Nemo4free@yahoo.com 617 Rodica Luca Metode De Preventie Carie (1) Text

RODICA LUCA METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEL ÎN SANTURI ȘI FOSETE _ ediția a II-a revăzută si adăugită – Editura Cerma BUCUREȘTI f za tL6 Nast IE na Ss m a SS a EM I ELD sr: ‘eyo 1 BIS micoza za zoo; SSE Vuza no TR ovzodunoo user m9 1 s– me vinde wy 254 ap 203903 – pem>0 z0fopgeudns wOIO}IOPA 1 20510 EA “TIezuoIndwo> axe >epatoUN), snmiano epuadofon PUEIY eUNEPETY ttreor „a POND zi5000, EA WOT Aq IOIDePY CAPITOLUL 1 MORFOLOGIA SUPRAFEȚELOR OCLUZALE – FACTORI DE RISC ÎN APARIȚIA CARIILOR fn practica stomatolegică se recunoaște că șanțurile si fosetele ocluzale reprezintă zonele cele mai vulnerabile la apariția proceselor carioase. Această recunoaștere este urmarea fireased a rezultatelor diferitelor studii epidemiologice efectuate în timp, 1.2. DATE PRIVIND PREVALENTA CARIEI OCLUZALE udiu asupra rezultatelor obținute În șase luni anților într-o colectivitate școlară, Nickerson jon Survey pe un lot de 20.000 de subi 74 de ani care a arătat că în jurul cuprinse între $ si 17 ani care a demonstrat că 83% din carii suna plasate pe suprafete ocluzale si vestibulare sau orale; rrepe and 5 azew jsraurep 39 „A 9495 PET „are 4 “ROUSE anu anoeal o e> iniede mmpnqems [e yaya un murzăalau ajunluri 1 HEpSUD FI „ERD 2p anomua038 furt sf oqo ate aqrznj20 sojalayeidas | sV20190 YARD Vinizonaoxa NJ MOTALASON TV 18 HOTANANYS THTOY “TT [ec] ateznpo yew 1 asa 20 laa ayy sup [pe] weed jar un rnpaaanas aes op sa ap uneaxd un-nuw gyeznjo rima £2506 ap attodoud un zonerrota soa aye oțeznpo, 9 9p sita udnp dau 21380) „7325 JopuRjour ape aeznys0 afsageadas ue COP MSIE ‘dnp am “uejour zopmmud aye apeznjoo apotayeadas uns Ju 04 9p ISA ns Aaa E] MDKaID 5 ND aARUDP flo puls 1 ap = 275 ocara mipms (CPP Moods ezwmje50) w doo ap undnud ad j9 “stro wud orăoțoned | preuap air: op sadnse njdare mxpnys un war ‘np z0fIAof ae arewap ai 2032 30flutp 31280 mezin 92 arata oo up 13 2P 000° 2P 101 un od ue 1 ap epeonad o ad nypmis town mun Us “OLVSOdS “ANSE “Vale 9P areuodes oporenzar – 9 ce face ca procesul carios și fostele susceptibile curând după erp cel proximal [4,25] 1.3. MECANISMUL DE PRODUCERE A CARIILOR „OCLUZALE DIN ȘANTURI ȘI FOSETE Initial se credea câ debi lor din sanjurile cuprind zonele acționează ca o barieră de difuziune având drept rezultat reducerea atacului acid la baza șanțului, bacteriană l cristalele de smalt [25], să siedesnpaeg vieadapezu gs ooofonuos 30) mac “UD 1 22040 wars2oe an org aeod 26 nu. youd src und 35 axe up oua soaud man sed pp ears varemdak ep 09 IMP Ip urias op fu ft nau un 305 9 toes ua ous wand joj 1290 a pururea WRI ap ureSpzuue no Joy eazezaqo 1S operatpradas rigstAeo soun ezupeSaud reo “ned mB 229 2152 aPeZn[20 ToL e axranaud ap apoptr oun e aise ap ave3uouy yusd © “ansou jjoo0s Uf ‘ppeoqsad w20e Ul S0}0 mjrquouutsw anuoyas ap fos euorep oyeiadas Monde pszo0u tata dun wy Sansyp 2 nuytad eouruuad voteapajsoduur “syemnj20 sojue> e yyN2saI9 ENofEA3Id ALASOI IS TINLNYS NI IARIVD VEAINGASRIA MIINAA DIVANDORId TINIOLIAV) ui 2 +e de mit amon (Klin oa 194) de zine si ferociaură de potasiu (Ast si colab, în josiea acestor soluții de impregnare, în special a azotatului de argint amoniacal în scopul sterilizării suprafețelor prin formarea de complexe cu lor dure si depunerea argintului de catre W.G.Miller si apoi initeri carii dentare, In 1951, J.Mill fluorizate numai în primii uerior să cagele valori apro de ajungându-se la prezent în tehnica :ammypqnedarozoig – TR 2[2o no amorpuRRIEsE oo 1 sau “oreana nana ‘armupny – oye> aursues:oozont son Te 4e suma oqnaoooxdang pe aj S naazad aySOIO} afeuorepi ZRIVILOIS MUNA 31507103 TIVELY TE 123 wisn oreo uy pm Az31 up ețaiaasă oțiomnoud “oaonauă ious ao; Bande sjemynzay yewazaxd ne TYOADONONE 8 OLAND 22 dap £961 Rdnp poți sd ep 651 ‘9 puy “vafouse wIvzD0 YO TELASOA IS XOTIANNVS VAVTSIS € IN 10L1dVO. EI și 16 – timp de Iura – timp de priză scurt ~ asorta scazut a apis din varietatea de produse comerciale mai apropiate de aceste cerințe ideale sunt lare granulare fotopolimerizabile la lumina izibita. Imre performanțele obținute de ultima generație de materiale de sigilare si rezultatele primelor materiale folosite s- Poliuretanii reprezintă o întebuințate pentru sigilare. În perioada 1970-1972 a fost con yf Că Seat pen pte în sa și fosete, ca si în zonele demineralizate ale suprafeșei de smalt. . locul grupirilor epoxidice se găsesc ila, Pentru a fi folosită ca material de sig GMA, cure se prez sub forma un lichidviscos, 2 capata Mudtaten GMA [45]. TOI | emasei> luarsizar are impur area] op rouoystzat e sxapuny e pu mezpatjoăat Eseu unse 2p ni ead “vezeza epeotiod moon Ig] wotous -ssoaoaou amzuounjod O pmazyear 35 BISITE [PJ Up TONES umiuoa, anuatoduuos Vip Mun ‘nop up roe Juauodezosoră az) Snap wud cat ood 35 uses i zusauoă anu a 20 ‘Din punct de vedere al introducerii in activitatea practică, se disting tei generații de materiale de sigilare pe bază de dimetacrilat. Prima generație este reprezentată de rășinile fotopolime- rizabile cu lumina ultraviolet, cu lungimea de undă de 365 nm Dintre materialele din această categorie fac parte Alpha-Scal. Nuvacliz, Alphalite. Dezavantajele care decurg din activarea cu Jumsina ultravioletă au făcut ca această primă generație să dea rezultate mai slabe. La obinerea acestor rezulate au coniribuit, desigur, si deficiențele de tehnică propriu-zist a sizilri. În prezent mu se mai utilizează acest gen de fotoactivare. ‘A doua generație este reprezentată de răsinile cu poliine- rerizare chimică (autopolimerizabile). Dintre acestea, pe scară larga se utilizează Concise White Sealant System si Delton. ‘A treia generație cuprinde risinile fotopolimerizabile cu lumină vizibila. Sistemul lor de fotoinițire este sensibil la lumină din zona albastră a spectrului, raze cu lungimea 480 nm (1,24), utilizar sursei de lumină vizibilă, datorită e necesară protecția ochilor. În momentul de rising. Materialelor de sigilare pe bază de rășină bis-GMA li s-au a si FLUOROSHIELD, L.D. CAULK, MILFORD, DE) valorile puse pe suprafața de smalt demineratizată sau pe difere a grupuri de sigi is-GMA spre deose! contin uretan bis-GMA Stratus Armor 2, Prisma = 3 transparente sau opace, cele 3.1.1.1. Rasini de sigilare care Pentru cresterea eficienței cl ‘ups Joan aprznyaaoo eiuazand 104 35 Ș7eatn 29 220 Hf nuova ehutaud wy aa 03 39 #8 Jong H}uoD au VSINNOL § SIHAYOW 20 “epusraa eznaluongr nu ‘9p snynjearews woot uy sony ap anod 2 pere qeioa NIN VHSNORIVIA 0nesode 2p mpais un-nut vu] SH] 9P In – $861 “qrlo2 B ATTIOOD ‘8861 8 STAY) Iuonzana0o Ole ae axrzape sopIModaxd ausoțiput ns ofp HO MEE pal fare9 soqsuepis ar aarzape x 9 ut ajugas0ap “EIEIO, uovea op [nd ap aniour ‘up mmsony ranesoqiF> pad — £661 „QM0> 18 HITE “8961 “NAIGVAM 18 AV. 222 |e op wind [20 2p ypeouied o ad pnuiuos sony 2p wamIOQHT ‘mynsaooxd e yreydans ax2pș35 0 20] ase axa tdnp ‘310 3p 42 afară uy pzeaioqis 35 ony ap aswut ta Wao vam) 1 “PIOIAIIO B ONAZEN vag) ONY HIERN AERO «HLL o 9 o 10 40 > > 9 304-040 9HD~ gig “IHD” OHO “D4 “DD (ASE „PIOINIIO fi ONAZIA tag) sony geci at fps © Eta eyed «134 WoO 40 ur sep “snd up nsoooud yaw 1 mony ares ap oțrpe ud @ % mparat cu un material convențional i cu două materiale glass cară in fluor în apă dei jcarie nu se înregistrează diferente semnificative we cele două materiale. Retentia scăzută a Pros microscopice apărute ‘gelurilor fluorate aplicate local cu ocazia fiecărui control efectuat o dată la șase luni pe toată perioada de urmărire. Din acest motiv, se subliniază că, pentru eficienti, acest gen de materiale trebuie să se aplice numa în cadrul acelor programe în care nu se asociază în mod regulat aplicații locale de preparate Muorate (31). În cazul Fluroshi echipament in 1987, 1988 si de RUEGGEBERG si HOFFMAN Tabelul Cobar E FI | la Flel 18 [i . IEI eel i E sane et aan i j i j 1) [ak ‘epg – i 2 8] [| (3B ann | ‘amesueyo 9p amore – sung sunyzape – [oat coat ESI -arzoocă “me-mis opiraudoxd anu “reiau 32002 op. EI Tuo qosoop yj waind e nnod ywei0jo0 un auuo- epeyory se uote wzvazțtțod ama ( i 3 i i E rego [kere (dupa Hicks, 1994) (28) “eal de paeare seas fied i EL 7 4 g 5 i PRODUSE PENTRU SIGILAREA SANTURILOR ȘI FOSETELOR 2p aan o puna raids mn rase 4 eo tose quo za ne Et sul a an i= Ypuewooas your 95 Au (JPag-eAMNY “9I0)-tANN) sjazer axeanie nuad as0s0j0y area 18 98 areurammua araun p> vezaud 9p vorsazanu flacon cu pensule, flacon cu bureti) Studii făcute în Clinica de Pedodontic a Fi Stomatologie din Bucuresti subliniază că, aplicat i respectarii indicator de folosire. Si care se lucrează ușor, rezaltatel eriale de electie, în anumite situați jonomer constituie o alternativă în comportă ca materiale din grupa materialelor punct de vedere, Prin jonomer reprezintă 0 mare Pe de o parte pentru că ar putca verialului a suprafata de compozite care E) nerilor (TORPPA- (OR; OVREBO și O retenție destul de redusă a sizilarilor realizate cu și meri se observă si din analiza rezultatelor centralizate în tabelul 2. cimenturilor glass ionomer conven- fe priză chimică (cimenturi glass ionomer slabă, în jur de 6 luni, a și de răsină bis – GMA [52]. ionomer modificate cu rising, cu jv sau iiplu (gla ionomer fotopol- cali îmbunvaite. Atel ele prezintă următoarele careteistiei – manevrare mai ușoară: de priză mai redus, – adaptare marginala mai bună: ‘un pupa “amoaud yuns 211074 3p oyupuos pa pân pred suzana spune za ty cm un și r – – ig | 2 Tali pall ddd | i Fea Hi : |e faye) aaa 2 iy wy, seg YAWONO! SSV19 ND HOTMY TIS VILNSLTS “{9¢] ant 001 tind oo ad aisod a1so yasonoe axe uy umes lasoe suouorzy yodse – sing yous aunizape – zimede, 32 3 capugon de mucoasă acoperă partial suprafața oCluzală se obtin rezultate mai bune prin sigitarea cu glass ionomer, de preferință bicomponent. Pulberea conține aluminosilicat. Imre avantajele acestui produs se enumeră: de pulbere cu 1 g de lichid, timpul de lucru iar timpul de priză este de 3 minute si 15 3.2, TEHNICA SIGILĂRII ării depinde de rigurozitate cu care pe de o parte tehnica de lucra și, pe de altă recomandate de firma u i 1. Curititea suprafetei dentare este necesară pentru îndeptitarea plăcii bacteriene si a resturilor de pe suprafata de smalț, Se efectuează prin periaj profesional cu ajutorul unei perii profilactice” sia unei paste formate din pulbere de piară ponce Și apă. Se contraindica folosirea pastelor care contin fluor, Seoarece ele formează o peliculă pe suprafața dentară inerterând ca procesul de demincralizare, Pasta rămasă în santuri se îodepiztează cu virful unei sonde asculte, apoi suprafata dentară se spală alent, Lutz aplică pe dinte timp de 1-2 minute o solutie ns tojrauezesounap e assayed ap cout no wodes uy țrți8rs > eprewooas 2g oWonpoxd op yezyuiny op son a}a7Nq“HasngrTE “epnsuaă na vi > Je alapax ap round wig ‘2tinjos omod vuezezzunuizp jmuo8y 1Paau20 onțuțp “MOL 2p diam 8 rusueuod up auuză apunaos ap 09 op dun 1s vasezifesouusap v9 i 38 aisep pow up may mes. enaaueuzad ME no 18 vezn inymudde e oxemuszaud 9p euuog zua202 na wodes up Ș7etseA arezeioururap 2p păun, M3495 eur 132 300 Put) LE 9p exteU2oUED *4405-0£ ap aenuaouoo, 7 ‘Od°H 19190 ap „Vezpesauțurap ju33 Un na earrzyasuțurap. vlad yeeazifear as jjeus op yoiayesdns esuesaug azaarune nanuad tnjnoypout wound up 142s00p pa Un a 1, wooed auniod powioout 393 we n> 0s) Jomnfe un no eat unolna no zamepz! se rzânse Rameau giuongur ppowin earewmne1u09 et joyexdns wanezymiourtas varga peduun 1 ad msn soverado durea nun wasoususu 15 earezipeaa nod piueodiu auto 9152 vammo7| “2 152] nou up eds ode “aredaud 29 oes 0 wupdopay 46 ezypânțes e nnuad 959 IDEN op E id 36. orm de solute nu au. Ja întindere sau forte prafaa sh se reumnecteze folosese geluri foarte sopra, rimânind do ae ws să fe paralele cu podeat încât lichidul orl să se acumuleze de parea contralateral uscarea constincioasi ca aer comprimat a suprafeei orale curstate anterior, + aplicarea acidelui prin mișcări usoare de atingere atât timp cât indica prospectul de utilizare al sigilantului (de obieei 60 de secunde). Suprafata nu trebule frecatt deoarece se produce netezirea suprafetei demineralizate si compromiterea viitoarei Fig. Relatia dintre malul demineralizat cl sipftat (după Anda și Rock 1996) 1 suprafată demineraltă 3. material de sielare utiliza aceluiași material an de la aplicare, retenție în cu granulație medie de formă acără în funcție de morfologia „contaminarea”‘ Contaminarea cu Tegaturd cu această idee, în literatura de specialitate există o serie de studii care înceari a să precizeze 1 ea wasmtSis “uopon 9p und yso0e wig -2quauodut09 țrgd Joun vomesatsoume wip axoypBaud 25 nu jnjeuetew aoareoap up anu yBuu2s up $095 2 e 000 ap 18 HOP fa: Imam oamese kn “un a or an op rd, – ‘afenuear youn 4270 TgEZUOMEodoIO) axes 9p mnyeuayeur waLIsO|O, d) INANLIVWS v yalov VauvZIIVăaNIM2A Yâna Suvosn 18 aaiv1vas aa du. e imaae ‘aud ap 8 muon] ep epeotad pepiosonu ‘vamezuounjod Foyfpour vez (pps ty eoIp vine adu = 162] 498 ap song varezodioaut vorpatdtu e navuad “2078433 pos 0 “an ho mom omqau 9ouodiu0o ROP 40[29 jnsaIsoMY = “sora1o-qp Mn) gag “sed us axeasn 4 avy pag] puyysaaou “ade no eur eno nes epun: 4 prewtioy pperoisods rnp op anounj UL = 40 a ma omogenă și mai re calitatea sigilarit conu corespunzătoare a mater legaturi mai slabe între 6. Aplicareasigilan silivrat de producător (perie in, minibarete aplicator). Se recomandă utlizarea unei cantități corespunzătoare de material astfel încât să acopere toate șanțurile si fosetele sap oe psu ssa upinen Mate acopere si aproximativ 2 mm din pantele rezistența la arie (HI Pentru cresterea reteniei, după sigilare se recomandă temporizarea Simp de pina n 20 de seconde. În ful acsta mara pătrunde pe o distantă de tei ori mai mare în zonele de smali ‘deminerlizate decât daca fotopolimerizarea s-ar produce imediat după aplicarea ui (CHOSACK și EIDLEMAN, 1988, citati de 68} 7, Verificarea sigilii – riza materialului. autopolime- ului ramas nefolosit. De exista un strat umed de rizabil se verifică prin inspect obicei la suprafața sigii oaia Car au a polizat dator inhibi pro de sr. Din aceas mot 5 se netezeste cu o belt de att mezi în alcool petra a se îndepărta aceata peliculă speria nepolimerizatl. pt ANDLAW si ROCK (1996) indeplrares statu serial de mater nepolimeizat ete opens dar scutescpacientl de gust neplict.Verifiarea “torul sgilate se face prin plparea cu sonda penta Sepintea golul fo materials a suprafețelor incomplet ‘oper acl ap se va încerca depărtarea iilantui ti realizate. arca i rcifcarea miilor de sillant pena acoperira defecte și chiar aplicarea întregii suprafețe ocluzale 3. Controlul in relație ocluzală va permite îndepărtarea jorură de sodiu, fuorură nt necesare odată la 6 luni. O tă doar atunci când închide enuntate de prin diete proeede si izarea unor substane bazică 0.25%, cristalul violet), raze X. fonda importanta în acest sens fotografiei sau ampreatelor de precizie. snur 15 yougpe ețuniues puro yesads up “ouype umes no ofeznypo 1oflepezăns ze u => unsedojoueng vs einseăauă eo nad pers W350310$) uasualog zau VUSVOTANWNG „E {ug} raid aoe © youre 20 pap sso, 9p zau 0 no pzeaundapuy 25 529×9 nf ave ap faessdo yoda ton od piri 3 85 Samo 13 eiodun 2400} rs “ze no 89 post 35 103 mrooAug cepe a 8 12 amis d “orang aa un no ve 9 par In SPIE 8 masura por (yumi) 0370597 um catea „9 -eeona wads 181 sepsoeațde un no 90431 el aMurwg2 pope JeMOUO! SSeță Omului E> numiag) zomouoy ssw MUaUuță n> IES Eu], “CTE 1UepBțs qns pata afefemuan3 wrstdop e IJBOIPEI no EZI3JOUO3 28 = n no pzztapăeroa 5 panos “vas eatad 0 na njtadns aud nimic vaexlepe ayaa 3 – pd papat 359 :wareySts mada as = aeneion ut yp lu aupra © tsa99u 300 3809 uns „epuos no avedjed 1 aniaadsui ‘201p01 “que eaptg> pzwamp 3109 yyem20j9 [să 4 45 prezintă modificări de culoare si se suspectează că ar fi carate. Prin largirea exploratorie cu freza se creează posibilitatea stabilirii cu certitudine dacă santul ste Sânătas sea nu, dacă este suficient să se facă sigilare sau să se teacă Ta altă modalitate de abontare, fie prin obturatie preventivă, fie chiar prin preparare clasică de cavitat, observat că cele care se mențin sunt coresput corespunzătoare din punct de vedere al anatomice Și în privinta integrității marginal. susțin ideea câ, ori de câte ori se impune sigilarea cu glass ionomeri pentru obtinerea unui efect carioprotector sporit, este bine ca materialul să se aplice după o prealabilă lărgire a sanului ocluzal (30) 3.4. FACTORI CARE INFLUENTEAZA RETENTIA SIGILĂRII ȘI REZULTATE ÎN TIMP n suprafata de smalt ‘au rol important următorii factor: e smalț deminenlizată; în egtură cu influent timpului de deminerlizre asupra AL. și colab. (1997) clară secunzi temporari i au fos examinate aplicare. Ca material s-a utilizat un sigilant opac fotopolimerizabi ‘rung PE E30 yo wrexe 2jareynzoy “27E7zezaurarap 2p vreauin ‘SunEzeige 31 “ANpOS 2p )euogztatd 2p ns nana ap po 2p ainonmad 1 498 n> wounEZeIqe HEMI 3) „3457 SONH MES OLE „oH no res 2p fogeudas wasezyexouyurap țezanu ay sudna na aapaoaad ases 922 TurIPaS 2144, YANO Panezrers0ru:2p rod aaizesqe ‘mip moans fons atzyeidas Youn vareaio jataeg og e “ațze3o pisezoe 25 mp “ode și aouod paid 20. anurvuy aumowgonpozd. 2jauuyy aero2 18 – NIV) tb) ngeseduzoo yuns axopur ype amantă op am syd anna upd nes fexod mpduzs wad tzin areod ius op eyeing aaa panoea woe vuedapua 2s e nnezd NOS¥OMI 15 TIOOASSV19 „984 în Injaijeuss pazezjezat NOSOREI ‘S YRDRAVED puna 2p 09 ap du pata [3 a enti 3323 Aaa aso eu op pax si AES e aa op ewwasrzas “04 no amzesuwop 2p adun + punsos 9p og gs wrsonpal uu șt E HOWE IS “O4N „nooepoor iH THE ‘oue0) % E 48 49 Tegitura se realizeazh în cazul condiienăii cu HPO, 37%, ea fiind superioară clei obinate după condfionarea cu HNO, sau abraziunea cu ser și particule de bicarbonat de sodiu aluniniu, În orice caz legarea după folosirea th este interioară legări tinute prin deminersizare a HNO,. Combinarea tehnicilor abrazive și condiionarea cu HyPO, produce cea mai mare e mau suprafata intactă de smal, ai mare celei obținute numai după utilizarea doar Chiar în condiile executării corecte a respectarea figuroasă a tehnicii de lucra recomandate de producătorii de materiale re, rezltatcle în timp în rivinta eee sigilii variaza de lao ceretare la ata. Asel, în cercetarea li DUOGAL și colab, aminită ma sus. după 6 uni e în aplicarea pe molari e șase ani 60,7% din sigilri su fost ‘eteationste complet și 28.8% reeioate prt. După 12 ini, fata relee a fost de 441% si, respectiv 42396, La moat sccunzi temporai, după luni au fst retentonate complet 73% im igitur și 54.7% după 12 lun. Rezultatele acest sodiu sunt importante mai ales pentru că că timpul de demineralizare nu ifluenesza propor în imp, Penta dinții temporari e eat ci de 60 de secunde oferă un avanta mie fată de demineralizarea numai 30 d secunde. Aceast observe poate fui în practică aeoarece curtrealimpului de denineralizare oferă posibilitatea azuri (55 din 295 sigilri). După ani, aceias raporiază o retenție de 61% (136 din 222 sigilari) o pierdere partial de 11% (24 din 222 i in 222), prezintă rezultatele unui din Cape Town. În fiecare programul de sigilare, după 7 ani indicele DME-S a decât indicele DMF-S 993) comunică rezultatele unui de adolescenți care ăiese + Australia yop wy 16 Sen înzaauouot SSPȚĂ ejuzeța ee ura eo ast AC „arms 9p JOU ‘ares nnuad Hsoy0y Jopuscaovor reruns no ated a ‘poogani, no Paras vânp ( gua 18 TVWAVA IS mesuoD RNZEDS ariuaai Se29y ‘panuzaaud aunpido O pugtuzzauday rear operat SSW eoydeau amod 95 “Vara wy yn9sau9 Ata WOpIAD NO auouose a “suagoud und aaa widoo e ăn ese ‘ranean ypuewooas 9 poun ajnuyp d Jia wo sapa Het 2 care se pierde, eficienta find pusă pe seama resturilor microscopice dz ciment prezente pe suprafața dentară care eliberează fluor fn cantitate suficient pentru a preveni cari. “Totuși, apucă retenția totală sau parțială a Vitrebond-ului după o ună și dupa 6 lună este de 94% și respectiv, 49% si use observă leziuni carioase încurajează autorii să recomande utilizarea glass ionomerilorcasigilant de „prim ajutor” în cazurile dificile imposibiatea unei bune izolari la dinu partial erupi sau când există probleme în colaborarea cu copilul. Ulterior, când situaile respective pot fi controlate se pot face sigilii cu materiale pe bază de rășină Care sunt seceptale ca metoda cea mai ‘bund de prevenire a ariei pe termen lung. 3.5, ATITUDINEA STOMATOLOGILOR FATĂ DE APLICAREA SIGILANTILOR se datorează. următorilor UA: – lipsa de familiarizare cu ideea stebnic siglă: 3 7 încredere maximd, preconcepută, în obturatile ocluzale cu și cuprinderea I. ian separe că acest interesul mediilor stomatlogi pentru aplicarea sigan. nt-un studiu pe această Froblema. pblicar în 1987, Martens LV și cola. subinlază Erestere umărul d stomatologi care foloses tenicasigili în praca privată î satul Minnesota. Dup acest autori cale creerii inversul pentr sigilare sunt: “urile e insrare asupra sigiitdeclansate pe scară largă alice, congresele în legătură cu prevenirea carilor denare, incepând cu iune | -rapoutcle A D.A asupra mezodeloe caro-reeative prin —— acordul oficiat. 1Egat at siguramet și eficientei sigilar Tata Institutului nafona al sănătății (Jecembrie 198 termed sistemului de de stomatologice, avinda- dere sgilantior -a ti e stimulare profesional ca publicitatea cata sigan (33) a ast cauze se mai pot adăuga rezulte cereearilr i ulmi ani în leizură cu evoluția posibilelor procese de Carieacopesite de sigla, precum și cu aprecierea beneficial “vinu: prim sigilare Sau obtrare cu amalgam de sein. În legătură cu primul aspect, studi ine documentate su accidental caile ificată, deoarece cundpeure no Jo] vaseamigo 1 suum peuseo ap eareumdaud ned nu 18 mais woquyor nad pzvando ame “pups „Dume apuzjo ojpfeiuene ezen avo ty se $S1°1Z 9p so ame op tură uISOTOR ze Tue ¢ ap eprouad o nt wodossyur uy osunuipă wept 2p ,Jojsosnsr* nse MOIR 29 (A) ars ezunjoud wy iapanad Imjnipeus peezeouuzau 5 9p opun pve orz Dry wpa gs Mpuop 02 ome oc gg au eo 5 3.6. INDICAȚII Indicatia majoră a sigilii o constituie santurile și fosetele molsilor (ocluzale, vestibular, orale), ale premolarilor și ale incisivilor permanenti, aplicată cât mai precoce după eruptia acestor dint, cu condiția ca aceste formațiuni anatomice să fie retentive, Din acest punet de vedere, sigilarea se recomandă în O sită indicate este dată de existența uno incadreaza în condițiile enumerate rise scăzut de aparitie a cariei duce la o reducere a eficienței a Workshop-al din1994 s-a atras grupul persoanelor cu = pocient caricactivi cu – pacienți care consumă – pacienti handicapai psihic sau fizic, care nu își igiena oa (57), 7 coalescente și prezintă carii aproximale la indivizi leziuni aproximale. Când suprafata ochuzală este „posibil“ carat adică sonda este „agățtă. în sant și fosetă, dar varful i nu detectează o zonă moale, iat 1a intrare nu se observa culoarea albă a smaltulut ezmineralizat, se sigilează dinți cu suprafețe aproximale sănătoase eziuni aproximale. Când suprafata ocluzală este carat, pu se mai pune problema siglă, cia tatamentului prin pregătire de cavitai pentru amalgam, obturaic preventivă cu rășină sau compozit posterior în faneție de stația clinică, de posblitile tehnice si materiale, de opțiunea medicului și a pacientului. tp nes AV ESFRI0J6I0o aso apus ap axes 2010 iată Riu 2423A WF ine jagan se MuDUEUL. play doimm earwySis = ajeoods lonau e jmxay vuazaud vA 25 aura “VBA 9p nun yuRUNGOUT MBOIEp GU 6-5 OLD e] ovapdaosns 3p ppeotiod wo eeazasqo ad 2s-npuyzeq orivtztge „psrase omy „aWdnua wf ap pumas epeouad 9p i 5 operon at ow 3 vs eo A095 2 25 AIGA FISe2Oe FT Dupo fon Fong. FILOKEP aso suanaud eaqeussoou area e yeroua8 deoypuey no uuarsed – *(aapuou yatu2yw0o ‘vempuruiooar an) 34 74 Kndsipaid top 1S nua wejour – uy vameySis epuvunooar pavuipueas wyR098 “ez “mais epuaronas 25 ‘9p waroyipay ymnasaio ayANseOLTeS n 209 maro uy – “among soțanari Agyewype 9 14 “vaseySts epueuuooau 25 to i ‘isn “ougpe rons ayumees ye „arzonl] Unorl yp “Tauri ppuewosa! 95 nu fre jus NEISNOWIS ue 9 9p 2oyuBOU! ‘2p 4 anmyuaxne ajanion}qo 2p “yTe20 aa 9p [NEAR ați 25 5 puypunuiooas “yzeateydu10> of a¥e9 “NASNOI asa pourzaud ase tsump voință ypamuooas VAR [zi E punct de vedere stomatologic, pentru cei cu dificultăți in ceea ce priveste învățatul si pentru cei provenind din medii sociale dezavantajate. 2. Copiilor eu carii multiple la nivelul dinților temporari ar trebui să lise sigileze toti molarii permanenți cât mai curând dupa erupție. 3. Copiii cu dentiie temporară indemnă nu necesită neaparat sigilarea molarilor de 6 ani; mai bine ar fi ca aceșia să fie controlati periodic. Criteriile de sectionare a dintilor: 1. Sigiliile au efectul cel mai bene! arie ocluzal Ia nivelul unui molar de 6 ieze de sigilarea molarilor de 6 ani recurs a radiografii bite-wing. Dacă în urma reiese că leziunea este limitată ta smal, tate ca măsură profiactică si finute sub anțurile iebule investigate cu ajutorul frezelor mici. Dacă se aplicata o obturație cu „a. Dacă se constată va aplica o obturatic pe fermen lung ‘rebuie mentinuti sub observatie clinica la le radiologice. 3 Sigiarite deteriorate vor fi controlate și se va aplica din ‘nou materialul de sigilare pentru a mentine integritatea siilări ‘yews ap talayeadns eauzapelouuiap = eunuap 91 sunfe e sues pnsacoxă paza gzeq op toriemgo rareayde – PU 20 30r0aC “ARAT 3NS29P ANUP FERIE22U A[Aup30 BL payedsax cutu vazasedaud „we eure seu nes LowoUo! Sse ‘oyrzoduion oyeuayets no eamgo attod 25 voreuAe “ysPOIEUNS IMP gumoans ap wnumpreu yzeanspd 95 eGOR In|} Wl “SOUR soooud tnunasa e fe eayuanaud nad 3feznpo nun vameoide up 1 ramana 1 20 ip sours mynsscauă aud. peimgo “eius up xo es ou piezuearod oso} 16 umlues uIP „orazstp aroprsuonat 25 FS [apSY Sod NOY V -1opigtae2 e axezedaud 9p Xoeng tnt apărau urp esoun rasa spuzad me auepzap amp 2yumoans e au CP soj2uryss e axes ap Opel e “peraua3 uy auzoduloa Jofețețaaneua earmvotisapea YNISYU 19 TALLNGAT ATILLVANLAO *LYIOLIdVD a @ ss tipurile A,B si în tipurile tipuri de compozite destinate fa Sferică si palparea exploratorie pentru a preciza întinderea e până la den; să, nici cavitatea nu jo, așa; cum s-ar fi făcut în cazul u hidroxid de calciu sau cement o legătură mai bună cu dentina: se aplică când baza se – aplicarea în porii pozite granulare. ode “apunaas 2p o¢ ap dum ounrsauă erp de sp yo ma axes ~ ‘numa un 9p dian “350 igmse and od ayesey areunuap 10) vturaduo3 330 no puț areosn 18 we ar 99 od pu op ție 2150 NU punea] Istooe “40, -2Eu19p. 18 pampas pyzodtuoa wuss anu uimwăaț tunăise 3p usd foun earesqde ans ur putza Yeu yin © na ns no apa 3p piata ap tnsaox9 “ody “sow ap and azagOIR aS ‘ys eft pupae “pense9 ut funda 35 goes pus amo na OMU uOUURASUE Un a¥sosojoj 25 „eseaoe amuza “tan 2p să ap amigns wens un no anadooe ovezpesounuap ems ap aja esouaiep nu v nnuad oyu no avea sigan amo “punzn vf atuarsyzas anzodwio> soyrnsps eassojOy FPURDOORI 9g B E) 68 GARCIA-GODOY (1986), care a descris timpii operatori eratură. enumeră preventive cu glass amintiți, trecând im revistă d urmatoarele avantaje ale obi ionomeri: – adeziune excelentă la dentină si smalț: aplicare într-un singur timp (nu necesită agent de leg – posibila acțiune cariostatică prin eliberare de for [1 aplica corect. Pentru aceasta bond, sursă de iluminare ides explorare adecvat: – experientt clinică pentru aprecierea cu exactitate a situației 6 SURMONT P. si colab. propun o schema, ua „arbore decizional“ în alegerea tratamentului prin metode preventive ale carioactivitate crescută, dacă dintele este carioactiv și dacă procesul carios poate fi oprit prin îmbunătățirea igienei orale si a obiceiurilor alimentare ale pacientului cavități după pregătirea ei respectând princigile clasice, scopul final find prevenirea apariției carei sau limitarea la maximum de tratament impun însă o colaborare foarte bună cu principal în respectarea (paste de dinți, ape de gură), a masurilor de igienă orală sia alimentatiei corecte. 1661 “Sqr, 72 05 soregătut per oud spart peg = WE SHO “PM 0,0 “A WET oq) eBoy amen 8 15=”V Pepe * mE IRS mayo 9p no 1} pais = srp Bd MENTE dep rj apoE: sopaig = „qe N nava? sr] ISMN VORIPS qunog “Kasnuac Sump Je îm V = „AA POM “PU AMT SIIVUdOITATA ‘eamnoday piuoroyo feu 29 7onoețuoxă spore emypsaco ‘eq ‘amwap jour eomuasaid anuod miNEURS © FiPLoA ieztBu0 9p ayepoeoost spor ned fo mp wan rep „oana wut fawsoum eo 720) 8 Tza028 ateu) Sp wigye “morzaudar sopzacoy #8 sopunioes eases TZATINOD S IN10LIdvV) OL