Mariusicra@gmail.com 124 Rezumat Ro Abilitare Text

Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICAȚIILE IN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICA PARTEA A. REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE intitulată SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ Elaborată de Sef lucrări Dr. Marius Stelian ILIE Subsemnatul Marius Stelian ILE, Doctor în Științe Medicale, domeniul Medicină veterinară, sef lucrări dr. la iscpiinele de Zoonoze parazitare, Parazitologie și bol: parazitare, Biologie animală Parazitologie și boli parazitare (Sectia Engleză) dn Departamentul il – învățământ clinic 1, dn cadrul Facultății de Medicina Veterinară Timisoara, candidat la obținerea titlului șințific de Doctor abilitat (Dr. habil, prezint Teză de abiltore cu ttlul SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ 1. RELEVANTA ȘI IMPACTUL REZULTATELOR ȘTIINȚIFICE 1.1. INFORMAȚII GENERALE Doctor în Ștințe Medicale, domeniul Medicină Veterinară, din anul 2007; Masterat în Igiend și epidemiologie veterinară 2007 — 2003; Absolvent, în anul 2002, al Facultății de Medicină Veterinară Timisoara, din cadrul Universități de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai | Al României” din Timisoara (USAMVBT). 1.2. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII PROFESIONALE / DIDACTICE ss Cadru didactic al Facultății de Medicină Veterinară Timisoara, din cadrul USAMVE Timisoara, din anul 2002, ocupând, prin concurs posturile de doctorand cu frecvență (2002 – 2007), asistent universitar (2007-2014) și șef lucrări (2014 – prezent) la disciplinele de Zoonoze Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICA parazitore, Biologie animală, Parazitologie, boli parazitare și prelegeri clinice pe specii 1 și 2, Parasitology, parasitic diseases and clinical lectures on species 2, Patologie animale de companie = Parazitologie, Patologie animale de rentă – parazitologie. 1.3. REZULTATELE ȘTIINȚIFICE Actvitatea de cercetare pe care am desfasurat-o după absolvirea Facultății de Medicină Veterinară din Timisoara, în anul 2002, -a concretizat prin elaborarea tezei de doctorat, care a avut la bază un contract de cercetare – Tineri doctoranzi (TD), prin conducerea, ca director, a unui proiect de cercetare – Tinere echipe (TE) prin colaborarea la alte șapte contracte de cercetare, ca membru al echipei de cercetare si prin publicarea a peste 200 lucrări ștințnce ca prim autor sau colaborator, în reviste cotate ISI și indexate BOI. Tot în această perioadă am beneficiat de o bursă postdoctoral, pe durata 2 24 de luni finanțată printr-un proiect POSDRU. Consider că rezultatele activității de cercetare stingifics, desfășurate până în prezent, sunt de un înalt nivel științific, find sustinute de numeroasele lucrări publicate în reviste cotate ISI și indexate în BDI, de Indicele Hirs Google Scolar 7, Indicele Hirs Web of Science si Scopus 4 cu peste 100 de citări în reviste IS Teza de doctorat intitulată ,HELMINTOFAUNA PĂSĂRILOR DOMESTICE ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI a avut ca scop Investigarea diverselor aspecte ale infestatillor helmintice la păsări în speranța că datele obținute vor sugera măsuri de control care vor ajuta, î final la scăderea înaltei prevalente a helmintilor responsabili de reducerea productivității în aicuitură, în special traditional i, nu în ultimul rând, cea ecologică în ceea ce privește importanța practică, s-au urmărit drept obiective următoarele: realizarea unei monografii asupra helmintilor păsărilor domestice întreținute în sistem tradițional efectuarea unor studi privind epidemiologia helmintilor paraziți la păsări, menite să elucideze aspecte legate de incidența mare a unora dintre aceștia; investigarea în teren a unor episoade de boală la păsări pentru a avea o imagine de ansamblu asupra implicării parazior în patologia aviară; diagnosticarea corectă și mai ales la timp a pararitozelor păsărilor, aceasta find chela pentru adoptarea măsurilor de control; adoptarea unei strategii viabile privind controlul parazitologi al principalelor parazitoze, care afectează păsările domestice si nu numai O parte a cercetărilor realizate în perioada posdoctorală vor fi prezentate în teza de abilitare denumiti: SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ Mare parte a activității de cercetare a avut ca temă screeningul epidemiological părazițlor cu localizare sanguină la animale, în zona de sud vest și vest a României, evaluarea patogenității, caracterizarea prin metode de biologie moleculară a specilor și genotipurior identificate și întocmirea unul program de control. Cercetări stintfice abordate in prezenta teza de ablitare sunt sistematizate în două capitole ‘mari, primul abordând epidemiologia, diagnosticul i controlul unor hemoparazitoze la câini, iar al doilea focusându-se pe studiul unor hemoparazitoze la animale de interes economic. în subcapitolul CERCETĂRI ASUPRA ETIOLOGIE HEMOPARAZITOZELOR LA CÂINI ÎN VESTUL ROMÂNIEI au fost efectuate studii asupra etiologjei drofilarizei la câini prin tehnici uzuale de examinare, colorare și imunoenzimatice, investigații etiologie în babesioza canină prin tehnici Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. de colorare și investigați tiologice în babesioza,ehrlichioza și anaplasmoza canină prin tehnica imunofluorescenței indirecte. Pe parcursul studiului au fost folosite pentru diagnosticul de specie cinci metode diferite, pentru identificarea specilor de Diroflaria. La câini luați în studiu au ost identificate microflarii de Diroflora immits și D. repens. Metoda de diagnostic directă, între lamă si lamelă a pus în evidență microfilari in sângele a opt câini. Testele rapide, specifice pentru D. immitis, au fost pozitive pentru patru cazuri, unul nefiind evidențiat ca pozitiv. Metodele Knot modificată și imunhistochimică pun în evidență diferite caractere morfologice și imunahistochimice, dar necesită îndemânare, experiență și personal calificat în această direcție. Metoda ELISA, DiroCHEC a detectat antigenele de D. immis din plasma si sau serurile supuse studiului la 5, pacienți canini, find indicată și pentru diagnosticul infestaților oculte / ascunse. Investigatile etiologice în babesioza canină efectuate în patru județe vestice (Arad, Bihor, Caraș-Severin și Timiș) la un număr de 277 de câini au evidențiat, pe baza caracterelor morfologice efectuate prin micromăsurători, un paraztism cu specii de babesii mari (15 cazuri) i cu specii de dimensiuni miei ( cazuri) Distribuția babesilor de dimensiuni mari (8. canis) în cadrul populație canine în cele 4 județe a fost următoarea: 4 în județul Arad, 1 în județul Bihor, 2 în județul Caraș-Severin si 8 în județul Timiș, Distribuția babesilor de dimensiuni mici (8, gibsoni) în cadrul populației canine in cele 2 județe în care au fost diagnosticate a fost următoarea: un caz în județul Bihor și cinci cazuri în județul Timis Sereeningul etiologic, efectuat în inci județe (Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) din vestul Romaniel prin tehnica imunofluorescentelindirecte (kit-ul MegaScreen® FLUOVET?), la un efectiv de 194 de câini simptomatic, a demonstrat o seropozitivitate pentru: Ehrlichia canis (32 de cazuri), Babesia canis [23 de câini), Anaplasma phagocytophilum (7 cazuri) si Babesio gibson’ (4 cazuri). Aceste investigati confirms, indirect, evoluția babesiozei canine determinată de specii mari (B. canis) si de specii mic (B. gibsoni) in zona de vest a Romniei, lucru confirmat deja în cadrul unui capitol anterior. Toate aceste investigații au fost efectuate în premieră națională în subcapitolul CERCETĂRI ASUPRA ETIOLOGIEI HEMOPARAZITOZELOR LA CÂINI ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI au fost efectuate investigați etiologice în babesioza canină în zona de sud-vest a tării prin tehnica de colorare Diff-Quick, investigații etiologie în dirofilarioza caning prin tehnici uzuale de diagnostic și tehnici imunoenzimatice, investigatietiologice în babesioza, ehrlchioza, anaplasmoza și borelioza caning prin tehnica imunofluorescente indirecte. n urma prelucrării prin tehnica de colorare Diff-Quick a unui număr de 130 de probe de sânge provenite de la câini suspecți de babesioză, din cinci județe din zona de sud-vest a României (Caraș-Severin, Mehedinți, Gor), Dolj și Olt), în 19 (14.6%) s-au identificat infecții cu specii ale. genului Babesia. Pe ansamblu, la examenul microscopical froturilor sanguine, în 16 cazuri(12.3 54) s-au semnalat infecții cu Babesia spp. de babesii mari. n 3 frotiur (2.3%) s-a semnalat prezența unor sperii de babesii de dimensluni mici sub formă de coci și de culoare albastră. În (general, prezența paraztismului cu specii de babesii mic (8. gibsoni) a fost rar observată în Europa, iar datorită dificultăților întâmpinate la diagnostic sunt necesare. investigații suplimentare de biologie moleculară. Investigații etiologice tn diroflarioza Canină în sud-vestul României prin tehnici uzuale de diagnostic și tehnici imunoenzimatice au fost realizate pe un efectiv de 414 câini proveniți din Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. 28 de localități a 7 județe. in vederea evidentieri microfilarilor de Diroflaria spp. probele de sânge au fost prelucrate utlizand examenul direct între lamă și lamelă. Ulterior, probele în care s-au găsit microfari au fost colorate histochimic cu fosfataza acidă si prin metoda Knott modificată, în scopul dferentieri specillor de dirofilari pe baza caracterelor morfologice. Mai mult, tot că test de diferențiere între Dirofilaria immits și Dirfilario repens, s-a utilzat testul Snape 40X ca metodă rapidă imunologică calitativă bazată pe principiul sandwich imunocromatografi. Pe ansamblu, în urma examinări probelor de sânge î picătură între lamă, silamelé au fost identificate microfiar la 22 de câini din cei 414 examinati În continuare, cu ajutorul testului rapid Snap” 4DX, din cele 22 de cazuri cu microfilarermie în două s-au semnalat antigene specifice speciei D. immitis. Aceste rezultate au fost confirmate și prin colorare imunohistochimică cu fosfatază acidă si prin metoda Knott modificată. Procentul cel mai crescut de Câini cu microfiarii s-a înregistrat în județul Mehedinți (10.0%; 4/40) lar cel minim în județul Gorj (1.6%; 1/62). În restul județelor procentul probelor pozitive a fost de 5.6 (3/53) în Caras-Severin, 5 6 (3/53) in Dolj, 4-1 (3/74) în Hunedoara, 7.7 (4/52) in Ok și 83 (5/60) în Valcea. Din cele 28 de localitSi investigate a 7 județe în 15 (53.6%) s-au diagnosticat câini cu icrotiarii Investgați etiologice în babesioza,ehrichioza, anaplasmora si borelioza canină in zona de sud- vest a țării prin tehnica imunofluorescenței indirecte au fost efectuate pe 414 câini aparent cinic sănătoși (asimptomatici) proveniți din 28 de localități ale județelor Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara, Gorj, Dol, Olt și Vâlcea. După obținere, materialul biologic a fost depozitat în tuburi Eppendorf de 1.5 ml și păstrat la temperatura de congelare pan’ momentul prelucrării. Probele au fost prelucrate în vederea identiicării unor agenți etiologic! hemoparazitari (Babesia canis, Babesia gibsoni, Ehrlichia canis, Anaplasma și Borellia burgdorfer sensu lato), prin tehnica imunofluorescentei indirecte, in laboratorul discipline: de Parazitologie si Bol Parazitare, a Facultății de Medicină Veterinară Timisoara, fiind demonstrat parazitismul cu aceștia. Cel mai frecvent întâlnit hemopatogen, diagnosticat serologic prin identificare de anticorpi, afost 8. burgdorferisensu lato [134 de căni) urmat de 8. canis (59 de Bini), E. canis (28 de cazuri), A. phagocytophilum (24 cazuri) și 8. gibsoni (16 cazuri) în subcapitolul DETERMINAREA PREVALENȚEI HEMOPARAZITOZELOR LA CÂINI ÎN SUD VESTUL ȘI VESTUL ROMÂNIEI SI CARTAREA SPECIILOR IDENTIFICATE au fost efectuate. Screenine-ul seroepidemiologic prin tehnica imunofiuorescenței indirecte asupra — răspândirii heroparazitozelor la câini în zona de vest și sud-vest a Românie și Screening-ul epidemiologic asupra răspândirii diroilariozei canine în zona de vest si sud-vest a României. screeningul seroepidemiologic efectuat prin tehnica imunofluorescentelindirecte la 608 câini din zece județe în zona de vest si sud-vest a României (Arad, Bihor, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara, Gori, Dolj, Olt i Valcea) a scos în evidență o seroprevalență de 13.6% pentru babesioza canină determinată de 8. conis, 35% pentru babesioza canină determinată de 8. gibsoni, 9.9% pentru ehrlichioz5, 5-1% pentru anaplasmoză și 30.6% pentru borelioză. Nu s-au găst asociații intr valorile seroprevalenței si factori epidemiologic luai in studiu: vârstă, sex, rasă, mediu de proveniență si contactul anterior cu gazda vector. Distribuția teritorială 3 hermopatogenilor investigația relevat o repartiție neuniformă în arealul investigat, probabil, în mare parte dependent de relația gazdă-vector. Cercetărie realzate pe un efectiv de 608 câini proveniți din 51 de localități a 10 judete din vestul și sud-vestul României, în vederea evidentierii microflailor de Diroflaria spp. au Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. identiicat o seroprevalenta maximă a boli în judetul Mehedinți (10 0%; 4/40) ar cea minimă în județul Gor} (2.6%; 1/62). n restul județelor procentul probelor poztive a fost de 73 (3/38) în Arad, 29 (1/38) în Bihor, 56 (4/71) în Timis, 38 (3/78) în CaraySeverin, 2.7 (2/73) în Dol, 30 (3/100) in Hunedoara, 7.7 (4/52) in Olt și 8.3 (5/60) in Valcea. Din cele $1 de localități investigate a 10 judete în 20 (39.2%) s-au diagnosticat câini cu microfilarii cu o prevalent@ între 5. și 25%, Reaci pozitive au fost semnalate în 50% (2/4) cntre localități în județul Arad, 20% (2/5) în județul Bihor, 25% (2/8) în județul Timiș, 200% (2/2) în judetul Mehedinți, 12.5% (1/8) în iudețul Caras Severin, 50% (2/4)în județul Dol, 20% (1/5) în județul Gorj 40% (2/5) în judetul Hunedoara, 75% (3/4) în judeul Olt 66,6% (4/6) în judetul Valea. n cele 30 de probe în care a semnalat prezenta microflariior de Dirofilaria spp. în șase (20%) au fost identificate antigene circulante de Dirofilara immiis. Uerior, acest lucru afost confirmat și prin colorarea imunohistochimică a larvelor cu fosfatază acidă si prin metoda Knott modificată. În restul probelor (80%) microfiarile identificate au fost Diroflara repens. Specia D. immits, cu localizare cardiacă, a fost semnalată în patru județe (Arad —2 cazuri în două localități, Timiș-2 cazuri în două localități, Caraș-Severin -1 caz și Mehedinți – 1 caz) cu așezare preponderent vestice. Screeningul epidemiologic efectuat a scos in evidență o prevalentă de 49% pentru diroflarioz’, Prin colorare imunohistochimică cu fosfataza acidă și cu testul rapid Snap® 40x din cele 30 de cazuri de fiaremie în șase (20%) s-a identiicat un paraaitism cu specia Diroiloria immiis iar în rest (80%) cu specia Dirofilario repens. Nu s-au găsit asociații între valorile seroprevalentei si factorii epidemiologci luați în studiu: vârstă, sex, rasă si mediu de proveniență n subcapitolul EVALUAREA. PATOGENITĂȚII HEMOPARAZITILOR ASUPRA GAZDELOR. srau efectuat determinări asupra profilului hematologic si profilu biochimic la câini în infestatia cu hemoparaziț. Studiu a fost efectuat pe probe de sânge recoltate de Ia câini, infestati natural cu Babesia spp., Ehrichia spp. si Dirofiaria spp., surprinși n faza acută a boli, din 15 rase diferte, cu vârsta cuprinsă între opt luni și 11 ani, 16 masculi și 9 Temele. Pentru profil hematologic au fost determinati următorii parametri: hematocrit (Ht), hemoglobina (Hb), numărul de eritrocite (E), volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitară medie. (HEM), concentrația în hemoglobin’ eritrotitară medie (CHEM), coeficientul de variație a! dimensiunii eritrocitelor (ROW), trombocitele (PLT), numărul de leucocite (L), procentul de neutrofile, limfocite, monocite,eozinafile și bazofle. Pentru profil biochimic probele de sânge. au fost prelucrate cu ajutorul aparatului Vet Screen. S-au determinat: blirubina totală (BT), lipaza, albuminele, creatinina, GGT – ul (gamaglutamil transferaze’), GOT-ul (aspartat amino transferaza = AST), GPT-ul (lanin amino transferaza = ALT), fosfataza alcalină, proteinele totale. în concluzie se poate spune că modificările clnico patologice, la câini, în hemoparazitoze, depină foarte mult de specia de patogen implicată, de imunitatea gazdei, vârstă, boli intercurente și zona geografică de proveniența, find cunoscut ca patogenitatea specillor variază cu susa sau subspecia implicată. Datorită evoluției subelinice sau cu simptomatologie ștearsă, caraeteristică unor hemoparazitoze, boala poate trece neobservată, proprietarii nu efectuează vizita la medicul veterinar, nefiind solicitate examene de specialitate. În consecință aceste animale scapă supravegherii epidemiologice sau complică epidemiologia boli find surse importante de patogeni. S-a continuat cu IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE ȘI IMPLICAȚIILE LOR ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICA, ar ulterior au fost efectuate CERCETĂRI Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ASUPRA SPECIILOR DE PARAZIȚI CU LOCALIZARE SANGUINĂ LA Câini Scopul primului obiecti a fost stablirea principalelor elemente epidemiologice si implicatile lor in sănătatea animală si pubică. Pentru realizarea scopului s-au efectuat anchete epidemiologice în populația canină supusă riscului în vederea identificării principalelor elemente epidemiologice specifice fiecărei entități diagnosticate. Anchetele epidemiologice au fost efectuate prin deplasarea în teritoriul propus pentru supraveghere și întocrmirea unor chestionare de către proprietarii câinilor, luați in studiu si de către medicii pracicieni cu care ‘am colaborat. Datele obținute au fost centralizate în baza de date a proiectului, au fost analizate interpretate și comparate cu rezultatele analizelor de biologie moleculară si cu rezultatele examenelor serologice publicate. în perioada ianuarie ~ noiembrie 2012, în scopul identificării prin metode moleculare, a unor patogeni cu călizare sanguină, incluzând agenți etiologie din genurile Babes spp, Dirofaria. spp. Ehrlichia spp. Anaplasma spp, au fost investigat un număr de 260 de câini simptomatic ADNCul a fost izoat din probele de sânge utiizănd kit-ul Purelink™ Genomic DNA mini kt (invitrogen™, Carlsbad, CA, USA) după recomandările producătorului. După. obținere, extactele de ADN au fst stocate la 20 °C până în momentul prelucrării Ulteror,probele de ADN extrase au fost supuse reacție în lanț a polimeraze (PCR) Pentru fiecare animal lat în studiu s-au făcut investigati pentru patru hemopatogeni (Babesia spp., Dirofioria spp., Ehrlichia sp, Anaplasma spp) Pentru evidentierea speciilor genului Babesiareactia PCR a avut ca țintă un fragment din gena 185 rfINA de mărimea a 410 bp, utlizănd primerii PIRO A și PIRO 8 și condiile de reacție descrise în prealabi de Solano-Gallego și col (2008). În probele pozitive diferențierea specilor de babesi sa efectuat prin analiza lungimii fragmentul de restreie (RFLP) cu ajutorul unor enzime de digestie convenționale Hinf and Tog! (Jena Bioscience GmbH, Jena, Germany) find analizate printr-un alt 8, gibson’ specific ~ PCR cu setul de primeri GibS9SF și Gib1270R conceput pe baza unei lungimi de 670 bp a genei 185 rRNA de Inokuma și col (2004). Pentru a confirma rezultatele investigatior PCR-RFLP și a specilor de babesi diagnosticate, toate produsele PCR poziive au fost trimise la seeventare (Macrogen’ Europe, Amsterdam, the Netherland). Secventele derivate au fost comparate cu secvențele refereniale din Banca de Gene utilizând versiunea online asoftwerului BLAST” (Basi Local Aignment Search Tool, NCBI; disponibil pe http:/blast.nebi.rlm nih gov. În fina, după prelucrare, secventele derivate și reprezentative au fost depozitate in GenBank sub numerele de acces 0965771, K110550 – ‘110651, i KC128809 = KC128814, Diagnosticul molecular al specilor genul Diroflaria s-a făcut după protocolul descris de Goia și col, (2010). Asfel, ca tehnica de bază s-a utiizat muliple:PCR-ul utlizind în combinatie echimolară o pereche de primeri generali pentru nematozi [500 bp) 125 și 125Rdeg, io pereche de primeri specii pentru Dirofieria immitis (204 bp) 125F28 și iroflria repens (327bp) 125R2, and ca țintă gena 125 0NA. în diagnosticul molecular al specilor genului Ehrichia, ADN-ul extras a fost utlizat ca un șablon pentru a amplifica un fragment al genei 165 rRNA (480 bp). Reacția PCR s-a desfășurat în două. etape („nested PCR”) după tehnica de lucru descrisă de Aguirre și col (2008). În PCR-ul primar “a utizat o pereche de primer speci identficăni genului hrlihia, ECC i ECB. În continuare, Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. în mixtura reacției secundare pe lângă ampliconii obținuți în reacția primară, au fost introdusi primeri specifici identificării speciei Ehrlichia canis, si anume ECANS și HE3, urmărind a ampliticare de aproximativ 380 bp. Pentru confirmare, probele pozitive au fost secventate, Tehnica identificării agentului etiologic al anaplasmozei (Anaplasma phagocytophylum) s-a realizat printr-o singură reacție de PCR clasic a unui extract de ADN conform protocolului conceput și descris de Walls și col. (2000), având ca țintă amplificarea unei porțiuni al genei 165 FRNA. Volumul reacției a inclus perechea de primeri specifici LAGF și LAIR. Ampliconii rezultați au fost de aproximativ 544 bp. Rezultatele sereeningului molecular, realizat pe un efectiv de 260 de câini, au confirmat! prezența hemopatogenilor Babesio canis, 8. gibson, Diroflariaimmitis, D. repens, Ehrlichia canis i Anaplasma pahocytophylum în zona de vest și sud-vest a Romani în ceea ce privește OPTIMIZAREA MĂSURILOR DE PROFILAXIE ȘI CONTROL IN PARAZITOZE CU LOCALIZARE SANGUINA LA CÂINI a fost evaluată eficacitatea unor teste de diagnostic utilizate: în evidențierea unor hemoparazitoze la câini șia fost testată eficacitatea microflaricidă a unor formule medicamentoase pe bază de moxidectin .5%/imidacloprid 10% (Advocate” spot ~on, Bayer) și ivermectin 1 % (Dufamec® injectabil, DutchFarm) în tratamentul câinilor infestat) natural cu Diroflaria (syn. Nochtielo} repens. în medicina veterinară, a avea mijoace biologice de diagnostic, care să fe ușor de executat, să fie reproductibile, sensibile, precoce și specifice, constituie o necesitate de prim ordin Studiul Testarea comparativă a efcacității a două metode de diagnostic utlizate în babesioza Canin’: etalatul direct colorat Diff = Quick’ vs. reacția în lant a polimerazei ~ analiza polimorfismului lungimii fragmentului de restricție (PCR – RFLP) 2 fost efectuat cu scopul de a evalua eficacitatea 2 două metode de diagnostic în vederea stabliriiaplicabiltății practice a metodelor luate în studiu, Studiul a fost realizat în perioada mai 2012 — martie 2014, pe un număr de 66 de câini, originari din două judete vestice (Arad si Timiș) și trel județe nord-vestice (Bihor, Satu ~ Mare și Slaj) ale României Caun prim pas, în ziua recoltării sângelui din materialul biologic obținut individual s-au efectuat trotiuri sanguine care, ulterior, au fost colorate Diff ~ Quick” (Medion Diagnostics GmbH, Dudingen, Switzerland) i examinate sub microscopul optic în scopul evidențierii unor posibile: piroplasme intraeritractare, Sângele rămas a fost stocat la – 20°, ar analiza moleculară a fost efectuată la o dată ulterioară în cadrul laboratorului Discipline! de Parazitologle și boli parazitare ale Facultății de Medicină Veterinară din Timisoara. Tehnica reacției în lant 2 polimerazei a fost efectuată după metodologia descrisă de Solano-Gallego și col. (2008) Rezultatele obținute au fost analizate din punct de vedere statistic cu programul GraphPad Software ©2014, pentru stablirea factorului Cohens Kappa, care cuantifică corelaile de concordanță între rezultatele obținute prin metoda de colorare Diff ~ Quick si PCR ~ RFLP. Tehnicile de diagnostic molecular au identificat infect cu 8. gibseni în probele a patru câini care au fost considerați negativi a infecție după examinare la microscop. În cazul diagnosticului specilor de babesii mari (8. canis) a existat o concordanță de 100% între metoda etalatului direct colorat Diff — Quick” și tehnica reacției în lanț a polimerazei urmată de analiza lungimii fragmentului de restricție. Prin urmare, in acest caz, pentru un diagnostic rapid și sigur, recomandăm metoda etalatului direct. În cazul diagnosticului specilor de babesii mic (8. Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. gibsoni) a existat o concordanță de 85.71% ntre metoda etalatulu direct colorat Diff — Quick® și tehnica react! în lant a polimerazei urmată de analiza lungimii fragmentului de restricție. Tehnica PCR – RFLP a evidențiat babesii mii în patru probe negative la etalatul direct. Prin urmare, pentru un diagnostic sigur în cazul evidențieri speciilor de babesii midi recomandăm. tehnica PCR-RFLP. Studiul Evaluarea a patru metode de diagnostic în diofilarioza caning a fost realizat cu scopul de a aduce contribuții și sugestii în alegerea celei mai eficiente metode de diagnostic de laborator, in vederea stabilirii aplicabiltății practice a metodelor luate in studiu. Au fost investigati 118 câini cu sau fără stăpân “de stradă” colectați la nivelul municipiului Timisoara și aduși in cadrulCliicilor Veterinare Universitare Timișoara. La sosire, după examenul general al fiecărui animal, prin punctia venei cefalice s-au recoltat probe de sânge integral, în vacutainere sterile cu anticoagulant EDTA, care fe în ziua recoltări, fie Ia o dată ulterioară, a fost prelucrată prin Tehnica examinării picăturii directe (PD), Metoda Knott’s modificată (KM), Tehnica ELISA (DiroCHEK; Lab Pack Symbiotics®) (EL), Reacția in lant polimerazei (PCR)= tehnica multiplex: PCR după Gioia și col. (2010). Pentru compararea rezultatelor au fost folosite probe martor obținute prin extracția ADN-ului din viermi adulți de D. imrntis siD. repens. Pentru aprecierea specificități si sensibilității metodelor, tehnica Knott’s modificată a fost considerată standard de referință (,gold standard”) in diagnosticul microflarilor. Examenul picăturii de sânge s-a dovedi a fi o metodă cu o excelentă specificitate, dar cu o senezitvtate relativ scăzută, fără a vea capatitate de diferentiere interspeciică. Find o metodă foarte ieftină si rapidă recomandăm, n toate cazurile, ca test preliminar metodelor Knott și PCR. Tehnica de diagnostic Knott’s modificată poate fi considerată una care se efectuează într-un timp relativ scurt, utiizand reagenti iefini cu posibiltates de diferențiere interspeciică. Multplele avantaje recomandă această metodă in diagnosticul de bază al diroflariozei canine în orice laborator de diagnostic. Se recomandă utiizarea metodei ELISA, cu o bună senzitivitate și cu o specificitate foarte bund, în cazul studilor epidemiologice axate pe screeningul unui efectiv mare de animale, când se dorește furnizarea de rezultate într-un timp relativ scurt. În situații de cazuri individuale, costurile ridicate ale Ktului determină să fie ultima optiune. Pe ansamblu, diagnosticul molecular prin tehnica PCR a larvelor de cirofilaii s-a dovedit metoda cu cea mai bună speciicitate și senzitivtate. Se recomandă utilzarea acestei metode în laboratoare: specializate dotate cu echipament adecvat si personal calificat mai ales în cazul contirmării rezultatelor testului Knott’s modificat Testarea eficacității microflaricide a unor formule medicamentoase pe bază de moxidectin 2.5 imidacloprid 10% (Advocate® spot -on, Bayer] și ivermectin 1 % (Dufamec® injectabil, DutehFarm) in tratamentul câinilor infestați natural cu Diroflaria (syn. Nochtella) repens a inclus un număr de 32 de câini de diferite vârste, rase și de ambele sexe cu microfilaricirculante de Diroflora repens. Animalele luate în studiu au făcut parte din categoria de câini de stradă (n=21); câini cazați în grup în adăposturi canine (n-9); și câini cu proprietar (n=3) ereseut diferite condiții care s-au prezentat pentru control de rutină la Clinicile Veterinare Universitare. Probele au fost analizate pentru evidențierea microflarilor prin testul Knott’s modificat, diferențierea interspecifică făcându-se pe baza caracterelor morfologice. Câinii incluși n studiu au fost alocatiin mod aleatoriu în trei grupuri Grupul! de studiu a inclus 12 caini metiși cu vârste cuprinse între 8 luni și 10ani, de sexe diferite (sapte masculi și cin femele) și cu greutăți corporale cuprinse între 8,0 si 32,0 de kg. Animalele. Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. din acest grup au fost tratate o singură dată cu o combinație de imidacloprid 10% / moxidectin 2.5% spot-on (Advocate®, Bayer). Grupul Il de studiu a inclus tot 8 câini din care una de rasă. pură (Beagle) și șapte metiși, cu vârste de la 1 până la 12 ani, de sexe diferite (3 femele și. mascul) și cu greutăți corporale cuprinse între 10 și 30 de kg. Câinilor din acest grup li sa administrat singură dată ivermectin injectabil (Dufamec’, DutchFarm). Grupul de studiu sau grupul control a fost format din 12 câini tratați placebo cu un amestec de apă distilată si zahăr spot ~ on. Câinii dn acest grup au fost metiși cu vârste de la 2 până la opt an, de sexe diferite (tine femele și trei masculi) i cu greutăți corporale cuprinse intre 5 si 20 de kg, Criteriul de evaluare a efectului microfiarieid a substanțelor medicamentoase s-a cuantificat prin calculul gradului de eficacitate (GE). GE a fost reprezentat de procentul câinilor liber de microfiarii în zlele de investigație pe parcursul a trei luni de observație incepând cu ziua a șaptea de la administrarea medicamentului. GE s-a calculat pentru fiecare grup de studiu utilizand următoarea formula: % GE = [(procentul câinilor poztivi în grupul control — procentul câinilor pozitivi în grupul de studiu) / procentul câinilor pozitivi în grupul control] x 100. Rezultatele, studiului. confirmă efectul. combinației imidacloprid = moxidectin asupra. icrofiarilor de D. repens, demonstrând totodată un grad de eficacitate (efect microfiaricid) de 100% timp de 30 de zile după administrae, și de 83.3% între zilele 30 și 90 post tratament. De asemenea, rezultatele studiului confirmă indirect, că o singură administrare de o combinație imidacloprid ~ moxidectin nu garantează un efect adulticid de 100%, fapt demonstrat de prezența. microfilarilor în sângele periferic a unui caine dintr-un total de 12. Rezultatele studiului privind efectul microfilariciă asupra larvelor de D. repens a Ivermectinei au arătat un rad de eficacitate de 100% in primele trei săptămâni de la administrare, 75.0% în ziua 30 de la debutul tratamentului și 12-5% în ziua 60 post administrare. Într-o perioadă estivală, analiza cost beneficiu privind efectul microfiariciă în parazitismul cu D. repens a celor două medicamente testate recomandă formula medicamentoasă pe bază de ivermectină ca un preparat mai avantajos față de combinația imidaclopriă ~ moxidectin, cu administra a fiecare trei săptămâni. în partea de CERCETĂRI PRIVIND, EPIDEMIOLOGIA, DIAGNOSTICUL ȘI CONTROLUL UNOR HEMOPARAZITOZE LA ANIMALE DE INTERES ECONOMIC au fost abordate ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ÎN BABESIOZA OVINELOR ȘI BOVINELOR ÎN JUDEȚELE GORI ȘI HUNEDOARA. În România creșterea ovinelor ocupă un loc important în activittile crescătorilor de animale, prezența căpușelor ixodide responsabile de transmiterea piroplasmelor este tot mai greu de controlat, iar semnalarea tot mai frecventă a acestei parazitoze în sudul Românie au dus la motivaia prezentului studiu. Scopul acestui studiu a fost stabilrea prevalentei infestaici cu Babesia spp. la ovine intretinute în turme particulare în județul Gori. Studiu a fost realizat în localitățile Valea cu Apă și Bumbești iu din județul Gorj pe un efectiv de 412 ovine, provenite. din două turme private. Ovinele luate în studiu au prezentat semne cinice specifice infestației cu babesi Plecând de la această suspiciune au fost examinate clinic amănunțit, îtocmindu-se foi de observație și sa recoltat singe pe vacutainere cu anticoagulant (EDTA) în vederea efectuării de investigații pentru identificarea piroplasmelor în enitrocite. Diagnosticul de babesioză a fost confirmat prin observarea în eritrocite a unor formațiuni priforme, colorate, cu dimensiuni variabile, mai mici sau egale cu raza eritrocitului, pe baza caracterelor morfologice descrise de Soulsby, 1986. Datele legate de zona de pășunat, rasa, sexul, vărsta Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. animalelor au fost colectate și prelucrate în vederea stabili situației epidemiologice concrete de evoluție a hemosporidiozei în urma examinării cline a ovinelor și microscopice a frotiurlor, din totalul de 412 ovine supuse riscului, 47 au fost pozitive la infestatia cu babesii. Studiul evidențiază 0 rată a infestatiei, mai bine spus o prevalență totală de 11,4%. În urma examinării frotiurlor si a măsurătorilor efectuate s-a constatat că specile implicate în babesioza ovinelor în efectivele supuse studiului au fost 8. ovis și B. motasi, cu o prevalență de 82,97% (n=39) respectiv 10,63% (n=5), Infestatie mixtă a fost observată la trei ovine (6,38%). Studille legate de evoluția babesiozei micilor rumegătoare în România sunt destul de limitate. Babesioza find o importantă hemoparazitozi a animalelor de rentă, încadrată în grupul boilor transmise de vectori, cu o morbiditate si mortalitate ridicată, determinând pierderi economice importante atăt în fara noastră cât și la nivel mondial. Prevalența infestatiel cu Babesia spp. (11,43) la ovinele examinate din județul Gorj evidențiază un status epizootologic stabil și reprezintă un factor de risc pentru alte rumegătoare. Babesioza bovind sau febra de apă rosie, cum este nuntă, este din punct de vedere economic cel mai important agent patogen transmis de artropode la bovine. Costurile cu babesioza bovină sunt legate de moralitate, avorturi scăderea producției de carne și lapte, măsurile de control, precum și pierderile de producție potențială bovine și restricților comerciale. Scopul acestui studiu a fost stablirea prevalenței infestatiei cu Babesia spp. la bovine întreținute în efective particulare în județul Hunedoara, Studiul a fost realizat în CSV-urile Ghelari și Teliuc, pe raza comunelor Toplita, Bunila, Leleșe si Teliucul Inferior. Bovinele supuse studiului au fost din rasele Bălțată Românească, Holstein Fria, Bălțată cu negru Românească si metiși ai acestora, de vârste diferite (cuprinsă între 24 51217 luni), numa femele. Holstein Friză i Bițată cu negru Românească sunt reprezentate într-un procent redus în zona uată în studiu. Probele de sânge recoltate pe anticoagulant au fost etichetate si păstrate la rece in vederea transportari la laboratorul de Parazitologe și boli parazitareal Facultății de Medicină veterinară Timișoara, unde au fost examinate. Frotiurile efectuate laloculrecoltari cât și cele efectuate la laborator au fost colorate prin metoda Diff – Quick, Diagnosticul de babesioză a fost confirmat prin observarea în ertrocite @ unor formațiuni priforme, colorate, cu dimensiuni variabile, pe baza caracterelor morfologice descrise de Soulsby, 1986 în urma examinării nice a celor 86 de bovine și microscopice a rotiuilor de singe, dn totalul de 430 animale supuse riscului cinei au fost pozitive la infestați cu babes. în urma examinării frotiurlor și a măsurătorilor efectuate s-a constatat că speci implicate în babesioza bovinelor în efectivele supuse studiului au fost Babesia bovis / Babesia divergens cu o prevalenta de 5,8% (n=5/86). Trebuie precizat ca datorită numărului mic de animale pozitive și a modalității de examinare a rotiurilor a fost dificil diferențierea între cele două speci, După caracteristicile morfometrice, babesile identificate au fost încadrate în categoria babesilor mici. Referitor la aspectele morfologice ale babesiior la rumegătoarele mari există discuții legate de validarea specilor în cele două categorii, mar și mici, iar clarificarea se poate face doar pe baza analizelor moleculare prin PCR. Prevalenta infecție cu Babesia spp., la bovinele din Județul Hunedoara, a variat între O și 18,5% în localitățile Cerigor, Poienita Voinil respectiv Cincig Cerna. Valori intermediare, de 4% si 4,8% au fost înregistrate in localitățile Hășdu si Lelese. Dificultatea stabilriiexacte a speciei de babesie in vederea obtinerii unei imagini complexe asupra etiologlei necesită efectuarea de studii de biologie moleculară. Lipsa programelor active de supraveghere Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. 2 bolior transmise de vectori, recte babesioza rumegătoarelor mari și mici, face imposibilă cunoașterea exactă a etiologei acestora si implicit a implementării unor programe de control, în vederea reducerii pierderilor provocate de acestea 2. CAPACITATEA CANDIDATULUI DE A ÎNDRUMA STUDENȚI SAU TINERI CERCETĂTORI De-a lungul întregi activități didactice și de cercetare derulate începând cu anul 2002, am avut oportunitatea de a coordona peste 35 de studenți in cadrul cercului stinifc de Parazitologie și boli parazitare pentru finalizarea lucrărilor de Diplomă la Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara. Multe dintre aceste lucrări s-au finalizat cu publicarea rezultatelor în diverse reviste de prestigiu nationals international. in experimentele și studile efectuate, atâtin proiectele a care m fost director cât și în cele în care am fost colaborator, am cooptat și impicat student din anul IV, V și VI, îmbinând actvtatea practicd cu cea teoretică. Studenții din cadrul acestui cere de lucru au aut posbiatea să se implice activ În recoltarea de probe biologice, prelucrarea lor în vederea exarmenelor parazitologice și examinarea probelor pentru identificarea agenților patogeni sau de punere în evidență a complexelor antigen ~ anticorp inu numai. De asemenea, au intratn contact cu aparatura de laborator specfică examenelor paraztologice, imunoenzimatice și de biologie molecular’, denvoltindu-s noi abit De asemenea, pe parcursul cercetărilor am colaborat si ghidat doctoranzi, care au avut ca teme de studiu, în cadru tezelor de doctorat, subiecte încadrate în tematiile proiectelor de cercetare. În caltate de director al proiectului de cercetare PN-II-RU-TE-2008-1, intitulat „CERCETĂRI PRIVIND EPIDEMIOLOGIA, DIAGNOSTICUL ȘI CONTROLUL UNOR HEMOPARAZITOZE LA CÂINI” am consttut și condus echipă de treitiner cercetător și doctorana, asist Dr. Kalman IMR, sist. Dr. lonela HOTEA i drd. Mirela IMRE, cu care am avut 0 colaborare excelentă, în vederea îndepinini obiecivelor spediice proiectului. Pe parcursul bursei posdoctorale, cofinanțate din Fondul Socal European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, prin proiectul cu ttl: “Scoala Postdoctoralé în domeniul Agriculturii și al Mediinei Veterinare”, Cod Contract: POSDRU/89/1.5/5/62371, am colaborat și Îndrumat trei doctoranzi și anume drd. lonela Denisa SORESCU, Mirela IMRE și Sidonia ANDREI în cadrul actwtai didacice curente am avut ocazia să îndrum studenți în ceea ce privește biologia, etoloai, morfologia agenților patogeniimpicaiin apariția diverselor entități patologice, dagnosticul i combaterea acestora căt și utlizarea surselor de materiale de specaitate, modul de accesare a acestora în vederea studiului individual, precum și îndrumarea redactări referatelor, asigurând tot odată i consultanță în problemele specifice disciplinelor în care am activat. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că imp de 6 ani am fost Decanul de an al generației e studenți MV 2011-2017. 3. COMPETENTELE DIDACTICE ALE CANDIDATULUI Având dorința și capacitatea de a transmite cunoștințele dobândite, plăcerea de 3 comunica, dar și tendința de continuă dezvoltare, atat pe plan teoretic, cât și practic, a competențelor obținute, consider că prin alegerea carierei universitare imi pot aduce aportul la această nobilă profesie în domeniul medical veterinar. Prin excelență, profesia didactică presupune permanenta formare și dezvoltare a cadrului didactic, astfel încât acesta să poată să le ofere. celor pe care îi învață o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care il predă. Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. Formarea mea de cadru didactic universitar este certificată de diplomele obținute la finalul modulelor efectuate în cadrul Departamentului de pregătire a personalului didactic (DPPD) find 0 premisă importantă pentru cariera universitară Pregătirea pentru cariera didactică în general s-a produs în paralel cu cea stintificd, de speciatate, de-a lungul anilor de studiu în universitate. Competentele didactice se bazează pe proiectarea și planificarea activității didactice; programe de curs; șa dezvoltată a disciplinei, modulele tematice; curs universitar tipărit; seminari, laboratoare, practica pedagogică etc. Aceste competențe aula bază procesele didactice / practica predări invățări find susținute de elaborarea și comunicarea obiectivelor, a intenților cursului/ seminarului; prezentarea și dezbaterea conținutului disciplinei; strategillor de instruire centrate pe student; pe structura și organizarea activității didactice si nu în ultimul rand pe climatul psihosocal al instruri. De asemenea, la baza dobândirii competențelor didactice se află și practica evaluări prin sistemul de evaluare preconizat; metodele și instrumentele de evaluare utilizate; metodele alternative de evaluare; deontologia evaluări; valorificarea rezultatelor evaluări, în îmbunătățirea activtățior didactice și participarea la organizarea ila desfășurarea examenelor finale Pe parcursul anilor de facultate am avut privilegiul să întâlnesc cadre didactice deosebite, personalități marcante ale vieții academice românești și internaționale, care mi-au deschis usa unei lun fascinante, medicina veterinară, ar din aceasta să fu captivat de Biologia animală și ecologie, parazitologie si dermatologie. Din acest motiv am ales o temă de doctorat la disciplina de parazitologie, care constituie o sursă nelimitată de nou si de cunoaștere, Atăt în timpul studiilor doctorale cât și în perioada În care am activat ca asistent universitar am desfășurat și activitate didactică, predând lucrările practice la disciplinele de Biologie animală i ecologie și Parazitologie si boli parazitare. Pentru consolidarea și îmbunătățirea abiitățior didactice, Prof. univ. Dr. Gheorghe DARABUS mi-a oferit posibiltatea să susțin căteva cursuri de parazitologie și boli parazitare, pentru studenții din anul IV si V. În ultimi ani activitatea gidactică sa extins, având posibiltatea să susțin cursul de Zoonoze parazitare si Paraztologie 2 1alimba engleza, cât și activitățile didactice la dermatologie și disciplinele opționale Patologie la animale de rentă și patologie la animale de companie. Aceste experiențe mi-au confirmat încă o dată importanța cadrelor didactice în formarea profesională și m-au motivat în alegerea carierei ce doream să o urmez în perioada 2010-2018, mi-am adus aportul a conceperea 3 10 cărți, unic autor, prim autor sau colaborator, lături de cadrele didactice din FMW Timișoara și nu numai. Cărțile sunt adresate atât specialiștilor în domeniu, cât și studenților, cuprinzând noțiunile solicitate pentru promovarea examenelor din cadrul planului de învățământ al facultății De asemenea, am fost invitat să sustin prelegeri tematice (boli transmise de vectori, căpușe parazite, glardioza etc.) pentru medici veterinari praczicieni, În cadrul programelor de educație continuă de firme ca Bayer Animal Health, idexx și SynevoVet. Ca urmare a acestor activități, a evaluărle studenților, tn perioada 2012-2017, am obținut un punctaj mediu de 4,83 (din 5,00), ceea ce corepunde calificativului Foarte bine sau Excelent Tot la acest capitol trebuie amintită implicarea mea într-un Proiect POSDRU/86/1.2/5/63654 „Educație Universitară la nivel European în domeniul Mediini Veterinare”, unde am absolvit programul de perfecționare, profesională destinat personalului implicat în dezvoltarea Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. programelor de studii universitare medical veterinare cu scopul perfecționării competențelor în elaborarea si dezvoltarea de curicule 4. CAPACITATEA CANDIDATULUI DE A TRANSFERA CUNOȘTINȚELE ȘI REZULTATELE SALE CĂTRE MEDIUL ECONOMIC SAU SOCIAL, ORI DE A POPULARIZA PROPRIILE REZULTATE ȘTIINȚIFICE Rezultatele cercetărilor realizate în cadrul studilor dactorale, postdocterale si pe durata desfășurării contractelor de cercetare au fost prezentate la conferințe internationale de profil, din țară și străinătate, sau publicate în reviste nationale categoria BDI sau ISI sub forma a 227 lucrări științifice (24 ISI si 203 BDI), din care 43 în calitate de autor principal (prim autor, autor corespondent, coordonator) restu în calitate de coautoar. în particular, concluzii studilor contractelor de cercetare au fost comunicate către mediul ‘economic si social sau fost prezentate în plen sau sub formă de poster la simpozioane sau conferințe știnsfice de profi din țară sau străinătate. Unele dintre acestea au fost premiate de către UEFISCDI in perioada 2013-2017 (PN-I-RU-PRECISI-2014-8-5022, ete) În plus, în urma acestor cercetări s-au obținut și două brevete de invenție. În prezent sunt membru în 13 asociații profesionale și ștințifice din România și străinătate, asociați in care sunt popularizte și discutate rezultatele stințifice ale membrilor acestora. 5. CAPACITATEA CANDIDATULUI DE A LUCRA ÎN ECHIPĂ ȘI EFICIENȚA COLABORARILOR ȘTIINȚIFICE ALE ACESTUIA Capacitatea de a lucra în echipă este evidențiată prin prisma numeroaselor contracte de cercetare stintiicd sau de prestări de servici la care am participat in calitate de membru în colectiv, În acest sens am participat a granturi TO, TE, tip A, IDEI, Parteneriate și prestări servi Două dintre acestea au fost conduse din postura de director de proiect, la care se adaugă o bursă postoctorală, iar la șapte am fost membru în colectivele de cerecetare Participarea în aceste proiecte mi-a dezvoltat capacitatea de a lucra în echipă, având posibiitatea de a colabora cu diferite persoane și personalități din domeniu și nu numai, de la care am avut de învățat o multitudine de aspecte legate de cercetarea științifică și importanța comunicări și conexiunilor in echipele de cercetare. Totin această perioadă, cooperarea cu cercetători dela Facultatea de Medicină Veterinară din Budapesta, disciplina de Parazitologle s-a concretizat prin publicarea unor lucrări IS. În plus, colaborarea pe diferite domenii de cercetare. (paraztologie, boli infecțioase, patologie medicals, microbiologie etc. cu cadrele didactice de la disciplinele specifice s-a concretizat de asemenea, prin publicarea a unor lucrări (in calitate de coautor) in reviste categoria BDI și în volumele de lucrări ale unor manifestări știniice internationale din țară și străinătate. 6. CAPACITATEA CANDIDATULUI DE A CONDUCE PROIECTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE Capacitatea de a conduce proiecte de cercetare este dovedită prin depunerea a cinci propuneri de proiecte în calitate de director, dintre care s-au materializat trei: Tinere Echipe – CERCETARI Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICA PRIVIND EPIDEMIOLOGIA, DIAGNOSTICUL SI CONTROLUL UNOR HEMOPARAZITOZE LA CAIN, 750000 lei, 2010-2013, Tineri Doctoranzi – SUPRAVEGHEREA INFESTAȚIEI CU HELMINTT GASTROINTESTINALI ÎN VEDEREA AMELIORARII PRODUCTILOR PĂSĂRILOR INTRETINUTE ÎN SISTEM UBER — TRADITIONAL; cercetare postdoctorală – ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE IN GIARDIOZĂ ȘI EVALUAREA TRANSMITERII ZOONOTICE A SPECILOR DE GIARDIA, realizat în cadrul prolectulu: „SCOALA POSTDOCTORALA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII ȘI AL MEDICINEI VETERINARE” COD CONTRACT, POSDRU/89/1.5/5/62371 În etapele de realizare 2 proiectelor, finalizate fiecare prin rapoarte stintfice înaintate institutieifinantatoare, mi-am organizat i distribuit activitățile și resursele financiare de asa manieră încăt Să realizez în totalitate și la un nivel, calitativ, superior toate Obiectivele incluse, în propunerile de proiecte. Fnalizând cu succes cele 3 prolecte la care am fost director se poate concluziona că subsemnatul a indeplinit corect si complet atribuții specifice postului, amintind aici: realizarea de documentati care să asigure suportul depunerii de proiecte, coordonarea si managementul grupului pe tot parcursul proiectului, supravegherea activităților tuturor membrilor din proiect, elaborarea designului studilor, centralizarea și interpretarea datelor obținute în cadrul proiectului, elaborare de lucrări stingifice pe tema proiectului, activități financiar contabile, elaborare 2 rapoartelor financiar – știnyfice către unitatea contractantă, activități de diseminare a rezultatelor (organizare de workshop, conferință, etc. ) i nu în ultimul rând atingerea indicatorilor de rezultate asumate în proiecte. De asemenea, pe durata de implementare proiectelor am avut si menținut relații funcționale. de subordonare față de rector, prorector cu cercetarea ștințică și î relație de colaborare cu cellalti membri ai echipei proiectului si nu în ultimul rând cu echipele de monitorizare a proiectelor din partea unităților finanțatoare 7. EXPERIENȚA PROFESIONALĂ A CANDIDATULUI ÎN ALTE INSTITUȚII DECÂT INSTITUȚIA CARE A SCOS POSTUL LA CONCURS Pentru perfecționare si specializare profesional, atât înainte de susținerea tezei de doctorat cât si după aceasta, am beneficiat de mai multe stagii de pregătire în universități de prestigiu din străinătate și din țară. 2012 – stagiu de specializare Szent Istvân University, Budapest, Hungary, Faculty of Veterinary Science, Department of Parasitology and Zoology ~ Parasitological and molecular biology methods applied in protozoology; 2010 – stagiu de specializare Szent Istvin University, Budapest, Hungary, Faculty of Veterinary Science, Department of Parasitology and Zoology — Diagnosis methods in hemoparasitosis and tick borne diseases; 2006 – training de specializare în domeniul helmintologie – trematode schistosomatide = Trichobilharzia spp. si scanare electrono microscopica in cadrul Charles University, Praga, Cehia; 2002 – am colaborat cu disciplina de Biochimie a Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara pentru efectuarea cercetărilor de biologie moleculară abordând o temă de impact, „Identiicarea suselor de Echinococcus granulosus din vestul României prin metoda PCR”; 2010 – am participat la „Programul de perfecționare profesională destinat personalului implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare medical veterinare cu scopul perfecționării competențelor în elaborarea și dezvoltarea de curricule” desfășurat în cadrul USAMV București; Marius Stelian ILE -Teză de abiitare – SUPRAVEGHEREA BOLILOR CU TRANSMITERE VECTORIALĂ ȘI IMPLICATIILE ÎN SĂNĂTATEA ANIMALĂ ȘI PUBLICĂ. 2013- am participat și absolvit „Programul de formare si conștientizare în asigurarea cali învățământul la distanță — ID” organizat și desfășurat de Universitatea Spiru Haret, în parteneriat cu Academia Comercial din Satu Mare si TUV Austria ~ Romania, PARTEA C. PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII CARIEREI UNIVERSITARE Pentru dezvoltarea carierei universitare voi dezvolta si îmbunătăți, pe cât posibil conținutul curricular al disciplinelor de Parazitologie și boli parazitare, Zaonoze parazitare și Biologie animală. Pentru predarea în limba engleză mi-am propus, pe lângă dezvoltarea cunoștințelor lingvistice si de specialitate să contribui la îmbunătățirea si reeditarea manualului de Animal Biology; editarea de caiete de lucrări practice de Veterinary Parasitology; editarea cursului de Veterinary Parasitology; editarea cursului de Zoonoses. Având în vedere faptul că cercetarea este si va rămâne o valoroasă componentă a carierei universitare îmi propun: implicarea în derularea/coordonarea activităților de cercetare din cadrul cercului stintific al disciplinei de Parazitologe s boli parazitare prin granturi de cercetare i ca îndrumător al doctoranzilor sau al absolvenților pentru finalizarea lucrărilor de doctorat si de licență; participarea la competiții nationale și/sau internationale pentru obținerea de agranturi; dezvoharea relailor de colaborare inter-disciplinare în facultate, a celor cu facultățile de profil din țară și nu în ultimul rând, cu colective din strdinatate Doresc să accesez programul de mobilități al cadrelor didactice ERASMUS, dar si să devin diplomat european in domeniul medicinii veterinare. Voi participa la activitatea de cercetare 3 disciplinei, păstrându-mm receptivitatea și disponibilitatea la propunerile și soliitărie colegilor de facultate. Nu voi neglija nici participarea la conerese, simpozioane, conferințe nationale și internationale si imi voi aduce contribuția la activitățile civice, culturale, administrative și de evaluare inițiate de facultate si universitate, Vei participa în continuare la organizarea sesiunii știntifice anuale a facultăți, a Euroconferintei regionale de Zoonoze Parazitare, organizarea International Conference on Life Sciences cadrul universități si expozitiei Banat Agralim din postura de Responsabil al departamentului de imagine si relații publice al USAMVBT. Prin activitatea mea didactică și de cercetare îmi doresc să contribui la creșterea reputației stintfice, a compettivtăți și a vizbiități naționale si internaționale a Facultăți de Medicină Veterinară și a Universității de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai al Românie” din Timișoara