Laurahetea95@yahoo.com 798 Evaluarea Prejudiciului Estetic Grav %3fi Permanent Text

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT DIN CLUI-NAPOCA Programul postuniversitar „Dreptul sănătății” LUCRARE DE DISERTATIE EVALUAREA PREJUDICIULUI ESTETIC GRAV ȘI PERMANENT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: Prof. univ. dr. DAN PERIU-DUMBRAVĂ HETEA V, LAURA-LUCIA Cluj-Napoca, 2021 Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea ucrării de disertație Subsemnata HETEA V. LAURA-LUCIA, domiciliată în Cluj-Napoca st. Lacul Roșu nr, se, et 1. ap. ud. Cluj, născută fa data de 18.03.1995 în localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj, fica tui Victor și a Luciei, posesor al CI. seria CJ, nr. 475697, CNP. 2950318125770, eliberat de SPCLEP Cluj-Napoca, absolvent al Facultăți de Drept, din cadrul Universității Crestine „Dimi Cantemir” Bucuresti, programul de studii postuniversitare Dreptul i, promotia 2021, declar pe proprie răspundere, sub rezerva sanețiunilor legale și morale, că la redactarea lucrării mele de disertație nu am folosit decât notele bibliografice menționate intext și care apoi au fot incluse în bibliografia de la finalul lucrării de disertație. Declar că nu am ma prezentat această lucrare în fata ‘une alte comisii d examen de disertație, licență sau doctorat Semnătura absolventului CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL |. DEFINIȚIE ȘI REGLEMENTARE CAPITOLUL AL II-LEA. EXPERTIZA. CAPITOLUL AL II-LEA. ANALIZA PREJUDICIULUI coneLuzII BIBLIOGRAFIE. INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, înfățișarea persoanelor a jucat un rol important în Societate, influențând astel viețile oamenilor, ajun fuse astfel ca în anumite stați, datorită unor factori exteri, imaginea unei persoane să fe afectată, și implicit viața persoanei in cauză să se schimbe. Prin urmare, datorită acestor impli legiuitorul a decis să sanctioneze acele situații în care întișarea persoanei este afectată persoane să fie permanentă sis Sluținea este o formă calificată a infacțiunii de vătămare corporală grav, această un mod în care deformarea survenită asupra imaginii acelei ub nicio forma, u mai poată fi adusă în starea init iune, despre care se face vorbire în textul art 182 din Codul penal, (în prezent potrivit art. 194 alin 2 i e) din Noul Cod penal, se face referine la sintagma prejudiciu eserie grav si permanent), nu cunoaște totusi o definiție legală, motiv pentru care inelusiv în doctrina medico-legală numeroase discuții, generate de o cazuistică bogată și complexă. În literatura juridică sluțrea este drept o deformare important, evident morfologică și/sau estetică, a unei regiuni anatomice, indiferent de localizarea acesteia, care creează victimei, sub efectul unei agresiuni, un real prejudiciu fizie ori psihic Asuel in cele ce urmează vor analiza toate componentele importante ce jin de a această pare a infracțiunii de vătămare corporală, i care are o deosebită importanță în protejarea valorilor sociale și a vieții oamenilor Mai vom trece în revistă conceptualizarea noțiunii de luire prejudiciu estetic grav și permanent, precum și contextul legal al acestora, urmând ca mai apoi Să tratăm efectuarea expenize în aces caz, care are © componentă deosebit de importantă în incadrarea juridică a acestora, urmând ca în final să ne indreptim spre partea civilă, mai precis asupra prejudiciului, respectiv la posibilitatea obținerii de daune morale a persoanei Alesana Enache și shi. Dutt in evaluarea ohetivă a predic exec, Romanian Joural of Legal Medicine Vol Var 3/2007, 213, spon pe bug ua i repere isa 2131 puma ses: SĂI 200, 1 CAPITOLUL 1. DEFINIȚIE ȘI REGLEMENTARE, Conform art.194 Cod penal, fapta va ea caracter infracțional ori de câte ori se produce una din următoarele urări: 2) 0 intimitate; by leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de inarijiri medicale; e) un prejudiciu estetic gras și permanent; A) avortul; ©) punerea în primejdie a vieții persoanei În cazul art-196 alin(2) Cod penal privind vătămarea corporală din culpă pentru ca fapta să fie tipică, este sufi că o conduits din culpă si producerea uneia dinte aceste urmări. Ar 196, alin(3) Cod penal ace timitre la fapta prevăzută l an 196 alin(2) Cod penal, ind formă atravaă a acesteia. Cicumstanța de agravare este reprezentată de comiterea faptei ca urmare a nerespectării dispozțilr legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori penru efectuarea unei anumite activi, în această situație find si î prezența unei culpei profesionale, În ipoteza în car conduita cul ce a produs acest rezultat are un caracter infeaețional, se vor aplica regulile dela concursul de infracțiuni. De asemenea, a alin.(4) al art.196 ‘Cod penal se stabilește un tratament sancționator agravat în cazu pluraității d victime? Referitor la aspectele procesuale, în prezent, acțiunea penală este pusă în mișcare la Plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul tuturor vi incriminare, cu consecința imposibilității împăcării. Prin excepție, potivit ar.199 alin(2) Cod elor prevăzute de textul de Penal, cu privire la infiațiunea prevăzută la art. 196 Cod penal s supra membrilor de familie, aeiunea se poate pune in mișcare Și dn oficiu, ar implcareainlturd răspunderea penală? În cazul în care infracțiunea de vătămare corporală se produce cu intenție și asupra unui membru de familie, atunci ar. 199 alin. (1) Cod penal constituie agravantă, maximul special al pedepsei majorându-se cu o pătrime, Sag Begin Dorin Alina Serban, George Zia, Nou Cad Penal Prea Special. Anal, epica coment erezia Că Edna Univeral ui, Busey, 2014, p36 Tare! Ter (cord), Nou! Cod Penal Comentar porto, Era Haman, Bucur 2014. p346. 2 Potrivit an.177 Cod penal, _(1)Prin memru de familie se înțelege a) ascendentit și descendent frat și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție. potrivit legii, asfel de rude Boul: e) persoanele care au stabili relații asemănătoare acelora dintre soi sau dintre paring și copii, în cazul în care comviepuiese (2) Dispoziile din legea penală privitoare la membru de familie, în limitele prevăzute în alin. (1) Ti: a, se aplică, în caz de adopție, și persoanei adoptare ori descendenților acesteia în rapon cu rudele freși“ După ce am prezentat a vătămare corporală din culpă, vom analiza urmarea prejudiciului estetic grav si permanent Producerea unui prejudiciu esetie grav și permanent constituie urmarea imediată a infiarțiunii de vătămare corporală din ar.194 alin,(1) ie) din Noul Cod penal, spre deosebire de vătămarea corpori stuținea vicimei avd din art.182 alin (2) Cod penal 1969, cărei urmare imediată o constituie Prin „suțire se înțelege aerarea în orice fl a înfățișării fizice sau aspectului normal părți a corpului, cane face acea parte a corpului inestetică, urâtă sau chiar respingătoare. Are un caracter permanent și ireversibil natural“ De asemenea, prin prejudiciu estetic se înțelege astfel o modificare a aspectului fizic al persoanei, în integralitatea sa corporală, care atrage după sine numeroase suferințe și care va avea consecințe în plan social și/sau economic.” Sluyiea este deformarea vizibilă și ireversibilă ce interesează conformatia unui segment anatomie deteriorând estetica acestuia; se poate stabil numai după epuizarea tuturor mijloacelor de chirurgie esteticd-reparatorie. Mai poate i defini ca find alterarea în orice fel a înfățișării zice încât îi produce wn aspect neplăcut estetic, urât sau chiar respingător, indiferent dacă acesta ese vizibil sau nu, cu condiția să aspectului normal al unei părți a corpului victimei de asa natur fie permanent și ireversibil, adică aspect initial nu mai poate fi restabili printr-un proces natural sau medico-chirugical de vindecare! Prejudiciul estetic, terminologia juridică, reprezintă rezultatul de natură nepatrimonial care se finalizează prin alterarea aspectului fizic al unei persoane, cauzând suferință și repercusiuni Legea m:2862009 prind Codu penal, gon e; bps vaierăve ai 17. menbnde miei lim cect 3712020, Tore Toader (cord), Now! Cod Pena. Comentri pe aioe, Era Hamangiu, acres, 2014, p 342. * Stat Bogan, Den Aia Serhan, George la, Nou! Cad Penal Pare Spa. Amt. cpiaie coment pepe Caan, Eda Univeral Jn, Bost, 004.50. ” altanda Each al pil, p24 * Dan Peju:Dunbrat. peria medic egal în practi, Ediura Argonaut, Cu Napoca. 199, p20 3 în pla social Prejudiciul estetie reunește un aspect Obiectiv și unul subieetiv: – aspectul obiectiv se referă la fapta în sine, de desfigurare, mutilare, sluire, faptă ce modifies înfățișarea: – aspectul subicctiv se referă a sentimentele pe care le percepe persoana ca urmare a mutări. Pentru ca actiunea penală să fe pusă în mijcare din fii, prejudiciul sei trebuie să aibă caracter gra și permanent, adică ieparabil prin intervenții medico-ehrrgicale. De exemplu: pierderea dinilor constitui prejudiciu estetic temporaftanztori, deoarece pri intervenții epeae stomatologice și odomostomatologce aceyta po i repara. preiei asupra prejudiciului sei grav și permanent se ac doar în cazurile în care sau epuizat toate mijloacele terapeutice ASA, sbuie să se țină seama de criterii de ordin anatomie i fiziologie proprii naurii umane, precum și de unele str speci ee, cum ar fi vâna sexul sau profesia persoanei vătămate Gravitatea și permanenta sunt două caracterisici ale prejudiciului estetic, vizat prin dispoziție ai. 194 ain. (1) ite) din Codu penal, ce au fost puse în evidenă în jrisprudență și subliniate în repetate rânduri de cir instanța supremă. În mare pate aceste caraterivici ale mio) din e a sie, pe ale prejudiciului estetic se referă a faptul că ipoteza vizată de legiuitor în art. 194 “Codul penal mu se încadrează în prejudiciul esetie temporar ce se remedi naturală, și nici în ipoteza in care ascunderea unu astfel de prejudiciu esti se realizează printr-o proteză produs 0 dizarmonie la nivelul feței care nu poate fi ștearsă pr intrucit nu echivalează întotdeauna cu înlăturarea acestuia, În acest sens, leziunile care au 0 intervenție chirurgicală, putându-se numai ameliora aspectulcicatricilor,consttuie un prejudiciu estti grav și permanent. Ca atare, earaeterul de permanență a prejudiciului estetic l care fac trimitere dispoziție legale presupune o consecință postraumaticd care mu este suscepribilă de re cere, în sensul că, nici pe cale naturală, nici ca urmare a vreunei intervenjii medico-chirurgicale, nu sev i putea obine remedierea. Astfel, tăierea părului și raderea sprâneenelor nu constituie suțire, deoarece acestea sunt supuse procesului de regenerare Cat priveste gravitatea prejudiciului estetic, Curtea constată că, de fap, aceasta constă în schimbarea înfățișări normale a unei persoane într-una neplăcută, respingătoare, int-o desfigurare (schimbarea aspectului feței), în deformare (schimbarea formei corpului) sau în mutilare (desprinderea unei părți din corp), Practic, varianta din vechiul Cod penal refeitoare l „aluire” avea în vedere aceste consecine, definite lato sensu de practică ca find un prejudiciu estetic grav și permanent. ? Carmen Corina Ran, pere medicolegal și ee ale mawmaionalu craniofacial, Era Universi din ua: reearebgate neUprofileCarmen Radu pubication171%745%4 Asoece etice si medic: iale l-au osia ese il ink 021 ua 72073563 Asset a vsumoiog-rani- ala gain pu ion dal ulin accesare 7 XI 2020, 4 Astiel, „prejudiciul estetic grav” sau „suțirea” (ermen prevăzut de ar. 182 lin. 2 teza a IV-a din Codul penal din 1969) reprezintă modificarea morfologică sau estetică a aspectului fizic natural al persoanei, de natură a-i crea un prejudiciu fic real și evident, independent de posibilitatea = ipsiti de certitudine ~ de ameliorare prin metode chirurgicale yi de durată. Așa find, “Curtea constată că înfățișarea fizică a persoanei se constituie într-un drept subiectiv care poate i atins când se comite infracțiunea de vătămare corporal, ar când repararea nu mai poate avea loc pe cale naturală, individul afetat percepe desfigurarea ca find cauza suferințelor sale psihice, conștientizănd nu mai infrmitatea, ci și consecinjele acestea, respectiv compasiunea sau dezgustul celor cu care vine în contac, ceca ce duce la retrairea evenimentelor cauzale De exemplu, într-o speță, s-a reținut că amputarea Vârfului pasului cu carălajul median constituie un prejudiciu esttie grav si permanent, contrar raportului de constatare medico-legală in care s-a prevăzut că nu se poate stabili existența unui asfel de prejudiciu decăt după trecerea unui an de la examinare sau după realizarea intervențiilor chirurgicale necesare. Instanta a avut în vedere pozijionarea centrală a prejudiciului estetic care modiică semnificativ fizionomia, imposibilitatea revenirii pe cale natural l forma inițială a nasului Și afectarea simetriei fei.” în concluzie, această componentă a infițiunii de vătămare corporal, respectiv eva de prejudiciu esteie grav și permanent (luțire-Cod penal 1968), se bucură atât de sprijinul legiuitoruui prin sancționarea mai gravă a acesteia, precum și de o conceptualizarea a acesteia în docrină, urmând ca practica judiciară să ne ofere exemple conerete de aplicare a ei „Desai Curi Consitenal a Romi m, 7012016 referire la respingerea excep e neonstuionaite a sporti re 198 alin (1) ) in Cadu pena, pblie in Monor Oia ca umărul 293 dn 23 apie 2017, Sapam pes pe ve egal and tama cororl iaz orei tc pr si permanen Teta penala me 310 dim dts de 0409201 promujad de Judecătoria Olena dsponibil pe: up ridice e 6676 ucr en prjud ețe arav–pemanea Ml lina aces: OXI mn, s CAPITOLUL AL II-LEA. EXPERTIZA Pentru soluționarea egală și temeinică a cauzelor penale se impune uncori folosirea cunoștințelor de specialitate din anumite domenii extrajudiciare, În acest sens, în ar.172 Cod procedură penală se prevede că efectuarea unei expenize este necesară pentru constatarea, clarificarea Sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă important pentru aflareaadew Pentru efectuarea expertizei, organul de urmarire penală sau instanța de judecată desemnează experi care vor efectua experiza dintre expert oficiali din laboratoare sau insitații de specialitate ori dintre experi independenți autorizați din țar sau din surditate ori în domeniile stie specializate, dacă pentru srângerea probelor sunt necesare cunoștințe de specialitate, se poate solicita opinia unor specaligti care funcționează în eadrul organelor judiciare sau în afara or, fură ca aceasta din urmă si constituie însă o expeniză în sensul legi, De asemenea, la efectuarea expertizei pot participa experți numiți la solicitarea părilr sau a subiecilr procesuali principali. La rândul său, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de el să participe la efectuarea expertizei, dr numa in cazul în care expertiza este dispusă de instanță. Pentru a putea fi desemnată expert in cadru procedurilor judiciare, persoana respectivă trebuie Să îndeplinească condiție prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 22000 privind organizarea activități de expertiză tehnică judiciară și exrajudiciară, să fie înserisă pe lista n Ministerul Justiției. Expenizele experților din cadrul Biroului central pentru expertize judiciare medico-legale se efectues i Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activités funetionarea instiuilor de serviciile medico-legale sau instiutele medico-legale organizate potrivit Ordon: de medicină legală, autoritățile judiciare neavând posibilitatea a desemneze ele expertul, asa cum se întâmplă la expertizele tehnice. Potrivit ar. din Ordonanța Guvernului ne-1/2000, activitatea de medicină legală, parte sical, constă în efeetuarea de expertize, examinări, constaăr, exame integrantă a asisten e de Imborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea sabii adevărului în cauzele privind infeacțiunile contra vieți, integrității corporale și sănătății persoanelor ri în ale situații prevăzute de lege, precum și în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice și de cercetare a Fiți {Conform art.9 alin 2) lita) din Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilo și a altor lucrări medico-legal, prin raport de expertiză medico-legală ” Avand Hori, Gina Negru, rep procesual penal. Edita lamang, București, 2017, pp 290-291 0.6. aet!2000 pivind organizata ator lupconnea isăiler de medici al, disponibil pe: up gis jus. Pub: DtiDocuent 20539 uim cesare 27 XI 2000. 6 se inelege actul intoemit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Expertiza medico-legală se efeeucază ile prevăzare la ari 116 și 117 din Codul de procedură penală Potrivit dispozițiilor art.17% alin(1) Cod procedură penală, după efectuarea expertizei, consatările, earificărie,evaluările și Opinia expertului sunt consemnate într-un raport. Atunci când. sunt mai mulți experți Se întocmește un singur raport de expertiză, iar în cazul în care există opi separate, acestea se motivează în același rapon. Raportul de expeniză se va depune la orzanul judiciar care a dispus efectuarea expenizi și trebuie să conțină, pvrivitar.178 al (4) Cod procedură penal -Partea introductivă în care se arată organul judiciar carea dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea ei, numele i prenumele expertului, obiectivele la care acesta urmează: răspundă, data la car a fost efectuată, materialul pe Baza căruia expeniza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au panicipat la aceasta și au dat explicați întocmirii raportului de expertiză: cursul expenizei, data «Parca exporitivă, prin care sunt deserise operaile de efectuare a expertizei, metodele, programele si echipamentele uilizate: -Coneluzile, prin care se orice alte precizări si constatări rezultate din efectuarea expertize, în legătură cu obiectivele unde la obiectivele sabilite de organele judiciare, precum și expenizei Expertiza, medico-lezală traumalologică se face conform normelor, pentru constatarea teziunilr traumatice a infirmittilor sia stărilor de boală consecutive acestora -Constaarea leziunilor traumatice se face prin: examinarea direct a persoanei, pentru evidențierea leziunilorclementare; examinarea actelor medicale pe care persoana în cauză le prezintă: – îndrumarea (eu bile de timitere ce include si diagnostieul prezumptiv) a persoanei în cauza la examinare de către medici specialiști din varii domenii – Concluzile actului vor viza realitatea traumatismelor, data probabilă a produceri lor și numărul de zile de îngrijiri medicale. De asemeni se vor formul precieri asupra cazurilor prevăzute de art 194 Cod Penal: inirmitate, prejudiciu estetic grav si permanent, avon postrsumalie, și a punerii în primejdie a vieți persoanei. Normal roca din 25 mai 200 privim feces xpenielor consatălr și 3 sto acti medio ep, * Alexandra Horo, Gina Negru, Drepi procesa penal. dura Hamangi, Bucuresti, 2017, pp.283-294 1 Rodi Dana Apa. Elea Muela Fode (cord), Drepul sina. Reglementare și purapruleță Edita Pro Univers, Bute, 2000. p162 7 Evaluarea gravitaii leziunilor traumatice în accidentale rutere Figura 1 Report sal supra sciți în anul 201. cu per la piele dou catel intial de văr corporală in cupă previa de rt 196 n Codul penal, în cazu e fă ne îneesază 196 ai 12), respect ere colorată în ss desi, (tema National de Medicină Legal) De asemenea, conform aceluiași rapori pe anul 2018, publicat de Rețeaua Națională de Medicină Legală, raportat fa art, 196 alin(2) Cod penal s-au efectuat un număr de 1768 de expertize la nivelul întregi (ări, din care 42 de expertize au fot efectuate la Institutul de Medicină Legala Cluj” Cadrul juridical intracțiunilor de lovire gi vătămare a integrității corporale sau a Sănătății, ridică o serie de probleme de ordin teoretic a căror rezolvare cere o înaltă calificare si răspundere profesională din parea specialiștilor din domeniul medical, deoarece concluziile ce rezultă din activitatea de expertiză reprezintă motivația șt stau a baza acestor infracțiuni. Corpul victimei care prezintă urmele inftactiunii constituie obicetul material cel mai important examenului medico-legal, asupra căruia sau exercitat violențele de către ăptuitor, că a calificări juridiee a faptelor antisociale ce indterent de formele concrete d realizare materială a acestor violențe: Evaluarea persoanei traumatzate are oc odată cu efectuarea bilantulu lezional inițial, ar în cazul existenței unor elemente de prognostic nefavorabil pentru sluir se recomandă reevaluarea. ‘cazului pentru a aprecia la un interval mai mare de timp de la producerea leziunilor traumatice inițiale dacă s-au produs consecințe esteice. Trebuie remarcat faptul că prin această atitudine ‘expertul medico-legal se situează pe o poziție diferită de a jurișlor, care au tendința de a formula 17 A se vedea: pa a lege 10 ee despe -apoat lima sees: 272020. „Rad Const, Pomp rasi, Mea Joi Experizle lc de probă n procen penal, Eiura Tei Bucur, 200,70. 8 obiectiv în acest sens, imediat su la seurt timp de la momentul produceri raumatismului, pentru evaluarea prejudiciului estetic! Obiectivele sunt 1. Demonstrarea reali raumatismului (stabilirea realității leziunilor traumatice): Precizarea mecanismului-modului și împrejurărior producerii leziunilor; Data producerii leziunilor; Precizarea tipului de agent vulnerant; Stabilirea timpului de ingrjri medicale necesar vindecării leziunilor Precizarea:. prejudiciul scchelelor postraumatice, altor împrejurări. menite. să contribuie la încadrarea juridică a faptei,infirmitae, lire (prejudiciu este ara și permanent), punerea în primejdie a vieții: 7. Stabilirea datei când a fost produsă leziunea 2 Se recomandă a fi avute in vedere unele elemente de prognostic în aprecierea prejudiciului esteie:- sediul leziunii ~ traumatisme faciale, orificiale și peririfeale – tipul leziunii – plăgi orientate transversaloblic faă de șanrile si pliurile naturale = agentul etiologic al leziunii – calitateatratamentulu inițial = factor rasial st individuali Pentru aprecierea sui Hodin (1970) a introdus criteriile de apreciere prejudiciului estetic la nivel facial, E a avut în vedere tei elemente: – cicatrcie faciale – leziur e cutanco-musculare eu impact funcțional facial facturile masivului osos facial vindecate cu sechele și odificări ale reliefului facial. Metoda estetimetied de apreciere prejudiciului este cantitativă și prin utilizarea baremului de gravitate al leziunilor traumatice asociat cu localizarea lor seetorialé permite calcularea unui coeicieni de desfigurare Tot pentru evaluarea prejudiciului estetic a fost elaborată încă © meodă care uilizează împăriea fejei în 13 sectoare, diferențiate în funcție de importanța esteică. După calcularea coeficientului estetic se graducază prejudiciul în 9 grade ce variază de Ia forte ușor a considerabil “Trebuie să recunoaștem însă că aplicarea acestor meode în practică nu se face cu cea mai mare rigoare și acuratețe, criteriile descrise find uilizate izola, îndeosebi când cicatricea ese cu aspect patologie sau când interesează regiuni topografice particulare. O altă situare în contradietoriu cu majoritatea jurisprudenței, o au experți medico-legal atunci când traumatismele afeelează dinții, deoarece pierderile dentare nu sunt asimilate sluii. In literatura medico-legal se stipulează că pierderea dentară izolat 1 este echivalent cu lire, întrucât dintele poate i inlocuit prin lucrări fizionomice. În cazul pierderilor multiple, inclusiv cu avulsia unor tălpi, dacă înlocuirea se face © Aleandra Enache ali, ap 215. > Dan Pere Dumă perp. prin lucrări prretice mobile se consideră infirmitate fizică permanentă și nu suțire. De ex. nu se consideră stire pierderea unui dinte din focarul unei fracturi a unghiului ponionului. Figura 2-Caz IML shire, atare chiral epuizat lei produs pen rire paint I ros Vita unui cint ruter (AteandeaEnache i li, Deal în eularea obec a prejudice, Romani aural of Legal Medicine Va XV. 2007, pa în conclrie,expeniza medivo-egal raumatologic8 are un rol deosebi de important în tt procesul de incadrare juridică și oodat este de un ea ajutor insane de judecată care trebuie să individualizeze pedeapsa și să acorde despăgubiri Alexanda Enachs ali idem p216 opeitpp21S-216, CAPITOLUL AL MI-LEA. ANALIZA PREJUDICIULUI Daunele morale constau în durerile fizice și Suferințele psihice injust cauzate unei persoane. Repararea acestor prejudicii prin mijloace de aceeași natură, adică nepatrimoniale, de multe ori, este insuficientă pentru ca Victima să fic repusă în sau aproape de situația sa anterioară. Reparaia patrimonială, constă de regulă, în sume de bani i are ca finalitate compensarea, atenuarea, alinarea sau chiar anihilarea durerilor fizice și suferințelor psihice ale victimei Prejudiciul estetic constă in rezultatul de natură nepatrimonisla coneretizat în alterarea aspectului fzi al persoanei, urmare susceptibilé de a Cauza suferințe și d a avea repereusi plan social. Sursa acestui prejudiciu este, cu precădere, delictul, dar nu este exelusă nici răspunderea contractuală pentru daune aduse îfăișării și armoniei fizice. În majoritatea cazurilor, prejudiciul esetie reunește un aspect obicti si unul subiectiv. desfieurri, inirmitii mod negativ înfățișarea. Îtrucât omul este o fling sensibilă la Elementul obiectiv se materializează în. murit leziuni care modif stimul dureroși, asfel de schimbari Sunt însoți cicatrice, orice de regulă, de suferințe fizice. De cele mai multe ori, durerea fizici e altură leziunilor respective i in momentul acestora. Nu rareori, suferințele fizice persistă chir și după consolidarea infrmitățilr. Din punct de vedere subiectiv, perceperea de către individ a desfgurări sau cicariclor este cauza suferințelor psihice. Victima conientizează infirmitatea fizică, desfigurarea, precum și consecințele acestora, compasiunea sau dezgustul celor din jur, eventualele modificări ale condiților obișnuite de viață, ale statutului profesional, diminuarea chiar suprimarea posibilităților de afirmare, Toate aceste împrejurări au rezonanță negativă asupra victimei, în plan psihic si nu în ultimul rând, afectiv, Cauza suferințelor psihice se analizează, de asemenea, diferit în situatia daunelor estetice. Muritărite, cicatricele, desfigurărie pot f actor de natură a provoca pierderea locului de muncă, dacă acesta este condiționat de un aspect fizic agreabil, sau chiar condamnarea” la singurătate, căci, „dacă o crestitur în mijlocul feței constituie o ure fără niciun fel de consecințe pentru un Parbat, mai ales dacă este căsătorit, o ccatrice poate constitu catastrofă pentru o 1ânără fată care stead să se căsătoresc Baza legală de acordare a daunelor morale, care se acordă destul de rar în cuantumul corespunzător în afara instanței, este art. 932 din Codul Civil. Despăzubirea pentru daunele morale Liu Po, fon Fei Popa, Sl loan Via, Cur de rept căi Oaie, Eur Univer uri, Baca % Gabviel Adria Nisui, Malpravisut medical, Edna a I-a evăzună și adăuga, Editura Universal Juridic, Bucuresti, 2016, 9p 16869. n suferite se cuvine in cazurile de vătămări produse din culpă, că și din răspunderea obiect Criverile privind stabilirea cuantumului daunelor morale sunt printre alele tipul si amploarea. leviunilor, durata tratamentului necesar vindecării si durata incapacității de muncă, vis păeubitului, gradul de vinovăție, precum yi relațiile economice și sociale ale păgubitorului și păgubitului. După caz, se poate ține seama si de o eventuală invalidate permanentă sau de un eventual prejudiciu estetie 2° Deoarece daunele morale mu au valoare economici rea cuantumului compensații sau indemnizații Bănești este o problemă dif. În caste condi valoarea comp sail baneyt va n stabilită de instanța competentă având ca repere conținutul si gravitatea prejudiciului sau daunei morale, care se apreciază în funcție de suferinele fizice și psihice ale victimei, precum și de consecințele negative și implicaile acestora pe toate planurile vieți personale, familiale și sociale a victimei, fn acest context, doctrina juridică și practica judiciară au statuat că aprecierea gravității prejudiciului moral trebuierealizat in conereto, de la caz la caz, pe baza următoarelor a) importanța valori morale lezate; b) intensitatea durerilor fizice și psihice în raport cu personalitatea Vitimei (vârsta, profesia, nivelul de pregătire și de cultură generală ete); ©) durta consecințelor vatămări 4) repereursiunile prejudiciului în plan social, profesional, social și familial Astel, evaluarea prejudiciului estetic grav și permanent, poate reprezenta o problemă pentru instanța de judecată care iebuie să facă o evaluare pentru stabili cuantumul daunelor morale ce urmează a fi acordate victimei cu ttl de despăgubiri Sorin resenu, Misi Noe, hid penru sluțnaea dotneor morte, Pur UNSICAR, cură, 2012, Fp adreomocrietunlosds 20171 1/hd penru sora daunelor morale ed 2012 pd iki set: 27 XL 2020. Livi Pop. lana Horn pe, Stela Fan Vidu, op i, pp421-422 2 CONCLUZII în primul rând, în cadrul primului capitol am făcut o prezentare a cadrului legal, att din perapetiva Noului Co penal în carul an. 19 i se regăsește sintagma prejudiciu ete grav și permanent, cts dn perspetva Codului penal din 1968 în a. 182 existând noțiunea de suie), și am aritat cum a ales docti procesul de analiză side incadrare juridică a unei fapte cu caracter penal să definească acest concept, având un rol foarte important în în al doilea rând, datori doilea capitol să facem o prezentare a expertizei, ficdnd referine atăt la prevederile Codului de procedură penală, cit si la prevederile legislației speciale in vigoare, respectiv Ordonanța “Guvemului n:1/2000 privind Organizarea activități i funcționarea intituilor de medicină legal, importante deosebite pe care o are, am les în cadrul celui de al iale normelor procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expenizelr, a constatirilor și lucriti medico-legale, în utimul capitol, am adus în discuție problematica evaluării prejudiciului estetie grav gi permanent, din perspectiva instanței de judecată care trebuie Să acorde sau nu, victimei, un anumit cuantum al daunelor morale. Jn final, vom concluziona că evaluarea prejudiciului estetic grav gi permanent poate crea diticultăi atăt din punet de vedere al adrarii juridice, cât și din cel al stabilirii cuantumului daunelor morale ce urmează a fi acordate vit i, expeitiza având un rol deosebit de important în ambele cazuri, ajutând organele judiciare în tt acest proces. BIBLIOGRAFIE Volume 1. Apan Rodica Diana, Fodor Elena Mihaela (coord.), Dreprul sai ii. Reglementare și jurisprudență, Editura Pro Universitari, București, 2020, 2. Bogdan Sergiu, Serhan Dorin Alina, Zlati George, Now! Cod Penal. Partea Specială Analize, explicații, comentari, Perspectiva Clujana, Editura Universul Juridic, București 2014. 3.. Boroi Alexandru, Negruț Gina, Drept procesual penal, Editura Hamangiu, București, 017, izele mijloc de probă în procesul 4. Constantin Radu, Drăghici Pompil, Ioniță Mircea, Exper penal, Editura Tehnică, Bucuresti, 2000, 5. Nisui Gabriel Adrian, Malpraxisul medical, Ediția a II-a, revăzută si adiugiti, Editura Universul Juridic, București, 2016. 6. Perju-Dumbravă Dan, Expertiza medico-legală în practica juridică, Editura Argonat Napoca, 1999. 7. Pop Liviu, Popa lonu}-Florin, Vidu Stelian loan, Curs de drepr civil Obligate, Editura 2015, 8, Toader Tudorel (coord), Nou! Cod Penal. Comentarii pe articole, Editura Hamangiu, București, 2014 Cluj Universul Juridic, Bucures Resurse Web 1. Enache Alexandra și Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr. 3/ 2007, disponibil pe: ep: oil ro/systemvrevista3/213-218.pdf, ultima accesare: 03 XII 2020 2.. Greceanu Sorin, Necrelescu Mihai, Ghid pentru soluționarea daunelor morale, Editura Iii, Diheulăți în evaluarea obiectivă a prejudiciului. estetic, UNSICAR, Bucuresti, 2012, disponibil pe hhups:/www. baa rofwpcontenvuploads!2017/1 /Ghid pentru solutionarea daunelor moral cd 2012.pdf ultima accesare: 27.X1, 2020 3.. Radu Carmen Corina, Aspecte medico-legale și etice ale traumatism eranio-facal, Editura Universiti din Oradea, 2016, disponit 1 Ips. research ncuprofile Carmen Radu publication si medico-legale in_raumatologia cranio- faciala links Sb2fefoaaca2” Cranio-facial, pd, ultima accesare 27.X1.2020. Decizia Curții Constituționale a Romi 148 si 207850346901 Aspecte-ticesi-medico-Legale-in-raumatologia- ei nr. 103/2016 referitoare la respingerea excepliei de neconstiuionaliate a dispoziilor ar. 19 alin. (1) i.e) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 293 din 25 aprilie 2017, disponibil pe: hiips:/www.legal- tandrolvatamare:corporala-sn ermanent-consitutionala, uma accesare la 23.XI, 2020, Sentința penală nr. 219 din data de 04.092018 pronunțată de Judecătoria Oltenița disponibil pe: hups/www juridic ro/616766judecatoria-otenite-pr permanence, ultima accesare: 04. XIL 2020,