Iuliana.ion.fkt@gmail.com 418 Licenta Converted Text

Universitatea de Medicina si Farmacologie Facultatea de Medicina generala STUDIU ASUPRA EFECTULUI TERAPIEI SCHROTH IN TRATAMENTUL SCOLIOZEI IDIOPATICE Cordonator stintific Absolvent Sef de lucrari Ion Iuliana Dr.Mitoiu Brandusa 202 CUPRINS Capitolul 1. Anatomia si biomecanica coloanei vertebrale 1.Caractere generale ale vertebrelor 2.Elemente de biomecanica a coloanei vertebrale 2.1.Elemente de statica a coloanei vertebrale 2.2.Elemente de dinamica a coloanei vertebrale 2.3.Bilant articular si muscular Capitolul 2. Fiziopatologia scoliozei 1.Elemente de patologie, definitia scoliozei 2.Axe si planuri de orientare ale corpului 3.Diviziunea trunchiului in scolioza 4.Componente ale sistemului locomotor implicate in scolioza Capitolul 3. Evaluarea si diagnosticul clinic al scoliozei 1.Clasificarea scoliozei idiopatice 2.Clasificare scoliozei dupa Katharina Schroth 3.Tablo ul clinic al scoliozei – termeni specifici 4.Teste specifice si masuratori Capitolul 4. Explorari paraclinice œ Radiografile coloanei vertebrale 1.Termeni specifici 2.Masurarea unghiului Cob 3.Masurarea rotatiei vertebrale 4.Aprecierea maturitati osoase si a riscului de progresie Capitolul 5. Bazele teoretice ale metodei Schroth 1.Respiratia rotationala angulara si contra – rotatia segmentelor trunchiului 2.Paternul respirator in scolioza 3.Corectile pelvine in pozitie ortostatica 5.Stabilizarea prin con tractie izometrica 6.Obiectivele terapiei Schroth Capitolul 6. Tratamentul scoliozei 1.Tratamentul fizical – kinetic 2.Tratamentul ortopedic nechirurgical 3.Tratamentul chirurgical Capitolul 7. Probleme aparute in tratamentul scoliozei INTRODUCERE Scolioza reprezinta o deformare laterala in plan frontal a coloanei vertebrale, asociata cu rotatia vertebrala si torsionarea toracelui, la care se aduaga si o deformare i n plan sagital (spate plat/hipercifoza/hiperlordoza). Prin urmare, scolioza este o deformare tri – dimensionala a coloanei vertebrale si a toracelui, deformare ce se poate deteriora mult in perioadele de crestere rapida. Scolioza care nu corespunde acestor c aracteristici nu reprezinta o scolioza in adevaratul sens al cuvantului. Eficienta unui program intensiv de kinetoterapie a fost deja demonstrat prin mai multe studi. Deformarile coloanei vertebrale pot fi tratate sau ameliorate semnificativ in multe cazu ri prin kinetoterapie, iar purtarea unui corset poate fi redusa prin efectuarea concomitenta a unui program de kinetoterapie. De asemenea, solutia chirurgicala poate fi evitata. In prezent, exista mai multe metode de tratament prin kinetoterapie (Schroth, Methode Lyonaise, Side – Shift, FED), cea mai cunoscuta si eficienta find terapia Schroth. Tratamentul scoliozei idiopatice prin terapia Schroth duce la stoparea sau reducerea curburi, imbunatatirea pozitiei corpului si a capacitati respiratori si trata rea dureri, folosind exerciti fizice si tehnici specifice tintite pentru fiecare tip de scolioza in parte. Terapia Schroth a fost creata de catre Katharina Schroth in anul 1921 in Germania, devenind in timp cea mai eficienta metoda nechirurgicala de trat ament a scoliozei si a altor deformari ale coloanei vertebrale, recunoscuta la nivel mondial pana in prezent. Aceasta terapie consta in exerciti specifice corespunzatoare tipului de deviatie vertebrala, planul de tratament find individualizat pentru fiec are pacient in parte. Toate programele de kinetoterapie sunt precedate de o examinare fizica si analizarea unei radiografi a intregi coloane vertebrale. Terapia Schroth foloseste exerciti fizice care combina alungirea coloanei vertebrale, tehnici de res piratie, contracti musculare si tehnici de mobilizare a coloanei vertebrale efectuate de catre un kinetoterapeut calificat in aceasta terapie. O sedinta de tratament ambulatoriu de 90 de minute pe zi, de 5 ori pe saptamana, timp de o luna in prezenta unui terapeut specializat este suficient pentru a invata executarea corecta a exercitilor si pentru a obtine o noua postura a corpului. Ulterior, pacientul trebuie sa faca singur programul acasa iar dupa un timp sa revina la terapeut pentru revaluari si efec turarea unei noi sesiuni de tratament. Purtarea unui corset este necesara daca kinetoterapia nu este suficienta. Un corset bun corecteaza deviatia vertebrala pana la cea mai buna pozitie posibila, fara durere. Purtarea unui corset este absolut necesara in timpul pubertati, cand are loc o crestere acelerata si trebuie combinata cu kinetoterapie specifica. In prezent, corsetele Chêneau ofera o rata de suces de 80 – 95%. Durata purtari unui corset poate varia mult, in functie de varsta si maturitatea osoasa. Un tratament de suces prin purtarea unui corset este reprezentat de stabilizarea unei curburi cu un grad mare de progresie, pana la oprirea cresteri osoase. Tratamentul chirurgical este recomandat de medici in cazul scoliozelor mai mari de 50°. Daca pa cientul cu scolioza nu se simte bine din punct de vedere mental cu deformatia pe care o are, nu are nici o motivatie pentru kinetoterapie si purtarea unui corset, atunci singura solutie este operatia. Pacienti ar trebui avertizati insa asupra faptului ca o corectie obtinuta prin operatie nu este neaparat stabila, dupa cativa ani de la operatie curbura scoliotica se poate reface, operatia este partial estetica pentru pacient si rigidizeaza coloana vertebrala pe portiuni mari, cea ce il va impiedica pe pac ient sa faca la fel de multe miscari ca inainte de operatie. Scopul lucrari de fata a fost de a demonstra eficienta terapiei Schroth in combinatie cu purtarea corsetului, acolo unde a fost necesar, in tratamentul scoliozei idiopatice. Obiectivele programu lui de recuperare au fost: oprirea progresiei scoliozei, corectarea posturi scoliotice, combaterea dureri si mentinerea corectari in timpul activitatilor zilnice. Capitolul 1. ANATOMIA SI BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE 1. Caractere generale ale vertebrelor Coaloana vertebrală formează scheletul axial formata din 3 – 35 de unită (vertebrele) cu 23 de unităĠi deformabile (dis flexibilitatea permiĠâ nd o protecĠie maximă a măduvei spin mobilităĠii. Ca o adaptare la poziĠia de ortostatism coloan în comparaĠie cu o coloana rectilinie İi perm rbĠia İocurilor în timpu mobilitatea în direcĠii preferenĠiale. Coloana vertebrală este alcătuită din 33 – 34 vertebre suprapuse care au İi o parte posterioară (arc). Íntre aceste dou rĠi se delimitează canalul v Fig.1 Coloana vertebrala Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasă, are fo İi inferioară) İi o circumferinĠă. Cele doua f ral sunt alcătuite – o lamă de osos fibros – placa terminală. Arcul vertebral prezintă median İi posterior o apofiză s articulare dispuse vertical). Íntre apofiza sp are se găsesc lamel PorĠiunile care leagă arcul vertebral de corpu Coloana vertebrală se împarte în 4 regiuni cu ale coloanei: de a suporta greutatea corpului, trunchiului İi membrel eficienta. Cele 4 regiuni au un număr fix de vertebre ( c – 7 vertebre, dorsală – 12 vertebre, lom – 5 vertebre, sacrococcigiană 9 – 10 vertebre ). SuprafeĠele de sprijin ale co rpurilor vertebrale cresc de la o v dinamice. Ín regiunea cervicală İi lombară dia mai mare decât cel antero – posterior explicând posibilităĠile m ri ale acestor regiuni de a realiza miİcăril flexie – extensie. ArticulaĠiile coloanei vertebrale se împart în a) articulaĠiile corpurilor vertebrale (interso b) articulaĠiile apofizelor articulare c) articulaĠiile lamelor vertebrale d) articula Ġiile apofizelor spinoase e) articulaĠiile apofizelor transverse a) ArticulaĠiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze perfecte. SuprafeĠele articulare sunt date de feĠele supe aceste suprafeĠe osoase se găsesc discurile interve b) ArticulaĠiile apofizelor articulare sunt articulaĠii plane care perm pe cealaltă. SuprafeĠele articulare ale corpului vertebral us İi înapoi, iar vertebral supraiacent privesc în jos İi înainte Aparatul capsulo – ligamentar reprezintă o capsulă fibroas printr – un ligament posterior. Sinoviala este foarte intă prelungiri. Nucleul pulpos joacă rolul unei bile pe care a joacă rolul de ghizi ai miİcărilor limitând dep c) ArticulaĠiile lamelor vertebrale œ ligamentel e galbene œ fascicule de fibre elastice d) ArticulaĠiile apofizelor spinoase sunt unite între ele prin ligam spinoase) İi ligamentul supraspinos œ un cordon ce se întinde de – a lungul coloanei vertebrale. e) ArticulaĠ ile apofizelor transverse sunt unite între ele prin ligamente intertransverse. Vertebra cervicala Primele doua vertebre cervicale, atlas ܈i axis Atlasul, prima vertebra cervicala, nu are de fapt forma de vertebra ci de inel osos, intarit de doua masive laterale. Partea anterioara a atlasului este reprezentata de arcul anterior, atlasul neavand corp, iar partea posterioara este arcul posterior al atlasului, atlasul neavand apofiza spinoasa. At lasul prezinta apofize transverse, voluminoase, strapunse de câte o gaura prin care trece artera vertebrala. În partea superioara a atlasului se afla suprafetele articulare prin care atlasul se uneste cu ocipitalul. În partea anterioara a inelului atlasul ui se pozitioneaza pivotul vertebrei axis. Fig.2 Vertebra C1 (atlas) Axisul este a doua vertebra cervicala. Are forma unei vertebre cervicale. Pe corpul axisului se afla un proces ( apofiza ) în forma de pivot denumit procesul odontoid (apofi za odontoida), astfel atlasul se sprijina pe axis ܈i se rote܈te în jurul pivotului sau.