Kisgeorgiana@gmail.com 27 05 Babbie Obiectivele Cercetarii Text

ne STRUCTURAREA INVESTIGNTIEE Introducere Stima ese o acu dedicată „descoperiri. Idierea ce veți să descoperii, vor exista ‘mai mule posibit de ajunge Ia acelsirezultat. fn vag de tat zee, aces cra ete în general adevărat. De exemplu, să presupunem ca doriți să au dacă un anumi tip de sulomob sf ricem, noul Burpo-Blasto ~ arf potrivit penru dumnemoatră. Bincineles ‘hati pues cumpăra una și sue să aa aces cr. Sau ai puta discut cu mai mai propietar ai unor atl de mari sau cu cei care au vrut să cumpere odată o asemenea ‘asin, dar mu a fcuto. Afi putea verifica anunprle e mică publicate penta a vedea dacă BB-urile se vind ef. Ap putea cio revistă dedicat consumatorilor, care evalveart Burpo-Blaso. Un ler similar are loc In investiga gin, fn uima vreme, investgatia ștințieă se reduce la realizarea observailor și ln imerprzara a ceca ce ați observat, ele constituind subiectele părți a I-a ga IVa ale Cth, Tai inaite dea observa Și anliza, avet însă evele de un plan. Tebule să Sail ce anume vei observa veti analiza: de ce și cum. Despre aces Icru este sorb în desigmal cerceii ‘Des dale variază în funci e ceea ce dort sf studia, vă veți contunta cu două sarcini majore inne î orice design de ceretare. Ma Ini, trebue Să precizați că sc poate e la ce anume doriți să descoperiți. În a doie rând, rebuie să sabii cre este za mai bună meta e a descoperi cca ce vă interesează. oare interesa, dacă reuniți ‘St reaizaji rima saci în vocalate, probabil că o ve reali și pe a doua in acela timp. După cum spun matematicieni, o itebare coateziualizată corect conie răspunsul S presupunem că suntefiinteresat de realizarea uni cerceti sociale despre terorism, Cână Jefrey Ross (2004) a aborda această tema, a constaat că stile eisene au falsi numeroase abordări alive și andtive, Cercetarile caliative,de exemplu, su ert penele informații pia intermediul sutobiogaflor, a raportari și relatărilor incideatelor, a experienelostatclor care sau confruntat cu teroriști ial relatărilor direct despre implementarea poliicilor oss continuă cu discutarea materialelor secundare folosite î cererea calitativă biografi erorilor, studii e caz despre anumite organiza teroriste, despre tipurile de terorism, despre anumite incidente teroriste, precum și despre regiunile și rile Selectate” (2008, p. 27). Cercetarea canteivă, pe de all pate, 2 abonat variat eroismul, inclusiv pri analize ale aicolelor apărue în mass-media, terorismul din modelarea satitică a venimenelo teroriste și prin uilizarea unor baze de date relevante penru subieceu analizat. După cum veți vedea în aces apt, orice subiect de cercetare oaie abordat din mai multe perspective “Acest capitol ct o introducere generală in conceperea cereti, iar celelalte capitole ale pia Ta discută aspecele specifice ale acestia. In pracică, tate aspectele estului cercetării sunt imerelaioate. Pe măsură ce vet! parcurge parea a Ia, imercooeziunile dintre păr vor devent mai clare Vom începe prin euminarea pe scurt a principalelor objective ae cerceii sociale Apo van la în considerare unitățile de analiză ~ ce și pe cine dori să studi. Ne vom metri i la modalitie de gestionare a timpului n cercetarea socal sau a modul cum putem studia Ur sobioc cae e shimbă în timp. DESIGNUL CERCETARI EI Cu aces iei în minte, ne vom îndrepta atenția asupra nodului de concepere a unui rolei de cereeare. Această privie de ansamblu asupra procesului de cerceare are Gout scopuri. în afară de descrierea modului în care putt aborda conceperea Umi Studiu, vă oferă bară a restului crt n sări, yor dscua despre elementele propunerii de cercetare Adesea, realizarea cfecvl a uel cercetări irehuie precedss de o prezentare delist a inteagilor dum: ‘eavousri – penca a obginefinanjare pentru un proiect imporant sau pent a obine sorobara profesorului penta un proc în cadru cursului. Ve vedea că propunerea de (eteetare Vă ofer o ocazie excelentă dea Ia în calcul, nc de n început tote aspectele „Trei obiective ale cercetării ‘Cercetarea socială pote avea mai rule obiective. Tei dite cel ma des inte și pai ‘ile sum explorarea, deserieea și explicarea. Deși un sud pu are, în general, doar un Singur obiectiv dinu cele de asi sus, i majoritatea chir a – examinarea lor separată tsteflositoarepeotr că fiecare are implicați Serie pentru alte aspect ale designului Explorarea Male diate cercetiile sociale snt conduse penru a explora un subec, adică pentru a incepe familiarizarea cercetătorului cu acesta. O asemenea abordare are loc, de obicei, munci câpă un cercetător analizează un aspect nou sau când Insușisubeceu sudului ete relativ now De exemplu. să presupunem că nemulțumirea toc mai mare a plăătorului de tax la dren guvernului se transforma to revolt a conribuabio. Oumeni încep să refuze fies ml plateascAtanele gi se mobilizează in acest sens. Veți dor să ați mai multe despre aceesth migeare: Cit de rispândi este? Ce nivele și grade de susținere se Tounese în rândurile comunități? Cum este organizată miscarea? Ce fel de oameni civează în cadrul ei? Un studiu de explorare v-ar putea ajuta să găsi cel putin „ăspunsuri aproximative pentru unele dinar aceste înrebăi. Puteți să obținei date cxocte de lace care colectează axele, să studi cea ce s-a sri despre acea mișcare, Să participați la inn i să intervievați pe lideri acesteia ‘ude de explorare sunt d asemenea, prev penru fenomenele mai persistent. Sa presupunea că sunteți nemulpumit În legac cu cerinele de absolvire afaculai la ae ola și doriți să e schimbați. Ai prea să analiza istoricul unor atei de ceringe în cata foot și să vă nti c persoane din condocerea ei penru vă informa în egăură cu merele care sala baza standardelor actuale. Ai putea vorbi cu mai muți studenți petru a vă face o ide general despre părerile pe carele au în legătură (acest sublet Dep aces ultim demers mu Va contura neapărat o imagine exactă supra ‘pinlor denon, ar putea sugera care ae f rezulatele ru studiu mai ins. vacori, cercetarea de explorare ste seuizată prin intermedi focos grupurilor sau a iscuior din cadrul unor grupuri mici. Această tehnică este folosi frecvent în cecetarea de piață: o vom examina mai ammungit în capitol 10. ‘Stile de exploraresuat realize, de obicei, din tei motive: (1) penru a stisace curiwitatea cereedtorulul și dorinja Tul pentru o mai bund inelegere a subiectului, ED penru acesta ezabliaea realizării unui stadia mai tis, (3) pentru a dezvolta mcazăele e vor fi eoste în orce studiu ulterior. ‘De cxemplu, cu ceva timp in urmă, am devenitconsient de popularitatea ot mai mare a cca ce ve mueste „canalizare”, In care o persoană cunoscută drept canal stu mediu ied fauro stare de trans gi incepe sf vorbeascl pe o voce care preinde că Drove din afara canalului. Uni span că aceste voci pron din lumea spiritelor sau a Portar, ali spun ed provin e peo alk planetă, ir ali Că vin din niște dimezsiuni le reali care sunt greu de explicat în termeni umani. o genul e cae i reprezimă acele veci analizate, denumite adesea enti pote n capleat pica. analogie cu radiol sau televiziunea. „Când privet iile — mi-a Spur cine tn pu un ierviu -, 0 crez cu adevarat că Dan Rather se aft în iMtriorlteleviorulu.Acelagi ery este valabil i pentru mine. Folosesc acest Corp al ‘mediumulu a fel com Dan Rather flosestetlevizorl.” deca anis ma inteesat din mal multe motive, dar mal ales cu privire ln urmarea problemi metodologick: cum tă studiem șine ceva care inca atăt de Mae ceca ce noi considerim a fi de În sine ils, inclusiv elementele tințifce fatameatle, precum spațiul, pal, cauzalitate si indvidualitate, lips uel teoririproase sa a unorateplr exact, am incerca ă aflu ceva mai mult despre asta, Folosind câteva dite tehnicile cerceii de teren calitative discuate în capitol 10, am incepu să string informa și să e clasic pe categorii pentru a da teas celor obatrate Am ii crt Și articole despre acest fenomen și am tt de vorbă ae care au participat la dunele de canalizare a sprtelr, Apoi am participat Sido ta aceste dim observing atăt pe cel prezenți, EU i anal și entiuea. După ae ar at imervii mal mir canale sent. Tn maoretea itrviurilor. am început Pin a neha canalele umane cum au început aceath ivite, cum a fot i e ce eu ortimat, cerând și cuva date bioeraice, Canalul iară In rans, interval find continuat de enitate. „Cine ext?” aș putea să Set eu, De unde vi? -De ce fel ata?” „Cum îm pot da seama dac ex rel sau Inu? Des am fost la acess sesluni de nervuri cu inrebările pregăate dinainte, fecare Intec șa urat propriul curs, în func de răspunsurile otite ec ezemplu d cuporar isrează locul de unde incepe adesea cereearea socal Intimp ee eestor car hcrezd eri deductive au prtgăit dinainte variable bee, una dare primele mele sarcini a fos să identifc citea dintre variabilele posibil {etevane De exemplu, mia pott gel canalului, vărsta, educația, eligia, regiunea e Dank pi paritipările aneroare ia intruniri metafizice. Cele mai mule dint “ariile de tal sus le-am ales pentru că inluenează frecvent comportamenta ‘De ascmicoca, am observa conde diete în care aveau loc sedintele de canalizare Unde cane tebuie să are Into transă ded, altele te-a ans ușoară, ar alele ‘nun concn. Majoritatea st js în timpol ședinței, dar alele sau în picioare Și se imi Unele canale operează în condiții deseu de normale; altel par să necesite un ecoe metafsic ca: o humină scăzră, parfumuri și incanta. Multe dintre aceste era adesea videle petru mie abia ln curs observailor mele inițial. DESIGNUL CERCETARI ve Refeitor la ent, am fost interest sh fc o lasiicare a locului or de prvenint. e parcurs icrvirior mele, am creat un set de irebări legate de anume aspect ale reali, incercind să cas răspunsurile pe care mi Je au oferi În mod similar, am ert fecha să vorbească despre evenimente Vitoare, ie Persan aceste erect, examinarea subiectelor specifice a devenit din ce în ce mai sua pe variabilele are păreau sf merit a i urmărite: gen, educație Și religie, de exemplu. Obsera, însă, că am pornit de l zero. Sile de exploare sunt foare valoroase în cadrul cercetărilor piiniice sociale. Ele sunt esengle ori de câte ori un cercetător face o nouă descoperite și aproape {mmedeauna elevă ne informații despre subiectul cercetat. todile de explorare sum. de comenta surse penta teorie întemeiate, după cum am discutat în capitolul 2. Principalul eajuns al sudilor de explorare este acela că ofer rareori răspunsuri satisfcatoare la intel de ceretare, deși pot da un indiciu referitor l răspuns și pot ager ce mraode d cecetre ar putea ler răspunsurile definitive. Mativul petra ca oile de explorare snt rareori define prin ce insele se datorează eprezentatviăți ic, persomele pe care IE studia în Cercetarea de explorare sar putea să nu fie Gpreuetative pentu grupul mai lrg de persoane care vă interesează. Odată ce ai Trl ce mcamnd reprezntatviates, vet gl daca un sud de explorare răspunde cu văr problemei cerceute sau doar a indicat modaliatea prin care se poate ajunge la tin Pspuns. (Reprezentatvitatea este discută pe lag in capitolul 7.) Descrierea ‘Un scop major al multor studi știe sociale este acela de a descrie sinațile și viol. Cerettanu observ sl apo deseie cea ce aobserat. Petr cl observația Stim este ten și eliberată, descrierile știe sunt d obcei ma corect și mai precise dece cele obisnuite Recenstmntl american ese un exemp excelent de cercetare socială descipivă, Scopul acenua ete de a desi corect Și precis un specru larg de caractrstici ale Populi! americane, precam și populaile din regiunile mai mici, cu sunt stele sau imc, Ale exemple de studi descriptive sunt estimarea profilelor virsl-gen ale ‘opulailor,realizat de demograf,evaluaea rae irațional din difere orașe si Ueeonda de plat penru un produs care descrie pe cei cae folosese sau a foot un numit produ. Un cerettoreare face o prezeatare aenă evenimentelor ce au loc la Pichetaes organizată de un sindicat are său, cel pti, servește un scop descriptiv. Un Cerca care estimează i aponează ori de elte ori legiitori individuali au votat ‘entra sau impotiva munci organizate Indeplinete, de asemenea, un scop descriptiv, ul stud clatine vicar în primu rând, descrierea. O etnografie anepologică, de exemplu, poate încerca a8 dealiee cultura nel socie care mu ra dezvoltat un limba) seri În aceași imp, asemenea studi sunt rareori limite doar la un scop Gexeipdv, Cerettor continuă, de oboe, să examineze de ce tipare observat exist si ce implică ele. “ STRUCTURAREA INVESTIGATIEL Explicarea Ce deal treilea obiectiv genera al cecetrlsinifice sociale cae cela de a explica Mocrule. rodie descriptive răspund la ltrebări de tipul ce”, „unde”, „câad” și cum” inzebărle explicative dau răspuns la nrebarea „de ce™ Asada, cină Wiliam Sanders (1984) a începu să descrie tipurile de volenie comise de pile de carter, a ut, de asemenea, să reconstruiască procesul care a determinat apariția episoadelor ‘lente în rândul bandelor dietelor grupuri etnice Raportarea întnților de vot ale unul electorat este descriptivă, dar raporarea motivelor pentru care unele persoane inenioncază voteze pe Candidatul A, ia alți pe candidatul Beste explicaiva. den icarea varabllor care Explică d ce unele orage urate mai mari al infactonaitai implică o explicație. Un cercetător care vea să șt de ce o demonstrate impotriva svorurilr a stig it-o confruntare violetă cu poli, sare deosebze e simpla descriere a celorintimplate, ae un scop explicati, Să analizăm un exz specific. Ce faetori credeți că modelează aiaudinile oamenilor tă de legalizarea marjuane\? Pentru a răspunde, ar webui să sabi dacă opinile bărbaților diferă de cele ae femeilor. O analiză explicativă a General Social Survey (GSS) din 2002 indică fapal că 38% dintr bărbați și 30% dinte ee au declarat că ‘marijuana ar trebui legalzaă. Dar despre orientările politic? informale GSS arat ca 5% dir liberal a spus că marijuana a webu! legalizată, î comparație cu 29% dine moderați și 27% awe conservator, Mai mult, 41% inte democrat, ln comparatie cu 34% dintre independenți 128% dine republican au sasiu legalizarea. Date find aste stat, a putea Începe să dați o explicate pent atte fh de legalizarea marian, Studiile mai aprofundate despre gen și orieocarea polit ar putea conâoce lao explicare mai amanunțiă acestor audi Logica explicației nomotetice Examinarea precedent a factorilor care pot determina atitudinile legate de legalizarea marijanei iusrează explicația somotetica, aga cum am discutt în capitol 1. Să ne aducem aminte ă, n acest model, am Incercat să identifica o sere de factor (variable independent) care pot explica multe dinre varsile unui fenomen dat. Acest model explicativ contrastează cu modell ideografic, n care căutăm o inelegere compet și ‘profundat unui singur ca. În exemplul nostru, o abontare ideografică ar sugera toate motivele pentr care o persoană se opune legalizării – implisind cea ce prin, profesorii și prtoi i-au spus despre acel ler, orce experiențe neplăcut legate de folosirea drogul Când infelegem ceva dn punct de vedere ideograi, avem senzatia Că în-aderăr pricepem cel ru. Cind cunoastem toate motivele pentu care o persoană s-a opus Igalizării marijanei, mu neo putem imagina având o ad atitadine Dimporivă, 0 abordare ormoteică ar putea sugera că orientarile politice globule sugerează majoritateadiferenelor de opinie legate de legalizarea marjuanei. Pentru că DESIGNUL CERCETĂRII ut acest model ete inerent probebilsic, ete mai predispus apariției neinelegerilr și Foterpretatilr este decăt modelul Wdeografic. S examinim ceea ce au vru să spună ‘erent din domenil timer sociale atunci cănd au afirmat că o variabil (n mod comode) determină apariția alea. Apoi vom analiza ceea ce m au vrut să spun. Criteriile cauzalitășii nomotetice Există rei criterii principale pentru relație nomoteticecauzae in cerstarea social (vaii rele corelate, 2) cauza are loc nainte efter, iar (3) variabilele Corelatia Dacă iure două variabile mu e identică paz — o relaje efectivd~ sau o corelație – nu | Comslare = oyelape pia Oak Putem spune că exist o rele cauzal. | sisi asl nat (1) odă unis Talia east efertoare la datele GSS | dine ele ete ssoeiatt Gu modificarea, era că orienareapolitct a fost o | ERIE sau (2) anumitesibute ale ‘utara weodinr legate d lgalizarea | Uns ariabile Baal utile, ‘marjanei ‘ellie, Corelarea în i pia sine mu ‘Com același procenta d țiberali si | GBA © eae cauzals fue douk conservator! au susnut legalizarea, nu | Mile, dar est un rer de ui putem spune că orienarile police au | Mile Ceterminat această tiudine. Deși acest triera este evident, el accentuează nevola dea Baza afrmațile cereti sociale pe bara eetive, gi mu pe preaupoziți Ordinea temporală Apoi, o relație cauzal există doar în condiție în care cauza precedă, tn timp. efectul Observed ete mull mai logic să spunem că majoriatea aflierilor religioase ale Copilor sunt determinate de cele ale părinților, deci să afirmim contraril – dei ete ‘oni si schimbi eligi, lac părin! ste urmeze. Amt că explicația nomotetică fre de-a face cu „majoritate cazurilor”, dr nu cu tate. În xempul nostra co marjuan, ar i aul mal loge să spunem ă genu determins, fox oareeare măsură, atitaines fă de legalizare, neavând nic o logică să declaram că opinie despre marijuana determină genul unei persoane. Obterai, totuși, că ortinea temporal car leaghorientrile police și title fa de legalizare sunt mal puin Clare, den uneori consierim că orientările generale determind. opinii specifies. Și. tneor,amlizle nonstre implică oul său mai multe variable independent care au fost tal fn sclai timp: observareacfetelor genului și rase asupra comportamentului în vote de eremplu. După cum vom vedea În capitol urmator, chestiunea ordinii temporale poat fo problema complex