Kmysteff@gmail.com 763 Aplicatii Ale Predarii Integrate La Ciclul Achizitiilor Fundamentale Text

WIVINAWVGNNA YOTLLIZIHOV 101000 VI ALVADALNI miyaaud ATV NiVONIAV NVEVOIS VO10-VUIATA a ‘umbgauy ns2ooud uy mynaaye e epiqesuodsas voxefeue – :gresSout earepaud purisns ws are ‘sruoumnfisze ejazeoyeuun onpe niuowop uIp muatonaioay, “ereinotuno ‘eau ap tou ajaansadsiod op yeaousoud jeqo[8 3] xauuoo un “nuj axe}gauy 2p 10fehrazacxo nsyzrueio ynoyzoods vf ‘yaowoud ‘mfgauy ap indn vy axeuodes ud ayBoyens imynasen e azadaouoo ‘9p IMSIotu2p Up Wguuogsuen oresooou jur 2p ms mudoză no ‘un oued uy aoe 31300 nnwod yosemnusuos ws aingan oH9EPIP Teupeg ws viuapedxo 8 niaja omnsuos | mjnunynoums Humuowojdun 46 pagizoroxd pnpuotzop uj amulod ap mound a peua gunuioo “greyUN gonieuzal O 9 “Eps ap purfdiosip 0 nu pfuuayar wo are gresBaquy vazepoug VIVADALNI VIVA TH INTOLMAVS 734309 Es pura o-nuy atu od sumpuoge 8 10foparozd 2723409 eazepowoae ‘axeiodooo upd ța orar usa wus ‘sjenpeapur sojstumuqyed e arenes sp sonfeepota voajiaeis “otsejo avepzoge ajouray 1$ gyeiSonut eansodsiod up ovepzoqe aura anuy 919009 țmuopio0o youn vaza “ezemotuna amit niyued 9oNaepip sojsipeo e gofZojoporous -woqidu 9] sawp eououise tm oxe3 ad axapătuoo op ap suaniuo dun ejooe up puny “emise oye ayoadse oun e nes jap-uunjnoqno e estou vasepsoqe ypueizodas BoSepod ‘ofemeae aysooe amnpriuoo uy pup] foauogat 9p uns o eSop yr us some” un u1op Isa ONDE IP mimupea jrjor antanțud 20 up -annizod șarpe. gzvonowosd msaooză up gesuodsou e tamâniă op. sojunpour esfoyuy yr-wnynowno ‘jug ur 1S four yeu umap e euptidu areuosfoaysod sofeisatord jaemuap tnd voreajozas 1S voworunwos g7eofemauț grepnotuna wamBoqUL *orauoszoduanut sojntejos ueță uj “od 2ys9_ mjn-wnynotn> e auofimazed op jnduun “sopieuzioșuț e asooejar ypides yeu o | sonpuos iareouns e peanut uzeq ta erepe UIP 299 6 ypeoos jgyunwioo pe suas” un gajoazap 95 ‘arezedoo9 uuid nuony 2p 10puțores clasic și cele realizate integrat, evaluare formativă a performanțelor indivi obținute în învățarea prin colaborare, organizarea proiectelor înt-o schemă orară coerentă. NIL.1. TREPTELE INTEGRĂRII CURRICULARE În abordare: multe trepte: mon disciplinaritate prin îmbogățirea activităților de învățare și prin stimularea realizării de legături între conținuturi; + cresterea efi = schimbarea perc: respectivă. up pot o zrazțofea so ammooina ap aumstoud nes aesfoutsiofou! vi reparat cp undue you soun sede ef sonp amo “ounyzny și ud uwoosap pupa “pun mano e axeiBe1 ap xoduo> eu 1 yesoj9 wu joo mpeză murzardu vara ‘amdope i$ ysuren ap ituajod ozew no ‘oreiiayu 6 apiqrxayy ofpwaureoduios jeuoyjoe 8 oyeuou tmjonns soun vazeaua ‘ouydrostp soy omu, drys up pion] 16 pioaup eateroqi {(gootoud ap yzeq ad vaxeleauy “a1eado05 usd vaselgau) zonnua yeu 1p e amoosranut o oundnsaud ware ammazoo eds o aundnsaid area ‘3) p aaigasoap aids „pujqoud o “yyenuso guza) O eururexa v nara ‘ouydiosip oyna yew wip ynfequiy 18 ețăoloporotu vuensuoa de area myntunțnoțuno e areproqe o 16 țronteouna avesorunidosppzorur „pepoap aundostp Jorn peua pnypouuavuț wud “guniosip i$eoaoe 16 vun-nup 192190 mun wasps wf aja os sveyuewmdstprima udiosip tn rapes por anne Velea e pluajay no yupztau ea1apaA ‘uy ‘Aaja no non] ap ueyd un gzea1oqeța [nu0sajoud 21oxgo ezeq ad “azequewajduios e areziueBIO op owuos 1$ vptugieAuț > 46 afet ‘aquapuudap “opzadaoad “oemcofanuț gs 16 auanmouna ej yppacae ys fața od pin ‘amo uud giuoryo varejepow aise yonsepIp wires ‘mynd eareuonsod ‘gansoye -01205 erou “agent e avea! ‘aumlgauy jnssowep ‘Huvleauy mewoungsur :ouțjuoo er3avens 1p nes areuops009 ap [npess “areimno gansodsiod o-nuigy-amigauy ap sojuiazes e arepsoqe ap ațesaua8 tnuojd vo yuyp sans auekeauy ap opSorens -amezuv8uo ap aui0y “3orolfi “sporeu ap azeurquiod “ajesnpaooxd unions ‘auniioe 18 arepuoge ap tunpout gyuțzazdaa ‘ouebgauy ap aj20 4 azepaid ap omtBarans anuy runifoezauy vo ‘cumnsur ap ayuSoreng YIVADALNI TAVATAA A HOMIDALVULS MOLIIAdS WA TATOLIAVD informației pentru a o transforma într-una nouă, personală și interiorizată. Modalități de pregătire a demersurilor strategice de tip integrat: o. cercetarea designului domeniilor de cunoaștere și a zonelor de integrare; o. flexibilitatea schemei orare, a plajei temporare disponibile 1a nivel săptămânal, semestrial; © pregătirea si promovarea unor strategii centrate pe elev; o valorificarea interactivității și a valenfelor formative ale erupului; © predarea in echipă; © promovarea parteneriatului profesor-elev în procesul instructiv-educatv. Principiile care stau la baza construirii strategiilor didactice interactive valorificate de modelul predării integrate: o, elevii își construiesc propriile înțelesuri și interpretări ale instruirii, o. ecopurie instruiri sunt discutate, negociate, nu impuse; (© eunt promovate alternative metodologice de predare- învățare-evaluare; « o, sarcinile de învățare vor solicita informații transdisciplinare și analize multidimensionale ale realității; o evaluarea va fi mai putin criterială si mai mult reflexiva, integrând metode alternative de evaluare; o. sunt promovate învățarea prin descoperire și rezolvarea de probleme Dezidera modernizare și de perfecționare a metodologiei în viziunea propusă de predarea integrată, se în direcțiile sporirii caracterului activ al metodelor de învățământ, în aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instructionale, în contaminarea și suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode si tehnici de învățare, reușind astfel să se aducă o însemnată contribuție la dezvoltarea întregului potențial promoveze invijarea eficientă. $i nu orice învățare eficientă, ci una pariipativă, activă și creativă” » astm no “pip ayfens 0 aj opundsea sojeupeo eayesianeazo pupat areniuase ajareuopio0> anu areyoazep 2p njoaqu op 1$ anpaodsai “vag ‘9p 190190 mnuyoLIO varepaud ut gyeoypde 3150 (Cora auntfoe “axeoyeaia orzayuy ‘onpuys) [aaa pezareanjnuu qeiaprsuoa. axsaxods apg “praf evauanue 3oamoop “oppoa] ehuoty vorezowia}goig “mys00e [ jouosiod paz e pauopuodepur voveypoe efuejsap e ap dos na vupuuzieaul ap pmsaoouă uy misojos ‘onsuna dn ap yporur o os aanzpmutorgoad mad voanjasuj “7 “yeraope tapueijnza: eazouțiqo auds aj-npuplitp aundinsoid ypowur gear “RIMA wazoulgo E] Hugo, varedionzed 16 anetrur pogpun$ “aa dru iun “asejo foun axeuorințos 6 gzațeue auds asndns jums azwo «919 awrajgouă ‘ow, ‘upgeny soun vameuazand uy psuoa area yporout 0 as aaavogzap ud wosohpauy “1 2p. oroporau ‘quiopow ounțidaooe uy “supa ne:s unifou țninuțiuoo 3S ap psu anseou ay 11qeleaud uy oreuțuzorap undoos 10un jap waropon ‘uy = yeuun 9p oyeo ‘ouds umup youreasuy 29 8309 ,soporyou Irosooai# wip giemnuniduy ‘geuruo eyeopțuuuas uazauă UL 1 zwonsyd jupwupigauy op gponur“ jmdaouo5 “zarea 36 anput repaid 2p ofoporeus soarwoap asefeau 3p aporou Uy pala ago 2p auzanuoa 4 30d snyruosajeud aye azepaud > sicadonur ocupau 9p aporou 1 13one9S dovedesc a fi greșite si cu deprinderea soluției care satisface,, rezolvând problema. 4. Învățarea senzorio-motorie Conținutul ei îl reprezintă ansamblul coordonărilor senzorio-motori, priceperile si deprinderile exprimate. în performanțe practice care, achiz la dezvoltarea lor biologică, biopsiică și psihomotorie. nate de către copii, contribuie 5. Imvătarea socială Pune principală este aceea de mecanism al soializării și integrării sociale, asigurând prin aceasta interiorizarea de către elev a modurilor și tipurilor de interacțiune psihosocială și socială de diverse naturi: comportamentală, valorică normativa, aitudinală ec. Consider că dezideratele învățării sociale se realizează in mod optim în cadrul activităților extracurriculare sau de ocazia să vină în contact cu voluntariat în cadrul cărora copi diverse persoane, 6. Învățarea prin cercetare Este o metodă de învățământ care implică participarea și activă a elevului împreună cu profesorul la cercetarea că, la descoperirea adevin i, la refacerea procesului ic de constituire a cunoștințelor. Aut atea didactică este înlocuită prin cooperarea șiințifică pentru demonstrarea experimentală a adevărurilor. o puterică sursă de motivație, aceasta ameliorează relația inventivitatea celui ce învață și cercetează pentru autorealizarea ințifice. sa, pentru descoperirea și demonstrarea adevăruri H. Aebli demonstrează că dezvoltarea gândirii c realizează dacă acesta este antrenat în investi deoarece „cercetarea dă naștere unui proces al died duce la construirea unei noțiuni, unei operații sau lepășind, prin structura sa, schemele anterioare”. 7. Învățarea prin rezolvarea de probleme Problema reprezintă un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută și față de care repertoriul de răspunsuri câș ient sau experiența anterioară apare insuf inadecvat. Spațiul problemei este construit de structurile cognitive ‘treqanuy foun euro; qns n ndoos eazepnuioy “11 4 ai * up piuoines 1 poțluy pupind guzalgouă o npmaața aye erediouțud yo giopisuoo sounag “f -arensiasuy aleporoua vy ‘snpord ej a3unfe 95 amo und hun efeayruuos rodoasap ‘sosajoud 18 varodsouos ej around miedo op njqursue un gordun, ‘am ‘onsune di ap vugurieAuy 2p opoiour yzeaxowosg ‘amuadoasop uid vosvlpsuy “3 1 BaseaqjU9n 4 aus osnjos wazeoyide wd țouzajgoud ‘arenjozas 9p eaneuioye wares9]9s “ez109p ‘areuotinjos ye 20un waxenuuey 19 goypătuaxe “ujeredunoo fareumupuy ‘Jouraiqoud sjereorgtun aemnared uns oz: ud aurjenug ap ynsaooad uy “dnu8 uy 18 ‘uopu009 tA “pganut ds ca puosajoag apa aus, Ys axeo aaeao129 9p yum nn weoqidunt y aywod peasy atuajqoad youn © nud ayod n VI. identificarea a cel putin trei metode care vor fi folosite pentru prezentarea proiectului; VIL organizarea și planificarea p VII. stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul. Avantajele învățării bazate pe proiect: ¥ oferă oportunități valoroase pentru abordări interdisc- plinare ale unor teme sau probleme; ¥ facilitează lucrul în grup si invajarea prin cooperare; ¥ dezvoltă capacitățile de invesigare și de sistematizare a informaților; + sporese motivația pentru învățare prin apelul la situații din Viața cotidiană și prin implicarea elevilor; + facilitează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu, proiect, autoevaluarea et.); Y permit identificarea și valorificarea unor. surse diverse de informare și documentare; Y stimulează autonomia elevilor în învățare și a contribui la realizarea final. Limitele învățării bazate pe proiect: “ orientarea pronunțată către viitor poate duce la o anumită incapacitate de a gestiona cerințele imediate; ¥ disproporia dintre intențiile mari de la inceput si posibilitățile de concretizare; +. costurile derulării unui proiect pot fi uneori mult prea mari în rapor cu beneficiile oferite; Y centrarea pe activitatea de cercetare poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare și sintetizarea a unei informații mult prea diverse. 10. Învățarea bazată pe probleme Caracteristicile relevante ale acestui tip de învățare se referă la: + învățarea bazată pe probleme este un sistem de dezvoltare a curticulum-ului și de organizare a instruirii care dezvoltă simultan atât strategiile de rezolvare a problemelor, cât gi bazele cunoașterii disciplinare; 7 2p ajoluauiadss aoytoads vuns avforens op souorhpodt du ap pmntasa voswhp euosrad jayjojouod uy oprit 91 © natuad 1 aluorpne sojasioarp equazaud 9] e nnuod veronj ne 99 vo e 9p suuoy oye nes und “azayurs “ “arda asins wip ‘undsaud out qoud 36 wrezeg vazebeaty (ume ‘nip wun ‘Tenazoao ‘pupursns)aqnjos azaroued gs o ‘paesooou eyfeuneyt w399[09 e nnuad ajonou 9 3×02 ap ofosimsar aoyquop! ¥s o “zurajaoud aBoyaiuy e nnuad ajonau 2359. omietoyu 2ounuapt ws 0 goad oseauyep ws o ‘nu nes psp guo]qoud 0 poep aoynuapy es o (ou 71 TS) swoqgoud ad e709 wnheauy trsatouă ajedera, =. suecesul si eșecul; – colaborarea si competiția; -. diversitatea și incluziunea si compasiunea. CAPITOLUL VIII. STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE DISCIPLINEI COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ La baza proiectării efective a activităților de învățare ce urmăresc realizarea competenfelor de comunicare trebuie să stea metodologia interactivă. Aceasta teste, pe lângă realizarea obiectivelor de ordin cognitiv (stimularea proceselor cognitive superioare, dezvoltarea capaci dezvoltarea inteligentelor multiple etc.) și atingerea obi de ordin socio-afectiv (dezvolarea capacităților de relationare, de dialogare interpersonal și intrapersonală, stimularea încrederii în sine, stimularea capacităților de reflectare asupra propriilor demersuri de învățare și asupra relaților interumane etc.) trebuie să devină „o este provocat să participe cupă puterile proprii întâlnind probleme menite să-l determine să le analizeze, să le examineze, descoperind soluții plauzibile. Rolul profesorului c dirijare, iar motivai a cadrului didactic. Elevul e implicat în procesul de predare- ă mai mult în cel de stimulare și reiese din participarea entuziastă a uidoo pugs nua aso gerd “ada pour uy ‘noodsor of na ynfeuoye> 1 seyuazandats> af 30280 aidSop 2509304 puRD four zeosaznu amo “Yo naaad afeogiuuos ne ao ‘odboude duns ol a1 “2 9p ee Zara) Aaja are no aioo1go asoznuap ame aqusno “ora amana ofeuouea ad oțos zona „isade BaapoA | “ImURINGSION carzotzta 1 5009 colt eponyy (e mnsus-3osanlgau 909/5065 oporoyy fen o oo ea 29 ep odofour yoep aug reur yun peau aut “pe 3 talons ae uy rode auajsuen 3 5 yreod ys ey stezowoun azay 8 onurana sop ouou ws Bune 4149 “npnaxonuoo luase uy -zopudoa parânaru! doos un no ‘sojotuauig „18 ammotumuuoo 9p aajuoo UL 90[ are ameatuntloo ap. sofehuanadiuoa vazeyjoazoq] “13409 UE earebenul 5 aingan nu țosepo „ua “omeznure omuouzeuanue es ținof ap aMns foun PUL10; gns azajmuap as Bs man „e eoos wy efduupuy 95 29 029 101. “BoIpN] tarepioqy worznur nes jenzza “ezodloo feqtu no pmpeqzaA. ourquios ze ie OEP wrENDR yA waxwlgaty “PXauu0 1 i aso 99 audsop aa eta yu y wa Aaa nnuad “panae ‘aiseoe gluma pup foun sof msyeopu as e 9p eounioo zeama jruoszjosd goeq -agion ap sojase/tquu joury Ind 2p axeoqunuios ap any ap gion 2 49 oe ap nes anogo op aun ap wquon 3 33 ay “torjde “somata ‘unigauy foun ugindise e 16 mjnussyanse v affpuod o ansa pulazes 4 areuorejauow aqunqunyos yzvazuoney 25 ama und yfpuanoe e oxeziurăio 2p eo yezapisuoa yuns dB ap aaneson 30 (OS IN AA „UL, „SIO 0) HOsajoud ‘Jou 46 993 Aa ype SASUat unUO}> 29k} WA “PAnDERSIP 2 nu vazut goed] “pumyoun 1 ysoAIp “emdepe exBooporeut o pursojoy‘anaeastp ay ps mgan 1 axeigaut 2p |nseooxdr“ -vagzadooo oegshs ap pninâțse “m nsaionut 18 nounur e gurjdiostponne aupaap Ip er axenjeno-aaejgau au memorat un număr mai mare de cuvinte, le introduc în învățătoarea face o demonstrație practică de formare a cuvintelor, cu ajutorul alfabetarului in timp ce pronunță ” Je corespunzătoare; copiii își Copiii învață să citească rul poveștilor, poeziilor, cântecelor, ghicitorilor etc, Textele respective sunt respectate sub forma unor Cărți Uriage. Invattorl citește, marcând cu un arătător fiecare cuvânt, poate fi în amănunt, în grup sau individual, deoarece există i cărți mici, cu același text, pentr fiecare elev. “wepoop enma umar Pt Up 408 95 N BA ay nus op iauoteodizo jaue 2orpuy es oimean soție ap onungonasul “ung țevi BF EA squsuen 95 4 33 wooo far dans paf Bec TeRAIA tnimoeuoo spe ud a ‘qed erzoaăptn sare tă 9g mjragys efuow Ugo 99 es ypuewooas 95 n: op ța pape cn mugs woofs up „Beto JOH [ ata “Hoye anED ap 98 ronyoud y a sosajoid ap 31130 axeauntu03 ap 123402 japous up ‘yuuauy affeanow o ne nu doo azo nnd sojurazes waxensaajo Puratd zryau 9p nes aropăuzoo op yrnuourevodwioo pansy axeai ‘o-nuy yzvafuonyjur sea ej aueorunuaoa op ros a1sooy nou soun vaseroodsas op presndise put “anemie uns warsaoe axes wy POLI ap șyeluzn ju! 2189 10) sep vuns aro somon earn eS Mae ape ut sonungonasu e puatoya vareruniuoo op insa ave uy opurdap sep el phuvuzopsd patatar opunea ora © _ ogy ne 33300 ans safe un 4 aeurgesuodsai © mspa pogo ‘doos un sina pugo “nzonj un zarea 1 sleaniousroap suns pao ‘eat 29 1909 axdsop sud 9] pups pune au yeu wean safe” go ete uineafodăy “g ete muatoga ayeanae o nnuad ny “amoquroo grey rasta – “vtmszonțp pe +8 ofeuossod mfemuopr moodsar ~ gezyeuosiod ovewațoe – ‘weanowt projoo$ conu – stidoo ad prenuao wpooas – ‘jourpig wrBoBepod apăpuud ‘suas pagy2[90 agbop ayesowou 10 e JOA ¥ wanzod ‘wanoaye amis 0 703312 atfeoytuues pune 0 ne red suds no ofetareu eo padey ad gzeazeg 95 poop “BaNoa{00 euotuatu 109 JOA of “BED WL EzwasyE 9] 8 au 2 101 ehuotiedxo ap aye “anca aunas (ouasg) gremen eporop (P PROIECT DIDACTIC Data: Clasa: pregătitoare coala Gimnazială Stinceni . Bicăjan Elvira-Olea Limbă gi comunicare/Arte și tehnologi Disciplina: Comunicare în limba română Ante vizuale și abilități practice (activitate integrată) ‘Tem: „În lumea păsărilor” “Tipul letii: consolidare de cunoștințe, priceper i deprinderi Competențe specifice: – identificare slabelor în cuvinte clar articulate; – articularea sunetelor și a silabelor în cuvinte; – sesizarea sunetului iniial din cuvi – realizarea de lucrări simple, pe baza interesul Obiective operaționale: Ol – să desparté în silabe cuvintele cuc, rață, fazan, papagal, bufiță, pelican, pitulice, rândunică, privighetoare, ciocănitoare 02 să precizeze sunetul inital din cuvintele bufhiță, flamingo, curcan, barză, papagal, pupăză, str, pinguin, lebădă, cue gi păun; (03 – să asocieze sunetele b,c, fp, cu literele mari de tipar corespunzătoare; (Of – să lipească corect elementele decupate avute la dispoziție pentru obținerea lucrării practice Strategii didactice Metode $i procedee: piramida, munca în echipă, ciorchinele, conversația, explicația, munca independentă Mijloace didactice: planșă cuprinzând „piramida păsărilor”, jetoane cu imaginea unei psi, două coli mari de carton (pentru ciorchine), lipici, planșă cu etapele de lucru pentru realizarea Mucrării practice, elemente decupate pentru fiecare copil pentru lucrarea practică, recompense pentru copii. ao Tag WORT ad sod 9) muatop vaged yoseounaot gs “oyngoa up unsundse Intend] woof un am ps aan oa do xonapp eatoanly uns ape 1 (1 tau yan) quand sues ecua sprue | rotund” porzauâne stud” vea oz] | rama | “> “> ed famed pauza poe esua amon tota, 0 ezyeas wos yeu 9 ami uous “oc 1 țaaun na gas o “fantana sojannosiga vedo na sf son se ‘ojuped naum uy ensou i ous womens | moon tente] soumsmoor wnanoo> wos wo prese up | | | eamhmuy | -e Tea 0 ris ase uy esf on a am no ups scap a yoda rss, 6 asc yeu 9p our tate i E wewous siete] o amăa am yous y> funue canoe, „1 || vamile) | cz “oana d nds —~ „input cata» overa ste] | momen | ot Ho | a | sed eased] a oper alde] amepp lan aremesa | __sonsenpnioveang nas manumasa an, 2002 ‘nSomong ‘soary “po ‘,orporou piu — dnuă ap aanoeroiuy aporopy” rqejoo 18 °s ‘uaqaug, ue! “po ‘,orexBonuy 6007 “pont nuuad soneuray 1201014 ap oBojonty” :-puo0o — “yy ‘Sooo nyeaBonatț erenprAypu! ‘adiyoo ad “gjejuoxy soavzut10 ap ow0 [OT] — | anume în wae, să precizez aurar de Tor silbe din cut și să aeze jetonul în căsuța unde este trecută cita corespunzătoare pit numărului de silabe. pe jetoane se vor reps moare cuvine: cuc rat, fazan, papagal. bai, pelican, ple, rândunica, privighetoare, plage. | echipe| Aprecierea! eocăntcare, Provema- penru cel modului de Propun recrea poeziei .Sersoare de la] tizarea | două oaborare și }02| | rândunica e Elens Drags. echipe le ezolvare Impart casa în două grup, după modul în | Cech i sarc os] | care sunt agezai pe scaune și propun| ele | jetoane pini s destaurarea jocului „Cu e pe.” Fiecare echipă va primi câte un carton mare piei pe care se va regăsi câte un ciorchine și jetoane pe care vor fi imprimate difere păsări cumoseue. Sarcina echipelor ese să recunoască păsările, să entice primul sunt din cuvint și să asocieze sunetul cu Mera mare de tipar corespunzătoare (rin pte jetonull în căsuța Mee potrivite) ‘Transits spre activites de cra manual © vom realiza prin interpretarea cântecului „Rene, ramus” Dame 1 Talia] Page cu Todi [| Objneren [OR]IS | Propun copie —realzarea net oor performanței ‘practice cu tema ,Pasiren pul er. lrapelede] ual Prezint lana cu etapele de lucru (ez anexa Ivers Aprecierea 2) explic modul de realizar i lcrvt. | Munca | Materia modului de Împari copilor cele necesare reizri | îndepen- | pt copit realeace a tură ir apoi li supravehe, i îndrum și |. denth were te ofer autor, dac est caz. practice © Țara și ||] Duarte pace vor TE rana fio mid Espana Ta pup | prea încheierea expozie. (vei anexa 3) ndividuse set Realzez apreceri asupra activi sicoecive desfguate gi impart stimulentecopilo. Propun, în final, desfășurarea jocului taci „Zooară, ear. zwouioey mmpouw eamiojdxa 1$ onemaY eimnouMs vue ul amzgnaud sopymnurfucs e gyerBavu! vorepaug jouoa y pupind nsuoa fouryidos „uoosape “opiqeAzasqo,nuotuodioo “tera nquod mjydoo vaspefaud + 10799 organul ung “azaiseu e] ap your sndns 2159 axwo ef azeidepe 2p aratuoqoxd no grepo wou paseound ys adaou Tn-tun noua e apesBoqur ruRpLOge voreyjsooau younsn{ oxo sjoanow! anuip easigo sop uns mdoad ojolioy uy quaparouy vareyoxzap !$ vareuos “aypupgop sojptunsouns e axvorde 1 azeuoyu ap ratuuop vaxejnumns ‘e208 2706 uy pnuuos nj Ul adoouy atfonnsuos giseoov “fra ap rue wud Wp oul awamnnsuoo 25 epidex ameydepe ap vayeyoede “you mers ep urmdepe au ps ongan !$ atfrzuen yupuos o-nuy wR, Inta1aaw VRIVHOTAXA 1S YOULVINALVIN LANITAIOSIO AOLMIDAdS ADLLOVAIA HDALVULS “XI 1010114V) doo op ayezyyear anueronj aonzeud ținte 18 orenz4A oxy op vonmapoe naquod ruony ap ajadeia no woueyd “2 wxaUY sJojuysed eprureaig “| exouy 1st antena ap rnsoooud azanyeas ws 1 azanuuayduy gs paaeo 4 suopuodopur uns 4 arelgautomne ang sémpuoo uns vzeaiius #8 vewazqueRio “yosonoud mays un sone] un puruanap “ptouna 2p sowgiusuen un oy you ys yzeayaouy jnuosejotă “tnzeo aiso poep ‘yeas :njnsnpoud e 18 asnurigo Joforeynzas vidnse podea um e so} aj00 whey uj waseyuozaud wd “ESe1o up otoqouy 35 pioațoud Tmuosayoud no anuaueuuzod LEY NSUOD ‘ae juaoja “tugzrqear epeoued wweor aq -druB ap nes jenprarput 9 omeod mupetoig “Banus varenyeaa nmuod ypuewosos ‘xo[dwoo arenjea ap yuoumunsur un 159 ymootoug arena ap wea quns axnsut 9p lps aszongp wut aluvuuoyiod 6 ajasnpoxd ‘uud oolusredwos 16 ajolunsouns yeeansuowap 8) [ale = ‘yeas eauuny no yunyxauoo ave poaloud = ‘onupuod 4 adina avenjeaa op aponata god ofopatoud – tin -tumațuna oye afavo țupganuț 3p ayesous8 suns ojorooroud = ‘gfueunyiod ap apiopuess no aytsi0pu00 4 sens am ‘azefo oqeuoyeiado aanaoigo axe pmoatouă – mi ‘omigaut 9p rnynsoooud pauza uy we 38 4aafo = sojersatoud poa aqronssai2es6—) “yenyeaa y ayood e ‘awoonoud o asa tAnoajoo 150 todo isa mode 16 dum enma 2350 weojod) o “pura, 0 “29p! 0 .gourue* waoutp om> up oxeooță ap round un sundnsaxd 29 soooxd un oo [mootoud “repet = eu sauna, quumwosuy am „au 9p pauop aoatoză, gray red loos dup ne ars 4 aafoaoo ‘swergueyd “ivuuzarap dun op peoyed oxy neimâysop mnar ap os un puțzaudau oo MOTALOAIOA VOOLAW IX TNTOLAYD Elaborarea proiectelor Presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Stabilirea competențelor vizateobiectivelor urmărite carea capacităților cognitive de superior, precum: compararea, sinteza, interpretarea și evaluarea. 2. Formularea întrebărilor ie ale curiculum-ului Întrebările cheie ale întrebări ale unității și întrebări de conținut 3. Stabilirea strategilor de lucru: organizatorice, temporale, iculum-ului cuprind întrebări esențiale, materiale 4. Realizarea unui plan de evaluare (instrumente posibile de evaluare: chestionarele, interviurile, observația, măsurarea nivelului de participare, analiza documentelor, discuțiile de ‘grup cu elevii, rapoartele celor care învață, jocul de rol, jumalul) Proiectarea etapelor ~ planificarea proiectului Etapele implementării metodei proiectelor Metoda proiectelor presupune o abordare transdisciplinară a unei teme stabilite în raport cu cerinjele programei școlare, cu capacitățile intelectuale, interesele și abilitățile practice ale elevilor Etapa I~ Pregătirea proiectului 19 7 Alegerea temei — sunt abordate teme cotidiene, de care opul proiectului trebuie să fie clar. — obiectivele propuse în proiect exprimă clar ceea ce urmează să > Analiza resurselor și a condițiilor de desfășurare — stabilesc resursele umane, temporale, precum și de desfășurare. De asemenea, se fixează responsabi în cadrul grupului, > Planificarea activităților = se realizează harta proiectului, se precizează conținutul proiectului. > Strategii didactice — se stabilesc metodele și procedecle care vor ajuta la realizarea proiectului Etapa a I-a – Realizarea proiectului > Cercetarea propriu-zisă — elevii selectează informațiile eg sursele de informații. necesare, organizează materialul și-l prezintă profesorului spre consultare. Acesta poate semnala erorile observate. > Finisarea și redactarea Etapa a III-a — Valorificarea pedagogică a proiectului > Prezentarea ~ se prezintă rezulatele obținute > Autoevaluarea si evaluarea proiectului — se va realiza atât 1a nivel de produs, cât și la nivel de proces. si vermzouny J0[ased eles al axymar yew nauad wotpms up 002 operă “onaepIp mmoof muueuzetp “eprured “u10pon48 “gdiyoo wy eounta “yhya1ox9 “qiefnp #8 guewods wareasosqo î rupundgs z :apesoduray sansa ‘aqe10j00 oueoraza “wou ‘doxdey‘iadeyd -po “wsoduiy “pursed ‘20952005 “2 1 anagu ‘asa “apo “uesed no pod} ‘womowglgau ‘sreoynyfoud eset uy st (onaepip 20f) ,eazesed yeingz e spun“ inp gina) ese cita wp tirzouno + a) lojuesed efeta audsop zeyaatinaoc Wa ripugi epusdor- op trec vaga (ep 20) -auăsap i820 ound (ruga pânp eon), aidsop mens avoid (engionuoo) 20″ A179 ‘aiiianoe ap aeuaauy omonrăaud ese, upoung ererzeututy :apt05$ amniysyd OMLVWAL LDAIOUd manifestată de copii față de lumea păsărilor au condus la ideea or ‘rupnas ap audtosip. sip ajahques8 1409 pupa ws YE impun pnotumo arad grepnațuna psordouă pmânse + ezeq ad aiaseouna MAS ezvajnwins “oyepuoqe Afommatqns omu axnesyruuias soțiunpeauoo | eazofoțe -ojaluaysadsa 16 jhuaysouns vip, Jud no “voua = epaud ayaroaiqns mgpaud e axezipeau ap injnpow i$ po me ezvuowp os 16 amuud 16 omu d orase 2] Saye your ajtoyousg gasoyțueua 18 guețnouina eazertanuj IIZNTINOD “AIX TA T0.L1aV9 or