Manolevalentinaiulia@yahoo.com 749 Coltan Tudor Victoras Text

Răspunderea civilă delicată în Noul cod civit tre deziderana egiitoratu și reall practice Non-contractual ability în New Civil Code bemmeen desire and practical realities legislature Responsabité dtictelle dans le nouveau Code civil nie désir et réalitéspraiqueslégistrure Coljan Tudor Vietoras ~ Masterand în cadrul Masterului de Drept Privat Aprofundat, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti REZUMAT Legiuitorul Noului Cod civil a reglementat răspunderea civilă delictuală în capitolul IV din cartea a V-a referitoare la teoria generală a obligațiilor si a oferit un cadrul legal complex fundamentat pe docirna și practica judiciară. Spre deosebire de Vechiul Cod civil, Noul Cod civil prezintă unele elemente de noutate în această materie cate au ca scop restabilirea echilibrului social distrus prin comiterea unei fapte ilicite și repunerea victimei în situația anterioară. Scopul acestei lucrări constă în a analiza dezideratul legiuitorului de la momentul adoptării Noului Cod și cum s-a refectat acesta în realitatea practică. cu SUMMARY inte cheie: răspundere delictuala, Noul Cod civil, prejudiciu, culpă The legislature has regulated the New Civil Code non-contractual lebitity in Chapter IV ‘of Book V on the general theory of obligations and provided a comprehensive legal framework based on doctrine and practice. Unlike the old Civil Code, the new Civil Code introduces some new elements in this area aimed at restoring social equilibrium destroyed by committing an ilegal act and re vietim in the previous situation. The purpose of this paper is to analyze the desire legislature when adopting the new code, and how it was reflected in practical reality. fon-contractual liability, the New Civil Code, damage, guilt Le Kégislateur a réglementé les délits nouveau code civil dans le chapitre IV du Livre V sur la théorie générale des obligations et fourni un cadre juridique global fonde sur la doctrine et ta pratique. Contrairement a Tancien Code civil, le nouveau Code civil introduit quelques éléments nouveaux dans ce domaine visant ă rétablir ‘équilibre social déwuit par commettre un acte ilegal ct fa victime re dans la situation précédente. Le but de eet article est danalyser le legislateur lors de Vadoption du désir du nouveau code, et comment ila été traduit dans la rélité pratique. ‘Mots-clés: Ja responsabilité délictuelle, le nouveau Code: il, dommage, culpabilité 1. Introducere. Natur umană este supusă int-un mod fatal sub două caracterisici esențiale: impertcțiune si evolue. Putem afirma că aceste două caracteristic sunt reprezentative și penru Noul Cod tiv cre reprezint evoluție aa de Vechiul Cod vl dar care, itn mod pur uman, prezintă o serie de impertețiuni. Cele două caractersici nu sunt doar esta ci sun și indiolubil Tegale, Dacă din dorința de a lupta cu imperețiunea se nase evoluția, în aceași timp, în mul alert al evoluție apar impertețuni În perioada 2009-2011, după aproape 15 decenii sub egida Vechiului Cod civil a avut la, în sfârșit cum s-2 expimat doeuina de speciale! ampla reformă a replat civil pin adoptarea Noului Cod evil. În dorința de a lupta cu imperectinilesesizate și subliniate în doctrina e speciale i practic judiciară legiuitorul a dort să ofere o operă legislativă care să evolueze prin surprindrta reale sociale contemporane. Dacă norma juridică reprezintă Tepleerarea eațiter socal, normele Noului Cod civil au ca deziderat o adaptare la contextul socio-economic prezent Astăzi a4 ani dela adoptarea Noului Cod civil îndrăznesc să lansez prin această lucrare următoarea întrebare: cit de mult se regisete dezideratul legiuitorului în realiile practice? Pomese optimist aces studiu in drina dea intelege impereciunile dn viziunea evalu a oferi o modestă concluzie fat de reglementarea uns ări important în cadru evil generale a obliaților. Răspunderea civilă delicată reprezintă istnie de um interes major atit pentru leguitor căt și penru lumea juridică deoarece prin această instituie se asigură respectarea ‘repli fundamental n seeuriate În prezentul studiu nu ne propunem o prezentare exhaustivă a materie răspunderi civile title ci doar o prezentare a unor aspecte e noutate aduse de leșiitor în concordanță cu dezideratul Noului Co civil precum și o analiză a reali practice de implementare. IL Perspectiva istorică și rațiunea reglementării Pentru a înțelege dezideratul legiuitorului din Noul Cod civil trebuie mai întăi să avem o perspectivă istorică asupra reglementării răspunderii civile delictuale din Vechiul Cod ci Astfel, în art, 998 -1003 din Vechiul Cod civil era structurată răspunderea civilă delituală și aceste anicole sintetizau principiul răspunderii civile pentru faptele ilcte cauzatoare de prejudicii r. 999 C. civ! cra reglemeniaă răspunderea civila litală pentr faptă propre, ar prin at. 1000 ~ 1002 C. ei, cra reglementată răspunderea unor categorii d persoane pentr fapta ict svi de oală persoan În cadru ar. 1008 C SM. Nicole, Code uri Civ, cânt înainte Acest pineipiu corespunde ati unr cern de tc și echitate socal, că și unor cerne ale seruri jwidice, A se Vedea C Saescu, C. Birsan, Drept cll — Tetia generală «obliga, eiiaa Da. eva și sisu ed Hamangiu, 2008, 134 orice aptă a om care creează lua prefac obliga pe cela din a cărui repeat sa ocaziona, lrepara™. 5 Omu se resprsabl mu mu de prejudicial ce a cazat prin fap s, dur și de acela cea catea prin relent sa prin improdema se ‘Ase vedea. Ce Stteseu, C. Birsan, opt, p 124 2 iv se regisea caracterul solidar în materia răspunderii civile delictuale. Așa cum s-a afirmat în doctrina de specialitate”, reglementarea sumară a Vechiului Cod civil în materia răspunderii civile delictuale a fost suplinită printr-o bogată practic judecătorească precum și prin eforturile doctrinei de specialitate în dorinja de a acoperi viduile legislative si de a adapta reglementarea la realitățile sociale. Sub imperiul Vechiului Cod civil s-a ridicat întrebarea dacă răspunderea civilă delituală reprezintă o sancțiune civilă sau o pedeapsă. Lăsând ideea unei pedepse care are un caracter strict personal, considerăm că răspunderea civilă delictuală reprezenta o sancțiune civilă” ce intervenea în cazul în care o persoană săvârșea 0 faptă iliită cu vinovăție și provoca un prejudiciu ce se afla într-o legătură de cauzalitate cu respectiva faptă ilicit. Sub imperiul Vechiului Cod civil, e vorbea despre functile răspunderii civile delictuale care se materializau în funcția educaiv-preventivă si funia reparatorie. Considerăm că aceste două funcții aveam o delimitare bine-determinată sub imperiul Vechiului Cod civil find definite de doctrna de specialitate și insusite de către practica judecătorească. În sfârșit, sub imperiul Vechiului Cod civil în materia răspunderii era esențială distincția dintre răspunderea civilă delietuală și răspunderea civilă contractuală”. Fără a într în detalii, considerăm că principalul pilon a fost în non-cumulul dintre cele două răspunderii care prin această cumulare și-ar i pierdut rațiunea lor. Felurile răspunderii civile delictuale sub imperiul Vechiului Cod, cu toate că nu era reglementate expres, au fost enumerate în doctrina de specialitate” și statuate prin hotărările judecătorești. Astfel, răspunderea civilă deictuală era i) răspunderea pentru fapta proprie, (i) răspunderea pentru fapta alei persoane, ii) răspunderea părinților pentru faptele ilite săvărșite de copii lor minori, (iv) răspunderea înstiutorilor și meșteșugarilor, (4) răspunderea comitentlor pentru prejudicile cauzate de prepusi lor în funetile încredințate, (vi) răspunderea pentru lucruri, edificii si animale. Ne limităm doar la aceasta enumerare cu precizarea că pe lângă condițiile generale ale răspunderii civile delicwale ~ faptă iliit, vinovăție, prejudiciu, legătură de cauzalitate, existau condiții speciale în functie de fiecare fel de răspundere. Așa cum vorbeam a inceputul ucrării, imperfecțiunea textelor legale a fost compensată cu docrina și practica de specialitate într-o continuă evoluție care au încercat să mentină raportul dintre normele în cauză și relațiile sociale reglementate, Cu toate acestea, după 15 decenii, Noul Cod civil a venit cu o nouă abordare dar care are la bază doctrina și jurisprudența consacrată sub imperiul Vechiului Cod civil. Pe cale de consecință, vom încerca să vedem dacă Noul Cod civil a evoluat față de imperfectiunile Vechiului Cod civil si vom încerca să idenificăm imperfețiunile Noului Cod civil apărute în ritmul alert al evoluției M1, Răspunderea civilă delictuală sub imperiul Noului Cod civil. Dezideratul tegiuitorului Răspunderea civilă delituală este reglementată în capitolul IV, din cartea a V-a, și pe parcursul articolelor s-a reglementat expres atât noțiunile generale, precum si felurile răspunderi elietuale civile. * idem In acest sens sa afrmat în doctrind că rspunderea civil delicuala reprezintă 0 saetune civil, cu trace epratory, fir afm celal timp, o pedeapsă ase vedea C. ties, C. ian opt . 126. Pen o compara ne răspunderea civilă delcună ș iert furi e spundee, ase vedea crima Rodica Bolt, Now! Cod civil Perspective privind răspunderea hula deiuală ed CM. Bec, 2012, A se vedea; tteseu, . Ban op cit, 124 ‘ A se vedea jurisprudența indicate nC. Harangj. Cadu ivi ante, vol I, H. Back, 2008. 3 În art. 1349 din Noul Cod civil se prevede det răspunderii civile delictuale conform cânia o persoană are inatoies st respecte regulile de conduită pe cale legea seu obiceiul focului fe impune și să nu aducă atingere; rin acțiunile ori nacjunile sale, drepturilor sau intereslorlegtime ale lor persoane, as de aceasă definiție, considerăm că un element de moulat s referă În introducerea în define a xgresli “nerve lettin’. Aste, în Noul Cod vi, legiuitorul a asigura o protecteextnsé nu dor a drepturilor subicive ci și a intereselor cite. Această extindere a reglementări este vapor de evolua relailor social și asigură o proleaje eficientă persoanei care mura avut a dispoziție timpul necesar de a-i concretiza ieresl lt nun drept subiectiv Pottvit ant, 1349 lin (2) C. civ ce cre are discemămân și cală această indtorire raspunde de vateprjudiile cauzat, ind obliga să le pare integral. Analizând acest text de lege putom firma faptul că Noul Cod iv reglementează expres principiu reparării intearal a prejudiciului. Acest aspect ste important deoarce asigură funcția reparatorie a rspunderii penale, și așa cum s-a afirmat în doctrina de specialitate” funcția reparatorie trebuie să aibă prioritate it de funcția reventv-educative pe considerentul asigurări unei protecția dreptului Tundamenal de securitate. In legătură cu exisena discemâminului, acestatrebuie să existe pentr a se putea angiarispundera civilă deictuală. În Noul Cod civil -a reglementat expres, ant. 1367 faptul că nu este răspunzător pentru prejudciy cel care era înio tre, chiar vremeinică, de tulburare a minții cre a pus în neizință de a-i da seama de urmarile faptei sale. Așadar, prin coroborarea textlor ss-mentonae, putem enumera condiție generale penn anenjarea răspunderi civile delicule. în a 1349 alin.) s-a prevăzut cu il genera teiul existenti celorlate pur de răspundere, respectiv cea penn ata alta, run, animale!” sau rine ediicului, Cu tate că avem o nouă reglementare, soluile unanim admise sub imperil Vechiului Cod civil vor consti în continuare puncte importante de reper pentu instanele de judecată chiar și prin aplicarea dispozțiler Noului Cod. La aceast lectură simplă a articolului central din cadrul răspunderi cil dite putem avea curajul e a aima E dezideratul legiuitorului afost să foloseasc soluție practice identfcate sub imperiul Vechiului Cod evil dar să ofere o evoluție în sensul protetch prin extinderea ariei de aplicare și ale unor elemente care nu putea fi identiiate sub imperiul Vechiului Cod civil IV. Com le răspunde uale în Noul Cod civil într-o interpretare sistematică a codului, putem observa elementul d noutate adus de această legislaie. În seciunea a 3-a se prevede răspunderea pentru fapta propie, care continuă cu secțiunea a d-a referitoare Î răspunderea pentru fapta altuia și în final avem secțiunea a S-a care se referă l răspunderea penru prejudiciul cauzat de animale sau de lucrări. Nu avem cadrul necesar pentru a face o analiză în detaliu, dar Vom continua cu o trecere în revistă a condiilor necesare precum si unele observați. Aste! conform art. 1357 C. cv. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o aptă ict, săvârșită cu vinovăție, este obligat Sti repare. Așa cum afiemam mai sus, condițiile generale ale răspunderi sunt fapta licit, vinovăția, A se vedea, Lacrima Rodica Boll op. it. p. 2 Petra m ail de speciaitate în sens acest, a se vedea ip juice 0737921. oii: aspundesade tul s-enoanc ie discemamantsle mentori 368. tusluoodv-acima-rdica-bil mt Pe on arial de” specialite refertor la rlspundrea petra animale, 1 se vedea pontice 351326 erele menae de nou coi. Mn) 4 prejudiciu și legătura de cauzalitate. Față de condițiile răspunderii delictuale în Noul Cod civil, Inalta Cure de Casație și Justiție! s-a pronunțat pe această temă, decizie pe care noi o considerăm critcabila a) Prejudiciu În feratura de specialitate sa afirmat! că prejudiciul reprezintă piatra unghiulară a înregi construcții uidice. Această nojune nu s-a bucurat de o definiție legală dar doctrina si practica judiciară au oferi diverse defini si răsturi caracterisice pentru a fi identificat Și determinat. Rolul prejudiciului este esențial pentru că a se pune în aplicare funcția reparatorie a răspunderi civile delicuae. De multe ori, sabia prejudiciului prezintă un grad complex de diticulate și credem noi că de aceea nici Noul Cod civil nu a indicat o definiție legală penru că prin sablivea unei definiții a nivel legislativ a exista riscul de a imita evaluarea și idenifcarea prejudiciului. Cu toate acestea, în cadrul secțiunii a 6-a este reglementată repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale unde se prevede obiectul reparație, răspunderea solidară, raportul dintre debitori dreptul de regres, ininderea reparație și nu în ulimul rând formele reparație. Toate acest aspeie configureaza repararea prejudiciului cauza printr-o aptă etd însă numai în măsura existenței unei legături de cauzalitate între prejudiciu si fapta imputaă Față de celelalte forme de răspundere, așa cum s-a afirmat în doctrina de specialitate!“ există o definiție tradițională conform căreia “prejudiciul reprezintă acele eecte negative patrimoniale și morale pe cale e incearcă o persoană ca urmare fa conduit! ilicte a altel persoane, e a unei fapte omenești, a unui animal, aural lucru sau a unu eveniment care nlaură răspunderea delictuală a agentului ) Fapta cică Fapta ilicită reprezintă axa centrală a răspunderii delictuale deoarece acesta este ementul generator. În doctrina de specialitate”? s-au oferit mai multe definiții conform cărora pta ilicită reprezintă faptul generator de răspundere, care în materie extra-contractuald, ‘poate fi fapta proprie, fapta alei persoane si apta lucrarilor sau a animalelor pe care le avem în paza juridică”. În acela mod ca și prejudiciu, dispozitile ar. 1357 din Noul Cod civil nu detaliază sau oferă o definiție a fapte ilicite, lăsînd acest aspect în seama instanțelor de judecată care apreciază de la caz la caz elementele faptei ilicite și modul de apreciere a acesteia. Prin noțiunea de faptd nu trebuie nealjată ideea inacțiunii în sensul că fapta ilcită se poate produce atât prin acțiune, câ și prin inacjiune’*. Dacă mai sus vorbeam despre comparația’ dintre răspunderea civilă delictuală și răspunderea civilă contractual, fapta iicită delictuld se diferențiază în mod în “Pama casă desc, 3 se vedea hp loejurdicerof1a1957 june inrsoundere-ii: iP Pent cent ee, Ase vedea. Pop, Teoria genera o obligor, Ea: Lumina Lex, 2000, p. 199 „© MC Elicu, Răspunderea vi lca. 90 pn A me vedea FLA. Bula. E. Chea ath, Nou! Cod ii comentriu pe artele, eătura C. H. Beck, 2012,p. 14. wT” A se vedea vedea FI A Bias, E. Chars alti, Now! Cod ei ~ comemari pe article, eiura C N. Best 2012p. 116 unu o compare ive răspunderea chila decals Și rspanderea il contol, a se vedea s clar de fapta licita contractuală prin faptul că aceasta nu este ținută de un acord de voințe ci putând avea o multitudine de modalități e). Legătura de cauzalitate Legătura d cauzalitate reprezintă un element al răspunderii delictuale care asigură puntea de legitura între fapta iicitt — ca element obiectiv, și prejudiciu ~ ca efeet al faptei ete. Fark existent unei legături de eauzalitate nu se poate angaja răspunderea civilă delicuală. Această îeeinură cauză fect trebuie demonsraă de cel care introduce 0 aciune întemeiată pe răspunderea civilă delictuala. Față de această condiție, literatura de specialitate s-a pronunțat de multe ori și au existat 0 serie de teorii respectiv teoria cauzei proxime, cauzei adecvate sau dei sine quo non. Problema delical ce s-a ridicat în doctrina a consat în faptul că dacă inte elementul generator și efectul acestuia intern alte elemente care pot distruge legătura de cauzalitate, Față de aceasă problem, s-a statuat? să în ipoteza în care nu se poate stabili cu precizie cauza prejudiciul valoare cauzală egal tutror faptelor sau imprejurrilor care I-au precedat, In același mod, in practica judiciară s-a statuat că în raționamentul legăturii de cauzalitate nu are relevanță numai cauza ecesară ci și condiție cauzale 9) Vinovăția Vinovayia reprezintă elementul subiectiv în cadrul răspunderii civile delictuale și este condiția esențială a acestia. O prima caracteristică constă în faptul că răspunderea poate fi angajată numai față de persoana care a comis o faptă prejudiciabila”. Spre deosebire de prejudiciu si faptă iicită, Noul Cod civil oferă în cadrul art. 16 0 definiție a vinovăței, care credem noi, a fost preluată din reglementarea penală. Această preluare din Codul penal a definite’ vinovăție considerăm că este til i poate f apicuă cu lejritate in practica judiciară, ‘Aga cum s-a reținut în doctrina de specialitate”, în Noul Cod civil se folosește noțiunea de vinovăție care subsumează noțiunea de culpă și intenție. Față de această diferențiere, dacă în cadrul reglementării penale, există o diferență esențială intre culpă și intenție, în planul răspunderii civile delictuale această diferență nu este atit de puternică. În susținerea acestui argument stă chiar un text legal, respectiv art. 1357 care a preluat ideea art. 999 din Vechiul Cod civil conform căruia există răspundere pentru cea mai ușoară culpă. Considerăm că reglementarea vinovatiei în Noul Cod civil are o formă bună ce va oferi viitate în practica judiciară pentru aplicare acesteia. Cu toate că vinovăția este o condiție esențială, Noul Cod civil a reglementat unele cazuri în care avem o răspundere obiectivă, nefiind necesară vinovăția persoanei care a săvârșit fapta lctă. Această răspundere obiectivă reprezintă “0 sabie cu doua tăișuri” deoarece pot exista cazuri în care să se producă interpretări greșite. La această întrebare referitoare la problema răspunderii obiectiv ne va răspunde realitatea practică i sperăm să coincidă cu dezideratul legiuitorului V. _ Realităile practice % Mi lesa, Răspunderea civil desta, p. 131 iat in vedea FL A. Balas, E. Chelaru sali, Now Cad in – comentariu pe nicole ediura C.M. Beck, 2012p. 1417 CA e vedea CSI, secția penala den. $70/1950 ca în Revita Dreptul er 1/1991, p. 71-79, 2 Aseveea LR Boils opp SI 2 Ade vedea vedea I-A Bal, E. Chelaru stii pei p 1417 6 Reglementarea răspunderii civile delictuale în Noul Cod civil prezintă unele elemente de noutate ce trebuie lăudate si menționate dar aceasta lauda sperăm să fie oferită nu de doctrina ci de realitatea practică prin soluții util. Personal, considerăm că preluarea definiției vinovăție din materie penală și introducerea acesteia în Noul Cod civil reprezintă o soluție util. Un al element pe car il consider benefic constă în reglementarea expresă a răspunderii civile delictuale în cazul prejudiciului cauzat prin pierderea sansei de a objine un avantaj. De asemenea, reglementarea expresă a unei răspunderii obiective este salutată de doctrină, mai ales în cazul răspunderii părinților pentru minori unde s-a afirmat că această răspundere ar fi una de “rudenie de sânge”. Reglementarea in detaliu referitor la modul de reparare a prejudiciului reprezintă un at element important deoarece asigură instanțelor criteriile și limitele în care să aprecieze întinderea prejudiciului, Legat de idea de prejudiciu, este de laudat distincția între repararea prejudi patrimonial și cel nepatrimonial, în condițile în care multă vreme ideea reparării prejdi ‘moral nu a fost agreată. Având în vedere toate cele expuse mai sus, considerăm că unele dint fost avut în vedere de legiuitor în construetia Noului Cod sunt utile realități evoluție este supusă imperfetiuni, imperfecțiune pe care doctrina și practica juridică o va scoate ta iveală cu timpul, elementele ce au Bibliografie 1… Hamangiu, 1. Roseti-Balinescu, AI. Băicoianu, Tratat de drepr civil român, Vol. , ed. a 2- a, Ed. ALL Beck, București, 2002 2..F-A. Baias,E Chelaru R. Constantiovici. Macovei (coordonatori) Noul Cod CivilComentariu pe articole ediția I, Ed C.I. Beck, București, 2012 3. C. Hamangiu, N.Georgean „Codul civil adnotat”, vol. Il, Ed. All Beck, Bucureși, 4. C. Stătescu, C. Binan „-Trarar de Drepr Civil, Teoria generală a obligațiilor”, Ed. Academiei, Bucuresti, 1981 5. Codul Civil român din 1864 {6.Codul Civil român din 2009 7, Noul Cod Civil, Doctrină și jurisprudență, vol. Il, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 8 Lacrima Rodica Boilă Noul Cod civil. Perspective privind răspunderea civilă delituala, C. H. Beck, 2012 9. Marian Nicoale, Codex turis Civilis, Tomul 1, Universul Juridi, 2012 neil