Onu Simon@yahoo.ro 965 141 166 Text

‘MODUL 8 AMALIA CHELTULELILOR PE ELEMENTE COMPONENTE 2. Influența modificării cheltuielilor eu amortizarea 1598 -9,431= 2,167 lei 000(,) =A (Aye AL AAlnn(a)= Zp, %1000 din care: influen{a modificării valorii medii a mijloacelor fixe (65900%6% 397720 1942-9431 = OSII lei Se constată o ctestere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifri de afaceri, fenomen negativ, ineficient din punct de vedere economic. La această situație a coniribuit scăderea cifrei de afaceri, care a determinat creșterea cheltuielilor cu amortizarea Ia 1000 lei cifiă de afaceri; a crescut și suma absolută a amortizării, ca urmare a creșterii valorii medii a mijloacelor fixe, căt și ca urmare a creșterii cotei medii de amortizare. Situația se consideră ineficientă, întrucât o creștere a valorii medii a mijloacelor fixe ar fi trebuit să ducă la creșterea cifrei de afaceri “Trebuie analizate mijloacele fixe structural, pentru a se putea stabili dacă există corelație între necesarul real de mijloace fixe active și existentul acestora; trebuie identificate cauzele care au dus la diminuarea cifrei de afaceri, în condițile creșterii valori medii a mijloacelor fixe Cota medie de amortizare a crescut datorită modificării structuri ijloacelr fixe, cele nou intrate având o cotă mai mare decât cele existente deja în unitate. Amortzarea este o cheltuială cu caracter fix, ar nivelul Său relativ exprima prin indicatorul analizat trebuie să scadă în condițile desfășurării unei activități eficiente de către orice agent Principalele direcii prin care se poate asigura o corelație eficientă intre suma amortizări și volumul activității privesc: – asigurarea întreprinderii cu mijloace fixe corespunzătoare cantitativ, structural și tl corelație cu volumul și structura activități previzut a se reali ‘aie ‘MODUL – ANALIZA CHELTULELLOR PE ELEMENTE COMPONENTE – menținerea în stare corespunzătoare de funcționare a mijloacelor fixe existente, în special a celor legate nemijlocit de activitatea de bază, prin efectuarea reparațiilor la termen și de calitățile prevăzute, întreținerea corespunzătoare, uilizarea de personal calificat; – asigurarea corlării profilului de activitate cu cererea de pe piață; – asigurarea conditilor organizatorice pentru buna funcționare a mijloacelor fixe; – alimentarea locurilor de muncă cu materi prime, materiale, energie pentru realizarea activității – orientarea investtilor spre mijloacele fixe performante, cu precădere asigurarea celor direct productive. 4, 1. Prezentati semnificația factorilor din modelul de analiză a cheltuielilor materiale în sumi “Teste/Exerciții/ Probleme absolută, 2. Cum se interpretează influența cu semnul „Cheltuieli materiale Ia 1000 le cifiă de afaceri”. Scrieți și re, 3. Explicați valorile posibile ale indicelui de corelație dintre salariul mediu gi productivitatea medie a muncii a prețului de vânzare asupra indicatorului ia de calcul a influenței respective. 4. Prezentați două modele de analiză factorială a fondului de salarii 5. Serieți relaia pentru determinarea producție asupra modificării fondului de sal 6. Cum se determină cheltuielile cu amortizarea la 1000 ei de infiuență, in ordinea substituției? 7. Pe baza informațiilor din situațiile financiare ale unei firme, efectuați analiza factorială a modificării fondului de salarii ME Bibliografie 1… Popa Dorina ~ Analiză economico-financiard, Editura Universității din Oradea, 2010; uenței consumului de timp pe unitatea valorică de ii și interpreta influența cu semnul „+ a acestui factor. ră de afaceri gi care sunt factorii Niculescu Maria ~ Diagnostic economic, Editura Economică, Bucuresti, 2003. 3. Valeeanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005. MODUL 9- AMALIA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A BEZULTATELOR MODULUL 9: ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A n REZULTATELOR = Timpul mediu necesar pentru studiu: 9 ore e identificarea principalilor indicatori utilizați în analiza rezultatelor; e dezvoltarea abilității de a construi și aplica modele de analiză structurală și factoriala a rezultatelor; e identificarea cauzelor posibile care influențează rezultatele și rentabilitatea întreprinderii și a _–- măsurilor de luat in vederea corectării sau îmbunătățirii evoluției unor indicatori gy Cuvinte cheie cont de profit și pierdere, rezultat brut al exploatării, rezultat operational, rezultat din exploatare, rezultat curent, rezultat brut al exercițiului, rezultat net, analiza structurală a rezultatelor, analiza factorială a rezultatelor Cuprinsul Modulului: 10.1. Contul de profit și pierdere ~ sursă de informați în analiza rezaltatelor 10.2. Analiza structurală a rezultatelor 10.3. Analiza factorial. a rezultatelor Rezumat Probleme rezolvate Teste/Exercitiv/Probleme Bibliografie EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI Analiza performanțelor financiare ale întreprinderii permite formularea de aprecieri asupra formari rezultatelor activității acesteia i asupra corelației lor cu structura financiar a întreprinderii Performanțele financiare ale întreprinderii pot fi analizate pe baza rentabilității sau pe baza fuxurilor de numerar. Pentru exprimarea rentabiltii se utilizează două categorii de indicatori: MODULO ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A REZULTATELDR rezultatele (profit sau pierdere), ini rentabilitii =. ratele rental de volum, care evidențiază mărimea absolută a indicatori ai mărimii relative a rentabilităii, care arată gradul în care capitalul sau resursele folosite adu profit 10.1. Contul de profit si pierdere — sursă de informații în analiza rezultatelor Contul de profit și pierdere reprezintă un document contabil de sinteză, prevăzut de Legea Contabilitii, care măsoară performanțele activității intreprinderii în cursul perioadei analizate, concenirând veniturile și cheltuielile unei intreprinderi pentru o perioadă dată și explicând modul de formare a rezultatelor. Prezentarea contului de profit și pierdere variază de la 0 țară În alta, în funcție de panicularitățile economice, juridice si fiscale ale fiecărei țări, putându-se realiza o tipologie de prezentare a contului de rezultate în funetie de două criterii 1. După forma de prezemare: = sub formă de tablou bilateral (in cont) in care cheltuielile și pierderile sunt prezentate în partea stângă, iar venitrile si profitul in partea dreaptă; ~ sub formă verticală (în list) care explică formarea din treaptă în treaptă a rezultatului exercițiului. 2. După continutul informational: – cont de rezaltate cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după natura sau originea acestora; – cont de rezultate cu prezentarea după destinație a veniturilor și cheltuielilor (prezentare pe functi sau activități a veniturilor gi cheltuielilor) Forma de prezentare verticală (în lista) este cea mai des întâlnită (utilizată), deoarece pune în evidență rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfășurată de întreprindere. Acest mod de prezentare are avantajul separării rezultatului exploatării de cel provenind din operaiuni financiare și extraordinare. Rezultatul net este obținut prin corectarea sumei algebrice a celor impozitul pe profit Prezentarea după natură clasifică cheltuielile după natura economică (consum de materii prime, salarii, amortizare ete.) fără să le aloce pe funcțiuni ale întreprinderii. Prezentarea după destinație clasifică cheltuielile în funcție de locul / activitatea de proveniență (costul vânzărilor, cheltuielile de desfacere, cheltuieli generale de administrație). Distineia între cele două criterii de clasificare se zultate cu realizează numai la nivelul veniturilor și cheltuielilor de exploatare, structurarea celorlalte venituri și cheltuieli fiind identică. MOB 9. ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A BEZULTATELOR in România, structurarea elementelor de Venituri și cheltuieli în contul de profi i pierdere are a bază activitatea întreprinderii, care se identifică de fapt cu operațiile economico-financiare desfășurate de aceasta -o perioadă de gestiune. Veniturile si cheltuielile sunt definite conform standardului contabil international IAS 1 „Prezentarea situațiilor financi e veniturile reprezintă creșteri de avantaje economice viitoare înregistrate pe parcursul perioadei stfel contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din contributile proprietarilor capitalului; cheltuclile reprezintă diminuări de avantaje economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii, diferită de cea rezultată din disribuirile in favoarea proprietarilor de capital. Formatul contului de profit și pierdere este următorul: 1..Citra de afaceri netă 2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție 3, Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată 4, Alte venituri din exploatare 5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile ) Alte cheltuieli exteme 6. Cheltuieli cu personalul: 4) Salarii și indemnizații +) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizarile necorporale b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depășesc: suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză 8, Alte cheltuieli de exploatare 9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distincta a celor obținute de Ia entitățile afiliate 10. Venituri din alte investii și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obținute dela entitățile afiliate 11. Alte dobânzi de incasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de Ia entitățile aflate ‘MODUL 9- ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A REZOLTATELOR 12. Ajustări de valoare privind imobilizarle financiare și investițile deținute ca active circulante 13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entitățile afiliate 14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară 18. Impozitul pe profit 19, Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20, Profitul sau pierderea exercițiului financiar Astfel, veniturile și cheltuielile exercițiului sunt structurate în două mari categorii: care rezultă din activitatea ordinară (curentă, obișnuită) a întreprinderi și elementele extraordinar. Activitatea ordinară se referă la activitatea desfășurată de întreprindere potrivi obiectului sau de activitate, inclusiv activitățile derivate din realizarea acestuia. Ea cuprinde activitatea de exploatare și activitatea financiară. Veniturile din exploatare provin din livrările de bunuri (Produse și mărfuri), executarea de lucriri, prestrile de servicii si din avantajele pe care unitatea a consimțit să le primească; executarea „unor obligați legale sau contractuale din parea terților; dar si din alte operații cum sunt cele din vânzarea activelor imobilizate, din despăgubiri primite, subvenții pentru investiți. Veniturile din exploatare includ și unele elemente nerealizate, care nu au natura unui venit, cum sunt variația stocurilor gi productia imobilizată. Chelmielle din exploatare sunt clasificate după natura lor: cheltuieli cu materii prime și ‘materiale consumabile, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu salariile și asigurări sociale, cheltuieli cu amortizările, cheltuieli cu lucrările și serviciile primite de la teri, cheltuieli cu impozite, axe și Vărsăminte asimilate, alte cheltuieli (din vânzarea activelor imobilizate, din despăgubiri sau amenzi plătite, ec.) Veniturile și cheimielile financiare provin din participați, dobânzi, diferente de curs valutar, din reduceri financiare (sconturi) obținute sau acordate, alte venitur i cheltuieli financiare. Activitatea extraordinară se referă la evenimente sau tranzacții diferite de activitatea curentă a întreprinderii, care nu apar in mod frecvent sau cu regularitate în cadrul activităii întreprinderii, având un caracter nerepettiv, accidental. Veniturile extraordinare cuprind subvengiile pentru evenimente extraordinare, iar cheltuielile extraordinare provin din exproprierea unor active, cutremure sau alte calamități naturale. ‘MODUL 9-AMALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A REZULTATELOR 10.2. Analiza structurală a rezultatelor Aceasta presupune. descompunerea rezultatului in elemente componente, activitățile care îl generează (de exploatare, financiară, extraordinară): 1. Rezultatul brut al exploatării (excedent sau deficit) – caracterizează funcționarea curentă a întreprinderii sau performanțele sale tehnice si comerciale, reflectind contributia exploatării la formarea rezultatelor și este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate, un rezultat parțial deoarece nu fine seama de toate cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea de exploatare Rezultatul brut al exploatării exprimă resursa de acumulare brută rezultată din activitatea de exploatare desinată menținerii si dezvoltării potențialului productiv al întreprinderii, remunerării capitalurilor ilizate și a statului, în acest caz vorbind de excedent brut de exploatare (EBE). Analiza EBE se poate face în mărimi absolute si în mărimi relative e În mărimi absolute, analiza are la bază modul de calcul al EBE: EBE = (VA + Subvenții pentru exploatare) — (Impozite gi taxe + Cheltuieli de personal) e in mărimi relative, analiza excedentului brut de exploatare presupune: – analiza unor ratelor de structură sau de prelevare a EBE + analiza raelor de rentabilitate stabilite prin luarea în calcul a EBE. Davorită faptului că indicatorul se poate calcula prin deducerea din veniturile din exploatare încasabile a cheltuielilor de exploatare plăibile, excedentul brut din exploatare reprezintă o resursă potențială de trezorerie, un cash-flow potențial degaja de exploatare, find considerat un indicator care face trecerea de l analiza rezultatelor contabile la analiza Muxurilor financiare, 2. Rezultatul operational apare în cazul analizei structurale a rezultatelor după destinația chelmuelilor de exploatare (pe funcții ale întreprinderii) și se calculează ca diferență între cifra de afaceri netă și costul vânzărilor, respectiv costul bunurilor vândute și al serviciilor presate, format din: costul de producție al produselor finite vândute, Iucrrilor și serviciilor prestate pentru terți: costul de cumpărare al mărfurilor vândute. Rezultatul operational (profit sau pierdere) define ponderea majoritară în rezultatul brut al exercițiului oricărei întreprinderi, având rolul de a acoperi cheltuielile de distribuție, cheltuielile generale de administrație și cheltuielile financiare, astfel încât întreprinderea să obțină un profit suficient de mare pentru a remunera corespunzator acționarii asociați ‘MODUL 9- ANALIZA STRUCTURALA ȘI FACTORIALĂ A REZULTATELOR 3. Rezultatul exploatării caracterizează performanțele activității de exploatare, independent de politica financiară și fiscală. Exprimă în mărimi absolute rentabilitatea aferentă activității de exploatare, după deducerea cheltuiclilor de exploatare totale din veniturile aferente acestei activi În cazul analizei structurale a rezultatelor utilizând gruparea după natură a cheluiclilor de exploatare sia veniturilor, rezultatul exploatării se determină pe baza relației: Rezultatul exploatării = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane ~ Cheltuieli cu amortizările și provizioanele = Alte cheltuieli de exploatare Spre deosebire de excedentul brut de exploatare, rezultatul exploatări ine cont de politica de amortizare și de constituire a provizioanelor. În cazul analizei structurale a rezultatelor utilizând gruparea după destinație a cheltuiclitor de exploatare și a veniturilor, rezultatul exploatări se calculează astfel: + Alte venituri din exploatare ~ Cheltuieli de distribuție = Cheltuieli generale de administrație Exprimarea in mărimi relative a rentabilității activității de exploatare, prin raportul între rezultatul exploatării și activele de exploatare, serveste Ia realizarea de comparații între diverse întreprinderi care promovează pol de amortizare diferite. 4 Rezultatul financiar intră în componența rezultatului curent, alături de rezultatul exploatări, si se caleulează ca diferent intre veniturile și cheltuielile financiare. El poate fi analizat separat, prin evidențierea principalelor operațiuni din care pot deriva veniturile si cheltuielile financiare MODUL 9. AMALIA STRUCTURALA ȘI FAETORIALA A EZBLTATELOR Rezaltatul financiar evidențiază atât calitatea gestiunii financiare a întreprinderii, cât și efectele activității de exploatare, strategiei de dezvoltare a întreprinderii sau ale unor evenimente întâmplătoare determinate de instabilitatea mediului monetar 5. Rezultatul curent (ordinar) reprezintă rezultatul tuturor operațiilor curente, obișnuite ale întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curenie, cât și de cel al activită financiare, permițând si aprecierea impactului politicii financiare a întreprinderii asupra rentailitii Nefiind influent de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului ‘curent al întreprinderii pe mai multe exerciții financiare Analiza rezultatului curent pune în evidență următoarele situații A. Rezultatul curent este aproximativ zero: RC = 0 Pragul de rentabilitate al activități curente reprezintă un minim ce trebuie atins, dar care nu poate asigura dezvoltarea, deoarece in acest punct veniturile din exploatare și cele financiare permit doar acoperirea exactă a cheltuielilor de exploatare și financiare. Această situație corespunde cazurilor 12și3: Cazul 1: pragul de remabiluate curentă “levier financiar” RE (Rezultatul exploatării) >> 0, RF (Rezultatul fmanciar) << 0 Exploatarea foarte rentabilă ar trebui Să permită întreprinderii redresarea rapidă a situației financiare, cheltuielile financiare diminuindu-se concomitent cu ameliorarea rezultatului. curent. Riscul întreprinderii depinde în acest caz de perenitatea profitului exploatării Menținerea unui anumit nivel al profitului si eventuala creștere a acestuia devin incerte în situații precum: = rezultatul pozitiv din exploatare este determinat de o politică investițională pasivă, un grad scăzut de reinnoire a imobilizărilor, întreprinderea înregistrând un nivel scăzut al cheltuielilor cu amortizarea ca urmare a gradului avansat de invechire a imobilizarilor; în situația în care cota de piață a întreprinderii este în scădere, în lipsa sabilizării prin diversificare gamei sortimentale a produselor oferite care să permită relansarea, întreprinderea poate întâmpina dificultăți. Cazul 2: pragul de remabilnate curenta “supraviețuire” RE =0, RF =0 echilibrarea activității de exploatare cu înreprinderea rămâne in sare de funcționare pr politica sa financiară, ră ii asume vreun nivel investor realizate și de sarea pieței financiar. Transformarea sa progresivă depinde de Cazul 3: pragul de remabilitate “transformare” (RE << 0, RF>>0) MOB 9- ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI FACTORIALĂ A REZULTATELOR Întreprinderea isi acoperă pierderile exploatării pe baza veniturilor substanțiale rezultate din plasamente financiare. Pot fi luate în considerare mai multe ipoteze: =. deficitul exploatării se datorează inconsistenței performanțelor industriale sau comerciale ale întreprinderii, situație îngrijorătoare; ~ Pierderile exploatării se justifică prin spesificitatea obiectivelor strategice ale întreprinderii ie ce poate fi temporară sau definitivă. Există posibilitatea ca exploatarea să fie transferată unei alte intreprinderi, mai ales dacă întreprinderea face pare dintr-un holding, B. Rezultatul curent este pozitiv: RC > 0 Cazurile 4, și 6, considerate ca situații ideale, corespund situațiilor in care întreprinderea. egajarentablitate din activitatea sa, deoarece rezultatul exploatării și rezultatul financiar nu înregistrează niciodată valori negative. Cazul 4: profi curent “bun manager al întreprinderii” (RE >> 0, RF =0) Este situația ideală pentru o intreprindere productivă, datorită unui bun echilibru al politicii financiare, rezultatul exploatării nu este absorbit de chelmielile financiare. Promovând o poliică de independență financiară “bun manager al întreprinderi” efectul de lever ii va permite întreprinderii inanciare, fără să fe afectată de riscul financiar. Cazul 3: profu curent “supermarché” sau “holding” (RE ~0, RF >>0) Este o situație specifică intreprinderilor care desfășoară o activitate generatoare de lichidități (tocuri reduse sau cu rotație rapidă, credite-lieny limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune plasamente posibile, supraveghind permanent expansiunea pieței și gestiunea trezoreriei Alte posibilități: întreprinderea este un holding, al cărui obiectiv este maximizarea dividendelor percepute de filialele sale, pentru exploatare Cazul 6: propiul curent “monopol” (RE >> 0, RF >> 0) Intreprinderea ocupă o pozite privilegiată pe piață, ca urmare a unei activități de exploatare foarte rentabile, care permite degajarea unor lichidități sporite al căror plasament permite nu numai recuperarea eventualelor cheltuieli financiare, ci și obținerea unor profituri suplimentare. ingura sursă de venituri care permite acoperirea cheltuielilor Recultatul curent este negativ: RC