Mrradu88@gmail.com 835 Manual Text

1 Ion TONCEA EnuĠă SIMION Georgeta IONIğĂ NIğU Daniela ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA MANUAL DE AGRICULTURĂ ECOLOG (suport de curs) 2 Cuprins: Introducere Capitolul 1. Bazele agriculturi ecologic e (Ion Toncea) Unitatea didactică 1.1: NoĠiuni introducti 1.1.1. Terminologie 1.1.2. Istoric 1.1.3. De ce agricultură ecologică Unitatea didactică 1.2: ParticularităĠi te 1.2.1. DefiniĠii 1.2.2. Scop 1.2.3. Obiective 1.2.4. Dimensiuni 1.2.5. P rincipi 1.2.6. Tipu ri de sisteme agro – ecologice 1.2.7. Locul sistemelor agro – ecologice 1.2.8. Agricultura ecologică pe plan mondial, în Uniunea Europeană İ România œ realităĠi İi perspective Unitatea didactică 1.3: ParticularităĠi pr 1.3.1. Cadrul instituĠional naĠional İ i internaĠional 1.3.2. Amplasare, dimensiuni İi durata sistemelor agro – ecologice 1.3.3. Conversia 1.3.4. Certificarea 1.3.5. C ultivarea terenurilor İi creİterea animalelor în sistem ecologic İi prelucra produselor agricole İi alimentare ecologice 1.3.6. Depozitare, ambalare, etichetare, transport etc. produse a ecologice. 1.3.7. ForĠa de muncă œ necesar İi calitate Bibliografie Chestionar Capitolul 2. Managementul fermei ecologice (Ion Toncea) Unitatea didactică 2.1: reglementări în vig 2.1.1. Cadrul politic naĠional İi inter naĠional 2.1.2. Logo – uri internaĠionale İi naĠionale 2.1.3. Trasabi litate 2.1.4. Planificare conversie 2.1.5. Certificare 2.1.6. Standarde IFOAM, NOP İi JAS 2.1.7. Norme excepĠionale 2.1.8. Forme de sprijin pentru agricultura ec Un itatea didactică 2.2: planificarea, monito ul producĠiei: 2.2.1. Paİi (care trebuie) urmaĠi de fermierii ecologiİti 2.2.2. Istoria cultivăr ii terenurilor İi a creİterii animalelor 2.2.3. Evaluarea cerinĠelor plantelor İi anim 2.2.4. Inc idenĠa dăunătorilor İi cerinĠe nutriĠionale; Bibliografie Anexa 2.1. Lista organismel or de inspecĠie İi certificare anul 201 Anexa 2.2. Standarde IFOAM 3 Anexa 2.3. NOP œ programul naĠional de agricultură Anexa 2.4. JAS œ standardul Japonez de agricultură Anexa 2.5. Íngrăİăminte İi amendamente pentru sol Anexa 2.6. Pesticide œ produse pentru protecĠia plantel Chestionar Capitolul 3: Comercializarea produselor agric (Ion Toncea) Unitatea didactică 3.1: PiaĠa produselor agro – alimentare ecologice 3.1.1 . Târguri İi expoziĠii ( inter ) naĠionale de profil 3.1.2. Promovarea consumului de produse agro – alimentare ecologice . Unitatea didactică 3.2: Planificarea İi gestionarea achiziĠ İi a vânzărilor : 3.2.1. Selectare furnizori 3.2.2. Alegerea canalelor de d istribuĠie U nitatea didactică 3.3: Comercializarea produselor agro – alimentare ecologice 3.3.1. Selectare clienĠi 3.3.2. Vânzarea produselor agricole İi alim Bibliografie Chestionar Capitolul 4: Agro – ecosistemele României (I on Toncea İi Vladimir Adrian Toncea) Unitatea didactică 4.1: NoĠiuni introductive İi de anali 4.1.1. DefiniĠii 4.1.2. ParticularităĠi 4.1.3 . ProprietăĠi 4.1.4 . Delimitare İi Denumire 4.1.5 . PotenĠial agroecologic 4.1.6. Analiză İi proiectare Uni tatea didactică 4.2: NoĠiuni İi particulari 4.2.1. Factori, fenomene İi particularităĠ 4.2.2. Solurile României – a lcătuire, importanĠă , proprietăĠi, clasific Unitatea didactică 4.3. Managementul res urselor de climă, sol, floră 4.3.1. Prevederea vremi 4.3.2. ÍmbunătăĠirea İi menĠinerea resurs 4.3.3. Biodiversitate œ definiĠii, importanĠă, valorific Bibliografie Chestionar Capitolul 5. T ehnologi de cultivare a terenurilor în sistem ecologic (Ion Toncea) Unitatea didactică 5.1: Principii, recomandăr Unitatea didactică 5.2: Principii, recomandăr Unitatea didactic ă 5.3 : P rincipii, recomandări İi norme (sta 5.3.1. Alegerea speciilor İi varietăĠilor 5.3.2. Asolamente İi rotaĠii 5.3.3. Lucrările solului 5.3.4. SămânĠă İi semănat 5.3.5. Fertilizare 5.3.6. IrigaĠie 4 5.3.7. ProtecĠia plantelor 5.3.8. Recoltare İi depozitare Unitate didactică 5.4 : Tehnologi de c ultivare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe İi/sau a plantelor tehnice, furajere, arom arbuİtilor fructiferi İi a viĠei de vie în s em ecologic. 5.4.1. În perioda de conversie 5.4.2. Tehnologi ecolo gice de cultivare a terenurilor 5.4.2.1. Alegerea speciilor İi varietăĠilor 5.4.2.2. Asolamente İi rotaĠii 5.4.2.3. Lucrările solului 5.4.2.4 SămânĠă İi semănat 5.4.2.5 Fertiliz are 5.4.2.6 IrigaĠie 5.4.2.7 ProtecĠia plantelor 5.4.2.8. Recoltare İi depozitare Bibliografie Chestionar Capitolul 6. Tehnologii de creİtere a animal (Daniela Alexandrescu İi Georgeta IoniĠă NiĠu ) Unitatea didactică 6.1: prin cipii, recomandări İi norme gener 6.1.1. Rasă 6.1.2. ProvenienĠă 6.1.3. Adăpost 6.1.4. Hrană 6.1.5. ReproducĠie 6.1.6. Sănătate İi igienă 6.1.7. Mutilare 6.1.8. Transport 6.1.9. Muls, sacrificare, recoltare 6. 1.10. Management gunoi de grajd U nitatea didactică 6.2 : principii, recomandări İi norme specifice : 6.2.1. Creİterea vacilor de lapte 6.2.2. Creİterea bovinelor la îngrăİat 6.2.3. Creİterea porcilor 6.2.4. Creİterea ovinelor İi caprinelor 6.2.5. Creİterea păsărilor 6.2.6. Creİterea a lbinelor Bibliografie Chestionar Capitolul 7. Tehnologii de prelucrare a pro vegetală (EnuĠă S imion ) Unitatea didactică 7.1: principi , recomandări İi norme generale: 7.1.1. Managementul calităĠii 7.1.2. Metode de prelucrare 7.1.3. Ingrediente 5 7.1.4. Controlul bolilor İi dăunătorilor 7.1.5. Ambalare 7.1.6. Etichetare 7.1.7. Depozitare 7.1.8. Transport 7.1.9. CurăĠe nie, dezinfecĠie İi igienizare U nitatea didactică 7.2: principi , recomandări İi norme spe cifice: 7.2.1. SeminĠe întregi 7.2.2. SeminĠe semiprelucrate (ex. decorticate) 7.2.3. Fulgi 7.2.4. Făinuri 7.2.5. Uleiuri (grăsimi) vegetale 7.2.6. Conserve de legume İi fructe 7.2.7. Sucuri Bibliografie Chestionar Capitolul 8. Tehnologi de preluc rare a produselor agricole İi a (EnuĠă S imion ) Unitatea didactică 8.1: principi , recomandări İi norme generale: 8.1.1. Managementul calit ăĠii 8.1.2. Metode de prelucrare 8.1.3. Ingrediente 8.1.4. Controlul bolilor İi dăunăt orilor 8.1.5. Ambalare 8.1.6. Etichetare 8.1.7. Depozitare 8.1.8. Transport 8.1.9. CurăĠenie, dezinfecĠie İi igienizare Unitatea didactică 8.2: principi , recomandări İi norme specifice 8.2.1. Lapte 8.2.2. Carne 8.2.3. Ouă 8.2.4. Piei 8.2.5. Lâ nă 8.2.6. Miere 8.2.7. DejecĠii İi deİeuri organice Bibliografie Chestionar 6 Introducere C erin Ġe vitale de hrană İi de adăpost ale vietăĠilor pământ ului, iar în cazul omulu îmbrăcăminte sunt satisf ăc ute, în cea mai mare parte, de natur ă. Din cauza creİterii n İi a emancipării populaĠiei umane İi implicit a neputincioasă. În aceste condi Ġi, omul a fost nevoit s ă- İi produc ă singur cea mai mare parte din alimente , precum İi materialele necesare pentru construc Ġi İi îmbr ăc ăminte printr – o serie de activit ăĠ i care au stimulat productivitatea principalelor componente naturale al e agriculturi: solul, clima, plantele İi animalele. Ca urmare a a goanei dup ă profit, ag ricultura s – a îndep ărtat tot mai mult de natur ă, concomitent cu dezvoltarea crea Ġilor umane – mecanizarea, chimizarea, irigarea İi, mai nou, ingineria genetic ă. În acest context, suferin Ġele naturi sunt tot mai multe İi mai acentuate İi se vor r ăsfrâng e, mai devreme sau mai târziu, asupra omului prin intensificarea fenomenelor distructive œ inunda Ġi, alunec ări de teren, avalan İe, sc ădere a fertilit ăĠ i naturale a solurilor, poluare, de İertificare etc, precum İi prin explozia bolilor ce afecteaz ă sistem ul imunitar vegetal, animal İi uman . Aceste fenomene au condus, pe de o parte, la cre İterea eforturilor de protec Ġie a mediului înconjur ător, iar pe de alt ă parte, la apari Ġia İi dezvoltarea conceptului İi activităĠilor de agricultur ă ecologic ă. L ucrarea —Manual de Agricultură ecologică — se adreseaz ă fermierilor, gospodarilor agricoli İi altor categori de întreprinz ători rurali, precum İi consumatorilor iubitori de natur ă İi de produse agricole İi alimentare ecologice , de foarte bună calitate, cur ate İi s ăn ătoase. Ace st manual î İi propune s ă familiarizeze cititori cu no Ġiunile specifice agriculturi ecologice, s ă stimuleze creativitatea individual ă İi, mai ales, colectiv ă, în cea ce prive İte cultivarea terenurilor İi creİterea animalelor în sist em ecologic İi prelucrarea produselor İi animale İi s ă le ofere cuno İtin Ġele necesare proiect ări gospod ărilor, fermelor İi societ ăĠ ilor agricole İi agro – industriale ecologice, cu respectarea standardelor de cali tate İi de mediu İi aplicarea no Ġiunilor, tehnicilor İi procedelor moderne İi eficiente de agricultură ecologică . Pentru realizarea acestor obiective, manualul a fost împărĠit în 8 capitol e , iar fiecare capitol în mai multe unităĠi didactice (subcapitole ), iar unităĠile didactice în elucidării complete a aspectelor teoretice İi aplicative spec : Capitolul 1 ‚Bazele agriculturii ecologice“ conĠine aproape toate inform cunoaİterii p articularităĠilor teoretice İi aplicative ale agric grupate în 3 didactice: NoĠiuni introductive œ terminologie, istoric İi importanĠă ; ParticularităĠi œ definiĠii, scop, obiective, dimensiuni, principi, tipuri de agricu ltură ecologică İi locul ace pe graficul funcĠiei agriculturii , răspândire în Ġară, Europa İi p l ; Particularită 7 practice œ cadrul instituĠional internaĠional İi amplasare, dimensiu sistemelor agroecologice, con versie, certificare, cultivarea sistem ecologic, depozitare, ambalare, etich gricole İi ali ecologice İi forĠa de muncă . Capitolul 2 ‚Managementul unităĠilor agro – ecologice“ are două unităĠi dida Reglementări în vigoare œ cadrul politic naĠional İi intern – uri) naĠiona internaĠionale, trasabilitate, planificarea norme excepĠionale, forme de sprijin ; Pl anificarea, monitorizarea İi œ paİi urmaĠi de agricultorii ecologiİti, istoria c İi a creİterii animale cerinĠelor plantelor, incidenĠa dăunătorilor Capitolul 3 ‚Comercializa rea produselor agricole İi alimenta este împărĠ trei unităĠi didactice: PiaĠa produselor agro – alimentare ecologice œ târguri İi ex promovare consum de produse agro – alimentare ecologice; Planificarea İi g achiziĠiilor İi vânzărilor œ selectare furnizori İi alegere ca ; Comercializarea produselor agro – alimentare ecologice œ selectare clienĠi İi vânza alimentare ecologice. Capitolul 4 ‚Agro – ecosistemele României“ conĠine informa Ġii grupate în 3 u NoĠiuni introductive İi de analiză İi proiectare œ cu unele informaĠii despre agro – e cosistem care văd pentru prima dată lumina tiparului œ definiĠii, particularităĠi proprietăĠi, de delimitare , potenĠial agro ec ologic, analiză İi proiectare ; NoĠiuni İi particular pedologice œ referitoare la climă œ factori, fenomene İi partic , respectiv solurile României œ alcătuire, importanĠă, proprietăĠi, clas ; Managementul resurs elor de climă, sol, floră İi faună œ prevederea vremii, refacerea İi biodiver sit ate. Capitolul 5 ‚Tehnologii de cultivare a terenurilor are patru un didactice: Principii, recomandări İi norme (standa rde) generale İi Principii, recom norme (standarde) în perioada de conversie œ referitoare la principii, generale privind tehnologile ecologice de cultivare a terenurilor , respectiv tehnologile de cultivare a terenurilor în perioada de conversie; Principii, recomandări İ tehnologice œ privind alegerea speciilor İi varietăĠ aĠia, lucrăril sămânĠa İi semănatul, fertilizarea, irigarea, protecĠia plantelor recoltarea İi d epozitarea ; İi Tehnologi de c ultivare a cerealelor, leguminoaselor furajere, aromatice İi medicinale, a legumelo 8 în sistem ecologic œ în perioada de conversie İi în perioada de producĠ unde, fără a face uz de detalii, se prezintă alegerea specii varietăĠilor, asolamentul İi rot aĠia, lucrările solului, sămânĠa İi semănatul, ferti pro tecĠia plantelor İi recoltarea İi depozitar . Capitolul 6 ‚Tehnologii de creİtere a animalelor în conĠine două didactice: Principii, recomandări İi norme (standar œ rasă, provenienĠă hrană, reproducĠie, sănă tate İi igienă, mutilare, transp depozitare produse İi management gunoi de gr Principii, recomandări İ specifice œ creİterea vacilor de lapte, creİterea c reİterea ovinelor İi caprinelor pentru lapte Capitolul 7 ‚ Tehnologii de prelucrarea a produselor “ este structurat pe două unităĠi didactice: Principi , recomandări İi norme gene e privind alimente ecologice de origine vegetală – managementul calităĠii, metode combatere boli İi dăunători, ambalare, etich İi igienizare ; P rincipi , recomandări İi norme specifice privind produsele alimentare vegetale ecologice œ seminĠe întregi, seminĠe semipr (grăsimi) vegetale İi conserve de legume Capitolul 8 ‚ Tehnologi de prelucrarea a produselor ecologice de origine anim ală “ are aceeaİi structură ca İi capitolul 7 dar conĠ Principi , recomandări İi nor privind alimentele ecologice de origine animală – managementul calităĠii, ingrediente, combatere boli İi dăunători, amb , etichetare, depozitare dezinfecĠie İi igienizare ; P rincipi , recomandări İi norme specifice de prelucrare a produselor de origine animal ă œ lapte, carne, ouă, piei, lână, miere Lucrarea este parte component ă a proiectului ‚Pregă tire profesională pentr Regiunile de Dezvoltare Sud, Sud – Vest İi Bucureİti Ilfov“ , finan Ġat de Ministerul Agric Dezvoltării Rurale prin DirecĠia Generală de œ Autoritatea de Management pentru Programul NaĠi onal de Dezvoltare Rurală İi AgenĠi Pescuit, în calitate de beneficiar final. La încheierea lucr ări gândurile autorilor se îndreapt ă c ătre tinerii fermieri, be proiect de pregătire profesională în domeniul agricol cu speranĠa că informaĠ vor fi, cel puĠin, pe măsura aİteptărilor İi 9 de a – İi proiecta İi conduce ferma İi orice alt rdelor agriculturi ecologice. Autori 10 Capitolul 1: Bazele agriculturi ecologice Progres ul umanităĠii se bazează, în general, pe – İtiinĠifice. Un dezvoltarea societăĠii umane impune reactivarea gice mai vechi, precum sistemele de agricultură ecologică, dar singurele eficiente în soluĠ (Toncea, 202). SecĠiunea (unitatea didactică) 1.1: NoĠiuni i 1.1.1.Terminologie În conformitate cu R egulamentul (CE) 834/2007 al Consili Comisiei, Ġările comunitare folosesc, cu acelaİ agricultur organică (Anglia, Cipru, Irlanda, İi Malta), agricultură biologică (Austria, Bel gia, Bulgaria, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda İi Portugalia) agricultură ecologică (Danemarca, Lituania, Polonia, România, Spania, Slovenia, Suedia İi Ungaria). agricultură biologică, cât İi agricultură ecologică (Republica Cehă, Estonia Slovacia İi Spania). Ín fiecare din aceste Ġări există organizaĠ Olanda unde, în ultimul timp, termenii de agric agricultură ecologic folosiĠi decât cel de agricultură biologică. D susĠinându – se, mai mult sau mai puĠin justificat, că î nu ar exist a agricultură neecologică. Din dorinĠa de a fi a tot cuprinzătoare, une İtiinĠifică precum: agricultură organico – dinamică sau organico – biologică. 1 T abelul 1.1. Utilizarea termenilor referitori la pro ducĠia ecologică în Ġările co 23, alineatul (1) al REGULAMENTULUI (CE) NR. 834/207 AL CONSILIULUI ğara Termeni ğara Termeni Austria (AT) biologishe Lituania (LT) ekologił Belgia ( BE ) biologische Luxembur g(LU) biologesch Bulgaria (BG) ɛɢɨɥɨɝɢɱɟɧ Malta (MT) organiku Republica ekologické, biologické Marea Britanie (GB) organic Cipru ( CY ) organic Olanda (NL) biologisch Danemarca (DK) økologisk Polonia (PL) ekologiczne Estonia (E) mahe, ökolog iline Portugalia (PT) biológico Finlanda (FI) luononmukainen România (RO) ecologic FranĠa (FR biologique Slovacia (SK): ekologické, biologické; Germania (DE) ökologisch, biologisch Slovenia (SL) ekolołk Grecia (EL) ȕȚȠȜȠȖȚțȩ; Spania (ES) eco lógico, biológico Irlanda ( IE ) organic Suedia (SV) ekologisk Italia (IT) biologico Ungaria (HU) ökológiai Letonia (LV) bioloƧisks, 1.1.2. Istoric Agricultura ecologică are rădăcini istorice a te marile civilizaĠii umane œ mesopotamiană, arabă , greacă, romană, chineză etc., clădindu – se pe o agric prosperă, însă nepoluantă İi fără îngrăİăminte c (Stoian, 2005), în gândire İi muncă, doar de înĠelepciu ne İi îndemânare. Bazele teoretice ale agriculturi ecologice au fost puse între ani 1920 œ 1960, imediat dup începerea procesului de industrializare a agriculturi (Papacostea, 1981 İi Stoi ‚revoluĠiei verzi“, de către Rudolf STE INER în Germania, fondatorul conceptului de ‚agricultur biodinamică“ , Sir Albert HOWARD în Anglia, pe ale că – a fondat İcoala de ‚agricultur organică“ , H. MĥLER în ElveĠia, autor al conceptul ‚organo – biologică“ İi C. LEMAIRE İi J. BOUCHER în FranĠa, fondatorii İcolii de ‚agricultură biologică“ . Lista celor care au contribuit la dezvolta reprezentative, precum: – Johan Wolfgang GOETHE, unul dintre profesori lui Rudolf STEINER pe ale cărui descoperiri privind metamorfoza la plan – a clădit disciplina de fenomenologie care se află – Ernst HAECKEL, autor al definiĠiei ecolog m căruia ontogenia repetă filogenia; – Ehrenfried PFEIFFER, discipol al lui Ru sistemului de agricultură biodinamică; 12 – Eve BALFOUR, coautoare a sistemului de a œ Balfour“, care se bazează pe as olament cu pajiİte permanentă vegetale İi gunoaie zootehnice İi pe subs – Hans Peter RUSCH, coautor al sistemului organo – biologic ‚Muller œ Rusch“, car recomandă compostarea materialelor orga uprafaĠa sol cultivarea îngrăİămintelor verzi între d preparate microbi o logice de tip humus fermentat; – E. KOLISKO İi L. KOLISKO, autori ai lucr învăĠăminte teore tice İi aplicative privind agricu – Cloude AUBERT, autor al numeroase lucrăr nĠifice printre care ‚L’ Agricult Biologique“, o încercare reuİită de evide ăĠilor agriculturi biologice; – Bil MOLISON, fondatoru l conceptului ‚Permaculture“ de agricultură bazate pe resurse (natura – FederaĠia InternaĠională a Miİcărilor de organizaĠii (asociaĠii, fun daĠii İi soci etăĠi agricole İi agroindust înfiinĠată în anul 1972 la Versailles cu agricultură organică, biologică sau ecolo – Parlamentul European, prin elaborarea Re i CE nr. 2092/91, prin care s – a legalizat İi reglementat practicarea, în (standarde), a sistemelor de agricultur Uniuni Europene. Ín această listă de membri fondatori ai conceptului de agricultură PAPACOSTEA, autor al primei lucrări İtiinĠifice TEACI, I. PUIA İi V. SORAN, autori ai conceptul u curajul de a susĠine, cu argumente İtiinĠifice care s – au fundamentat sistemele actuale de agricultu De asemenea, trebuie menĠionat că în România a fost recunoscu prin OrdonanĠa de UrgenĠă privind produsele agroal , urmată de alte acte normative specifice precum: H.G. nr. 913 din 13 Septembr metodologice de aplicare a prevederil or O.U.G. nr. 34/2000“; Ordinul Septembrie 2002 referitor la —Reguli specific ecologice“; Ordinul M.A.P.D.R. nr. 527 din 13 Au de In specĠie İi Certificare İi condiĠiile de acre agricultura ecologiă; Ordinul M.A.P.D.R. nr. 721 din 26 Septembrie 203 pentru aprobarea Regulilor 13 privind Importul İi Exportul produselor agro ologice; ORDIN nr. 190 din 28 iunie 2006 privind modificarea İi completarea anexei pădurilor İi al preİedintelui AutorităĠii NaĠio 417 / 10/202 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice; 1.1.3.De ce agricultură ecologică? a. Agricultura ecologică poate contribui, măca e contemporane: Ín agricultură, İtiinĠa İi tehnologia actua îngrijorează tot mai mult: a.1. SupraproducĠia İi efectele sale secundar SiguranĠa alimentară, obiectiv normal pentru zează producerea suficientă, variată İi ieftină, corespunzătoare persoane. Ín Ġările dezvoltate acest obiectiv a sistemelor in tensive de cultivare a terenurilor İi de c de prelucrare İi comercializare a produselor ag plante İi creİterea de animale tot mai produc nizarea sistemelor d comercializare au contribuit, în primul rând, l volum İi diversitate de produse agroalimentare, maximizării profitului este asociat, din păcate, İi cu creİterea stocurilor de produse agricole İi ali sunt, uneori, mai mari decât valoarea lor de pi ă, precum İi, mai grav, cu a fenomene ireversibile, provocate, direct sau (convenĠionale) ce – l susĠin, precum: – schimbările climatice, în special încăl oile acide; Íncălzirea atmosferei terestre (cu 1.5 œ 4.5 0 C), anomalile climatice (inversarea, comasarea sau/İi scurtarea unor anotimpuri, variaĠii ilei, în special între zi İi no a p te, declanİarea, aproape din senin, rtunilor gen tornadă nori“, secetele İi arİiĠele atmosferice etc acide (pH < 5) sunt cele mai semnificative inclusiv, agricultura. - scăderea fertilităĠii solurilor; Studiile efectuate de specialiİti în İtiin evidenĠiat că nu există palmă de teren cult 14 cauza unuia sau mai multor fe nomene precum: eroziunea hidri teren, compactarea, formarea crustei, aci conĠinutului de humus, asigurarea slabă İi poluarea chimică etc. Din păcate, în ultimul timp, - a agravat din cauza cultivării "după ureche" a pământului, pre "japcă", prin care acestea sunt exploatate s ecetei İi creİterea frecvenĠei ploilor aci implicit, la dispariĠia satelor İi comunelo - reducerea biodiversităĠii, inclusiv gen Defriİarea pădurilor ( 30% în ultimi 50 de ani ), dispariĠia zilni că a unei specii de animale İi tendinĠa de cultivare a tere singur genotip (soi sau hibrid), care, desigur, este foarte performant, sunt exemplele cele mai concludente İi, pentru cei care le cun osc efectele secundare, cele - poluarea cu nitraĠi, fosfor, metale g suprafaĠă İi de adâncime İi a solurilor; Cu excepĠia ariilor protejate İi a fluviil sunt poluate. Din păcate, cele mai poluate sun industriale İi agricole, precum İi a neglij - creİterea riscului contaminării produs toxice (nitriĠi, tox ine, hormoni, bacteri, etc.); Scăderea calităĠii produselor agroaliment generalizat, de care ne aducem aminte îns toxiinfecĠii alimentare grave. Cu foarte căm ceea ce ne producătorul agricol sau procesatorul, pen să - İi astâmpere foamea, indiferent cum. - apariĠia İi evoluĠia galopantă a uno nutriĠie, stresul etc.) ; ‚Sănătatea omului este reflexia sănătăĠii p , este un adevăr spu 500 de ani î.Hr., care se confirmă İi astăz İi ‚sănătatea“ solurilor İi a celorlalte co înconjurător. Criza de încredere în agricultura convenĠio grave de intoxicare cu dioxină, boala —vac aviară, organismele modificate genetic (OMG - coli. 15 Fenomenele naturale, economice İi sociale m imaginea de mai jos, preluată din lucrarea din care reiese că societatea actuală este sub ‚biciul“ producĠia, inclusiv agricolă, nu Ġine cont ce - i stă în cale, în primul rând flora, fauna - depopularea satelor; - abandonarea terenurilor agri cole; - recesiunea financiară İi simptomele sale: inflaĠia İi İomajul; a.2. ProducĠia de subzistenĠă İi urmările sal foametea İi inechitat Din acest punct de vedere, în prezent, popula metată (pe plan mondial, aproape 600 milioane de o aceİtia, în special copii İi bătrâni, mor di animale pe care le obĠin în gospodărie sunt e în exclusivitate, pentru consumul propriu. Această situaĠie poate fi explicată Ġărăneİti sunt mici İi sunt folosite cu pre - İi plăti datoriile cumpăra pâine, ulei, sare etc., iar cele câteva ouă İi lapte porc İi legumele İi fructele care le rămân substanĠe nutritive. Aceste imperative naturale, economice İi so sub control numai de agricultura ecologică , practică agricolă izvorâtă din e foloseİte metode İi mijloace de producĠie per eficiente atât din punct de vedere ecologi c, cât İi economic İi social 16 Conceptul de agricultură ecologică este prez preluată din aceeaİi sursă (Willem Hoogendijk un ritm mai încet, dar sigur, de creİtere a producĠiei İi alt mod structurale œ frâiele producĠiei în mâna producători responsabilă İi vigilentă la menĠinerea curat tară İi calitatea alimentelor İi o susĠinere financia Cu alte cuvinte, sistemele de agricultura ecologică su singurele în stare să tra supraproducĠia în superproducĠie İi, aİa cum Papacostea spunea să schimbe p roducĠia de supravieĠuire (subzistenĠă) în b. Agricultura ecologică promovează: b1. ‚Cultura agrară multifuncĠională cu efec - producĠie constantă de bunuri alimentare in c orelarea ofertei cu cererea de produse agricole İi a ncluderea în circuitu actorilor interesaĠi de producĠia de bunuri producĠia, prelucrarea İi comercializarea pro ricole İi alimentare; - producĠie agricolă responsabilă faĠă de iminuarea impactului agriculturii asupra climei, refacerea İi îm conservarea diversităĠii biologice; - producĠie agric olă cu efecte economice İi sociale educerea consumului de energie neregenerabilă si a cheltuielilor de veniturilor fermierilor, intensificarea spir onarea administraĠiei publice, reducerea cheltuieli 17 b2. ‚Cultura alimentară pe bază de ‚hran chiar personalizată : Agricultura İi alimentaĠia sunt, de când temele de agri fiind, adesea, impuse de alimentaĠie. Agricu ‚hrană vie“ (Toncea, 2007 İi 2008). ‚Hrana vie “ este orice produs agricol sau natu sau/İi anim ale İi plante, crud sau (semi)prelucrat - i menĠin calităĠile vitale. De asemenea, agricultura ecologică susĠin este ‚nu doar sa ne astâmpărăm foamea“ sau ‚ m ca să ne hrănim“. Aİa Ludwig Schweisfurth, FranĠ - Theo Gotwald İi Meinolf Dierkes ‚Towards sustainable agriculture and fod production - a vision for the future viability of fod production, processing and marketing“ , a limentele noastre trebuie să pro producĠii ecologice İi, după părerea mea, noi oameni i , precum toate celelalte ‚să mâncăm ca să trăim“, iar hrana sa fie me săn ătăĠii. Acest concept se poate materializa în pra - satisfacerea cerinĠelor de siguranĠă, Consumatorului; - scurtarea ‚drumului“ produselor alimenta Producător (inclusiv Fermier) la Consumator, ca principală măsură pentru a consuma al în care trăieİte İi munceİte Consumatorul; - diversificarea bunurilor İi serviciilor agro - ecologice; - creİterea flexibilităĠii lanĠului valoric al SecĠ iune a (unitatea didactică) 1.2: Particula 1.2.1. DefiniĠii Majoritatea specialiİtilor, bazându - se pe prevederile Regulamentului (CE) 834/207 al Consiliului İi ale Regulamentului 889/2008 aceeaİ i definiĠie cu agricultura organică sau b Soran İi Rotar - 1998) cred că agroecologia İi ecologia ecologia agricolă sau agroecologia este o ramură sau d enerale care se o studiul multilateral, îndeosebi sub raport pr asupra plantelor İi asupra animalelor domest - numita autoecologie ag de cercetarea structurilor İi a di namicii agroecosistemelor (sinec Având în 18 vedere conĠinutul noĠiunilor structurale: agri - ogor, câmp, teren, cultură - totalitatea valorilor materiale İi spirituale create İi acumulate d eco œ casă, fam ilie, căsnicie, gospodărie, mediu İi logic - İtiinĠă, studiu, cercetare İi realităĠile pra agricultura ecologică este İtiinĠa sau art vieĠuitoarelor agricole İi a mediului lor de ni rii, prin metode mod erne care nu dăunează mediului înconjurător Astfel definită, agricultura ecologică c (observaĠii, măsurători İi experimente) İi din agricultură İi celelalte ramuri economice ca agroindustriale İi pune un accent deosebit pe naturale, tehnico - financiare İi umane specifice agroe cosistemelor locale İi z Ca İtiinĠă, agricultura ecologică se ocupă cu st (organismele vii İi mediul lor de viaĠă) İi f - İi interrelaĠiile st ale sistemelor agricole în v ederea stabilirii principiilor, no de proiectare İi management al agroecositeme umane de hrană, îmbrăcăminte İi de locuit, f ic İi social. Ca ocupaĠie , agricultura ecologică este arta İi teoretice despre natură İi agricultură în s terenurilor, creİtere a animalelor İi de pr comercializare a prod alimentare, bazate, preponderent, pe resurs economice İi informaĠionale ale sistemelor a sistemelor naturale. De asemen ea, agricultura ecologică implică vieĠuitoarelor İi a celorlalte realităĠi eco îndemânare în alegerea İi aplicarea măsurilor 1.2.2. Scop Agricultura ec ologică urmăreİte armonizarea inter animale İi om sau, cu alte cuvinte, dintre ă, economică İi so - ecosistemelor İi nevoile umane de hrană, îmb ură durabilă (Toncea, 1999), scopul agriculturii - o funcĠie de mini - max: maximizarea producĠiilor İi minimizar agricole (Toncea, 1997 İi 1999). 19 Din figura nr.1.1 r eiese că, din cauza restricĠiei priv negative, în sistemele agroecologice recolte convenĠionale. Fig. 1.1 Graficul funcĠiei scop a sis - ecologice. 1.2.3 Obiective Obiectivele agriculturii ecologice cores sistemelor agro - ecologice: Obiective privind mediul înconjurător - echilibrarea bilanĠurilor energetice ; Agricultura este o mare consumatoare de căldură İi elemen Echilibrarea raportului dintre consumul de e propulsa agricultura ecologică în topul pref organizaĠiilor guvernamentale İ i neguvernamentale cu atribuĠii mediului înconjurător. - creİterea İi menĠinerea îndelungată a ferti Agricultura ecologică are cele mai sănăto obiectiv. Dintre acestea remarcăm promovarea sistemelo œ animal“ İi a celor integrate de tip ‚produc - prelucrare œ comercializare produse agricole vegetale İi animale“ (prin care se asigură nutritive extrase de plante din sol odată cu recolta), precum İi a sistem conservare a fertilităĠii solurilor œ compost, îngrăİăminte verzi İi anuale cu sistem radicular bogat sau/İi profu 20 După cum reiese din studiile efectuate de parametru care nu poate fi controlat prin m fosfatice, recomandată fără rezerve în agri ură menĠinerea İ rezervei de fosfor a solului, dar nu influen Frever, 20). - protecĠia resurselor de apă İi a întregii v ; Agravarea penuriei de apă dulce este un f în întreaga lume. Nevoile de apă ale omenirii continuă să crească ver populaĠii tot mai numeroase - 6 miliarde în prezent, 8 miliar (România liberă, 2000). Această sursă bib liografică menĠionează, de albastră este în criză de apă“ deoarece, pot două miliarde de oameni nu au acces la nici substanĠe İi g ermeni (paraziĠi, microbi, viruİi) văt - 4 milioane oameni în fiecare an. Pe de altă parte, agricultura - cel mai mare consumator de ap globale) - are nevoie de tot mai multă apă pentru ce suficientă hrană acvatice este, de asemenea, un subobiectiv tot mai important cu cât apa fluvilor, râurilor, lacurilor İi a pânzelor freatice este din ce Resursele de apă ale României (37 miliard 3 /an din reĠeaua hidrografică in miliarde m 3 /an din Dunăre İi 8,3 miliarde m 3 /an din apele subterane), nevoile casnice (1,0 œ 2,2 miliarde m 3 /an), agricole (1,86 œ 9,03 miliarde m 3 /an) İi indu (5,0 œ 10,65 miliarde m 3 /an). Rezerve le de apă utilizabile (26 3 /an) sunt î insuficiente (Gâİtescu İi colab., 1983; MAPPM la 3,14 œ 8,75 miliarde m 3 /an. - stimularea activităĠii microorganismelor, f Spre su rprinderea multor practicieni, soluril İi mai infestate cu buruieni, boli, insecte practicile agricole actuale care excelează pr i scurte de 2 - 3 ani, lucră solului İi de în grijire a plantelor mult întârz iate İi de proastă calita porumbiİtilor etc. - conservarea biodiversităĠii; Ín preambulul ConvenĠiei asupra Diversită e la data de 29 decembrie 1993, se menĠionează că resursele biologice ale pămân dezvoltarea economică İi socială a întregii u 21 frecvent că diversitatea biologică este un iversal, de o valoare generaĠiile actuale İi viitoare. In acelaİi timp, primejdiile care ameninĠă - odată atât de grave. Ín fapt, dispariĠia spe sfăİoară într - un ritm alarmant. Această ultimă remarcă este susĠinută İi începutul secolului XX dispărea câte o specie câte una în fiecare zi. În agricul tură, o problemă critică este r urmare, pe de o parte, a scăderii numărului cultivă practic 3 plante de câmp: grâu, floa - soarelui İi rapiĠă) iar, nĠei generale de a cultiva una, maxim două varietă - refacerea İi protejarea peisajului natural; Diversitatea reliefului İi varietatea flo agricultură practicate, cele mai agresive fiind cele intens ireversibilă, a peisajului natural İi distru acestor fenomene trebuie practicate sisteme agricole prietenoase mediului, care pr omovează folosirea durabilă a resurselor İi conservare Obiective privind plantele cultivate - integrarea naturală, inclusiv cosmică, a sp Orice plantă cultivată îİi are origine a în natură, în anumite ecosis Cele mai multe specii cultivate sunt însă răs pe alte continente, în condiĠii naturale foa plică eforturi İtiinĠifice (studii İi cercetări de suplimentar de materiale İi forĠă de muncă) locale. Cheltuielile de m enĠinere a potenĠialului product iv İi calitativ al p reduc pe măsura integrării lor în natură, dup - numitului proces de renaturare. - optimizarea structurilor agricole vegetale ; Există numeroase motive pentru ca între p parte İi între cele necultivate să existe un raport optim ca pe lângă cele privind producĠia utilă, nevoia solurilor İi a peisajelor naturale. - dimensionarea corespunzătoare a spaĠiului d 2 Ín fermele ecologice densitatea plantelo convenĠionale. Ín acest fel plantele benefic viguroa se İi mai sănătoase. - refacerea echilibrelor naturale privind cir buruieni, boli, insecte İi alĠi dăunători; De regulă, sistemele agricole sunt în con un traseu ale cărui coordonate finale sunt di sistemele agricole convenĠionale, această pa - se la dezechilibre puternice precum: secetele atmosferice, epuizarea rez ervei solurilor în materie organică İi substanĠe nutritive, infestarea insecte İi alte animale dăunătoare. Aceste d folosind atât măsurile tehnolog ice clasice œ fertilizarea, irigarea, dăunătorilor, cât İi cele ecologice de refa œ rotaĠiile cu plan leguminoase anuale, culturile asociate İi int e înierbate İi filtrante etc, İi de ameliorare œ îngrăİămintele verzi, simplificate, lucrările conservative etc. İi œ preparatele İi e plante, prădătorii entomofagi etc. Obiective privi nd animalele domestice - optimizarea raportului plantă/animal; Sistemele agricole cele mai eficiente sun conĠin atât plante, cât İi animale, iar dive poten Ġialul fotosintetizant al mediului lor de raportului plantă/animal este dăunătoare ca subnutriĠiei animalelor. - îmbunătăĠirea İi conservarea fondului genet Fapt ul că fondul genetic este sărac, nu ma - a ajuns la situaĠia paradoxală ca însămânĠarea - o regiune agr chiar dintr - o Ġară să se facă cu spermă recoltată de , ce - i drept, foarte valoros din mai toate punctele de vedere. Aİadar, refacerea İi păstrarea fondului g asemenea, o cale înĠeleaptă pentru prevenire precum İi o resursă de progres İtiinĠific İi teh - respectarea nevoilor intrinseci ale anima împerecherea, "exploatarea" etc.; 23 AdevăraĠii crescători de animale caută să i de viaĠă pentru fiecare specie İi categorie de procesele de producĠie în funcĠie de ‚person persoane cu afinitate puternică pentru animal re se spune că ‚îngraİ Obiective socio - economice - producerea de alimente İi alte bunuri agric ntitate suficientă, să de calitate superioară İi cu valoare adăugată mare; Agricultura İi alimentaĠia sunt, de când nedespărĠit, într - o relaĠie de t - efect“, structura sistemelor agricole fiind context se impune promovarea principiului dr în toate sferele vieĠii: = mediul înconjurător œ pentru conservarea İi protej a tuturor speciilor de plante İi animale de producĠie locale İi prietenoase cu med = economie œ pentru obĠinerea de produse agricole İi a sănătoase İi de calitate superioară cu co = societate œ pentru supravieĠuirea satelor İ activităĠilor locale İi revitalizarea act diĠionale. - dezvoltarea sistemelor agricole İi agroindu Secole de - a rândul agricultura a îndeplinit m societate, motiv pentru care se susĠine prom are au efecte pozitive nu numai asupra nivelulu înconjurător İi a societăĠii. - minimizarea impactului negativ al agricultu Ín orice agroecosistem peisajul este sch e cel natural. Dive flora, fauna İi uneori microrelieful terenur agricultură practicate. Ín majoritatea caz - a deteriorat, iar biodiversitatea s - a diminuat pr oporĠional cu gradul de intensif Aceste fenomene pot fi stăpânite prin pro obiectiv principal este refacerea İi folosir al e agroecosistemelor. - diversificarea producĠiei agricole; Structura producĠiei agricole depinde, în căutate fiind produsele agricole İi alimentare 24 bu ne. Íntrucât preferinĠele consumatorilor sunt corespunzător. - reducerea consumului de resurse neregenerabile; Criza de încredere în agricultura conve consumulu i, direct İi indirect, de materiale ene œ cărbuni, petro naturale etc. Problema este rezolvabilă atât fosile (prin reducerea pierderilor de substa entelor industriale etc.), cât İi în procesul de producĠie agricolă (prin consumului specific de carburanĠi, lubrifianĠ İi prin folosirea cu precădere a resur selor energetice regenerabil precipitaĠiile, vântul, puterea energetică a naturale, preparatele biologice, biogazul, p soli zi İi lichizi (bio - diesel) etc. - îmbunătăĠirea eficienĠei muncii İi calităĠi Pe fondul declinului vieĠii rurale, exodu oraİ nu mai surprinde pe nimeni. ProducĠia de subzistenĠă, sărăc insuficientă İi neadecvată, lipsa serviciilo sunt principalele cauze ale depopulării sate - refacerea İi conservarea valori lor materiale İi spirituale tr Agenda 20 a Comisiei Europene cuprinde un set important de propuneri de reformare a politicii agricole comune, printre care İi stimularea practicilor agric orientate numai către produc Ġii mari, dar İi spre menĠinerea rural, precum İi a unor comunităĠi rurale ac forĠei de muncă. 1.2.4 Dimensiuni Spre deosebire de agricultura convenĠiona eİte cu precădere maximizarea eficienĠei economice, agricultura ecologică este tridimens însuİirile sale aparĠinând dimensiunii ecolo sunt într - un raport echilibrat. D imensiunea ecologică cuprinde potenĠialu tativ edafic, c biologic vegetal İi animal, cea economică - valorile materi ale İi financiare în conservare, iar cea socială - forĠa de muncă ca număr, aptitudi ice İi cunoİtinĠe societate, cultură, agricultură İi alte activ 25 1.2.5. Principi După un intens proces participativ, în se de la Adelaide œ A ustralia, a aprobat noile Principi ale Agriculturi Ecologice . Aceste principi sunt ,,rădăcinile“ pe care agricultura ecolo Principiul sănătăĠii Agricultura ecologică susĠine İi îmbunătă nimalelor, omului İi a planetei ca un tot unitar İi ind Acest principiu indică faptul că sănătate de sănătatea ecosistemelor - solurile sănătoase produc cultu furn izează sănătate animalelor İi oamenilor . Sănătatea se referă la totalitatea İi int bolii, ci menĠinerea stării fizice, psihice, İi regenerarea su nt caracteristici cheie ale sănătăĠi primară agricolă, în prelucrare İi în distr sănătatea ecosistemelor İi a organismelor de Ġele umane Agricultura ecologică este destinată, în sp hrănitoare, care să contribuie la prevenire animalelor İi la bunăstarea acestora. Având î cest lucru, în agricul interzisă folosirea de îngrăİăminte chimice medicamente la animale İi de aditivi alimenta Principiul ecologic Ag ricultura ecologică se bazează pe siste stimulează İi le susĠine. Acest principiu are rădăcini în sistemele ecologică se bazează pe procese ecologice İ imentatia İi bunăsta ecologia mediilor de producĠie specifice. De producĠie este solul viu, la animale, ecosist acvatic. Agricultura ecolog ică, sistemele pastorale İi colec corespundă ciclurilor İi echilibrelor ecolog funcĠionarea lor este specifică fiecărui ter aptat la condiĠiile locale, ecologice İi de cultură. gestionarea eficientă a materialelor İi a ene 26 mediului İi de a conserva resursele. Agricu ltura ecologică ar trebui s prin proiectarea de sisteme agricole, înfiin agricole. Cei care produc, procesează, comerc pr otejeze İi să îmbunătăĠească mediul înconj biodiversitatea, aerul İi apa. Principiul corectitudini Agricultura ecologică a apărut İi se dez privire la mediul c omun İi İansele vietii. Corectitudin ct, justiĠie İi solidaritate până la sfârİ itul lumii, atât în rândul oame n relaĠiile lo fiinĠe vii. Acest principiu subliniază faptul că gricultura ecologic gestioneze relaĠiile um ane într - un mod care să asigure echitatea, la toate ni participanĠii la procesul de producĠie - fermieri, muncitori, procesat İi consumatori. Agr icultura ecologică ar trebui să asigu vieĠii İi posibilitatea de a contribui la si scopul de a produce suficiente alimente İi a . Acest principiu prevede ca animalelor să li se asigure condiĠii İi o de comportament natural İi bunăstare. Resurs producĠie İi consum trebuie gesti onate corect din punct de veder nĠinut e la un nivel corespunzător nevoilor generaĠi producĠie, distribuĠie İi de comerĠ care sun e mediu İi sociale. Principiul precauĠiei Agricultura ecologică este gestionată înt - o manieră responsabilă İ proteja sănătatea İi bunăstarea generaĠiilo Agricultura ecologică este un sistem dinamic de viaĠă, care interne İi externe. Practicienii din agricu productivitatea, dar acest lucru nu trebuie inĠă, noile tehnologii trebuie să fie evaluate İi incomplete a ecosistemelor İi a agriculturii că precauĠia İi responsabilitatea sunt preocu ie în managementul, dez e a tehnologiei în agricultura ecologică. Este, agricultura ecologică este sănătoasa, sigură acestea, numai cunoaİterea İtiinĠifică nu este suficientă. acumulată İi cunoİtinĠele tradiĠionale İi ind 27 Agricultura ecologică ar trebui să prevină r i adecvate İi respingerea celor imprevizibile, trebuie să reflecte valorile İi nevoile tut transparente İi participative. 1.2.6. Tipuri de sisteme agro - eco logice ğtiinĠa İi, mai ales, practica agricolă a ecologică: agricultura ecologică propriu - zisă (organică sau biologică agricultura naturală (agricultura forestieră ura). Aceste trei tip ecologică se bazează pe Regulamentul (CE) 8 al Comisiei Europene, precum İi pe regulame standardelor DEMETER de agricultura bi odinamică. Ín practică, ma preconversie, sunt recomandate sistemele de tip LEISA (Low External Inputs Sustainable Agriculture). Sistemele de agricultură ecologică se dif înconjurător İi cu societatea (Toncea İi Alecu, 1999) Agricultura ecologică propriu - zisă (organică sau biologică) œ sistem de agri orientat spre: - obĠinerea de produse agricole cu calităĠi nu : fără rezid u uri sau cu conĠ scăzut (urme) de pesticide İi nitraĠi; cu conĠinut m œ substanĠă us proteine, aminoacizi esenĠiali, glucide, gră de păstrare İi culinare; calităĠi organolept ate bună etc.; - ameliorarea fertilităĠii solurilor : creİterea conĠinutului de hu carenĠelor de elemente nutritive; îmbunătăĠ activităĠii biologice etc.; - eliminarea tuturor for melor de poluare a solului, apei İi aerului. AdepĠii agriculturii organice (biologice măsură, İi de soluĠionarea problemelor privi - reducerea migrării populaĠiei de la sat la îmbunătăĠirea condiĠiil de valorificare a producĠiei İi menĠinerea viabilă a gospodări - diminuarea consumului de energie neregenerab : reducerea volumului d a consumului specific de carburanĠi İi lubri 28 - îmbunătă Ġirea condiĠiilor de viaĠă ale animalelo : asigurarea nu numai a nevoilor fiziologice, dar İi a principiilor umane de îngrijire, ca c terii, concentrar claustrarea permanentă etc. Pentru realizarea acestor obiective, agri cultura ecologică folo convenĠionale (modificate corespunzător princ special elaborate pentru înlocuirea celor intensive. Astfel, producĠia vegetală ecologică se ba i (în care să int o plantă leguminoasă, anuală sau perenă sau/İ (care afânează solul İi încorporează superfic folosirea metodelor pre ventive İi curative, mecanice İi bi fertilizarea cu îngrăİăminte organice (gunoi İi bacteriene), precum İi cu minerale neprel iciu, magneziu, fosfor, potasiu İi microelemente). Trecerea de la agricultura convenĠională durează 1 œ 3 ani sau o rotaĠie, în funcĠie de gra conversie. Pentru a avea certitudinea că ferma, gospodăr este organică (biologică, ecologică), trebuie ori de către o instituĠie de certificare abi i de Comisia Economi (CEE) sau FederaĠia InternaĠională a Miİcări costă însă destul de mult, iar procedura este Agricultura biodinamică este un sistem de ag ricultură bazat pe ener are ca scop principal producerea de hrană cu Bazele agriculturi biodinamice au fost puse înaintea agriculturi ecologice ca urmare a Cursului de agricul tură susĠinut de Rudolf Steiner în anul 192 scăderea producĠiei agricole din cauza degene dezvoltat ideea că o fermă este un organism v rităĠi structurale İi în care solul, viaĠa din sol, plantele, anim înseamnă viaĠă, iar viaĠa presupune miİcare İ Stainer, origin e spirituală, fiind organizată İi con determina viaĠa. InfluenĠa soarelui, lunii, stelelor İi a celorlalte forĠ cosmice, precum İi înconjurător se reflectă în viaĠa plantelor, odarului corespu ritmurile İi legile naturii. Sănătatea unui o proceselor vitale imunitare, iar buruienile preparatelor homeopatice pe bază de cenuİă obĠinută prin arderea p 29 adulte. Fertilitatea İi procesele vitale din preparate cu adaos de coada İoricelului, păpă ar İi valer precum İi prin stropirea ogoarelor cu soluĠi balegă de vacă İi de praf de cuarĠ în corn de Conversia la agricultura biodinamică are, - i nclude toate câmpurile, animalele İi struct în paralel a nici unui alt tip de producĠie - fermele biodinamice trebuie să aibă bovine - menĠine fertilitatea solului prin fertiliz area cu compost fermentat preparat prin metode biodinamice; - tratamentul cu soluĠie preparată din balegă să se facă pe întreaga suprafaĠă a fermei; - prelucrarea produselor din fermele biodinamice se face me nĠinând İi, dacă sporind calităĠile iniĠiale; - inspecĠia İi certificarea fermelor biodina agenĠii autorizate pe bază de contract İi î Agricultura natural ă este un sistem agroecologic de (1978), se bazează pe patru măsuri dis t incte: NU lucrări adânci ale solului! Agricultorii cred că aratul este o lucrar naturală, afânarea p ământului se face prin penetrarea l activitatea microorganismelor, animalelor mic NU îngrăİăminte chimice sau compost prep Ín orice fermă vegetală, o parte din elem erd din sol devreme sau mai târziu, terenul respectiv să metodele İi mijloacele de conservare a fert animalelor; NU combatere buruieni prin lucrări m ecanice sau erbicide! Buruienile sunt componente esenĠiale ale refacerea fertilităĠii solurilor. Ca atare, pragului de dăunare İi nu combătute integral NU chimicale! Una din problemele mari ale agriculturi contemporane este intensificarea atacului de boli İi dăunători. Inspirându - se din natură, unde toate component 30 sunt î ntr - un echilibru perfect, Fukuoka recomandă c ultivarea de plante vig animale rezistente la boli İi dăunători. Din categoria sistemelor agricole naturale agricultura forestie İi sisteme agricole de tip permaculture. Agricultura forestieră este un sistem distinct de cultivare a terenur animalelor, care combină tehnicile forestiere eficienĠei sistemelor agricole. Permaculture (agricultură permanentă) este promov l Molison İi discipolii săi, persoane fizice İi organiz sistemelor agricole cu însuİiri (diversitate, prin integrarea armonioasă a omului, producător agricol sau nu , în - i mereu İi măsura nevoilor sale hrană, energie, adăpost Agricultura tip LEISA (Low External Inputs Sustainable Agriculture) , se bazează resursele local e de sol, climă İi de forĠă de muncă İi chimice İi a pesticidelor, a maİinilor İi i alimentare İi furajere etc., însă numai pentr resurse İi dacă n mediul înconjurător. Acest sistem de agricult echilibra sistemele agricole (gospodării tără natural, economic İi so cial. Tehnologiile convenĠionale sau treptat cu cele ecologice, pe măsură ce siste 1.2.7. Locul sistemelor agro - ecologice Fiecare sistem agroecologic are o anumit ie pe graficul func (Toncea, 2000). Acest adevăr reiese din graf cheltuielile (consumurile) interne, respecti exprimă contribuĠ ia intrinsecă a sistemului la realiza poziĠia sistemelor agricole pe hiperbolă cal care uneİte punctul de origine cu punctul de sc proiecĠiile de producĠie Ci İi Ce. Din acest grafic reiese, de asemenea, că - ecologice interfere domenii, inclusiv cu sistemele convenĠionale ecologice (organice, biologice), biodinamice sau naturale absolut pure. 31 Fig. 1.2. Graficul funcĠiei agric 1.2.8 Agricultura ecologică pe plan mondial, î œ realităĠi İi perspective. Agricultură ecologică se face, mai mult s n oficial, pe toate continentele, cu excepĠia Antarctidei, fiecare Ġară având cel organizaĠii de certificare a activităĠilor İ societăĠi de prelucrare İi de valorificare a produselor agr Ultimul ‚recensământ“ efectuat de FIBL/El cultivă în sistem agroecologic circa 25 de m 24.2% în America Latină, 23.1% în Europa, 5.9% Africa. Ín ceea ce priveİte numărul de ferm aproximativ, 50 0 de ferme certificate ca ecologice (organice, biologice) d in care 37.7% în Europa, 30.9% în America Latină, 15.4% în Af 0.5% în Oceania. De asemenea, cea mai mare (organice, biologice) se află în America de pa (46%). Ín compar agroalimentară convenĠională, comerĠul cu p nesemnificativ (0.4 - 3.5 % din totalul vânzărilor). În Europa, aİa cum reiese din tabelul 1.2.8.1 ină dezvoltare în toate Ġările, cele mai dezvolt Germania, Spania İi FranĠa ca suprafaĠă cult ca pondere în suprafaĠa agricolă İi Italia, urcia, Spania İi Germani ecologice (organice, biologice). În România (tabelul 1.2.8.2), agricultura ecolo certitudine datorită: 32 - progreselor semnificative înregistrate în c prafaĠa cultivată - ecologic (circa 260 000 ha la sfărİitul anu - creİterii numărului de operatori agro - ecologiİti - creİterii volumului İi a valorii produselo milioane Euro în 207); - diversi ficării produselor agricole İi alimentar - creİterii exportului de produse agricole produselor agricole İi alimentare exportate în 2010); - dezvoltării İi diversificării pieĠei interne de pr România existând toate formele posibile de produse ecologice, rafturi specializate în te în toate marile oraİe œ Sibiu, Bucureİti, Timiİoara, Cluj, vânzarea direct din fermă, ..... până la piaĠa virtuală. 3 Tabelul 1.2.8.1 SituaĠia agriculturii ecologice în Europa (Wiler & Yesefi œ SOEL Survey, 20 4) ğara Supra % din su agric Număr ferme ğara Supra % din su agric Număr ferme Anglia 724 523 4.2 4 057 Letonia 16 934 0.81 350 Austria 297 0 1.60 18 576 Liechtenstein 984 26.40 41 Belgia 20 241 1.45 70 Lituania 8 780 0.25 393 Bosnia HerĠeg ovina 1 13 92 Luxemburg 2 04 2.0 48 Bulgaria 50 0.01 50 Norvegia 32 546 3.13 2 303 Cipru 16 0.12 45 Olanda 42 610 2.19 1 560 CroaĠ 120 0.04 18 Polonia 53 515 0.36 1 97 Danemarca 178 360 6.65 3 714 Portugalia 85 9 12 2.20 1 059 ElveĠ 107 0 10.0 6 46 R. Ceh 235 136 5.09 654 Estonia 30 52 3.0 583 România 40 0 0.27 1 20 Finlanda 156 692 7.0 5 071 Rusia 5 276 0.03 FranĠ 509 0 1.70 1 17 Slovacia 49 9 2.20 84 Germania 696 978 4.10 15 628 Sloveni a 15 0 1.91 1 150 Grecia 28 94 0.86 6 047 Spania 65 05 2.28 17 751 Italia 168212 8.0 49 489 Suedia 187 0 6.09 3 530 Irlanda 29 850 0.70 923 Turcia 57 01 0.14 18 385 Islanda 6 0 0.70 20 Ukraina 239 542 0.58 69 Iugoslavia 15 20 0.30 Ungari a 103 672 1.70 1 16 34 Tabelul 1.2.8.2 EvoluĠia suprafeĠei İi efectivelor de animale în ag (România, 20 - 208) SPECIFICA RE UM 20 201 202 203 204 205 206 207 208 1. SuprafaĠ care : mi ha 17,4 28,80 43,85 57,20 73,80 10,30 143,0 190,13 21,41 Cer eale mi ha 4,0 8,0 12,0 16,0 20,50 2,10 16,31 32, 2 Păİuni, fân furajere perene mi ha 9,30 14,0 20,0 24,0 31,30 42,30 51,20 57,60 46,01 Oleaginoase mi ha 4,0 6,30 10,0 15,60 20,10 2,61 23,87 26,49 Legume mi ha 0 ,04 0,10 0,70 0,20 0,30 0,4 0,72 0,31 Livezi İi v mi ha 0,0 0,0 0,05 0,10 0,20 0,3 0,29 0,65 1,52 Flora spont mi ha 0,05 0,10 0,30 0,40 0,50 17,63 38,70 58,73 81,28 Alte culturi mi ha 0,05 0,30 0,80 0,90 0,90 4,8 12,10 14,12 6,15 2. Animale x x x x x x x x x x Vaci de lapte mi cap. 2,10 5,30 6,50 7,20 7,20 8,10 9,90 6,27 Oi İi capre mi cap. 1,70 3,70 3,0 3,20 3,20 40,50 86,18 78,08 Găini ouăto mi cap. 0,0 0,0 0,0 2,0 2,70 7,0 4,30 4,72 35 Pe fondul scandalurilor privind contaminarea alimentelor c nebune“, a gripei aviare İi porcine, a infecĠ Esterichia coli (EHEC), precum İi a temerilor icate genetic, cererea de produse agricole İi alimentare ecol Ín faĠa acestei cereri, multe Ġări (inclusiv R produselor ecologice pe piaĠa agro - alimentară. De asemenea, cerceta - a abordat cu destulă convingere unele domenii es animalelor, producerea de seminĠe, material de făcut în creİterea eficienĠei economice, instruirea İi fermelor İi produselor ecologice İi în valorif Având în vedere că agricultura ecologică p realiste pentru d modernizarea satelor İi comunelor, în special (făr â miĠarea terenurilor, scăderea numărului İi a rudimentare, pro ducĠia de subzistenĠă etc.) İi chiar a problemele de mediu), că potenĠialul agroecolog œ 25% din suprafaĠ (1 50 0 œ 3 750 000 ha) İi că principalele cerinĠe ropene sunt protec înconjurător, securitatea İi siguranĠa aliment İi produsele agroalimentare ecologice trebuie s SecĠ iunea (unitatea didactică) 1.3: ParticularităĠi Ín practică, agricultura ecologică are o se - am ordonat d cum urmează: 1.3.1. Cadrul instituĠional internaĠional İi na Cea mai cunoscută organizaĠie la nivel i FederaĠia Intern Miİcărilor de Agricultură Ecologica (IFOAM). Ín România, agricultura ecologică se află, consolidare instituĠională İi de dezvoltare în producător 36 precum: —AGROECOLOGIA“, AsociaĠia Bioagricultor România, AsociaĠia Română pentru Agricultură Du Ecologică. La nivel guvernamental, agricultura România este coordona Agriculturii İi Dezvoltării Rurale. 1.3.2. Amplasare, dimensiuni İi durata sisteme - ecologice. - ProducĠia ecologică se realize a ză în ferme, gospodării familiale İi, mai rar, în asociaĠii İi tăĠi agricole İi agroin tip holding, care au teren, animale, ma muncă proprie İi, rareori, angajată p pământului,creİterea animalelor İi/sau a produselor agr alimentare în conformitate cu obiectiv Produse ecologice se obĠin, de asemene sisteme naturale; - UnităĠile agricole İi agroindustriale e gice corespund, atât ca amplasament, cât İi ca proces de producĠie, tuturor exig înconjurător; - Fermele İi societăĠ ile agroindustriale ecologice sunt, în general, de dimensiuni mici İi mijlocii. Majoritatea ace stor ferme ocupă suprafeĠe m ha. Uneori, când terenul agricol este muncă este scăzut İi sistemele agricol culturi de legume, flori, pomi İi v ie) sau speciale (creİter melcilor, a struĠilor etc.) suprafaĠa f zonele cu suprafeĠe întinse de teren ecologice pot fi mai mari de 50 ha, ajun gând uneori la 10 œ 20 ha; - D urata sistemelor agroecologice este mai lungă componentelor sale, a stabilităĠii stru faĠă oricărui factor perturbator; 1.3.3. Conversia. - Toate fermele İi s ocietăĠile agricole, agroindus parcurg o perioadă, mai lungă sau mai timpul scurs între începerea management fermă sau societate ecologică. 37 - Trecerea de la agricultura convenĠiona pentru ca structurile economice să nu r producătorii să capete încredere în noi - Conversia unei ferme la agricultura eco logică cuprinde toat rechilib r are a ecosistemelor agricole İi de biodiversităĠii İi a bunăstării animale - Din punct de vedere tehnic, conversia e lă pune, în primul rând, bazele pentru ap agro - ecologice. Această perioadă poate f deoarece în perioada de conversie se gospodăriei, fermei sa u/İi a unităĠii de prelucrare elaborează planul de conversie, precum din obiectivele acestei perioade este optimizarea metodelor agricole ecologice de cultivare a terenurilor, de creİtere a animalelor İi de preluc a produselor ecologice. - Normele comunitare care reglementează a doreİte să adopte metodele ecologice să puĠin, doi ani începând de la însămânĠare, pentru cultu păİuni, fâneĠe İi culturile furajere. Organismul de inspecĠie scurta acest termen, în funcĠie de i justificative. În nici un caz, conversia culturilor agricole nu se poate face în mai puĠin de un an. - În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, produsele animaliere realizează conversia sim ultană a întregii unităĠi de fâneĠelor İi/sau a oricărei suprafeĠe d precum İi a animalelor. Perioada totală existente İi descendenĠii ac estora, pentru păİuni İi/sau pentru producerea de furaje se poate re în care animalele sunt hrănite cu produ sunt crescute. 1.3.4. Certificarea - Cert ificarea se face imediat ce toată uni acesteia corespunde standardelor ecolo condiĠia ca cele două sisteme (convenĠi 38 atât în docu mentaĠii, cât İi în activitatea pr admite, uneori, desfăİurarea în parale dacă se iau toate măsurile de prevenire - Certificarea se face de către o organiz onală sau internaĠio de Autoritatea NaĠională în domeniul ag încredere, de Serviciul InternaĠional d Miİcărilor de Agricultură Organică (IFO bilitată să eva garanteze în scris că sistemul de producĠie agr agroindustrială se desfăİoară în conf ecologice; 1.3.5. Cultivarea terenurilor İi creİterea ani ucrarea produselor agricole İi alimentare ecolog - Cu foarte puĠine excepĠii, fermele ecol œ animal), pe de o parte pentru a se valorifica super pentru a se refolosi cât mai mul t din elementele nutritive extrase din sol de plantele cultivate. Ín acest caz, structura spec în funcĠie de potenĠialul vegetal al resursele economico - financiare ( construcĠii İi instalaĠii umane (număr de persoane, vârstă, aptit ExcepĠiile de la această regulă sunt f (semi)prelucrare İi comercializare a p roduselor ecologice. În astfel de cazuri, cea mai mare parte din producĠie intră dir conservele de legume İi carne, brânzet prelucrarea produselor se face cu consum minim de energie, iar ac este, pe cât posibil, regenerabilă (bio locală (reziduuri İi deİeuri organice); - ActivităĠile din fermele İi societăĠil conform normelor (standardelor) internaĠionale (organice, biologice). Orice abatere de economice, inclusiv de pierderea calită - Toate activităĠile economice sunt s ubordonate cerinĠelor pl consumatorilor umani, precum İi protecĠ - Ín fermele İi unităĠile de prelucrare a toate speciile İi varietăĠile de plante e, respectiv, se toate produsele agricole vegetale sau animale, cu excepĠia celor 39 produse prin inginerie genetică (Toncea, 201) . Agricultorii ecol convinİi că rezultatele muncii lor dep nĠific, inclusiv de succesele cercetării în dom animalelor. Ei sunt cei care au nevoie c superioare în ceea ce priveİte calitatea nservare a potenĠialului natural, economic İi socia dăunători, precum İi la factorii abiotic œ secetă, arİiĠă, exces de etc. Cu toate acestea, Organismele Modificate Genetic (OMG) sau transgenice, İtiinĠifică de ultimă oră, nu sunt admis pentru că: • Organismele modificate genetic İi lor nu sunt permis agroalimentară ecologică (OrdonanĠa de urgenĠă nr. 3 4/17 aprilie 2000 İ (CE) 834/2007 al Consiliului İi Regulam • Agricultura ecologică exclude orice tehnologie poluantă; Tehnologile de cultivare a OMG - urilor prevăd utilizar de îngrăİăminte ch imice, pentru a obĠine recolte (costul ‚pachetului“ sămânĠă + erbicid + îngrăİămin este relativ mare). • Agricultura ecologică este orienta OMG, către fermier; Din acest punct de vedere, asociaĠiile sprijină, fără rezerve, orice activitat calităĠii produselor agricole İi alimen • Scopul principal al sis temelor agroecologice es conservarea fertilităĠii solurilor; O sursă importantă (la noi, în ulti solurilor este materia organică provenită din descompunerea resturilor vegetale, inclusiv buruieni İi a corpului insectelor İi al alto folosirea tehnologiilor OMG, această su de repede, deoarece tehnologiile de ace spec iilor de buruieni İi de insecte dăună celorlalte speci componente ale lanĠurilor trofice. • Agricultura ecologică promovează, d diversităĠii biologice; În preambulul ConvenĠiei asupra DiversităĠii ce, intrată în data de 29 decembrie 1993, se menĠionea Resursele biologice 40 sunt primordiale pentru dezvoltarea eco această cauză, se recunoaİte tot mai fr logică este u universal, de o valoare inestimabilă pe timp, primejdiile care ameninĠă astăzi niciodată atât de grave. Ín fapt, disp a activităĠ umane, se desfăİoară într - un ritm alarmant“. O astfel de primejdie pare a fi tehnologia OMG, deoarece contribuie, at specii de plante İi animale. • Produsele agricole ecologice sunt în stare proaspă mai puĠin prelucrate; Din editorialul ‚Agriculturii Român americanii consumă alimente produse de însă nu s - a spus care sunt aceste produse İi gradul lor de prelucrare, precum İi dacă aceİti consumatori İtiu • Produsele agricole ecologice sunt hră Íntrucât producătorii de OMG - uri İovăie atunci cân garantarea calităĠii İi a efectelor pri re İi secundare ale ace consumatorilor, apreciem ca normală c ecologice, care, aİa cum se İtie, au v conĠin nici o urmă de nitriĠi, metale boală periculoas sănătatea consumatorilor. • OMG - urile İi tehnologiile lor de cultiva Produsele ecologice alimentare İi n sunt însoĠite de un certificat care at comercialize conform standardelor naĠionale İi inter , precum İi de etiche toate informaĠiile necesare privind p compoziĠia, term valabilitate, organizaĠia care a făcut certifica Ín Ġările unde OMG - urile sunt admise, inclusiv în România, produsele nu se certifică İi se comercializează ECOLOGICE, cum susĠin mulĠi dintre prom • Fermele ecologic e sunt mixte, de tip vegetal - animal sau integrate, de tip agroindustrial sau comercial; Această structură este impusă, pe d superior (în totalitate İi cu cheltuiel de gri ja permanentă pentru integritatea İ 41 componente ale mediului înconjurător. - urilor, mediul de viaĠă al vieĠuitoarelor din sistemele a celor ‚domestice“ p entru apă, hrană İi de protecĠ asigurate din surse artificiale, iar fl • Sistemele agricole ecologice sunt sis Această particularitate a sistemelo este determina nivelul ridicat de integrare a acestora scurtă durată, deoarece se folosesc pe agriculturii, cum ar fi infestarea cu pă soluĠionarea acestor fenomene, OMG - urile respective vor dis fi înlocuite cu altele, create pentru tehnologilor de tip OMG. • Sistemele agricole ecologice sunt multidimensionale; Spre de osebire de tehnologile agricole ecologice, care au ca obiectiv atât realizarea de recolte eficiente din punct de vedere economic, cât İi siguranĠa alimenta protecĠia mediului înconjurător, tehnologiile OMG urmăresc d enĠei economice a sistemelor agricole. • Fermierii ecologiİti nu vor să fie de animale de prăsilă; Fermierii ecologiİti au propriul si plantat İi semănat İi a animalelor de p . Pentru a reduce gra faĠă de producătorii de seminĠe, se so populaĠiilor sintetice, inclusiv în ca hibride. . Aceste argumente au fost prezentate pent ru ca cititorii să İt alimentele ecologice sunt, cu excepĠia, producĠiilor, superioare tehnologiilor İi - urile au o serie de puncte slabe, unele find chiar periculoase pe ntru sănătatea multor vieĠuitoare, i oamenilor. Fermele İi societăĠile de prelucrare precădere, resursele funciare, economi İi serviciile unităĠilor agroecologic proprietate privată băneİti sunt asigurate, în cea mai mar agricultură ecologică dezvoltată, o pa este asigurată de stat printr - un mecanism diversificat de s ubvenĠii - scutirea de 42 taxe İi impozite, prime de producĠie İ să se acopere deficitul de producĠie İ agricultura convenĠională. ForĠa de mun mpune din fermier (gospodar) sau patron İi fami agroindustriale ecologice angajează İi perioadă determinată de timp, pentru e speciale, sa u când volumul de muncă depăİeİte celor legaĠi trup İi suflet de sistemul Tehnologiile agroecologice îmbină me terenurilor, creİtere a animalelor İi or agricole cu mijloacele moderne de înaltă tehnicita İi automatizate İi modelele de simular SămânĠa, materialul de plantat İi anim ca atare , se produc fie în ferma proprie, fie în ferm specializate; Hrana plantelor İi a animalelor este biodegradabilă İi nu depăİeİte nevoile contaminarea mediul ui înconjurător cu materiale (nitraĠi, fosfor) İi metale grele, pre pe cale industrială, cu excepĠia celo internaĠionale İi include obligat ivitatea de a returna în sol orice material organic biodegradabil, nefolosit sau în exces; Sistemele ecologice vegetale İi animal atacului de buruieni, boli İi insect activităĠil or preventive permanente İi a măsu precum İi a stimularii competiĠiei int Efectele tehnologiilor ecologice sunt m târziu (de exemplu, tratamentul seminĠ terialului de plantat cu preparate biologice se face cu scopul de a creİt din sol, de a îmbunătăĠii capacitatea atacului de boli İi de dăunători); Prelucrarea produselor ag ricole ecologice se face mecanic, fizic sau biologic, cu menĠinerea calităĠii İi, pe cât posib agricole, în condiĠii ireproİabile de 43 Materiile prime, ingredientele İi adit crare sunt certificaĠi ecologic; ProducĠiile ecologice sunt (deocamdată - 30 % comparativ cu cele convenĠionale economice este compensată de creİtere producĠiil ecologice; 1.3.6. Depozitare, ambalare, etichetare, trans ecologice. - Produsele agricole İi agroindustriale produsele necologice; - Ambalajul produselor ecologice este din m ateriale biodegradabile, care nu contaminează nici produsele İi nici med - Transportul produselor ecologice İi al pe distanĠe mici; - Produsele ecologice sunt etichetate sau pe care scrie denumirea produsului, numele İi adresa denumirea organismului ce a făcut insp prelucrare İi menĠiunea "Produs certificat ecologic" . De asemenea, pe pune, obligatoriu, sigla corespunzătoare s o.f . œ agricultură organică, a.b . œ agricultură biologică sa a.e . œ agricultur ecologică, eticheta uniuniii europene, ingrediente le İi aditivii, precum İi termenul societăĠile agroindustriale în convers Folosirea expresiei "Produs ecologic în nu provoca con fuzii în rândul cumpărătorilor; 1.3.7. ForĠa de muncă œ necesar İi calitate . - Ín agricultura ecologică necesarul de agricultura convenĠională ceea ce, din de muncă, dar İi cheltuiel i suplimentare; - Munca în ferma İi societatea agroindu reconfortantă İi se bazează pe analiza - İtiinĠifi inovatoare. Aİadar, după cum spune Radu Stoianov agricultura ecologic nici absolutizată, nici ignorată. Sunt situaĠii pentru care ac 4 (unităĠile agricole, producătoare de a agroalimentare cu probleme grave de mediu œ terenuri degradate din punct de veder e fizic İi biologic, soluri İi ape de sup organice İi minerale, biodiversitate scă (unităĠi economice agricole İi alimenta ar în altele nu se justifică (ferme, asociaĠii İi societăĠi Bibliografie: 1. x, 194 - Convention sur Diversite Biologique; 2. DelegaĠia Comisiei Europene în România, 199 œ Agricultura în Uniunea œ în pas cu timpul; 3. Fukuoka M., 1978 œ The one straw revolution, an Introduction to Natural Farming. 4. Gâİtescu, P., Diaconu, C., Piİota, I.,Ujva œ Apele, în Geografia României (I), Edit. Academiei RSR, 293 œ 387; 5. Hogendijk W., 19 91 œ The economic revolution œ Towards a sustainable future by freing the economy from money - making. Edit. Gren Print - Londen the Netherlands, 205 p. 6. IFOAM, 19 - Internal leter, nr. 71; 7. Lindenthal, T., Spiegel, H. , Frever, B., 20 - Efects of long - term P - fertiliser aplication with diferent P - types and P - rates on P - balances. Soil P - contents and yields. Procedings of 13 th International IFOAM Scientific Conference; 8. Loes, A.K., 20 - Phosphorus and potasium concentrations in soil after lon g - term organic farming. Procedings of 13 th International IFOAM Scientific Conference; 9. MAPM, 195 œ Strategia protecĠiei mediului, Resur 10. Molison B., 198 œ Permaculture - a designers‘ manual. Edit. T Tyalgu m œ Australia.576 p. 1. Papacostea P. P., 1981 œ Agricultura Biologică, Edit. Cere - Bucureİti, 94 pp; 12. RăuĠă C., Cârstea C., Tuhai A. - Elemente Fundamentale ale Stra Durabile - Aplicarea lor în contextul României, Edit. INFCO N S.A; 13. România liberă, 2000 œ Planeta noastră în criză de apă; 14. Stoian, L., 205 œ Ghid practic pentru cultura biologic p; 15. Schweisfurth, K.L., F. T. Gotwald and M. Dierkes in coperation with IFOAM, 202 œ Towards susta inable agriculture and fod production - a vision for the future viability of fod production, procesing and marketing. Schweisfurth - Stiftung, Munich Germany 45 16. Toncea I., Campbel A., 195: Sustenabilitatea œ teorie İi imperative agrofitotehnie teoretică İi aplicată vol. XVII (1), - 12. 17. Toncea I., 197 - A mathematical prototype of sustainable agriculture; International Scientific Conference, Karcag œ Debrecen, Hungary, 76. 18. Toncea I., 198 - Agricultura ecologică în contextul bile în TendinĠe î cercetare pentru agricultura durabilă, perf . Simpozion ASAS Bucure - 60. 19. Toncea I., İi Alecu I. N., 1999 - Ingineria Sistemelor Agricole, - 3. 20. Toncea I., 20 - Ecological Agriculture Theory - A po int of View, 13th International IFOAM Scientific Conference, Basel œ Switzerland, 692. 21. Toncea I., 20 œ Agricultura ecologică œ stadiul actual İi posib Agricultura României, nr. 40 (509). 2. Toncea I., 201 œ De ce agricultori ecologi İti nu folosesc organisme Agricultura României. Nr. 6 (527). 23. Toncea I., 2002: Ghid practic de agricultur œ Tehnologi ecologice de cultivare a terenurilor. Edit. ACADEMICPRES, Cluj - Napoca, 7 œ 24 p. 24. Toncea I., 2007 İi 200 8 œ Agricultura ecologică œ sursă sigură de hrană OVIDIUS ConstanĠa, AsociaĠia Bioterra, Acad 25. Willer Helga İi Yessefi Minou, 2004 œ The World of Organic Agriculture/Statistics and Emerging Trends œ 20 4, Verlgservice Wilfried Niederland/Germany, 167 p. 46 Chestionar: 1. Care sunt termenii İi simbolurile atrib sistemul de agricultură ecologică İi a recu ogice din România? a. Agricultură ecologică, respectiv ‚ae“; b. Agricultură biologică, respectiv ‚ab“; c. Agricultură organică, respectiv ‚of“; 2. Care sunt principalele etape (curente) din istoria agriculturi ecologice? a. Agricultura empirică, darw ininistă İi sistemică; b. Agricultura medievală, agricultura capit c. Agricultura biodinamică, agricultura org 3. De ce agricultură ecologică? a. Este un sistem modern de agricultură ori at către obĠinerea de pro b. Este singurul sistem de agricultură car supraproducĠiei İi producĠiei de subzistenĠă durabil; c. Est e un sistem intensiv de agricultură bazat 4. Cum definiti agricultura ecologică? a. Arta sau İtiinĠa cultivării terenurilor agricole İi alimentare în cant ităĠi cât mai mari; b. Arta sau İtiinĠa dministrării sau Ġineri de viaĠă în folosul omeni rii, prin metode İi mijloace mod erne care nu dăune înconjurător; c. Arta sau İtiinĠa însuİirii İi asamblării cunoİtinĠelor teoret sisteme tehnologice multifuncĠionale de cu prelucrare İi comercializare a produselor resur sele energetice (naturale İi umane), mate agricole İi în conformitate cu legile İi în 5. Care sunt principalele grupe de obiective ale agriculturi ecologice? a. Obiective natu rale, vegetale İi zootehnice; b. Obiective privind mediul înconjurător, - economice; 47 c. Obiective ecologice, economice İi social 6. Care sunt principile agriculturi ecologice? a. Principiul minimului, pr incipiul optimului, principiul drumurilor scurte; b. Principiul transformării İi conservării Chatelier; c. Principiul ecologiei, principiul sănătăĠ titudinii İi princip 7. Care sunt principalele tipuri de agricul a. Agricultura conservativă, agricultura bi b. Agricultura de precizie, agricultura dur bilă ; c. Agricultura eologică propriu - zisă (organică sau biologica) agricultura naturală; 8. Care sunt principalele structuri instit România implicate direct în susĠinerea, dez tarea İi promovarea agric a. Ministerul Agriculturii İi Dezvoltării R AsociaĠia Bioagricultorilor din România ‚BI Română pentru Agricultură Dura bilă, precum İi unităĠi de cer b. Ministerul Mediului İi Dezvoltării Durab c. Ministerul Turismului, OrganizaĠia Mon Ecologică; 9. Care su nt principalele particularităĠi practic - ecologice? a. Amplasare a , dimensiuni le , durata, conversia İi certifica c. Cultivarea terenurilor, creİterea ani corespunzătoare exigenĠelor privind calitatea İi protecĠia mediu produse agricole İi alimentare conform ceri c. Depozitarea, ambalarea, etich etarea İi transportul produselo agricole İi alimen 10. Cum se etichetează produsele agric ole İi alimentare obĠinute î a. ‚Produs certificat ecologic“; b. ‚ae“; c. ‚Produs ecologic în conversie“ 48 Capitolul 2: Managementul unităĠilor agro - ecologice Adoptarea celor mai potrivite decizii în (r İi menĠinerea un agro - ecologice de producĠie (fermă sau/İi uni efectuarea unui ansamblu de activităĠi de d microeconomice specifice unor astfel de unit de producĠie agricolă. SecĠiunea (unitatea didactică) 2.1: reglemen 2.1.1. Cadrul politic naĠional İi internaĠional Deİi din punct de vedere con ceptual İi aplicativ agricultur ecologică este cuno 80 de ani, acest sistem de agricultură a intrat în atenĠ moment care coincide cu creİterea îngrijo agriculturii asupra mediului înconjurărtor d e agro - mediu, inclusiv a agriculturi ecologice (Stolze, Mathias & Lampkin, Nicolas) . Aceeaİi autori susĠin că în materie de agr tipuri de instrumente politice: instrumente legislative, instrumente financia re İi instru de comunicare. 2.1.1.1 Cadrul legislativ naĠional İi interna Producătorii agricoli au İansa de a exploat decurg din programul elaborat de Comisia Eu e. Acest program are ca scop, de fapt, integrarea p aplicarea ‚politicilor verzi“ İi promovarea İi gestionarea c alimentare. Dintre instrumentele legislative ale Uniun i Europene, cele mai reprezentative sunt: REGULAMENTUL (CE) NR. 834/207 AL CONSILIULUI din 28 iunie 207 privind producĠia ecologică İi etichetarea produs Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 İi REGULAM 9/208 AL COMISIEI din 5 septembrie 208 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/207 al Consiliului privind producĠia ecologică , care prevă detaliu cum să se gestioneze producĠia agr cologică în statele mem (Regulamentul 834/2007 İi Regulamentul 889/2008 se afl htp/:europa.eu.int/eur - lex İi al Ministerului Agriculturii, Pă (MAPDR): w.mapam.ro ) 49 Conform site - ului Ministerului Agriculturii İi De w.madr.ro )/201, legislaĠia naĠională în domeniul agricultur legislative: a. ORDONANğ Ă DE URGENğĂ nr. 34 din 17 produsele agroalimentare ecologice; b. ORDIN nr. 6 din 11 ianuarie 2011 p Ordinului ministrului agriculturii İi de regulilor privind organizarea sistemului de inspec organismelor de inspecĠie İi certificare control; c. ORDIN nr. 252 din 10.1.2010 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, păduril or İi dezvoltării rurale nr. 21 privind înregistrarea operatorilor în ag d. ORDIN nr. 51 din 1 martie 2010 pen privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare eco logice din Ġări 2.1.1.2 Instrumente financiare. Din această categorie face parte sprijinul financiar acordat pr Europeană prin: - plăĠi dire cte pe unitatea de suprafaĠă atât pe menĠin erea producĠiei agricole ecologice vege - granturi pentru investiĠii; - programul de îmbunătăĠire a bunăstării a La noi în Ġară, cele mai importante măsuri acte legislative: a. HOTĂR‰RE nr. 759 din 21 iulie 2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăĠirea calităĠii produselor agricole b. HOTĂR‰RE nr. 1095/10.11.2010 pentru mo 75/2010 privind schema de ajutor speci fic acordat producătorilor defavorizate İi a Hotărârii Guvernului nr. pentru îmbunătăĠirea calităĠii produselor a c. HOTĂR‰RE nr. 1303/ 1 5.12.2010 pentru modificarea Guvernului nr. 755/2010 privind schema de a vacă din zonele defavorizate İi a Hotărârii 50 ajutoare specifice pentru îmbunătăĠirea calităĠii produ ecologică; d. HOTĂR‰RE nr. 590 din 8 iunie 2011 pentr Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea d ităĠii produselor agricole în sectorul de agricult e. ORDIN nr. 147 din 16 iunie 201 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii İi dezvoltării rurale nr. 17/ aplicabile cereri lor de plată a ajutorului specific agricole în sectorul de agricultură ecologi . Pentru a asigura dezvoltarea agriculturii e social European İi naĠional İi a ceri nĠelor consumatorilor, instr le financiare ar trebui divesificate după cum urmează: granturi pen ecologice İi distribuirea produselor alimen inclusiv a noilor structuri (canale) de vânzare, piaĠă İi a proiectelor de achiziĠii plublic 2.1.1.3 Instrumente de comunicare. Ín Uniunea Europeană, inclusiv în Român ia cele mai folosite metode de comunicare sunt: consultanĠa İi asistenĠa tehnică, programe granturile de investiĠii pentru proiecte de instituĠionale İi îmbunătăĠirea activităĠii acestora. İi campaniile de informare İi promovare cum w.organic - farming.europ a.eu unde, sub sloganul ‚Agricultura ecolog œ Bună pentru Natură, Bună pentru tine“ , Comisia Europeană pune la d membre ale Uniunii Europene interesaĠi, inf care agricultu ra ecologică contribuie la protecĠia biodiversitate İi la bunăstarea animalelor , precum İi la dezvoltarea zonelor rurale . Acest site web poate fi folosit ca punct de aces la toate aspectele referitoare la politica privind agricultura ecologică a UE İi pentru a descărca materiale informative cum ar fi broİuri s asemenea, ultimele İtiri İi evenimentele viitoar sunt prezentate într - o secĠiune spe site - ului. Ín România, în afară de instrumentele menĠ agriculturi ecologice l - a avut İi îl are sprijinul financ ComerĠului pentru participarea la BIOFACH, de profil. 51 2.1.2 Logo - uri (sigle) internaĠionale İi naĠi Merită, de asemenea , subliniat faptul că normele cu întemeiază pe un sistem bazat pe voluntaria poate fi folosit logo - ul U.E. al agriculturi ecologice, coroborat sau nu cu logo - urile naĠi onale sau private. Logo - ul agriculturii ecologice din UE of priveİte originea İi calităĠile hranei İi Uniuni Europene. Pentru a eticheta un produs ca find ecologic , trebuie sa se respecte în totalitate Regulamentul Cosiliului nr. 834/2007 İi Regulamentul Comisiei nr. , care conĠin un norme cu privire la producĠia, procesarea procedurile de inspecĠie, etic hetare İi marketing pentru între Primul logo al agriculturii ecologice a fos - a folosit voluntar în UE doar de către producătorii ale căror e organismele de inspecĠie İi din rapoartele regulamentului UE 2092/91. De asemenea, ace ecologice conĠineau, cel puĠin, 95% ingred roduse au fost procesate, ambalate İi etichetate în U.E. œ U.E. care au un sistem de inspecĠie echivalent. Începând de la 01 iulie 2010, logo - ul din 190 nu mai poate fi folosit, find înlocuit cu cel din imaginea următoare, care, a cum este obligatoriu pentru toate produsele alimentare ecologice obĠinute în UE. Acest logo nu este obliga neambalate produse İi importate în UE dintr - o Ġară terĠă. 52 Ín România, alături de sigla comunitară t rebuie folosită İi sigla ‚ae. Sigla ,ae, proprietate a MAPDR , garantează că produsul, astfel ecologică İi este certificat de un organism cuprinse în anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea ministrului agriculturii, pădurilor İi dez İi al preİedinte AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Cons specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice . Dreptul de utilizare a siglei ,,ae“ pe produsele, etichetele İi ambalajel İi importatorii care sunt înregistraĠi la MAPDR İi au contract cu un organism de control aprobat de către MAPDR. Pe durat a întregului lanĠ de obĠinere a unui p permanent regulile stabilite în legislaĠia - İi supună activitatea unor vizite de inspecĠie, rea rtificare, în scopul controlului conformităĠii cu preved ecologică. 2.1.3 Trasabilitate. O altă prioritate a Comisiei Europene a (posibilitatea de a urmări ‚traseul“ unui produs alimentar de la înce invers). 53 Íncă din ianuarie 2005 prin regulamentul nr trasabilitate a alimentelor. Acest regulame ali mentului, instituie înfiinĠarea AutorităĠi procedurile legate de siguranĠa alimentului Trasabilitatea a devenit obiectul unei aten alimentară İi al con sumatorilor, datorită asocierii s produselor alimentare (ne putem gândi la c Bovină - BSE) İi garantarea originii (ne putem Modificate Genetic). Abilitatea de a lua rapid măsuri ef privind sănătatea de - a lungul întregului lanĠ de produ importanĠă (putem, de asemenea, vorbi de tr Trasabilitate a lanĠului alimentar s e referă la toate informaĠ iile care rezultă ‚din câmp pân masa consumatorului“ cu scopul de a merge în profunzime la variabilele productive calitative. Toate aceste informaĠii trebuie gestionate - un adevărat ‚sistem maĠ ional al lanĠului alimentar“ cu puncte variate d sănătate, la organismele de certificare, l afaceri având drept scop crearea unui sistem total transparent. Pentru a atinge acest scop, sunt necesare u a) Regulamentul tehnic (sau manualul) al trasabilităĠii , al căru i principiu este descrierea a tot ceea ce se face İi, bi î nĠeles, de a face ce e a ce este scris pentru a garanta tras abilitatea lanĠului alimentar; b) Documentarea privind sistemul de p , care conĠine operaĠionale, proceduri tehnice, instruc firmă din lanĠul alimentar trebuie să le u a garanta funcĠi onarea corec a sistemului de urmărire; c) Schema de certificare, care punctează regulile reglementare İi operatorii acestui lanĠ conformitatea produsului cu normele de r d) Diagra ma procesului , este o schiĠă unde sunt pr producĠiei. De asemenea, în această schi poate fi pierdută. Este deci documentul find cel m ai apropiat de unitatea de vânzare); e) Planul de control, este u n document prin care se st te tipul İi m realizare a operaĠiunilor de verificare (colectarea de probe, analize chimice, laboratoare, etc .). Astfel de ve 54 efectuate, în mod normal, atât de către İi, în cazul certificării, de un alt org alimentar agro - ecologic, este esenĠială activi tatea depusă de către inspecĠie İi certificare, autorizate de Reg. nr. 834/2007 İi Reg. nr. 889/2008. Aceste conformitate cu manualele operaĠionale cialitate, iar activitatea l or este planificată în aİa fel încât să garanteze controlul întregu fazele sale. 2.1.4 Planificare conversie. Operatorii agricoli care optează pentru - ecologice, trebuie să - İi elaboreze cu grijă planul de convers a standardelor agriculturii ecologice İi s - İi supună ferma controlu InspecĠie İi Certificare acreditat de către Scopul ‚planului de conversie“ este să căl conversie İi să - i ajute să realizeze obiectivele pe - au propus. Un plan de conversie este o ‚fotografie“ a unităĠii agricole făc minării încruciİa datelor existente, în vederea stabilirii so De asemenea, toate planurile fermei ecolog aprobate în prealabil de către organismul d Aİadar, planul de c onversie presupune evaluarea atentă Istoria câ mpului/fermei; Este o sarcină importantă pentru fermierul tuturor informaĠiilor posibile privind pra procesul de producĠie İi recoltele obĠinute; Starea de fertilitate a solului; Este un pas important pentru programul de f cartării agrochimice İi, dacă se poate, ped Mediul social; În perioada de conversie, orice producător agricol oască bine comun care î İi desfăİoară activitatea İi dacă în zon - ecologice sau se desfăİoară proiecte de protecĠie a ދn acest fel el poate face schim b de informaĠii İi primeİte sugestii folositoare să afle unde sunt punctele de vanzare sau/İ interes pentru agricultura ecologică İi să rcianĠii care ar pu - i cumpere 5 produsele. Producătorii agricoli care nu deĠin toate ech - i cunoască pe ceilalĠi operatori sau procesa zonă care ar putea s te echipamente İi să le acorde consultanĠă, sau să se ofere voluntar pe agricolă de care este nevoie. Nivelul de pregătire teoretică İi aplicativ Aceste aspecte joacă un rol important î n stabilirea timpului İi a m pentru introducerea noutăĠilor î n fermă İi pentru a se asigura sprijin este cel mai impo rtant factor de suces, astfel î ncat dacă un producător a ‚digerat“ îndeajuns idea de unitate (ferm lizare etc) agro - ecologică, această iniĠiativă are İanse să persoan ele care din afara noii unităĠi (fermei) agro - ecologice, cum ar fi p mai degrabă propriile interese decât pe cel i antrepenor agro - ecologist. Dotarea cu echipamente İi dorinĠa de a inve Timpul necesar pentru începerea unei afaceri în domeniul agro - ecologic, depinde nu doar de convingerea operatorului exprimată anterior ibile în fermă İi în teritoriu. DorinĠa operatorului de a investi bani î n fermă are, de a influenĠă asupra timpului de implementare a sugera desigur soluĠii alternative temporar , vor convinge pro operaĠiile sunt practicabile İi că merită i iar, pe de altă parte, rzia excesiv decizile tehnice importante ale acestuia. Constr â ngeri; Câteva restricĠii de natură organizatorică oarte mult opĠiun İi pot cere chiar mai multă atenĠie în ac obiectivelor. Cele mai frecvente sunt: rest vecinătate, inclusiv autostrăzile, lips a servicilor de s p ecialitate, nerecunoaİ regionale. Toate aceste informaĠii adunate İi bine ana conversie care va include soluĠii tehnice ferma /compania sa. Un plan de conversie este folositor İi pent o acĠiune nu se termină de la sine İi întot eficiente în măsura în care echilibrul sol i al ecosistemului agr respectat. 56 2.1.5 Certificare Normele U.E. prevăd că fiecare stat membru İi certificare care va opera prin desemna suprav egherea organismelor de inspecĠie İi cer cerinĠele internaĠionale privind standardel Orice operator care produce, prepară sau ecologi ce trebuie să informeze autoritatea comp activitatea, despre activitatea sa. Organis să facă o descriere completă a unităĠii de paĠiile de depozi de recoltare, precum İi spaĠiile de ambalar trebuie să anunĠe Organismul de inspecĠie producĠie. Sistemul de certificare con stă în audit İi aprobarea procesu aplicare de către operatorul care doreİte s permanentă a conformităĠii procesului de p producĠie / prelucrare sau de la piaĠă. Certificarea œ cadru, prin evaluare iniĠială İi mon clienĠilor o asigurare independentă İi dem conform cerinĠelor legislaĠiei actuale cu privire la produsele din fermele ecologice. Activitatea organismelor de inspecĠie İi ce care operatorii trebuie să le plătească. Va tipul afacerii, precum İi de numărul de special această taxă asigură acoperirea costurilor Din punct de vedere administrativ, cea mai melor de agric ecologică este gama largă de angajamente a trebuie prezentată cu ocazia inspecĠiilor p Pentru a certifica produsele obĠinute pri ologice, este obligat următoarea procedură: - ÍnİtiinĠarea privind producĠia prin metode Această notificare trebuie depusă la Autori naĠional. ConĠinutul documentaĠiei depuse t uie actualizat ori de cât activitatea de producĠie, sau în cazul apar sau renunĠarea/schimbarea titlurilor de pro - Primul document de evaluare 57 Organismul de certificare efectuează prima evaluare a docum rezultatul evaluării este negativ (ex. docu orul va fi rugat să furnizeze, î ntr - un timp bine stabilit, documente suplimentare, pentru a nu fi exc lus din sistemul de producĠie ecologică. - Ínceperea vizitei de inspecĠie Tehnicienii organismului de inspecĠie İi ce İi procesele de producĠie corespund normel au sarcina de a - l îndruma pe fermier să - İi îndeplinească angajamentel - Admiterea în sistemul de control Comisia de certificare evaluează documentel Ín consecinĠă, aceasta decide dacă va admit ma în sistemul de produc - DeclaraĠia de conformitate Acest pas are ca obiectiv specificarea ev înregistrare în registrul de control al ope a testării. - Planul anual de producĠie Acest document trebuie trimis organismului producĠie până la 31 mai a fiecărui an. Ori suprafaĠa sau producĠia estim ată, care a survenit după trimi trebuie notificată organismului de inspecĠi - Planul anual de procesare Acest document trebuie să conĠină toate pr proceseze în f erma sa, într - o unitate terĠă sau în numele un normele agriculturi ecologice. - Certificarea produselor İi emiterea autori Emiterea autorizaĠiei pentru etichetarea oficială a produselo ecologice, poa te fi cerută operator care a fost acceptat în sistemul d Operatorul supus inspecĠiei trebuie să respecte regulamentele naĠionale agricultura ecologică, să furnizeze documen să permită accesul angajaĠilor organismului de inspecĠ alte documente (ex. facturi, registrele de TVA etc.). De asemenea, operatorul trebuie să permită İi in g redientele de origine agricolă İi neagrico notifice dacă s - au schimbat substanĠial. 58 Conform anexei 2.1, la începutul anului 201, în România erau înregistrate 16 organisme de inspecĠie İi certificar e, dintre care numai ‚ECOINSPECT“ İ România. 2.1.6 Standarde IFOAM, NOP İi JAS. Íntrucât "ecologic, biologic sau organic" n nivel mondial, standardele de producĠie İi e a alimentelor ecologice nu sunt armonizate între Ġări, FederaĠia InternaĠio a elaborat "normele (standardele) de bază" ecologice trebuie să fie obĠinute, prelu crate İi distribuite (Standardele de ba găsesc pe siteul IFOAM: w.ifoam.org İi în anexa 2.2). De asemenea, standardele IFOAM oferă cadrul pentru elaborarea standardel elor organismelor de inspecĠie İi certificare İi previn folosirea standardelor naĠionale ca regionale pot fi utilizate numai după aprob Un ghid armonizat cu privire la producĠia AlimentaĠie İi Agricultură (FAO) a Organiz Mondială a SănătăĠii (OMS). Ghidul FAO & OM irea setului de reguli pentru furnizorii publici İi prod domeniu. În special, Codex Alimentarius, o combinare a programului de Standarde Alimentare FAO İi OMS, care a fost iniĠiat ciparea de observatori din partea diferitelor organizaĠii, inclusiv d elabora ghidul de producĠie agricolă, proc ecologice. CerinĠele acestui Codex sunt î standardele de bază regulamentul U.E. pentru alimente ecologice ecologice au în vedere İi pun preĠ pe câtev multe Ġări (regulile U.E. având rol priori tar). De asemenea, aceste producĠiei de alimente ecologice İi previn 59 eroare a consumatorilor cu privire la cali Codex constituie o bază relevantă pentru armonizarea sporirii încrederii consumatorului. Acesta regulilor OrganizaĠiei Mondiale a ComerĠul înd rumările pentru alimentele ecologice vor f (InformaĠii suplimentare se găsesc pe w.codexalimentarius.net İi pe siteul : w.fao.org/organicag/ ). La ultima revizuire au fost introduse câteva reguli noi, care afectează mai ales consumatorii, cu excepĠ gricole İ alimentare ecologice. Merită menĠionat că în câteva Ġări din Uni Europeană. au fost ela naĠionale pentru produsele ecologice. Nu es producĠiei ecologice, apărute mult înaintea u revenit în actualitate. Ín câteva Ġări eu ropene, precum Anglia, Italia, Danemarca, Austria, Ungaria, Suedia İi ElveĠia, asociaĠiile de fermieri de etichetare mult înainte ca regulile eur etiche te İi branduri sunt, de obicei, de încred de autorităĠile naĠionale İi europene. Pentru ca etichetele private pentru produse operatorii (producători, proc esatori İi comercianĠi) să î regulamentelor Uniuni Europene , sau cele naĠionale, dar, să s de etichetare. Acele etichete private sun competenĠa İi cer tificarea. Câteva organisme de inspecĠie europene acr Japoniei, pot să ofere certificate valide İ ecologice care vor să exporte aceste produ ve. Astfel de cer NOP - Programul NaĠional de Agricultură Or w.ams.usda.gov/nop/indexIE.htm ) İi JAS œ Standardul Japonez de 2.4 İi htp:/w.maf.go.jp/soshiki/syokuhin/hinshitu/e_label/index.htm ).). MenĠionăm, de asemenea, că supraveghere int de către Servici ul InternaĠional de Acreditare Ecolog non - profit, înregistrată în Delaware, SUA. IOAS ( htp:/w.ioas.org ) implementează programul IFOAM - un mecanism care gara ntează integritatea ecologică İi n Procesul de acreditare IOAS este voluntar sectorul agriculturii ecologice İi care nu 60 2.1.7 Norme excepĠionale. Regulil e excepĠionale de producĠie se referă la ecologice prevăzute în articolul 22 alineat acordate de Comisia Uniuni Europene. Aceste derogări sunt limitate la mi nimum İi, după caz, în timp următoarele situaĠii: (a) pentru a garanta că produc t ia ecologică poate fi demarată condiĠionate din punct de vedere climatic, (b) pentru a g aranta accesul la hrană, seminĠe İi ma alte mijloace agricole, atunci când astfel ecologică; (c) pentru a garanta accesul la ingrediente unci când astfel de ingrediente nu sunt disponibile pe piaĠă sub formă ecol (d) atunci când sunt necesare pentru a rezolva probleme specifice legate de gestionarea efectivelor crescute în mod ecologic; (e) atunci când sunt necesare în privinĠa u ării de produse İi subst procesării, pentru a garanta producĠia sub binecunoscute; (f) atunci când sunt necesare măsuri tempo continue sau să reî ncepă în cazul unor catastrofe; (g) atunci când este necesar să se utilize destinaĠi hranei pentru animale, sau alte s pe piaĠă altfel decât produse de către OMG - uri; (h) atunci când, în temeiul dreptului comu utilizarea de aditivi alimentari İi a alto animale. 2.1.8 Forme de sprijin pentru agricultura e U niunea Europeană sprijină fermele ecologic regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2078/199 1257/19. Măsurile de agromediu încurajează în m ă protejeze menĠină İi să amelioreze calitatea mediulu agromediu pot fi concepute la nivel naĠiona anumite sisteme agricole İi unor condiĠii d cifice. 61 În anul 203, programele de agro - mediu au sprijinit cu fonduri cultivată în sistem ecologic în cele 15 Ġăr ferme certificate ecologic İi în conversie, , reprezintă circa 6 total de ferme ecologice (2). Regulamentul prevede că pentru a beneficia angajeze că vor practica agricultura ecolog func Ġie de suprafaĠă İi tipul culturii. Valoa Uniunea Europeană (U.E.) variază între 600 perene specializate İi 450 ⁄/ha pentru alte entul nr. 1257/19 İi sunt semnificativ mai mari decât cele pr De asemenea, U.E. preferă sprijinirea fina deoarece: 1. Sectorul ecologic se dezvoltă rapid İi p ormaĠiilor/instruire agricoli este sigură numai în cazul struct 2. Multe canale de piaĠă sunt accesibile nu 3. MulĠi procesatori de produse agricole ii de produc specializate; 4. OrganizaĠiile de producători reprezintă publică; Conform ghidului pentru fermieri İi agricu submăsură în cadrul măsurii de agro - mediu İ i este sprijinită financi plăĠile fie pentru conversia la producĠia e ecologice certificate pentru culturi pe te plante aromatice İi medicinale İi culturi perene (v i). De asemenea, Uniunea Europe a n ă începând din anul 2008, sprijină fina œ ‚ProtecĠia apei İi a solului“, prin plăĠi biodiversităĠii İi gospodărirea extensivă a naturală, practici de lucru tradiĠionale İi SecĠiunea (unitatea didactică) 2.2: planifi ul producĠiei ActivităĠile umane au contribuit semnifica originale. Una din consecinĠe este deterior scăderea biodiversităĠii acestora. Ín teori , această simplificare 62 corelată cu creİterea numărului de probleme folosirea inputurilor exterme în circuitul productiv al fermei). Ín agricultura ecologică se reface comple emelor. Calea sis considerată optimă când ferma combină: dive producĠiei cu normele teritoriale, creİte managementul bun al terenului. Aceste combi ale producĠiei asigură resursele naturale disponibile İi procesele Agricultura ecologică este un sistem İi nu chimice İi a altor produse chimice cu subst . 2.2.1 Paİi (care trebuie) urmaĠi de fermier Noi am identificat 10 paİi decisivi pentru orice temerar agro - ecologist, iar la fiecare pas am stabilit İi ce ar trebui făcut: 2.2.1.1. Descoperirea expresiilor İi a conc ologică. Măsuri: Deİi cuvântul ecologie este la ordine descoperită numai din surse de i nformare audio, video sau inte din programele de promovare a agriculturi ecologice ale Ministerul ui Agricultu Dezvoltării Rurale, FederaĠiei NaĠionale d Uniunii Europene, sau cu ocazia târgurilor profil. 2.2.1.2. Ínsuİirea noĠiunilor de bază privind icultura ecologică: particularităĠi, inclusiv calităĠile produs Măsuri: Documentare, inclusiv participarea la c eveniment privind agricultura ecologică; 2.2.1 .3. Consultarea İi implicarea tuturor memb ecologice, unităĠii de procesare produse a - ecologic e, a activităĠilor d ional İi/sau internaĠional cu produse agricole despre intenĠia de a consuma alimente ecologice. Măsuri: Informarea familiei privind intenĠia de ecolo gice İi modul cum aceasta se va desfăİura, respectiv despr alimente ecologice; Implicar ea membrilor familiei în derularea afac de alimente ecologice. 2.2.1.4. Alocarea unei sume de bani special pent 63 Măsuri: Efectuarea unui contract de depozit cu ială cu risc de f İi cu cea mai avantajoasă ofertă de dobândă 2.2.1. 5. Proiectarea fermei, unităĠii de proc magazin) în perioada de conversie. Măsuri: Analiza SWOT (STOP); Definirea obiectului proiectului; Identificarea obiectivelor generale İi specifice;Estimarea obiectivel tehnice;Realizarea prototipului teoretic;Implementarea prototipului. 2. 2.1.6. Echilibrarea sistemului ag ricol. Măsuri: Aplicarea tuturor măsurilor tehnice, potenĠialului natural, economic İi social - industriale sau - comerciale. 2.2.1.7. Legalizarea afaceri agro - ecologice. Măsuri: Înregist rarea fermei, societăĠii sau/İi a administraĠia fiscală; Selectarea organism fermă/societate İi/sau ca afacere agro - ecologică la DADR sau/İi MAD 2.2.1.8. Înscrierea într - o organizaĠie profesională (ONG - ecologic İ participarea voluntară la activităĠile aces Măsuri: Documentare privind ONG - urile de profil din România rezultate; Selectarea ONG - ului cel mai apropiat ca sediu İi activitate İi p acesteia. 2.2.1.9. Cooperare sau asociere cu alĠi partener Măsuri: Selectarea partenerilor; Stabilirea de relaĠii mutuale sau contractu 2.2.1.1 0. Participare la târguri İi expoziĠii naĠ Măsuri: Documentare privind târgurile İi expoziĠ Ínscriere din timp la târgurile İi expoziĠi 2.2.2. Istoria cultivăriii terenurilor İi a creİteri Pentru planificarea producĠiei este foarte cât mai multe informaĠii privind rotaĠia İ œ 5 ani İi, particular, de spre: - tipurile de îngrăİăminte, erbicide, ins folosite, precum İi doza İi metoda de apl - lucrările solului; 64 - particularităĠile fiziologice ale plante - climatice; - cele mai importante buruieni; - cei mai importanĠi patogeni; - alte probleme specifice înregistrate în - producĠia medie la diferite culturi agri - genotipurile cultivate İi adaptarea lor 2.2.3 Evaluarea cerinĠelor plantelor İi ani alelor. Istoria culturală a terenurilor va ajuta c special să elaboreze un plan adecvat de c amplasarea culturilor İi tehnologia de cult eni apariĠia unor Este clar că este bine să cultivăm speciile sunt rezistente la bolile İi dăunătorii din dacă sunt cerute de piaĠă. 2.2.4 In cidenĠa dăunătorilor İi cerinĠe nutr Refacerea echilibrului natural al ecosistemului agricol este adesea sufi bolile İi dăunătorii sub pragul de dăunare, ferme în parte. Astfel, este necesară o monitorizare consta observaĠii de câmp İi colectarea de probe. agro - meteorologice İi de avertizare care conĠ care este nevoie pentru a se asigura o monitorizare satisfăcătoare a cel De asemenea, în agricultura ecologică, fert are un înĠeles mult mai larg deoarece se , în primul rând, la îm vieĠii solului. Se preferă amelioratorii or îngrăİămintele organice susĠin mai mult pro furnizarea imediat a nutrienĠilor asimilabili este mai m fertilitatea pe termen lung a solului. Introducerea tehnologiilor raĠionale de cu exemplu dacă terenul dintre rândurile de v vie este înierbat, disponibilitatea unor nutrienĠi poate chiar să crească. Trebuie n - un sol de fertilitate medie sunt de aproximativ 2000 kg/ha, reze ă crească ulterior î nierbării sau a îngrăİămin telor verzi de plante leguminoas 65 de câmp cerinĠele pentru azot scad la minim organice este maximă. De aceea momentul când trebuie făcută ferti rtant decât cantitatea nutrienĠilor furnizaĠi plantelor. Azotul İi potasiul în exces împiedică proce mare susceptibilitate la bolile criptogamic supt. De aceea, înainte de a începe fertilizarea atentă a plantelor cultivate İi a covorulu indicaĠii semnificative cu privire la ferti Agricultura ec ologică are ca scop reducerea la min materiale) din afara fermei (sunt admise organismului de inspecĠie) İi, în acelaİi t prin procese chimice de sinteză. Pentru a nu av folosite în agricultura ecologică din Un îngrăİămintelor İi amendamentelor (anexa 5) torizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 İi menĠinu din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 İi a cel 834/207. 6 Bibliografie: 1. The IFOAM Basic Standards for Organic production and procesing, Basel/ Switzerland,20 2. The IFOAM norms for Organic production and procesing; Ed. IFOAM, Bon, 205 ( w.ifoam ). 2. European Comision Report (G2 EW œ JK D(2005) —Orga nic farming in the European Union œ Facts and Figures“, Bruxelles, 3th N 3. Regulamentul (CE) nr. 834 al Consiliului din 28 iunie 207 privind produc Юia ecologică İi etichetarea produselor ecologi nr. 2092/91 , Jurnalul Oficial al Uniuni Europene, L 189/1/207; 4. Regulamentul (CE) nr. 89 al Comisiei din 5 septembrie 208 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al ecologică, etichetarea İi controlul, Jurnalul Oficial al Uniuni Europene, L 250/1/208. 5. Stolze, Mathias & Lampkin, Nicolas, 209 œ Development of organic farming policy in Europe. Fod policy, volume 34, isue 3, pages 237 œ 24. 6. Toncea I., 209: Mangementul fermei ecologice în cursurile on - line: Cultura cerealelor în sistem ecologic , Cultura viĠei de vie İi vinific , Creİterea vacilor de lapte în sist em ecologic , Creİterea bovinelor la îngr Creİterea porcilor în sistem ecologic . Proiect ‚EcoLearning“. 2008 œ 209. 7. Toncea, I., 2010: Care sunt pa İi pentru a deveni produc ător, prelucr ător, comerciant sau exportator ecologic în Rom ânia? Organic Rom â nia/Sibiu. 67 Anexa 2.1 LISTA organismelor de inspecĠie İi certificare aprob inspecĠiei İi certificarea produselor agroalim e cu O.M. nr. 65/2010 Cod: RO - ECO - 01 BCS OKO - GARANTIE GmbH Germania ReprezentanĠa în Româ nia: ,BCS OKO GARANTIE ROM NIA" S.R.L Adresa: 907195 Mihail Kogălniceanu, str.Nicolae Telefon/Fax: 0241258106 Responsabil: Cristian B abias e - mail: bcs - romania@clicknet.ro ; website: w.bcs - oeko.com Cod: RO - ECO œ 02 QC&I GmbH - Germania ReprezentanĠa în România: ,, QC&I SRL‘‘ Adresa: 3 00081 Timiİ oara, str.Gheorghe Doja nr.3, parter, Telefon/Fax: 0256210380 Responsabil: Victor Scorodeti e - mail: victor_scorodeti@yaho.com ; website: w.qci.de Cod: RO - ECO - 03 SUOLO e SALUTE srl Italia ReprezentanĠa în România: ,,S.C. SUOLO e SALUTE S.R.L“ Adresa: 600052 Bacău, str.Nicolae Bă lcescu nr.5,sc.G,ap.9, Jud. Bac Tel: 034101217; Fax: 034101 218 Responsabil: Rusti Dan - Grigore e - m ail: ofice@suoloesalute.ro ; website: w.suoloesalute.ro Cod: RO - ECO œ 05 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentan Ġa în România: ,ICEA ROM NIA“ S.R.L. Adresa: 907300 Valu lui Traian, str. Dacia nr.1 68 Telefon/fax :+40 24123015 Responsabil:Gabriela Mitrea e - mail: icearomania@yaho.com Cod: RO - ECO œ 07 ‚S.C. ECOCERT S.R.L.“ Adresa: 030657 Bucureİ ti , sect. 3, Str. Poet Sihleanu Alexandru Zamfir, nr.10 Tel: +4021321201; Fax: +402132120 58 Responsabil: Abdelaziz Mesai e - mail: ofice.romania@ecocert.com ; we bsite: w.ecocert.com Cod: RO - ECO - 08 ,,S.C ECOINSPECT S.R.L“ Adresa: 40619 Cluj Napoca, str.Ciocârliei, nr.6, et. 2, ap.9, jud.Cluj Tel: 0364 730 839; 0751 04 075; Tel/Fax: 0264 432 08; e - mail: ecoinspect@ecoinspect.ro ; ecoinspect@gmail.com ; website: w.ecoinspect.ro Cod: RO - ECO œ 09 BIOS S.R.L ITA LIA SUCURSALA ROM NIA“ Adresa: 010458 Bucureİ ti, sector 1, str. Calea Victoriei nr.95, ap.20 Tel : 0720 538 530; Tel/Fax: 021 327 0 05 Responsabil: Oana Cătălina Atomei e - mail: o.atomei@certbios.it ; website: w.certbios.ro Cod: RO - ECO œ 010 LACÓN PRIVATE INSTITUTE FOR QUALITY ASURANCE AND CERTIFICATION OF ORGANICALY PRODUCED FODSTUFS SRL, GERMANIA, SUCURSALA BUCUREğTI Adresa: 060801 Bucureİ ti, sect 4, st r Stânjeneilor, nr 1, bl 54, sc B, ap 57 Tel: 0724248435; Tel/Fax: 021 634 06 91 Responsabil: Mariana Gheorghe e - mail: marianaexpert@yaho.com ; website: w.lacon - institut.com Cod: RO - ECO œ 013 ,,S.C. IMO CONTROL S.R.L.“ 69 Adresa: 545400 Sighiİ oara, str. Crizantemelor, nr.7, ap.51 Tel: 074 825 809 Responsabil: Razvan Popa e - mail: poparazvand@yaho.com ; website: w.imo.ch Cod: RO - ECO œ 014 ,CERES HAPURG GMBH SUCURSALA IERNUT RO M NIA“ Adresa: 545100 Iernut, str.1 dec.1918, bl.3, sc Tel: 0740 591 529 Responsabil: Amelia Lizeta Rachită e - mail: ame liarachita@yaho.com ; website: w.ceres - cert.com Cod: RO œ ECO œ 015 ‚AGRECO R.F GODERZ GMBH GERMANIA SUCURSALA ROM‰ ReprezentanĠa în România: ,Agreco R.F GOD ERZ GmbH Germania Sucursala Româ nia “ Adresa: 10473 Ploie İti, str.Mă guri nr.4, bl. 3, sc.C ap.16, jud. Prahova Tel: 072 561 819; Fax: 034 814 459 e - mail: info@agrecogmbh.de ; website: w.agreco gmbh.de Cod: RO - ECO œ 016 ‚BIOAGRICERT ITALIA S.R.L. SUCURSALA ROM‰NIA“ Adresa: 020894 Iaİ i, str. Oancea nr. 36, bl. D1, sc. A, e Tel: 0745 790 276 Responsabil: Dumitru Dan Grosu e - mail: romania @bioagricert.org ; website: w.bioagricert.org Cod: RO œ ECO œ 017 CERTIFICATION SERVICES INTERNATIONAL CSI GMBH GERMANIA SUCURSALA ROMÂNIA Adresa: 010458 Bucureİti, sector 6, s tr. ReconstrucĠ iei nr.6, bl. 28, sc.2, et. 1, ap. 50 Tel: 021 647 59 83; Fax: 031 816 5 68 e - mail: beswoborders@yaho.com 70 Cod: RO œ ECO œ 018 AUSTRIA BIO GARANTIE S.R.L. SUCURSALA ROMÂNIA Adresa: 07190 Vol untari, B - dul.Eroilor nr.18, bl. D, sc.2, ap.38, Jud.Ilfov Tel: 072521234; Fax: 318 171 136 Responsabil:Damian Dragomir e - mail: abgromania@gmail.com, e - mail:d.dragomir@abg.at; website: w.abgro.com Cod: RO œ ECO œ 019 ECOGRUPO œ SUCURSALA BUCUREğ TI A ECOCERT ITALIA SRL Adresa: 010236 Bucureİti, sector 1, str. Calea Tel: 021 637 38 1 Responsabil: Viorica Lagunovoschi - Luchian e - mail: info@ ecogrupo.ro Cod: RO œ ECO œ 021 CERTROM S.R.L. Adresa: 077125 Măgurele, str. Atomiİtilor, jud Tel: 021 410 25 89; Fax: 021 410 25 8 Responsabil: Dinu Georgică e - mail: ofice@certrom.ro ; website: w.certrom.ro 71 Anexa 2.2 Standarde IFOAM Aceste standarde au fost elaborate de FederaĠi (IFOAM) İi au fost aprobate de Adunarea Gene a internaĠiona Basel/ElveĠia din anul 2000 sub denumirea de IFOAM Basic Standards . De asemenea, Standardele IFOAM au 3 părĠi dist A. GeneralităĠi A1. Scop Standardele IFOAM reflectă starea reală a lor, de creİtere a animalelor İi de prelucrare a p Aceste standarde nu sunt definitive ci în dezvoltarea agriculturi ecologice în întreaga lume. Standardele IFOA M nu pot fi folosite ca norme de ce organizaĠiile de certificare de standardizare din întreaga lume pentru a - İi elabora pr norme de certificare, care trebuie să cores mănunĠite decât standardele IFOAM. Când produsele agricole sunt vândute sub o să lucreze în conformitate cu această siglă certificare conform unor stand arde asemănătoare cu cele IFOA acestea. Aceasta presupune un program regu conferă credibilitate privind produsele ag consumatori lor. CerinĠele standardelor IFOAM vor fi imple organizaĠiile de standardizare. Totuİi, an comparativ cu condiĠiile în care se aplică site. Standardele IFOAM se folosesc, de asemenea, în procesul de acreditare IFOAM œ în evaluarea organismelor de certificare pentr Acreditare Ecologică evaluează standardel performanĠele în certificare comparativ cu Stan dardele IFOAM stau la baza legi slaĠiei Europene privind agr A2. Structură Standardele IFOAM au 3 componente: 72 - Principile generale: scopul activităĠilor ecolog ice de cultivare a te animalelor İi de prelucrare a produselor - Recomandări: se referă la standardele promovate - Standarde œ cerinĠele minime care trebuie prev dele de certificare. A3. DefiniĠii Acreditare IFOAM: Recunoaİterea de către Serviciul In un organism de certificare corespunde, ca s criterile de acreditare IFOAM. Adi tiv: ameliorator, supliment sau altă substanĠ pentru a - i îmbunătăĠi calitatea, consistenĠa, cu acestuia. Ameliorare: selecĠia de plante İi animale pentru a uce İi/sau dezvolta dorite de generaĠiile viitoare. Ayurvedic: medicină tradi Ġională Indiană. Certificare: procedura prin care o parte independă sau de procesare este clar identificat İi că todele folosite sunt conf ConvenĠional: orice material İi practici de producĠ ecologice sau ecologice —în conversie“. Etichetare: orice reprezentare scrisă, multiplicat este o siglă (e unui produs, pusă pe produs sau amplasată l Fibră naturală: fibră de origine vegetală sau animală Ingineria genetică: un set de tehnici de biologie molec - ul recombinat) prin care mate rialul genetic reprezentat de plante, animale, micro - organisme, celule s biologice sunt modificate pe alte căi sau naturale de reproducĠie sau recombinare. Ingredient: orice substanĠă, inclus iv aditivii alimentari, folos hranei sau prezentă în produsul final, posi - o formă modificată. Iradiere (radiaĠii ionizante): emisi de energi înalte din radio - nucleotide, capabile de a modifica structura moleculară a hranei cu scopul de a controla contaminarea cu microbi, patogeni İi insecte a hranei, conservarea h încolĠirea sau maturarea (coacerea). Íngrăİământ verde: o pla ntă cultivată care este încorpora cu scopul de a î însuİirile solului. 73 Organic(ecologic): sistem agricol İi produs descris î organică“. ProducĠie paralelă: un producător agricol sau procesato respectiv prel ucrează produsele agricole İi obĠine necertificate ecologic. Aceasta include te conversie İi ecologice necertificate. Produs organic (ecologic): un bun care a fos t obĠinut, prelucrat İi distribuit conform stndardelor organice (ecologice) Program de certificare: sistemul de operare al organismului de certificare cu reguli, progeturi İi management propriu pentru desfăİurarea c RotaĠia cu lturilor: Practica alternării speciilor sau anumit teren, conform unei scheme sau secv buruienilor, d ăunătorilor İi bolilor İi să îmbunătăĠ utul de materie organică a solului . Semn de certificare : un simbol sau siglă a organismulu produsele ca find certificate în conformitate cu programul de standarde. Tratament homeopatic: tratament al bolilor bazat p e administrarea de subs diluĠii succesive, substanĠe care în cant asemănătoare bolilor. Zonă - tampon: zonă identificabilă İi clar definită İi care stabileİte limita de aplicare sau de Ín această primă parte se prezintă, de ase IFOAM. B. Principii Generale, Recomandări İi Norme B1. Principalele obiective ale cultivării terenurilo ecologic İi ale prelucrării produselor agri - producerea de hrană de bună calitate İi în - interacĠiunea cu sistemele İi ciclurile nat o manieră constructivă vieĠii; - extinderea impactului social İi ecologic al - încurajarea İi dezvoltarea ciclurilor bio - organismele, flora İi fauna solului, plantele İi animalele; - dezvoltarea de ecosisteme acvatice specific - menĠinerea İi creİterea pe termen lung a fe 74 - menĠinerea diversităĠii genetice a sisteme siv a protecĠiei habitatelor naturale ale plantel - folosirea raĠională a apei, a resurselor de - folosirea, cât se poate de mult, a resursel - asigurarea u nui raport echilibrat între producĠia - asigurarea tuturor condiĠilor de viaĠă anim - minimalizarea tuturor formelor de poluare; - procesarea produselor ecologice folosind resurs e regenerabile; - producerea de produse ecologice complet biodegradabile; - obĠinerea de textile de lungă durată İi de - asigurarea oricărei persoane care lucreaz , condiĠii de corespunzătoare nevoilor de bază, un câİtig financiar adecvat inclusiv un mediu de muncă sigur; - obĠinerea de progrese în toate domeniile produselor ecologice corecte din punct de v punct de vedere ecologic. Acest capitol conĠine, de asemenea, în amăn specifice privind toate componentele si s temelor ecologice vegetale, produselor ec o logice. Întrucât partea speci ală a acestui curs se baze prezentăm în continuare doar structura aces B2. Principii, recomandări İi norme general B3. Principii, recomandări İi norme general İterea animalelor în sistem ecologic: B3.1. Conversia; B3.2. ProducĠia paralelă; B3.3. MenĠinerea sistemelor agricole ecolog B3.4. Peisaj. B4. Principii, recomandări İi norme specifi B4.1. Alegerea speciilor İi soiur ilor; B4.2. Lungimea perioadei de conversie; B4.3. Diversitatea în producĠia vegetală B4.4. Fertilizarea culturilor; B4.5. Controlul buruienilor, dăunătorilo creİtere; B4.6. Controlul contaminării; 75 B4.7. Conservarea apei İi solului; B4.8. Colectarea de plante din flora spo B5. Principii, recomandări İi norme specifi B5.1. Managementul creİterii animalelor; B5.2. Lungimea perioadei de conversie; B5.3. Ac hiziĠionarea de animale; B5.4. Rase İi ameliorarea raselor; B5.5. Mutilarea animalelor; B5.6. NutriĠia animalelor; B5.7. Medicina veterinară; B5.8. Transport İi sacrificare; B5.9. Creİterea albinelor. B6. Principii, recomandări İi norme specifi acvacultura: B6.1. Scop; B6.2. Conversia în acvacultura ecologică B6.3. CondiĠii de bază; B6.4. Localizarea unităĠilor de producĠi B6.5. Localizarea ariei de colectare; B6.6. Sănătate a İi bunăstarea; B6.7. Specii İi ameliorarea speciilor; B6.8. Nu triĠie; B6.9. Recoltare (colectare); B6.10. Transportul animalelor marine vi. B6.1. Sacrificarea. B7. Principii, recomandări İi norme specifi B7.1. GeneralităĠi; B7.2. Controlul infestării cu dăunători boli; B7.3. Aditivi, ingrediente İi alte metod B7.4. Metode de prelucrare; B7.5. Ambalare. B8. Principii, recomandări İi norme specifi B8.1. Scop; B8.2. Materi prime; B 8.3. Procesare (generalităĠi); B8.4. Criteri de mediu privind procesarea; 76 B8.5. Inputuri (generalităĠi); B8.6. Regulamente pentru diferite etape în procesare; B8.7. Etichetare; B9. Principii, recomandări İi norme specifi : B9.1. Conversia; B9.2. Impactul asupra mediului; B9.3. MenĠinerea pădurilor naturale; B9.4. ÍnfiinĠarea de noi plantaĠii fores B9.5. Produse forestiere nelemnoase; B10. Principii, recomandări İi norme specif B10. Princi pii, recomandări İi norme specifice pri C. Anexe: C1. Íngrăİăminte İi amendamente pentru sol (anexa 2.5) ; C2. Produse folosite pentru controlul buru creİtere (anexa 2.5.6) ; C 3. Criterii de evaluare a inputurilor folos C4. Lista ingredientelor de origine ne - agricolă İi a materialelor a la prelucrarea produselor agricole ecologice; C5. Criteri de evaluar e a aditivilor İi a materialelor ajutoarelor alimentare ecologice. Anexa 2.3 NOP - Programul NaĠional de Agricultură Or Programul NaĠional de Agricultură Ecologică (NO İi est e coordonat de serviciului de marketing, o r (USDA). Acest program a fost elaborat la cerer votată Legea privitoare la producĠia de aliment A). NOP este o lege f ca toate produsele alimentare ecologice să înd în conformitate cu aceleaİi procedee de certif Bazele Programului NaĠional de Agricultură Ecol P) NOP - ul conĠine standardele naĠionale de agricultur ecologice pe baza recomandărilor a 15 membri a NaĠionale (NOSB). NOSB - ul este numit de către Ministrul Agriculturii İi este fo ai următoarelor categorii: agricultori/cultiva 7 consumatori/persoane de interes public, ecolog s, în afară de recomandările NOSB, pentru formul programele de certificare ecologică de stat, pa f lexibile pentru a se potrivi cu o gamă largă Ġiuni İi produse, existe Statelor Unite. Care este conĠinutul reglementărilor NOP? Reglementările NOP interzic folosirea organism Ġiilor ioniza nămolurilor de la staĠiile de epurare în prod ucĠia ecologică de bunuri agr Ca regulă generală, toate substanĠele naturale - sintetice) sunt permise î toate substanĠe sintetice sunt interzise. Lista - sintetice İi sinte ice permise interzise, este una din secĠiunile acestor reg Standardele (normele) de producĠie İi comercia se referă la producĠia colectarea din flora spontană, creİte rea animalelor İi la prelucrar depozitarea produselor agricole ecologice. Cu pesticidele convenĠionale, îngrăİămintele chim ele crescute în sistem ecologic trebuie hrănite cu acestora nu li se dau antibiotice sau hormoni d Standardele (normele) de etichetare se aplică produselor agricole onĠin i ngrediente ecologice İi se referă la procentul Ț Produs ‚100% ecologic“, trebuie să conĠină ȚProdus ‚ecologic“, trebuie să conĠină cel p n sistem ecologic; Produsele care îndeplinesc cerinĠele de ‚100% organic“. Ț Produsele procesate care conĠin cel puĠin ‚produse cu ingrediente ecologice“, menĠio du - se cel mult trei dintre ingredientele sau grupele de alimente ecologice componente. D ecologice sau legume ecologice poate fi eti ecologici“ sau numai ‚obĠinu tă din legume ecologice“. Sigl oriunde İi oricum. Pentru încălcarea acest oricărei persoane care vinde sau eticheteaz care nu e ste obĠinut İi procesat conform reglemen 78 Ț Produsele prelucrate care conĠin mai puĠin ‚ecologic“, dar pe etichetă pot fi menĠion ecologic. Standardele (normele) de certificare stipulează cerinĠele pe care s manipulare trebuie să le îndeplinească pentru către USDA. InformaĠiile pe care un solicitant trebuie să le prezinte includ planul de activitate în sistem ecologi informaĠii privind practicile İi substanĠele documentaĠiei, practicile de prevenire a amestecului di operaĠiilor care urmează a fi certificate, ist de asemenea, la inspecĠia internă. Fermele İi re realizează vânzări ecologice a căror valoare nu depăİeİte 5,000 produsele ca ecologice dacă îndeplinesc stand organic“. De asemene a, sunt scutite de certificare İi u produselor agro - alimentare ecologice, cum ar fi băcăniii Standardele (normele) de acreditare stabilesc cerinĠele pe care un ) trebuie s îndeplineasacă pentru a deveni agent de certif a fi siguri că toĠi agenĠii de certificare acĠ angaja personal calificat, vor de monstra experienĠa lor în certific ecologici, vor preveni conflictul de interese acreditare a agenĠilor de certificare este de enĠii sunt obli supună unei inspecĠii anuale de actualizare a activităĠii lor de certific Produsele agricole ecologice importate pot fi vândute în SUA numai da agenĠi de certificare autorizaĠi de USDA. USDA agenĠi de certi ficare acreditaĠi în ări İi numeroase cereri de acreditare. Ín locul acre recunoscut, dacă USDA stabileİte că guvernul Ġ respectarea cerinĠelor programului NOP al USDA Anexa 2.4 JAS - Standardul japonez de agricultură Standardele (normele) JAS pentru produsele ag u fost stabilite în anul 20, î n baza Linilor directoar e pentru producĠia, prelu 79 comercializarea produselor ecologice alimentare , care au fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius. Sistemul JAS a fost completat în noiembrie 205 cu Standardele (normele) JAS pentru produsele animaliere ecologice, alimente ecologice procesate de animale. UnităĠile comerciale certificate de certificare sau Registrul de organisme care su acelea care produc sau prelucrează alimente sau furaje ecologice conf pună sigla JAS pe produsele lor. Reglementările JAS pentru produsele ecologice 2 002), toate produsele etichetate ca ecologice certificare (RCO) sau de un organism străin Agriculturii, Pădurilor İi Pescuitului (MAFF), ză eticheta JAS İi nume certificare. Logo - ul JAS, ca marcă de calitate, a fost introdu Acest sistem a fost recunoscut oficial ca ec pĠia hidroxidului de calciu, un produs pentru tratament foliar la meri, permis de Regulamentele (CE) nr 834/2007 İi 889/2008. Pe scurt, pentru operatorii care doresc să îİi echivalenĠa înseamnă că criter iile de certificare İi stan producĠie/prelucrare/ambalare, sunt aceleaİi c conformitate cu Reg. (CEE) Nr 2092/91. Cu toat De exem plu, ele nu se referă la băuturi alcoolice apicole). Normele impun ca numai prelucrarea (etichetarea de un organism de certificare japonez sau stră recunoscut de MAF. Cu toate acestea, în cadrul ComunităĠii respectarea regimului de control, să se asigure ca, de asemenea, furnizorii de i - contractanĠii de "mat t certificaĠi în conformitate cu Regulamentul Co 834/2007 İi Regulament 89/208 . Comparativ cu Regulamentul Cosiliului nr. 834/2007 İi Regulament 89/208 , reglementările privind etichetarea JAS, p ele diferenĠe: - Ín cazul în care produsul finit conĠine eticheta trebuie să indice clar care sunt e permite utilizarea de materi prime în conversie pentru prepa rarea unui produs alimentar ecologic; 80 - Íntotdeauna, eticheta trebuie să conĠină afiİată, pe etichetă nu trebuie făcută nic biologic, 10% ecologic, produs ecologic st răin, X% ecologic, sau referitoare la metoda de agricultură ecologi - În cazul în care produsul finit nu are sigla JAS, dar componentele sale o au, va fi posibil să se scrie, de exemplu, "salată ca hup făcut d roİii ecologice". Sarcina persoanei responsabile cu Notarea Produsului este de a decide care grup sau loturi de produse au fost obĠinute cu adevărat în conformitate c JAS İi care nu, indif erent de motiv. PrezenĠa unei astfel de persoane responsabile este de dorit, pentru a îndeplini cerinĠele Regulamentul Cosiliului 834/2007 İi Regulamentul C , care prevede cerinĠele minime de control, situ obligat să ofere organismului de certificare pentru a înlătura suspendarea comercializării produsului, până la 81 Anexa 2.5 Íngrăİăminte İi amendamente pentru sol prevăzute la articolul Notă: A: autorizate în temeiul Regulamentului (CE 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/207 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834 /207 Autoriza Юie Denumire Descriere, compoziĠ A Produse compuse sau produse care conĠin n enumerate în continuare: Gunoi de grajd Produs care conĠine animale İi substan Юe vegetale ut pentru animale); Gunoiul de grajd pro sol este interzis. A Gunoi de grajd păsări deshidra Astfel de gunoaie pr sol sunt interzise A Compost din excremente de animale, inclusiv gunoi d İi compost de g Compostul din gunoai fără sol este interz A Excremente lichide de animale Utilizate după ferm diluat corespunzătoa Astfel de excremente provenite din exp loat fără sol sunt interz A Deİeuri menaje fermentate Produs obĠinut din d funcĠie de sursele d supuse operaĠiunii d sau fermentării anae cĠia biogaz. Numai deİeuri menaje Numai în cazul în care sunt produse într - un sistem de colectare închis Ьi monitorizat, aceptat de statul membru ConcentraĠiile maxim uscată: cadmiu: 0,7; 82 plumb: 45; zinc: 20; mercur: 0,4; crom (total): 70; crom (VI): 0 A Turbă Utilizare limitată floricultură, pomicu A Deİeuri proven ciupercilor CompoziĠia iniĠială fie limitată la produsel A DejecĠii prove (vermicompost) A Guano A Amestec compostat sau fermentat de materi vegetale Produs obĠinut din vegetale, care au f iuni de obĠinere a compostul pentru producĠia de A Produse sau subproduse de origine animal jos: făină de sânge făină de copite făină de coarne făină de oase s degelatinate făină de peİte făină de carne făină de fulgi lână blană păr produse lactate ConcentraĠia maximă uscată de crom (VI): A Produse İi sub de origine v îngrăİăminte Exemple: făină de tu e, co cacao, radicele de mal t etc. A Alge İi produse ObĠinute în mod dire (i) tratamente fizice incluzând deshidratarea, congelarea İi măcina (ii) extracĠie cu ap t i apoase acide 83 İi/sau bazice; (i) fermentare . A Rumeguİ İi aİch Lemn netratat chimic A Compost din sco Lemn netratat chimic A Fosfat natural moale Produs definit de punctul 7 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 203/203 al Parlamentului European İi al Co privind îngrăİăminte ConĠinut de cadmiu: mg/kg de P 2 O 5 A Fosfat aluminocalcic Produs definit de punctul 6 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 203/203, ConĠinut de cadmiu: mg/k g de P 2 O 5 Utilizare limitată l A Zgură alcalină Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 203/203 A Sare brută de p Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2 la Regulamentul (C E) nr. 203/203 A Sulfat de potasiu posibil cu conĠinut de sar Produs obt inut din sare b- un proces de extracĠ İi săruri de magnezi A Rezidu rezultat din distilarea alcoolului İi e n rezidu Cu excepĠia reziduul distilarea alcolului A Carbonat de ca rocă calcică pu depozit de nisip cu alge impregnate de cretă fosfatată Numai de origine nat A Carbonat de calciu İi Numai de origine nat Cretă magnezică, ro pulverizată etc. A Sulfat de magneziu (kieserit) Numai de origine nat A SoluĠie de clor Tratamentul frunzelor de evidenĠ ierea unei carenĠ e calciu 84 A Sulfat de calciu (gips) Produse definite la punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr. 203/203 Numai de origine nat A Var industrial zahăr Subproduse din produ sfeclă de zahăr A Var indust rial din procesul de fabricare sub v Produs secundar obĠ fabricare sub vid a muntoase A Pucioasă Produs definite de punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr. 203/203 A Oligoelemente Mic ronutrienĠi anorgan din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 203/203 A Clorură de sod Numai sare gemă A Praf de rocă İ 85 Anexa 2.6 Pesticide œ produse pentru protecĠia plantelor prev No tă: A: autorizate în temeiul Re gulamentului (CE) nr. 2092/91 si ment inute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/207 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/207 1. SubstanĠe de origine animală sau vege tală Autori Denumire Descriere, compozi A Azadiractina ext Azadirachta indica (nem) Insecticid A Ceară de albine Agent de protecĠie de vie după tăiere A Gelatină Insecticid A Proteine hidrolizate Atractant, numai î combinaĠie cu alte prezenta listă A Lecitină Fungicid A Uleiuri vegetale ulei de pin, ulei de chimion) Insecticid, acaric germi nare A Piretrine extrase din C hrysanthemum cinerariaefolium Insecticid A Lemn amar extras din Quasia amara Insecticid, insectifug A Rotenon extras din Deris sp. s i Lonchocarpus sp. s i Terphrosia sp . Insecticid 2. Microrganisme utilizate în co mbaterea biologică a paraziĠilor Autori Denumire Descriere, compozi A Microorganisme ( ciuperci) 3. SubstanĠe produse de microorganisme Autori Denumire Descriere, compozi de utilizare A Spinosad Insecticid Doar dacă se iau mă 86 riscului pentru p pentru minimizarea riscului de dezvoltare a rezistenĠei 4. SubstanĠe utilizate numai pentru capcane İi/sa Autori De numire Descriere, compozi A Fosfat diamoniu Atractant, numai în capcane A Feromoni Atractant; perturbator de comportament sexual; numai în ca A Piretroizi (numai deltametrin sau lambda - cihalotrin) Insecticid; numai în capca specifici; numai împotriva Bactrocera oleae İi Ceratitis capitata Wied. 5. Preparate destinate a fi dispersate pe suprafa Autori Denumire Descriere, compoziĠie, co A Fosf at feric [fier (I) ortofosfat] Moluscocid 6. Alte substanĠe tradiĠional utilizate în agricu Autori Denumire Descriere, compozi A Cupru sub formă cupru, oxicloru (tribazic) de cupru, oxid de cupru, octanoat de cupru Fungicid Până la 6 kg de cup Pentru culturile perene, statele membre pot, prin derogare de l prevadă ca limita d fi depăİită într - un an dat, ia ca , cantitatea medie u perioadă de 5 ani, cei patru ani prece kg cupru/ha. A Etilenă Coacerea artificia de kiwi İi de kak citr icelor doar în cadrul unei strategi pentru prevenirea atacării inducerea înfloriri ananasului; inhibarea încolĠirii cartofil 87 A Sare de potasiu moale) Insecticid A Aluminat de potasiu (sulfa t de aluminiu) (Kalinit) Prevenirea maturări A SoluĠie sulfo - calică (po calciu) Fungicid, insecticid, acaricid A Ulei de parafină Insecticid, acaricid A Uleiuri minerale Insecticid, fungicid Numai la pomi fr - de - vie , măslini İi culturi A Permanganat de potasiu Numai la pomii fruc - de - vie A Nisip de cuarĠ Insectifug A Sulfură Fungicid, acaricid, insectifug 7. Alte substanĠe Autori Denumire Descriere, compozi ondiĠii d A Hidroxid de calciu Fungicid Numai la pomi fructiferi, inclusiv pepiniere, pentru a controla Nectria galigena A Bicarbonat de potasiu Fungicid 8 Chestionar: 1. Care sunt principalele tipuri de instrumente politice folosite de Uni unea Europenă dezvoltarea agriculturi ecologice? a. instrumente legislative, b. instrumente financiare, c. instrumente de comunicare, 2. Care sunt actele normative care reglementeaz a. Regulamentul (CE) 2092/91 ; b. Regulametele (CE) nr. 834/2207 İi 889/20 c. OrdonanĠa de urgenĠă nr. 34/2000; 3. Care este sigla pentru produsele ecologice din Romania? a. 10% ecologic; b. a.e. c. organic farming; 4. Care sunt produsele care se subordonează dir ui İi normelor de tras a. Alimentele; b. Produsele fitosanitare; c. Stimulatorii de creİtere; 5. Care este durata minimă a perioadei de conve a. 1 an; b. 2 ani; c. 3 ani; 6. Care este cea mai importantă activit ate în perioada de conversie? a. Selectarea organismului de inspecĠie İi c b. Elaborarea planului de conversie; c. Echilibrarea ecosistemului; 7. Care sunt cele mai importante standarde pent a. Standardul naĠional de a gricultură ecologică; b. Codex Alimentarius; c. Standardele IFOAM, NOP İi JOS; 8. Care este structura standardelor IFOAM? a. Principii generale, recomandări İi norme b. Scop İi obiective, definiĠii İi principi c. Principiul să nătăĠii, ecologic, al corectitudinii 9. CâĠi paİi trebuie făcuĠi pentru implementare 89 a. 3; b. 5; c. 10. 10. Care este cea mai eficientă măsură pentru plantel or? a. Refacerea echilibrului natural al agroecosistemelor; b. Fertilizarea cu îngrăİăminte organice; c. Monitorizarea bolilor İi dăunătorilor İi 90 Capitolul 3. C omercializarea produselor agricole İi PreĠul scăzut al produselor agricole İi co agricultura ecologică, determină fermierii economice (1). Ca İi în cazul agriculturi doar o mic parte a preĠului final al unui produs eco preĠului unui produs agricol İi alimentar amănuntul. Ín acest context, contactul di producător (f reprezintă un avantaj considerabil pentru reciproc de cunoİtinĠe İi îmbunătăĠirea niv pas esenĠial pentru dezvoltarea agricultur cologice ca o agricultur sustenabilitate. SecĠiunea (unitatea didactică) 3.1: PiaĠa produselor agro - alimentare ecologice; La nivel mondial, piaĠa produselor ecol miliarde dolari, din car e: Europa œ 17 miliarde $, America de Nord œ 18 miliarde $, Japonia œ 4,5 miliarde $ İi Oceania - 0,4 miliarde $, iar creİetrea an Fig. 3.1.1. PiaĠa mondială a produselor (organic monitor, 206) În Europa, î ntre ani 190 œ 2006 piaĠa produselor agrico alimentare ecologice a crescut î n med ie cu 25% pe an atingând o cifră de afaceri de 11 miliar ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea ( 23,5 miliarde ⁄) (3). Germania a fost cea mare piaĠă din Europa cu 3 91 care înseamnă aproximativ 30% din volumul produse ecologice cu mai mult de 1 miliard de ⁄), Italia miliarde ⁄) İ i FranĠa (1,2 miliarde ⁄). Ín ceea ce loc cu o medie de cheltuieli pe consumator ⁄) İi Germania (40 ⁄). Ín multe alte Ġări . media cheltuielilor per consumator pentru produsele ecologice este de peste 20 ⁄: Be (25 ⁄), Ma Britanie (24 ⁄) İ i Italia (24 ⁄). Această evoluĠie ascendentă a pieĠei pr - a da torat următoarelor motive: - pierderea încrederi î n produse alimentare neecolo scandaluri alimentare; - dorinĠa consumatorilor de a evita rezi - dorinĠa de a consuma alimente care n ificate genetic (OMGuri); - respectarea celor mai înalte standarde - protecĠia İi îmbunătăĠirea mediului î mediul de contaminarea cu OMGuri; - încrederea în activitatea organismelor d e inspecĠie İi certif legale de producĠie, cuprinzând toată - asigurarea sănătăĠii İi securităĠii tu 3.1.1. Târguri İi expoziĠii ( inter ) naĠional e de profil . Participarea la târguri este esenĠială pentru fermieri İi ceilalĠi produc ecologice deoarece au posibilitatea să - İi promoveze produsele İi să în İi alte acorduri comerc iale. Ín continuare prezentă teva info rma Ġii despr principalele târguri agro - ecologice din Europa: BIOFACH la Nuremberg în Germania İi SANA în Italia. Nürnberg (Germania), februarie Târgul internaĠional de produse ecolog htp:/w.biofach.de ) , se remarcă prin amploare, internaĠionalitat în fiecare an în luna februarie, la Nürnberg în Germania, aproximativ 2.10 de 92 expozanĠi, din care două treimi de pest din mai mult de 110 Ġări. Târgul internaĠional de la Nürnberg es BIOFACH sub autoritatea Ministerului F ProtecĠiei Consumatorului (BMELV) İi cu Industriei Târgurilor (AUMA). Sub patronajul IFOAM, BioFach aplică cri calitatea constant superioară a produsel ExpoziĠia profesională internaĠională experienĠă İi oferă echipamente İi facilităĠi expozanĠilor soluĠii pentru toate proble eveniment. Companiile din Asia, America de Nord İ produs elor agricole İi alimentare ecologice sigure de un loc în pavilionul german, deoarece cererea este foarte mare. Dezvoltarea pe termen lung de noi pieĠe oportunitate imensă İi o mare provocare pentru mut ntru a intra cu succes pe o piaĠ ă ecologică dintr - o Ġară străină, trebuie condiĠii. Fiecare Ġară are cerinĠe spec îndrumările, legislaĠia İi c onsumatori i sunt interesaĠi. O companie care aİteaptă să câİtige un hotare este sfătuită ca la început să o Ġării respective. Bologna (Italia), septembrie Expozi Ġia internaĠională SANA ( htp:/w.sana.it ) œ ALIMENTAğIE, SĂNĂ MEDIU este unul dintre cele mai importante evenimente pentru întreaga lume a produselor naturale: - 85.0 m 2 spaĠiu de expunere; - 16 pavilioane; 93 - 160 0 expozanĠi, dintre care 400 din a Africa; - 70.000 vizitatori, dintre care 50.000 - 3.500 comercianĠi profesioniİti; - 70 congrese - 900 jurnaliİti; Ca urmare a importanĠei mare pentru A storice a expoziĠiei, produselor certificate eco pavilioane. Aici veĠi găsi producători d diferite Ġări străine, de la litera A, , precum Uganda, incluzând Austria, Brazilia, Germania, Tunisia etc. Cele 6 săli dedicate SĂNĂTĂğII, includ necesare pentru bunăstarea holistică re plante İi fitoter apeutice la cosmetice naturale, d centre de sănătate. Trăind într - un ‚mod natural“ înseamnă să dai a trăieİti İi munceİ ti, hainelor purtate İi impactului t com un asupra mediului înconjurător. Tehn - sustenabile, mobilier ecologic İi produ pavilonul SANA œ MEDIU. Íntrucât SANA urmăreİte atent promovarea coperare cu Bol ogna Fiere, primul salon expoziĠ ional dedicat în întreg educaĠie în armonie cu mediul, ‚SANALAND sunt zone pentru joacă İi pentru efectu de reciclare, desen, sculptură, unde toate perioadă a expoziĠiei. Lecturi de carte - un teatru construit special, iar în interi ponsori oferă İedinĠe de degustare a alimentelo care nu afectează mediul înconjurător. SANA, în afară de a fi un eveniment în are İi o valenĠă culturală foarte p uternică. Ín fiecare an c 94 găzduieİte zeci de congrese, workshopu comercianĠi profesioniİti din Italia İi La acestea pot fi adăugate İi multe eve expoziĠii care p noile ‚Eco - tendinĠe“ İi sectoarele emergente. Capacitatea pentru expunerea tuturor produselor de calitate, valorile culturale ale spectacolului İi temele cu subiect de a italieni İi străini. Aceİtia asi gură propagarea mesajelor i a tuturor informaĠiilor despre produsele naturale SANA a dorit , întotdeauna, să informeze consum calităĠ ile produselor ecologice İi a celor c intermediul a mii de expozanĠi İ i a sute de ziariİti İi lideri asigurând prezentarea İi pătrunderea pr internaĠ ională. Producătorii, asociaĠiile de producători nevoie acum să folosească toate strateg pătrunderii İi menĠinerii produselor ec nd că succesul pieĠei sustenabile a produ realizarea unui echilibru al med iului înconjurător, producĠ i al consumului bazat pe produse de calitate care pot fi cu a prin canale eficiente de distribuĠie, care largă de produse İi preĠuri competitive, producĠie İi preĠuri competitive. Participarea la expoziĠiile naĠionale oferă xcelente oportunită în România cele mai reprezentative târguri europeni sunt IndAgra Food&Drink İi IndAgra Farm de la Bucureİti , AGRARIA de la Cluj - Napoca İi ExpoAgroUtil de la ConstanĠ a: IndAgra Food&Drink İi IndAgra Farm sunt două manifestări exp anuale organizate de Camera de ComerĠ, In Centrului ExpoziĠional ROMEXPO Bucureİti . IndAgra Fod&Drink ( htp:/w.indagra - fod.ro ) se desfăİoară în ultima decadă a lunii mai, pe o suprafaĠ 2 İi reuneİte ma 95 300 de expozanĠi din care peste 40% sun or ganizate mai multe saloane specializate: Salonul Industriei Alimentare, unde expun firme produc comercializare echipamente de prelucrare a produselor agricole, echipamente de muls İi de prelucrare a laptelui, cărni tehnice, echipamente pentru panificaĠie, paste İi confecĠii e alimentare: lapte İi brânzeturi, prepara İi legume, miere İi produse apicole, ule tale, conserve etc.; Salonul ‚Piscicultură“ , cu expozanĠi din domeniul p comercializării produselor piscicole; Salonul ‚EcoAgricultura“ , cu producători İi furnizo alimentare ecologice; Salonul ‚Vin uri“, cu producători İi comercianĠi de Salonul ‚Băuturi“ , cu producători İi comercianĠi IndAgra Farm ( htp:/w.indagra - farm.ro ) se desfăİoară în t part e a lunii octombrie, pe o suprafaĠă de 2 İi reuneİte mai de expozanĠi din care peste 30% sunt s organizate mult mai multe saloane specializate cu echipamente pentru cultivarea terenurilor İi creİterea animalelor İi cu prod salonul ‚EcoAgricultura“. Cu ocazia ac asemenea, o serie de simpozioane, works cele cu tematică de agric ultură ecologică. AGRARIA ( htp:/w.agraria.info.ro ) este cel de - al doilea evenimen cu profil agricol İi alimentar care se organizat anual, deobicei la înce putul lunii mai, de cătr Expo Transilvania S.A. Cluj - Napoca , cel mai important centru expoziĠ Camerei de ComerĠ, Industrie İi Agricul Cluj - Napoca. În cei peste 15 ani de act ivate, AGRARIA a contribuit constant la dinamizarea activităĠilor economice din această zonă 96 a participării, în fiecare an, a mai mu peste 10 0 vizitatori româ ni İi străini. ExpoAgroUtil ( htp:/w.expoconstanta.ro/expoziti/EXPOAGROUTIL/14/ ) este un târg naĠional cu participare internaĠ ională organizat de Ca Industrie, Na vigaĠie İi Agricultură ConstanĠa cuprinde mai multe saloane specializate: Salonul de tractoare, maİini İi echipamente Salonul de substanĠe chimice si biologice p otecĠia plantelor Salonul de input - uri pentru agricultură İi industrie a Salonul de produse agro - alimentare ecologice İi tradiĠion Salonul de apicultură; Salonul de flori; Salonul de finanĠări İi asigurări, preponde Reuni uni profesionale pe teme de actualitate. 3.1.2. Promovarea consumului de produse agro - alimentare ecologice Propunerile principale ale Comisiei Europene din Planul European de Alimente Ecologice İi Agricultură Ecolo (4) sunt concentrate pe dezvoltarea sistemului informaĠional privind piaĠa , prin creİterea educaĠional al consumatorilor, furnizare İi producătorilor, stimularea folosirii ru produsele din import, asigurarea transparenĠei depline în cea îmbunătăĠirea statisticii privind producĠia di ca instrumente politice İi de piaĠă. Prima acĠiune a Planului c u privire la piaĠa alimente introduse prin Regulamentul Consiliului interne), dă Comisiei posibilităĠi mai campanii de informare İi promovare cu pr ivire la agricultura ec fi posibil prin lansarea, la nivelul întregi U niuni E uropene , a Campaniei multianuale de informare İi promovare pentru a informa, pe o per consumatorii, cantinele instituĠiilor p İcolile İi alĠi acto alimentar, despre ‚meritele“ agricultur 97 înconjurător İi să educe consumatorii c U.E. Mai mult, se vor lansa campani de inf ormare İ i promovare specializate pe tipuri bine definite de consumatori cu m ar fi consumatorul ocazion i cantinele publice. De asemenea, cresc eforturile de coperare ale Comisiei cu statele i organizaĠ profesionale pentru a dezvolta strateg i pentru astfel de campani . Un exemplu de promovare a agriculturi ecologice este iniĠiativa Grupulu i IFOAM - UE care împreună cu Preİ edenĠia Austriacă a Uniunii săptămână ecologică în cantinele Comisie European din Bruxeles. Evenimentul a avut loc în perioada 17 - 24 mai 206. În acest in terval de timp, oficialii U.E. İ i oaspeĠii lor au avut posibili largă de preparate. Această iniĠ iativă public - privată a avut ca scop folosiri alimentelor ecologice în cantinele publi dezvoltarea dinamică a agriculturii ecologice. Cantinele Comi i Consiliului, care oferă mii de preparate zilnice, pot fi aga Europă . IniĠiativa ‚săptămânii ecologice“ a pre IFOAM - UE, subliniază, de asemenea, importa European de AcĠiune privind AlimentaĠia SecĠiunea (unita tea didactică) 3.2: Planificarea İi gestion vânzărilor: Producătorii care doresc să adopte o met această metodă unui proces complex de contr - a lungul tuturor fazelor ‚lanĠului alimentar“. De asemenea, toĠi tre Orice producător agricol sau de bunuri - İi selecteze furnizorii de materii prime İi materia contracte ferme cu diferiĠi furnizori, decât un acord Ín particular, acei producători care p materiale care provin din alte întreprinder - İi planifice cumpărăt opririle nea İteptate ale procesului de producĠiei. Deci, este pos procesele de p să nu se oprească, chiar İi în cazul în care sun furnizor. 98 Trebuie subliniat că, în sectorul agrico or materii pri anumite perioade, când producĠia scade, co cazuri se recomandă, în prealabil, stabili care se situează cel mai mic İi ce l m ai mare preĠ (rezultate di asemenea, importantă planificarea aproviz îngrăİăminte...) care nu se găsesc întotde De fapt, în agricultura ecologică , pentru a se evita problemele te cheltuielilor İi, în general, al tuturor fa planificare riguroasă. 3.2.1. Selectare furnizori Pentru a se evita cumpărarea de bunuri care nu sunt produse conform normelor U.E. œ întotdeauna în progres İi evoluĠie œ producătorii vor trebui să materiale de la furnizori specializaĠi instructiuni de folosire. La nivel eur opean, Regulamentul (CE) al Comisiei nr. 889/2008, anexele I, II İi V - X, listează toate intrările afara fermei) permise în agricultura eco la Ġară la Ġară, deoarece aceste intr ări İi folosirea lor sun naĠională İi anumite aspecte ale reguli diferit în statele membre (5). Íngrăİăminte, seminĠe, substanĠe pentr echipament e co respunză toare producĠiei ecologice, po Ín unele Ġări, există registre oficiale - uri. De exemplu, Ministerul Agriculturii din Italia c îngrăİămin te İi amendamente sub sigla ‚permise în agricultura trebuie s depună la Institutul de Cercetări pentru facsimilul etichetei produsului (6). Oda tre buie să actualizeze periodic lista c documentatia menĠionată anterior a fost Registrul de îngrăİăminte İi amendament , conĠine acele i nputuri care au fost verificate de ICNP. Pentru a introduce noi compani İi produse în Registru (F + SC), se are 9 Există, de asemenea baza de date web p ‚Organic x Seeds“ , o bază de date a furnizo rilor de seminĠe e cologice din Europa un ConsorĠ iu de organizaĠii (7). Pe internet furnizorilor certificaĠi ecologic, p recum BioEurope (8), imprim informaĠ i detaliate asupra companilor de input - uri ecologice. Este de subliniat că, referitor la proc trebuie să fie produse în ferme certifi U.E. Ín consecinĠă, cand se cumpără un pro dus, este necesar să certificat conĠinutul acestuia va trebui menĠionat cumpărară furaje İi seminĠe, este impor OMG - uri. 3.2.2. Alegerea canalelor de distrib uĠie Producătorii de bunuri agricole İi alim pentru magazinele mixte (convenĠ ionale/ecologice), dator specializate în agricultura ecologică. Ín cazul comercianĠilor situaĠi la dist este convenabilă cumpă internetului. Ín acest caz, riscul pri standardele U.E. este mai mic, chiar dac transport. De obicei, pe internet este un f ormular cu descrierea produsului cautat. SecĠiunea (unitatea didactică) 3.3: Come produselor agro - alimentare ecologice Despre comercializarea produselor ecolog - a discutat dacă a fost bună introducere a alimentel or ecologice în supermarket - uri . Astă zi, cea mai mare parte a discuĠiilor au ca subiect etc.) İi târgurile. AutorităĠile publice sunt consumatori Prod usul Intern Brut (GDP) al U.E., sumă ech - ul Germaniei. Folosind aceste f onduri pentru a cumpăra bunuri İ i servicii care respec aduce o contribuĠie importantă la dezvoltar Cumpărăturile ‚ver zi“ sunt, de asemenea, un exemp pieĠei. Prin promovarea ‚achiziĠiilor verzi“, autorităĠ ile publice pot încuraja industria pentru 10 dezvoltarea tehnologiilor ‚verzi“. Pentru unele produse, lucrăr i sectorul servici, impactul poate fi semnificativ, aİa cum achiziĠiile Comisia Europeană a emis un Ghid (9) p mediul, pentru a ajuta autorităĠile publice ilor verzi (ecologice)“. Ghidul explică posibilit ăĠile practice oferite de L ComunităĠii Eur prezintă soluĠii simple İi efective care p disponibil pe website - ul Europa al Comisiei (10) privi nd achiziĠii publice conĠine informaĠii practice, legături utile Agricultura ecologică este un contribu diversificarea locală İi regională İi la de i pieĠei locale, c tfel la revitalizarea comunităĠilor rurale İi o neİti. De exemplu, în Ita ‚Citta del Bio‚ (11), deschisă tuturor admi sprijinire a agricultur i ecologice. Introducerea alimentelor ecologice în ca de educaĠie alimentară İ i educaĠia consumului. ReĠeaua pro ‚Eco - Rural“, care nu este un nou organism ad degrabă un orga coordonare care are scopul de a atrage İi instrument de programare larg participativ în sistemul local de producĠie İi care au o putere mai mare de negociere cu privire la diferitele aspecte ale agriculturii ecologice, turismu Sectorul privat a introdus preparatele e İi hotelurile Scandinave sau banca WestLB cu 2% preparate ecologice. În Olanda, 10 mari ONG - uri , cu un număr total de 4 milioane de membri, au semnat î n 205 un angajament de utilizare a catering - ului cu preparate ecologice. Aceste exemple arată că acest procedeu İi furnizare a ecologice poate contribui semnificativ la naĠionale İi europene ar trebui să ia aceas 3.3.1. Selectare clienĠi ImportanĠa canalelor comerciale individu diferită în statele - o parte, în Belgia, Germania, Grecia, FranĠa ecologic este dominat de vânzarea directă ani, vânzarea cu amanantul a crescu t semnificativ. Pe de altă p 101 Suedia, Marea Britanie, Islanda, Ungaria İ ica Ceha cele mai mu concentrate î n supermarket - uri (> 60%) İi în magazine nespe Specialiİ tii sunt convinİi că acolo unde produsele ecologice sunt vândute, în principal, prin supermarket – uri, creİterea pieĠei İi raspâ ndirea acestor bunuri es mare decât în alte state membre (12). Vâ nzarea directă, sub toate formele, rep v ânzare a produselor ecologice, atât pentru consumator cât İi pent sunt următoarele: reducerea preĠurilor, ac cunoaİterea produselor İi a zonei de origi , principalele avantaje sunt: creİterea profitului, relaĠia directă cu c produselor /soiurilor locale. Există două variante de vânzare directă: – ‚fermieri î n oraİ “: pieĠe locale, grupuri de enimente promoĠionale etc.. – ‚orăİeni în fermă“: piaĠa de la poart Comercializarea directă si pieĠele fermi special în asociere cu agroecoturismul İi . PieĠele de de amănuntul, pot valorifica mai multe produse İi reprezintă un punct important de contac u mulĠi consumatori cu ecologice. Unele supermarket – uri au, de asemenea, iniĠiat ive de sprijin pentru c i de produse ecologice. Numărul supermarket – urilor ecologice continuă acestea unii consumatori preferă pieĠele d producătorii İi scurtarea canalelor de comercializare (cu mai mul A crescut İi cererea în sectorul de cate İi baruri care servesc alimente ecologice folosirea alime ntelor ecologice în instituĠiile pub ca atare, un număr tot ma İcoli au în meniurile lor produse ecologice. 3.3.2. Vânzarea produselor agricole İi alimentare ecologice Furnizarea alimentelor ecologice este o e consumator, consumatorii de alimente ecologice obisnuiĠ cu privire la toate verigile lanĠului de d produse locale, ecologice İi preparate core 102 T rasabilitatea İi transparenĠa sunt ins producĠiile ecologice. Ín U.E., conform Re 205, trasabilitatea sistemului alimentar este obligatorie. Comercializarea produsului ag roindustrial ‚urmărit“ se caracterizează studiilor de trasabilitate, comunicarea ef cu privire la produs la un cost scazut. As culese de produc disponibile İi pentru consumator, İi, even adaugată a produsului final İi permit desch PotenĠialele sunt enorme, având în veder nea İi valoarea tran İi de documentare a produsului. Instrumentele tehnologice folosite pentru fructificarea serviciului se pot baza pe folosirea unui portal de navigare pe internet printr – un sistem de căutare capabil să in consum atori punându – i în gardă cu privire la produsele esenĠă, acestea dau consumatorului percepĠ privire asupra celui ce a realizat produsul În agricultura tradi Ġi onală, înaintea industrializăr – a bazat pe contactul direct dintre producator İtia de unde provin İi adesea cine le – a produs. Globalizarea pieĠ are, a produs o distanĠare fizică İi mentală între producă printre consumatori. Această distanĠă poate asemenea, comerĠul s – a schimbat mult de – a lungul anilor. Secolul XX a fost caracterizat de succ aceluiaİi produs la cât mai mulĠi consuma particularizate, individualizate ‚doar pent oduse în can tităĠ i mari İi mai ieftin, dar în versiune individuală İi TendinĠa actuală este de comercializare lot variat de produse unui singur consumator, unei singure famili. Folosire a internetului devine un procedeu general pentru contactul dintre parteneri de afaceri (B & B = bus sines to busines), în achiziĠii İi logistică. Astfel, siguranĠa ( individualizare în masă İ i preĠuri dinamice) produselor İ serviciilor. Scopul cerinĠele individuale, la preĠuri individu avantajele prod masă (ex. E – commerce). Rezultatul acestei pieĠe a 103 pentru consumatori İi creİterea câİtigului pentru fermieri. consumatorilor posibilitatea de a İti unde comercializare directă İi vânzarea spre o p Contactu l direct cu consumatorii are o mare val la fermier capătă o legătură mai puternică cu mediul înco İi înteleg mai bine sistemul agricol. Miİ carea ecologică din toată lumea de monstrează un interes procedeele de vânzare directă. De asemenea Ġări în cur dezvoltare cât İ i dezvoltate, în unele cazuri cu sp vânzarea directă prin dezvoltarea instrumentelor specifice İi schimb de experie 104 Bibliografie: 1. Cristina Grandi (IFOAM Liaison Ofice to FAO), Alternative Markets for Organic Product, Proceedings of Intern and Market Linkages“, organized by FAO and IFOAM, Rome, November 205. 2. Trade fair activity (source: Nü r rnbergMese); 3. Comision Européene – Direction Générale De L’agriculture Et Du Dévelopement Rural, Report « Organic farming in the European Union œ Facts and Figures » ,Bruxeles, 205. 4. The World of Organic Agriculture 206 – Statistics and Emerging Trends – 8th revised edition,Ed. IFOAM,Bon, 206 ( w.ifoam.org ). 5. COM(204)415 final – Brusels, 10.06.204. 6. The —Organic Inputs Evaluation“ proje n EU Concerted Action project caried out under the Quality of Life Work Programe (5th Framework Programe) about the evaluation of inputs authorized for use in organic agriculture ( w.organicinputs.org ). 7. w.isnp.it/fertab_eng/index.htm 8. w.organicxseds.com 9. w.biobank.it 10. Comision of the European Comunities, Handbo k on environmental public procurement, Brusels, 18.8.204 œ SEC(204) 1050; 1. htp:/europa.eu.int/com/environment/gp/ 12. w.citadelbio.it 13. European Comi sion Report (G2 EW œ JK D(2005) —Organic European Union œ Facts and Figures“, Bruxelles, 14. Nadia El – Hage Scialaba (Fod and Agriculture Organization of the United Nations), Global Trends in Organic Agriculture Markets and Countries‘ dem for FAO assistance, Proceedings of Int and Market Linkages“, organized by FAO 15. Cristina Grandi (IFOAM Liaison Ofice to FAO), Alternative Markets for Organic Product , Proceedings of International r and Market Linkages“, organized by FAO 105 Chestionar: 1. Care este principala măsură pentru menĠi producătoare de bunuri ecologice ?: a. Reducerea cheltuielilor de producĠie; b. Creİterea volumului de produse agrico c. Participarea la tâ rguri naĠionale İi internaĠional 2. Care este cauza principală a creİterii p a. Pierderea încrederii consumatorilor î b. Diversificarea producĠiei de bunuri a – alimentare ecolo gice; c. ÍmbunătăĠirea mediului înconjurător; 3. Care este cea mai importantă activitate a. Sporirea İi diversificarea producĠiei b. Planificarea riguroasă a tuturor acti desfacere; c. Creİterea numărului de furnizori İi c 4. Care sunt principali furnizori de inputuri ecologice? a. Furnizorii specializaĠi; b. Supermarket – urile; c. Magazinele cu produse ecologice; 5. Care este nivelul de risc în cazul aprovi zionării de pe internet? a. Mare; b. Mic; c. Mijlociu; 6. Care sunt consumatori majoritari de bunuri ecologice în Europa? a. AutorităĠile publice; b. Firmele private; c. Orăİenii; 106 7. Care este documentul de bază pentru achi i ecologice în U.E.? a. Regulamentul (CE) 834/207; b. Regulamentul (CE) 89/208; c. Ghidul (CE) privind achiziĠile public 8. Care este cea mai importantă măsură d ecologice: a. Organi zarea de seminari, mese rotunde, workshopuri etc. tematice; b. Introducerea de meniuri ecologice în publice İi în restaurante; c. Popularizarea radio İi TV; 9. Care este cel mai important canal de dist ribuĠie a bunurilor ecolo a . Vânzarea în supermarket – uri; b . Vânzarea directă, de la producător; c . Vânzarea în magazine specializate; 10. Care sunt elementele cheie pentru vânzarea cu suces a produselor ecologice? a. Trasabilitatea İi transpare nĠa; b. Calitatea İi cantitatea; c. Diversitatea İi disponibilitatea; 107 Capitolul 4: Agro – ecosistemele României Cuvântul agro – ecosistem a fost folosit pentru prima – o publicaĠie s a Academiei Agricole din FranĠa intitulată ‚L ‘AGRO – ECOSYSTEME œ Ecologie en raport avec L‘Agriculture “. La câĠiva ani după publicarea acestui lucrarea ‚Modelirovanie Produktivnosti Agroecosystem İi în 1986 Gordon Conwa ‚Agroecosyst em Analysis for Research and Development . La noi în Ġară cuvâ – ecosistem este folosit prima oară în anul 1985 de echipa – dezvoltare ‚Agroecosisteme intensive zonale“ condusă de regretatul Profe Dr. Dumitru TEA de I. Puia İi V. Soran în studiile privind ec publică lucrarea ‚ Agroecosistem œ the key of sustainable agriculture “. Ín prezent aces foarte des folosit în special de agr oecologiİti, pentru a denumi ter sau/İi le proiectează, cu toate componentele lo r, vii İi nevii în (inter)ac e. SecĠiunea (unitatea didactică) 4.1: NoĠiuni in 4.1.1 DefiniĠii M ajoritatea agroecologiİtilor definesc agro – ecosistemul, precum Conway (1986) œ un sistem agro – socio – economico – ecologic. Loucks Orie (1977) defineİte agro ca o unitate t coerentă spaĠial İi funcĠional, care include t existente în aceast dintre acestea. Agro – ecosistemul este orice unitate teritoria faună, cu profil agricol diversificat İi int pre lucrarea produselor agricole İi alimentare), ecosistemele învecinate. 4.1.2 ParticularităĠi: Agro – ecosistemul are 3 dimensiuni; Caracterizarea unui agro – ecosistem este posibilă numai da – i sunt c unoscute cordonatele ecologice, economice İi sociale. Dimensiunea ecologică cuprinde potenĠialul tativ edafic, clima cea economică – valorile materi ale İi financiare în exploatare sa – f orĠa de muncă ca număr, aptitudini fizice İi cunoİt activităĠi economice adiacente, cât İi ca relaĠ Agro – ecosistemul este complex; Aİa cum se İtie, cele mai complexe sistem e teoria sis temelor sunt sistemele biologice. Agro – ecosistemele conĠin, pe lângă componente – biotop İi 108 biocenoză – İi subsisteme de natură fizică, fizico – chimică İi sau fizico – tehnică. Biotopul sistemelor agricole îl repr ezintă solul İi clima iar bi cenoza – plantele cult animalele domestice, precum İi organismele spec – plante İi animal Subsistemele fizice, fizico – chimice İi fizico – tehnice ale agro – ecosistemelor sunt ele inputuri artificiale,precum tractoarele, maİin apa de irigat, cunoİtinĠele teoretice de spec oare componentele naturale ale sistemului agricol . Legăturile dintre elementele İi subsistemele struc – ecosis temului sunt unilaterale (ĺ) sau bilaterale ( Ҫ ), iar cele mai puternice relaĠii din – ecosistemului sunt cele bilaterale asemănătoare legăturilor chimice de Agro – ecosistemul are o structură polimorfă; Majoritatea sistemelor agricole sunt constituite din 4 elemente total diferite: – minerale : solul, apa İi aerul. Ín această cate include İi agenĠii energetici esenĠiali – l umina İi căldura naturală; – plante : soiurile İi hibrizii plantelor cultiva – organismele vegetale sălbatice; – animale : rasele İi categoriile de animale domes ciile sălbatice; . – om : forĠa fizică İi intelectuală umană İi mijloacele de muncă. Agro – ecosistemul este deschis; Íntre elementele İi componentele structura – ecosistemelor sunt r materială, energetică İi informa Ġională. De asemenea, agro – ecosistemele fac schimb de energie, de substanĠă İi de informaĠie cu natura sau İi cu alte s Aİa cum se İtie, o parte din componentele a – ecosistemelor precum tra instalaĠiile agricole; sistemele de fertilizar lor İi alimentelor etc, sunt sisteme închise care fac Aceste fenomene au loc, însă, în interiorul a – ecosistemului İi se inte caracterizează întregul sistem. Agro – ecosistemul este dinamic; Orice agro – ecosistem este în continuă miİcare İi s în care coordonatele finale sunt diferite de c pornind de la condiĠii iniĠiale diferite prin folosirea de mijloace İi căi t Sistemul agricol este limitat în spaĠiu İi Fiecare agro – ecosistem are o limită teritorială num – l separă İi, în acelaİi timp, îl leagă de alte sisteme a ecosisteme. Orice sistem, fenomen sau lucru din 109 afara limitelor sistemului agricol, aparĠine m – ecosistemele au, de aseme nea, valori specifice în ceea ce priveİte în timp İi spaĠiu a proceselor İi fenomenelor c 4.1.3 ProprietăĠi Toate tipurile de agro – ecosisteme au cel puĠin o componen logică İi aceasta, obicei „dă tonul” în sistem. Ca atare, agro – ecosistemul are, ca İi sistemul b suİiri principa – inte – gralitatea, funcĠionalitatea İi sustenabilitate descriptori (Toncea, 19). Integralitatea œ calitatea sistemului de a reuni într – un tot unitar părĠile e. Această însuİire se exprimă, adesea, prin u @ Complexitatea este însuİirea agro – ecosistemului de a reuni subsisteme diferite. Ín mod logic, complexitatea creİte cu cât î grează alte elemente subsisteme se fac legături noi, com plexitatea sistemului mărindu – se cu numărul acestora Dacă ele mentele İi subsistemele integrate nu diferă de cele complex, ci doar se măreİte, se extinde, du – İi componentele İi existente. Aİadar, complexitatea unui sistem agricol c a relaĠiilor ce alcătuiesc sis temul respectiv İi se măsoară pr există în sis tem. Agro – ecoistemele se caracterizează prin trei t Complexitatea peisagistică œ se exprimă prin numărul tori ecologic e omogene, parcele agrochimice İi de speci la care se adaugă legăturile dintre ele. Complexitatea socială œ include grupurile sociale umane œ comunităĠi, f colective de muncă, etnii, culte relig culturale, asociaĠii İi cluburi profes ale İi politice etc . İi legăturile – İi interspecifice. Complexitatea economică œ include structurile economice – veg etale, animale, agroindustriale İi agrocomerciale, precu – İi interspecifi @ Unitatea exprimă tăria legăturilor dintre compo ntele agro – ecosistemului, pr este de omogen sistemul în toate punctele sale. Teoria generală a sistemelor susĠine că, în subsistem sau element structural al materiei find legat, mai slab sau m ai puternic de alte 10 compo nente. Legăturile dintre componentele agro – ecosistemelor sunt, în fun structurale, fie funcĠionale sau de tip cau – efect, iar în funcĠie de – fie unilaterale, fie rec iproce, inverse sau de tip feedback. Cele mai importante sisteme sunt cele funcĠionale, iar pentru u – legăturile funcĠionale Aİadar , unitatea sistemelor agricole se poate exprima prin numărul Legătu rilor de tip feedback li se mai spune c interpretate precum în exemplul următor (Bo în care A influenĠează pe B, B pe C De asemenea, conexiunile sistemice sunt de – conexiu ni pozitive, în care acĠiunea İi interac fel (pozitive sau negative): – conexiuni negative, în care componentele sistemice se influ enĠeză diferit – una (unele) pozitiv İi alta (altele) negativ: FuncĠ ionalitatea este asemănătoare (similară) cu echi brul dinamic al siste exprimă capaci tatea sistemului de a face schimb per cu mediul înconjurător fără a afecta integ tatea sistemului. FuncĠi nalitatea unui sistem agricol se estimează cu ajutorul a patru in 1 @ Productivitatea sau randamentul (R) se calculează prin raportar de sistem la unitatea de pro ducĠie (UP). UP Y R în care: Y este cantitatea de produs(e) agricol( cesul munci, exprimată cifric (nr., bucăĠi etc.) sau (1, hl, m3 etc.); UP – unitatea de spaĠiu (m 2 , ha etc.), de timp (zi, lun e bunuri materiale: plantă, animal, om, secĠie sau s panie) agroind sau agrocomercială. ProducĠia oricărui agro – ecosistem se calculează, de obic produse agricole obĠinute în subsis temele componente, grupate sau nu pe tipuri de produse – prin cipale İi secundare, vegetale, animale, agrocomerciale n i yi Y 1 în care: Y este, de exemplu biomasa produsă de i – numărul solei (parcelei) de teren, serei, secĠiei sau al fer mei agricole etc. În cazul în care în agro – ecosistem se obĠin produse dife cantităĠile respective se exprimă într – o unitate de măsură comună œ unităĠi cereal sistemele vegetale sau unităĠi energeti ce pentru toate tipurile de produse agricole. @ EficienĠa (E) exprimă gradul de valorificare a t realizării unui anumit produs agricol İi s valorice, sociale la eforturile (consumurile externe) corespunză E = Efect / Efort Altfel spus, eficienĠa este rata de convers E = Ieİiri / Intrări Dacă înlocuim în aceste formule de calcul e realiz ate İi eforturile sau intrările cu consum ale sau cu cheltuielile de producĠie, obĠinem mai mulĠ profitului sau a rentabi lităĠii (RP): P RP = –- x 10 Ch 12 în care P este profitul; Ch – cheltuieiile de producĠie P= V œ Ch în care V este venitul V = Y x Pv + Av în care Pv este preĠul de valorificare al Av – alte venituri – dobânzile încasate pentru depo zitele bancare İi subve sub formă de cupoane valorice, prime de exp PreĠul de valorificare este egal cu preĠul vânzare İi cu preĠ ul (costul) de producĠie sau tehnolo interiorul sistemului ca hrană pentru perso (ex. furajele). Y Ch CT Ch = CS + ChT în care CS este capitalul soc ial ChT œ cheltuieli tehnologice Capitalul social este partea de capital pro maİirii İi utilaje etc. care funcĠio nând vreme îndelungată în procesu İi repetat, valoa rea asupra mărfurilor nou produse, pe mă ra uzuri lor. Cheltuielile tehnologice sunt parte a capitalului productiv for mată din materi combustibil, materiale auxiliare etc. a căror e în întregime asupra produselor obĠi – nute, l a care se adaugă cheltuielile cu forĠa de mu care prin consumarea sa pe lângă echivalentul valorii sale creează İi plus val In cheltuielile tehnologi menea, cheltuielile gospodăreİti legate de conducerea istra rea sistemului, precum İi statale – taxe İi impozite. @ Stabilitatea – proprietatea unui sistem agricol de a – İi men Ġine structura İ funcĠionare specific. Din punct de vedere al stabilităĠii, în ag – eco sis teme stabile, a căror structură İi activitate este relativ consta – eco sisteme instabile, foarte oscilante în timp İi spaĠiu. Stabilitatea agro – ecosisteme1or depinde, ca İi în caz 13 dintre 1egături1e feedback neg ative İi ce1e pozitive. Conexiunile negative sunt ce1e în care inf – una acĠionează în sens pozitiv, iar cealaltă re re1aĠia ,,Fert İi ProducĠie“, este o conexiune negativă deoarece producĠia creİte p soluri1or, iar fertilitatea soluri1or scad vegetale. Î n cazu1 conexiuni1or pozitive, acĠiunea İi r sen s, fie negativ, fie pozitiv. O astfe1 de 1 popu1aĠia creİte proporĠiona1 cu număru1 d proporĠiona1 cu număru1 de indivizi ai popu Conform părerii 1ui B ontkes (1992) conexiunile inverse ce1e negative, stabilitate. Practicienii estimează stabilitatea sisteme (CV): 10x m s CV în care s este abaterea st andard a va1ori1or parametru1ui realizată 1a o cultură pe diferite sole, f – un an sau pe mai mu1Ġi ani); m œ valoarea medie a parametrului studiat. 2s s s 2 = n i n i n xi xi n 1 2 1 2 1 1 în care n este numărul de valori indiv x – valorile individuale ale parametrului studiat. Ín general, se admite că variabilele (mai a e au un coeficien mai mic de 10% prezintă o varia Ġie mică, cele cu coeficientu – 20% au variaĠie mijlocie, iar cele cu coefi (Ceapoiu, 1968). 14 @ Echitatea exprim ă imparĠialitatea, obiectivitatea, dinea împărĠirii pro între consumatori. Primul İi din păcate, f’oarte des u – ecosistem este omul. Din această cauză sunt vitregi m icr organismele, participanĠi direcĠi la procesele de producĠie agr Sustenabilitatea Spre deosebire de alĠi autori care nu prea cons iderăm că sustenabilitatea este analoagă cu autoreglarea sist r biologice İi abilitatea agro – ecosistemului de a – İi menĠine integralitatea İi stânjeniri sau perturbaĠii intern e sau exteme. CuvântuI „SUSTAINABILITY” a f’ost rostit pr or Unite privind Mediul Uman de la Stocholm ( Campbell, 1995) İi nu are un sinonim în lim Dezbaterile asupra sustenabilităĠi s – au amplificat însă după publ ,Our Comon Future ” de către comisia Mondială a Medi întâlnirea la vârf de la R io de Janeiro din anul 192. Ef orturile İtiinĠifice sustenabilitatea sunt İi astăzi de o intens edere İi măsuri identice corespunzătoare privind dez tarea vitoare a tot mai multor domeni de activitate, inclusiv agricultura. Pe aceast definire a descriptorilor sustenabilităĠii: @ Vulnerabilit atea, exprimă probabilitatea de deterior – ecosistem în urma acĠiunii diverİilor fact stânjenitori sau perturbatori. ދn ecosisteme, vulnerabilitatea începe să se manifeste în momentul când condi – un sistem sau cele externe au atins aİa numita graniĠă a Ġuirii iar viitoare sunt posibile (Puia İi Soran 198). @ RezilienĠa (Rz), semnifică capacitatea de reface – ecosistem după o perturbaĠie internă sau/İi externă İi se exprimă prin timpu funcĠio nalităĠii sau/İi de refacere a structuri RezilienĠa se exprimă în unităĠi de timp, p – a refăcut (t 1 ) İi timpul când a avut l oc per turbarea (t o ): R 2 = t 1 œ t 0 4.1.4. Delimitare İi denumire Delimitarea İi numirea agroecosistemelor Ro İi de studiu. Părerile sunt împărĠite, plecând – se de la conceptul că fieca tivată de t 15 sau teritoriu ecologic omogen (TEO) este un a multitudine de agroecosisteme, până la concepĠ œ 5 œ 7 œ 10 agro – ecosisteme. După multe discuĠii İi controverse în care s – au confruntat geografi, natu economiİti etc. în anul 1987 s – a ajuns la concluzia că în România – ecosisteme care se pot grupa, în funcĠie de forma de relief domina tegori: agro – ecosisteme de câmp Lunca İi Delta Dunării (1), agro – ecositeme de deal İi podiİ (12) İ – ecositeme de munte CarpaĠi (2). Criteriul de delimitare a acestor – ecositeme l – a constituit întregul de relief, sol İi climă, inclusiv modul de fol sistem de agricultură, astfel încât oferta natu bune rezultate. Urmare a schimbărilor d in agricultură din ultimii 22 de a irigaĠii din Dobrogea İi Câmpia Română, în pr – ecositeme: Lunca İi Delta Dunării (1), 7 agro – ecosisteme de câmpie œ, Câmpia Română (2), C teniei cu dune de nisip(3), Câmpia Găvanu – Burdea (4), Câmpia de Vest (5), Câmpia Transilvaniei (6), Câmpia Jijiei (7); Câmpia Sucevei (8), 12 agro – ecosisteme de deal İi podiİ œ Podiİul Dobrogei (9 Cotmeana (10), Piemontul Getic sudic (1), Piem ontul Getic nordic (12), SubcarpaĠii de curbură (13), SubcarpaĠii Meri Someİan (16), Podiİul Târnavelor (17), Dealu (18),Podiİul Moldovenes c İi SubcarpaĠii Orientali (19), Pod İi 2 agro – ecosisteme din munĠii CarpaĠi œ Depresiunile intramontane (21) İi Zona – alpină (22) . 16 Fig. 4.1.4.1. Harta agroecosistemelor Români 4 .1.5. PotenĠial agroecologic . PotenĠialul natural İi agricol al agro – ecositemelor României este apreciat cu ajutorul a doi indicatori: indicele termo – hidro – radiant İi nota de bonitare. Idicele termo – hidro – radiant (ITHR) exprimă potenĠialul i de cultură calculează, conform echipei profesorului Du climatice de bază: temperatura aerului, pr aplică un coeficient de corecĠie în funcĠie aturile critice (>32 0 C). T x P x R ITHR = –––– 10 0 în care: T este suma anuală a temperaturilo 0 C; P œ suma precipitaĠiilor anuale; R œ radiaĠia anuală globală (kcal/cm 2 ) Conform datelor din graficul 4.1.5.1, din ca uză că elementele climat la formarea recoltei se află în raporturi diferite în diverse agro – ecosisteme, indicele termo – hidro – radiant (ITHR) diferă de la un agro – ecosistem la altul, într Dunării İi 8 în zona montană – alpină. Agro – ecosisteme cu potenĠial c (ITHR = 30 17 œ 40) sunt İi Câmpia Olteniei cu dune de nisip potenĠial climatic mic (ITHR = sau < 18), Podiİul Dobrogei, Câm Depresiunile intramonta ne. Fig. 4.1.5.1. Indicele termo-hidro-radiant al agro-ecosistemelor României 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 2 Agro-ecosistemele României ITHR Nota de bonitare, exprimă gradul de favora hidrologie İi sol pentru plantele care se c Tabelul 4.1.5.1 Note de bonitare la principalele culturi de câmp pe agroecosisteme (D. Teaci, A na Tudor, N. Andreiaİi, 1987 ) AES Nr. GR OR PB FS CT SF SO MF IU IF CN LU TR LG M 1 68 6 71 75 51 78 70 62 63 41 64 71 5 80 65 2 64 6 6 65 52 63 50 50 65 39 48 65 57 52 57 3 4 46 7 63 64 45 62 60 45 42 54 65 35 80 56 4 56 54 5 59 38 4 46 54 58 30 40 48 52 30 47 5 67 67 6 6 52 62 62 62 54 46 56 68 5 5 60 6 52 51 51 45 39 41 40 45 45 35 36 52 52 30 4 7 56 5 51 52 42 47 53 56 56 4 47 58 51 45 51 8 53 51 46 30 57 51 30 50 45 52 39 38 67 25 45 9 48 45 46 43 29 36 38 4 4 2 29 49 30 25 3 8 10 65 63 63 5 50 45 59 65 59 45 59 58 61 48 57 1 4 45 41 36 36 32 3 41 46 34 30 35 50 30 38 12 39 39 31 25 32 2 20 40 26 29 21 27 47 25 30 13 54 57 51 51 4 48 46 57 61 28 37 54 4 50 49 14 35 32 29 23 30 27 21 34 16 26 19 26 39 20 27 15 45 41 41 38 37 37 30 42 45 49 38 36 50 30 40 16 37 32 32 20 31 26 19 30 31 28 24 34 4 25 30 17 41 38 35 20 31 29 21 3 32 28 24 34 46 25 31 18 35 28 28 15 30 23 15 30 30 35 19 21 40 20 26 19 42 40 36 31 35 32 31 38 35 23 30 36 46 25 34 20 47 4 41 43 35 3 5 36 40 48 25 35 45 35 30 39 21 4 34 23 20 36 31 3 30 20 42 20 23 45 3 27 2 12 12 10 2 30 10 2 15 2 20 15 2 30 2 12 M 48 46 45 40 40 39 36 4 42 35 36 43 47 34 18 AES Nr.= număr agro - ecosistem, M = media, GR = Grâu, OR = Orz, PB = Porumb, FS = Floarea - soarelui, CT = Cartofi, SF = Sfeclă de za pentru ulei, IF = In pentru fibră, CN=Cânepă Din datele prezentate în tabelul 4.1.5.1, pentru fiecare cultură, de la un agro - ecosistem la altul. Ín ceea agro - ecosistem, indiferent de planta cultivată, cele mai mari n ote de bonitare (> 50) au agro – ecositemele Lunca İi Delta Dunării, Câmpia Câmpia Olteniei cu dune de nisip İi Câmpia – ecositemele Piemontul Getic Nordic, Podiİu , SubcarpaĠii Meridio depresiunile Subcarpatice Transilvane İi ag – ecositemele din munĠii C œ Depresiunile intramontane İi Zona montană – alpină. Notele de bonitare la plantele cultivate, indiferent de agro – ecosistem, au variat mai p uĠin (34 œ 48), cele mai mari (= sau > 45) înregistrându – se la culturile cerealie İi la trifoi, iar cele mai mici (< 40) la zahăr. 4.1.6. Analiză İi proiectare RevoluĠia tehn ică în agricultură se bazează, în p mijloacelor de analiză İi proiectare a agro - ecosistemelor (Toncea, 19). Analiza agro - ecosistemelor Orice activitate agricolă este sau trebuie sau aprofund de scurtă sau lungă durată a sistemelor ag orice activitate agricolă este mai costis funcĠionarea İi chiar existenĠa întregului - ec osistem în care se desfă DefiniĠii Analiza agro - ecosistemelor este o activitate comp - ecosistemului îm subsisteme İi elemente com acestora İi de determinare a legătur ilor lor intra - İi intersistemice, i înconjurător, în vederea identificării İi c enomenelor care pertur njenesc structura İi funcĠionarea agro - ecosistemului analizat (Toncea, 19). ImportanĠă Rezultatele practice de până acum demonstrează că anali - ecosistemelor avantaje İi dezavantaje: Avantaje analizei agro - ecosistemelor: asigură cunoaİterea agro - ecosistemelor în toată comp 19 promovează İi precede managementul d ezvoltarea fermelor, gospodăriilor, aso plante, cresc animale sau/İi prelucrea alimentare; contribuie la reducerea riscurilor creİterea stabilităĠii structurale İi fu - ecosistemelor; determină creİterea volumului de in problemele agro - ecosistemelor; contribuie la stabilirea factorilor c - ecosi s temelor; c onstituie baza activităĠilor de proi - ecosistemelor; furnizează idei noi pentru cercetare local, zonal, naĠional İi internaĠional înlesneİte perfecĠionarea propriilo e , pre cu m İi descoperir ea altora noi. Dezavantajele analizei agro - ecosistemelor: costul relativ ridicat ca urmare a cheltuielilor mari cu organizarea, retribuirea analiİtilor İi cu aprovizionarea cu mate riscul ‚pierderii în amănunte“ İi al pării unor informa uneori esenĠiale pentru agro - ecosi s tem; ParticularităĠi Analiza agro - ecositemelor se deosebeİte de analiz chimice, biologice etc.) ca urmare a partic - ecosistemelor : analiza agro - ecosistemelor este deosebit de c analiza agro - ecosistemelor foloseİte cu pre interdisciplinare; În analiza agro - ecosistemelor se implică İi colab œ 5 discipline: cultura plantelor, İtiinĠa solului, cr eİterea animalelor, economia ag analiza agro - ecosistemelor este interactivă; Cheia sucesului în analiza agro - ecosistemelor este coopt (managerului) de agro - ecosistem în echipa de analiİt u drepturi depline, comunicarea clară într schimbul permanent de informaĠii între be O analiză se spune că este perfectă, cân - ecosistemului analizat, lucru real izabil numai când analiİtii İi a - ecosistemul sunt un tot unitar, 120 fiecare analist fiind aİa de puternic de implicat in agro - ecosistem încât se confundă agro - ecosistemul însuİi. analiza agro - ecosistemelor este selectivă; Pentru c a analiza să fie reală İi folositoare trebuie cunos cheie ale agro - ecosistemului; analiza agro - ecosistemelor durează realativ p Analiza propriu - zisă nu poate dura mai mult de 7 œ 10 zile, dar perioad poate prelungi până la o lun ă de zile. Metode Metodele de analiză a agro - ecosistemelor sunt adecvate n concentrare a acestora: Metode monodisciplinare; Aceste metode sunt folosite pentru analiza unor componente ale agro - ecosistemelor, precum fenomenele climatice, însuİirile solului, in etc., care pot fi studiate pe seama cunoİ Aİa cum practica a demonstrat - o, analiza monodisciplinară cazul cel or mai simple componente ale naturii, particulele de praf, datorită complexităĠ multe alte componente ale naturi, care în niciun caz nu pot fi analizate pe baza cun oİtinĠelor furnizate de o singură discip Metode multi (pluri)disciplinare; Metodele pluridisciplinare sunt cunoscute (echipe de) experĠi, fiecare parte struct ă de către un expert pe baza cunoİtinĠelor discipline. Cele mai cunoscute metode de analiză mult - metoda reducĠionistă: structura İi funcĠionarea ecos uncĠie de rezultatele analizei unei componente reprezentative. Cu alte cuvinte un ecosistem vegetal de tip stepă, poate fi descris p - metoda holistică: explică structura İi funcĠio ec osistemului în funcĠie de rezultatele a climei, plantelor İi animalelor se deduc Aİa cum, probabil, se înĠelege uİor, meto zavantaje care le reduc din importanĠă İi uneori le 121 - echipa de experĠi nu poate cuprinde to unele componente nu sunt studiate sau su - fiecare expert red uce problemele sistemului la un singur aspect definit prin termeni propriei discipline; - experĠii au, de regulă, opinii divergen Metode interdisciplinare (sistemice); Aceste metode sunt cele mai potrivite pentru analiza agro - ecosistemelor deoarece se pa re că sunt ‚libere“ de aproape toate dezavan - İi multidiscipl Metodele interdisciplinare folosesc proce œ pragmatice, deoarece îmbină conceptul İi cu cele ale celei holistice. Aceste metode sunt recomandate analizei agro - ecosistemelor İi pentr prioritar defi niri precise a probleme(i)lor a gro - ecosistemului İi, a întrebărilor analitice, iar problemele İi respective sunt stabilite de persoane legate nemijlocit de agro - ecosistem cu sprijinul experĠil cum sunt ingineri de sistem. Ín procesul de analiza sistemică, cele ma - definirea scopului İi a obi ectivelor analizei; - identificarea agro - ecosistemului ca amplasare spaĠ temporală; - ierarhizarea structurală; - stabilirea problemelor agro - ecosistemului İi a cauzelor - formularea propunerilor de soluĠionare perspectivă a pr respective; Rezultatele analizei interdisciplinare s factori, în special de natură subiectivă precum con vingerile politice, nivelul de pregătire profesională İi p oziĠia analiİtilor în echip care analiza este valabilă. Orice metodă de analiză cuprinde, de asem biologice, statistic e, tehnico - economice, economico - financiare etc., necesare pentru analiza de specialitate a unei componente O astfel de metodă, care se foloseİte fo SWOT , care în limba română se numeİte STOP (Toncea, 19) . Expresia STOP are, a İadar, următoarea semnificaĠie: 12 S œ se referă la punctele (însuİirile natur problemele agro - ecositemului İi este similară cu W a cuvântului englezesc W eaknes. Prezentarea punctelor slabe ale agro - e cosistemului are în v İi, mai ales, îmbunătăĠirea sau eliminare T œ este analog cu S - ul cuvântului englezesc Strong İi T ari, de rezistenĠă ale agroecositemului. Anal - ecosistemelor urmăreİ stimularea consolidarea însuİirilor pozitive. O œ este iniĠială comună ambelor versiuni l O portunity, respectiv O portunitate İi se referă la situaĠiile conjuncturale structurale İi funcĠi onale a agro - ecosistemelor. P œ vine de la P ericol sau P rimejdie, are în vedere toate care ameninĠă integralitatea, funcĠionali - ecosi s temelor İi analog cu abrevierea cuvântului englezesc T hre at. Pentru agro - ecosistem, punctele S labe İi cele T ari apar ca urmare respectiv, performanĠelor de management, O portunităĠile İi P ericolele pot apare din sfera locală, regională, naĠională İi int Procedeul general de analiz ă; Gordon R. Conway (1985), un cunoscut specia consideră că analiza acestor sisteme este cont de următoarele principii: - nu este necesar să İtim totul despre un sistem ecologic; - pentru a înĠelege proprietăĠile İi evol legăturile funcĠionale cheie; - identificarea legăturilor funcĠionale c importante probleme ale sistemul ui ecologic. Analiza agro - ecosistemelor parcurge, de obicei, 4 etape: Etapa pregătitoare; Această etapă durează aproximativ o lună de analizat, definirea obiectivelor analizei İ Etapa pregătit încheie cu elaborarea planului de lucru İ materiale consumabile İi de informaĠii. Sistemul ce urmează a fi analizat se stabi organizaĠii lor guvernamentale İi neguvernamentale prin proiecte de dezvoltare a sistemului. 123 După Conway, calitatea rezultatelor analize - ecosistemelor depinde crucial de definirea precisă İi într - un limbaj simplu İi c lar a obiectivelor analizei. În cele mai dese cazuri analiza sistemelor ecologice are 2 œ 3 obiective majore. Echipa de analiză este formată, în funcĠie 2 œ 5 membri, specialiİti în analiza sisteme buni cunoscători ai a - ecosistemului respectiv, la care se adaugă obligatoriu, c Această activitate se încheie cu stabilirea respons Programul de lucru este elabor at cu concursul întregii echipe pe etape de analiză, aproape toate activit materialele necesare. Colectarea datelor Culegerea informaĠiilor durează 2 œ 3 săptămâni İi este cea mai importantă etap propriu - zis de analiză. ImportanĠa activităĠilor de culegere a info İi rezultatele analizei depind în exclusivi Culegerea inf ormaĠiilor începe cu procurarea mater œ monografi, studi climatice, pedologice, anuare statistice, hă Íntrucât aceste informaĠii nu sunt culese d ective poar numele de informaĠii , respectiv surse secundare . În cazul agro - ecosistemelor, aceste informaĠii se f subsistemelor reprezentative. Eİantionarea ecosistemului se face după urmă - Alege rea procedurii de selecĠie a subsistemel Procedura de selecĠie aleasă trebuie să ofe componente. SelecĠia se face în funcĠie de - Estimarea mărimii eİantio nului; Numărul de subsisteme de analizat se poate t 2 x CV 2 n = - d 2 în care n este numărul de subsisteme de ana t œ valoarea statistică pentru un interv .90, 0.95, 0.9) ale descriptorului studiat; CV œ coeficientul de variaĠie a descriptoru 124 CV = (s:m) x 10 în care s este abaterea standard; m œ media descriptorului respectiv; d - intervalul de încredere - Evaluarea erorilor; În procesul de eİantionare apar două feluri de ero prospectare. Erorile de eİantionare sunt, de asemenea, œ erori subiective ca urmare a ataİamentului analiİtilor faĠă de o anumită - ecosistemului İi er ale varianĠ rezultate din calculul statistic al descrip sunt erorile de măsurare İi de înregistra ambiguităĠii întrebărilor din chestionar. Colectarea in formaĠiilor secundare trebuie combina verifica İi completa aceste informaĠii. După ce toate sursele de informaĠii secund informaĠii primare , prin efectuarea de observaĠi i İi măsurători directe. Pentru colectarea informaĠiilor (datelor) p - metode formale: înregistrările de teren Aceste metode furnizează date exacte care s istic, sunt de lu desigur costisitoare. - metode neformale: interviu İi observaĠi Aceste metode sunt de scurtă durată, iar in mai puĠin exacte. Prelucrarea informaĠiilor Prelucr area informaĠiilor are ca obiectiv iden ice İi sociale ale agro - ecosist emului analizat. Această penultimă parte a analizei agro - ecosistemelor începe cu gruparea informa funcĠie de natura lor: informaĠii gener ale (denumirea, tipul İi - ecosistemului), informaĠii ecologice (denumire zonă, coord climatice, pedologice, agrochimice, hidrol - economice (distanĠe f aĠă de principalele căi de transpo a terenului, activităĠi economice, dotare (structura forĠei de muncă, convingeri pol e folosire a forĠei de muncă). 125 Următoarea activitate constă în stabilirea structurii ierarhic agro - ecosistemului. Structura ierarhică cuprinde toate compon - ecosistemului aİezate piram idal, în rânduri suprapuse, cu iar deasupra, structuri din ce în ce mai complexe care ajung la maximum de complexitate la vârf. Limitelor teritoriale ale agro - ecosistemului reies din hărĠi - ecosistemului, în care fiecare componentă structurală este prezen care astfel de hărĠi nu există, analiİtii componentelor agro - ecosi s temului. Prezentarea rezultatelor Cea mai bună metod ă de prezentare a rezultatelor ana scheme, grafice, diagrame, schiĠe, fotogra înĠelesul beneficiarului. De asemenea, se r, mai ales a celor foarte încărcate cu cifre. Un mo d sintetic İi foarte sugestiv de prezen schiĠa agro - ecosistemului în plan ver tical sau văzut din profil î privind particular ităĠile naturale, economice İi socia Proiectarea agro - ecositemelor Deİi este o activitate obiİnuită în toate d servicii, în agricultură proiectarea este i n domeni particulare, precum sistemele de irigaĠii, desecări İi de fertilizare, c alimentare etc. DefiniĠii Proiectarea agro - ecosistemelor este o lucrare tehnică r optime pentru a schimba un agro - ecosistem dintr - o stare nedorită într - o stare dorită Cu alte cuvinte, proiectarea agro - ecosistemelor este o activita funcĠională, de ansamblu a acestora . MotivaĠii İi scop Proie ctarea unui agro - ecosistem este motivată de: - dorinĠa de a obĠine producĠii İi veni - ambiĠia de a avea culturi İi animale - cerinĠele cumpărătorilor (consumatori - convingeri filozofice, religioase İi 126 - legislaĠia privitoare la agricultura ecologică, s protecĠia mediului înconjurător; - libera concurenĠă în producerea, pre İi alimentare. ParticularităĠi a. Proiectarea agro - ecositemelor este un proces dinamic. O ricând İi oriunde proiectarea este un proce nivelul de perfecĠiune, are cel puĠin o var mai târziu, în funcĠie de nivelul de cunoİt e al proiectanĠilor modernizare al metodelor İi tehnicii de pro b. Proiectarea agro - ecosistemelor este un proces comp structurale İi funcĠionale a agro - ecosi s temelor. c. Proiectarea agro - ecosistemelo r este un proces tridimensional. Orice proiect de agro - ecosistem este un ansamblu de 3 subproiecte: proiectul de mediu, proiectul economic İi proiectul social. d. Proiectarea agro - ecosistemelor este un proces relativ scurt. Factorul care ‚modifică datele p roblemelor“ este timpul İi ca cât mai repede posibil. e. Proiectarea agro - ecosistemelor este în concordanĠă cu Cheia oricărui proiect reuİit de agro - ecosistem este armonizarea c telor cultivate, animalelor domestice İi ale proceselor de p alimentare cu particularităĠile climatice, social al agro - ecosistemului. f. Proiectarea a gro - ecosistemelor este un proces interactiv: În cazul agro - ecositemelor proiectul trebuie elabora obligatoriu, beneficiarul proiectului œ fermierul sau managerul de agro - ecosistem. g. Proiectarea agro - ecosisteme lor este un proces selectiv. De regulă un proiect reuİit are un număr l considerate ca relevante İi cu İanse de rez Schema generală a proiectării Proiectarea agro - ecosistemelor are un înce put œ starea de fapt a agro - ecosistemului într - un anumit moment, stare în general nedorită İ œ starea dorită, când - ecosistemul 127 atinge parametrii structurali İi funcĠiona tranziĠie, de tr ecere treptată a sistemului agricol d Proiectarea agro - ecosistemelor pas cu pas Înainte de a începe proiectarea propriu - zisă se desfăİoară o serie constitu irea echipei de lucru, stabili rea pr ogramului de activitate, procurarea materialului documentar despre agro - ecosistem İi de programe de cal dotarea cu tehnică de calcul İi de multipli După ce etapa pregătitoare s - a încheiat, proiectarea continu a. Definirea obiectului proiectării; Obiectul proiectului este legat de problemele agro - ecosistemului care au rezultat în urma activităĠii de analiză, denumită în acest ca eferă la soluĠio b. Identificarea obiectivelor generale İi s Proiectarea agro - ecosistemelor vizează 1 œ 3 din următoarele obiectiv veniturilor İi, uneori a profitului; produc i calitativ, cerinĠelor consumatorilor; valorificarea int îmbunătăĠirea stării de sănătate a populaĠi peisajului natural etc. Obiectivele specifice su nt propri agro - ecosistemului İi co dintre obiectivele generale. De exemplu ma veniturilor İi/sau reducerea cheltuielilor. c. Cuantificarea obiectivelor specifice; Pentru aceasta se recomandă a se fol osi un set limitat de parametri cantitativi. De exemplu pentru cuantificarea obiectivelor economice indicele orientării antreprenoriale, indicel nota de bonitare etc., în cazul obiectivelor ecologice: indicele termo - hidro - radiant; indicele de cultivare a terenurilor etc., iar în cazul coeficientul educaĠional, consumul relativ d d. Stabilirea m etodelor İi mijloacelor de realizar Această etapă este, probabil cea mai dific resurselor sistemului İi a tuturor metodelor practica agricolă, precum İi multă pricepere în a obiectivelor specifice în agro - ecosistem İi a agro - ecosistemului în mediul aibă efecte secundare nedorite İi să fie ief e. Realiza rea prototipului teoretic; 128 Prototipul teoretic este un model de agro - ecosistem după care se va - ecosistemul dorit. Această etapă are 5 faze: abstractiza agro - ecosistemului, matematizarea œ programarea İi faza deductivă f. Reproiectarea. Acest ultim pas începe după evaluare a rezultatelor aplicării proi unul din componentele structurale ale agro - ecosistemului sau întreg agro - ecosistemul în cheie ciclul funcĠional (de producĠie) İi se înch - ecosistemul ajunge la SecĠiunea (unitatea didactică) 4.2:NoĠiuni 4.2.1 Factori, fenomene İi particularităĠi Fenomenele İ i procesele naturale care se petrec în solare İi a celorlalte forĠe cosmice, precum Pământului, formează ceea ce se cunoaİte sub n climă . Aceasta a a vut İi are un ro atât pentru apariĠia İi dezvoltarea vieĠii pe p a. Factori climatici Ín formarea climei sunt importanĠi patru fa Latitudinea Latitudinea, sau distanĠa de la Ecuator sp re nord İi sud, influenĠea durata İi intensitatea de strălucire a soa înregistrează între cele două tropice, unde mai mică, la p oli, unde unghiul de incidenĠă al radi Oceanul, marea İi marile lacuri naturale Acest factor influenĠează temperatura İi u temperată din Europa de Vest İi din pa rtea de vest a Ġării noastr atlantice de aer cald İi umed. Ín Ġările di cele Baltice, mult mai geroasă, dacă nu ar Atlanticului d e Nord (Zamfirescu, 197 ). Altitudinea Altitudinea, sau înălĠimea deasupra nivelu durata de strălucire a soarelui İi îngheĠu Mării Negre, Podiİul Dobrog ei İi Câmpia Română, este mai m puĠine precipitaĠii İi zile de îngheĠ decât 4. Peisajul Relieful, apele, vegetaĠia İi omul contribu 129 De exemplu, munĠii cons tituie o barieră împotriva curenĠ văilor İi depresiunilor amplitudinea de var dealuri sau în zona de câmpie. Apele, încălzindu - se İi răcindu - se mai greu decât pământul, pot avea efecte termoregulatoare asupra climei, iar pădurile, plantaĠiile po împotriva vântului, İuvoaielor de apă din reducerea eroziunii solului İi a alun ecărilor de teren . Temperatura aerului este mai mare în oraİe mare decât în câmp. Pe de altă parte, în ha İi, în consecinĠă, soarele străluceİte mai Pe suprafeĠe mici, oamenii pot controla str aerului İi a solului. Cele mai cunoscute p climatici sunt serele İi solariile, perdele rea İi irigarea a b. Fenomene climatice Creİterea İi dezvoltarea plantelor cultiva biologice din sol, precum İi a activităĠilor um solară, presiunea atmosferică İi precipitaĠii, compo cosmice İi terestre. Lumina este acea parte din razele solare care a re proprietatea de a i mpresiona retina ochilor İi este absorbită de organismele vegetal e. RadiaĠiile vizibile, c lumină albă, au lungimea de undă cuprinsă direct fotosinteza plantelor verzi İi germi İi Nazadal, 1990), precu m İi creİterea, dezvoltarea İi p drumul lor de la soare către pământ, razele ca atare, efectul lor este mai puternic sau - unghiul pe care îl fac razele solare cu pământul; Lumina ajunsă pe pământ este cu atât mai s cu pământul este mai mic. De exemplu, la u 0 radiaĠiile vizibil atmosferă un drum de aproximativ 5 ori mai g, decât la un unghi de 90 0 , iar lumina este de 10 ori mai slabă (Zamfirescu, 1977). - durata de strălucire a soarelui; Din acest punct de vedere, vara este perio întunecoasă. - gradul de acoperire cu nori a bolĠ ii cereİti; 130 Lumina este cu atât mai slabă cu cât cerul mai gros de nori. - transparenĠa atmosferei. Atmosfera transparentă este străbătută mai Lumina care ajunge pe pământ este reĠinută în proporĠie de œ 90% de către pla iar cealaltă parte este reflectată în atmo numeİte albedo, se exprimă în procente (% (Bîltea nu et al., 1974; Ileana Fulvia Săndoiu, œ 90%: - 75 œ 90 % pe terenurile acoperite cu zăpadă - 40 œ 60 % pe terenurile acoperite cu zăpadă - 28 œ 38 % pe nisipurile deİertice; - 20 œ 35 % pe solurile argiloase uscate; - 12 œ 20 % pe arătură uscată; - 5 œ 15 % pe arătură proaspătă sau umedă; - 5 œ 25 % pe terenurile acoperite temporar - 5 œ 35 % pe terenurile acoperite cu vegeta - 15 œ 17 % pe miriİte de plante semănate în te. Lumina albă este însoĠită İi de alte radia œ undele radio, undele hertziene İi razele infraroİii, sau œ radiaĠiile ultraviolet RadiaĠiile din vecinătatea razelor solare v te dintre cele inf œ 800 nm) İi dintre cele ultraviolete de ti œ 320 nm), pot influe organismele vii İi însuİirile solurilor. Cele mai nocive sunt, însă, radiaĠiile inf radia Ġiile ultraviolete de tip C cu lungime d ultraviolete biologic active de tip B în exces. Peste 300 de specii de plante sunt afectat radiaĠiile ultraviolete no cive nu distrug flora İi fauna t radiant la trecerea prin atmosferă (Zamfire o parte din cele de tip B sunt reĠinute de aer de deasupra pământului), proces care se produ protejată viaĠa pe pământ İi se reglează re Orice modificare a concentraĠiei ozonului ia razelor ultraviolete letale, cât İi în bilanĠul ca a omului. Descreİterea cu 10 % a concentraĠ 131 cu 26 % a incidenĠei cancerului de piele, cazurilor de cataractă produce o scădere a imunităĠii biologice - ului (Frimescu İi colab., 1994). Ozonul stratosferic este însă un component deose bit de scăzute, precum İi a poluării atm 2 O) İi compu chimici de carbon, clor, brom, flor İi hidr œ cluoruofluorocarburi Pe baza măsurătorilor efectuate începând d - a constatat o scăd tinuă a ozonului stratosferic (Frimescu İi colab., ozon stratosferic a fost cu aproximativ 40 perioada 1980 œ 193 s - a constatat o descreİtere a ozon osferic de 7.7 % scădere este mai accentuată (8.8 %) în sezo Creİterea concentraĠiei de ozon în primul s cu suprafaĠa Pământului, are urmări nefaste a sănătăĠii animalelor de disconfort, iritarea mucoaselor ochilor stării fiziologice normale a vegetaĠiei. O pentru participarea indi rectă la formarea ploilor acide ( Ozonul troposferic provine în proporĠie de proceselor fotochimice de transformare a ox atmosferă proveniĠi din surse antropice œ extracĠia İi prelucrarea c İi a ĠiĠeiului. Măsurătorile de ozon troposferic, efectuat concentraĠii mari, adesea peste normele de i umane İi a veget Aİadar, aparent paradoxal, acolo unde conc creİterea sa, iar în zonele unde ozonul concentraĠiei acestuia. Căldura (temperatura) este rez ultatul direct al acĠiunii ra atmosferei İi a solului. Din energia calor 27% este adsorbită de către atmosferă fie reflectat ă de suprafaĠa terestră (10%), iar 33% colab.,1983). Solul, încălzit de razele so mai mare parte din căldură aerului atmosfer RadiaĠiile calorice contribuie l a activarea fotosintezei İ i respiraĠiei plant circulaĠie apei İi substanĠelor minerale în plante İ solurilor. 132 Pe măsură ce temperatura aerului creİte, se torie a plantelor, atingând apogeul la temperatur 0 C. De asemenea, căldura este esenĠială pentru substanĠelor nutritive İi de translocare İ organe vegetative, precum İi pentru procesele fizi De obicei. temperatura aerului este influen - anotimp : temperatura maximă se înregistrează luna ianuarie. Ín Bărăgan, amplitudinea dintre maxima din timpul perioada de iarnă ajunge până la aproxima 0 C; - relief : pe fundul văilor İi depresiunilor va mare decât pe terenurile plane; - nebulozitate : când cerul este acope rit cu nori, variaĠiile de decât atunci când este senin. De asemenea, temperatura aerului atinge va minimă, dimineaĠa, la răsăritul soarelui. e İi nopĠil caracterizează ca: nopĠi geroase (t < - 10 0 C), zile de îngheĠ (t < 0 0 C), zile de iarn 0 C), nopĠi tropicale (t > 20 0 C), zile tropicale (t > 30 0 C) İi zile de vară (t > 0 C). Ín Ġara noastră se produc în fiecare an p recum: ‚ferestrele i ianuarie İi februarie, când temperatura est 0 C İi ‚sfinĠii de gh mai İi iunie, când temperatura scade la sa 0 C. PerturbaĠiile de în de iarnă permit însămânĠarea culturilor timpurii de primăvar răcire din perioada de primăvară – vară pot compromite culturil pomi fructiferi etc., mai sensibile la temp InfluenĠa texturi i solului asupra călduri i este, de asemenea, bine c (grele) sunt reci İi se încălzesc încet, da İi pietroase fiind mai uİoare, se încălzes acop erite cu vegetaĠie se răcesc mai încet d frunzele acĠionează ca o pătură reĠinând că PrecipitaĠiile sunt produse de condensarea vaporilo suprafaĠa pământului su b formă de: ploaie ( picături de apă cu diame œ 6,0 m ), burniĠă ( picături de apă cu diametrul de 0,06 œ 0,5 m ), ceaĠă ( picături fine d diametrul de 0,02 œ 0,06 m care par a pluti deasupra solului ), brumă ( vapori de apă atmosferă co ndensaĠi İi îngheĠaĠi sub formă de c senine pe sol İi vegetaĠie ), chiciură ( cristale de gheaĠă care se f ramurile copacilor, pe vegetaĠie, pe sol İi suprarăcite 13 condensarea İi îngheĠarea vaporilor de apă ), polei ( strat compact d format pe sol İi pe plante prin îngheĠarea ), lapoviĠă ( amestec de ploaie İi zăpadă care, ajuns pe sol, se ), zăpadă ( precipitaĠii atmos sub formă de cristale hexagonale asociate ), măzăriche ( grăunciori gheaĠă de mărimea bobului care se formează ) İi de grindină ( particule de ghe aĠă de diferite forme İi cu dia metrul cuprins între 5 œ 60 mm, care se fo ales în timpul veri, în interiorul norilor cumulonimbus ). PrecipitaĠiile atmosferice se exprimă în m naturală principală de aprovizionare cu apă ilor İi a cursurilor İ İi artificiale de apă. De asemenea, o part zăpada) sunt folositoare producĠiei agrico altele (bruma, chi ciura, poleiul, grindina İi uneori inundaĠii İi descărcări electrice), dăunăto La noi în Ġară, cantitatea anuală de prec anotimpuri variază foarte mult iar regi mul pluviometric este destu mai ales, de reglat. Ín ultimii ani, precip İi din ce în ce mai nocive pentru plante amplifi cării poluării atmosferice. Ín zonele i emisiilor de substanĠe acidifiante (acid su distrugerea frunzelor plantelor İi la creİt Ae rul este un amestec de gaze ( 78.08 % azot, 20.94 % oxigen, 0.093 % argon, 0.03 % dioxid de carbon, 0.0018 % neon, 0.0005 % urme de kripton, İi xenon, iar în zonele i 2 O, CH 4 , Cl 4 , fre oni etc .), vapori de apă, microorganisme İi part în suspensie în atmosferă. Ín spaĠiile din care, datorită activităĠii microorganisme subpământene ale (rădăcini İi tulpini), se deosebeİte de cel carbon (0.15 œ 0.65 %), metan İi hidrogen sulfurat %). Caracterizarea aerului din punct de vedere climatic se face, de obicei, cu ajutorul a doi parametri meteorologici cantitativi: Umiditatea relativă a aerului este determinată de vaporii de procente İi are rol termoregulator, împied bruscă a solulu maxim dimineaĠa la răsăritul soarelui İi u œ 15. De asemenea, atinge un maxim în luna decembrie İi un minim în a 134 Ín Ġara noastră, umiditatea aerului este ma naturale İi artificiale, precum İi în preajma apelo Câmpia Română din sudul Ġării. Aerul umed micİorează transpiraĠia plante bacteriilor İi a altor agenĠi patogen i, întârzie înfloritul, fec conĠinutul de apă în boabe İi îngreunează r Aerul uscat coincide deseori cu temperatu transpiraĠia İi, uneori, provocân d ofilirea İi chiar pieirea pl İi al oamenilor. Vântul este produs de deplasarea orizontală a atmosferică mare spre zonele cu presiunea m i œ direcĠia de unde bate İi intensitatea sau v Vântul are un rol pozitiv atunci când adu umede în vederea efectuării lucrărilor ag ul atmosferic İi din sol İi când transportă po El poate afecta însă producĠia agricolă red numai vântul să nu bată“) İi mărind pierde plantelor, sau cont ribuind la răspândirea buruienilor, precum İi la spulberarea solului (foto 3.2 plantelor, la ruperea ramurilor İi a frunze İi a fructe chiar având efecte catastrofal e asupra pădurilor, serelor, posturilor pentru animale, locuinĠelor umane İi a altor construcĠii c Aprecier ea vitezei vântului se face după Scala numerică elaborată Beaufort (1 74 œ 1857), care a fost recunoscută inte anul 1926. Măsurătorile se fac la 10 m deas Tabelul 4.2.1.1 Scala Beaufort de apreciere a tărie Scala Caracterizare Ínsuİiri, Descr Viteza œ m/sec undă 0 Calm Fumul se degajă apă lină < 0.3 1 Vânt slab; Fumul arată dir ondulată 0.3 œ 1.5 2 Briză slabă Frunzele se miİ Vântul bate în 1.6 œ 3.3 3 Briză uİoară 3.4 œ 5.4 4 Briză modera ramur ile copacilor 5.5 œ 7.9 5 Briză proasp Copacii tineri Frunzele se miİ 8.0 œ 10.7 6 Briză putern Firele telefoni 10.8 œ 13.8 135 mare din valuri 7 Rafale moderate Copacii se miİc 13.9 œ 17 .1 8 Rafale 17.2 œ 20.7 9 Rafale puternice 20.8 œ 24.4 10 Vânt puternic 24.5 œ 28.4 1 Furtună Pagube pe întinderi mari 28.5 œ 32.6 12 Uragan Pagube structurale mari > 32.7 Ín ceea ce priveİte viteza vântului, pe te două maxime, İi una la sfârİitul toamnei İi toată iarna, ia De asemenea, cele mai importante vânturi di CrivăĠul œ vânt foarte puternic, rece İi uscat, c – est spre sud – vest, mai frecvent İi mai intens în lunile de iar – estul İi estul Câmpiei Române, unde determină geru puternice. O ramificaĠie a crivăĠului, de nemi ra, pătrunde în Trans culoarele montane ale CarpaĠilor Orientali. Austrul œ vânt uscat, care suflă din sectorul – vestic, aproape în toate anotimpurile. Primăvara usucă câmpul, iar v care produc pagube prin ofilirea plantelo Câmpiei Române İi în Piemontul Getic. Ín ti Vântul negru (suhoveiul, traistă goală, sărăcilă) œ este specific teritorilor d in partea de sud İi, mai ales, de est a Dobrogei. Vara suf provocând secetă İi eroziunea solului; BăltăreĠul œ vânt umed, specific bălĠilor Dunării İi primăvara din sud – est sau est spre nord – vest İi vest. Este însoĠit produc o ploaie măruntă İi caldă, de scurtă Coİava œ vânt cald İi uscat vara İi primăvara İ İi Câmpiei Tisei, care suflă din direcĠia sud – est. Drept urmare, în aceste zone, iernile sunt blânde İi scurte, iar verile calde İi lung œ doborâturi de arbori, avarierea clădirilor İi a liniilor de curent electric telefon, victime în rândul animalelor etc. Foehnul œ vânt local, cald İi uscat care se fo Meridionali İi de Curbură İi pe versanĠii e la traversarea munĠilor de către aerul din ud – vest. 136 Brizele œ vânturi locale cu caracter regulat, s împrejurul bazinelor acvatice (râuri, lacu ascendent (din zonele joase către cele îna (din zonele înalt joase) noaptea, mai pronunĠate în sezonul c Ín ceea ce priveİte viteza vântului, pe te una la sfârİitul toamnei İi toată iarna, ia (Ileana Fulvia Sândoiu, 20) c. ParticularităĠile climatice ale României România are o climă temperat continentală poziĠiei geografice în mijlocul emisferei n climatul atlantic (umed) climatul continental est – european (aspru İi secetos) climatul sudmediteranean (cald İi uscat) Din interacĠiunea acestor 3 mari climate autohtone rezultă 4 zone climatice (fig. 4 ldă, secetoasă (I); termic, subumedă (II); zona răcoroasă, umed Zona caldă – secetoasă (I) cuprinde Litoralul Mării Negre Podiİul Dobrogei, bălĠile Dunării İi Câmpia Română de Est (subzona (subzona 3), Câmpia Română (subzona 4) İi part caracterizează prin contraste termice İi hidric est (tabelul 4.2.1.2). Fig. 4.2.1.1. Climatele României 137 Tabelul 4.2.1.2 Ínsuİirile climatice İi fenologice ale zo caldă – secetoasă“ Subzone T ( 0 C) ∑T > 0 C Primul îngh (Data) Ultimul înghe (Data) Preci anuale (m) Fenofaze (tip) Nr. Denumire 1 Litoralul Măr Negre İ Dunării 1.0 œ 1.5 40 – 4050 1 œ 8 X 25 œ 29 IV 325 – 40 semitimpur i 2 Podiİul Dobrogei, bălĠile İi Câ Română 10.0 œ 1.5 380 – 420 1 œ 20 X 1 œ 27 IV 350 – 50 semitimpur i 3 Câmpia de terase 10 .5 œ 1.5 410 – 430 20 œ 30 IX 8 – 20 IV 525 – 60 foarte timpuri 4 Câmpia Română 10.0 œ 1.5 380 – 430 5 X œ 15 XI 25 I œ 20 IV 50 – 50 timpuri 5 Câmpia Banatului 10.5 œ 1.0 40 œ 410 25 œ 31 X 5 œ 12 IV 50 – 60 foarte timpuri Frecve nĠa mare a timpului senin determină un poten aerului – T – variază între 10 İi 11,5 0 C, iar suma temperaturilor medi zilnice mai mari de 0 0 C( ∑T) între 40 œ 4050 0 C pe litoral, 380 œ 430 0 C în Podiİul Do brogei İi Câmpia Ro œ 410 0 C în vest) İi un regim pluviometric deficita œ 40 m pe litoral, 350 – 500 mm în Pod Dobrogei, 50 œ 550 mm în Câmpia Română İi 550 œ 60 m în Câmpia Banatului. Deficitul de precipitaĠii din zona Litoral ului Mării Negre este compensat de %) datorită brizelor marine. Ín această zonă primele îngheĠuri (zile cu 0 C) de toamnă înregistrează în ultima decadă a lunii septemb lteniei İi a Burnazul începutul lunii octombrie în Dobrogea (subzone ultima decadă a lunii octombrie în Câmpia Ba instalează definitiv İi pe ricolul de îngheĠ dispare după data d aprilie în Podiİul Dobrogei İi Câmpia Română İ Ín est İi sud fenomenele de iarnă sunt mai in depune neuniform, fiind spulberat de vânt, iar în ves mai timpurii, iar trecerea de la iarnă la vară Din corelarea datelor climatice cu observaĠiil maturizarea vegetaĠ cultivate reiese că în această zonă sunt 3 unit – Câmpia de terase a Dunării (3) İi Câmpia – jumătatea sudică a Câmpiei Române (4) cu i; 138 – Litoralul Mării Negre İi Delta Dunării Câmpia Română de Est (2) İi jumătatea no semitimpuri. Zona moderată termic – subumedă (II) cuprinde piemonturil Moldoven eİti, Getice, Occidentale İi Centrale, iar (tabelul 4.2.1.3) sunt mai contrastante decât î T ) variaz între 7.0 İi 11.5 0 C, suma gradelor de temperatură mai mar i de 0 0 C ( ∑T) între 310 œ 410 0 C, iar suma precipitaĠiilor anuale între 500 œ 850 mm. ÍngheĠurile de toamnă octombrie, iar cele de primăvară se încheie în Aİadar, această zonă este moderată din punct de vedere termic İi s normali, cu precipitaĠii cuprinse între 451 œ 700 mm, fiind cei mai frecven Ca urmare a acestor particularităĠi climatice disting 3 uni tăĠi teritoriale relativ omogene: – teritori cu fenofaze semitimpuri: Piemonturile vestice (subzona 2); – teritorii cu fenofaze normale: Piemontul (subzona 1), Piemontul Getic Nordic (subzona 4), Dealurile Ba natului İi Criİan (subzona 5) İi Depresiunea Transilvaniei (subzonele – 8); – teritorii cu fenofaze semitârzii: Câmpia (subzona 7). Tabelul 4.2.1.3 Ínsuİirile climatice İi fenologice ale zonei ce II ‚ moderată termic – subumedă“ Subzone T ( 0 C) ∑T > 0 C Primul înghe (Data) Ultimul înghe (Data) Precip anuale ( m) Fenofaze (tip) Nr. Denumire 1 Piemontul Getic Sudic İi Tutovei İ 8.5 – 1 350 – 410 8X – 16XI 8 œ 25 IV 50 – 750 normale 2 Piemonturile vestice I 9.5 œ 1.5 370 – 410 18 – 30 X 10 œ 15 IV 60 – 80 semitimpur i 3 Câmpia Moldovei 9.0 œ 9.5 340 œ 370 10 œ 15 X 2 œ 27 IV 50 – 50 semitârzi 4 Piemontul Getic Nordic 9.0 œ 10.5 350 œ 390 10 œ 31 X 8 œ 25 IV 60 – 80 normale 5 Piemonturile vestice I 8.0 œ 10.5 350 œ 410 8X œ 7XI 20I œ 20IV 625 – 80 normale 6 Vestul Depresiuni Transilvaniei 7.5 œ 10.0 320 œ 370 10 œ 15 X 10 œ 17 IV 50 – 650 normale 7 Podiİul Moldovenesc 7.0 œ 9.5 320 œ 360 15 œ 30 X 15 œ 25 IV 50 – 650 semitârzi 8 Estul Depresiuni Transilvaniei I 7.5 œ 10.5 310 œ 380 1X œ 7 XI 29I œ 2IV 60 – 850 normale 139 Zona răcoroasă – umedă (I) se întinde ca o eİarfă de o pa alta a munĠilor include 10 subzone İi, din punct de vedere cli 4.2.1.4 ), este o zonă răco temperatura medie multianuală a aerului ( T ) variază între 5.0 İi 10 0 C İi suma temperatur pozitive ( ∑T) între 2700 İi 3800 0 C, iar suma precipitaĠiilor anuale relativ lung (noiembrie œ martie) İi destul de umed İi, ca atar după sărbătoarea Naİterea Maicii Domnului (8 se iar ultimele, de primăv Cele mai vitrege condiĠii climatice pentru agr medie anuală a aerului este în jurul de 6 0 C, iar perioada de vegetaĠie a p . Din punct de vedere fenologic (Bogdan Octavia regrupează la rândul lor în 4 unităĠi teritoria – dealurile de la poalele munĠilor Sebeİu Apuseni (3), caracterizate ca normale din punct de vedere fenologic; – dealurile Bârladului (4) cu fenofaze semitârzi; – SubcarpaĠii Getici (Meridionali) İi de C – SubcarpaĠii Orientali (5), SubcarpaĠii Mara mureİului (8) İi ale Ciucului (10) cu fe Tabelul 4.2.1.4 Ínsuİirile climatice İi fenologice ale zon ‚răcoroasă – umedă“ Subzone T ( 0 C) ∑T > 0 0 C Primul îngh (Data) Ultimul înghe (Data) Preci anuale ( m) Fen ofaze (tip) Nr. Denumire 1 SubcarpaĠii Curbură 7.0 œ 10.0 320 – 380 1 œ 28 X 5 œ 30 IV 650 – 10 târzi 2 Dealurile de la poalele munĠilor S Cibinului 6.0 œ 10.0 30 œ 340 5 œ 10 X 15 œ 25 IV 60 – 90 normale 3 Deal urile Apusene 7.0 œ 9.0 290 œ 350 5 œ 10 X 15 œ 25 IV 575 – 90 normale 4 Dealurile Bârladului 8.0 œ 8.5 30 œ 350 15 œ 20 X 20 œ 25 IV 50 – 50 semitardiv e 5 SubcarpaĠii 7.0 œ 9.0 30 – 340 1 œ 20 X 15 œ 30 IV 50 – 80 foarte târzi 6 Estul Podi Târnavelor 6.0 œ 8.5 310 – 340 1 œ 5 X 25 œ 29 IV 60 – 70 foarte târzi 7 Dealurile Transilvane 7.0 œ 8.0 290 œ 320 5 œ 10 X 25 œ 27 IV 60 – 80 foarte târzi 8 Dealurile M 6.0 œ 8.5 30 – 320 8 œ 12 X 24 œ 28 IV 75 0 – 90 foarte târzi 9 Dealurile Transilvane 6.0 œ 8.5 290 œ 30 28IX œ 12X 25 œ 30 IV 650 œ 90 foarte târzi 10 Dealurile Ciucului 5.0 œ 6.5 270 œ 290 10 œ 18 IX 5 œ 10 V 60 – 80 foarte târzi 140 Din punct de vedere fenologic (Bogdan Octavia îİtea, 1983), cele 10 s regrupează la rândul lor în 4 unităĠi teritoria – dealurile de la poalele munĠilor Sebeİu Apuseni (3), caracterizate ca normale din punct de vedere fenolo gic; – dealurile Bârladului (4) cu fenofaze semitârzi; – SubcarpaĠii Getici (Meridionali) İi de C – SubcarpaĠii Orientali (5), SubcarpaĠii Maramureİului (8) İi ale Ciucului (10) cu te târzi. Zona rece – foarte umedă (IV) cuprinde munĠii CarpaĠi Orient precum İi munĠii Dobrogei. Clima acestei zone v – moderat termic (temperatura medie multianu e în jur de 10 0 C) İi subume (suma anuală a precipitaĠiilor variază înt – 600 mm) în munĠii Dob altitudini mai mici de 50 m; – rece (temperatura medie anuală a aerului v 0 C) İi umedă (cant de precipit aĠii variază între 750 œ 1000 mm) în munĠii CarpaĠi la İi 1700 – 190 m; – geroasă (temperatura medie anuală a aerulu 0 C İi œ 2 0 C) İi excesi umedă (cantitatea anuală de precipitaĠii va œ 140 m) la altitudini mai mari de 170 œ 190 m. Această zonă climatică acoperă o treime din agricultură, atât din cauza resurselor termice foto sintetic al plantelor, durata de păİunat İi accidentat İi excesiv de fragmentat. Maruİca (2001) caracterizează spaĠiul monta deorece timpul efectiv de lucru în aer liber scade cu 75 de ore la fiecare 10 m altitudine, respectiv de la 310 ore de lucru standard, la 2650 ore (85 %) între 60 œ 800 m, până la 1450 o 20 œ 240 m altitudine. Zona montană este însă favorabilă, vegetaĠi estiere İi de pajiİti mo dispune pe 3 etaje bine conturate (Bogdan Octav – păduri de foioase (carpen, stejar brumăr – păduri de fag pure İi de amestec cu goru ifere spre vârf CarpaĠi scunzi İi mijlocii ; – tufăriİuri de jneapăn, ienupăr İi arin v 141 4.2.2. Solurile României – alcătuire, importa nĠă, proprietăĠi İi clasi İi descriere Solul este stratul de la sup rafaĠa pământului care susĠine, adăp pe planeta noastră, cu excepĠia celor din medi pur İi simplu susĠinătorul vieĠii. Formarea solului este un proces îndel ungat ( 1 cm. de sol se formează în a œ 40 de ani ) İi complex ( stratul de sol se formează în urma dezagr descompunerea biologică a materialelor organic ), de terminat de acĠiunea conjugată a rocii din sau pe care se plante İi animale ), inclusiv İi tot mai puternică, a omului. calităĠii solurilor scot în eviden Ġă contribuĠia semnificativă, ma agricultorilor la evoluĠia solului İi evidenĠia solurile agricole sunt opera naturii desăvârİită dinamic de către om . a. Alcătuire Din punct de vedere structural, orice sol este format d anorganice, iar altele organice: Partea anorganică este reprezentată de fragmente de cu diametrul mai mare de 2 m ) İi particule de nisip ( cu diametrul cuprins înt re 0.02 İi 2 mm ), praf ( cu diametrul de 0.02 œ 0.02 m ) İi argilă ( cu diametrul mai mic de 0.02 m ), precum İ apă, substanĠe nutritive, mai mult sau mai carbon. Apa din sol este o soluĠie care co ine diverse substanĠe or împreună cu aerul ocupă temporar spaĠiile d Partea organică o constituie humusul, un material co care rezultă din descompunerea biolo gică a materialelor organice resturi vegetale la animale, microorganisme İi animale moart ), İi numeroase specii ( bacterii aerobe İi anaerobe, ciuperci etc. ) İi vieĠuitoare mari ( râme, insecte adu lor, İer pi, cârtiĠe, İoareci, popândăi etc. ). De asemenea, dacă săpăm o groapă în pământ ori o surpătură proaspătă de pământ, vom cons ( orizonturi ) distincte, structurate İi colorate corespunzător raportu chimice İi biologice. Cu puĠine excepĠii, solurile au 3 orizon Orizontul A este format la suprafaĠa solului İi partea minerală, m aterie organică în curs de descompu 142 specii vegetale İi animale, precum İi apă cel mai important pentru nutriĠia plantelo terea İi dezvoltarea animalelor care trăiesc în sol. Ín funcĠie de însuİirile fizice İi chimice A molic (Am) œ afânat, culoare închisă datorită mai gros de 20 cm; A umbric (Au ) œ asemănător cu Am, dar cu grad de %; A ocric (Ao) œ culoare deschisă datorită conĠinut İi dur în perioadele de secetă; A vertic (Ay) œ culoare închisă din cauza conĠinut s, bogat în (> 30%) İi mai gros de 30 cm; A molic – eluvial (Ame) œ conĠine acumulări reziduale de coloidală İi se află, de regulă, sub orizo Orizontul B sau subsolul, se află sub orizontul A – a format prin alterarea roci parentale, eluvierea (ridicare din straturile inferi sescvioxizilor İi a materiei organice. Se c B cambic (Bv ) œ culoare mai închisă sau ma i roİie İi textură mai parental İi structură poliedrică sau prism B argiloiluvial (Bt) œ bogat în argilă iluvială, mai parental İi cu structură prismatică, colum B natric sau soloneĠic (Btna) – grad de saturaĠie în sodi structură columnară; B spodic œ se formează sub un orizont A umbri material amorf constituit din sescvioxizi (Bs) sau materie organică (Bhs) , are culo are roİietică İi este nestructurat; B vertic (By) œ bogat în argilă (> 30%) İi mai gro Orizontul C sau roca mamă, se află în partea infe materiale neconsolidate. Ín practică au fos tipuri de orizont C: C carbonatoiluvial (Cca) œ conĠine mai mult de 12 % car 15 cm; C pseudorendzinic (Cpr) œ este constituit din marne ar ca atare, conĠine carbonaĠi (> 12%) İi arg 143 În funcĠie de natura İi intensitatea procesel orizonturi distincte: Orizonturile O (organic) İi T (turbos) se află la suprafaĠa materiale organice mai mult sau mai puĠin d ompuse İi s – au format într – un mediu nesaturat (O), respectiv, saturat (T) cu apă. Orizontul G (gleic) œ se formează în profilul solului, î origine freatică. Se cunosc două tipuri de Orizont gleic de r educere (Gr) œ se formează în condiĠii pr aspect marmorat; Orizont gleic de oxidare œ reducere (Go) œ se formează în condiĠi alternează cu perioade de anaerobioză; Orizontul W (pseudogleic) se formează la supraf aĠa sau în profilul so orizont slab permeabil, în condiĠii de exce aspect marmorat; Orizontul w (pseudogleizat) œ este asemănător orizontului ps pluvială e ste temporar İi are, de asemenea, aspect Orizontul E (eluvial) este format deasupra unui or sub un orizont A. Se caracterizează prin co organică decât orizontul de dedesubt, acumulare rezi de cuarĠ İi/sau alte minerale rezistente la cunosc trei feluri de orizonturi E: E luvic (El) İi E albic (Ea ) œ se formează de asupra unui orizont B argiloiluvial, au textură mai grosieră decât orizontul B İi E spodic (Es) œ se formează deasupra unui orzont este nestructurat. Orizonturile R İi Rrz (rendzinic) œ se află la baza solului İi – un strat compact de roci (R) sau calcare, dolomite, metamorfice ori eruptive, bazice İi ultraba Orizont salinizat (sc) œ conĠine mai puĠin de 1 % săruri solubile İi are Orizontul salic (sa) œ orizont îmbogăĠit secundar în săru Orizontul natric sau alcalic (na) œ orizont ce conĠine mai mult d Orizontul alcalizat (ac) œ conĠine 5 œ 15 % sodiu; 14 De asemenea, unele soluri au orizonturi de etc. sau/İi orizonturi de asociere de tip Amw, BvwG etc. ale căror proprietăĠi sunt mixte sau trivite raportului dintre suborizonturile componente. b. ImportanĠă Solul asigură suportul fizic pentru toate pentru mijloacele lor de muncă İi de trai c Ori ce fiinĠă de pe pământ este, într – un fel sau altul, legată de tulpinile subterane cu care se fixează pe servesc la susĠinere İi deplasare. Pentru hidele, solul es unde se formează fructul după fecundarea fl Solul este spaĠiul fizico – chimic pentru aer, apă, substanĠe căldură cu atmosfera İi componentele sale s Ca urmare a structuri i sale organo – minerale, solul face perman căldură cu mediul înconjurător. De asemene suprafaĠa solului stimulează germinarea İi Solul controlează distribuĠia apei din precipitaĠii, stocare İi/sau spălare în adâncime İi, con azotul nitric İi pesticidele; ConfiguraĠia terenului İi spaĠiile libere omponente fizice ale solului sunt principali factori de care depinde circuitul apei İi a Solul reglează schimburile dintre componen aceasta, influenĠează circuitul elementelor nutritive; ReacĠiile biochimice de humificare İi miner solului. Solificarea este în esenĠa ei un între altele, humus İi altul fizico – chimic, de descompun ere a acestei materi organice în elemente nutritive. Solul constituie mediul de viaĠă, perman – İi macroorganisme de origine vegetală İi anima Ín sol se găsesc numeroase organisme: unele e numai vremelnic, într – o anumită fază a dezvoltării lor, iar al 145 fiinĠe aparĠin, pe de o parte regnului veg celui animal (organisme unicelulare sau protozoar e İi animale pluricelul Solul este sursa principală de apă İi su plantelor; Plantele au nevoie de apă pentru desfăİura creİtere İi dezvo ltare, de la însămânĠare pănă la fru suprafaĠa particulelor İi în pori, sub for diluată. De asemenea, plantele au nevoie de substanĠ soluĠia sol în cantităĠi proporĠionale cu nevoile lor f importante substanĠe minerale pentru plan magneziul, sulful, zincul, manganul, borul i fierul. Acestea s descompunerea materiei organice İi a minera fixarea simbiotică a azotului atmosferic de Solul acĠionează ca filtru de protecĠie a ei, aerului İi a prod origine vegetală. Dispunerea în straturi a solului asigură f pătrunde sau se formează în sol prin dezagr c. Prop rietăĠi Cea mai importantă însuİire a solului este fertilitatea – capacitatea solului de a pune la dispoziĠia plantelor apă İi substanĠe nutritiv faĠă de nevoile acestora, în ansamblul satisfac i İi a celorlalĠi factori d Această însuİire este exprimată prin mai porozitatea, gradul de afânare, coeficientul d aprovizionarea cu humus İi substanĠe nutritive. Pe baza cuno interveni prin diferite măsuri agrotehnice (l pentru a îmbunătaĠii aprovizionarea plantelor c erea sporiri continue a producĠiei. Textura este determinată de cantitatea procent praf İi de nisip la alcătuirea solului. Ín fu 7 clase textur ale ( tabelul 4.2.2.1). La rândul ei, textura determină calitativi ai solului. Astfel, textură grosieră 146 mică de reĠinere a apei, conĠinut mic de humus e nutritive etc., adică textură fină – permeabilitate mică pentru apă İi aer, c ridicat de humus İi substanĠe nutritive etc., asemen ea, textura impune structura plantelor cult (cartoful, sfecla de zahăr, viĠa de vie), iar lucrărilor solului, fertilizării İi irigării. lus, solurile cu textură fi fertilizează cu doze mai mari de îngrăİăminte textură grosieră. Tabelul 4.2.2.1 Principalele categorii İi clase texturale de apreciere Textura Sol uscat (Privit cu lupa Sol umed (Frecat între palme) Categoria Clasa Grosie Nisipoas Sfărâmicios; par la pipăit Formează o curgătoare modela; Nisipo – lutoa Mijlocie Luto – nisipo Afânat; pulbere din particule fi Lipicios, s fire scurte covrig cu p Lutoasă Luto – argilo Fină Argilo œ luto Compact (îndesat); Pul bere u formată din part Culoare găl lipicios, s uİor în fir formă de co bilă cu per Argiloas Structura este proprietatea solului care exprimă or de sol în agregate de diferite forme İi mărimi. După forma agregatelor de sol, se disting structura glomerulară İi grăunĠoasă, polied Tabelul 4.2.2.2 Caracteriz area principalelor tipuri de st Tipul de st Aspectul solului Nonstructură Făinos, sub formă de pul Glomerulară GrăunĠoasă Se desface uİor în glom diametrul de 1 œ 5 mm, uİor friab aİez afânat. La structura gr puĠin poroase İi aİezate Poliedrică Se desface în agregate diferite dimensiuni; Prismatică Se desface în agregate ( eĠ plane sau curbe, cu muc capetele agregatelor rotunjite sau nerotunjite; Lamelară (İis Se desface în agregate orientate orizontal. Dintre toate tipurile de structură, cea m tă pentru practica a glomerulară İi grăunĠoasă deoarece în İi 147 necapilare) prin care circulă aerul, apa İ au, deci, un regim bun pentru apă İi aer, sunt străpunse uİ lucrează relativ uİor. Porozitatea este însuİirea solului de a avea spaĠ particulelor İi agregatelor componente İi a Totalitatea spaĠiilor İi porilor din sol f procente din volumul solului în aİezare nat mm formează porozitatea de aeraĠie (Pa) de t ocupate, de obicei, de aer, iar porii cu diametre mai mici de 1 caracterizează capacitatea pentru apă a sol Cele mai bune condiĠii de creİtere İi dez telor se realizează porozitate totală cuprinsă între 48 İi 60%, œ 36 % İi poroz de aeraĠie 18 œ 24 %. Aceİti indicatori fizici ai solului se pot Da PT (%) = ( 1 œ – ) x 10; D Pa (%) = PT œ C x Da Pc (%) = PT œ Pa în care: PT = porozitatea totală; Pa = por densitatea aparentă (g/cm 3 ); D = densitatea solului sau greutatea spec ifică (g/cm 3 ); C = capacitatea de câmp pentru apă (%). Gradul de afânare este o însuİire ce cumulează efec activităĠii vieĠuitorelor İi, în cazul te parametru se măsoa ră cu ajutorul densităĠii aparente İi greutate volumetrică: G Da (g/cm 3 ) = ––– ; Vt În care G = greutatea probei de sol uscat (grame), iar Vt = volumul total al probei respe ctive de sol în structură naturală (cm 3 ). Valoarea densităĠii aparente variază într 1,45 g/cm 3 . Capacitatea de câmp pentru apă măsoară cantitatea de apă car adsorbit ă la suprafaĠa particulelor de sol. Di 148 depinde îndeosebi de textură İi structură ( reprezintă limita superioară a apei utile olului de acumulare İi păstrare durabilă a apei. Coeficientul de ofilire exprimă cantitatea de apă adsorb care nu mai poate fi folosită de către p inferioară a apei utile pentru plante İi arată cantitatea solul pentru ca plantele să nu piară. Capacitatea de schimb cationic exprimă însuİirea solului d particulelor İi de a elibera în soluĠia so Ca 2+ , Mg 2+ , Na + , K + , H + , NH 4 + , Al 3+ , Fe 2+ , Mn 2+ , Zn 2+ , Cu 2+ etc. Pentru caracterizarea solului din acest punct de vedere, se folosesc de obicei, doi indicatori: capacit cu baze. – capacitatea totală de schimb cationic se notează cu T, se exprimă la 10 g sol uscat la 105 0 C İi variază între 5 İi 100 . Di de adsorbĠie a cationilor prezintă numai h este mai bogat în argilă İi humus, cu atât are o – gradul de saturaĠie cu baze se notează cu V, se exprimă în 100. Ín general, un grad de saturaĠie mare itate ridicată ReacĠia este însuİirea solului de a elibera ion + ) İi de hidroxil œ ). Când în soluĠia solului predomină ionii de hidro hidroxil, reacĠia este alcalină, Dacă aceİt i se găsesc în cantităĠi Ioni de H + İi OH – se formează din compuİii chimici organică (în special acizi humici) sau or – minerală. Pentru a det măsoară concentraĠia ionilor de hidrogen İi se exprimă print – un parametru numit pH, care este logaritmul zecimal negativ al concentr Ín funcĠie de pH, există 6 tipuri de reacĠ alcalină İi alcalină (tabelul 4.2.2.3). Tabelul 4.2.2.3 Aprecierea reacĠiei solului după va (ICPA Bucureİti, 1980) PH Tipul reac < 5.0 Puternic acid 5.01 œ 5.80 Acidă 5.81 œ 6.80 Slab acidă 6.81 œ 7.20 Neutră 7.21 œ 8.40 Slab alcalină > 8.40 Alcalină, put 149 ReacĠia solului este o însuİire foarte impo mare influenĠă asupra activităĠii İi abund precum İi asupra vegetaĠiei spontane İi cultivate. Aprovizionarea cu humus este una dintre cele mai import această materie organică specifică solulu plantelor, reĠine İi protejează de spălare foarte utile (Ca, Mg, K, Na, NH 4 ), îmbunătăĠeİte permeabilitatea solului microorganismelor İi, împreună cu argila, stabile. Ín funcĠie de reacĠia plantelor, s – a stabil it următoarea scară de aprovizionare a solurilor cu humus: – soluri slab aprovizionate: < 3% humus; - soluri mijlociu aprovizionate: 3 - 6% humus; - soluri bine aprovizionate: > 6% humus. Aprovizionarea cu elemente nutritive influenĠeaz ă direct cantitatea İ De obicei, producătorii agricoli sunt inte potasiu. Pentru aprecierea stării de aprov următorii indicatori: ind icele azot (IN),care se calculeaz gradul de saturaĠie cu baze; conĠinutul de (K) (Tabelul 4.2.2.4). Tabelul 4.2.2.4 Aprecierea stării de aprovizionare a sol t, fosfor İi potasi (ICPA Bucureİti, 1980) Azot Fosfor Potasiu IN (HxV) Aprovizionare P (pm) Aprovizionare K (pm) Aprovizionare < 2.0 Slabă < 18.0 Slabă < 6 Slabă 2.0 œ 4.0 Mijlocie 18.1 œ 36.0 Mijlocie 6.1 œ 132.0 Mijlocie > 4.0 Bună 36.1 œ 72.0 Bună 132.1 œ 20.0 Bună > 72.0 Foarte uneori exces > 20 Foarte b d. Solurile României România este Ġara cu un număr mare de tip generale, relevante pentru creİterea İi dezvo e particularităĠile secundare, se grupează în 10 clase ( molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri, umbrisoluri, 150 soluri hidromorfe, soluri halomorfe, vertisolu organice ), res pectiv, se subdivid în 244 subtipuri simp N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983). România este î – adevăr —muzeul solurilor“ majoritatea solurilor din Europa İi o bună par lumii (Puiu İi colab importante clase de soluri pentru agricultură s A. Molisolurile sunt cele mai răspândite soluri d extracarpatică: în Dobrogea, Câmpia Română, C – Criİană, Podiİul Su i, Câmpia Moldovei İi în partea sud – estică a Podiİului Moldovei. Suprafe partea sudică a Câmpiei Transilvaniei, în depre pe unele terase ale Siretului, Moldove i, Mureİului, iar pe suprafeĠ Podiİurile Transilvaniei, Getic İi chiar în mu tinere, de culoare închisă, cu profil clar dif İi cu însuİiri fizice, chimice İi biologice favorabi œ humificare, pr creİterii İi dezvoltării plantelor. Clasificar – chimice ale acestor soluri sunt prezentate în tabelele n r. 4.2.2.5 İi 4.2.2..6. Din această clasă mai importante sunt: A.1 Solurile bălane sunt situate în Dobrogea centrală – a lungul Dun inferioare, în zona de stepă cea mai seceto Aceste soluri s – au format pe loess İi pe depozite loesoide aflate la 50 œ 60 cm adâncim au 3 orizonturi distincte, dintre care cel superficial are 30 œ 40 cm grosime. Ínsu œ chimice ale orizontului superior exprimă un de m ăsuri agrofitotehnice de prevenire İi com secundare İi a scăderii drastice a conĠinut A.2 Cernoziomurile tipice ocupă cele mai întinse suprafeĠ răspâ ndire o au în Câmpia Română İi Podiİul D Câmpia de vest (326 850 ha) İi în Moldova ( – au format, predominant, pe loes İi depozite loessoide, nisipoase, argiloase œ 80 cm adânc ime İi au grosime mai mare İi orizonturi mai clar dif – chimice, aceste cernoziomuri fac parte din categoria celor mai bune soluri. Principala problemă a agriculturii în zona e precipita care se poate rezolva prin irigare İi agrot 151 Tabelul 4.2.2.5 Principalele însuİiri morfogenitice (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipul de sol Materialul parental predominant Succesiun orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Bălan Loess İi dep 50 œ 60 cm Am œ A/C œ Cca 30 œ 40 Cernoziom tipic Loess İi dep nisipoase, aluviale 60 œ 80 cm Am œ A/C œ C A m œ A/C œ Cca 40 œ 50 Cernoziom cambic Loess İi dep nisipoase İi 70 œ 120 cm Am œ Bv œ C Am œ Bv – Cca 40 œ50 Cernoziom argilo – iluvial (degradat) Loess İi dep argiloase, aluviale 10 œ 180 Am œ Bt œ C Am œ Bt œ Cca 40 œ 50 Cernoziomoid Depozite loesoide, argilo – lutoase İi n 60 œ 180 cm Am œ A/C – C Am œ Bv œ C Am œ Bt – C 40 œ 60 Cenuİiu Loes sau depozite loessoide, eluviale 90 œ 180 cm Am œ Ame œ Bt œ C Am œ Ame œ Bv – Cca 30 œ 40 Rendzină Roci compacte bogate în calciu 20 œ 50 cm Am œ A/R – Rrz 20 œ 30 Pseudore Depozite argilo – marnoase 50 œ 70 cm Am œ A/C œ Cpr 25 œ 40 A.3 Cernoziomurile cambice (levigate) , ceva mai evoluate pe scara morfogen etică, sun răspândite în aceleaİi zone İi s – au format pe aceleaİi depozit cernoziomuri. La nivelul întregii Ġări, ac 000 ha în Transilvania İi Câmpia Banato – Criİană. Au un pr ofil adânc İi, din fizic, chimic İi trofic sunt foarte fertil apă, care poate fi însă rezolvat prin iriga A.4 Cernoziomurile argiloiluviale (degradate) se găs esc, împreună cu ce cambice, în zone mai umede din Transilvania (217 150 ha), Câmpia Banato – Criİană (21 ha), Moldova (12 100 ha), Oltenia (2 920 ha İi celelalte cernoziomuri, aceste soluri roca mamă la adâncime m diferenĠiată pe profil ca urmare a prezenĠe Cernoziomurile argiloiluviale fac parte tot au nevoie de apă, îngrăİăminte organice, lucrări ale solulu lucrări de întreĠinere. A.5 Solurile cernoziomoide se întâlnesc în zone mai umede întinse sunt răspândite în Câmpia Sucevei (132 152 150 ha). Aceste soluri au profil İi proprie Principalele probleme ale acestora sunt ex pentru a căror rezolvare se recomandă lucră stării fizice İi îngrăİăminte organice. A.6 Solurile cenuİii se găsesc, majoritatea, în Podiİul (28 265ha) İi în Câmpia Sucevei (29 900 ha) sunt bune, practic, pentru toate culturile specif obĠine recolte mari, mai ales stabile, sun furajere, viĠa de vie) İi fertilizarea cu î A.7 Re ndzinele İi pseudorendzinele se întâlnesc într – un spaĠiu geografic r unde rocile parentale (roci compacte bogate în calciu, respectiv, depozite argilo – marnoase) sunt cele mai răspândite. Pe suprafeĠe mai or (92 840 ha), Dealurile Transilvane (89 260 ha), Subcarp nordic (70 770 ha). Pentru aceste soluri, c pajiİtile naturale, pomicultura İi viticu ederea folosiri în scopuri agricole se recomandă: aplicarea gunoiului de grajd, adâncă, precum İi prevenirea İi combaterea B. Argiluvisolurile au ca particulari tate morfogenetică, orizont acesată cauză, sunt greu permeabile pentru apă tabele 4.2.2.7 İi 4.2.2.8, aceste soluri au un cele mai importante pentru agricultură sunt: B.1 Solurile brun – roİcate se întâlnesc în Câmpia Română (8 în Banat, fiind caracteristice zonei pădur chimice İi biologice i nferioare cernoziomurilor argiloi favorabile culturilor de câmp İi plantaĠi producĠii sporite, necesită fertilizare cu su rplusului de apă (mai ales primăvara) în a apei, în cei secetoİi. B.2 Solurile brune argiloiluviale fac trecerea de la zona de câmpie la piemont. Cele mai mari suprafeĠe cu astfel de soluri se întâ Podiİul Someİan (102 0 Transilvaniei (86 860 ha), Piemontul de cu İi Câmpia Găvanu – Burdea (24 000 ha). Sunt o categori măsuri a grotehnice de reglare a umidită Ġii solului, de sporire a re de protecĠie împotriva eroziunii hidrice. 153 B.3 Solurile brun – roİcate luvice (podzolite) se întâlnesc în partea d – vest a Ġării, în arealul solurilor brun – roİcate. Cel mai compact trup 13 800 ha) se af Platforma Cotmeana. Din punct de vedere al soluri sunt inferioare solurilor brun – roİcate. Pot fi cultivate cu boabe, plante tehnice İi furajere İi recla mă măsuri energice pentru pentru apă İi aer, corectarea reacĠiei İi p B.4 Solurile brune luvice se află în zone de podiİ, piemo mai întinse suprafeĠe s e găsesc în Piemonturile vestice 365 ha), Podiİul Moldovenesc (430 140), P Transilvane (267 780 ha), SubcarpaĠii meri (154 175 ha), P odiİul Someİan (102 080 ha) İi Câmpia – Burdea (12000ha). textură mijlocie (lutoasă İi luto – nisipoasă) la suprafaĠă İi, în cauza regimului aerohidric defectuos, a con nu tritive İi a reacĠiei acide, aceste soluri se caracter cultivate. Sporirea capacităĠii lor de prod organice, roci fosfatice İi/sau amendamente B.5 Luvisolurile albice sunt răspândite, în general, în a İi ocupă suprafeĠe mari în Piemonturile ve ha), Podiİul Moldovenesc (215 070 ha), Pod ul Târnavelor (92 840 ha), Dealurile Transilvane (89 260 Depresiunile montane (66 075 ha). Aceste s fizice, chimice İi biologice. Structura s a mică de humus, puternic acidă İi regimul aerohidric defec scăzută. Ín vederea corectării acestor def aplicarea amendamentelor calcaroase, fertil izarea cu doze mari de în de fosfaĠi naturali. B.6 Planosolurile ocupă suprafeĠele plane sau depres 820 ha), Piemontul Getic (76 850 ha), Platf Burdea ( 6 000 ha). ProprietăĠile fizice, chimi ce İi biologice ale ace ri sunt İi puĠin favorabile decât la luvisolurile alb de excesul, când de deficitul de apă, prec de rezervele foarte mici de materie organică İi de fosfor asi prevenire İi combatere a excesului de apă (aplicarea amendamentelor calcaroase) İi d rezervei de materie 154 fosfor asimilabil, nu pot fi folosite decâ foarte slabe. Tabelul 4. 2.2.7 Principalele însuİiri morfogenitice a (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 19 83; Puiu İi colab., 1983 Tipul de sol Materialul parental predominant Succesiun orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Brun – roİcat Loessuri loesoide, luturi, nisipuri İ 140 – 180 cm Ao œ Bt œ C Ao œ Bt – Cca 25 œ 40 Brun argiloiluvial Depozite loesoide sau nisipo 70 œ 150 cm Ao œ Bt œ C Ao œ Bt œ Cca 20 œ 30 Brun – roİcat (podzolit) Loessuri loesoide, luturi, nisipuri İ 150 – 190 cm Ao œ El œ Bt – C 10 œ 20 Brun luvic Depozite loesoide sau nisipo 70 œ 150 cm Ao œ El œ Bt œ C 10 œ 20 Luvisol albic Depozite loesoide, argiloase, proluviale lutoase 150 œ 20 cm Ao œ Ea œ Bt œ C 10 œ 20 Planosol Depozite argiloase 170 œ 180 cm Aow œ Elw œ B tw œ C 5 œ 20 15 Tabelul 4.2.2.6 Principalele însuİiri fizico œ chimice ale molisolurilor în orizontul superior (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983) Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Bălan 1 .13 œ 1.30 51 œ 58 21 œ 30 15 œ 23 13 œ 20 10 2.1 œ 2.8 8.2 œ 8.8 0.15 œ 0.16 0.12 œ 0.14 Cernoziom tipic 1.24 œ 1.28 51 œ 5 23 œ 26 13 œ 16 25 œ 38 92 œ 10 2.8 œ 5.7 6.6 œ 8.3 0.10 œ 0.20 0.13 œ 0.2 Cernoziom cambic 1.21 œ 1.48 46 œ 58 19 œ 27 7 œ 1 5 24 œ 35 8 œ 95 2.7 œ 4.8 6.3 œ 7.1 0.12 œ 0.27 0.16 œ 0.26 Cernoziom argilo – iluvial 1.34 œ 1.52 4 œ 51 19 œ 26 5 œ 10 23 œ 38 78 œ 92 2.9 œ 3.8 6.0 œ 6.9 0.12 œ 0.18 0.14 œ 0.25 Cernoziomoid 1.15 œ 1.38 48 œ 57 26 œ 27 16 œ 18 18 œ 3 70 œ 92 2.3 œ 6.5 5.5 œ 7.0 0.10 œ 0.19 0.14 œ 0.34 Cenuİiu 1.16 œ 1.20 – 24 œ 25 12 œ 15 15 œ 45 72 œ 90 5.0 œ 12.0 5.6 œ 7.1 0.09 œ 0.18 0.18 œ 0.47 Rendzină – – – – 30 œ 40 70 œ 10 4.0 œ 8.0 5.5 œ 8.0 0.10 œ 0.40 0.20 œ 2.0 Pseudorendzi – – – – 30 œ 50 70 œ 10 0 4.0 œ 10.0 6.0 œ 7.5 – 0.14 œ 0.15 DA œ densitate aparentă; PT œ porozitate totală; CC œ capacitatea de câmp pentru apă; CAU œ capacitatea de apă utilă pentru œ capacitatea de schimb cationic; V œ gradul de saturaĠie cu baze; H œ conĠinutul de humus; pH œ reacĠia solului; Pt œ conĠinutul total de fosfor (P 2 O 5 ); Nt œ conĠinutul total de 156 Tabelul 4.2.2.8 Principalele însuİiri fizico œ chimice ale argiluvisolurilor în orizontul superior x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; SNRSS nr . 29/1997 İi nr.25/1998) Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Brun – roİcat tip 1.32 œ 1.57 42 œ 50 21 œ 26 7.0 œ 1.5 23 œ 30 75 œ 90 2.0 œ 3.5 5.5 œ 6.7 0.08 œ 0.15 0.10 œ 0.23 Brun roİcat l 1.12 œ 1.60 40 – 58 20 œ 29 7.3 œ 16.4 20 œ 28 78 œ 82 1.9 œ 4.7 5.2 œ 6.0 0.10 œ 0,1 0.1 œ 0.27 Brun luvic 1.14 œ 1.56 42 œ 57 2 – 26 9.2 œ 16.5 14 œ 21 60 œ 96 1.3 œ 2.9 5.0 œ 6.5 0.08 œ 0.12 0.09 œ o,24 Brun argiloiluvial 1.37 œ 1.53 48 œ 59 2 3 œ 3 5.2 œ 17.0 20 œ 50 50 œ 80 2.0 œ 4.0 4.9 œ 7.2 0.07 œ 0.10 0.05 œ 0.30 Luvisol albic 1.2 œ 1.6 38 œ 54 23 œ 26 14.7 œ 19.6 13 œ 34 5 œ 96 1.0 œ 3.0 4.6 œ 6.5 0.06 œ 0.13 0.08 œ 0.14 Planosol 1.18 œ 1.58 41 œ 56 23 œ 26 8.0 œ 18.0 10 œ 26 20 œ 90 1.0 œ 8.0 4.3 œ 6.0 0.06 œ 0.12 0.1 œ 0.35 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.2.2.6 157 C. Cambisolurile se caracterizează prin prezenĠa oriz care alcătuiesc această clasă sunt: solurile brun eu – mezobazic, solurile rosi ( acide (tab. 4.2.2.9 İi 4.2.2.10). Din punct de – mezobazice İi brun acide. C.1 Solurile brun eu – mezobazice ocupă suprafeĠe mai însemnate în Podiİul Moldov 140 ha), Piemonturile vestice (309 640 ha), (278 520 ha), Dealurile Transilvane (267 780 Someİan (102 080 ha) İi Piemontul de curbură (62 220 ha). Acest naturală bună, cu excepĠia celor cu pante, c fi îmbunătăĠite prin fertilizări organo – minerale, asolamente İi lucră Tabel ul 4.2.2.9 Principalele însuİiri morfogenetice a (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipul de sol Materialul parental predominant Succesiun orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Brun e u – mezobazic Depozite loesoide, luturi roİcate, dep gresi, argile, marne, depozite de 50 – 10 cm Ao œ Bv œ C 10 œ 35 Tera rosa Depozite argiloase deba – zificate 80 – 150 cm Ao œ Bv œ R Ao œ Bv œ C 20 œ 30 Brun acid Roci acide: granite, granodiorite cristaline, gresi, conglomerate 50 œ 10 cm Ao œ Bv œ C Ao œ Bv œ R 10 œ 20 C.2 Solurile brune acide s – au format în condiĠii de relief mai mari suprafeĠe în zona montană (2 961 600 recum İi în Podiİul Moldo Dealurile Transilvane (89 260 ha) İi în Subcar este mai scăzută decât a solurilor brun eu – mezobazice, datorită propri biologi ce deficitare. Având volumul edafic util sc silvicultură İi ca pajiİti alpine. D. Solurile hidromorfe s – au format İi evoluează în condiĠ sau temporar İi au drept cara cter de diagnostic orizontul gleic 158 4.2.2.12). Sursele de apă pot fi: pânza freati aproape de suprafaĠă, drenajul intern İi extern coastă, inundaĠiile p Clasa solurilor hidromorfe cuprinde 3 tipuri principale: D.1 Lăcoviİtile au o largă răspândire în Ġara nostră Dunării (204 820 ha), Câmpia de vest (331 265 ha) İi în Transilvaniei (21 715). PotenĠialul lor de cauza excesului de umiditate. Ca urmare, se de drenaj, îmbunătăĠirea regimului aerohi dric prin lucrări adânci conĠinutului de substanĠe nutritive prin fe D.2 Solurile gleice se găsesc, de obicei, în Lunca İ Depresiunile intramontane (22025 ha), İi d te alte zone răcoro Aceste soluri au fertilitate mai mică decâ fâneĠe de slabă calitate. Ameliorarea lor s D.3 Solurile negre clinohidro morfe (solurile negre de fânea sunt răspândite Târnavelor (92 840 ha), SubcarpaĠii meridio în Câmpia Transilvaniei (43 430 ha). Acest nu dau r ezultate corespunzătoare din cauza exc defectuos. Pentru ameliorarea lor se recomandă elimin alunecărilor de teren İi a eroziunii hidri mus İi subst nutritive prin lucrări agrotehnice İi speci Tabelul 4.2.2.1 Principalele însuİiri morfogenitice al (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipul de sol Materialul parental predo minant Succesiun orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Lăcoviİt Loess, depozi aluvio œ proluviale (luturi, argile), nisipuri 80 œ 10 cm Am œ A/Go œ Gr 30 œ 60 Gleic Depozite eluv œ proluviale ( luturi, argile) 60 œ 10 cm Ao œ A/Go œ Gr 15 œ 30 Negre clinohidromorfe (negre d Depozite deluviale luto – argiloase, argile, argile marnoase 60 œ 120 cm Amw œ BvwG œ Bv – C Amw œ BvwG œ CGo 30 œ 50 Pseudogleic Depozite proluviale luto – arg ilose sau argiloase, local depozite loesoide 10 œ 120 cm Aow œ AoW œ BW œ C 30 œ 40 159 Tabelul 4.2.2.8 Principalele însuİiri fizico œ chimice ale argiluvisolurilor în orizontul superior x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; SNRSS nr. 29/1 198) Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Brun – roİcat tip 1.32 œ 1.57 42 œ 50 21 œ 26 7.0 œ 1.5 23 œ 30 75 œ 90 2.0 œ 3.5 5.5 œ 6.7 0.08 œ 0.15 0.10 œ 0.23 Brun roİcat l 1.12 œ 1.60 40 – 58 20 œ 29 7.3 œ 16.4 20 œ 28 78 œ 82 1.9 œ 4.7 5.2 œ 6.0 0.10 œ 0,1 0.1 œ 0.27 Brun luvic 1.14 œ 1.56 42 œ 57 2 – 26 9.2 œ 16.5 14 œ 21 60 œ 96 1.3 œ 2.9 5.0 œ 6.5 0.08 œ 0.12 0.09 œ o,24 Brun argiloiluvial 1.37 œ 1.53 48 œ 59 23 œ 3 5.2 œ 17.0 2 0 œ 50 50 œ 80 2.0 œ 4.0 4.9 œ 7.2 0.07 œ 0.10 0.05 œ 0.30 Luvisol albic 1.2 œ 1.6 38 œ 54 23 œ 26 14.7 œ 19.6 13 œ 34 5 œ 96 1.0 œ 3.0 4.6 œ 6.5 0.06 œ 0.13 0.08 œ 0.14 Planosol 1.18 œ 1.58 41 œ 56 23 œ 26 8.0 œ 18.0 10 œ 26 20 œ 90 1.0 œ 8.0 4.3 œ 6.0 0.06 œ 0.12 0.1 œ 0.35 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.6 Tabelul 4.2.2.10 Principalele însuİiri fizico – chimice ale cambisolurilor în orizontul superior x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; SNRSS nr. 2 Tipul de so l DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Brun eu – mezobazic 0.5 œ 1.5 4 œ 73 19 œ 25 10.0 œ 17.0 15 œ 27 60 œ 93 2.5 œ 12.0 5.1 œ 7.7 0.06 œ 0.30 0.10 œ 0.60 Tera rosa – – – – 25 œ 35 5 œ 10 4.0 œ 9.0 5.5 œ 6.0 0.18 œ 0.20 0.15 œ 0.35 Brun acid 0.4 œ 1.6 43 œ 68 – – 1 œ 60 17 œ 50 3.0 œ 25.0 4.3 œ 5.5 0.10 œ 0.30 0.10 œ 0.90 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.6 160 E . Solurile halomorfe se evidenĠiază prin conĠinut rid diagnostic fiind orizontul salic (sa) sau natr E.1 Solonceacurile se caracterizează prin prezenĠa oriz 4.2.2.13), iar sărurile componente sunt clo – un areal foarte larg, predominant însă în Lunca İi D (9 543 ha). ConĠinutul ridicat de săruri solu condiĠii naturale fiind ocupate numai cu ve onceacurilor este foarte anevoi oasă İi de durată İi nu se poate rea – un complex de speciale: amendarea cu gips İi fosfogips, l – minerală. Tabelul 4.2.2.13 Principalele însuİiri morfogenitice al (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipu l de sol Materialul parental predominant Succesiune orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Solonceac Depozite aluviale (luturi, argile, nisipuri), depozite m lagunare (nisipuri, argile) 30 œ 80 cm Aosa œ Ac œ CGo Amsa œ Ago 10 œ 30 SoloneĠ Depozite aluviale (luturi, nisipuri, argile) 30 œ 80 cm Ao œ Btna œ CGo Ao œ El œ Btna œ CGo Ao œ Ea œ Btna œ C Ao œ Bvna – CGo 5 – 25 E.2 SoloneĠurile se caracterizează prin prezenĠa în pe un orizont B argiloiuvial (Btna). Ocupă s ha) İi în Lunca İi Delta Dunării (30 723 determinată de reacĠia puternic alcalină, s tritive İi r aerohidric defectuos (tab. 4.2.2.14). Pent speciale: coborârea nivelului apelor freat fosfogips, fertilizarea cu îngrăİăminte org ucrarea solului fără ră F. Vertisolurile se remarcă prin conĠinutul mare (> 30 %) diagnostic fiind orizontul vertic (y) de la s creİt erii plantelor (tab. 4.2.2.16). Datorită pro – au format, în funcĠie de starea de umiditate, se contractă propritatea de a se autostructura, prin formarea la su prafaĠă a unui strat de 3 – 8 cm de sol mă 161 precum cenuİa, care are rolul mulciului vegeta care 76 850 ha în Piemontul Getic (sudic), 72 Platforma Cot meana İi 66 250 ha în Câmpia de Vest. vertisolurile au, în general, o fertilitate scă excesului de umiditate. Dintre măsurile cu efe fertilităĠii acestu lucrările energice İi adânci ale solului, efe optimă de efectuare a lucrărilor solului varia cu îngrăİăm inte organice. Tabelul 4.15 Principalele însuİiri morfogenitice (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipul de sol Materialul parental predominant Succesiune orizonturi Grosime orizont A (cm) Denumire Adâncime Vertisol Depozite argiloase 80 œ 180 cm Ay œ C Ay œ By œ C 30 œ 50 G. Solurile nevoluate, trunchiate sau desfundate sunt foarte diferite profilului de sol İi ca proprietăĠi fizico – chimice(tab. 4.2.2.17 İi 4.2.2 lele însuİiri ale acestor soluri sunt profilul foarte scurt lor. Din această clasă, mai importante ca răspâ 0 ha), erodisolurile İi regosolurile (~ 700 000 ha) İi psam G.1 Solurile aluviale sunt răspândite pe terenuri scoase în Lunca İi Delta Dunării (409 640 ha) İi aprop ierea unor lacuri sau pe fundul unor fost de textură, rezerva de humus, reacĠie, inu variabilitate foarte mare în spaĠiu İi tim ari İi stabile aplicarea unor tehnologii de precizie, dif microparcele din care nu trebuie să lipsea conservare sau ameliorare a însuİirilor fiz ce, chimice İi biologice. G. 2 Erodisolurile İi regosolurile se caracterizează prin prof procesului geodinamic de eroziune asociat răspândite pe suprafeĠele înclinate din zon deal, podiİ İi piemont pentru a fi folosite ca arabil. Ín condiĠi vederea prevenirii İi combaterii eroziuni împăduriri, înierbări ,terasări, lucrarea solului pe cur 162 ameliorare, pot fi folosite pentru pajiİti forestiere. G.3 Psamosolurile (solurile nisipoase) sunt soluri s însuİiri carac determinate de prezenĠa unui orizont Ao, u nisipoase eoliene de cel puĠin 50 cm grosim în sudul Olteniei, Câmpia Valea lui Mihai din vest ul Ġării, zona cursulu în lungul Buzăului, CălmăĠuiului İi Ialomi colab., 1995). Cantitatea redusă de humus ( İi eroziunea eoliană sunt p rincipalii factori care limiteaz sporirea fertilităĠii psamosolurilor se im benzi înierbate, mulcire cu resturi vegeta rin încorporarea masivă de gunoi de grajd İi Psamosolurile ameliorate se folosesc cu rez legumelor, precum İi a cerealelor, legumino furajere İi med Tabelul 4.2.2.17 Principalele însuİiri morfogenitice ale sol (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; Tipul de sol Materialul parental predominant Succesiun orizonturi Grosime orizont A Denumire Adâncime (cm) Litosol Roci consolidate compacte 10 œ 20 cm Ao œ R Am œ R Aou œ R 5 œ 20 Regosol Roci sedimentare neconsolidate 20 œ 40 cm Ao œ C 10 œ 40 Psamosol Depozite nisipoase eoliene 10 œ 30 cm Ao œ C 10 œ 40 Protosol aluvial Depozite aluviale sau aluvio – proluviale 10 œ 20 cm Ao œ C 10 œ 20 Aluvial Depozite aluviale sau aluvio – proluviale 20 œ 35 Ao œ C 20 œ 50 Erodisol Roci sedimentare neconsolidate 20 œ 25 cm Ap œ C C 0 œ 25 Coluvisol Depozite coluviale 40 œ 50 cm Ao œ C C 20 œ 30 Desfundat Roci sedimentare neconsolidate – Do œ C > 50 Protosol antropic Material steril de la exploataĠ İi diferit – Fără succ orizonturi œ 163 Tabelul 4.2.2.12 Principalele însuİiri fizico – chimice ale solurilor hidromorfe în orizontul superior x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983, ğtiinĠa solului nr.2, Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) p H Pt (%) Nt (%) Lăcoviİte 1.25 œ 1.45 46 œ 50 19 œ 25 12 œ 16 30 œ 80 70 œ 10 3.0 œ 25.0 6.2 œ 8.4 0.07 œ 0.30 0.21 œ 1.0 Gleic 1.06 œ 1.38 48 œ 61 18 œ 25 1 œ 14 21 œ 50 8 œ 10 3.8 œ 14.0 5.0 œ 8.4 0.05 œ 0.15 0.20 œ 0.80 Negru de f – – – – 21 œ 50 70 œ 91 4.0 œ 10.0 5.7 œ 6.8 0.10 œ 0.15 0.20 œ 0.80 Pseudogleic 1.30 œ 1.50 48 25 12 20 œ 30 60 – 80 2.0 œ 5.0 4.8 œ 6.4 0.08 œ 0.15 0.1 œ 0.90 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.6 Tabelul 4.2.2.14 Principalele însuİiri fizico – chimice ale solurilor halomorfe în orizontul arabil x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; SNRSS nr. 9/1970 İi nr. Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Solonceac 1.3 œ 1.7 35 œ 50 16 œ 21 5 œ 13 8 œ 39 10 1.9 œ 4.6 8.3 œ 1.0 0.054 œ 0.16 0.104 œ 0.272 SoloneĠ 1.2 œ 1.6 29 œ 51 19 œ 20 10 œ 17 15 œ 30 80 œ 10 1.2 œ 9.3 7.9 œ 9.7 0.027 œ 0.20 0.063 œ 0.450 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tab elul 4.6 164 Tabelul 4.2.2.16 Principalele însuİiri fizico – chimice ale vertisolurilor în orizontul arabil x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983) Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Vertisol 1.3 œ 1.7 ~50 3 œ 45 ~10 30 œ 70 75 œ 95 2.6 œ 8.0 6.0 œ 7.0 0.07 œ 0.18 0.10 œ 0.40 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.6 Tabelul 4.2.2.18 Principalele însuİiri fizico – chimice ale solurilor nevoluate, trunchiate sau desfundate în orizontul arabi l x (Florea N., Buza M. İi ChiĠu C., 1983; SNRSS nr. 15/1976 Tipul de sol DA (g/cm 3 ) PT (%) C (%) CAU (%) T (me/10g) V (%) H (%) pH Pt (%) Nt (%) Litosol – – – – – 70 œ 10 4.0 œ 5.0 6.0 œ 8.3 ~ 0.12 ~ 0.25 Regosol 1.40 œ 1 .43 48 24 1.8 16 œ 23 85 œ 10 1.0 œ 8.0 6.0 œ 8.2 – 0.06 œ 0.25 Psamosol 1.37 œ 1.83 38 œ 50 8.8 œ 18.1 6.4 œ 14.1 2.4 œ 5.1 70 œ 10 0.2 œ 1.1 6.0 œ 8.3 0.01 œ 0.08 0.01 œ 0.09 Protosol aluvial – – – – – – 0.8 œ 2.0 – – 0.07 œ 0.12 Aluvial 1.48 œ 1.6 9 36 œ 45 18 œ 20 10 – 15 15 œ 35 80 œ 10 0.8 œ 7.0 5.8 œ 8.9 0.03 œ 0.04 0.06 œ 0.3 Erodisol 1.30 œ 1.52 43 œ 52 6 œ 10 3.5 œ 6.0 10 œ 15 90 œ 10 0.03 œ 0.9 6.4 œ 8.4 – 0.02 œ 0.04 x œ S – au folosit aceleaİi abrevieri ca la tabelul 4.6 165 SecĠiunea (unitatea didactică) 4.3: Manageme 4.3.1. Prevederea vremi Emisiunile radio İi televizate de previziune prea mare pentru a fi cu adevărat folositoare agricultorilor. Inst vremii sunt însă internetul, deoarece se bazează din toată lumea, precum İi prognoza staĠiilor meteorologice au Aİadar, cu aceste informaĠii İi ‚uitându – se mereu la cer“, agricultor Ei pot prevedea schimbările climatice de la faĠa V a ploua? Se İtie că aerul cald reĠine o cantitate mai – un motiv sau altul, temperatura aerului scade a vor condensa İi va ploua, va ninge, va fi rou eaĠă. Există trei posibilităĠi de răcire a aerului – ridicarea în straturile superioare ale at atunci când aerul cald este forĠat să se r va porii se condensează; – pătrunderea unui curent de aer rece; – deplasarea aerului cald pe o suprafaĠă re Aceste fenomene sunt ilustrate în diagrama 4.3.1.1: Fig. 4.3.1.1. Miİcarea fronturilor de aer (R Obs ervatorul din poziĠia A din diagramă se af – o zonă depresionară în răcoros. Ín timp ce frontul cald se apropie, încep 16 norii cirrus (subĠiri İi de culoare albă st itoare œ foto 4. 3.1.2), formaĠi l a aproximativ 10 . 000m altitudine, din vapori de apă condensa continuă să avanseze, norii se măresc İi cobo altostratus, care se prezint ă sub forma unui strat dens İi albăstruie, cu aspect fibros sau uİor striat sau cenuİie compuse din mici picături de apă nori continuă să coboare İi vântul se intensific atmosferică scade, iar temperatura aerului cr Observatorul din poziĠia B se află în secto . Norii sunt la mică miİcă repede datorită vântului. Cerul este a m altitudine, sunt de culoare cenuİie – închisă, se prezintă ca o pân lungă durată), iar temperatura aerului este relativ rid ridicată İi ploaia poate începe în orice cli Ín zona frontului rece totul se schimbă. Ae cald İi îl for Ġează să se ridice. Aceasta determină p – a lungul frontulu trec destul de repede İi în poziĠia C ceru presiunea atmosferică ridicată. Norii grei formează l înălĠimea de aproximativ 1000 m, sunt groİ care se modifică neîncetat œ foto 4.3.1.4 ) İi soarele străluceİte din Deoarece frontul rece se miİcă mai rapid decât c străpunge, pe pământ înregistrează o întreagă perturbaĠie. Ín acest s previziune. Cu toate acestea, succesiunea tipur pentru progno za vremi. Fot o 4.3.1.3 . Nori altocumulus Foto 4.3.1.2 Nori cirus (Richard Hutson, 192) 167 Foto 4.3.1.4 . Nori cumulus Va bate vântul? TurbulenĠele de la suprafaĠa pământului sunt a influenĠate de miİcarea straturile superioare ale atmosferei. Aceİt n orilor cirrus de la vest la est. Furtuna es este roİu İi acoperit cu nori cumulus (foto dimineaĠa. Foto 4.3.1.5. AsfinĠit de soare cu turbul enĠe de aer (Richard Hutso Va fi brumă ? Când temperatura aerului este deasupra punc radia Ġiei căldurii din timpul nopĠii a junge la 0 o C, la contactul cu solul formează crista le mici de gheaĠă care se depun pe so sau evantai. Acest fenomen se petrece în perioada rece a anului, când temperatura medie a aerului este uİor pozitivă (2 – 3 0 C) sau, mai ales, uİor negativă – 2, – 3 0 C), în nopĠile senin 168 vânt slab (sub 2 m/s) İi cu umezeală relativ 20). Va îngheĠa? Când temperatura aerului din straturile mai 0 C), se produce îngheĠarea apei în sol. ÍngheĠul va afecta numai plantele fructiferi. Va fi rouă? Când dimineaĠa devreme observăm pajiİtea sc păianjenilor strălucind, înseamnă că noaptea Cu toate că n – a prea fost studiată din punct de vede favorabil pentru creİterea İi dezvoltarea pl în special în perio Ín aceeaİi măsură influenĠează, însă, İi microrganismelor dăunătoare, iar uneori întârzie coacerea İi de sus în jos când aerul cald İi umed conde umezită care radiază din pământ este răcită e aerul rece de deasupra solului. Roua se formează, de cele mai multe ori, în nopĠi, căldura acumulată peste zi în sol rad rece, iar vaporii de apă din aer se condensează. Roua de jos în sus se produce când vaporii d mai rece. Acest fenomen apare în zilele de înnorează din senin. Ín funcĠie de gradul de saturaĠie al aerului cu vapori de roua,în practică se întâlnesc 3 situaĠii dif – zile cu multă rouă, când aerul este satur acoperit de nori; – zile cu rouă, când aeru l conĠine vaporii de apă elimina străluceİte dis – de – dimineaĠă; – zile fără rouă, când aerul İi, desigur, devreme. Nu orice picături de apă pe care constituie îns Poate fi İi apa eliminată din plante prin sul nopĠii, fenomen numele de gutaĠie. Ín Geografia României ( multe zile cu rouă se înregistrează în reg diferenĠa de temper ntre zi İi noapte este mare (10 – 20 0 C), ziua se caracterizează pri iar noaptea, prin răcire radiantă İi inve vaporilor de apă din atmosferă. Aseme nea condiĠii se întrune 169 intracarpatice İi intradeluroase, în culoa lunca, bălĠile İi Delta Dunării, unde numă la 150. În regiunile de câmpie acest indicator variază între – estul Ġării İi în Câmpia Banatului între 50 İi 9 25 œ 60 zile.Cele mai puĠine zile cu rouă (1 œ 40) se înregistrează în cu altitudini mai mari de 150 m. Alte mijloace de prevedere a vremi Ín aprecierea evoluĠiei vremii se folosesc vegetaĠiei İi comportamentul animalelor. Astfel, parcurgerea în ritm alert a fazelor de ve getaĠie, graba plantel organelor de înmulĠire este un semn clar de piĠigoilor) İi scăldatul vrăbiilor prevestes de la nord către sud anunĠă răcirea vremii, ca İi atunc 4.3.2 ÍmbunătăĠirea İi menĠinerea resursel ÍmbunătăĠirea İi/sau menĠinerea fertilităĠii ecologice de cultivare a terenurilor agricole, în specia fertilizare İi irigare 4.3.3. Biodiversitatea œ definiĠii, importanĠă, potenĠial, instituĠional. Diversitatea biologică este un atu universal valoare inestimabilă pent İi viitoare deoarece resursele bilogice ale ntru dezvolarea economică İi so cială a umanităĠii. Ín acelaİi timp, a a ecosistemelo r nu au fost niciodată aİa grave. Ca e din cauza activităĠilor omului se desfăİoară – un ritm alarmant. DefiniĠii Termenul de biodiversitate a fost folosit pr re a avut loc la Washington în anul 1986. Biodiversitatea este forma scurtă a expresie diversitate biologică İi este definită c bilitat e a diferitelor forme de viaĠă – plante, animale, microorganisme, aceste forme de viaĠă İi mediul lor înconjurător (Em ImportanĠă ImportanĠa biodiversităĠii este dată de faptu cunoaİ t erea biodiversităĠi este necesară pentru: – înĠelegerea lumii vii İi a schimbări lor prin care aceasta trece; 170 – dezvoltarea durabilă a agro – ecosistemelor; – creİterea stabilităĠii structurale İi f – ecosistemelor; – creİterea eficienĠei economice a agro – ecosistemelor; – diversificarea bunurilor İi serv icilor agro – ecologice. Cadrul legislativ În ultimi 25 de ani s – a înregistrat o miİcare gradată î mecanisme care Ġintesc exploatarea İi conser ăĠii, atât la nivel guvernamental câ t İi nonguvernamental . Mare parte din dinamismul acestor asupra BiodiversităĠii din 1992. Negocierile pentru stabilirea unei convenĠii au început în noiembrie 198, câ nd prin Programul NaĠiunilor pentru Mediu a nvocat un grup special vind diversitatea biologică, avâ nd ca scop elaborarea unei con biodiversitatea. Ín mai 1989, prin Programul – a instituit Grupul de lucru al experĠilor juridici İi te hnici, care urma să preg ăt ească un instrument in scopul conservării durabile a biodiversităĠii biologice, avâ nd în vedere nevoia costurile İi beneficiile între Ġările dezvol 91, Grupul de lucru s – a transformat în Comitetul interguvernamental de negociere, urmat de mai multe sesiuni de lucru, la final fiind propus ConvenĠia privind diversitatea biologică a Rio de Janeiro în 192 de 150 conducă tori de state sau guverne, intrâ nd în vigoare în 1993. Ín pre İi ratificată de 188 Ġări. Această convenĠie speciilor de plante İi animale İi a ecosistemelor“ din care ace asigura hrana omenirii, de a menĠine curate de a produce medicamente, într – un cuvâ nt de a asigura sănătatea mediului în care Ín Europa, Planul de AcĠiune pentru Biod iversitate în Agricultură ComunităĠii Europene de conformare cu Conven lui 2001, menĠionează clar că agricultura b agricole care măre sc biodiversitatea İi sugerează o m comunicare a fermierilor care practică acest Implementarea în cadrul U.E. a măsurilor agricole İi de med strat egiei de mediu a Comunită Ġii. Pâ nă azi, măsurile agricole İi aproximativ 20% din terenurile agricole ale utilizarea terenurilor agricole în modur i compatibile cu protecĠia bunătăĠirea c mediului. Pl anul oferă sume de bani fermierilor car în mod voluntar sau pe 171 întreprind un serviciu în favoarea mediului ecologică a jucat un rol important în polit ultor Ġăr (IFOAM, 202). ConstituĠia Romaniei include un număr de p conservării biodiversităĠii sau legate direct de Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea ConvenĠi ei privind diversitatea biolo Janeiro.(M.O.Nr.19/02.08.19) . Legea 137/30.12.1995 privind protecĠia mediul lege a reprezentat prima revizuire majoră a regl eniul mediului din 1973. Bibliografie 1. ChiriĠă C., Păunescu C., Teaci D., 1967 œ Solurile României, Edit. Agro – silvică, Bucureİti; 2. Bîlteanu, Gh., Bîrnaure, V., Miclea, E., œ Memorator pentru producĠia vegetală. Ed it. CERES, Bucureİti; 3. Bogdan, Octavia, ğîİtea, D., 1983 œ Clima, Geografia României (I), Edit. Academiei, 195 œ28; 4. Cristea Emilia, 205 œ Cercetări privind biodiversitat sistem ecologic. Lucrare de licenĠă Univers VIDIUS“ ConstanĠa. 135 5. Florea N., Buza M., ChiĠu C., 1983 œ Solurile în Geografia României (I), Edit. Academiei Române, Bucureİti, 494 œ 547; Florea N., İi Munteanu I., 2003 œ Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS). Editura ESTFALIA Bucureİti, 182 p. 6. Frimescu, M., ğerban Rodica, Ognean, T., œ Notă de fundamentare a programului de cercetare pr calităĠii acestuia; 7. Hartman, K. M., W. Nezadal, W., 190 œ Photocontrol of Weds without Herbibides, Naturwisenschaften (7) 158 œ 163; 8. Hutson, R.,192 œ Climate and Weather, The Complete Manual of Organic Gardening, Edit. Headline BoK Publishing PLC; 9. ICPA Bucureİti, 1980 œ Sistemul naĠional de monitoring 10. Louck s, Orie, 197 œ Emergence of Research on Agro – Ecosystems. Anual Review of Ecology and Systematics 7: 173 œ 192. 1. Maruİca, T., 2001 œ Elemente de gradientică İi ecolo Transilvania din Braİov; 172 12. Mihalache Gabriela, 20 œ Caract erizarea microbiologică İi sărăturate din zona Bărăganului de Nord – Est, Edit. Agris, Bucureİt 13. Puiu, ğt., Teİu, C., ğorop, Gr., Drăgan, œ Pedologie, Edit. İi Pedagogică, Bucureİti; 14. Sandu Gh., 1984 œ Solurile saline İi alcalice din R Ceres, Bucureİti; 15. Săndoiu Ileana Fulvia, 2000 œ Agrometeorologie, Edit. CERES 16. SNRS nr.5/1969, nr. 9/1970, nr. 15/1976, nr.20/1982, nr. 25/198, nr.27/194, nr.29/197; ICPA Bucureİti; 17. ğtiinĠa solului nr. 2/1986; ICPA Bucureİt 18. Teaci D., Toncea I., Hartia S.,Tudor Ana Ionescu E., Lupu A. İi Magda Călugăr, 1990 – Metode ecologice İi econ – tehnologice în ecosistemele naturale İi agr oecosistemele intensive zonale; Analele ICPT Fundulea, vol. LVI, 315 œ 32; 19. Toncea, I., İi I., N., Alecu, 1994 – Ingineria Sistemelor Agrico ISBN 973 – 40 – 04 – 1, 86 p. 20. Toncea, I., 194 œ Agroecosystem œ the key of sustainable agriculture, Proceding of the International Scietific Conference ‚ The Efect of Croping Systems in the Main Crop and Pasture Lands“. University of Agricultural Sciences œ Bucharest/Romania, 87 œ 93. 21. Toncea I., 202 œ Ghid practic de agricultură ecol œ Tehnologi ecologice de cultivare a terenurilor. Edit. ACADEMICPRES, Cluj – Napoca, 27 œ 6 p. 2. Teaci, D.,195 œ Agricultura İi silvicultura român œ Bucureİti; 23. Zamfirescu, N.,197 œ Bazele biologice ale producĠiei t.CERES, Bucur . 173 Chestionar 1. Cum definiĠi agro – ecosistemul? a. Sistem agricol integrat; b. Unitate agricolă care are ca obiect de ac /sau prelucrarea produselor agricole İi ali orm următoarelor prin comunitate, interacĠiune, evoluĠie İi coevolu c. Ecosistem agricol. 2. Care sunt însuİirile agro – ecosistemului; a. Integralitatea, FuncĠionalitatea İi Susten tatea; b. Integralitatea, Ec hilibru dinamic İi Autoreglarea; c. Productivitatea, EficienĠa İi Vulnerabilit 3. Care este abrevierea expresiei ‚ Indice Termo – Hidro – Radiant“ ? a. IRTH; b. IHTR; c. ITHR . 4. Ce inseamnă STOP? a. Forma în limba rom ână a expresiei englezeİti SWOT; b. Forma în limba română a expresiei engleze c. Forma în limba română a expresiei engleze 5. Ce este studiul de fezabilitate? a. Analiza agro – ecosistemelor în vederea proiectării; b. Analiza agro – e cosistemelor vegetale; c. Analiza STOP (SWOT). 6. Care sunt principalele etape ale proiectăr – ecosistemelor? a. Elaborarea subp roiectelor de mediu, economic İi social; b. Starea iniĠială (nedorită), tranziĠia İi s c. Etapa pregatitoare, proiectarea propriu – zisă İi reproiectarea . 7. Care sunt principalele fenomene climatice? a. Latitudinea, longitudinea, altitudinea İi b. Fenomenele din zonele climatice I, II, II c. Lumina, căldura, precipitaĠiile İi aer ul . 1 74 8. Care sunt cele mai bune soluri din România? a. Molisolurile; b. Cambisolurile; c. Argiluvisoluril 9. Cum se (poate) prevede vremea? a. Observ â nd creİterea plantelor İi comportamentul b. Pe baza prognozelor difuzate la radio İi televizor; c. Corelând observaĠiile din teren cu infor s taĠiilor meteorologice automate. 10. Ce este biodiversitatea? a. Variabilitatea diferitelor forme de viaĠă racĠiune cu mediul lor de aĠă; b. Totalitatea co mponenteler unui agro – ecosistem; c. AsociaĠiile vegetale dintr – un ecosistem. 175 Capitolul 5: Tehnologi de cultivare a terenurilor în sistem ecologic; Cultivarea terenurilor continuă să – i intereseze pe toĠi cei legaĠi İi spiritual de Sunt interesaĠi atât cei care practică, studiază exploatare a terenurilor , a căror atenĠie este concentrată, aproap producĠie İi creİ terii producĠiilor, cât İi gospodarii, agroecologiİti ale căror eforturi sunt orientat economice İi sociale specifice activităĠii de cultivare a terenu rilor . Orice suprafaĠă de teren este valorificată cel plante. Aceasta imp une, în afară de cunoaİterea amă nunĠită a fiecărei plante solului, climei, florei İi faunei din zona în care se află terenul ce urme lucrări care, în orice situaĠie, influenĠează p calitatea mediului înconjurător . Ín acest capitol se prezintă İi se încearc ă a se explica/justifica p normele (regulile, măsurile) ce trebuie respecta perioada de conversie İi de certificare ecologic Unitate didactică 5.1. Principi, reco mandări İi norme (standarde) g 1. Agricultura ecologică este un (proto)tip dis puĠin în parte, marile probleme contemporane tehnologiilor care o susĠin İi produ cĠia de subzistenĠă İi urmările socială. Recomandare: S tructurarea İi desfăİurarea activită particularităĠilor ecosistemelor İi cerinĠelo Normă: Proiectarea de ferme ecologic e multifuncĠionale. 2. Ferma ecologică vegetală este componentă intr Recomandare: Componentele fermei ecologice trebuie ales, cu sistemele naturale. Normă: Asigurarea coerenĠei ecologice or izontale, verticale İi cicl İi cele ale ecosistemului în care se află. 3. Ferma ecologică este un agroecosistem œ model distinct de administ agricole İi neagricole İi a mediului lor de vi urii İi al societăĠi Recomandare: Ferma ecologică va administra atât ter asigura condiĠii de creİtere si dezvoltare œ plante cultivate İi necultivate İi animal e domestice İi salbatice. 176 Normă: 3 œ 8% din terenul fermei ecologice este des 4. Ferma ecologică îmbunătăĠeİte/menĠine structu Recomandare: Ferma ecologică trebuie să contribui îmbunătăĠirea İi/sa biodiversităĠii İi a calităĠii mediului de v Norme: Implementarea de sisteme agroecologice pr vegetal – animal sau integrate, de tip vegetal – animal – in dustrial sau/İi comerci 5. Ferma ecologică este de lungă durată. Recomandare: Proiectarea İi administrarea fermei ec permanetizeze inspecĠia si certificarea ecolo Normă: Pendularea frecventă între manag ementul ecologic İi cel co caz de calamităĠi naturale: inundaĠii, invaz decât prin metode İi mijloace convenĠionale, numai dacă fermierul solicită acest lucru İi fer 6. Ferma ecologică vegetală foloseİte numai tehn Recomandare: Terenul İi activităĠile specifice prod – ecologice trebuie delimitate clar, atât s criptic, cât İi faptic, de celelalte terenu – ecologice. Normă: ProducĠia paralelă/simultană ecologică İi pe care se practică agricultura convenĠională e, materialele, spaĠiile, activităĠile etc. specifice aceste – ecologice. De asemenea, în sistemele agroecologice, folosirea organismelor mo produselor acestora este interzisă. 7. Tehnologi le agroecologice previn degradarea resur Recomandare: Producătorul agricol ecologist trebuie diversităĠii biocenozelor naturale. Normă: Produsele recoltate de pe terenurile nec ultivate vor fi certifica provin din ecosisteme stabile si durabile, s ocrotite sau interzise, cantitatea recoltată tere nurile respective nu sunt poluate/contaminate. Unitate didactică 5.2. Principii, recomandări İi norme (sta 1. Agricultura ecologică are scopul de a real – ecosisteme sustenabi durată. Recomandări: – Fie care fermier İi conducător de unitate ag acoperă toate aspectele relevante privind 17 procesul de conversie se desfăİoară pas c tualizat permanent. – Pentru optimarea producĠiei vegetale, se în timp İi spaĠiu astfel încât plantele cul – Organismul de inspecĠie İi certificare va etul de norme (standarde) astfel încât sistemele agricole existente în cadrul unit scriptic, pentru a se evita amestecarea pro Norme: – Conversia începe la data când a fost trimisă cererea către certificare, sau la data când au fost apli acest lucru poate fi demonstrat foarte clar. – În perioada de conversie inspectori organismului de certifica re fac numeroase înainte de recoltarea plantelor, la intervale de timp rezonabile. 2. Sistemele agro – ecologice necesită refacerea/menĠine acomodarea producătorilor cu noile tehnologi renurilor. Recomandare: Toate gospodăriile, fermele İi societă perioadă, mai lungă sau mai scurtă, de conver Norme: – Perioada de conversie este de cel puĠin mate riale sau practici interzise în agricultu İi până la recoltare a primelor produse ecologice trebui culturile anuale İi la plantele din flora s perene. – Perioada de conversie poate fi prelungită funcĠie de modul de cultivare anterioară a managerială a fermierilor. 3 : Sănătatea omului este expr esia sănătăĠii pământului İi a consumă; Recomandare: Fermele ecologice vor elimina, de la apei İi a aerului cu nutrienĠi, metale grele elor cu substanĠe toxice. Normă: Controlul calităĠii solului înainte de în în caz de suspiciuni, a produselor agroalimentare. 178 Unitatea didactică 5.3. P rincipi , recomandări İi norme tehnologic 5.3.1. Alegerea speciilor İi varietăĠilor 1: Speciile İi varietăĠile cultivate în ferm de climă İi sol, tolerante la boli si dăună Recomandare: Î n fermele ecologice se pot cultiva toate speciil autohtone ameliorate genetic, ale căror pr celor create sau produse prin inginerie gen Norme: Ferma ecologică cultivă, aproape în ex ecii İi varietăĠ rezistente la factorii abiotici (ger, secetă, arİiĠă, e potenĠial ridicat de folosire a elementel buruienile İi furnizează produse pr eferate d e consumatori, İi nu sunt transge Contaminarea, inclusiv accidentală, a ecologice cu OMG – uri conduce la pierderea calităĠi fermă ecologică. S unt preferate specile ad aptate la condiĠiile de sol Ín unităĠile agricole vegetale cu pro sau/İi ecologică İi în conversie, se vor certificate ecologic, altele pe ce le în conversie İi altele pe 5.3.2. Asolamente İi rotaĠii 1. Ín fermele ecologice biodiversitatea este Recomandare: Diversitatea în cultura plantelor – o combinaĠie asolamente İi rotaĠii div erse İi relativ lungi ce include adânc İi de măsuri de menĠinere a solului, resturi vegetale. Normă: Numărul de sole/parcele în fermele ecol practicarea unei rotaĠii de cel puĠin 4 ani, iar tehnologi vegetaĠie sau/İi resturi vegetale . 5.3.3. Lucrările solului 1. Solul este izvorul İi susĠinătorul vieĠii; Recomandare: Tehnologile agroecolog ice protejează solul İi as mod eficient İi responsabil. Ín acest conte – ecologiİti trebuie 179 reducere la minim a pierderilor de sol s terenurilor. Normă: Ín fermele ecologice prevenirea İi comb în nutrienĠi İi materie organică İi elimi obligatori. 2. Solul trebuie lucrat când ne primeİte İi n pte Acest principiu aparĠine marelui agronom conform căreia cea mai frecventă İi păgub lucrărilor solului ori prea devreme, ori pr rea tare. Recomandare: Solul se lucrează în cele mai bune opune cea mai mică rezistenĠă İi se desfac optim de lucrare a solului se poate stabil r: se ia o mână de din stratul (orizontul) de sol sau de pe t pumn İi, apoi forma rezultată (bilă) se dă Dacă prin frământare în palmă pământul nu s delează înseamnă că so dacă se modelează İi, la atingerea solului desface în agregate, înseamnă că solul est lucrărilor solului este atunci când, la atingerea pământului, bila în agregate. Normă : Perioada optimă de lucrare a terenuril tip smolniĠă, până la mai multe săptămâni că, pe solurile cu textură argiloasă, gama, nu agricole este mai mare decât pe solurile cu 3. Solul este un organism viu Ca orice organism, solul suferă ori de cât agresat. El este un sistem sensibil care poate fi deranjat uİor İi pe termen lung prin ignoranĠa oricărui nunt element tehnologic. Greİelile făcute în lucrările solului pot Rezultatul a cea ce se p etrece în sol se oglindeİte în c sănătatea animalelor İi, în final, în hrana Norme: 180 Lucrările solului trebuie să fie cât capilaritatea naturală İi a diminua activitatea pedofaun natural al solului nerăsturnând brazdel procesele de humificare İi mineralizare FrecvenĠa lucrărilor solului trebuie r ero, pentru a reduce compactarea produsă de suficient timp pentru a —fabrica“ humus – İi reface str 5.3.4. SămânĠă İi semănat (plantat) 1. SămânĠa İi celelate materiale de plantat olosite în fermele ecologice sunt dublu certificate , atât ca material înmulĠitor, cât İi c Recomandare: Ín fermele ecologice se vor cultiva agricultura ecologică. Normă: SămânĠa İi materialele d e plantat se certifică ca eco culturilor anuale İi după două perioade de situaĠia în care nu sunt disponibile semin materia le înmulĠitoare convenĠionale, dar netra . 5.3.5. Fertilizare 1. Tehnologiile agroecologice sporesc sau/İi Recomandare: Sursele de elemente nutritive, inclusiv cele din sol, vor fi folosite într – o manieră respo nsabilă İi durabilă, care va optimiz pierderea nutrienĠilor în mediu înconjurăt grele İi alte substanĠe poluante. Normă: Baza programului de fertilizare o constituie mat erialele biodegradabile de origine microbiană, vegetală sau animală rezultate stimulare a activitati (micro)organismelor din sol. De asemenea, programul de fertilizare cuprinde İi îngrăİăminte minerale, cu excepĠia îngrăİămintelor si (azotat de amoniu, ure etc.), care sunt interzise. 5.3..6. IrigaĠie 1. Apa este susĠinătorul vieĠii; Recomandare: Tehnologiile agroecologice menĠin ca în mod eficient İi responsabil. Ín acest contex – ecologiİti trebuie de reducere la minim a pierderilor de apă p Normă: Ín fermele ecologice valorificarea opti eliminarea or surse de poluare a apelor de suprafaĠă İi d 181 5.3.7. ProtecĠia plantelor 1. Fermele ecologice aplică măsuri complexe buruienilor, bolilor İi dăunătorilor; Recomandare: Plantele cultivate, ca İi cele necul buruieni, boli İi dăunători prin combinarea Normă: Ín agricultura ecologică sunt admise me integritatea si funcĠionarea ecosistemelor asemenea, metodele İi produsele de protecĠ naĠionale İi internaĠionale de profil. 5.3.8. Recoltare İi depozitare 1: Agricultura ecologică furnizează produse bună İi în cantităĠi suficiente Recomandări: ProducĠia agroecologică se realizează societăĠi agricole mari sau de tip hold litate oficial (în scris) ca ecologice de organisme guvernamentale İi neguvernamen Produse ecologice se obĠin İi în medi naturale. Normă: Produsele agricole İi alimentare ecolog tandardelor de alimentară İi furajeră, fiind corespunzăto consumatorilor. 2. Produsele agricole İi alimentare ecologic inspecĠie İi certificare. Recomand are: Sistemele agroecologice trebuie insp certificată conformitatea acestora cu stand Normă: Certificarea produselor agricole İi ali celor o bĠinute în perioada de conversie. Unitatea didactică 5.4: Tehnologi de c ultivare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe İi/sau a plantelor tehnice, furajere, aroma arbuİtilor fructiferi İi a viĠei de vie în s istem ecologic. 5.4.1. În perioada de conversie; Regulamentele internaĠionale İi naĠionale explicit la tehnologia de cultivare a terenurilor în perioada de conversie. 182 În acest context, în perioada de conv ersie se pot folosi tehnologile recomandare pentru producĠia ecologică certificată, cu unele m cultivarea de varietăĠi convenĠionale folosirea de seminĠe İi alte materiale nec ertificat e ecologic, dar certificate ca sămânĠă İi material d practicarea unor rotaĠii mai scurte de an, până la introducerea în cultură a p İi perene; efectuarea de lucrări adânci ale solul astfel încât terenul să fie permanent cu fertilizarea cu gunoi de grajd produs prec um İi cu resturi vegetale de la plant conversie; 5.4.2. Tehnologi de cultivare a terenurilor ecologice; Acest capitol se referă la ansamblul procese înĠelepci une İi îndemânare, pentru obĠinerea de pr 5.4.2.1 Alegerea speciilor İi varietăĠilor . Speciile cultivate în fermele ecologice sunt la boli si dăunători İi comp etitive în lupta cu buruienile. VarietăĠile (soiuri, specifice agriculturii ecologice sunt însă un impact economic pozitiv mai mare decât celelalte elemente tehnologice (Claude Aubert, 20 06). De asemenea, ameliorare plantelor pentru ag “. În acest context, identificarea varietăĠilor pe singura soluĠie practică pentru cultivarea telor în sistem ecologic (Toncea, 201). 5.4.2.2. Asolamente İi rotaĠii . Dintre componentele sistemelor de cultivare a plantelor, în contextul agriculturi ecologice asolamentul İi rotaĠia sunt cele mai eficien solicită m mult efort intelectual care, în condiĠiile f se reduce foarte mult (Toncea, 202). Asolament Utilitatea practică a asolamentului a fost o Vasiliu A., 1959), dar concepĠia de asolament s – a format în decursul timpulu cunoİti i nĠelor agronomice İi dezvoltarea mijloace 183 Necesitate Terenul unităĠilor agricole ecologice, indif e proprietate İi de sau/İi trebuie împărĠit İi cultivat pe mai mu – conĠine forme variate de microrelief : terase, câmpuri cu pietre sau dune de nisip, creste de deal İi de munte etc., respectiv, prăbu e teren, văi ale cu râuri, pâraie, canale, İanĠuri etc.) İi ac ogaİe, İiroaie etc.; Dacă ansamblul arhitectonic al reliefului Ro ana liza morfologică a formelor de relief oferă Băcăuanu V. İi Posea Gr.,1983). – este fragmentat de İosele, căi ferate, a etc .; Cu toate că scot din folosinĠă o parte din terenul agricol, ne betonate, asfaltate sau înierbate) de tran permanent în solele cultivate este mare. Că industri ale trebuie însă limitate ca extindere İ agricolă sau cu dezvoltarea rural ă İi nu afectează mediul İi pro în general, ca drumurile să reprezinte 0.5 œ 0.8% din suprafaĠa unităĠ agricole. De asemenea, la pante mai mari de 8 – 10%, este obligatorie orientarea drumurilor pe curbele de nivel sau în serpentine. De asemenea, clădirile trebuie – este neuniform ca proprietăĠi fizice, chi e; Terenurile agricole din România excelează c m 2 având alte însuİiri. Pentru a spori efici terenurile să fie împărĠite în sole İi parc din toate punctele de vedere. – cuprinde o (mini)rezervaĠie naturală İi u perene ( de obicei furajere) amelioratoare. Mai mulĠi cercetători (Kabourakis, 1996; S Vereijken, 1995 citaĠi de Van Mansvelt J.D. İi Va – 8% din terenul unităĠilor agricole să fie f conservarea florei İi faunei. Astfel de inf în fiecare p cultivată, cele mai des folosite fiind benz De asemenea, o parte semnificativă din sup plante perene amelioratoare, ponderea acest ora în suprafaĠa unităĠii œ 50 % în zona de câmpie İi 50 – 70 % în zonele de deal İi de mu – este nevoie de produse alimentare İi agri 184 Din cele peste 30 . 000 de specii superioare ce popul ă, se cult aproximativ 1 . 50, ca plante alimentare, furajere, industriale, medicinale, melifere, ornamentale etc. (Zamfirescu N., 1977). Ín respectiv, de produse vegetale utile este mai mare, pe de o par te pentru a spori resursele alimentare, furajere İi industriale, iar pe în protecĠia plantelor İi a fertilităĠii so – capacitatea de lucru a utilajelor agricol itată; Acest factor tehnologic impune forma İi di parcelelor este cea dreptunghiulară sau de İi cele scurte este de 1/2 sau 1/3. De asemenea, pe terenuri le cu pante mai mari de 5%, parcelele trebuie orientate obligatoriu cu Aİadar, unităĠile agricole, mai ales ecolog asolamente. DefiniĠii Cuvântul asolament p rovine din limba franceză (assoleme pe parcelele sau solele unei unităĠi agricol Majoritatea definiĠiilor asolamentului, elab etimologiei acestui cuvânt İi, din păcate, conĠin İi s acestea, cea mai corectă pare a fi cea prop împărĠirea terenului în sole İi repartizarea Prin asolament se înĠelege, aİadar, împărĠirea modului de folosinĠă a acestora. Practicienii confundă adesea asolamentul cu spaĠiu a culturilor agricole İi a sist emelor lor tehnologice. ImportanĠă Asolamentul este o măsură de bază a sistemul , a cărui valoare fi înlocuită prin nici o altă măsură, chiar (Bold I. İi Popescu E.R. ,1986). Valoarea deosebită a asol asupra calităĠii mediului înconjurător, a spirituale a agricultorilor. Altfel spus, asolamen direct sau indire tori parametri: biodiversitatea; Asolamentul este premisa creİterii diversit vieĠuitoare însoĠitoare. – structura İi funcĠiile peisajului agricol 185 Asolamentul schimbă imaginea terenurilor ag ingură formă İi c multitudine armonioasă de astfel de structuri – modul de folosinĠă a terenului; Asolamentul este principalul (poate singurul —palme“ de pământ. – eficienĠa lucrărilor agricole ; Asolamentul creează condiĠii optime de aplic agricole, cu repercu r siuni favorabile asupra timpului de de muncă. – diversificarea producĠiei; Asolamentul contribui e direct la obĠinerea de produse a implicit, la diversificarea activităĠilor eco – competenĠa managerială a gospodarilor, fe Asolamentul poate fi un criteri u de apreciere a cunoİtinĠelor İ ce priveİte managementul sistemelor agricole Clasificare Asolamentele, în general, se clasifică în fu sau grupele de plante cultivate . De asemenea, numele asolamentu numele plantei sau grupei de plante care ocup Ín practică se pot identifica İi folosi 3 tip – asolamente specializate; Acest tip cuprinde asolamente c u plante ce aparĠin unei ramur legumicole, pomicole, viticole etc.) sau unei famili sau speci botanice (asolamente cu gramine, leguminoase, crucifere, solanace, umbelifere, rozace etc.; asolamente cu grâu, porumb, carto f etc.) sau au o anumită întrebuinĠare econom plante tehnice, furajere, medicinale, aromat seminciere, asolamente amelioratoare, asola ) – asolamente mixte; Din această categorie fac parte asolamentele agricole: asolamente cu culturi de câmp İi l cu pomi İi păsuni etc. – asolamente integrate ; Spre deosebire de primele tipuri, aceste aso zonei, cât İi sistemele vegetale de refacere agroforestiere, minirezervaĠiile naturale ti İii İi drumuri înie vegetaĠie tampon etc. 186 (Re)proiectare Proiectarea asolamentelor ecologice este o l de folosinĠă a terenurilor agricole İi se com – delimitar ea parcelelor cultivate İi a celor c drumurilor principale İi secundare de pe te Aceste unităĠi teritoriale trebuie să fie corespundă ca amplasame nt, dimensiuni İi formă cerinĠelo – repartizarea teritorială a culturilor agr Este o operaĠie care are în vedere armoniza însuİirile parcelelor, respectarea legislaĠ vind producĠia agricolă pieĠei produselor ecologice. După cum rezu însuİirilor agro – ecologice ale plantelor cultivate, oricărei categorii de ter en. De asemenea, structura culturilor agricole are un caracter dinamic, adecvat preîntâmpinării sau anihilării even – aplicarea (implementarea) asolamentului pe teren; Este aproape imposibil ca un proiect de asolament să corespundă teren. De aceea, este necesar ca asolament cuvenite să se facă —din mers“. 187 Tabelul 5.4.2.2.1 CerinĠele principalelor culturi agricole lului (Nica, S. İi colab., 1983) pH (reacĠ Culturi de câmp Legume Pomi İi a fructiferi < 5.0 (puterni Secară, ov cartof, sorg - Coacăz neg 5.01 œ 5.80 (acid) Secară, ov cartof, or primăvară, orumb, in pentru fibre, trifoi, timoftică CastraveĠi, păstârnac, Coacăz ro alun 5.81 œ 6.80 (slab a Grâu, seca orzoaică d orzoaică de porumb, ovă fasole, soia, floarea soarelui, in pentru mixt, carto zahăr, luc timoftică Ardei, bame ceapă, c dovlecei, fasole, guli, gulioare, morcov, păstârnac, ridichi, s tomate, Ġe varză Măr , păr, g piersic, viİin, co zmeur, căp 6.81 œ 7.20 (neutră Grâu, seca orzoaică d orzoaică de ovăz, orez, mazăre, fa floarea soa de ulei, mi i de fibre, sfeclă de lucernă, tr Ardei, bame ceapă, c dovlecei, fasole, guli, gulioare, morcov, păstârnac, ridichi, s roİie, spa Ġelină, vin varză Măr, păr piersic, viİin, nuc 7.21 œ 8.40 (slab a Secară, orz toamnă, ovă sorg, orez, soia, bumba zahăr, luce Ardei, bame fasole, guli, gulioare , mazăre, pr roİie, spa vinete, var Măr, pier viİin, nuc > 8.40 (puternic Sorg, orez Sudan, spar – – RotaĠie Efectul asolamentului este deplin numai dacă e componente. Asolamentul İi rotaĠia formează un tot unit œ planta cultivată İi fiecare include una dintre cele asolamentul œ spaĠiul İi rotaĠia œ timpul. DefiniĠii Aproap e în unanimitate, rotaĠia este definită parcelă, în decursul timpului“. RotaĠia se r 18 anilor arătând cât timp trebuie să treacă pe să se succeadă to din asolament (Vasiliu, 1959). NoĠiunea de rotaĠie are însă un sens mai lar semănatului, fertilizării, irigării İi măsur Astfel gândi nd, rotaĠia poate fi definită ca —mod d parcelă a plantelor cultivate İi a sistemelor ImportanĠă RotaĠia este una din cheile succesului agric pozitive complexe İi de lungă durată asupra însuİirilor solulu Deİi este elementul tehnologic cel mai iefti agroecosistemelor: – fertilitatea solulu i; Efectele rotaĠiei asupra solului se manifest reducerea pierderilor de sol prin eroziune İ mineral. Astfel de efecte se înregistrează câ a) plantel e din rotaĠie au sistem radicular b cerealele de toamnă, ierburile İi lucern b) acoperă İi protejează solul împotriva cerealele de toamnă İi plantele furajere c) fixează azotul a tmosferic, precum leguminoasele; d) sunt folosite ca îngrăİământ verde. De asemenea, rotaĠia stimulează densitatea İ surplusului de materie organică İi a îmbunătă – efici enĠa energetică; RotaĠia este principalul mijloc de micİorare datorită scăderii semnificative a atacului de eİalonării în timp a lucrărilor agricole. – diversitatea, stabilitatea İi calitatea r Primele rezultate ale rotaĠiei sunt diversif producĠiei. După primul ciclu rotativ, se ame ( Re) Proiectare La baza (re)proiectării rotaĠiilor ecologice ale plantelor cultivate: – particularităĠi anatomice; 189 Din punct de vedere anatomic, plantele cult ul rotaĠiei, interesează sistemul radicular sub precum İi aparatul foliar, ca suprafaĠă İi ma Ca urmare a corelaĠiei strânse dintre masa r or tipuri de plante asupra solului, s – a stabilit ca optimă rotaĠia plan profund cu cele cu sistem radicular superficial. – particularităĠi fiziologice; Plantele cultivate se diferenĠiază foarte mu i de vegetaĠie, c de apă İi elemente nutritive İi prin capacita Sub aspectul duratei perioadei de vegetaĠie (ocupă terenul timp de aproximativ 8 să ptămâni), anuale (ocupă ter bienale (au nevoie de 2 ani pentru a parcurg mai mult de 2 ani). De asemenea, într – o succesiune raĠională, plantele mar substanĠe nutritive se plasează după cele cu consumuri Prin cultivarea unei plante mai mulĠi ani la se produce aİa numita —oboseală a solului“ de elemente nutritive, a acĠiunii toxice sau inhibitoare înmulĠirii excesive a unor patogeni – bacterii, ciuperci, nematozi, în agricultura ecologică este exclusă monocu tura İi se promovează rota œ 8 ani) İi multifuncĠionale, cu efecte favorabile atât a plantelor de cultură. – viaĠa comunitară (biocenozică) a plantelo Plantele agricole trăiesc în comu nităĠi (biocenoze) care conĠin İi o serie de alte organisme, mai mult sau m amintim: bacterile fixatoare de azot , ce se dezvoltă pe rădăcin ciupercile micorizice , care trăiesc în asociaĠii aproape buruienile cu efect repelent sau cu rol de gazdă pentru , iar dintre cele , bacteriile İi ciupercile patogene, plantele le İi ceilalti age İi dăunători . Având în vedere specificitatea bioceno de biocenoze folositoare İi excluderea plant naturi, trebuie extinse, de asemenea, rotaĠiile cu culturi in temporar, Ġinându – se cont de efectele acestor asocieri ( t abelul 5.4.2.2.2). 190 Tabelul 5.4.2.2.2 Culturi asocitae (Davidescu İi Velicica Davidescu, 199 Asocieri favorabile : Asocieri nefavorabile Anghinare cu bob; Bostan (dovleac) cu cartof; Arpagic cu morcov; Castravete cu cartof, tomate; Bostan (dovleac) cu porumb; Cartof cu dovleac, floarea soarelui, tomate; Busuioc cu tomate; Ceapă cu bob, fasol Ca rtof cu fasole, gălbe Fasole cu ceapă, mă Ceapă cu morcov, sfecl Gulie cu tomate; Castravete cu ceapă, m Mazăre cu ceapă, us Dovleac cu porumb; Pepene galben cu castraveĠ Fasole cu porumb, car morcov, sfeclă, Ġelină Sfeclă cu praz; GolomăĠ cu lucernă, ra (asociat temporar) Tomate cu castravete, fasole, gulie; Grâu cu bob, trifoi (asociat tem porar); Usturoi cu bob, fas Gulie cu ceapă, fasol sfeclă; Varză cu căpİun; Lucernă cu golomăĠ, ra Morcov cu arpagic, cea praz, ridichi; Nap cu ma zăre, mentă, plant Porumb cu dovleac, fasole; Praz cu ceapă, morcov, Raigras cu golomăĠ, lu Ridiche cu creson, mază Sfecla cu ceapă, fasol Spanac cu căpİun, fasole, lă Sparanghel cu fasole, Tomate cu busuioc, cea Trifoi cu golomăĠ, rai ğelină cu conopidă, pr Usturoi cu cartof, căp İun, lăptucă sfeclă, tomate; Varză cu cartof, ceapă Vinete cu fasole verde; Scheme orientative de asolamente İi rotaĠii Ín practică asolamentul İi rotaĠia se stabil incipii İi rec (Van Mansvelt İi Van der Lubbe, 1999, Vereij ÍmpărĠirea terenului cultivabil în mai m orografie İi însuİiri fizico – chimice, din care să nu lipsească ia naturală; Prevenirea cultivării speciilor İi variet İi a celor sensibile la infestarea cu burui Alegerea culturilor ale căror produse sunt Stabilirea unui raport echilibrat, ca sup solului (leguminoase) İi cele care le înrău 191 Folosirea drept cap de asolament a păİuni Cultivarea fără rezerve a leguminoaselor Alternarea cultivării plantelor cu înrădă floarea soareleui, lucerna etc.) cu cele c anuale etc .); Cultivarea sistematică a plantelor acoper folosite ca îngrăİăminte verzi (trifoi, măz Aceste reguli sunt respectate İi în cazul următo ple de asolamente İi rot a) Asolament agricol İi rotaĠie de 7 ani, pr œ lucernă œ grâu + îngrăİământ verde œ orz œ trifoi œ grâu + îngrăİământ verde œ orz sau ovăz; b) Asolament agricol İi rotaĠie de 10 ani, practicat în ElveĠia (Aube œ trifoi œ cartofi œ grâu + îngrăİământ verde œ sfeclă de zahăr œ grâu + îngrăİământ ve œ porumb + îngrăİământ verde œ bob mic + îngrăİământ verde œ grâu + îngrăİământ verd œ orz + trifoi de sămânĠă; c) Asol ament agricol İi rotaĠie de 8 ani practicat în România la INCDA Fundulea (Toncea, 201): amestec de plante furajere perene œ amestec de plante furajere perene œ amestec de plante furajere perene œ amestec de plante furajere perene œ grâu + îngrăİământ verde œ po rum b œ floarea sorelui œ mazăre, so ia sau năut; Acest asolament are 3 sole: c .1. Perdea agroforestieră, ocupă 10% din sup – Est a agroecosistemului İi este formată din mai mul at; c.2. Sola cu plante furajere perene, ocupă 4 timp de 4 ani cu un amestec de plante furajer c.3 . Sola cu plante anuale, ocupă tot 45 % din s âu (9 œ 15%), porumb (9 œ 15%), mazăre, soia sau năut (11 %) İi floar După 4 ani, amplasarea culturilor se schimbă anuale, iar cea cu plante anuale se cultivă c emenea, în fiecare însămânĠează în grâu trifoi anual de Alexandr d) Asolament legumicol İi rotaĠie de 5 ani ( usturoi) œ Leguminosae (fasole, mază re, soia) œ Cruciferae (broccoli, con lună, vară İi de toamnă; topinambur, varză chinezească) œ Umbeliferae/rădăcinoase (fenicol, măra roİie, Ġelin ă) œ Solanaceae/malvaceae (ardei, cartofi t După culturile timpurii terenul se cultivă 192 măzăriche, secară etc.) İi cu alte legume c , precum sala spanacul. 5.4.2.3. Lucrările solului. Ín această categorie se încadrează toate o scormonire, mai mult sau mai puĠin profundă, d superf icial de sol. Lucrări ale solului sunt İi cel terenurile cultivate İi aİează solul (Toncea, 20 ImportanĠă Specialiİtii, mai î n glumă sau mai în serios, spun despre lucrările solul „un rău necesar”. Această caracterizare se bazează p efectelor pozitive İi negative ale acestor c productivităĠii terenurilor cultivate İi cal selor agricole. Nevoia de lucrare a solului a fost sesizată unelte agricole construite de om fiind cele – a bazat pe simpla observaĠie că, din seminĠele ca re se scutură pe teren, răsar în contact intim cu solul, iar stratul de so subterane, este afânat. Aİadar, lucrările solului au efecte benefice – proc esului de infiltrare în sol a apei prove Pentru ca apa să se infiltreze în sol, trebu capilare largi care permit pătrunderea apei p împiedică apa ajungă la suprafaĠă İi să se piardă în atmo Acest strat de sol, filtrant İi izolator hidr œ 5 cm. – capacităĠii solurilor de înmagazinare İi p are a apei; Íntre producĠia culturilor de câmp İi rezerv majoritatea cazurilor, recoltelor agricole realizându – se pe seama apei acumulate în sol. Pentru a se înmagazina o cantitate cât mai mare de ap ă în sol, trebuie ca solul d destul de poros pe o adâncime relativ mare, c 1973). Totuİi apa nu trebuie să se scurgă p plante lor. Având în vedere că majoritatea rădăc solului İi că volumul sistemului radicular s reĠină mai multă apă în zona cu cea mai mare (2 œ 35 cm). Pentru apa în această zonă, solul trebuie să aibă o 193 anume din ce în ce mai multe capilare înguste. De acea, pe solurile cu porozitat e bună, nu justifică în niciu n fel lucrările adâ nci deoarece favorizează, atât descompunerea humusului din sol, care nu numa plante, dar măreİte mult capacitaea de reĠine – procesului tehnologic de încorpo rare în sol a seminĠelor, săditoare viticole, pomicole İi forestiere; SeminĠele İi celelalte materiale de înmulĠi plantează pe sau în sol. Aceste lucrări se e i aproximativ la aceeaİi adâ pe un teren suficient de afânat. – răsăririi plantelor İi (re)pornirii în ve Aceste procese fiziologice se desfăİoară rep seminĠele, răsadur ile, butaİii, puieĠii İi celelalte ma de tare İi de umed, iar cel de deasupra lui academice, lucrările solului sunt benefice r dacă spaĠiul ge îndeplineİte condiĠiile de ”pat tare İi plapumă moale‘ . – creİterii İi dezvoltării rădăcinilor İi a Rădăcinile, tulpinile İi fructele subterane c struct ură stabilă, a căror densitate aparentă es 3 , iar porozitatea totală între 48 İi 60% din care 30 œ 36% porozitate capilară İi 18 œ 24% porozitate d (Popescu, 193). – acumulării materiei organice İi a substanĠ tritive în sol; Cele mai importante surse de materie organică pentru sol sunt îngrăİamin organice veget zotehnice İi resturile de plante cultivate İi de buruieni. Ac influenĠează semnificativ conĠinutul de humu rilor numai dacă sunt İi încorporate superficial, operaĠie care s lucrările de afânare a solului intensifică ac acumulare İi de des compunere a humusului. – combateri buruienilor; Alături de rotaĠie, lucrările solului sunt u lucrările superficiale ale solului buruienil adânci sunt sc oase la suprafaĠă rădăcinile İi rizomi încorporează în adâncime seminĠele scuturate dacă germinează nu reuİesc să ajungă la supra – combaterii bolilor İi insec telor dăunătoare; Popescu (1993) în lucrarea —Cum lucrăm pămân sunt distruse multe insecte İi agenĠi patog 194 resturilor vegetale infestate cu patogeni İi cte dăunătoare İi, pe de a suprafaĠă a celor care se găsesc în sol. —FaĠa“ rea a lucrărilor solului este dată de efect asupra conĠinutului solurilor în humus. Lite itate susĠine cu da materia organică este cel mai labil componen primi 20 de ani terenurile agricole pierd, ca urma iniĠială a solului. Raport ul dintre procesele de mineralizar stabilizează după aproximativ 40 de ani de cu Declinul materiei organice din sol afecteaz agregatelor de sol, cap acitatea de reĠinere a apei İi de ta Ca urmare a acestor fenomene, solurile au devenit mult mai vulnerabile la eroziune, compactare, acidifiere, salinizare, carenĠe de elemente n Clasificare Lucrările solului pot fi ordonate İi grupate a. modul de efectuare a lucrării; – tăierea stratului superficial de sol în aİezarea solului; Aceste operaĠii se fac cu plugul în agregat cu grapa (deobicei) stelată , tractat mecanic. În condiĠii normale de umiditate İi pe solurile brazdele de sol. Acest tip de arătură t r ebuie generalizat, indiferent İi anot imp, da torită efectelor benefice ale ni velării İi aİezării solului – tăierea İi răsturanrea brazdelor, scormon Ín această categorie se încadrează arătura cu plugul cu scormonitori (piese metalice în formă d săgeată, care se amplasează pe suporti meta stelată. Lucrarea se recomandă pe terenurile cu stra rădăcinile plantelor, care s – a format prin precipitarea hidroxizilor (hardpan) sau prin tasare mecanică. Plugul cu scormonitori se deosebeİte, deci, arabil cu 5 œ 15 cm, fără să scoată la suprafaĠă stra i puĠin fertil, i solului find mai mic. – tăierea İi răsturnarea brazdelor de sol; Din acestă categorie fac parte arătura cu plugul tractat mecanic sau de an cu cazmaua (hârleĠul). Arătura în —brazdă crudă“ ă numai în cazuri œ lucrarea târzie de toamnă İi pe solurile in 195 aceste lucrări trebuie însă grăpate sau greb semănat. Arătura este, în acest moment, cea mai răspândită lucrare favorabile asupra însuİirilor fizice (capaci agregatelor de sol etc.) İi biologice (activ cât İi asu producĠiei plantelor cultivate. Íntorcând so – un unghi optim de 135 0 , arătura culcă vegetale pe taluzul brazdei, aduce substanĠe de dezvoltare a rădăcinilor İi îngroapă s eminĠele de buruieni (Wisting Arătura are, însă İi unele efecte negative stratului sub – arabil de sol cu roĠile de —brazdă“ ale special, reducer ea drastică a materiei organice din s mineralizare prin care humusul se descompune celor de eroziune eoliană İi hidrică. De ase lativ mult ca urmare a cheltuielilor mari de fabricaĠie İi İi consumul de energie neregenerabilă. Pentru înlăturarea acestor fenomene negative – scăderea frecvenĠei ar ăturilor; Este o măsură ce se bazează pe realitatea co altele au sistem radicular superficial. Ín ac œ 5 ani, respectiv se lucrează cu alte maİini care nu răstoarnă razda. – reducerea grosimi orizontului de sol arat; Ín conformitate cu obiectivul privind sporire faptul că rădăcinile unor plante İi microfau ună decât ară cea ce pri veİte porozitatea İi stabilitatea struct orizontul de sol răsturnat trebuie să fie sub lucrărilor superficiale. – alternanĠa adâncimii arăturii; Această măsură este impusă de cerinĠele plan – a stabilit experimental, sunt modeste (15 œ 20 cm) în cazul cerealelor păioase, l oleaginoase İi mijlocii (20 œ 25 cm) în cazul porumbului, sorgului İi al plante adâncă œ floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof – reglarea corespunzătoare a agregatelor de Pentru a economisi timp İi bani İi pentru a ie verificat İi reglat ori de câte ori se porn agregatul İi starea culturală a terenului. Í grapă se verifică atât fiecare maİină compone tot agregatul. 196 La tra ctor, de obicei, se verifică İi dacă este cazul, se remediază funcĠionarea fluentă İi fără pierderi de ule poziĠia de fixare a tiranĠilor laterali İi central i , poziĠia de fixare İi rig laterali İi ecartamentul roĠilor İi presiunea La plug se verifică, mai întâi, dacă bârsele pe aceeaİi linie, iar brăzdarele İi plazurile ating solul pe toată lăĠimea İi adâncime de lucru, orizontalitat respectiv, direcĠia de înaintare İi poziĠia c disc İi a grapei. O arătură de calitate se face, de asemenea, de 1.0 œ 1,4:1, roata de tracĠiune a tractorului n İi viteza de lucru este în jur de 5.4 km/h. – tăierea, răsturnarea İi încorporarea în s Această lucrare se numeİte, de obicei, discu disc) sau dezmiriİtit İi pregătit pat germin e starea terenului œ teren nelucrat, înĠelenit sau cu resturi de tulpini rămase î Grapa cu discuri toacă resturile vegetale de pe teren, superficiale, dislocă buruie nile İi resturile de rădăcini İi materiale vegetale. Prin discuit se mărunĠeİt œ 12 cm cu discu İi 13 œ 17 cm cu discul greu, se distrug buruien ele din İi d resturile vegetale İi se acumulează materie o vegetale încorporate superficial. Aİadar, cu toate că există o gamă diversific regulă, d ouă tipuri œ grape cu discuri grele pentru dezm primăvara İi grape cu discuri uİoare pentru a Lucrarea adâncă a terenurilor se face prin u cĠia ultim lucrări asupra solului – semănat, prăİit, grăpat sau discu organele active să acĠioneze energic asupra prin această lucrare solul este vânturat des de puternic İi în majorit Ġara noastră primăverile sunt secetoase İi cu prin evaporare, pentru a nu pierde apa din s greu să se facă foarte devreme, imediat ce se poat Lucrarea cu discul uİor se face pe teren lucr – l nivela İi a combate buruienile răsărite sau în curs rire, distruge cr usta İi pregăti patul germinativ pentru seminĠele care se însămânĠează ceva mai adânc İi în acest caz, grapa cu discuri se 197 recomandă în special vara İi toamna İi numai uİoare trebuie să lucreze numai în agre gat cu grape cu colĠi ficİi s – tăierea İi scormonirea solului Prin această lucrare se urmăreİte doar afâna brazdei. Lucrarea se execută cu pluguri tip paraplow œ plug special, care în locul t rupiĠelor clasice sunt montate alte componente fără co cizelul œ maİină prevăzută active tip daltă, dispuse la anumite distanĠ afânare adâncă a solului . Solul este afânat prin acĠiunea dir rganelor active asup desfacerea agregatelor de sol dintre urmele l Lucrare cu paraplow İi cizelul este recomand tasate, cu hardpan, cu orizont arabil scurt ără buruieni perene, precum care îİi dezvoltă organele recoltabile în so – rădăcinoase, tuberculifer înrădăcinare profundă œ porumb, floarea sorelui etc. Afânarea adâncă se recomandă pe solurile com İi pe terenurile puter roca mamă İi pânza freatică la mare adâncime – scormonirea, afânarea İi mărunĠirea solul Prin această lucrare, solul de pe adâncimea inimă reziste – İi măreİte volumul prin acĠiunea energică a o în sol İi, concomitent, îl taie İi – l rupe în agegate de diferite mă œ 8 cm) este, apoi marunĠit pr in acĠiunea organelor active tip trupiĠelor. Maİina care face aceste operaĠii se numeİte decompactor İi este formată din organe active œ trupiĠe fără cormană İi discuri elicoi e aİezat pe două rânduri intercalate, iar organele de pe decât organele de pe celălalt rând. – dislocarea, mărunĠirea İi amestecarea str Acest sistem de lucrare a solului este mai puĠin răspâ este foarte restrânsă œ freză, grapă (furcă) rotativă İi fur Freza , se foloseİte mai mult în horticultură, r, pentru mărunĠirea, deseori prea fină, a solului pe a œ 17 cm İi a resturilo Grapa rotativă , se poate folosi pe teren lucrat pen pentru mărunĠirea İi nivelarea arăturilor bo e d e osebire de freză, or acesteia se rotesc în plan orizontal, iar adâncimea de lucru este de 10 œ 15 cm. La folosirea acestor maİini trebuie avute î consumul mare de energie, pulverizarea s olului İi, în cazul frezei, Furca de grădină, are colĠii scurĠi (10 œ 15 cm) İi aproape drepĠi. 198 Indiferent de tipul de unealtă agricolă, ce amestecare a stratului germinativ de sol İi a resturilor vegeta buruieni İi de resturi vegetale grosiere. – dislocarea, mărunĠirea, amestecarea İi aİ Această tehnologie face parte din categoria s cate, întrucât l trecere a maİinii se fac toate operaĠiile de însămânĠarea. Noutatea acestui sistem de lucra nelucrat İi cu (cât mai mu lte) resturi vegetale İi că mărunĠe de resturi vegetale İi apoi aİează acest amest Când se face această lucrare se cere ca tulpin plante să fie toca orizontul lucrat, uscat. Din informaĠiile de până acum (Soltner, 1998, cumulează efectele pozitive ale tuturor celor İi sporire rapidă a rezervei de humus. – afânarea stratului germinativ de sol İi tă Maİinile care fac aceste operaĠii se numesc cultivatoare , lucrează tractate tractor İi se folosesc pe teren nelucrat sa aİezat, pentru preg germinativ pe întreaga lăĠime de lucru (cul distanĠate, pentru lucrarea terenului dintre în vederea păstrării apei î n sol İi combaterii buruienilor, deschiderii rigolelor pentru irigat sau a fer Adâncimea de lucru a cultivatorului variază œ17 cm, fiind mai mică œ 8 cm) când terenul este afâ nat İi curat de buruieni İi resturi ve œ 17 cm) când terenul este nelucrat sau trebuie muİuroit İi deschis – afânarea, nivelarea İi aİezarea stratului Aceste operaĠii se fac, concomitent, d e o maİină agricolă care are 2 active (cuĠite de cultivator, grapă cu colĠi f combinator . Combinatorul se foloseİte, mai ales, primăvara pentru pregă pei în sol. În acest caz, adâncimea de lucru a combinatorului œ 5 cm, în funcĠie de semănat sau grosimea crustei. Pe terenurile îm ceva mai mare (6 œ 12 cm) İi, cel puĠin, de două ori. – afânarea İi nivelarea stratului superfici Această lucrare se numeİte grăpat, plivit (Ġes maİinilor İi uneltelor agricole cu care se ex œ grapa cu colĠi ficİi sau esala de buruieni , grapa de mărăcini , sapa rotativă İi, respectiv grebla de grădină İi se fa terenului arat sau/İi însămânĠat pentru a nive 19 solului, care se formează înainte İi după sem ănat İi pentru a combate bur cele abia răsărite. Grapele cu colĠi lucrează din teren, aceste maİini pot fi reglate pentr – 3cm) sau energic (4 œ 6 cm) terenul, prin înclinarea colĠilor sau aİezarea agregatului, respectiv spre înapoi. Pe terenurile cu plante răsărite, pentru a obĠ e cultivate, la folosirea acestor maİini agricol – nu se folosesc pe terenurile cu buruie – se folosesc după înrădăcinarea plantel 15 cm înălĠime; – nu se lucrează când plantele sunt turg – nivelarea terenului Studiile İi cercetările de specialitate au dem zăpadă în timpul iernii, se zvântă uniform İ tarea ireproİabi celorlalte lucrări ale solului İi de îngrijire Lucrarea de nivelare face parte din lucrările presărat cu movile İi crovuri mai înalte, resp cm. Nivelarea capit nivelatoare mecanice care, de regulă, lucrează în agrega œ 650M, în perioada campaniei de vară œ toamnă, pe teren afânat İi la un conĠi bună nivelare a terenuril or, se trece de 3 œ 4 ori cu ag r egatul pe teren, pe dire pe celaltă İi cu viteze mai mici de 6 km/h (P lucrarea de nivelat, se verifică İi, dacă est de lucru, orizontalitatea cadrului, unghiul de atac al lamei İi poziĠia Majoritatea terenurilor arabile sunt denivela agricole. Aceste denivelări nu depăİesc 10 cm e prin nivelarea de exploatare, lucrare care se face cu grapele cu colĠi, combinatoru agregat cu grape cu colĠi sau numai cu o simp acestor lucră ri sunt: teren lucrat cu denivelări, aİe lucrării mult înaintea semănatului (plantatulu – aİezarea solului Aİezarea solului este o acĠiune complexă a fac rin care particulele elementare İi agregatele de consistenĠă stratului de sol afânat. Solul aİ activitătii microorganismelor İi germinării, r ririi İi creİterii İi dezvo 20 Această lucrare a solului se face de grapa stelată care lucrează în mărunĠirea cât İi aİezarea solului răsturnat tăvălugul (foto 23) care, concomitent, realizează mărunĠirea bolovanilor İi a cr U 650 œ M İi este compus dintr – unul sau mai mulĠi cilindri de le (tăvălug neted) sau neregulată (dinĠată, crest sfarmă bulgării İi n solul înainte sau după semănat. Tăvălugul neted se foloseİte pentru aİezarea s œ 10 cm İi numai în grapa cu colĠi reglabili, având colĠii înclina ăcini care af stratul superficial de sol (2 – 3 cm) İi împiedică pierderea apei p Tăvălugul inelar İi crestat se foloseİte pent după semănat, precum İi pentru aİezarea solulu nd terenul este prea afânat sau culturile de cereale au ieİit din iarnă —descălĠate“. Tăvălugitul se face când solul este reavăn, la œ 7 km/h pe terenurile cu bolovani İi de 3 œ 4 km/h când se urmăreİtere doar a rea solului. Pent mai energică asupra solului, tăvălugul neted e – se în cilindri apă tăvălugul cu suprafaĠă neregulată, punându – se greutăĠi suplimentare p deasupra. b. grosimea st ratului de sol lucrat: – lucrări superficiale ; Din această categorie fac parte lucrările agri suprafaĠa solului pe adâncimea de 3 œ 12 cm . Ín practică se întâlnesc d sup erficiale: – lucrări extrem de superficiale, prin care se prelucrează prim œ 5 cm de sol: gr grape cu colĠi, grapa de mărăcini sau cu Ġes cultivatorul, prăİitoarea sau manual, cu sapa gitul etc., İi – lucrări propriu – zis superficiale, prin care se prelucrează 6 p cu grapa cu discuri, combinatorul, cultivato de grădină; nivelarea de exploatare; sistemel lturale simplificate etc. – lucrări normale Aceste lucrări se fac pe adâncimea de 13 œ 2 cm , pe care o reclamă majorit cultivate: dezmiriİtitul cu discul greu, combina stelată, nivelarea capitală İi lucrarea manuală – lucrări adânci Lucrările acestea se fac pe adâncimea de 23 œ 32 cm , recomandabil cu maİin răstoarnă brazda: arătura cu paraplow sau cize 201 – lucrări foarte adânci Aici sunt incluse lucrările speciale efectuate 36 œ 60 cm İi afânarea adâncă la 50 œ 70 cm . – lucrări mixte Ín această categorie sunt cuprinse lucrările prelucreaz ă solul diferit pe mai multe adâncimi: ară complexe de afânare superficială İi adâncă. c. (ano)timpul când se fac lucrările solului: – lucrări de iarnă; Ín perioada de iarnă (decembrie œ februarie), solu l nu se lucrează de obic blânde İi secetoase când se pot continua arătu afânat. – lucrări de primăvară; Primăvara (martie œ aprilie) este un sezon destul de aglomerat în cea ce priveİte lucrăr dezmiriİtitul İi lucrarea complexă de afânare nivelarea de exploatare a ogoarelor de toamnă/ primăvară (lucrarea cu combi natorul, cultivaĠia sau prăİitul t etc.) İi lucrările de îngrijire (tăvălugit, gr toamnă İi a celor de primăvară în curs de răsă e. – lucrări de vară; Aceste lucrări se execută în perioada iunie œ august, atât pe terenurile cultivate œ prăİitul, muİ İi deschiderea brazdelor pentru irigat, cât İ – a strâns recolta œ dezmiriİtit arătura de vară, lucrările d e întreĠinere a ogoarelor de vară discuri uİoare, cultivaĠia totală sau lucrarea œ nivelarea cap desfundarea İi afânarea adâncă. – lucrări de toamnă; Ín această categorie sun t cuprinse lucrările care se pot fa œ noiembrie: dezmiriİtitul, lucrarea complexă de afânare pr etc. İi lucrările de pregătire a patului germ cu grapa rotativ etc.), pe terenurile care se însămânĠează în a speciale œ nivelarea capitală, desfundarea, afânarea sau colectarea exc esului de apă de pe semănături İi ogoar 5.4.2.4 SămânĠă İi semănat (plantat). Cu excepĠia păİunilor İi fâneĠelor naturale agricole se însămânĠează sau se plantează. Di n punct de vedere operaĠion semănatul (pla 202 constă în introducerea în sol sau împrăİtier (plantat). ProvenienĠa seminĠei İi a materialului sădito Marea majoritate a plantelor cultivate se î sc prin seminĠe, iar r tuberculi, bulbi, stoloni, rizomi, drajoni, arbuİti İi butaİii de viĠă de vie înrădăcina obĠin tot din seminĠe sau organe vegetative înmulĠitoa Conform standardelor internaĠionale (UE İi plantat se produc în gospodării, ferme, asoc agricole trebuie să res pecte İi să aplice atât legislaĠia săditor, cât İi tehnologiile ecologice de c recoltelor İi de pregătire a seminĠelor İi a (plantat). Calitatea seminĠei İi a materialului săditor Orice material înmulĠitor care se comercial însoĠit de buletinul de analiză emis de labo află pr oducătorul, în care se menĠionează tipul ( biologică (prebază, bază İi sămânĠă certif (furnizorului), anul de producĠie, numărul lo ndici minimi de calitate: puritate fizică (P), greutate a 1 . 0 boabe (MB), respectiv greutatea medie a unui tubercul, bulb etc. İi germinaĠia sau capacitatea germinativ plantat se exprimă în proce nte (%), diferă de la specie la s celelalte informaĠii privind provenienĠa, İi registrul gospodăriei sau fermei. Íntrucât —ceea ce însămânĠăm sau plantăm, de ‚aia culegem“, înainte sămânĠa İi celelalte materiale de semănat (p de analiză, trebuie verificate İi de producă populaĠie) cultivat İi dacă 90 œ 100% din masa materialului înmu mărime İi formă sau, cum se mai spune, să f semănat (plantat) trebuie curăĠate, prin vânt ală la masă, d corp străin de natură fizică œ pământ, praf, resturi metalice material plastic, confecĠii etc. , sau biologică œ materiale de semănat sau atacate de insecte, seminĠe de buruieni İi d e alte specii cultivate, r tulpini, frunze, etc. İi de insecte İi anima De asemenea, din ceea ce însămânĠăm (plantăm – un timp relativ scurt (6 – 10 zile la majoritatea specilor cultivate), min imum 70% la culturi de câ 203 50% la legume İi pomi fructiferi İi 40% la 4.3.1), iar din ceea ce plantăm trebuie să se İi materialul d e plantat au această însuİire, se recom œ 500 bucăĠi ( œ 250 în cazul seminĠelor mari İi a materiale œ 50 în cazul celor mici) din fiecare lot de sămânĠă İi material de planta it în 3 œ 5 farfuri adânci (50 œ 100 bucăĠi/farfurie) pe hârtie de filtru – un amestec de pămâ nisip (25%) umezite bine cu apă de băut. Tube în spaĠii umede. Ín spaĠiu d e germinat trebuie să fie, de asem 0 ) İi lumină. de pomi, butaİii de vie, stolonii de căpİuni uscaĠi prin tăierea unei ramuri sau frunze İi œ 3 rădăcini. ÍncolĠire a materialelor de semănat İi plantat se d tulpinilor subterane İi imediat, în momentu numărarea seminĠelor İi a celorlalte materia normali (organele vitoarei plante sunt clar diferenĠiate İi bine crescut drajonilor İi răsadurilor care sunt verzi İ numărul total de seminĠe İi materiale de plantat analizate Aceİti indici de calitate ai materialelor d specialitat e sub numele de puritate (P) İi respectiv, germinaĠie sau ca minativă (G) exprimă în procente (%), diferă de la specie de către laboratoarele de control a seminĠel în buletinele de analiză, pe etichetele ce însoĠesc materialul înmulĠ sau fermei. Actele ce însoĠesc materialele d asemenea, numele firmei care a produs materia İi a soiului sau hibridului İi categoria biolog sămânĠă certificată), precum İi greutatea în . 000 de seminĠe sau a u etc. SămânĠa İi materialele de plantat sunt o su ntă de infestare a so ciuperci dăunătoare. Pentru a curăĠa microbi tratarea lor cu soluĠii ( 1 œ 3 ml/kg de seminĠe mici, 4 œ 6 ml/kg de seminĠe İi mijlocii İi 8 œ 20 ml/kg de seminĠe İi materiale de plan butaİ, stolon sau răsad de legume İi flori) obĠinute din preparate biol Pseudomonas fluorescens (TC 10, PS 12, PS 97, PS 41 etc.), Pseudomonas chl ororaphis (MA 342) sau Pseudomonas putida, bacterii care se Modul de preparare a soluĠiei bacteriane : – se adaugă apă potabilă de fântână peste mediul de creİtere, car la 2/3 d in capacitatea vasului în care se află cu 204 etc.) İi apoi se agită vasul respectiv timp d pe mediul solid se dizolvă. Modul de folosire a soluĠiei bacteriene: – t ratamentul cu Pseudomonas se poate face, cu plantele cultivate. După curăĠirea de impuri stropeİte uniform cu soluĠie bacteriană pâ nă ce materi alul respectiv este rea materialului săditor se stropesc sau se înm asemenea, tratamentul se face la umbră. SeminĠele de leguminoase (linte, mazăre, fa , trifoi, etc.) se tratează cu preparate specifice tip Nitragin doar prin aceea că se face în aceeaİi zi cu s SămânĠa İi celelalte materiale de plantat se ătă (CuSO4) concentraĠie de 5%. Mărimea seminĠei İi a materialelor de plantat Acest parametru influenĠează direct cheltui uniformitatea răsăririi İi prinderii plantelo Având în vedere că seminĠele İi materialele de plantat au mări aceluiaİi soi, hibrid İi populaĠie, că pentr mărimea lor (seminĠele İi materialele de plan i), că norma de sămânĠă İi materiale de plantat mai mari când se folosesc materiale de semăna İi materiale de plantat mici İi mijlocii în cole secetoase İi mijlo œ mari în zonele umede. Ín plantaĠiile de pomi, vie İi legume se reco cu internodii scurte İi groase İi cu sistem r Norma de sămânĠă (NS) se calc ulează cu următoarea formulă: D x MB x 10 NS = – P x G în care: D œ densitatea sau numărul de seminĠe (boabe) g 2 ; MB œ masa (greutatea) a 1000 de seminĠe (boabe P œ puritatea seminĠei (%); G œ germinaĠia sau capacitatea germinativă a se Exemplu: Specia: grâu de toamnă; Densitate (D): 500 boabe (seminĠe) germin 2 ; 205 Masa a 1000 de boabe (seminĠe) (MMB): 45 Puritate (P): 97 %; GerminaĠie (G): 90 %; 50 x 45 x 1 0 NS = – = 258 kg/ha 97 x 90 Ín cazul culturilor de câmp care se înmulĠes etc.), cantitatea de material de plantat se (în grame) a unui tubercul sau bulb, iar rezultatul se împarte la 10. Exemplu: Specia: cartofi; Densitate (D): 50 0 de cuiburi/ ha Greutatea medie a unui cartof: 60 grame; Cantitatea de material de plantat = (50 0 x 60) : 10 = 3 0 kg. Pentru a fi siguri că recolta va fi bună İi nu va atac de dăunători se recomandă, de asemenea, sau mai multe soiuri, hibrizi sau populaĠii asemănătoare. De în cazul culturilor anuale de toamnă, pentru , normale , din perioada de iarnă este bine ca norma de sămânĠă să fie ma œ 5%. Densitatea de semănat (plantat) Densitatea corelează direct cu producti vitatea İi eficienĠa oricăre prin numărul de plante pe m 2 , ha sau altă unitate de supraf reglează în funcĠie de varietatea cultivată i lucrări de îngrijire, precum İi prin procese autorărire. Indiferent de specia de plante cultivate, den mai mare cu 10 œ 30% decât a culturilor c onvenĠionale (tab 5.4.2.3.2) Epoca de semănat (plantat) Culturile agricole se seamănă, de obicei, pr stabileİte, însă în funcĠie de temperatura İi Temperatura de germinare (tabelul 5.4.2.3.3) regrupe care se seamănă la începutul epocii de semăn acestei epoci. Semănatul culturilor de toam mari faĠă temperatură İi se încheie cu cele care germ primăvară, invers. 206 Umiditatea solului influenĠează epoca de sem agricole pe teren İi calitatea lucră rilor de pregătire a patului ge apă a seminĠelor İi materialului de plantat semănatul culturilor de toamnă începe în a d erna (în condiĠii de irigare) İi spanacul, continuă du octombrie cu orzul İi grâul, iar a celor de cerealele păioase de primăvară, leguminosele uale İi perene İi legumel după 25 martie cu sfecla de zahăr İi furaj majoritatea legumelor İi se încheie la încep bumbac, respectiv tomate, ardei, bame, castraveĠi, bost —Puterea lunii“ o simt toate vieĠuitoare İi, din celule İi Ġesuturi İi a imobilităĠii lo semănatul İ plantatul t rebuie efectuate cu două zile înainte d . Întrucât, din diferite motive (sol umed, lipsa utilajelor agricole etc.) nu se poate lucra sau termina lucrarea într – o singură zi, practicienii recomandă a semăna ă înainte İi d de lună plină. Eİalonarea semănatului sau plantatului unei œ 5 zile este o altă măsură gospodărească care va opt İi chiar de valori ficare. Adâncimea de semănat (plantat) Pentru a încolĠi İi genera o nouă plantă, se sol la o adâncime care variază între 0.1 İi 1 mici (muİeĠel , tutun, Ġelină etc.) se seamănă la su adânc, proporĠional cu mărimea İi vigoarea s plantat variază în funcĠie de lungimea İi vol Metoda de semănat (plantat) Productivitatea unei culturi agricole depind Ideal ar fi ca fiecare plantă din fitosistem İi substanĠe nutritive. Ín practic ă, sămânĠa İi materialele de pla rânduri echidistante, în benzi sau se împrăİt Semănatul în rânduri sau benzi se face cu dif purtate pe tractor sau sunt tractate de animale ori purtat variază în funcĠie de specia cultivată İi te distanĠe mai mari între rânduri(de exemplu po – sorelui se pot în sămânĠa la 80 İi nu la 70 cm cum se obiİnuieİte la aceste c 207 Ín ceea ce priveİte orientarea rândurilor, c œ Sud, întrucât permite o mai bună interceptare a razelor so poate, dispunerea în rânduri concentrice pentru a se elimina sau reduce efectul umbriri. Prin împrăİtiere se seamănă, deobicei, semi – se agregate İi e prevăzute cu aparate de distribuĠie de tip ce œ avionul, maİina de împrăİtiat în cetera de semănat trifoi sau cu mâna. Această a seminĠelor cu o maİină (ex. grapa cu colĠi uİor etc.) sau unealtă (greb la) agricolă. Tabelul 5.4.2.3.1 Indici minimi de calitate a seminĠei pri (Nica, S. İi colab., 1983; Bâlteanu Gh., 1 Cultura Puritatea % Germin % Cultura Puritatea % Germin % Grâu 98 85 Gălbenel 70 60 Secară (t 98 85 Lavandă 85 35 Orz İi or 98 85 Mac 90 60 Ovăz 98 85 Mentă 97 60 Orez 98 80 MuİeĠel 50 45 Porumb 98 90 Negrilic 85 50 Sorg 98 80 Pătlagin 85 75 Mazăre 98 80 Piretru 85 50 Fasole 98 75 Sunătoar 70 40 Linte 98 85 Valerian 80 40 Soia 98 80 Ardei 97 65 Năut 98 85 Bame 98 75 Lupin 98 80 Castrave 98 80 Bob 98 75 Ceapă 97 70 Arahide 9 70 Cimbru 97 60 Floarea soarelui 98 85 Conopida 97 75 In de ule 9 85 Dovlecei 98 75 Ricin 98 85 Guli 97 75 RapiĠă 98 85 Mărar 95 50 Muİtar 98 80 Morcov 95 65 In de fuior 9 80 Păstârna 96 65 Cânepă 98 75 Pătrunje 97 65 Bumbac 98 80 Pepeni 98 75 Sfeclă 97 73 Praz 97 65 Cicoare 97 70 Ridichi 97 70 Tutun 96 70 Salată 95 70 Bostănoas 98 70 Spa nac 97 75 Festuca 95 80 Tomate 97 75 Ghizdei 95 75 ğelină 97 70 GolomăĠ 90 80 Varză 97 75 Iarbă de 90 70 Vinete 96 65 Lucernă 97 80 Amaranthus 85 70 Măzăriche 98 85 Asparagus 95 65 Mei 95 80 Begonie 70 50 Obsigă 97 75 Crisanteme 85 60 208 Cultura Puritatea % Germin % Cultura Puritatea % Germin % Raigra s 96 75 Garoafe 90 70 Sparcetă 95 75 GarofiĠe 85 65 Timoftică 96 80 Frezia 90 65 Trifoi 97 80 Mixandre 85 60 Anason 90 65 Ochiul boului 85 60 Anghinare 90 60 Regina n 85 70 Armurarium 90 75 Zorele 95 50 Busuioc 80 50 Castan, migdal 9 50 Chim ion 97 70 Cireİ 98 80 Cimbru 70 50 Măr, păr 95 70 Coada İor 50 50 Nuc 9 70 Coriandru 94 65 Piersic 98 60 CrăiĠe 60 50 Prun, za 9 70 Fenicul 95 60 Viİin, m 98 60 Tabelul 5.4.2.3.2 DensităĠi convenĠionale de semănat İi plantat principalele culturi de c (CSA, 1968; Bâlteanu Gh. İi colab., Culturi de câmp Legume Specia Boabe germinabile/m 2 Specia Nr. de plante sau cuiburi/ha Grâu de t 50 – 60 Ardei 83 40 œ 1 0 Secară 40 œ 50 Anghinare 16 70 œ 2 0 0 Orz İi or 40 œ 50 Bame 60 0 œ 80 0 Ovăz 40 œ 50 CastraveĠi 20 0 œ 26 0 Orez 60 œ 80 Ceapă de st 80 0 œ 90 0 Porumb boabe 4 œ 6 Ceapă din a 40 0 œ 50 0 Sorg boabe 15 œ 20 Ceapă răsad 250 0 œ 30 0 Hriİcă 40 œ 450 Conopidă 35 0 œ 5 0 Mazăre 10 œ 130 Dovleac 1 70 œ 3 50 Fasole 40 œ 60 Dovlecei 10 0 œ 16 50 Soia 40 œ 60 Fasole 50 0 œ 70 0 Năut 40 œ 50 Guli 60 0 œ 10 0 Bob 25 œ 40 Mazăre 50 0 œ 65 0 Arahide 8 œ 10 Mărar 10 0 œ 250 0 Linte 20 œ 30 Morcov 60 0 œ 10 0 Floarea soarelui 3 œ 5 Păstârnac 60 0 œ 10 0 In pentru ulei 60 œ 10 Pătrunjel d 60 0 œ 10 0 Ricin 5 œ 6 Praz 130 0 œ 20 0 RapiĠă 60 œ 70 Pepeni galbeni 6 0 œ 8 0 Mac 60 œ 80 Pepeni verzi 5 0 œ 6 0 Muİtar 50 œ 60 Ridichi de 250 0 œ 40 0 In pentru fuior 250 œ 30 Ridichi de 80 0 œ 120 0 Cânepă 40 œ 50 Salată 140 0 œ 180 0 Cartofi 4 œ 6 Sfeclă roİi 10 0 œ 140 0 0 Sfeclă de 10 œ 40 Spanac 40 0 œ 50 0 Cicoarea 20 œ 30 Tomate 30 0 œ 40 0 Tutun 3 œ 20 ğelină 60 0 œ 80 0 Porumb de siloz 6 œ 10 Usturoi 40 0 œ 450 0 209 Culturi de câmp Legume Specia Boabe germinabile/m 2 Specia Nr. de plante sau cuiburi/ha Bostănoas Vinete 30 0 œ 40 0 Lucernă 50 œ 80 Varză timpu 50 0 œ 60 0 Trifoi 50 œ 80 Varză de to 30 0 œ 35 0 Sparcetă 50 œ 80 Varză roİie 30 0 œ 350 Ghizdei 50 – 80 Varză de Br 30 0 œ 35 0 Chimion 150 œ 20 Coriandru 10 œ 180 Fenicol 150 œ 20 Tabelul 5.4.2.3.3 Temperatu ra minimă de germinaĠie ( 0 C) la principalele culturi agricole (CSA, 1968) Temperatura ( 0 C) Culturi de câmp Legume 1 œ 2 Secară Orz de toamnă Orzoaică de primă RapiĠă Muİtar In pentru fuior Cânepă Măzăriche Lucernă Trifoi Sparcetă Ghizdei Mazăre P ăstârnac 2 œ 3 Grâu de toamnă Mazăre In pentru ulei Morcov furajer Conopidă Guli Pătrunjel Mărar Ridichi Salată Spanac Varză 3 œ 4 Ovăz Lupin Năut Bob Ceapă Morcov Praz 4 œ 5 Linte Floarea soarelui Sfeclă de zahăr İ Sfeclă roİie 5 œ 6 Cartofi Cicoarea œ 7 œ 8 œ ğelină Usturoi 8 œ 10 Porumb Mei Hriİcă Fasole Fasole 210 Temperatura ( 0 C) Culturi de câmp Legume Soia 10 œ 12 Sorg Arahide Tutun Iarbă de Sudan Dovleci œ 12 œ 14 Orez Ricin Bumbac Tomate 14 œ 16 œ Ardei Bame Vinete CastraveĠi Dovlecei Pepeni galbeni İi v Tabelul 5.4.2.3.4 Adâncimea de semănat (cm) la principale (CSA, 1968; Bâlteanu Gh. İi colab., Adâncimea (cm) Culturi de câmp Legume Pomi 0.1 œ 0.5 MuİeĠel Tutun ğelină œ 0.5 œ 1.0 Cicoare Ardei Ceapă Ceacl Conopidă Guli Praz Salată Tomate Varză Vinete œ 1.0 œ 2.0 In pentru fuior Muİtar RapiĠă Ghizdei Morcov furajer Mac Mărar Morcov Păstârnac Pătrunjel Ridichi Sfecla roİi œ 2.0 œ 3.0 Mei Lucernă Trifoi Chimion Anghinare Ceapă pentr Spanac Gutui Măr Păr 3.0 œ 4.0 Orzoaică de Lupin In pentru ulei Cânepa Sfeclă de z Fenicol Dovleac comestibil Cireİ Mahaleb Viİin 4.0 œ 5.0 Ovăz Secară Orz de toam Mazăre Bame CastraveĠi Ceapă pentr u stufat Dovlecei Corcoduİ Porumbar 21 Adâncimea (cm) Culturi de câmp Legume Pomi Soia Linte Bumbac Sparcetă Coriandru Pepene galben Pepene verde 5.0 œ 6.0 Grâu de toa Hriİcă Fasole Năut Arahide Dovleac Iarbă de Su Fasole oloa Alun Piersic Prun Zarzăr 6.0 œ 7.0 Porumb Sorg Floarea soarelui Mazăre Migdal Nuc 7 œ 10 B ob Ricin Cartof œ Castan 5.4.2.5 Fertilizare. Fertilizarea reprezintă una dintre principa refacerea fertilităĠii solurilor, prin reînnoir orga nice necesare pentru creİterea İi dezvoltarea Bazele İtiinĠifice ale fertilizării. Din punct de vedere İtiinĠific, fertilizarea elemente distincte (fig. 5.4.2.5.1): Fig. 5.4.2.5 .1. Schema subsistemului —Fertil (Nica İi colab., 1983) C LIM Ă PLANT Ă SOL Element fertilizant Doza Îngr ăİă minte Starea fizic ă Resurse de produc Ġie Metode de aplicare Epoca de aplicare Forma chimic ă 212 Bioelemente minerale Plantele necesită pentru nutriĠia lor un num găsesc toate elementele minerale existente î direct din minerale, fie din mineralizarea substanĠelor organice din absolut esenĠiale pentru viaĠa plantelor, pe – au grupat, în funcĠ plantelor (tabelul 5.4.2.5.1), în tre i categori: – macroelemente , necesare plantelor în cantită uscată): carbon (C), oxigen (O), hidrogen (Ca), magneziu (Mg), sulf (S), sodiu (Na) – microelemente , necesar e în cantităĠi mai mici (0. œ 0.01%) : fier (Fe), mangan (Mn), cupru (Cu), zinc (Zn), bor (B), molibden (Mo), cobalt (Co), vanadiu (Va) etc.; – ultramicroelemente, necesare în cantităĠi foarte uscată): elementele radioacti ve naturale (uraniu, radiu, cesiu etc). Tabelul 5.4.2.5.1 ConĠinutul plantelor în principalele e (Epstein, 1972 citat de Boldor, Trifu Bioelementul mineral ConĠinutul în Denumire Simbolul chimic Greutatea atom moli/g Ppm sau % Molibden Mo 95.95 0.01 0.1 Cupru Cu 63.54 0.10 6 Zinc Zn 65.38 0.30 20 Mangan Mn 54.94 1.0 50 Fier Fe 5.85 2.0 10 Bor B 10.82 2.0 20 Clor Cl 35.46 3.0 10 Sulf S 32.07 30 0.1 Fosfor P 30.98 60 0.2 Magneziu Mg 24.32 8 0 0.2 Calciu Ca 40.08 125 0.5 Potasiu K 39.10 250 1.0 Azot N 14.01 1 0 1.5 Oxigen O 16.0 30 0 45.0 Carbon C 12.01 40 0 45.0 Hidrogen H 1.01 60 0 6.0 213 Cunoaİterea rolului acestor elemente în viaĠ a lor sub formă de îngrăİăminte, cantitatea necesa au nevoie de ele: Azotul îndeplineİte funcĠii esenĠiale în fizio aminoacizilor care, la rândul lor compun substanĠele proteice, aciz celulară, a enzimelor, a clorofilei İi a unele vitamine, alcaloizi, glucozizi etc. Din această înİiruire a compuİilor ce conĠi ele cercetărilor d reiese că azotul are un rol covârİitor în agricole İi a mediului înconjurător, deo controlează ans proceselor de metabolism, reglează raportu e sistemul radicular sporeİte numărul İi greutatea fructelor İi De asemenea azotul măreİte conĠinutul plantelor în prot De asemenea, n utriĠia abundentă İi unilaterală cu prelunge İte perioada de culturilor; micİorează rezistenĠa plantelor înrăutăĠeİte calitatea solurilor İi a apelo Fosforul este unul dintre elementele chimice indispensabile vieĠii, singurul capta İi furniza energia necesară în proces unor substanĠe cu rol esenĠial în organism enzimatice etc.). Ín ceea ce priveİt e efectele practice ale fosforului asupra plantelor cultivate İi a mediului lor de viaĠă, menĠionăm urmă participarea la formarea primordilor organelor generative, fiind esenĠial pentr recolte; fav orizarea creİterii, mai ales în profun vitezei de desfăİurare a fazelor de vegeta omogenă a fraĠilor; sporirea rezistenĠei p irea calităĠii recoltei İi a rezistenĠei la păs İi a activităĠii microorganismelor folosit azot); contrabalansarea efectului excesului de azot etc. În c az de exces , fosforul este implicat în carenĠa de zinc la plante de suprafaĠă. Potasiul este esenĠial pentru creİterea İi dezvo protoplasmei, participă la sinteza İi tran elor, la formarea İ substanĠelor proteice İi la sinteza cloro potasiului este asociată de obicei cu creİterea rezistenĠei plante de boli İi dăunători İi cu îmbunătă Ġirea formei, culorii İi arom calităĠii fibrei plantelor textile. 214 Calciul nu poate fi înlocuit în metabolismul plantelor de nici un alt cation (Davidescu, 1963). Ionii de calciu influenĠează sinte rea membranelor celulare İi asigurarea permeabilităĠii sele de carbon İi al protidelor, precum İi activ mitozei, find implicat în organizarea cromozom ilor (Boldor, Trifu İi Rolul calciului în viaĠa plantelor se man creİterea İi funcĠio vârfului rădăcinilor İi menĠinerea echilibr În sol, calciul are rolul de a anihila efectele negative ale aci dităĠii, îmbunătăĠ plantelor cu alte substanĠe nutritive. Magneziul intră în alcătuirea moleculelor de cl respiraĠiei İi a celor implicate în sintez i pentru funcĠionarea normală a mitocondriil fotosinteză, de care depind toate celelal creİterea İi de plantelor, inclusiv nivelul İi calitatea pr Sulful e ste prezent în plante în compoziĠia uno din structura proteinelor İi a altor compu fiziologic, sulful activează sinteza clorofilei, stimu rea rădăcinil favorizează formarea nodozităĠilor la plant . Fierul este esenĠial pentru sinteza clorofilei – reducere din plante datorită capacităĠii lui de a trece uİor d s. De asemenea, fierul are o influenĠă pozitivă asupra metabolismul glucidelor İi procesele respiratori. Ín cazul insuficienĠei de fier , se produce distrugerea hormonului vegetal auxina, cea ce duce la o încetinire a creİterii rădăcinilor İi a plantelor în (Davidescu, 1963). Manganul se găseİte în citoplasmă, în special important în procesul de activare a unor e reducere a nitraĠilor, precum İi în desfăİurarea fotosint După Vlasciuc citat de Boldor, Trifu İi Ra un consum mai economic al sustanĠelor nutritive, la in tensităĠii respiraĠiei İi fotosintezei, la creİterea recoltei İi a calităĠii ei. Cuprul este component metalic al mai multor enz în procesele de oxido – reducer e, în sinteza clorofilelor İ plantelor. Sub influenĠa cuprului creİte conĠinutul plantelor 215 intensifică formarea substanĠelor cu legă metabolismul glucidelor İ i cel energetic. Zincul este component İi activator al numeroas însemnat în procesele respiratorii, în cel acumularea triptofanului İi îmbunătăĠirea de apă. Ca atare, zi favorizeaz creİterea İi înflorirea İi fructificarea . Borul ia parte la metabolismul glucidelor İi p la procesul de respiraĠie, influenĠează p ilei, a Ġesu meristemarice, a organelor de reproducere stimulează activitatea mai multor enzime. micİorează transpiraĠia plantelor İi măreİte rezisten 20 de boli. În lipsa borului , creİterea plantelor se opreİte İi nu are lo . Molibdenul este un component specific al nitrat procesul de reducere a anionului NO 3 – la NH 4 + , İi al hidrogenazei. Ín e reducere a nitraĠilor, molibdenul funcĠionează ca tr microelement favorizează sinteza clorofilei, a vi acumularea amidonului în organele de rezerv Ín compoziĠia plantelor se găsesc İi alte elemente chimi unele în cantităĠi mai mari, precum carbonul , oxigenul İi hidrogenul , sodiul İi clorul , iar altele, precum celelalte microelemente (siliciul, iodul, aluminiul, cobaltul etc.) İi ultramicr oelementele, în cantităĠi foarte mici, se găsesc în mediul înconjurător în cantit anterior, sunt absolut necesare plantelor ea substanĠe structurale ale materiei, a substanĠelor c enzime. De asemenea, unele intervin în sti sisteme enzimatice sau în procesele osmotice ale culturilor (Boldor, Trifu İi R Forma chimică a elementelor fertilizante Elementele minerale sunt absorbite de plante 3 œ İi NH 4 + , H 2 PO 4 œ , HPO 4 2 œ İi PO 4 3 œ ; K + ,Ca 2+ , Mg 2+ , SO 4 2 œ, Fe 2+ İi Fe 3+ , Mn 2+ , Cu 2+ İi Cu + , Zn 2+ , BO 3 œ , Mo 2+ etc.) İi încorporate în masa vegetală sau acumulate aceea, îngrăİămintele trebuie să conĠină el – o formă cât mai plantelor. SubstanĠele nutritive din îngrăİămintele or ganice devin accesibile pla substanĠelor organice, proces care depinde d 216 C:N, doi indicatori care, aİa cum rezultă d îngrăİămân t organic İi corelează într – o anumită măsură. Produsele organice cu C:N mic conĠin substan hemiceluloze etc., iar cele cu C:N mare, sub ceara etc. Se spune , de asemenea, că îngrăİămintele org foarte mică au efecte directe de —hrănire“ foarte mare, sunt mai eficiente în —hrănire lor de descompunere a îngrăİămintelor organice cu r . Tabelul 5.4.2.5.2 Rata de descompunere İi raportul C:N la pri (Davidescu, 1963; Madelaine Inckel İi cola Rata de descompunere C:N Íngrăİământ 1 Foarte mare 1 œ 3:1 Urină İi must de bălegar 3 œ 4:1 Făină de sânge; 5 œ 7:1 Turbureală de porc; 10:1 Gunoi de păsări; 1 œ 20:1 Iarbă verde de păİune İi 1 œ 2 Foarte mare – Mare 10: 1 Plante medicinale İi aro 19:1 Ierburi (alge) de mare; 14 œ 30:1 Gunoi proaspăt de bovine 2 Mare 20 œ 50:1 Vreji de cartof, tomate vegetale de grădină; 2 œ 3 Mare – Mijlocie 12 œ 20:1 Resturi vegetale de bucă rie; 25:1 Gunoi proaspăt de cabali 3 Mijlocie 10:1 Crengi verzi İi fân; 3 œ 4 Mijlocie – Mică 50 œ 10:1 Paie de grâu, orz İi ore 70:1 Tulpini de mei; 4 Mică 30 œ 60:1 Frunze moarte de copaci 4 œ 5 Mică œ Foarte 10 œ 50:1 Coajă İi ramuri uscate d 5 Foarte 20 œ 50:1 Rumeguİ Tipul de îngrăİământ Nu întodeauna elementele nutritive din sol trebuie introduse în sol unele materiale ce conĠin aceste elemente, car îngrăİăminte. Ín agricultura ecologică, baza fertilizării o constitu İi îngrăİămintele minerale naturale din Ane Comisiei. 217 Doza Nece sarul de bioelementele minerale diferă de İi chiar de la o varietate la alta, fiind fenofază la alta. O fertilizare raĠională presupune, în primul rând, stabilirea dozelor de asigure completarea rezervelor solului până apoi, a cantităĠii corespunzătoare de îngrăİ de ele mentul nutritiv, tipul de îngrăİământ İi m starea fizică a îngrăİământului, cerinĠele posibilităĠile de producere sau de aprovizio . Având în vedere importanĠa, mai ales econom prezentăm în continuare formulele de calcul doza de azot (DN) , doza de fosfor (DP) , doza de potasiu ( DK ) İi doza de amendamente calcaroase ( DA ) : DN = RP x CSN x CIN + NP œ ∑ ∑ (DG ij x NG ij ); în care: DN este doza de azot (N, kg/ha); RP = recolta (producĠia principală) planificat CSN = consumul specific de azot (kgN/tona de produs principal, tabelul 5.4.2.5.3); CIN = coeficient de corecĠie a dozei în funcĠ solului (tabelul 5.4.2.5.4); NP = cantitatea de azot (kg N/ha) de adăugat (tabelul 5.4.2.5.5) ; DG = dozele de gunoi de grajd (tone/ha) aplicate în ultimi 3 ani; NG = cantitatea de azot mineral adusă în sol i = tipul de gunoi de grajd ( i = 1, gunoi sem j = anul aplicării gunoiul ui de grajd (j=1, anul 1; j=2, anul 2; j=3, anul 3). DP = RP x CSP x C œ ∑ ∑ (DG ij x PG ij ) în care: DP este doza de fosfor (P 2 O 5, kg/ha); RP = recolta (producĠia principală) planificat CSP = consumul specific de fosfor (kg P 2 O 5 /tona de pro dus principal, tabelul 5.4.2.5.3); C = coeficientul de corecĠie a dozei de fosfo DG = dozele de gunoi de grajd aplicate în ultimi 3 ani (tone/ha); PG = cantitatea de fosfor adusă în sol cu gun 218 i = ti pul de gunoi de grajd ( i = 1, gunoi semif j = anul aplicării gunoiului de grajd (j=1, a DK = RP x CSK œ 0.72K œ ∑ ∑ DG ij x KG ij ) în care: DK este doza de potasiu (K 2 O, kg/ha); RP = recol ta (producĠia principală) planificată (t CSK = consumul specific de potasiu ( K 2 O œ kg/tona de produs principal,tabelul. 5.4.2.5.3); K = conĠinutul solului în potasiu mobil (K œ pm); DG = doze de gunoi de grajd aplicate în ultimi 3 ani (tone/ha); KG = cantitatea de potasiu adusă în sol cu gu i = tipul de gunoi de grajd ( i = 1, gunoi sem j = anul aplicării gunoiului de grajd (j=1, a 90 DA = SB { – œ 1} x 1.5 V în care: DA este doza de amendamente calcaroase (CaCO 3 œ t/ha); SB = suma bazelor de schimb (m.e/10 g.sol); V = gradul de saturaĠie cu baze (%). Tabelul 5.4.2.5.3 Consumuri specifice de elemente nutritive la principalele c ulturi de câmp (Nica İi colab. 1983) Cultura RP (t/ha) CSN (N œ kg/t) CSP (P 2 O 5 œ kg/t) CSK (K 2 O œ kg/t) Grâu < 3.5 30 12.5 30 3.5 œ 5.0 27 12.0 28 > 5.0 25 1.5 26 Orz < 3.5 23 12.0 29 3.5 œ 5.0 2 1.5 27 > 5.0 21 1.0 25 Porumb < 3.5 26 1 1.0 3 3.5 œ 5.0 24 1.0 3 5.0 œ 8.0 2 10.0 28 8.0 œ 10.0 20 9.5 26 > 10.0 18 9.0 23 Sfeclă de < 30.0 4 2.0 4 30.0 œ 50.0 4 1.8 3.5 > 50.0 3.5 1.5 3.0 Floarea – soarelui < 2.0 42 26.0 57 2.0 œ 3.0 40 24.0 50 > 3.0 38 2.0 46 Cartofi < 20.0 6 3.5 8 20.0 œ 40.0 5 3.0 7 219 > 40.0 5 2.8 6 Soia < 2.0 26.0 40 2.0 œ 3.0 2.0 37 > 3.0 20.0 34 Mazăre < 2.0 16.0 30 2.0 œ 3.0 15.5 27 > 3.0 15.0 25 Tabelul 5.4.2.5.4 Coeficientul de corecĠie a dozei de azot î e indicele azot (IN) sau de conĠinutul de humus (H – %) al solului (Nica İi colab, 1983) Humus (%) IN (HxV) CIN < 3 < 2 1.2 3 œ 6 2 œ 4 1.0 >6 > 4 0.9 Tabelul 5.4.2.5.5 Cantitatea de azot (kg N/ha) de adăugat (+) s œ) la principalele culturi de câmp în funcĠie de planta premergătoa (Nica İi colab. 1983) Planta premergăt Planta cultivată Grâu Orz Porumb Sfeclă d Floarea – soarelui Soia Grâu + 15 œ 15 0 0 0 0 Orz œ 15 œ 10 0 0 0 0 Orzoaică œ 10 œ 5 0 0 0 0 Porumb 0 0 + 25 + 20 + 10 + 15 Sfeclă de + 25 + 15 + 30 Nu se c Nu se c + 20 Floarea – soarelui 0 0 + 20 Nu se c Nu se c Nu Cartof œ 15 + 10 + 25 + 30 + 15 + 15 Soia œ 20 œ 20 0 0 0 œ 20 Mazăre œ 30 œ 35 0 0 0 0 Fasole œ 20 œ 25 0 0 0 0 Borceag de œ 15 0 0 œ 10 0 0 Borceag de œ 20 œ 15 0 œ 20 0 0 Trifoi œ 20 œ 20 œ 25 œ 30 0 0 Lucernă œ 40 œ 40 œ 50 œ 30 0 0 Culturi duble + 15 + 10 + 15 + 15 0 0 20 Tabelul 5.4.2.5.6 Cantitatea de azot (NG), fosfor (PG) İi potas (KG) adusă în sol cu guno (Nica İi colab, 1983) Natura (i) İi epoca de grajd NG (N œ kg/t) PG (P 2 O 5 œ kg/t) KG (K 2 O œ kg/t) Gunoi semifermentat – aplicat la cultura de plan (anul 1) 1.75 1.5 3.0 – aplicat la cultura premerg 1.0 1.0 1.5 – aplicat la cultura an 0.50 0.75 1.0 Gunoi proaspăt – aplicat la cultura de plan (anul 1) 1.0 1.25 2.0 – aplicat la cultura pr 0.5 0.75 1.0 – aplica t la cultura antep 0.0 0.50 0.5 Tabelul 5.4.2.5.7 Coeficientul de corecĠie a dozei de ConĠinutul solului (P œ pm) C < 18 1.15 18 œ 36 1.10 36 œ 72 1.05 > 72 1.0 Starea fizică a îngrăİămintelor Íngrăİămintele se prezintă sub formă solidă din aceste stări fizice depinde de tipul de de cerinĠele plantelor cultivate. Íntrucât ive din îngrăİămint agricultura ecologică intră mai încet în ci œ plantă, este necesar mărunĠite, iar cele minerale chiar măcinate solul İi cu rădăcinile plante lor. Epoca de aplicare Perioada de timp când se aplică îngrăİăminte sol İi de îngrăİământ İi de starea cultural agricole ecologice (organice, biolog ice), campania de fertilizare are 2 vârfuri principale: primăvara, de la desprimăvărare pâna la îns toamnă İi a celor de primăvară foarte timpu vegetaĠie İi c erinĠe fiziologice), solul (ca stare d 21 corespunzătoare, îngrăİămintele se pot apl concomitent sau nu cu alte lucrări de îngrij igarea. Metoda de aplicare Acest component al sistemului de fertiliza îngrăİămintelor. Ín general se practică dou solului sau pe plante İi aplicarea localizat sămânĠă, sub brazdă İi în Efectul îngrăİămintelor este asigurat numai distribuiri lor pe teren. Printr – o aplicare neuniformă pierderil (aproximativ 9 00 kg/ha de grâu boabe, 1 200 kg/ha de floarea – soarelui) atât pe porĠiunile de teren cu intensificării atacului de boli, a apariĠie faĠa rămas practic nefertilizată. Pentru a reduce la minimum riscul neuniform următoarele reguli: – aplicarea îngrăİămintelor numai cu ma – supravegherea lucrării pe toată durat – direcĠi a de aplicare perpendiculară pe ce – a fertilizat anterior. Íngrăİăminte folosite în agricultura ecologică œ proprietăĠi, metode de pre de aplicare Aİa cum am mai spus, în agricultura ecologică e de îngrăİămint Íngrăİăminte organice Cercetările făcute pe perioade lungi de timp organice contribuie substanĠial la îmbunătăĠi de humus İi de e lemente nutritive, a intensificării ac solului İi a creİterii capacităĠii de înmagaz De asemenea, în agricultura ecologică se folo organice : gunoi de grajd, urină İi must de bălegar . Gunoiul de grajd este un amestec de dejecĠii solide İi l majoritatea cazurilor, de materiale grosiere f entru animale. Prezi faptul că se produce în cantităĠi relativ ma substanĠe nutritive (tabelul 5.4.2.5.9) absol plantelor İi ar e efecte favorabile asupra structurii İi solurilor. Tabelul 5.4.2.5.8 2 Cantitatea de gunoi produsă de diferite speci (Davidescu, 1963) Specia de animale Cantitatea zilnică (kg/zi İi anim Perioada de stabul Cantitatea anual DejecĠi DejecĠi Aİter (% / an) (t/an) Bovine 20.0 œ 30.0 10.0 œ 15.0 2.0 œ 4.0 50 5.8 œ 8.9 Cabaline 15.0 œ 20.0 4.0 œ 6.0 2.0 œ 4.0 50 3.8 œ 5.5 Porcine 1.5 œ 2. 5 2.5 œ 4.5 2.0 œ 3.0 90 2.0 œ 3.3 Ovine 1.5 œ 2.5 0.6 œ 1.0 0.5 œ 1.0 40 0.4 œ 0.7 Păsări – – – 90 6 œ 8 kg ProprietăĠi Ín funcĠie de sistemul de creİtere a animalel – g unoi produs în sistemele agricole gospodă resĠi, format din dejecĠii (paie de cereale, frunze de stejar, resturi gunoi de grajd sau bălegar İi – amestecul de dejecĠii lichide İi solide İi a e creİtere a anim aİternut, numit tulbureală (Gülle). După cum rezultă din tabelul 5 4.2.5.9 1 , compoziĠia chimică a diferi este foarte variabilă. Tabelul 5.4.2.5.9 CompoziĠia medie a gunoiului de gra (Chambers İi colab., 20) Tipul de gunoi de grajd Apă Azot (N) Fosfor (P 2 O 5 ) Potasiu (K 2 O) Magneziu (MgO) Sulf (SO 3 ) a. Gunoi de grajd Kg/tonă Gunoi de bovine 750 6.0 3.5 8.0 0.7 1.8 Gunoi de porc 750 7.0 7.0 5.0 0.7 1.8 Gunoi de păsă 70 16.0 1 3.0 9.0 2.2 3.8 Gunoi de păsă 40 30.0 25.0 18.0 4.2 8.3 b. Turbureală (suspensie de dejecĠii lich 3 Bovine 940 2.6 1.2 3.1 0.7 0.8 Porcine 960 4.0 2.0 2.5 0.4 0.8 Ape uzate 90 0.25 urme 0.3 – – c. FracĠia lichidă d turbureală 970 2.0 o.5 3.0 – – Ín majoritatea cazurilor, gunoiul de grajd are de reĠinere a apei cu circa 20% İi permeabili œ 40% İi micİor a ciditatea cu 0.5 œ 0.8 unităĠi pH) İi a plantelor cultiva deseori, conĠinut mai mare de substanĠe utile) infestare a terenurilor cu buruieni İi (uneori enĠi patogeni İi de polua 23 apelor de suprafaĠă İi de adâncime. AcĠiunea producere până la aplicarea lui pe teren İi est poluare punctiformă , care constă în contami narea apelor de suprafa scurgerilor lichide din platformă İi a spălă ploioase, İi poluare difuză , care afectează apa İi aerul İi se prin degajarea a moniacului în atmosferă İi, după apli rezultaĠi în procesul de mineralizare a mat Pe măsura creİterii presiunilor economice İi d valorificarea gunoi ului de grajd, din prisma prevenirii p soluĠie pentru diminuarea efectelor negative a care la aplicare produce, în plus, o anumită t ă aplicarea acest terenurile acoperite cu resturi vegetale sau cultivate cu plante perene. Păstrare Datorită caracterului sezonier al aplicării, d reduce la minimum pierderile de azot İi a avea un îngrăİământ de cal păstrează în platforme İi, din ce în ce mai mu pe aİternut permanent, numit sistemul —Deep li irect în câmp, fie în apropierea grajdului de animale, platformei de bălegar sunt asemănătoare cu cel în cazul creİterii animalelor în stabulaĠie liberă İi constă în acoperirea de paie, pe măsură ce se îmbibă cu urină İi bă obicei İi se curăĠă de bălegar o dată sau de d i de azot destul de eficient ca manipulare, însă necesită œ 50 %) de paie pent Tulbureala se păstrează în bazine betonate İi (pompe sau greble rotative). Apl icare La majoritatea culturilor, gunoiul grajd, indif vara œ toamna, după recoltarea cerealelor de arăturilor de toamnă, İi primăvara, în perioada martie œ mai. La aplicarea pe teren a gunoiului se Ġine cont poate evita prin: folosirea maİinilor İi echip umiditatea solului sunt mici, când vântul ba te dinspre locuinĠele oamenil oamenii nu sunt pe acasă. 24 Íntrucât cantitatea de gunoi de grajd produsă nevoile solurilor İi ale plantelor cultivate, gunoi începe cu parcele cultivate cu pomi İi viĠă de vie pe care se ap œ 80 t/ha, se continuă cu din legume (rădăcinoase, solanacee, vărzoase, cu car tofi, sfeclă de zahăr, floarea – soarelui, cânepă, porumb, sorg sa culturi de legume İi de câmp (leguminoasele, vegetaĠie) folosesc mai bine efectul remanent de grajd, parcelele respective nu vor fi fertilizate direct cu gunoi de grajd. Cantitatea de gunoi necesară pe parcelele cult anual (10 t/ha) cu lungimea (numărul de ani) ro De asemenea, gospo dăriile İi fermele cu mai multe tipur parcelele cu soluri grele. Urina İi mustul de bălegar sunt dejecĠii lichide, respectiv, animale. Aceste produse se prezintă sub formă de suspensie de culoare galben – maronie. ImportanĠă Din datele prezentate în tabelele 4.4.9 reiese astfel de îngrăİăminte organice. De asemenea, co (tabelul 5.4.2.5.10) este asemănătoare İi le încadrează î – potasice. Tabelul 5.4.2.5.10 CompoziĠia chimică a urinei İi a mustul (Davidescu, 1963) Elementul nutritiv U.M Urina Mustul de N % 0. 10 œ1.0 0.02 œ 0.80 P 2 O 5 % 0.0 œ 0.07 0.0 œ 0.06 K 2 O % 0.20 œ 1.20 0.05 œ 1.0 Păstrare Ca orice îngrăİământ lichid, İi aceste îng betonate İi containere metalice acoperite ul cel mai jos al grajdurilor İi platformelor de gunoi İi de 25 ÍntrebuinĠare Starea fizică İi compoziĠia chimică a uri acestora în două direcĠii: a. Activator al fermentării gunoiului de ostului; Ín acest caz, urina İi mustul de bălegar tr – 5 (o parte îngrăİământ İi 3 œ 5 părĠi de apă). SoluĠia care r platformei de gunoi sau de compost, prin stropirea unif ormă a fiecărui str organic greu fermentabil (paie, de exemplu repetată a întregii platforme. Cantitatea d de adsorbĠie a materialelor organice solide İi practic este egal când începe soluĠia să se scurgă din platfo b. Íngrăİământ cu acĠiune rapidă. Urina İi mustul de bălegar se folosesc at ca îngrăİământ de bază foliar. La fertilizarea de bază se folosesc 5 œ 10 m 3 /ha la culturile de câmp İ œ 30 m 3 /ha la culturile de legume İi se aplică înainte de arătură îngrăİământ foliar, se aplică tot cu maİini de stropit, însă primăvara, la po a cerealelor de toamnă İi a plantelor perene œ 5 m 3 de soluĠie obĠinută prin diluarea unei păr œ 5 părĠi de apă. Ín ambele situaĠii, pentru a nu tasa solu nĠe utile p volatilizare İi levigare, terenul trebuie plantă cu reacĠie favorabilă la fertilizare . De asemenea, fertiliza de bălegar se face numai o dată la 3 œ 4 ani pen tru a evita îmburuien decalcifierea plantelor İi a vieĠuitoarelor Compostul este cel mai valoros îngrăİământ organi İi însufleĠirea“ gunoaielor menajere İi agri tală İi zootehnică murdare İi, uneori, insalubre (Toncea, 2009) Ce este compostul ? Cuvântul compost este folosit destul de rar în vorbi amesteca. Íl utilizează, mai ales specialiİt ultimii îi spun însă AlĠii îl confundă cu mraniĠa, denumită prin cunoscut İi folosit, de asemenea, ca îngrăİă atât prin metoda de producere, cât İi prin compoziĠie İi propr Compostul este un îngrăİământ organic rezul amestec de deİeuri organice, precum resturi crengi, buruieni etc.), resturile de fructe İi zarzavaturi din bucă 26 de gunoi, nămolurile zootehnice İi orăİeneİ forestieră İi extractivă etc., singure sau vegetală, ipso sul, varul, îngrăİămintele chimice cu a De ce compost ? Majoritatea specialiİtilorİi practicienilor recomandă compostul fără rez deoarece: este unica soluĠie pentru decontamina deİeuri menajere İi pentru reducerea poluării solu adâncime cu nitraĠi, fosfaĠi İi metale g Fiecare persoană adultă produce anual circa din grădină, ambalaje din hârtie, sticlă İ material plastic, deİeur încălĠăminte veche, fier vechi etc.), pe car – a valma la gunoi, care la Ġară se află într – un loc ne – amenajat din fundul curĠilo bălegarul de la animale, se face de – o roabă, căruĠă sau de – o remorcă, gospodar special din Câmpia Română, le cară (mai ales la marginea satelor, pe malurile râurilor, l a drumurilor. Ín acest fel, în fiecare localitate se iros toate apele de suprafaĠă İi de adâncime cu n este un produs igienic, curat de sem organisme patogene; Spre deosebire de gunoiul de grajd, compostu de microrganisme patogene, deoarece la unele tipuri de compost nu se folosesc resturi de buruieni cu seminĠe sau de plante atacate d , iar în cazurile obiİ compostului, în primele săptămâni temperatur œ 70 0 C, prag termic la care scapă vii doar accide Procesul obiİnuit de transformare a materialelor organice în compost are 3 faze importante: a. Faza fierbinte , care începe imediat după constru œ 2 săptămâni İi constă în creİterea rapidă œ 70 C 0 . Când temperatura compostului este mai mică 0 , fermentarea se face mai încet, germenii unor microorganisme patogene rămâ de buruieni. Temperatura scăzută se asoci , problemă care poate fi rezolvată prin refa unor găuri (coİuri) verticale de aerisire – a lungul platformei, la distanĠe de 0.7 œ 2.0 m, au diametrul de 12 – 3 0 cm. İi lungi aproximativ, ½ din înălĠimea grămezii İi sau simple găuri făcute cu cazmaua în gră 27 porumb, floarea – soarelui, trestie, sorg sau corzi ă de vie İi alte ma grosiere. —Aerisirea“ platformei se opreİ œ 5 zile prin înlocui aerisire cu materiale compostabile. Íncălzirea exagerată a grămezii de compos aer, sit uaĠie ce poate fi rezolvată prin strop care se stropeİte grămada de compost, nu reĠinere a materialelor organice. Aİadar, în această fază trebuie controla mperatura İi umid interiorul compostului. Testul de temperatură constă în introduce de compost. Dacă, după 5 œ 10 minute, capătul băĠului int İi uscat, înseamnă că temperatura compostului este foa călduĠ, înseamnă că temperatura compostul de umiditate se ating atunci când băĠul poate măsura, de asemenea, cu ajutorul unor termometre speciale. Umiditatea compostului se determină prin introducere paie uscate. După aproximativ 5 minute, Această analiză poate să evidenĠieze una din următoarele – paie uscate, înseamnă că umiditatea c – paie lipicioase, semn că grămada de c – paie umede (prin stoarcere cad pică compostului este foarte mare. Pentru a ajunge la o concluzie reală İi faze de compostare, este bine ca rezulta corelate cu alte observaĠii, precum cant e vapori İi mirosurile platformă. Dacă se degajă cantităĠi ma compostului este ridicată, iar dacă nu s acid, înseamnă că temperatura de ferment ută. b. Faza de răcire œ începe prin scăderea lentă a temp 0 C, 40 0 C İi în final la 20 œ 30 0 C. Durata acestei faze variază în œ 2 luni sau 1 an î însuİirile materialelor organice, de meto torii climatic atenĠia acordată compostării. Ín această serie de microorganisme (colembole, vierm iar azotul eliberat de acestea este oxidat at în nitraĠi. 28 c. Faza de maturare œ începe după ce temperatura compo œ 25 0 C İi, din punct de vedere teoretic, nu se compostul este gata când îndeplineİte cond n tabelul 4.4.12. Ín faza de maturare ia naİtere humusul İi mici care se hrănesc cu materiale organi volumul grămezii de compost se reduce foa este o sur să importantă İi de lungă durată d nutritive pentru plante; Humusul din compost contribuie la agregare creİterea permeabilităĠii solului pentru ap tive ale solurilor acide İi alcaline İi constituie sursa principală absorb direct İi foarte uİor. Compostul con creİterii İi dezvoltării plantelor (tabelul 5.4.2.5.1). Tabelul 5.4.2.5.1 Principalele însuİiri fizico – chimice ale diferitelor tipuri de compost ( Mark Van Horn, citat de NASA, 197; Van Mansvelt J.D., Van der Lube M.J., 19, Vasilica Stan,196) Ínsuİirea U.M Valori obi Mărime a particulelor cm 0.5 œ 5.0 Umiditatea % 50 œ 65 ConĠinutul de dio 2 ) % < 2.0 ConĠinutul de mat % 20 œ 40 Raportul Carbon/Azot C/N 20: 1 œ 30: 1 pH 7 œ 8 ConĠinutul de azo % 0.5 œ 2.3 Con Ġinutul de 3 ) pm 10 œ 30 ConĠinutul de 4 ) pm 0.5 œ 2 ConĠinutul de fos 2 O 5 ) % 0.25 œ 0.70 ConĠinutul de pot 2 O) % 0.30 œ 0.97 ConĠinutul de mag % 0.15 œ 0.70 ConĠinutul de cal (CaO) % 1.50 œ 5.0 ConĠinutul de bor pm 15.0 œ 30.0 ConĠinutul de cup pm 50 œ 350 ConĠinutul de man pm 250 œ 60 ConĠinutul de zin pm 50 œ 10 ConĠinutul de fie pm 60 œ 20 ConĠinutul de cad pm 0.6 œ 7.0 ConĠinutul de nic pm 10.0 œ 10 ConĠinutul de plu pm 15 œ 250 Datorită acestor însuİiri chimice İi fizic raportului C/N corespunzător cerinĠelor mi n sol İi, ca ata 29 —armonizat“ cu cel al solurilor cultivate compostul este cel mai organic, ideal, ca diversitate de elemente nutrit tip de teren agricol İi de plantă cultiv ată. în sol, compostul acĠionează ca un b nutritive, inclusiv de metale grele œ cadmiu, plumb, nichel etc. Spre deosebire de apă İi elementele nutrit calciu, magnezi u, sodiu, sulf, bor, mangan, zinc etc.), metalele grele (Cd, Pb, Ni etc.) din compost sunt fixate în substanĠe complexe g parcelele fertilizate cu compost plantele a rele (Lima, Silva si Korn, 20 ). Rezultatele experimentale obĠinute de N. V 190 - 1994 au evidenĠiat, de asemenea, că sfec PIVOT a crescut İi s - a dezvoltat normal numai în parcelele fertilizate cu compost. protejează plantele de boli İi dăunăto Compostul încorporat în sol İi fracĠia lic trei părĠi apă — dospite“ timp de 3 zile) aplicată fo gamă largă de patogeni: nematozi İi, respectiv, viruİi, b este, pentru cei întreprinzători, o af Pe piaĠa internaĠională o tonă de compost c pământ de flori, d in care numai 1/4 - 1/5 este compost, este de, aproximativ 0.25 EURO. Dacă Ġinem cont că, din deİeurile menajere dintre noi, se pot obĠine 60 kg de compost i 60 œ 75 Eur o la care trebuie adăugată taxa de gunoi pe care, vrâ - nevrând, trebuie s - o plătim. producerea compostului este o activita Producătorii de compost susĠin că această con solidare a spiritului gospodăresc İi a dr m İi de descop însuİire a noi cunoİtinĠe İi aptitudini priv decontaminarea terenurilor İi a apelor İi î valorificarea superioară a gunoaielor menajere İi agricol De asemenea, această activitate are İi o la vieĠuitoare folositoare în procesele de co stimulează imaginaĠia, în special a copiilor. 230 De ce —NU compost“ ? Comparativ cu producĠia de deİeuri organice se produce în România este foarte mică, deo - compostarea necesită multă muncă İi ti - c ompostul are o întrebuinĠare limitată floricultură, pomicultură, silvicultură câmp; - fertilizarea cu compost nu asigură, producĠ ie (mai ales în primul an); - conĠinutul compostului în substanĠe compoziĠia îngrăİămintelor chimice; - grămada (platforma) de compost atrage dăunătoare, precum İi İobolanii, İoareci i İerpii; - compostul nu se poate produce oriunde - producerea de compost impune o anumit rigurozitate, pe care sperăm să le formă - gospodari român i nu au prins —gustul“ afacerii De asemenea, decizia de a produce compost produc compost faĠă de ideea de compostar compostare, cantitatea de compost care trebuie produsă, destinaĠia material organic disponibil, ritmicitatea de procurare a materialelor pentru compostare, calitatea materialelor de compostare, dotar İi de amestecat materialele organice, structura plantelor cultivate etc. Care sunt principalele tipuri de compost? Realitatea sugerează clasificarea compostu sau agentul İi locul de compostare: Compostul de casă sau vermicom postul; Acest compost se produce în casă, din deİe este cunoscut mai ales sub numele de vermicompost. Vermicompostul este un îngrăİământ organic - un amestec de dejecĠii (coproli te) de râme, materiale organice în diferite stadi de descompunere, coconi de râme, râme vii İi alte vieĠuitoare. Copro numeroase bacterii, enzime İi resturi organ 231 Un alt component import ant al vermicompostului este humusul, un material complex bogat în acid humic İi, desigur, în forme uİor a sulf İi fosfor. Compostul de grădină sau de curte; Compostul de curte este un îngrăİământ org nic rezultat în urma fe unui amestec de deİeuri zootehnice İi de gospodăriile İi grădinile (curĠile) Ġărăneİ Datorită volumului relativ mic de deİeuri într - o gospodări inclusiv în cele profilate pe creİterea an două etape: - etapa de colectare a materialelor organice, care de obicei se face într - un recipient sau loc special amenajat (betonat İi cu colectare a dejecĠiil casei sau a fermei İi în apropierea surs - etapa de compostare propriu - zisă, care se desfăİoară locuinĠele oamenilor, adăposturile de a ă sau, ce mai bine, pe câmp, la cel mai apropiat c îngrăİăminte organice. Compostul comunitar; Până nu de mult, acest tip de compost era numai pe platformele ( gropile) de gunoi orăİeneİti. Aİadar, compostul comunitar este un îngră deİeurile organice colectate de la populaĠi etape: o primă etapă de colectare selectiv rată) a deİeurilor İi centralizată. Sfatul meu pentru toĠi Ġăranii İi orăİenii să le composteze conform uneia din reĠetele toĠi au nevo ie de compost, cel puĠin pentru a sch pentru a îngrăİa terenul din grădiniĠa de f La noi, colectarea İi compostarea gunoaie anorganice se fa ce de - a valma İi, în acest fel, sporesc gunoi, iar când se aplică pe teren fac mai cu o cantitate apreciabilă de deİeuri anorg œ plastice, metale, sticle, textile sintetice. Această metodă de colectare İi compostare c dar, aİa cum spune domnul Prof. dr. ing. , lipsesc instal 232 echipamentele mecanice necesare de separar orii İi frac materiale organice - compost İi anorganice œ plastic, metal, sticlă, t Compostul de câmp; Acest tip de compost este invenĠia İcolii Rusch İi se produce direct în câ mp din resturile vegetale c plantelor cultivate, inclusiv a buruienilor îngrăİăminte verzi, în amestec cu puĠin pă crescut. Com postul pentru ciupercării; Face parte din categoria composturilor spec (remize, İoproane, magazii, beciuri etc.), - un amestec de gunoi de c paie de grâu, secară, triticale, orz s au orez, proaspete (nu mai v precum İi substanĠe minerale (amendamente care poate fi înlocuită cu urină İi must de conĠinutul d e carbon İi de azot İi reacĠia (slab a œ 8) mediului de n asemenea, acest compost se deosebeİte de producere (~ 30 zile) İi respectarea, ad li Compostu l în corn de vacă Compostul în corn de vacă este cel mai con ogoarelor, cel mai valoros îngrăİământ org reĠetă a lui Rudolf Steiner în care cele m elemente sunt: ‚cont de vacă) İi locul de depozitare (în sol, l œ 1.0 m adâncime) İi peri (octombrie œ martie), precum İi metoda de obĠinere œ 90 grame de compost solid, cât conĠin 2 œ 3 coarne de vacă, pentr hectar de teren (Toncea, 209). Care sunt cele mai cunoscute metode de compostare ? Ín funcĠie de modul cum se desfăİoară proc metodele de compostare se grupează în două categorii: - metode aerobe, sau de tip INDORE, prin care se circulaĠia aerului în grămada (platforma - metode anaerobe, sau de tip BANGALORE, prin car aerului în platformă, deoarece grămada de compost se acoperă ermetic cu folie sau cu un strat Ca orice lucru făcut de om, nici - una din aceste metode nu este atât avantaje, cât İi dezavantaje (tabelul 5.12): 23 Tabelul 5.4.2.5.12 Avantajele İi dezavantajele metodelor (Toncea, 202) Metode aerobe Metode anaerobe Avantaje Descompunere rap materialelor organice; Distrugere, apr seminĠelor de b or de microrganisme patogene; Control total asupra proceselor de fermentare; Accesibile celor c PuĠin pretenĠioase de amplasare al platformei; Consum mic de apă ProducĠie mai mare compost; Pierderi mici de azot; Dezavantaje PretenĠioase faĠ platformei de compostare; Consum mai mare de muncă; Pierderi mai mari de azot; Descompunere înce materialelor organice; Distrugere par Ġială a se buruieni İi a spor Control limitat al Din dorinĠa de a reduce timpul de producere consumul de apă İi de alte materiale speci compost combină, metodele aerobe cu cele anaerobe. Un astfel bazine betonate sau metalice neacoperite, contact cu atmosfera. Cum se (poate) produce com post ? Toate reĠetele de compostare se bazează pe Regula nr. 1 ‚ Compostul se produce cât mai aproape Regula nr. 2 ‚ Cel mai bun compost se obĠine din ame İi, uneori, min erale diferite“ Regula nr. 3 ‚ Amestecul pentru compostare se reali materiale organice verzi İi uscate, mari İi Regula nr. 4 ‚ EvoluĠia proceselor de compostare İi, postului depind de modul cum este dirijată proporĠia dintre Cum se foloseİte compostul ? După ce s - a —maturizat“, compostul trebuie anali în care se determină pH - ul, conĠinutul de apă, macroelemente (N,P microelemente. Aİa cum rezultă din tabelul 5.4.2.5.13, un - ul în jur de 7.3 minim, 50% apă, 0.50% azot (N), 0.25% fosf 2 O 5 ), 0.30% potasiu (K 2 O) İi numero microeleme nte. 234 Pentru a avea efectele dorite, fertilizarea - compostul este recomandat pentru fertilizarea tuturor plantelor cultivate, dar din cauza cantităĠilor limitate, se foloseİt amestecurilor nutritive necesare obĠinerii de răsadur de vie etc. İi pentru fertilizarea plan câmp, a pomilor İi viĠei de vie İi, da rtilizarea cartofului, sfeclei de zahăr, florii soarelui, por medicinale. - compostul trebuie folosit imediat ce a ajuns la maturitate, pentru a evita pierderile de elemente nutritive prin ev ălare; - epoca de aplicare a compostului depinde de tehnologia de cultivare a plantelor; - fiind un îngrăİământ foarte valoros fertilizarea culturilor de câmp nu va de - compostul se aplică singur, iar pentr roducerea răsadurilor amestec cu pământ İi nisip în proporĠie - 1/5; - compostul se aplică prin împrăİtiere u jurul plantelor İi pe rândul de plante; - în cazul când se foloseİte singur, com stul trebuie încorpor poate concomitent) în sol, cu orice unea 15 cm) a solului (casma, sapă, furcă, pierderile de elemente nutritive prin evaporar e în atmosferă İi spăl - compostul pentru ciupercării va fi fol iar surplusul İi ceea ce rezultă din ci se folosesc conform recomandărilor de ma Ta belul 5.4.2.5.13 Ínsuİirile organoleptice ale compos (NASA, 197) Modul de apreciere Compost matur Compost imatur Vizual Culoare neagr - cafenie; Descompus uniform; MarunĠit fin. Culoare deschi Descompus neuniform Olfactiv Miros de pămâ de pădure sau de Miros de amoniac, de materiale organice în descompunere sau de stricat. Tactil Răcoros, sfăr Cald, uscat sau umed Anexa 1 235 Cantitatea de gunoi produsă de diferite speci c (Davidescu, 1963) Specia de animale Cantitatea zil (kg/zi/animal) Perioada de stabul Cantitatea anual DejecĠi DejecĠi Aİter (% / an) (t/an İ Bovine 20.0 œ 30.0 10.0 œ 15.0 2.0 œ 4.0 50 5.8 œ 8.9 Cabaline 15.0 œ 20.0 4.0 œ 6.0 2.0 œ 4.0 50 3.8 œ 5.5 Porcine 1.5 œ 2.5 2.5 œ 4.5 2.0 œ 3.0 90 2.0 œ 3.3 Ovine 1.5 œ 2.5 0.6 œ 1.0 0.5 œ 1.0 40 0.4 œ 0.7 Păsări - - - 90 6 œ 8 kg Anexa 2 CompoziĠia medie a gunoiului de gra (Chambers İi colab., 2000) Tip de gunoi Apă Azot (N) Fosfor (P 2 O 5 ) Potasiu (K 2 O) Magneziu (MgO) Sulf (SO 3 ) a. Gunoi de grajd kg/tonă Gunoi de bovine 750 6.0 3.5 8.0 0.7 1.8 Gunoi de porc 750 7.0 7.0 5.0 0.7 1.8 Gunoi de păsă 70 16.0 13.0 9.0 2.2 3.8 Gunoi de păsă 4 0 30.0 25.0 18.0 4.2 8.3 b. Turbureală (suspensie de dejecĠii lich kg/m 3 Bovine 940 2.6 1.2 3.1 0.7 0.8 Porcine 960 4.0 2.0 2.5 0.4 0.8 Ape uzate 90 0.25 urme 0.3 - - c. FracĠia lic turbureală 970 2. 0 o.5 3.0 - - Íngrăİămintele verzi sunt diferite plante, mai ales legu singure sau în amestec, pentru a îmbunătăĠi ImportanĠă Aceste îngrăİăminte au fost remarcate încă d ă efectelor lor mu solului: creİterea conĠinutului de materie împotriva eroziunii, creİterea capacităĠii intensificarea activităĠii micr oorganismelor İi reducerea grad cultivate cu buruieni İi agenĠi patogeni. Dintre dezavantajele îngrăİămintelor verzi recoltarea İi încorporarea culturilor İi efe re a azotului mineral mineralizării materiei organice din sol. Plante cultivate pentru ăngrăİământ verde Majoritatea plantelor cultivate ca îngrăİămâ - Leguminosae: bob, mazăre, măzăriche, , fasoliĠă, soia, sulfină, coroniİte etc. 236 - Cruciferae: rapiĠă, muİtar, siletta et - Gramineae: secară, triticale İi ovăzul Tehnologia de cultivare İi aplicare Datele tehnice privind producerea İi folosi ea celor mai importante î prezentate în tabelul 5.4.2.5.14. Tabelul 5.4.2.5.14 Íngrăİăminte verzi (Aubert,1981) Specia Cantitatea de elemente nutritive din NS (kg/ha) Locul în rotaĠ Epoca de semăn Epoca de aplicare N (kg/ha) P 2 O 5 (kg/ha) K 2 O (kg/ha) Trifoi 30 - 70 10 - 20 40 - 70 5 - 6 Cultu ascuns Primă Toamna Măzări 50 œ 70 15 - 20 50 - 80 10 - 120 Cultură August Toamna Primă Bob 30 - 10 10 - 30 30 - 120 150 - 20 Înaintea unei cult uri d Februarie - Martie Mai œ Iunie Măzări + mază + bob 50 - 120 10 - 30 50 - 120 50 + 50 + 80 Cultură Înaintea unei culturi August Februarie - Martie Toamna Primă Mai œ Iunie RapiĠă 50 - 10 20 - 40 80 - 180 4 După cereale August Tomana Primă Muİtar 40 - 80 20 - 30 80 - 120 12 - 15 După ce August Toamna Primă Sileta 30 - 180 20 - 60 80 - 20 15 - 20 Înaintea unei culturi Martie Mai œ iunie NS = norma de sămânĠă; Fertilizarea cu aceİti fosfa Ġi dă cele mai bune rezultate pe solu creează un mediu favorabil transformării rocii - un îngrăİământ cu fosfo către plante. Zgura lui Thomas este un produs secundar rezultat din procesul de prelucrare sub formă de pulbere fină İi are culoarea cenuİ - negricioasă. Este un îngrăİ dar solubil în acizi slabi İi citrat de amoniu. ză în funcĠ de materialele folosite (Davidescu, 1963): Fosfor total (P 2 O 5 ) = 1 œ 24% Fosfor asimilabil (P 2 O 5 ) = 10 œ 21% 237 Calciu (CaO) = 38 œ 50% Magneziu (MgO) = 2 œ 5% Mangan (MnO) = 5 œ 13% Siliciu = 2.5 œ 13 % Aluminiu (Al 2 O 3 ) = 0.6 œ 1.5 Fier = 8 œ 15 Sulf (SO 2 ) = 0.1 œ 0.6% Acest îngrăİământ se recomandă la plantele culti Făina de oase se prezintă sub forma unei pulberi de cul - murdar, aspră la pipăit. Ín procedeul de fabricare conĠine în medie 15 œ 34% P 2 O 5 İi 0.7 œ 4% N. Se recomandă pri cu reacĠie acidă sau neutră. Íngrăİăminte cu potasiu Dintre îngrăİămintele minerale cu potasiu, la n se foloseİte frecv lemn İi de alte materiale organice. Cenuİa este reziduul solid care rămâne în urma arde datele prezentate în tabelul 5.4.2.5.17 reiese are conĠine î însemnate cantităĠi de fosfor, calciu, magneziu Tabelul 5.4.2.5.17 CompoziĠia chimică a cenuİei diferi (Davidescu, 1963) Materialul organic % K 2 O P 2 O 5 CaO Na 2 O MgO Fe 2 O 3 SiO 2 Conifere 6.0 œ 6.9 2.5 35.0 - - - - Foioase 10.0 3.5 30.0 - - - - Paie de grâu 9.4 œ 17.8 3.4 œ 8.8 5.8 1.4 2.5 0.6 67.4 Paie de seca 9.7 œ 2.0 3.3 œ 6.3 8.5 - - - - Vreji de cartofi 21.4 7.8 32.6 - - - - Tulpini de porumb 27.2 9.1 5.7 0.8 1.4 0.8 40.2 Fân de trifoi 27.0 1 0.7 29.3 0.8 8.3 4.6 6.2 Tulpini floarea - soarelui 26.0 œ 36.0 2.5 18.5 - - - - Tulpini de in 34.0 6.2 24.8 4.4 15.0 3.7 6.7 Tulpini de h 35.0 œ 46.6 1.2 18.4 2.2 3.6 - 5.5 Cărbuni 0.12 0.08 2.6 - - - - Cenuİă de tu 1.16 1.08 15.6 - - - - Cenuİa se poate aplica pe toate tipurile de s pregătirea terenului pentru însămânĠare İi în poate folosi la tratamentul seminĠelor (10 œ 15 kg/ha), localizat pe rând (10 œ 20 kg/ha) sau la cuib (15 œ 20 g la fiecare cuib), concomitent cu semă œ 150 g cenuİă dizolvată în 10 l de apă). 238 Íngrăİăminte cu magneziu SubstanĠele folosite în agricultură ca îngrăİă inte cu magneziu sunt foar de dolomit, agricultorii ecologiİti mai folose (kiseritul). Íngrăİăminte cu siliciu Cele mai frecvent folosite sunt granitul, baza în afară de siliciu œ 65% SiO 2 ) mai conĠin potasiu (3 œ 10% K 2 O), magneziu (2 œ 7% MgO) İi o gamă largă Problemele acestor îngrăİăminte sunt costurile elementelor nutritive. Tabe lul 5.4. 2.5.18 CondiĠii de folosire a principalelor produse (Aubert, 1981) Produsul mineral natural ReacĠia Doza (t/ha) Epoca de aplicare Comentari 1. Amendamente cu calciu 1.1 Alge lithothamne ( 40 œ 50% CaO) Acidă 0.1 œ 0.6 Toamna sau primăv ConĠine mag microelement İi ca îngrăİ œ 50 kg/ha); 1.2 Piatră d măcinată (40 œ 5% CaO) Acidă 0.3 œ 2.0 Toamna Costuri mari transport; 1.3. Marnă (1 œ 30 % CaO) Acidă 3.0 œ 15.0 Toamna Se foloseİte nisipoase İi 1.4 Dolomit (25 œ 30% CaO) Acidă 0.5 œ 1.0 Vara sau toamna Se recomandă deficit de magneziu; 2. Íngrăİăminte minerale cu fosfor 2.1 FosfaĠi naturali (25 œ 30% P 2 O 5 ) Acidă 0.2 œ 0.4 Vara sau toamna Se folosesc prioritar pe solurile acide; 2.2 Cretă fo œ 9% P 2 O 5 ) Acidă 0.5 œ 1.0 Vara sau toamna Se folosesc pe solurile acide, mijlo aprovizionate cu fosfor asimilabil; 2.3 Z gura lui Thomas Acidă œ Neut 0.3 œ 0.6 Toamna Se foloseİte fosfaĠii nat 2.4 Făina de Acidă - Neut 0.2 œ 0.5 Toamna Excelent îng fosfor; 3. Íngrăİăminte minerale cu potasiu 3.1 Patentkali (28% K 2 O) Toate tipuril e 0.2 œ 0.4 Toamna sau primăv ConĠine İi MgO) İi sulf decât în caz în cantităĠi 3.2 Cenuİă de œ 9% k 2 O) Toate tipurile 0.5 œ 1.0 Toamna sau primăv Excelent îng potasiu; 4. Îng răİăminte minerale cu magneziu 4.1 Sulfat de magneziu (20 œ 26% MgO) Neutră - Alca 0.2 œ 0.4 Primăv Poate fi de sau terestră 239 Produsul mineral natural ReacĠia Doza (t/ha) Epoca de aplicare Comentari 5. Íngrăİăminte minerale cu siliciu 5.1 Roci sil (granit, bazalt, porfire) (50 œ 65% SiO2) Toate tipurile 0.3 œ 2.0 Toamna ConĠin İi po œ 10% K 2 O), magneziu (2 œ 7% MgO) İi mic 5 .4.2.6 IrigaĠia Deİi în absenĠa apei nu poate exista nicio f obligatorie, de oarece în mulĠi ani İi în multe zone si un seama resurselor naturale de apă. Este însă o l necesară plantelor în perioadele de consum maxim sau pentru a se reface İi sol în caz de secetă. Scurt Istoric IrigaĠia are o istorie de de peste 5 mii de chineză, egipteană, indiană, aztecă, incaİă e seama dezvo irigaĠiei İi, desigur a agriculturii pe văi œ Nil, Tigru İi Euf Fluviul Galben etc. . Aceeaİi istorie consem œ decăderea İi chiar dispariĠia acestor civilizaĠii ca urmare a distrugerii fie a s grav, a degradării terenurilor irigate, în solurilor. În prezent, pe glob se irigă peste 145 milioane ha , iar în România aproximativ 30 mi ha, deİi România are o densitate relativ ma multă apă bun irigat (circa 190 miliarde m 3 /an) İi în anul 1989 avea amenaj (Mureİan İi colab, 1992). Distrugerea sistem i din România de dup abia date în funcĠiune, a avut aceleaİi cons întregii agriculturii İi dispariĠia multor l Bazele teoretice ale iri gaĠiei După cum se menĠionează în toate lucrările funcĠionează normal decât dacă este saturată mai mare parte, din apă: rădăcina conĠine 70 œ 95%, tulpina, în jur de 50%, frunze 90%, iar fructele, 85 œ 95% din greutatea lor proaspătă. C mature, care conĠin 7 œ 15% apă (N. Zamfirescu, 1977). Pe de altă parte, a Ġesuturile İi organele plantelor est e supusă unor neîncetate İi influenĠei numeroİilor factori interni İi ex DefiniĠii Cuvântul irigaĠie este de origine latină œ irrigăti¦ , irrigăti¦nis , pe care romani îl folosea u cu sensul de a uda terenul ( si non pluet, aqua irigato in areas CAT œ dacă nu va ploua 240 pe arături) İi plantele ( figat humo plantas et amicos iriget imbres VERG œ să înfigă în răsaduri İi să le adape cu apă priitoare) s a stropi ( fletu genas SEN œ a stropi obraji cu lacrimi; Cõs vino aetatem iriges PL. œ stropeİteĠi tinereĠea c cât İi de a inunda ( Aegyptum Nilus irigat CIC œ Egiptul inundat de Nil) sau figurativ, a potopi ( sopor irigat artus VERG œ somnul potopeİte trupul obosit) scălda ( sol irigat caelum candoare recenti LUCR œ soarele scaldă în lumină proaspătă Literatura de specialitate, mai ales din Rom irigare , pe care l - au format specialiİtii prin su bstantizarea verbului a iriga , de origine tot latin - irigõ(inrigõ), care se traduce prin a aduce apă răspândind - o pe (în) teren. De asemenea, în DEX irigaĠia este definită c care asigură aprovizionarea d irijată cu apă a culturilor productivităĠii. Aİadar , irigaĠia (irigarea) este numele generi pentru aprovizionarea suplimentară a solulu plantel or İi desfăİurării optime a proceselor f - chimice İi biologice pentru menĠinerea apei în sol în forme acc excesului temporar de apă din İi de pe sol. ImportanĠă Ca İi în cazul celorlalte ele mente agrotehnice purtătoare de c cât İi rele: De ce irigaĠie ? Majoritatea specialiİtilor în irigaĠii susĠin - în unele zone agricole, denumite zone ca o fază de vegetaĠie a culturilor se înregistrează se - un deficit de umiditate a solului İi a atmosferei faĠă de nevoile Conform înĠelegerilor internaĠionale, zonă acea în care cantitatea anuală de precipitaĠii este mai mi La noi în Ġară, zona caldă secetoasă cuprin œ Litoralul Mă Negre İi Delta Dunării, Podiİul Dobrogei, Bă t, Câmpia de Terase a Dunarii, Câmpia Română İi Câmpia Ba (5.4.2.6.1, 5.4.2.6.2, 5.4.2.6.3), această z (suma anuală temperaturilor aerului mai mari 0 C es te cuprinsă între 3800 œ 430 0 C) İi pedolo (domină cernoziomurile İi solurile aluviale) - i lipseİt 241 sunt doar precipitaĠiile atmosferice, care, irigaĠie. Cercetările de specialitate efectuate la sta - Dezvoltare Agricolă Fundulea au demonstrat c zona moderată termic (7.5 œ 10.5 o C) İi subumedă (500 œ 80 mm): Câmpia Jijiei Bârladului în partea de Est a Ġării, Platfom - Burdea, Piemonturile Getice İi Piemontul Râmnicului în partea de partea de Vest İi Podiİul Someİan, Câmpia Tr ansilvaniei İi Podiİul Tâ unde se înregistrează frecvent, dar temporar plantelor, un deficit de apă în sol. Ín acest eficientă n umai dacă se aplică 2 - 3 udări İi norme mici de apă İi cultivate İi însuİirile fizice, chimice İi bi Tabelul 5.4.2.6.1 Ínsuİiri climatice ale zonei calde s Ínsuİ pedoclimatice Subzona cli matică Litoralul Mării N Delta D Podiİul D BălĠile D Câmpia Rom Est Câmpia de terase a Dunări Câmpia Română Câmpia Banatului Temperatura medie a aerului ( 0 C) 1,0 œ 1,5 10,0 œ 1,5 10,5 œ 1,5 10,0 œ 1,5 10,5 œ 1,0 Ȉ T> 0 0 C 40 – 4050 380 œ 420 410 – 430 380 – 430 40 – 410 Precipi anuale (m) 325 œ 40 350 œ 50 525 – 60 50 – 50 50 – 60 Primul îngheĠ 1 œ 8 X 1 œ 20 X 20 œ 30 IX 5X œ 15 XI 25 œ 31 X Ultimul îngheĠ 25 œ 29 IV 1 œ 2 7 IV 8 œ 20 IV 25 I œ 20 IV 5 œ 12 IV Tip fenofaze Semitimpuri Semitimpuri Foarte timpuri Timpuri Foarte timpuri Vânturi dominan perioada Brizele œ sezonul cald; Brizele œ sezonul cald; BăltăreĠul œ toamn primăvara; Vântul negru (suhoveiu l, săr œ vara; Brizele œ sezonul cald; Austrul œ toate anotimpurile; Gorneagul – vara; CrivăĠu œ iarna; Austrul œ toate anotimpurile; Băltăre œ toamna primăva Vântul negru (suhoveiul, sărăcil œ vara; Austrul œ toate anotimpurile; 242 Tabel 5.4.2.6.2 Ínsuİiri pedologice ale zonei calde Ínsuİ pedologice Subzona climatică Litoralu Negre İi Dunări Podiİu Dobrogei, BălĠile İi Câm Română Est Câmpia cu terase a Dunări Câmpia Română Câmpia Bana tului Relief Mlaİtini Lacuri (16,2 %) Canale (6,9 %) Grinduri (14,0 %) Câmpie cu crovuri İi podi fragmentat Câmpie slab fragmen Câmpie cu crovuri Câmpie nefragmen Principalele tipuri de soluri S x .aluviale (54 %) S x .hidromorf e(40%) S x . halomorfe (6%) Cernoziomuri (92 %) S x . băla %) S x . aluviale (4,2 %) Cernoziomuri (92 %) S x .aluviale (8 %) S x . brun – roİc (60%) Cernoziomuri (20%) S x . aluviale (20%) Cernoziomuri(5%) Lăcoviİti S x .aluviale (10%) S x œ soluri Tabel 5.4.2.6.3 Modul de folosinĠă a terenurilor în z (mi ha) Subzona cl Arabil Păİu İi fâne Vi Live zi Total agricol Pădu i Ape Alte terenur i TOTAL Litoralul İi Delta D 129.1 21,3 0,7 0 151,1 3,0 145,0 24,5 353,6 Podiİul BălĠile D Câmpia Rom Est 2414,6 2,5 13, 9 3,0 2454,0 61,9 53,7 50,3 2619,9 Câmpia de terase a Dunării 813,6 40,1 1,4 0,8 85,9 67,6 251,1 52,9 127,5 Câmpia Rom 626,4 14,9 69, 9 18,9 860,1 23,2 85,8 20,5 1369, 6 Câmpia Banatului 351,6 49,9 4,4 2,9 408,8 15,5 6,8 40,1 471,2 TOTAL 435,3 278,7 90, 3 25,6 4729,9 401,2 542,4 368,3 6041,8 Aİadar, irigarea a 2/3 din suprafaĠa agricol – ar putea scăpa de mult secete İi alte fenomene pro vocate de încălzirea atmosferei İ căror escaladare asistăm în prezent. Ministe orografice, pedoclimatice İi hidrologice, că 3 mil. ha (Mureİan İi colab., 1992). Pleİa İi Florescu justifică irigarea numai a 5.3 milioane hecta zona moderată termic İi subumedă. 243 În ultimile decenii irigaĠia s – a extins İi în Ġări din emisfera Rusia, nord – estul Chinei etc.), cu climat umed, unde œ 900 mm, precum İi în zona tropicală cu prec /an (Botzan, 196, Grumeza, 1968, Rana, 194). De asemenea, în sere, solarii, tunele İi alte de zona climatică în care acestea se află. – reduce incidenĠa arİiĠelor İi a gerurilor i; Ín ambele situaĠii, efectele favorabile ale – regulator al apei, prin reducerea, respectiv creİterea te umidităĠii aerului atmosferic İi a rezervei d din sol. – în condiĠii de irigare se pot obĠine pro Datele din tabelul 5.4.2.6.4 privind influen câmp, sunt destul de edificatoare, la orice cultur ă irigată producĠia fiin dublă decât la neirigat. IrigaĠia este eficie sub 50%, mai ales ca urmare a stabilităĠii re Tabel 5.4.2.6.4 ProducĠiile obĠinute la diferite plante cultivate în zona centrală (Bora, C. İi Popescu, C.V, 2002) Cultura ProducĠii œ kg/ha Irigat Neirigat Difer Grâu 5 650 2 816 2 834 Porumb 1 912 5 715 6 197 Floarea – soarelui 4 275 1 92 2 283 Soia 4 30 1 746 2 584 Lucernă 82 50 38 673 43 87 – permite extinderea zonei de cultură a uno sfecla de zahăr, cartoful, soia, legumele etc. İi cultivarea, pe ac culturi pe an (Pleİa İi Florescu, 1 974); Astfel, se pun în valoare unele culturi cu po normal numai în condiĠii de irigare İi în a asemenea, cultivarea succesivă sau intercala tor culturi pe an a intensivă a terenurilor İi creİterea venituri – ameliorează sau conservă însuİirile fizic ProiectanĠii de sisteme de irigaĠii sunt inte solului, în special efectul acestora asupra irigaĠiei. Efectele multe ori pozitive, dacă irigaĠia este înĠel însuİiril e solului. 24 Normal orice irigaĠie trebuie să îmbunătăĠea puternic salinizate din Bărăganul de nord – est İi Câmpia de Vest care n irigare İi drenaj, precum İi structura, proce imice İi activitatea biol la cele 370 000 ha nisipuri din sudul Oltenie e pe IalomiĠa, CălmăĠui İ t, orice abatere de la această regulă fiind urmarea unor greİeli scădere a conĠinutului de materie organică, lev înmlăİtinirea İi erodarea solurilor. – sporeİte coeficientul de valorificare a minerale İi organice; Ín sistemele de irigaĠii substanĠel e nutritive din îngrăİăminte su œ 70%, iar în zonele neirigate, 30 œ 50%. – foloseİte la aplicarea îngrăİămintelor m preparatelor biodinamice, a biopesticidelo t etc.; Ín unele Ġări cu agricultură modernă, precum fertigation se foloseİte pe c suprafaĠa irigată. Fertigation sporeİte semnificativ eficienĠa a îngrăİămintelor deoarece substanĠele fert ilizante se folosesc conf cultivate İi în orice fază de vegetaĠie, s – o dificultate, inclusiv microelementele care, prin metodele clasice, İi sunt uİor de controlat İi monitorizat. Singurele re îngrăİămintelor solide İi calitatea apei de i De asemenea, programul de fertigation se bazează pe analize de sol /İi alte p de plantă, precum İi pe rezultatele experime extensie al Ministerului Agriculturii İi al i – reclamă ocupaĠii de înaltă calificare İi ocuri de muncă; Ín sistemele actuale de irigaĠii din România calificaĠi) în İtiinĠa solului İi agricultură ce sistemele de irigat se vor priv atiza İi se vor înfiinĠa alte specialiİti, tehnicieni İi lucrători capabil œ plantă œ apă. De ce NU irigaĠie ? AdepĠii sitemelor ‚dry farming“ nu recomandă : – solul İi plantele ‚preferă“ apa din resur Acest adevăr este susĠinut de datele din tabe apa consumată de plante provine din resurse n 245 Tabelul 5.4.2.6.5 Consumul de apă la dif erite plante cultivate în zona cent ( Bora, C. İi C.V. Popescu, 2002) Cultura Consumul de ap œ m 3 /ha Irigat Neirigat Difer Grâu 3 784 2 736 1 048 Porumb 5 69 3 605 2 094 Floarea – soarelui 5 170 3 64 1 526 S oia 5 610 3 82 1 78 Lucernă 6 463 4 27 2 236 – resursele de apă sunt limitate; Ín ceea ce priveİte sursele de apă din Român iar 2,8 mil. ha cu apă din râurile interioare İan İi colab., 19 – există un grup, relativ mare İi diversifi Ín această categorie intră plantele xerofit protoplasmă vâscoasă İi rezistente la coagula Ġine, presiune osmo încât consumă foarte puĠină apă İi câteva p genotipurile rezistente la secetă. – irigaĠia costă; Indiferent de metodă, cheltuielile cu irigaĠ onsumurilor mat energetice cu înfiinĠarea sistemelor de irig œ 4,5 mii Euro/ha), pompa irigarea propriuzisă a culturilor (ex. în an 3 de apă de irigat 238 EUR). – irigaĠia este susp ectată de degradarea fertilităĠii s Ín multe situaĠii, pe terenurile irigate se salinizare ca urmare a degradării structurii substan Ġe nutritive din sol İi a tasării İi sărăt – favorizează îmburuienarea terenurilor İi Terenurile irigate sunt îmburuienate deoarec îmburuienare İi, p e de altă parte, unele buruieni, pre etc. sunt stimulate de apa de irigat. De asem urmare a nivelului ridicat al umidităĠii so oltării si ră acestora. – necesită scoaterea din circuitul agricol , în special pentru construirea canalelor de aducĠiune a apei Sistemul ‚IrigaĠie“ 246 Prima parte a acestui subcapitol este domina te cheie: sol, plantă aceste cuvinte înseamnă tot atâtea component între ele încât par a fi un tot unitar, cu t sistem. CLIMĂ APĂ PLANTĂ Fig. 5.4.2.6.1 Schema generală a siste Aİadar ‚IrigaĠia“ ca sistem are 3 componente ‚Apă œ Sol œ Plantă“ , iar fiecare dintre aceste elemente sunt structurate İi se comportă ca u cl imă . APĂ ImportanĠă Apa este cel mai important constituent al organismelor vi (60 – 70% din corpul uman 10 – 95% din greutatea plantelor), fără de care deshidratare depinzând de însuİirile fie cărei specii İi individ. In fiziologia plantelor superioare, rolul ape – asigură translocarea ionilor nutritivi di superioare precum İi a asimilatelo r elaborate spre alte organe spre organele de rezervă; – serveİte ca materie primă la elaborarea s – controlează deschiderea stomatelor İi mă frunzei İi prin aceasta, al imentarea celulelor asimilatoar precum İi eliminarea produselor finale ale – contribuie la funcĠionarea tuturor celule maximă decât la un anumit conĠinut de apă; – condi Ġionează intensitatea proceselor de sin nu pot acĠiona decât în mediu apos; – are efect termoregulator, stimulând tran temperaturi frunzelor cu 4 œ 6 0 C decât acea a aeru lui învecinat, ceea randamentul fotosintetic. De asemenea, apa joacă un rol extrem de imp evoluĠa solurilor, inclusiv pentru desfăİura activităĠii pedofaunei. SOL 247 Stare naturală Ín natură, apa se gaseİte în toate stările de – stare lichidă: oceane, mări, lacuri, fluvii, r care acoperă 2/3 din suprafaĠa pământului – stare solidă: calote g laciare (întinderi mari de apă mari de uscat İi de apă în regiunile pol precipitaĠii din timpul iernii: zăpadă, c – stare de vapori (gazoasă): vapori de apă din atmosferă, o ca İi foarte importantă pentru fiziologia componentă a norilor unde prin condensar suprafaĠa pământului sub formă de ploaie, niĠă, ceaĠă, brumă, chi zăpadă, măzăriche, grindină etc. Surse de apă Apa necesară solului İi plantelor este asigu precipitaĠi atmosferice (ploaie İi zăpadă) care se acumulează î tează aerul atmos multe regiuni, din apa freatică , dacă această apă se află la ma sărăturează solulu İi orizonturile de sol au mai folositoare apă freatic ă este cea care se află la mai p solurilor cu capilare foarte fine (de ordinul micronilor), unde apa freatica poate urca 2.5 œ 3 m sau chiar mai mult este folositoare İi apa fr Sursă de ap ă pentru plante este İi apa de gravitaĠie (apa gravitaĠională) stagnantă temp partea superioară a unor soluri (stagnosolu deasupra unui strat impermebil sau slab perme stratul acvif er periodic. Roua internă (subterană) este o altă sursă de aprovizionar cu substrat poros (loes) din Bărăgan İi Dobr provin din apa freatică İi gravitaĠională İi tmosferă İi circulă în so – primăvară İi vară – toamnă în care diferenĠa de temper semnificativă, umectând orizonturile superfi provenită din condensare a vaporilor din sol ajunge până la în cursul anului. De asemenea, în câmpul experimental al Centrului Agroecologic de Cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic din cadrul INCDA Fundulea s – a observat că aceas e apă este foarte importantă pentru sol İi plante d œ 20% din totalul apei provenite din precipitaĠii İi, în perioadele de secetă superficială a solului (5 œ 8 cm), asigură pl antele cu o cantitate sup permite executarea praİilelor, dezmiriİtitul 248 prea mare. Cea mai mare cantitate de rouă internă se produce în timpul ierni, în iernile reci reprezintă 35% din totalul apei de precipitaĠii, iar œ 10%. Roua externă aprovizionează solul, în medie, cu cir continental cantitatea de apă din rouă poate œ 50 m anual, iar în Israel la 20 m anual, fiind sursa principală de apă pentru plant CeaĠa poate, de asemenea, fi folosită de plante asigură doar 3 mm/an. Apa de irigaĠie: Ín zonele İi perioadele în care apa primită ntitative İi ca plantelor, este necesar să se intervină pe c irigaĠii ( Nica, S. İi col Această sursă de apă este la îndemâna noastr plantelor İi solurilor în mo mentele critice. Circuitul apei Apa urmează un circuit în natură. Căldura soa İi a apelor. Vaporii rezultaĠi se ridică în apare o scădere a tempera turii, parte din vaporii condensa zăpadă sau grindină. Ín anotimpurile calde, temperatura solului este sub 0 0 C, se depune brumă. Apele ajuns e rezultă din topirea zăpezilor, în parte umpl Altă parte străbate straturile de pamânt, l subterană poate reapare la suprafaĠă, fie pr extrasă prin fântâni, În cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, importanta deosebita prezinta circuitul biologic. Acesta consta în patrunderea apei în organismele vi si redarea ei în circuitul na tural prin respiratie, transpiratie si moartea organismelor. Distingem si un circuit apă – om – apă care se refera la interventia activ sisteme ameliorative. Calitate Ín natură nu există apă pură, din cauza i nteractiunilor cu mediul e minerale si organice dizolvate în suspensie. Chiar apa de ploaie, care ar trebui sa fie cea mai curată apă naturală, poate prezenta dizolvat 2 , NH 3 sau chiar H 2 S, SO 2 – ca urmare a contactului prelungit cu aerul. Ín regiunile tropicale, apa de ploaie are o ca în peninsula Indochina, apa de ploaie ce cade pe un hectar, pe parcursul unui an, contine 8 kg HNO3. În Brazil ia, 50g apa la m3 de ceaĠă conĠine 15 – 18 mg H 2 CO 3 si 19 mg HNO 3 . Este o apa acidă ce ataca rocile. 249 Apa de irigaĠie, de asemenea, este impură, î – ConĠinutul în săruri să nu depăİească œ 1.0 g/litru; – ConĠinu tul de azot İi de fosfaĠi sa fie d œ 2.2 mg N/litru, respectiv 0.08 œ 0.15 mg P/litru, iar apa freatică, confor mai mult de 50 mg NO3/litru (1.3 mg N/litru); – Să nu conĠină particule de aluviuni cu rul mai mare de 0.10 œ 0.15 m; – Să nu conĠină rezidii toxice İi elemen – Să nu conĠină agenĠi patogeni İi semin – Să fie neutră (pH = 6.8 œ 7.2); – Să aibă o temperatură apropiată de cea œ 20 0 C var a İi 10 œ 15 0 C toamna); – Să fie bine aerisită. Cantitate Norma de udare (m), reprezintă cantitatea de apă cu car 1 hectar la un moment dat pentru a completa capacitate a de câmp pentru apă a acestui strat de s m = 10HxGv (C œ P) în care: m este norma de udare, exprimată în m 3 /ha; H œ grosimea stratului activ de sol ce trebuie œ 120 cm, în fu de particularităĠile sistemului radic ular al plantei cultivate: – 30 œ 50 cm la plantele anuale cu sistem r – 50 œ 70 cm la plantele anuale cu sistem r – 50 œ 80 cm la plantele anuale cu sistem radicular pivotant si profund; – 80 œ 120 cm la plantele perene œ lucernă anul 2 – 5, pomi İi vie cu s pivotant sau arbuscular, rămuros İi foart De asemenea, grosimea orizontului de sol udat – 50 cm, când apa freatică este la 1 œ 1.5 m adâncime; Gv œ greutatea volumetrică a stratului activ de 3 sau g/cm 3 ); C œ capacitatea de câmp pentru apă în stratul a P œ rezerva de apă din stratul activ de sol (%) Rezerva de apă din stratul activ de sol ( P ) este un i ndicator foarte import irigaĠiei, care pentru faza de proiectare a plafon minim (se notează Pmin ) İi reprezintă 1/3 œ 1/2 din intervalul umidit capacitatea de câmp pentru apă a solului (C), considerat 250 ofilire (Co), socotit ca rezervă minimă de a l . În perioada de exploatare a sistemului, rezerva de apă se apreciază conconform indic , sau/İi se calculează (când umiditatea solului se determină gravime Gi œ Gf P = – x 10 Gf în care P este rezerva de apă din stratul activ de Gi œ greutatea probei de sol la recoltare, înainte de uscare (grame); Gf œ greutatea probei de sol după uscare (gr . Tabelul 5.4.2.6.6 Aprecierea umidităĠii solului în c (după Caraiani, L. İi colab., 1969 cit Umiditatea solului (%) Soluri grele (argiloase – argilo ase) Soluri mijloci ( lutoase) Soluri u (luto – nisipoase – lutoase) Felul cum s Felul cum s Felul cum s Sfera ğnuru Sfera ğnur Sfera ğnur 15 Nu se for Bine, dar puĠin rezist Nu se forme Se fo rmeaz dar la apăsa risip Nu se forme 20 Bine Nu se forme Bine Scurt Se forme dar la apăsa risip Scurt 25 Bine Scurt Bine, se lipeİt mână Lung Bine, se lipeİ mână Lung, dar nerezistent 30 Bine, se lipeİ mână Lu ng Bine, murdăre se lip mână Lung rezistent Curge İi pă degete Norma de irigare (M) œ cantitatea totală de apă cu care s – un an agricol egală cu suma normelor de udare de aprovizion oada de vegetaĠie a Epoca de irigare Irigarea îİi atinge scopul numai dacă se efe nivelul plafonului minim al umidităĠii activ depăİeasc ă rezerva la nivelul capacităĠii de câmp solului. 251 Este stabilit că atât deficitul de apă, dar solului. Astfel, orice cantitate de apă dată pe de o parte transportă parte din substanĠele nutritive ce nu mai pot ar pe de altă parte d treptat la degradarea solului fie prin înmlăİtinire, fie prin fenomenul terenu ri cu apa freatică la mică adâncime. Desig suficientă, plantele nu vegetează normal, iar Cu scopul de a înlătura aceste consecinĠe ne ri neraĠion este necesar ca norma de udare să fie stabi adâncimea stratului de sol care trebuie udat capacităĠii de câmp, de greutatea volumetrică itatea aparentă a solulu İi de intervalul dintre plafonul minim al u capacitatea de câmp pentru apă a solului. SOL Pentrul sistemul ‚IrigaĠie“, solul este impor – grosi me; Din acest punct de vedere, literatura de spec ° soluri profunde (>10 cm) : ° soluri semiprofunde (50 œ 10 cm) : ° soluri subĠiri (<50 cm): litosolur œ soluri cu orizont A ocri c (Ao), foarte subĠire, desc materie organică, cu structură prismat İi masiv İi dur/foarte dur în perioada sau orizont folic (O), gros de 5 - 20 cm, format din materia l de sol organic cu peste 30% materie organică si este sat an în cei mai mulĠi ani. - permeabilitate pentru apă œ proprietatea solului de a atât descendent (infiltraĠia), cât İi asc ; - cantitatea de apă înmagazinată (reĠinu Apa reĠinută în sol depinde de permeabilita lor sunt influenĠate de porozitate İi dime solului. Păstrarea apei în sol depinde de forĠa de ads capilară. - capacitatea de furnizare a apei; 252 AbsorbĠia apei în plante depinde de forĠa (adsorbĠie) a solului, care la rândul ei este influenĠată de textură, structură, u miditate İi temperatură. ForĠa de adsorbĠie a solului depinde de su (1 gram de argilă are o suprafaĠă desfăİurată 2 , iar 1 g de nisip numai 14 m 2 ) İi de energia liberă a moleculelor, ionilor İi a lor de la suprafaĠa part adsorbĠie a apei este mare - foarte mare la interfaĠa dintre apă İi mică între straturile de molecule d apă se manifestă ca urmare a polarităĠii apei. - gradul de aeraĠie. La o insuficientă aprovizionare a solului inhibată, chiar dacă solul are suficientă exces de umiditate, slab aera te. Efecte negative asupra abso influenĠa bioxidului de carbon, atunci cân anumită limită. PLANTA Apa în plante funcĠionează ca un sistem hidr e trei procese fiziologice esenĠiale: absorbĠia, translocarea İi transpiraĠia (N. Zamfirescu, 197) . Apa din sol este folositoare numai dacă poa predominant, cu ajutorul rădăcinilor, prin p Ġi. Ín funcĠie de cu absorbĠia apei în plante este de două feluri AbsorbĠia activă œ se realizează prin apariĠia unei presiuni pozitive în rădăcina plant radiculară) bine aprovizionată cu apă. Astfe cină İi condus tulpină până la muguri İi frunze. Ascensiunea radiculară. Acest tip de absorbĠie este pus primelor frunze, când transpiraĠia plant elor este redusă. Un exempl ‚plânsul“ la viĠa de vie. AbsorbĠia pasivă este determinată de transpiraĠia frunzelor, proc le acestora sunt într - o stare de nesaturaĠie İi determină o fo se transmite prin tulpină İi rădăcină până la periİorii absorb ceİtia fiind în strâns solului, absorb apa de capilaritate, care se absorbĠie asigură cea mai mare par te din cantitatea de apă abs superioară. Cantitatea de apă absorbită de plante depin plantelor, în special de: - suprafaĠa de contact a rădăcinilor cu sol 253 Adesea, suprafaĠa de co ntact a rădăcinilor cu solul este d părĠii aeriene (Zamfirescu, 1977). - volumul de sol explorat de rădăcini; Această însuİire depinde de tipul plantei, d œ 60 cm adânci me. Răspândirea sistemului radicular, m capacitatea de ramificare İi pătrundere a răd precum: textura İi structura İi temperatura ntarea rădăcinii ce servesc ca material constructiv İi energe cu substanĠe minerale nutritive (Zamfirescu, - forĠa de contrasucĠiune a periİorilor adsorba Acest proces fiziologi c este controlat de întreaga plant desigur un indice de apreciere a rezistenĠei œ 34 atmosfere, grâul: 21 œ 32 atmosfere, sfecla de zahăr: 1 œ 16 atmosfere, tut unul: 9 œ 12 atmosfere - aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive; O influenĠă deosebită asupra absorbĠiei İi t potasiu (K) İi calciu (Ca). De remarcat este că aceİtia acĠ nereĠe a plantelor İi la o aprovizionare abundentă cu uİurează pătrunderea apei în rădăcină prin activează respiraĠia celulelor İi sporesc fo ului celular. Ín fr manifestă prin creİterea forĠei de reĠinere a reducerea pierderii de apă prin transpiraĠie soluĠia solului, dacă se găsesc în cantitate mare, exer Ín frunză, ionii de calciu se opun hidratăr amplificarea pierderii apei prin transpiraĠie CLIMA Sing urul factor care acĠionează direct İi puter ‚IrigaĠie“ este clima, datorită variaĠiei t miİcărilor de aer, respectiv a vânturilor. A ografice unde în decursul perioadei de vegetaĠie a plantelor cultivate cad precipit aerului este ridicată (20 œ 30 0 C) İi bate frecvent vântul, sp evaporare a apei din sol İ i de transpiraĠie a plantelor İi sc 254 5.4.2.7: ProtecĠia plantelor. Plantele cultivate, ca İi unele dintre cele tehnologice speciale datorită capacităĠii lor de autoapărare relativ redu frecvenĠei İi intensităĠii unor factori abiotic îngheĠ, arİiĠă, secetă, exce chimică İi biologică a solurilor, greİeli tehn .) İi biotici ( buruieni, b oli İi dăună ) nefavorabili (Toncea, 2002 İi Toncea I. & R., St Pentru a supravieĠui, plantele cultivate treb din care 1800 pot produce serioase pierderi econ rilor a peste 50 0 de fungi, care provoacă mai bine de 1500 de boli, a 15 000 de n 800 000 de insecte, din care 10 000 pot uneori p Pagubele prod use de aceİti factori biotici plantelo 24 % İi 45 %, indiferent de tehnologia de culti recoltă contribuie, mai mult sau mai puĠin, toat e de dăunători. Datele di de asemenea, ierarhizarea duİmanilor naturali î boli. Tabelul 5.4.2.7.1 Pagube produse plantelor cultivate de cătr Cultur a Total din care: (%) Buruieni Boli Dăunăto Grâu 23,9 9,8 9,1 5,0 Orez 46,4 10,8 8,9 26,7 Porumb 34,8 13,0 9,4 12,4 Cartof 32,3 4,0 21,8 6,5 Sfeclă de 45,3 12,3 16,5 16,5 Oleaginoase 32,5 10,8 10,2 1,5 Legume 29,7 8,9 10,1 8,7 Livezi İi vi 28,0 5,8 16,4 5,8 Media 34,1 9,4 % 12,8 % 1,6 % DefiniĠii De regulă, lucrările İtiinĠifice de protecĠ următoarele cuvinte: buruiană, dăunător, boală İ Buruiană este numele dat diverselo r plante care cresc în locuri Această definiĠie, promovată, se pare, de ad plante care cresc împreună cu plantele cultiv Multe dintre aceste, aİa œzise, buruieni, sunt însă surse de excelente medicamente pentru menĠinerea İi refacerea sănătăĠii oamenilor din medicamentele moderne, franceze İi ameri din plante). 25 Din a ceastă categorie fac parte: albăstriĠa (Ce ciumăfaia (Datura stramonium), coada calului clematitis), fumăriĠa (Fumaria sp.), holera de câmp (Papaver rhoes), muİeĠelul (Matricaria chamomilla), muİtarul officinalis), pălămida (Cirsium arvense), p (Rubus caesius), steghia (Rumex alpinus), sugelul ( Lamium amplexicaule) (Symphytum officinale), torĠelul (Cuscuta sp - pastoris), trei fraĠi pătaĠi (Viola arvensis), troscotul (Po (Veronica oficinalis), vol bura (Convolvulus arvensis) İi zăm Alte —buruieni“ precum: căpriĠa (Chenopidium (Echinocloa crus - galli), păpădia (Taraxacum officina (Amaranthu s retroflexus) etc. sunt folosite pentru furajarea animalelor, în timp ce pentru stimularea compostării gunuaielor gospodăre (Equisetum arvense) İi muİeĠelul (Matricaria nalis). Alte plante, precum coada calului (Equisetum muİeĠelul (Matricaria chamomilla) etc., serve - fungicide. Pe de altă parte, este adevărat că nu vrem ca uİtarul, muİeĠelul mohorul sau volbura să crească peste tot în care se pune este deci, cum putem restricĠio năpădească culturile. De as emenea, lista buruienilor cu valoare econo de încărcată, cu peste 100 de specii, dintre costreiul (Sorghum halepense), cornaciul (X toare (Polygonum convolvulus), iarba vântului (Apera spica - venti), lupoaia (Orobanche s mohorul (Setaria sp.), muİeĠelul nemirositor gros (Cynodon dactylon), punguliĠa (Thlaspi rvense), sângele voinicului (Lathyrus tuberosus), trestia (Phragmites australis), zârna (Solanu Dăunător este numele dat organismelor animale ca producând pagube economice sem nificative. DefiniĠia include precum în acest caz, se referă la nematozii provoacă pagube culturilor agricole İi produs Specialiİtii în protecĠia plantelor nu introduc în această categorie albina, viermele de mătase, râma, melcul, r stimulează —meritele“. 256 Boală este denumirea generică a unor agenĠi (mic cĠioasă, care starea de sănătate a organismelor vegetale. bacterii) İi ciupercile (fungi) parazite. - Virusurile sunt microrganisme de dimensiuni foarte reduse, caracterizate printr - un parazitism celular strict, care infectează sau pr plante. - Bacterile sunt, de asemenea, de dimensiuni mic important în natură İi agricultură. Unele, ircuitul azotului ( bacteriile fixatoare de azot İi nitrifi ) İi carbonului ( bacteriile celu de putrefacĠie ), altele ( bacterile fermentative ) sunt folosite pe sca alimentară, textilă, celulozei, farmaceuti ivă, în timp ce bacterile parazite provoacă numeroase boli (denumite generic bacterioze) oa - Ciupercile sunt organisme uni - sau pluricelulare, foarte im Alături de bacterii, acĠionează în proces ul de mineralizare a materiei organice din sol. Alte ciuperci trăiesc în simbioză cu rădăcinile care îndeplinesc rolul periİorilor absorban în industria a limentară, din altele se extrag antib relativ mare de ciuperci (fungi) sunt însă contribuind la scăderea simĠitoare a recolt a animalelor sau a omului. Combatere (control) este cuvântul de ordine în protecĠi sensul de a lupta sau a lua măsuri pentru stâ ParticularităĠile protecĠiei plantelor în ag a ecologică Ín fermele ecologice, plantele cultivate pot fi următoarele cerinĠe: - menĠinerea atacului factorilor biotici su Dăunătorii din producĠia agricolă vegetală t, ca orice vieĠuitoare biocenoze İi au un rol important în ciclurile lucru, de altfel, aproape imposibil de reali control. - refacerea İi conservarea însuİirilor natu Renaturarea sistemelor agricole contribuie d indiferent de puterea İi frecvenĠa perturbaĠ terne sau externe, ale acestora. Dintre primele efecte vizibile ale prădători naturali İi reducerea corespunzătoa 257 - cunoaİterea amănunĠită a biologiei buruie r İi a bolilor; Fiecare grupă de dăunăatori are anumite însu diferite fenomene negative, inclusiv sporire comune tuturor organismelor vegetale İi an imale dăunătoare: prolificitate, plas posibilităĠi multiple de răspândire, asocier atacului etc. sau specifice fiecărei categorii: nevoia acută de lumină p (semi)î ntuneric pentru ceilalĠi agenĠi patogeni, liberă pentru insecte, creİterea İi dezvoltar . - utilizarea prioritară İi pe scară largă a ; Combaterea dăunătorilor este o practică la oamenii au introdus în sistemul lor de prod combatere, cele cu efecte multiple fiind, e romovate. - folosirea a cel puĠin două procedee difer dăunător; Respectarea acestui principiu limitează posi tuturor categoriilor de factori biotici dăună i. - eliminarea folosirii produselor chimice d Ín agricultura ecologică sunt admise orice încadrează în unul din următoarele criterii: - produsul este esenĠial pentru combaterea u dăunători; - substanĠa activă a acestor produse este d - a produs prin unul din următoarele procese: fizice (mecanic sau termic), enzimatice microbiene (compostare, digestie) ; - folosirea acestor produse nu ar e efecte secundare negative a nu contribuie la contaminarea acestuia; - produsele nu au efecte inacceptabile asu produse finale. Măsuri de protecĠie a plantelor ActivităĠile de p rotecĠie a plantelor pot fi grupate, în fu a. Măsuri preventive Din această categorie fac parte activităĠile agr alt obiectiv prioritar, dar İi ef ecte pozitive de protecĠie a plantel 258 ÍnfiinĠarea de minirezervaĠii naturale (perdele agroforestiere, drumuri înierbate, biotopuri umede etc.) climatici İi a însuİirilor solului, precum İi pentru protejarea, spor İi florei (mai rar) folositoare; Organizarea de asolamente agricole care, în cazul culturilor trebui să conĠină 25 œ 50 % plante furajere perene, 25 œ 35 % plante anuale s emănate în rânduri dese İi 15 œ 30 % plante anuale prăİitoare. Í ecologice pe rod, intervalul dintre rânduri este, deobicei, înierbat sau cultivat cu amestecuri de plante furajere anuale sau/İi perene; Practicarea de rota Ġii lungi , de minimum 4 ani, cu cultu succesive de acoperire. Gradul (indexul) o perioada de iarnă poate fi mai mare de 60 % sau semiaride; Alternarea adâncimi de lucrare a solului , cel mai eficace procedeu find desfundarea (decompactarea) terenului după încheierea normale în ceilalĠi ani; Fertilizarea organică a terenurilor numai cu compost fermentat . Gunoiul de grajd İi, uneori, compostul, sun cu buruieni İi boli deoarece, pe de o part germeni patogeni İi, pe de altă parte, ge inaĠia primelor İi acti stimulate de procesele fermentative prin care trec în aparatul digestiv al animalelor sau în platformele de depozitare a gunoaielor gosp Optimizarea activităĠilor privind sămânĠa . Orice a ctivitate specifică acestei verigi tehn de creİterea, fie de reducerea infestării constituie greİeli cu repercursiuni majore gricole. Deci este absolut necesar să alegem varietăĠile cele İi mai rezistente la concurenĠa buruienilo atent sămânĠa İi materialele de plantat (l e buruieni, boli, inse energie germinativă maximă) İi să efectuăm densităĠii İi adâncimii, precum İi al epoci Efectuarea lucrărilor de îngrijire a pla creİterea İi de buruienilor, bolilor İi dăunătorilor agrico . Una din aceste lucrări este irigarea/deseca consecinĠe pozitive sau negative în ceea ce l de boli dăunători; 259 Recoltarea culturilor la timp (întârzierea recoltării poate intensificarea atacului de boli İi dăunăto İi depozitarea recoltelo igienă (uneori depozitele sunt surse de infestare suplimentară cu b b. Măsuri curative Aceste activităĠi sunt specifice luptei directe culturile de buruieni İi dăunători (în special vindeca de boli prin eliminarea sau îndepărtarea acestora după ce culturile au f Până în prezent, İtiinĠa İi practica agricolă î curative: b1. Metode fizico - mecanice Aceste metode se bazează pe folosirea factor etc.) İi mecanici (energia animală İi mecanic Metode fizico - mecanice de combatere a buruienilor Buruienile, considerate de uni autori inamicul nr. 1 al culturilor, se pot metode: Combatere manuală Din această categorie fac parte cele mai ve manual, plivitul cu oticul sau săpăliga İi pr Plivitul manual constă în smulgerea manuală, individuală sau semănate des. Procedeul se practică İi astăz precum İi a celor anuale din culturile legum rar, ridichi de lună etc.). Pentru a efectua această lucrare İi afânat İi reavăn pentru celelalte categori Plivitul cu oticul sau săpăliga se foloseİte, de asemenea, pent uruienilor din culturile dese, însă după ce buruienile s - au înrădăcinat bine İi smul posibilă. Lucrarea constă în tăierea buruienilor, mai œ 3 cm sub nivelul solului cu oticul sau săpăliga. Aceste unelte agricole sunt formate dintr - o lamă de metal ascuĠi coadă care se fixează în prelungirea acestei perpendicular pe coadă İi acĠionează prin în Prăİitul c u sapa se foloseİte pentru combaterea buruie distanĠate (40 œ 100 cm), denumite culturi prăİitoare săpăliga dar cu lama metalică mult mai lată, semirotundă. 260 această metodă se combat atât buruienile di densitatea culturilor permite. Combatere mecanică Din această categorie fac parte plivitul İi p peciale trase de animale İi de tractoare. Plivitul mecanic se face cu grapa cu colĠi ficİi sau r Ġesala de buruieni İi sapa rotativă trase de contribuie sem nificativ la combaterea buruienilor an lucrării este foarte bună numai dacă plantel de răsărire sau slab înrădăcinate, iar solul accesul animal tractoarelor. Sapa rotativă se poate folosi culturile prăİitoare dacă, în momentul efect İi, în plus, lucrarea se execută perpendicular pe rândurile de p plantele sau ofilit (nu mai sunt turgescente). Prăİitul mecanic se face cu prăİitoare cu tracĠiune a tractorul pentru combaterea buruienilor dintre râ ndurile plantelor semănat (prăİitoare). Prăİitoarea İi cultivatorul s dimensiuni diferite, montate pe un cadru met Lucrarea se execută de 2 œ 3 ori pe an, în perioada de vege plantele sunt suficient de mari pentru a nu plantele au ajuns la înălĠimea cadrului cult în primele faze de vegetaĠie, cel mai târziu în perioada de în accesul agregatelor İi tăierea uİoară, fără r Combatere termică Se realizează cu ajutorul unor instalaĠii cu propan lic hid amplasate pe tractor sau portabile. Temperatura de ardere este de 50 œ 70 0 C. Solul se încălzeİte doar Această metodă se foloseİte în legumicultură buruienilor din culturile pr ăİitoare, înainte İi după răsărire Metoda este cunoscută de către legumicultor buruienilor din răsadniĠe, solarii sau sere plantelor cult ivate. InstalaĠia folosită în acest caz Metode hidrice Cea mai cunoscută metodă hidrică este inundarea terenurilor cultivate , prin care pot fi distruse multe din buruienile abia răsărite sau în cu dă rezultate numa 261 culturilor rezistente la băltire İi dacă bur mai multe zile. Metode fizico - mecanice de combatere a dăunătorilor; Diversitatea biologică İi fiziologică a dăun telor cultivate a impus diversificarea corespunzătoare a metodelor de combatere, inc - mecanice: Termoterapia Se foloseİte în special pentru combaterea ins a. Arderea resturilor vegetale după recol area plantelor; Acest procedeu se recomandă numai dacă r dăunători. b. Colectarea dăunătorilor (limacİi İi gâ İi opărirea acestora. Strângerea dăunătorilor se face frec vent manual İi, uneori, mec precum acea de cules gândaci din Colorado sau de scuturat pomi. c. depozitarea seminĠelor de cereale, l u boabe İi de pla atacate de molii İi gărgăriĠe în spaĠii re ci sau congelarea acestora. Radioterapia Se utilizează pentru sterilizarea (suprimare ajutorul radiaĠiilor X. Inundarea Metoda dă rezultate în combaterea unor dăună , cârtiĠe coropiİniĠe etc), prin inundarea cu apă a ga Metode sonore Pentru protecĠia cerealelor, florii soarelui pomicole, etc. împotriva păsărilor İi rozăto İnuieİte instalarea comprimat sau cu carbid care produc zgomote etc.). De asemenea, rozătoarele din depozite - se aparate cu ultrasunete. Metode atrac tive Ín această grupă sunt incluse capcanele lum pomicole, precum İi cursele mecanice pentru p 262 Alte metode fizico - mecanice Din această categorie fac parte instalarea de sperietori, plase İi gar animalelor rozătoare, precum İi strivirea ouă Metode fizico - mecanice de combatere a bolilor; AgenĠii patogeni vegetali se pot Ġine sub con uă categorii de metode - mecanice: Termosterilizare Se cunosc trei procedee de sterilizare termic a. Arderea resturilor vegetale după recol Acest procedeu se recomandă numai dacă ac (plan tele İi organele de plante bolnave nu s b. Colectarea zilnică a plantelor İi părĠ infestate İi opărirea sau arderea acestor c. Tratarea cu aburi fierbinĠi a seminĠe r de sol folosite în răsadniĠe, sere İi solarii. Solarizare Este o metodă care cumulează efectul antibio Se utilizează pentru dezinfectarea seminĠelor nerea la soare İi lopătarea periodică a acestor pro b 2. Metode biotehnice Aceste metode îmbină procedeele biologice cu ce dăunători. Metode biotehnice de combatere a buruienilor Dup ă cum am menĠionat anterior, buruienile a seminĠele unor buruieni nu germinează, iar pl Această particularitate fiziologică este valo actice: Mulcirea Este activitatea de acoperire a solului cu p bălegar etc. İi cu folie de plastic de culoar Acest procedeu se foloseİte frecvent în leg umicultură la culturile semă în pomicultură İi viticultură, pentru înăbuİi Cel mai ieftin este mulciul de resturi vegetale, în special de paie, dar necesarul de materiale organice este foa rte mare, stratul de mulci organic tr peste 30 cm). Momentul optim de mulcire est înainte de plantarea culturilor, respectiv d , precum la 263 căpİun, mulcirea cu paie se face İi după înf de protejare a fructelor pe măsura coacerii. Pregătirea terenului pe întuneric sau cu uti Karl Hartmann İi Werner Nezadal (19 89) de la Institutul de Bota din Nurnberg œ Germania, recomandă ca pregătirea tere pe întuneric, deoarece seminĠele de buruieni sau arti ficială. Având în vedere dificultatea exec că seminĠele unor buruieni —mor“ imediat dac maİinile agricole, Johan Ascard (1994), de la Universitatea de tiinĠe Agricole din Suedia, propune acoperirea utilajelor de arat İi de lungi decât utilajele respective (Toncea, 196) . Metode biotehnice de combatere a dăunătorilo Specialiİtii recomandă folosirea următoarelor procedee: Instalarea de capcane biologice Capcanele pot fi părĠi de plante, fructe, tub depozite etc. După colectarea dăunătorilor, (Bălăİ cuĠă, 1999); Instalarea de capcane cu feromoni. Feromonii sunt substanĠe chimice secretate İ insectele, care sunt percepute numai de indi se folosesc f eromoni chimici produİi industrial în am Metode biotehnice de combatere a bolilor Cel mai folosit procedeu este înmulĠirea plan libere de virusuri İi de prin culturi de meristeme (Ġesuturi). Se practică pe scară largă în ho la pomi İi arbuİti fructiferi. b 3. Metode biologice Combaterea biologică constă în folosirea org împotriva altor vieĠuitoare dăunătoare. C u alte cuvinte, combaterea biol ”viu contra viu‘ . Metodele İi procedeele utilizate sunt de ma gradului ridicat de selectivitate, a capacităĠ precum İi improbabilităĠii inducerii fenomenului de rezist mai tardive, nu distrug întreaga populaĠie de dă 264 Metode biologice de combatere a buruienilor Cercetarea agricolă a identificat 3 metode di Combatere alelopatică Este o metodă de mare perspectivă care se ba - o provoacă recip plante prin intermediul substanĠelor chimice de rădăcini İi aeriene ale plantelor. Nesuportarea propriei explicaĠia în acest fenomen. Din păcate, nu se poate oferi încă o reĠetă ac um s - a studiat mai ales efectul inhibitor al buruienilor asupra plantelor cultivate. Combatere entomofagă Această metodă este, de asemenea, nouă İi în câteva speci de insecte pentru distrugerea select ivă a unor genuri de pălă cactuİi etc. (Berca, 1996). Combatere fungică Practicienii îİi pun mari speranĠe în combate endemice cu ajutorul ciupercilor. La noi în ate sunt studile privind combaterea pălămidei cu ajutorul ruginei (Puccinia punct de ciuperci ce parazitează pălămida (Slonovsc Metode biologice de combatere a dăunătorilor Acest domeniu este cel mai bogat în procede practice: Plante contra insecte Se bazează pe însuİirea unor plante de a se repulsiv pentru dăunători. Dintre plantele cu a noi în Ġ sunt : crăiĠele (Tagetes patula, T. signata, T. Minuta), gălbenelele (Calendula oficinalis) İi usturoiul ( Alium sativum). Combatere cu prădători naturali Ín această categorie se includ metodele de at secte İi a animale vii dăunătoare. Crearea unor condiĠi (broaİte, guİteri, İerpi, păsări insectivore œ piĠigoiul, ciocănitoa graurul, cucuveaua, bufniĠa, striga etc., İ ifere insectivore œ liliecii, arici nevăstuica etc.), inclusiv creİterea artific agricoli. 265 Insecte contra insecte (prădători entomofagi) Principalele specii de insecte İi nematozi ite pentru combaterea b dăunătoare se prezintă în tabelul 5.4.2.7.1. Tabelul 5.4.2.7.1 Specii de insecte İi nematozi folosite î (BălăİcuĠă, 1999; Dana Malschi,199 Denumire Apartene Dăunători com Bubu ruza Cocinela septempunctata Gândaci Păduchii cenuİi ovăzului, tri Crysopa (Ochi de aur) Crysopa carnea Insecte cu aripi tranparente Păduchii de fru TânĠarul af Aphidoletes aphidimyza Muİt e İi Ġâ ri Păduchii de Viespea dacnusa Dacnusa sibirica Viespi parazite Musca minie Viespea encarsia Encarsia formosa Viespi parazite MusculiĠa alb Acarianul ambliseius Ambliseius cucumeris Păianjeni Tripsul plantelor de se ră Acarianul fitoseiulus Phitoseiulus persimilis Păianjeni Acarieni (păian Nematodul heterorhabditis Heterorhabditis sp. Viermi pa Larvele gărgări sulcatus Nematodul İta Steinernema bibionis Vie rmi par Larvele muscul Trichograma Trichograma palida Viespi parazite Viermele pieliĠ omida orgia, sfredelitorul porumbului. Trichograma Trichograma evanescens Viespi parazite Buha verzei İi litorul porumbului Trichograma brun - gălbu Trichograma embryophagum Viespi parazite Viermele merel Viespea apanteles Apanteles condarenis Viespi parazite Molia minieră a Viespea prospatela Prospatela perniciosi Viespi parazite Păduchele din Viespea afelinus Aphelinus mali Viespi parazite Păduchele lâno Păduchele a Aphidius matricariae Păduchi Păduchele verde Combatere microbiologică Este o metodă modernă, eficace, dar în că destul de scumpă İi const pe bază de microorganisme vii (virusuri, ba dăunători: Granusal, împotriva viermelui merelor; Virin ENS, împotriva omizii stejarului; Virin EKS, pentru buha verzei; Thuringin sau Dipel, pentru omizile de f 26 de fructe; ciupercile Beauveria , Entomophora İi Verticilium , împotriva gândacului din Colorado, afidelor İi, respectiv, musculiĠei albe se se M etode biologice de combatere a bolilor Majoritatea recomandărilor practice de acest bacteriologice. Metoda folosită de mine pent plante tehnice este u rmătoarea: Tratamentul seminĠei cu Pseudomonas fluoresce Ín funĠie de cantitatea de seminĠe necesară œ 4 flacoane de 250 ml (1 flacon/ha pentru porumb İi floarea - soarelui İi 4 flacoane/ha pe Tratam entul se face cu câteva zile sau ore înai cu o cantitate de soluĠie corespunzătoare nu nutritiv al unui flacon se —dizolvă“ în aprox zvor prin agitarea flaconului cu apă timp de câteva minute). Ín timpul tr lopătare manuală sau mecanic, cu malaxorul sa b4. Metode genetice Aceste metode sunt cele mai importante pentr a plantelor, deoarece naturale (genetice) ale plantelor, nu au impa ieftine. Cu toate că denumirea este comună p —Ameliorare plantelor“ , meto dele genetice sunt foarte diferite, c dăunători İi plante cultivate. Ameliorarea plantelor are ca rezultat variet rezistenĠă sporită la competiĠia buruienilor sau/İi la atacul celorlalĠ Aİadar, agricultorii ecologiİti sunt sfătuiĠi să potenĠial productiv İi calitativ maxim İi cu factoril or biotici nefavorabili. Ín ultimul timp, İtiinĠa agricolă a creat, transgenice sau modificate genetic ( OMG ), unele rezistente la dău sfredelitor, cartof rezistent la gândacul din Colorado, floarea soare etc.), iar altele rezistente la erbicide (s acestora este foarte riscantă deoarece unele uno r soiurior transgenice de cartof la mană, i tehnologia de erbicidare, la reducerea drast riscului de îmbolnăvire a oamenilor İi anima ontaminare a solului cu metale grele, precum İi la scaderea producĠiilor celorlalte 267 soia rezistentă la Roundup ramifică foarte m se interzice cultivarea OMG - urilor în fermele ecol ogice. b 5. Metode biochimice ProtecĠia biochimică a plantelor se realizea natură vegetală İi minerală. Modul de preparare Combaterea buruienilor La ce rerea fermierilor ecologiİti, cercetarea a bioerbicidelor, existând speranĠa ca acestea Combaterea insectelor dăunătoare Preparatele folosite pentru protecĠia plant elor împotriva insectelor d funcĠie de materia primă folosită, în două categ —Insecticide“ vegetale sau botanice: URZICĂ (Urtica dioica): Maceratul de urzică se foloseİte împot riva păduchelui lânos (Erioso nediluat İi ori de câte ori este nevoie, iar amestecul de pu afidelor İi acarienilor (păianjenul roİu), î e 50 de ori. FERIGĂ (Dryopteris filix œ mas): Purinul de frunze se foloseİte nediluat pentru stropirile de iarnă (Eriosoma lanigerum) İi a buburuzei (Coccine nevoie împotriva me lcilor fără cochilie. De asemenea, acest preparat, foloseİte pentru tratamentele târzii de pri Decoctul nediluat se recomandă, împotriva păduchelui lânos İi ori PELIN (Artemisia absinthium): Preparatele de pelin se folosesc nediluate, dăunătorilor. Aceste preparate au însă acĠiu afidelor, infuzia împotriva acarienilor murul ui İi zmeurului İi larvelo iar decoctul împotriva muİtei verzei (Chortop œ Cydia pomonela). VETRICE (Tanacetum vulgare): Infuzia de vetrice se foloseİte nediluată İi ri este nevoie împotriva furnicilor, afidelor, acarienilor İi a altor insecte. Decoctul se foloseİte, de asemenea, nediluat carpocapsei. LEURDĂ/USTUROIğĂ (Alium ursinum): 268 Infuzia de leurdă se foloseİte nediluată, prin stropirea repeta împotriva acarienilor İi afidelor. Purinul s morcovului (Psila rosae), însă numai în perio PIRETRU/CRIZANTEM (Pyrethrum cinerariaefolium, Chrysanthemum cinerariaefolium): Extractul din flori de piretru se foloseİte afidelor, gândacului din Colorado, tripİilor se utilizează nediluată. Pentru a - i lărgi gama de acĠiune, soluĠia de pire vegetală İi rotenonă. Nu se recomandă amestecul de piretrină cu p bordeleză, săpunul de potasiu, făina de b azalt etc.). De asemenea, se va evita efectuarea tratmentelor în perioadele de insolaĠie maxim . QUASIA (Quasia amara): Decoctul de Quasia se foloseİte de primăvara dăunători, inclusiv a muİtelor din casă İi din grajd (BălăİcuĠă, 1999). Produsul îmbunătăĠit se foloseİte İi împotri Jose (Quadraspidiotus perniciosus), păduchel lânos (Eriosoma lanigerum). În caz de eficacitate redusă, tratame devreme de 3 zile. ROTENONĂ ( Deris eliptica ; Lonchocarpus sp., Thephrosia sp.) : Rotenonele se folosesc sub formă de soluĠie î stropirea, respectiv prăfuire a plantelor ata cate, seara sau dimineaĠa Aubert, 1981). De multe ori rotenonele se folosesc în amestec cu piretrina. Tratamentul se poate repeta după 3 zile în cazul unei mai slabe ef NEM (Azadirachta indica): Preparatele din Neem distrug ouăle, larvele îndepărtează mulĠi alĠi dăunători ai fasole tomatelor, tutunului, bumbacului etc. De asemenea uleiul de Nem este foarte eficient în dezinfectarea İi cicatrizarea rănilor la ani aplică pe sol sau/İi pe plante, prin stropiri În categoria insecticidelor vegetale se însc riu İi preparatele (extract organele vegetative (rădăcini İi frunze) ale crăiĠe (Tagetes patula, T. minuta, T. erecta) pe care cultivatorii le folosesc repele nte împotriva unui număr foarte mare de sp din rădăcini de crăiĠe este cel mai eficace î de combătut prin celelate mijloace. 269 Preparate minerale repelen te: ALAUN/PIATRĂ ACRĂ (Sulfat dublu de aluminiu İi potasi Preparatul se foloseİte sub formă de soluĠi împotriva păduchilor İi a omizilor. De asemen fără cochilie. SoluĠia de stropit se prepară prin dizolvare completează cu apă rece până la 10 l. FĂINĂ DE BAZALT: Principala metodă de administrare este pră perform ante, făina de bazalt se aplică sub formă œ 3% (10 œ 300 g făină de bazalt la 10 l apă). P îndepărtarea tuturor dăunătorilor care atacă iene, inclusiv sugători (BălăİcuĠă, 1999). AcĠiunea de prev făina de bazalt se explică prin: - schimbarea pH - ului de la suprafaĠa organelor vege de majoritate a dăunătorilor), la slab alcalin; - acĠiunea directă, mecanică, a cristalelor insectelor; ProprietăĠi asemănătoare, dar nu egalabile, c lemn, foarte fin ce rnute. Produse minerale insecticide: SĂPUN DE POTASIU/SĂPUN MOALE: Săpunul de potasiu se foloseİte cu succes îm păduchilor Ġestoİi, lânoİi İi făinoİi (cenu sau în amestec cu alte preparate (purin fermentat d diferite tipuri de soluĠii: - pentru combaterea păduchilor: 150 œ 300 g săpun de potasiu la - împotriva omizilor, păianjenului roİu İi lor gândacului din Colorado: 10 œ 30 g săpun de potasiu + 0.5 l alcool alimentar bucătărie la 10 l de apă. SULFAT DE ALUMINIU: 270 Se diluează în 9 litri de apă İi apoi se folo cochenilelor İi a albe. SoluĠia de stropit se omogenizează pri (de grădină). ULEIURI PARAFINICE: Se foloseİte în concentraĠie de 1.5 %, pent ară (la începutul dezmuguritului), împotriva păduchel Metode biochimice de combatere a bolilor Fungicide vegetale COADA CALULUI ( Equisetum arvense); Decoctul se foloseİte împotriva bolilor crip din sol İi din plante ( monilioze, pătarea İi băİicarea frunzelor, se Pentru efectuarea acestui tratament decoctul Tratamentele din perioada de vegetaĠie a pla se fac înainte de apariĠ İi de mai multe ori primăvara İi vara. Decoctul diluat (50 g/litru de apă) se reco legume) împotriva căderii (topirii) plantelor Purinul fe rmentat de coada calului se foloseİte, în dăunătorilor İi pentru revigorarea plantelor URZICĂ (Urtica dioica); Se foloseİte sub formă de purin fermentat pe al legumicole) İi preventiv, împotriva bolilor plante (cloroza frunzelor pomilor fructiferi). Tratamentele se fac înainte de plantarea cartofului, respectiv, de deschiderea mugurilor vegetativi sau floral i, iar cele pentru stimularea creİterii p Ín ambele cazuri se foloseİte o soluĠie de p . MUğEğEL (Matricaria chamomila); Infuzia sau decoctul de flori se foloseİte uat pentru întărirea pla seminĠelor. CEAPĂ (Alium cepa); Purinul în fermentare din frunze verzi sau co plantelor İi, în caz de atac, împotriva bolil ofului İi căpİunul USTUROI (Alium sativum); 271 Se foloseİte sub formă de infuzie sau macer criptogamice (în special bacteriene) İi căde pe bază de usturoi se face la sămânĠă İi, în caz de atac, direct la plante. Preparate minerale PERMANGANAT DE POTASIU: Se foloseİte în concentraĠie de 0.01 œ 0.03% (1 œ 3 g la 10 l de apă) pent bulbilor İi a rădăcinilor răsadurilor İi pui lor. De asemenea, în concen eficient făinarea la viĠa de vie İi la tranda POLISULFURĂ DE CALCIU (Zeamă sulfo - calcică); Se foloseİte în concentraĠie de 2,0% împotriv PIATRĂ V‰NĂTĂ (Sulfat tribazic de cupru); Se foloseİte, sub formă de zeamă bordeleză în diferite concentraĠii combaterea pătării frunzelor de prun, viİin (1,125%), manei viĠei de vie ( 0,5%), focului bacterian la gutu œ 0.75%) İi moniliozei sâmburoaselor (0.5%, prefloral). Tratamentul cu zeamă bord după 3 œ 4 săptămâni; HIDROXID DE CUPRU; Se foloseİte în diferite concentraĠii: - 0,4 % pentru preve nirea İi stoparea atacului de mană œ 4 kg/ha), tomate (1.5 kg/ha), castraveĠi (3 kg/ha), viĠa de vie ( œ 4 kg/ha) İi la hamei (3 œ 4 kg/ha); - 0,2 œ 0,3% % împotriva arsurilor la fasole İ (tratament pr efloral); - 0,04% împotriva focului bacterian la gutu Tratamentul cu astfel de produse se poate repeta ori de câte ori este nevoie; OXICLORURA DE CUPRU; Se foloseİte în diferite concentraĠii: - 0,15 œ 0,20 % împotriva pătă rii frunzelor İi moniliozei (prefloral), - 0,2 œ 0,4 % pentru prevenirea İi stoparea înr tutun, - 0,4 œ 0,6 % pentru prevenirea İi oprirea atac œ 5 kg/ha), toma te (4 œ5 kg/ha), cucurbitace (4 œ 5 kg/ha) İi la viĠa de vie (5 œ 6 kg/ha); Tratamentul cu acest produs se poate repeta d 272 Numărul de tratamente cu produse pe bază de 6 kg Cu/ha İi an, deoarece cuprul, fiind metal greu, est b. 6. Metode biodinamice Metodele biodinamice de protecĠia plantelor (1924), părintele conceptului de agricultură bi e obicei, fermierii bi factorii biotici dăunători cu ajutorul preparat asupra reproducerii İi atacului dăunătorilor. Metode biodinamice de combatere a buruienilor Preparatele bi odinamice folosite pentru combaterea conformitate cu următorele principii İi recom Principi - Buruienile pier numai dacă în sol e - l doresc; - SeminĠele de buruieni co nĠin forĠe care stimu reproducerea noilor plante; - ForĠele de inhibare a reproduceri arderea seminĠelor; - Reproducerea noilor buruieni este cenuİii obĠinută prin arderea propriilor seminĠe. Recomandări practice: Colectarea seminĠelor: Se colectează seminĠe de la buruiana de maturitate (coacere deplină). Cantitatea suprafaĠa infestată İi de cantitatea de seminĠe ce poa - o zi (0,1 œ 2,0 kg); Arderea seminĠelor: SeminĠele se ard prin două metode: - în mediu deschis, pe o grămăjoară de l stejar. Cantitatea de lemn se stabileİte astfel încât s seminĠelor; - în tigaie. Ín primul caz se obĠine un amestec de c aproximativ 1:1, iar prin arderea în tiga Omogenizarea cenuİilor: 273 Amestecul de cenuİă de seminĠe İi de lemn colectează într - un mojar sau strachină İi apoi se o cu un pistil sau cu o ustensilă asemănătoa —Diluarea“ cenuİilor: Ín cazul suprafeĠelor mari de teren infest de material de combatere, cenuİile se ame diluĠiilor homeopate (prima diluĠie se ob stecând cenuİa de mat cantitate corespunzătoare de nisip sau de - a doua diluĠie, pr unei părĠi din prima diluĠie cu nouă părĠ amestecarea unei părĠi din a dou a, a treia, a patra İi, în f de nisip sau sol uscat), cele mai eficient œ 10. Nisipul sau solul folosit ca —diluant“, t pentru a asigura omogenit atea fiecarei diluĠii, amestec sau mecanic mai multe ore; Aplicarea preparatelor: Cenuİile de seminĠe de buruieni İi diluĠ împrăİtiere uniformă la suprafaĠa solului vetrele sau parcelele infestate cu buruiana de la care provin. Íntrucât particulele de cenuİă au o rază trebuie prăfuit, ci doar pudrat cu o cant Perioada optimă de tratament este la pregătirea fără vânt. Pentru a combate total o burui timp de 4 ani consecutiv; Alte recomandări: În cazul terenurilor infestate cu mai multe specii de buruieni, s astfel de preparate pentru fiecare specie. Aceste metode biodinamice sunt eficente pentru combaterea buruienilor anuale, care se înmulĠesc dominant prin seminĠe. Metode biodinamice de combatere a dăun ătorilor Folosirea preparatele biodinamice împotriva i principii filozofice ca oricare alt preparat dăunătorilor din câmpurile İi culturile agric Metod e de combatere a insectelor Pentru a scăpa de insecte, se poate proceda a din seminĠe de buruieni, având în vedere urmă 274 1. Colectarea insectelor : se colectează aci tineri; 2. Arderea insectelor: în perioadele când soarele este în Taur. Metode biodinamice de combatere a İoarecilor ğoarecii de câmp provoacă, uneori, pagube i aceste rozătoare, Rudolf Steiner, citat de Kolisko & Kolisko (19 câmpul cu cenuİă din piei de İoareci (de pr sacrificarea, jupuirea İi incinerarea pieilor de İoareci t planetei Venus . Pentru a surprinde acest moment, İoare mai multe zile. Metode biodinamice de combatere a bolilor Cel mai cunoscut remediu pentru o multitudine de boli este preparatul de coada calului (Equisetum arvense). Pentru obĠinerea acestuia trebuie parcur - La început se face un ceai (decoct) din o parte de material vegetal (tulpini verzi, nesporifere) proaspăt (crud) İi 10 părĠi de apă (10 %), punctul d e fierbere İi apoi la foc mic, timp de o - Se strecoară İi se obĠine un ceai de culoare mai multe zile, până când capătă un anumit mi - Ín ultima etapă se prepară diluĠiile homeopa ai eficiente sunt dil se aplică prin pulverizare pentru prevenirea œ 2 tratamente la sol) sau oprirea (1 œ 3 tratamente pe plante) extinderi atacului de ciuperci. Anexa 5.4.2.7.1 Producerea preparatelor din plante Primul pas în producerea preparatelor vegetale este recoltarea plantelor sau a părĠilor de p cumpărarea materialului vegetal în cazul specii Quasia (Quassia amara) İi Neem (Azadirachta indi Plant ele autohtone sunt specii sălbatice care cresc producĠie limitat. Pentru o parte din aceste spe Pentru obĠinerea preparatelor vegetale se folos plante viguroase İi sănăto obicei, din zona unde se utilizează, iar ca per pregăti preparate vegetale ori de câte ori avem pregătirea se folosesc cantităĠi minime de material vegetal Al doilea pas în obĠinerea preparatelor vegetale uscarea plantelor , care se face la u aerisite, plantele punându - se pe hârtie sau pe pânză din fibre n a plantelor uscate se face în saci sau pungi de pânză sau hârtie, în spaĠii us 275 Al treilea pas în acest proces este pregătirea propriuzisă a preparate , care se face conform următoarelor procedee: Infuzie Ín general, infuzia se face din pă rĠile de plantă care au pereĠii c frunzele, vârfurile tinere ale ramificaĠiilor İi Procedeul general constă în opărirea materialulu de 24 de ore, într - un vas acoperit. Produsul rezultat (fracĠ se păstrează în vase de culoare închisă, la rece Decoct (fiertură) Acest procedeu se recomandă pentru părĠile de p ă la care extragerea subs greoaie (rădăcini, rizomi, coji, unele fructe). Prepararea decoctului are 2 faze: - faza de inmuiere: materialul vegetal se lasă din când în când; - faza d e fierbere: materialul vegetal se pune la fiert într - o cincime din apa de î apa dă în clocot. Apoi, se fierbe la foc domo œ 20 minute, se acoperă Decoctul se strecoară, iar soluĠia obĠinută s u apa de înmuiere (apro ximativ 4/5 din volumul iniĠial) separată înainte de fierbere. Ín unele cazuri, materialul vegetal se (re)folo Macerat Acesta se prepară din rădăcini, vârfurile ramuri se lasă tim ² până la 3 zile la înmuiat, amestecând din cân materialul se strecoară, iar fracĠia lichidă de İi infuzia İi dec octul. Extract Se prepară din flori tinere İi proaspete, care mixerului sau cu maİina de tocat carne İi legume - un săculeĠ din s apoi se presează cu o lingură mare de lemn. Lichidul (extractul) o sticlă bine închise. Tinctură Se prepară prin macerarea materialului vegetal î 0 , 60 0 , 70 0 ), timp de 8 œ 14 zile. De regulă, materialul vegetal este proaspăt se face în vase de sticlă bine închise İi, dacă surse de căldură sau la soare İi se agită de c zi. După încheiere 276 extracĠie, conĠinutul vaselor se strecoară. Mate lichidul care se obĠine se amestecă cu fracĠia deco ctul, dar o perioadă de timp mai îndelungată. Purin fermentat Materialul vegetal proaspăt sau uscat se pune în - un sac din material textil p într - un recipient cu apă de ploaie. Pentru a nu se rial vegetal se o greutate (piatră). Vasul cu purin se Ġine la - 2 0 C İi se acoperă cu un capac Ġinut ridicat pentru circul suplimenta cu pr af de roci İi, eventual, cu câteva picătu de valeriană sau de mu - i îmbunătăĠii calitatea, respectiv, pentru a - i atenua mirosul neplăcut. După 1 œ 2 săptămâni, când soluĠia din recipient s - a închis la culoare İi nu , preparatul este gata de folosit. Purin în fermentare Acest preparat se obĠine prin fermentarea materi - un vas cu apă d Ġinut la soare. Ín acest caz materialul vegetal - un recipient cu apă e ploaie İ fiecare zi se amestecă de 2 œ 3 ori. Ín toate cazurile, partea solidă care rezultă compost, iar partea lichidă se aplică imediat sa 5.4.2.8. Recol tare İi depozitare. Deİi Regulamentele UE İi IFOAM nu fac nici - o referire la recoltare, me lucrare strict obligatorie, fără de care cultiv este lipsită de sens. recoltare foarte importante su nt: Momentul recoltării œ când seminĠele İi fructele sunt la ma Fermierii care practică agricultura biodinamică au ajuns la maturitate İi în faza de lună plin ă; Durata recoltării: 1 œ 5 zile; Metoda de recoltare: manual sau mecanic İi fără pierderi maj De asemenea, depozitarea seminĠelor İi fructelor este o lucrare obligatorie, de care depinde în mod esenĠial calitatea producĠiei. La a cestă lucrare foarte importante s ventilaĠia din spaĠiile de depozitare, precum İi Ín general, spaĠiile de depozitare trebuie să f ere, răcoro uscate, salubre, fără infiltraĠii de apă İi do curăĠire İi uscare 27 Bibliografie 1. Apelhof Mary, 1982 œ Worms Eat My Garbage, Flower Pres, Kalamazo, Michigan œ USA; 2. Atanasiu L., 1984 œ Ecofiziologia plante lor, Editura ğtiinĠifică İi En Bucureİti; 3. Aubert C., 1981 œ L‘agriculture biologique, Le Courr 4. Badea L., Băcăuanu V. İi Posea Gr., 1983 œ Relieful (Geografia României I, Geografia fizică), Edit. Academiei Române, Bucureİti, 64 œ 194; 5. Bălaİa, M., 1973 œ Legumicultura, Editura Didactică œ 16; 6. BălăİcuĠă N., 1999 œ Hrană vie prin Agricultură Biol Braİov, 54 œ 65; 7. Berca M., 196 œ Combaterea buruienilor din culturile agri cole, Edit. Fermierul Român, BucuresĠi; 8. Bîlteanu Gh., Bîrnaure V., Miclea E., Bă œ Memorator pentru producĠia vegetală. Edit.C 9. Bîlteanu Gh.,193 œ Fitotehnie; Edit. Ceres, Bucureİt 10. Bîlteanu, Gh., 19 8 œ Fitotehnie volumul I, Editura Ceres, 497 p; 1. Bîlteanu, Gh., 201 œ Fitotehnie volumul I, Editura Ceres, 590 p; 12. Bold I. İi Popescu E. R., 1986 œ Asolamentul: dimensionarea parcelelor İi gradul de ocupare cu drumuri RedacĠia de Propaga Agricolă, Bucureİti; 13. Boldor O., Trifu M., Raianu O., 1981 œ Fiziologia plantelor, Pedagogică, Bucureİti; 14. Bora, C. İi C., V., Popescu, 2002 œ Folosirea raĠională a iri Olteniei, Edit ura Alma Craiova; 15. Chambers B.,Nicholsan N., Smith K., 20 œ Managing Livestock Manures, Boklet 1 & 2, ADAS, MAF œ Rural and Marine Environment Division; 16. Couhert, J.P. & J., Jalat, 19 œ Valoriser les engrais de ferme œ le compostage, Agricole , nr. 160, 12 œ 13; 17. Consiliu Superior al Agriculturi, 1968 œ Agendă agricolă, RedacĠi Bucureİti; 18. Davidescu D., 1963 œ Agrochimia, Edit. Agro - silvică, Bucureİti; 19. Davidescu D. İi Velicica Davidescu, 1994 œ Agricultura biologică œ o var iantă pent exploataĠiile mici İi mijlocii, Edit. Ceres 20. European Conservation Agricultural Federation, 19 œ Conservation Agriculture in Europe: Environmental, Economic and EU Policy Perspectives; 278 21. Florea, N., I. Munteanu, 203 œ Sistemul Româ n de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura ESTFALIA, 27, 30, 31, 42, 43, 48 p.; 2. Gafsa, 195 œ Phosphate fertilizer for direct aplication: A gift of nature for the benefit of agriculture, Groupe Chimique Tunisien, Belvedere, Tunisia 23. IFOAM, 20 œ Products for use in fertilisation and soil conditioning; Internal leter 72, Apendix 1; 24. Inckel Madeleine, Smet P., Termete T., Veldkamp T.,190 œ The preparation and use of compost, Agrodok 8, Agromisa œ Wageningen, The Netherlands< 25. Knutson R., 198 œ Use of reac tive rock phosphate as a fertilizer for acid soils. International Congres of Fertilizers, ADIFAL, A.C. in La Paz, South Baja California, Mexico; 26. Kolisko E. and Kolisko L., 1978 œ Agriculture of Tomorow, The Acorn Pres, Bournemouth, England, 241 œ 243; 27. L arkcom J., 192 œ The vegetable garden (The Complete Manual of Organic Gardening), Headline Bok Publishing PLC, London; 28. Lima J.S., Silva N.R.S. İi Korn M.G., 199 œ Heavy metal transfer from domestic waste compost to vegetables; XI International Scientif ic IFOAM Conference, Mar del Plata, Argentina, 39; 29. Malschi Dana İi Perju T., 1999 œ Homoptere (Aphidina, Cicadi agrobiocenozele cerealiere, în centrul Transilvaniei, Bul.inf.Soc.lepid.rom.10(1 - 4): 189 œ 209; 30. Matescu, N., 194 œ C iupercile İampinion œ Agaricus bisporus, Edit. GRAMAR, Bucureİti, 73 œ 86; 31. Ministerul Agriculturii İi AlimentaĠiei, œ LegislaĠia seminĠelor săditor în România, SITECH, România; 32. Mureİan D., I., Pleİa, N., Onu, P., Sav Jinga, Al., Teodoroiu, I., Păltineanu, I., Toma, I., Vasilescu, 1992 œ IrigaĠii, Desecări İi Comb Editura Didactică İi Pedagpgică, R.A. Bucur 3. NASA (National Asociation for Sustainable Agriculture Australia) Buleti n, 197 œ Compost quality, Vol.4, Nr.3, Australia; 34. Nica S., Hera Cr., Alecu I., Toncea I., Croitoru C., 1983 œ Optimizarea sistemului de cultură a plantelor în unităĠile agricole, œ169; 35. Păun Emil., 1995 œ Sănătatea CarpaĠilor (F armacia din cămară) COMERCE; 36. Popescu Vasile, 193 - Cum lucrăm pământul, Editura teh œ Bucureİti; 37. Săndoiu C. Dumitru, 1973 - Arăturile, Editura Ceres - Bucureİti; 279 38. Slonovschi V., Ailincăi Despina, ChiriĠă œ Despre biologia İi combatere cale biologică a pălămidei, Cereale İi Plan œ 1; 39. Soltner Dominique, 1998 İi 2000 œ Techniques culturales simplifie. Sciences et techniques agricoles œ Sainte Gemes sur Loire; 40. Stan Vasilica, 196 œ ContribuĠii la valorifi carea agricolă nepoluan gospodărie Ġărănească; Teză de doctorat œ USAMV Bucureİti; 41. Toncea I., 196 œ MenĠinerea sub control a buruienil 42. Toncea I., 201 œ EvoluĠia unui sistem ecologic cu Câmpia Română de Est, Analele ICCPT Fundulea, în c 43. Toncea, I., 202 œ Ghid practic de agricultura ecologica. Tehnologi ecologice de cultivare a terenurilor. Editura AcademicPres œ Cluj Napoca, 67 - 75 p. 4. Toncea I. İi R. Stoianov, 2002 œ M etode ecologice de protec ğtiinĠelor Agricole, Bucureİti. 192 pp. 45. Toncea I., 209 œ Compostarea deİeurilor organice me Editura Publishing œ Bucureİti, 72 pp; 46. Tudor Ioana, 201 œ Cultura ciupercilor î n gospodăriile populaĠ Bucureİti, 28 œ 25; 47. Udrescu, S., 197 œ Solurile lumii, Editura Ceres, Bu - 34 p; 48. Van Mansvelt J.D. & Van der Lube M.J., 19 œ Checklist for Sustainable Landscape Management, Edit. Elsevier, Amsterdam, p.7 3; 49. Vasiliu A., 1959 œ Asolamentele raĠionale, Edit. Acad 50. Zamfirescu N., 197 œ Bazele biologice ale producĠiei 51. Wistinghausen Satler, 194 œ Ferma biodinamică, Editura en œ Bucureİti. 52. x x x, 19 7 - Culturi de protecĠie œ erbicide naturale, Farmer‘s œ 5; 280 Chestionar: 1. Care sunt însuİirile speciilor İi varietă a. Adaptate la condiĠiile de climă İi sol; b. Tolerante la atacul de b oli İi dăunători; c. Competitive în ‚lupta“ cu buruienile. 2. Ce varietăĠi se pot cultiva în perioada d a. Soiuri İi hibrizi productivi; b. VarietăĠi extensive; c. VarietăĠi locale, adaptate la condiĠiile e dăunători İ competitive în lupta cu buruienile. 3. Cum se numeİte componenta tehnologică car a. ProtecĠia plantelor; b. Alegerea speciilor İi varietăĠilor; c. Asolament İi rotaĠie. 4. Care este faĠa ‚rea ‚ a lucrărilor adânci ale solului? a. Reducerea infestării cu buruieni, insecte b. Reducerea conĠinutului de humus din sol; c. Reducerea pierderilor de apă din sol. 5. Ce îngrăİăminte pot fi folosite în agricultura ecolo a. Î ngrăİ ămintele organice; b. Îng răİămintele minerale; c. Íngrăİămintele fosfatice. 6. Care sunt principalele tipuri de îngrăİăm a. Paiele; b. Gunoiul de grajd; c. Compostul. 7. Care sunt componentele sistemului ‚IrigaĠ a. Apa, solul İi clima; b. Azotul, fosforul İi potasiu; c. Compostul, urina İi mustul de bălegar. 8. Care sunt principalele tipuri de metode e a. Metode facultative; 281 b. Metode curative; c. Metode preventive. 9. Care sunt principalele metodele cu rative de protecĠie a plantel a. Metodele fizico - mecanice İi Metodele biotehnice; b. Metodele biologice İi Metodele genetice; c. Metodele biochimice İi Metodele biodinami 10. Din ce categorie de lucrări agricole fac a de recoltare a culturi? a. Lucrări strict obligatorii; b. Lucrări obligatorii; c. Lucrări facultative. 282 Capitolul 6: Tehnologii de creİtere a animalelor În acest capitol vom prezen tehnologia de creİtere a animalelor în con Conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 ‚c convenĠională la cea ecologică într - o perioadă determinată de timp, dispoziĠiile privin d producĠia ecologică. De asemenea, perioada ecologică ce se desfăİoară după parcurgerea per producĠie sunt conforme cu normele de agricu Sectiunea (unitatea didact ica) 6.1: principi, recomandari si norme generale 6.1.1. Rasă Selec Ġionarea raselor se face în func Ġie de capacitatea animalelor de a se adapta la condi Ġile locale, vitalitatea İi rezisten Ġa acestora la boli İi probleme de Pentru albine, se v a prefera utilizarea Apis melifera İi a ecotipurilor locale ale acesteia. 6.1.2. ProvenienĠă Ín perioada de conversie animalele trebuie s cazul în care acest lucru nu este posibil d ilitatea achiziĠi animale deoarece nu există suficiente animal (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 834/207, animalele necologice pot fi introduse într - o exploata Ġie în scopul cre İteri, sub rezerva condi Ġiilor prevăzute la al - (5) ale prezentului articol. Astfel: - mamiferele tinere necologice, în cazul în care un İeptel sau un efectiv este constituit pentru prima dată, se cresc în conformitate cu regu Ġie ecologică imediat d în Ġărcate. - la data la care animalele intră în İeptel trebuie să respecte următ (a) bivoli, vi Ġei İi mânji vor avea mai pu Ġin de İase luni; (b) miei İi iezi vor avea mai pu Ġin de 60 de zile; (c) purcei vor câ ntări mai pu Ġin de 35 kg. - mamiferele adulte necologice, masculi İi femele nulipare aduse în scopul reînoiri unui İeptel ori a unui efectiv, se cresc ulterior în conformitate cu regulile de produc Ġie ecologică. De asemenea, numărul de mamifere femele este supus următoarelor res Ġi pe an: (a) mamifere femele până la maximum 10 % adulte, inclusiv specile Bubalus İi Bison İi 20 % din efectivul de porcine, ovine İi caprine adulte; (b) pentru unită Ġile cu mai pu Ġin de 10 cabaline sau bovine sau cu mai pu Ġin de cinci porcine, ovine sau caprine, orice reînno animal pe an. 283 Pentru stupine, în perioada de conversie pot fi înlocuite 10 % pe an din regine İi din roiuri cu regine İi roiu ri necologice, cu condi Ġia ca reginele İi roiurile să fie ampla sau funda Ġii de faguri care provin din unită Ġi de produc Ġie în conversie sau ecologice. Având în vedere că producĠia ecologică de an - o etapă de înc nu sunt disponibile suficiente cantităĠi de prevadă introducerea, în anumite condiĠii, d În scopuri de reproducere sau pentru a ameliora rezer va genetică, precum İi disponibile animale de acvacultură ecologice capturate sau animale de acvacultură neecolo ecologică pentru o p erioadă de cel puĠin trei luni înai reproducere. Procentul maxim de animale de crescătorie este de: 80 % până la 31 decembr p ână la 31 decembrie 2015. 6.1.3. Adăpost In perioada de conversie animalele trebuie să de specificul fiecărei rase. Densitatea anima İi să respecte ne voile specifice ale animalelor, care depind în principal de specia, rasa İi vârsta animalelor. Trebuie,de asemenea, să se ia în care depind în special de dimensiunea grupului İi sexul animalelor. Densitat ea va asigura bunăstarea animalelor, oferindu - le suficient spa Ġiu pentru a sta confortabil în picioare, a se a İeza u İor, a se întoarce, a se ghemui, pentru a le permite orice pozi Ġie İi orice mi İcare firească, fi întinderea la bovine sau bătaia de a ripi la păsări. Suprafa Ġa minimă pentru zone İi exterioare si alte caracteristici ale spa Ġiilor de adăpostire pentru d İi categori de animale sunt stabilite în anexa I a Regulamentului (UE) 89/208. 6.1.4. Hrană Formula nutri tivă a ra Ġilor poate con Ġine: - până la 30 % furaje în conversie. Ín caz - o unitate proprie a exploata Ġiei, acest procent poate fi majorat la 60 %. - până la 20 % din cantitatea medie totală ană pentru anima proveni din păscutul sau recoltatul pă İunilor permanente sau al parcelelor cu furajele perene în primul an de conversie, cu condi Ġia să facă parte din exploat Ġia în sine İi să nu fi parte dintr - o unitate de produc Ġie ecologi că a exploata Ġiei în cauză în ult cazul în care se utilizează atât furaje în İi furaje de pe parcele din primul an de conversie, procentajul total combinat al un İi procentele maxime de 30% alte exploatati si 60% din exploatatie proprie. 284 În cazul erbivorelor, cu excep Ġia perioadei anuale de transhuman Ġă, comform Regula (CE) nr. 89/208, articolului 17 alineatul (4), cel pu Ġin 50 % din furaje provin din unitatea proprie sau, dacă nu este posibil, sunt produse în coperare cu alte exploata Ġi agricole ecologice în principal situate în aceasi regiune. Sistemele de crestere pentru erbivore au la İunilor pentru p func Ġie de disponibilitatea pă İunilor în dif eritele perioade ale anului. Cel pu Ġin 60 % din materia uscată din ra Ġiile zilnice ale erbivorelor constă în din furaje însilozate. Este permisă o reduce Ġia de lapte pen tru o perioadă maximă de trei luni la încep Ġie. In cazul mamiferelor hrana trebuie sa fie con Astfel, mamiferele tinere vor fi hrănite cu perioadă minimă de t ntru bovine, inclusiv specile Bubalus İi Bison İi ecvide, 45 de zile pentru ovine İi caprine İi 40 de zile pentru porcine. Componenta vegetală a hranei pentru pe İti İi crustacee provine din conversie iar componenta din hrană derivat ă din animale acvatice pr durabilă a resurselor de pescuit. In cazul molu İtelor bivalve İi a altor specii ce nu sunt hrăn provine din planctonul natural. În cazul albinelor, la sfâr İitul sezonului de produc Ġie st upii sunt lăsa Ġi cu rezerve suficiente de miere İi polen pentru a supravie Ġui peste iarnă. Hrănirea coloni în cazul în care supravie Ġuirea stupilor este pusă în perico Ġilor climatice İi numai între ultima r ecoltă de miere İi cu 15 zile înainte de începerea Ġie. Se interzice Ġinerea animalelor într - o stare care poate favoriza anemia sau supunerea acestora la regimuri care pot favoriza anemia. 6.1.5. ReproducĠie Zootehnia ecologică nu agreează materialul biologic exc orientat spre producĠii epuizante. Se promov naturală, indici buni de reproducĠie, vitali cordă import maximă însuİirilor calitative ale producĠiei Ġiei poliploide artificiale, hibridizarea artific İi produc Ġia de lini monosex, cu excep Ġia selec Ġionării manuale. Se stabile sc condi Ġi specifice pentru fiecare specie în cea ce prive İte gestionarea genitorilor, reproducerea İi produc Ġia de efective tinere. In cazul peİtilor se interzice folosirea st inmulĠi natural. Ín cazu l în care speciile de peİti nu se climatice nu permit acest lucru se poata aduce puiet dintr - o alta fermă în conve 285 6.1.6. Sănătate İi igienă Pe durata perioadei de conversie se pun în aplicare norm ele stabilite prin Regulamentele (CE) nr. 834/207 si 89/209. Astfel, este interzisă utilizarea medicament Ġinute prin sinte sau a antibioticelor pentru tratamentele profilactice. Sunt interzise utilizarea substan Ġelo r pentru stimularea cre İteri sau a produc Ġiei (inclusiv antibiotice, cocidiostatice İi al Ġi aditivi artificiali pentru stimularea cre İteri) İi utilizarea hormonilor sau a substan Ġelor similare pentru controlul reproduceri sau în alte scopuri. În cazul în care animalele provin din unită Ġi neecologice, se pot aplic teste de diagnostic sau perioade de carantină Ġie de circumstan Ġele locale. Adăposturile, Ġarcurile, echipamentele İi ustensilele trebuie să fie Ġate İi dezinfectate în mod corespunzător pentru a preveni infectarea İi apari Ġia organismelor purtătoar Fecalele, urina İi mâncarea neconsumată sau împră İtiată trebuie îndepărta necesar pentru a minimiza mirosurile İi a evita atra gerea insectelor sau a r Pentru eliminarea insectelor İi a altor dăunători din clădiri İi alte instala Ġi în care sunt Ġinute animalele pot fi folosite numai produsele mentionate in anexa VI a R (CE) nr. 834/207 . În cazul în care, în ciuda m ăsurilor preventive luate în ved Ġi animalelor acestea se îmbolnăvesc sau se rănesc, vor Ġi de izolare İi în adăposturi adecvate. Produsele fitoterapeutice, homeopatice, oligoelementele İi produsele enumerate în anexa V partea 3 İi în anexa VI partea 1.1 vor fi preferate antibioticelor sau tratamentelor veterinare alopatice chimice de sinteză, cu condi Ġia ca efectul lor terapeutic animale în cauză İi pen tru boala pentru care a fost destinat tratamentul. Ín cazul în care utilizarea acestora nu este İi în cazul în care tratamentul este esen Ġial pentru a evita suferin Ġa animalului, antibioticele sau produsele medicam entoase veterinare alopatice chimice de s medic veterinar. Cu excep Ġia vacinurilor, a tratamentelor pentru parazi Ġi İi a schemelor de eradicare obligatori, în cazul în care un animal sau un grup de animal e primesc mai mult de trei seri de tratamente cu produse medicamentoase veterinare alopatice 12 luni sau mai mult de o serie de tratament în cazul în care ciclul lor de via Ġă productivă e mai pu Ġin de un an, animalele în cauză sau produse Ġinute de la acestea nu pot fi considerate produse ecologice, iar efectivul de animale î prevăzute la articolul 38 alineatul (1). Perioada de retragere dintr e ultima administrare unui animal a unui medicament veterinar alopatic chimic de sinteză în condi Ġi normale de utilizare İi produc Ġia alimentară 286 ecologic de la aceste animale trebuie să fie art icolul 11 din Directiva 2001/82/CE sau, în de 48 de ore. Prevenirea bolilor İi tratamentul veterinar în apicultură İi a fagurilor împotriva dăunătorilor, sunt per mise doar rodenticidele (utilizate doar în capcane) İi produsele corespunzătoare enumerate în anexa Ġia stupinelor sunt permise İi tratamentele fizic Practica distrugeri masculil or tineri este permisă doar în ve destructor. Ín cazul în care, în ciuda tuturor măsurilor acestea trebuie tratate imediat İi, dacă este necesar, coloniile amplasate în stupine izolate. Produsele medicamentoase veterinare care pot fi utilizate în apicu Varoa destructor sunt : acidul formic, acidul lactic, acidul acetic İi acidul oxalic, precum İi mentolul, timolul, eucaliptolul s au camforul. Ín cazul în care se aplică un tratament cu p de sinteză, pe parcursul unei astfel de per izolate İi toată ceara va fi înlocuită cu ceară c provine din apicultura coloniilor în cauză se aplică perioada de con 6.1.7. Mutilare Orice suferinĠă, inclusiv mutilarea trebuie a nimalului, inclusiv în momentul sacrificării Ín perioada vieĠii animalelor se interzice: - tăierea coarnelor la bovine İi caprine; - tăierea cozilor la porcine; - tăierea ciocurilor la păsări; - orice alt ă formă de mutilare care poate fi dăunăt În cazul în care în perioada de conversie au fost introduse animale ce proveneau din agricultura conventională İi asupa carora s - a intervenit cu diferite mutilăr acestora din lipsă de animale este acceptat stora în fermă până generaĠiei, dar nu mai mult. In apicultură se interzice ruperea aripilor 6.1.8. Transport Durata transportului animalelor se reduce la minimum, iar pe perioada transp ortului, trebu asigure condiĠii optime în asa fel încât an Íncărcarea İi descărcar animalelor se vor executa fără utilizarea vr İi pe durata transportului, utilizarea oricăr ei substan Ġe tranchilizante alopatice 287 De asemenea, compartimentul în care se transp - să permită o bună aerisire; - să aibă spaĠiu suficient, pentru evitarea su - să fie construit din materiale care să nu lezeze, în niciun fel, i - să fie dotat cu modul de adăpare İi hrănire - să fie dotat cu echipament sanitar corespunz La transportul hranei pentru animale la alte Ġi de produc Ġie sau de procesare ori locuri de depozitare, operatorii se asigură de întrunir Ġi: - pe parcursul transportului, hrana pentru an conversie İi furajele necologice sunt efecti v separate din punct de vedere fizic; - vehiculele İi/sau containerele care au transportat produse necologice nu sunt utilizate pentru a transporta produse ecologice sau în convers Ġi: - înainte de începerea transportului de pr oduse ecologice sau în conversie s - au întreprins măsuri de cură Ġare, a căror eficien Ġă a fost verificat înregistrează aceste opera Ġiuni; - transportul hranei pentru animale ecologice finite este separat fizic sau în timp de transportul altor p roduse finite; - pe parcursul transportului, cantitatea de produse de la început İi fiecare cantitate individuală livrată de pe parcursul une 6.1.9. Muls, sacrificare, recoltare Mulsul vacilor, oilor sau caprelor în conversie se face separat de mulsul vacilor, oilor sau crapelor crescute in sistem ecologic. Aceasta operaĠiune se face în perfectă stare de lapte provenit de la animale în conversie. Pentru acest produs İi de cestuia nu se foloseİte sigla comunitară İi nici cea naĠion Sacrificare animalelor se realizează conform ecologic. Ín cazul în care nu există un ast în abatoare destinate sacrificării animalelor p cazuri se vor lua toate măsurile pentru ne provenită din agricultura ecologică sau mai nvenĠional. Pentru a fi siguri că amestecarea nu are loc accepata sacrificări paralele. 6.1.10. Depozitare produse Depozitarea produselor obĠinute în perioada d faĠă de al produse. In cazul în care acest lucru nu est în acelaİi spaĠiu dar cu condiĠia ca să ex 28 etichetarea corespunzatore cu ajutorul căror a se pota distinge uİor d astfel sa se evite amestecarea produselor. 6.1.1. Man a gementul gunoiului de grajd. Pentru a evita poluarea solului cu gunoi de decat daca există supra faĠa necesară de teren corespunzato specie. Conform articolului 3, alineatul (3) , al Regulamentului (CE) 89/208, este interzisă Ġia animalieră fără teren, în cazul în care cresc gricol İi/sau nu a stabilit în scris un acord de coperare cu un alt operator. Pentru suprafeĠele de păİunat folosite la ie animale pe hectar, numărul maxim de capete trebuie astfel stabilit încâ t ca ntitatea de azot sub formă de bălegar să nu depaİească 170 kg/ pe gunoiului de grajd, gunoiului de grajd uscat İi gunoiului de pasăre des excremente de animale, inclusiv gunoiul d e pasăre, compostului de İi excrementelor animaliere lichide. Gunoiul de grajd provenit de la animalele aflate în conversie va fi administrat pe terenurile aflate în conversie sau în agricultura convenĠională SecĠiunea (unitatea didactică ) 6.2 principii, recomandări İi n 6.2.1 Creİterea vacilor de lapte Ín faza de conversie întreĠinerea animalelor sistemul legat la întreĠinerea în sistem li orespundă cer fiziologice, igienice İi de producĠie. Se vor respecta, în primul rând, normele de 2 /cap la vaci; 1,5 - 5m 2 /cap la tineret ; 10m 2 /cap la tauri; normele de volum de aer: 25m 3 /cap de animal İi indice (1m 2 de geam la 18 m 2 de pardoseală). Animalele trebuie să aibă acces liber în pad fie întreagă, cu aİternut bogat dar se admi depunere a dejecĠiilor. Mi croclimatul adăposturilor trebuie să asigur - 25 0 C, umiditatea aerului 5 - 75%, curenĠi de aer 0,1 - 0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: dioxidul de carbon 0,04 - 0,15%, aceptabil între 0,10 - 0,25% amoniacul optim - absent, l imita maximă 0,0 hidrogenul sulfurat optim - absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60 - 70 lucİi cu o dur de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este m asigure schimbul normal de aer curent, apr oximativ 120 - 150 m3/cap de vacă/o La păİune animalele trebuie ferite de insolaĠii, ploi r 289 Ín faza de producĠie ecologică este obligato zotehniei ecologice astfel: - s paĠiu corespunzător, unde animalul po - İi manifeste compor nici o restricĠie; - clădirea, prin structura İi construcĠ corespunzători; - acolo, unde condiĠiile climatice perm te libere, adăpost, cu condiĠia să fie asigurată s efectiv. Trebuie asigurată suprafaĠa necesară pentru obligatoriu se tarlalizează İi se utilizea parazitarea spaĠiulu rozătoarelor, dar numai cu substanĠe İi metod SpaĠiul corespunzător, unde animalul poate - İi manifeste comportamen constituie grajdul închis în trei părĠi, desc spre sud, cu aİternut abun aibă legătură cu spaĠiile de hrănire acoperit sau padocul pentru plimbare. Ín adăpost trebuie să funcĠioneze adăpător iarna, în nu corespunzător cu efectivul de animale. Evacu bazinele colectoare, iar la locurile de odihn Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar fu rajarea cu furaje c poate face cu maxim 10% din raĠia furajeră. F - amestec uruială de porumb, grâu, orz, f acestora; - furaje suculente formate din: siloz, sfe e zahăr, dovlea administraĠi în întregime sau preparate; - furaje fibroase formate din: fân natural - produse secundare formate din: tăiĠei de de porumb, paie de c ereale. Toate aceste furaje trebuie administrate în ce trebuie respectate în timpul păİunatului s - parcelarea păİunii; - asigurarea cu apă pentru adăpat în perman - asigurarea loculu i de odihnă İi umbră; - asigurarea densităĠii corespunzătoare a a Íngrăİămintele utilizate pentru fertilizarea azot/ha/an.Această cantitate să nu fi fost d r ecologice 290