă mu duce totdeauna la decese, reduce capacitatea de muncă transformându-i în adevărați invalizi 4. Mortalitatea în IMA s-aredus spectaculos în ultimi 30 de ani datorită progreselor în terapie intensivă. Decesul prin IMA reprezintă 20 – 25% dn totalitatea deceselor 5. Spre deosebire de angina pecorală în care dezechilibrul bruse dintre necesiiile miocardului si posiblițile coronarelor este trecător (efort, emoții) în infartul miocardic dezechilibrul ese important prelungit 6. IMA determină în funcție de întinderea sa alterarea funcției sistolice, inet, dacă necroza depășește 20- 25% din masa ventrcululi stâng se instalează insuficiența cardiacă, iar peste 40%, soculcardiogen 7, La aproape 50% din pacienți, debutul nu ste precedat de factor, i apare în repaus; la restu se citează sparta semnelor clinice î cursul unui for fizic, al unui stres emoional sau a unor stări patologice acute (AVC). 8. Prognosticul precoce și tardiv depinde de intinderea necrozei, de deteriorarea hemodinamică de apariția compli 9. Bolnavi carea trecut pese un episod de IMA rămân cu o zonă cieatrical cu ate variate leziuni, în finețe de care prognostcul poste i diferit. Din acest motiv este foare important să se efectueze o evaluare gradată, pentru ase putea întocmi o strategie terapeutică adecvată. 10. Infartul miocardic acut reprezintă urgentă medicală iar sisenta medicală trebuie să bd o pregătire corespunzătoare pentru a acorda îngrijirile necesare. 11.IMA reprezintă o mare urgență medicală ce necesită internarea ct mai rapid, de preferat în unităile coronariene (UC) sau în serviciul ATI, în care exista posibilii de monitorizare și de terapie intensivă cardiologică. BIBLIOGRAFIE 1 Alexa I, Medicină Internă. Noțiuni de bază ed. Junimea, 2004 2. Alexa I, Prezentări de caz, Tipografie U.M.F., 2000 3. Borundel C, Medicină intend pentru cadre medii, Ed. Medicală, 2000 4. Mozes, C, Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicală, 2003 5. Harisson, Principile Medicinei Interne, Ed.Teora, 2001 6. Titireă Lucretia, Nursing – tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editia IV, Editura Viața Medicală Românească, 1998; 7. Ligia Bancu, Curs de Medicină Internă, Litografia UME Tg-Mures, 2004; 8. Nicolae Angelescu, Patologie si nursing chirurgical, Ed. Medicală, Bucuresti, 1998; s