Hitune2009@hotmail.com 958 Untitled 20210126 004247 Text

Având în vedere doar uscatul continental, Asia este situ latitudinal în emisfera nordică, desfășurându-se între Capul C din Penin: din Peninsula la Taimir (în nord) și Capul Tanjung Malacca (în sud). Longitudinal, Asia se desfășoară în ambele emisfere, extinzându-se între Capul Baba din Peninsula Asia Mică (in vest) și Capul Dejnev din Peninsula Ciukotsk/Ciukeilor (în est). Luându-se în considerare și arhipelagurile limitrofe, Asia, continentul cu cea mai mare suprafață de pe glob (44,5 onată în ambele emisfere km2), este pozi latitudinale si, respectiv, in ambele emisfere longitudinale, punctele extreme fiind Insula Komsomolets, din Arhipelagul Severnaia Zemlea (in nord), Insula Pamana/Roti, din Indonezia (in sud), Capul Baba (in vest) si Insula Marele Diomede din Strâmtoarea Bering (în est). Pi pornește de la Oceanul Arctic, urmărește Munții Ural, fluviul Ural, convenție, limita dintre Asia si Europa este dată de o linie care Marea Caspică, Munții Caucaz, Marea Neagră, strâmtorile Bosfor si Dardanele și Marea Mediterană. Din punet de ved fizicogeografic, poate părea o limită clară, dar din punct de vedere politic aceasta este „cauza“ pentru care teritoriile unor state (de exemplu, Rusia, Kazahstan, Turcia) sunt situate pe ambele continente. O altă situație apare în partea de sud-vest a Asiei, unde se află Peninsula Sinai, teritoriu asiatic care, politie, aparține unui stat african (Egipt). Statele ale căror teritorii se desfășoară pe două continente se numesc transcontinentale sau intercontinental. Prezintă avantajele și dezavantajele ce decurg din statutul de stat transcontinental. și adânc crestate, cu numeroase golfuri (Aden, Persie, Bengal), peninsule (Arabia, India, Indochina) si insule grupate în arhipelaguri (Indonezia, Filipine, Japonia), ce separă o ghirlanda de mări larg deschise către cele trei oceane (Aretic, Pacific și Indian) sau care comunică cu acestea prin strâmtori Munții Asiei sunt cei mai înalți de pe glob si ocupă aproape o treime din suprafața continentului (29%). Lanțurile montane se desfășoară în interiorul Asiei de-a lungul paralelelor (vest-est), nile marginale peninsulare si insulare în lungul meridianelor (nord- sud). u format în perioade diferite, cele mai vechi fiind lanturile montane din jurul lacurilor Baikal și Balhas, urmate de cele vestice (Ural) și centrale (Tian Shan, Altai, Saian). Acești munți și au altitudini mai reduse. Partea centrală a Asici este formată din munți tineri aparținând sistemului alpino-himalayan (Caucaz, Zagros, Hindukush, Karakorum, Himalaya), cu multe vârfuri ale căror altitudini depășesc 7 000 m. O cara ristică a reliefului muntos din Asia o constituie prezența vuleanilor. Cei mai mulți se aflé pe latura pacified (Cercul de Foe al Pacificului). majoritatea fiind activi sau în stare latentă (pot erupe oricand). Particularitatile rel organizare teritorială a fluvi tributare mărilor care aparțin celor trei bazine oceanice înconju respectiv, mărilor din vest (Marea Neagră, Marea Mediterană). bile și intens folosite pentru i pentru producerea energi electrice, pentru pescuit și agrement. Datorită extinderii sale, Asia prezintă cea mai mare diversitate biogeografică dintre toate continentele Terrei. Zonele de vegetație sunt te în fig dinale, oferind, de la nord la sud, contraste iogeografice evidente. După Marile Descoperiri Geografice, suprafețe însemnate din Asia Sudică au devenit colonii ale marilor puteri maritime eu pene, fapt ce a determinat restructurarea hărții politice. Teritoriul Asiei înregistrează o continuă prefacere în perioada contemporană, ma ales după al Doilea Război Mondial, odată cu destrămarea imperiilor coloniale și obținerea independent politice a multor state. Cele mai noi state pe harta politică a Asiei sunt cele despr se după 1991 din fosta Uniune Sovietică și Timorul de Est (a cărui dependență a fost recunoscută în anul 2002). Harta politică a Asiei a regi rat o complexă și inde gat evoluție, cuprinzand astăzi 47 de state, precum și o serie de teritorii aflate in situații politice particulare. Dat itele ind faptul că, la vest, li fizico-geografice ale continentului as ie nu e cid cu cele politice, cinci state si t transcontinentale: Rusia, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Turcia. Intr-o situație specială se află și peninsula asiatică Sinai, care, poli p apartenența la Uniunea E ic, aparține statului african Egipt. Totodată, statul insular Cipru, nat în vecinătatea țărmurilor asiatice, este european prin opeană, desi in opiniile unor specialiști tre i să fie inclus in Asia. Statele actuale ale Asiei diferă atat prin entale cu sau fără poziția geografică (state cor e la mare, state pe insulare si insulare), cat si prin intindere, mărime demografică (număr de locuitori) sau nivel de dezvoltare economică. Cu toate că monarhia, ca formă de guvernămant, a apărut in Asia acum peste 5 000 de ani, astăzi majoritatea statelor asiatice (34 de state) sunt republici. Cele 13 state monarhii se regăsese grupate în aria geografică arabă (Arabia $ audită, Bahrai |, Iordania, Kuwait, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite), în zona pacifică (Cambodgia, Thailanda, Malaysia, Brunci, Japonia) și doar statul Bhutan este oarecum izolat, la poalele Munților Himalaya. Chiar dacă Asia prezintă un nivel relativ redus de urbanizare, marile aglomerări umane sub forma orașelor milionare (metropolelor) La nivel continental, Asia deține o mare varietate de resurse ale, clasandu-se pe primele locuri pe glob la unele categorii. De exemplu, peste două treimi din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale se găsesc pe teritoriul asiatic, in special in zona Golfului Persic, in Siberia, China, Arhipelagul Indonezian si în platforma continentală a Mării Caspice. Singapore este una dintre cele mai dinamice si mai competitive ind una dintre plăcile turnante ale comerțului international, in special intre statele Asiei de Sud: Est, pe de o parte, si jental și SUA, pe de altă parte. Portul Singapore este al doilea din lume la traficul de mărfuri după Shanghai, Chi Chiar dacă, datorită reli e agricole ocupă în Asia suprafețe reduse (putin peste o tr e din intregul continent), agricultura rămane principala ramură a econo ei in cele mai multe {ari asiatice. Industria Asiei este foarte mult De erențiată. teritori exemplu, in le prelucrătoare sunt foarte dezvoltate in țările Asi de Est si de Sud-Est (Japonia, China, Coreea de Sud, Indonezi Thailanda etc.), iar ramurile extractive in Regiunea Golf (Arabia Saudită, Iran, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuwait ete.). In sectorul serviciilor o importanță deosebită o au sistemele de transporturi. Rețeaua feroviară iși menține supremația în traficul de fiind mai densă in statele cu intinderi mari pasageri și de mărtui (China, India, Kazahstan) și aproape inexistentă în statele Asie Centrale. Rețeaua rutieră este mai extinsă decat cea feroviară (are densitate ridicată in Japonia, China de Est și Sud-Est, Coreea de Sud, Orientuli (a Apropiat, India) și se evidențiază prin lungimea autostrăzilor. Datorită unci mari bogății de vestigii apartinand vechilor civilizații, de monumente arhitectonice și de artă, in Asia a luat o mare amploare turismul, mai ales cel cultural. Activitatea de comerț international are un rol important in creșterea economică a unei țări, mai ales cand asigură exporturi de de bunuri si serv altă calitate, competitive pe piața mondială. Țările care nu au resurse naturale sufi nte sau nu pot produce intreaga gamă de bunuri necesare recurg la importuri. Asia se remarcă prin căile ferate foarte lungi (Trans la Mos cova la Vladivostok, măsoară peste 9000km) prin cele opt linii feroviare pentru trenuri de mare viteză (din care șase sunt in China si cate una in Japonia si Rusia). Cea mai mare rețea de autostrăzi din lume se află in China. China deține cea mai mare rețea feroviară, 60% din totalul rețelei feroviare mondiale pentru trenuri de mare viteză. Intr-un top mondial (2017) al primelor 10 aeroporturi internaționale, după numărul de pasageri, jumătate sunt din Asia (Beijing Capital – locul 1, Dubai – locul 2), iar în cel al primelor 10 porturi mariti ne, după cantitatea de containere pe care le ge tionează, toate aparțin statelor asiatice (Shanghai, Singapore, Shenzhen). India este unul dintre cele mai bogate state ale lumii in resurse; deținand locuri fruntașe pe glob la numeroase ramuri ale industri extractive: cărbuni (locul 2 la producție), minereu de fier si bauxită, petrol si gaze naturale, minereu de plumb, mangan si rom. Industria prelucrătoare este, de asemenea, una dintre cele m i performante din a ocupand locuri de varf la producția de energie electrică (locul 3 pe glob), oțel, aluminiu, autovehicule. La acestea se adaugă ramurile tradiționale: textilă (in deoseb bumba e – locul 2 mondial) și alimentară (zahăr, unt, lapte de vacă – locul industi 2 pe glob). Cu toată această dezvoltare 14, principala ramură economică a Indiei rămane agricultura, bazată pe terenurile deosebit de fertile. India este al trei e producător de cereale al lumii, precum și cel mai mare producător mondial de le minoase. In ceea ce privește creșterea animalelor, India det e cel mai mare șeptel mondial de bovine și bubaline (bivoli), este numărul 1 la caprine și 3 la cămi . Este, de asemenea, cel mai important producător mondial de lemn și al treilea de peste. India are a doua mare rețea de căi ferate si rutiere din Asia. Majoritatea schimburilor comerciale se realizează prin Mumbai si Kolkata. Alături de SUA, China este una dintre cele două cele mai puternice economii de pe glob. Face parte dintre cele mai bogate țări ale lumii în resurse naturale: cel mai mare producător mondial de cărbuni, minereu de fier, staniu, sare si aur. Industria chineză este una dintre ele mai performante și mai diversi! ate din lume (fontă, oțel, mașini gi u laje, nave fluviale și maritime, produse ale industriei electronice, electrotehnice și aerosp ale, biciclete, jucării, produse chimice si petrochimice, ciment, textile pe bază de mătase naturală si bumbac, produse alimentare etc.). A devenit cel mai mare producător mondial de autovehicule, depășind SUA. China este, totodată, cel mai mare producător mondial de cereale, bumbac și cartofi. Sectorul zootehnic di ine supremația mondială la porcine, cabaline, iaci și păsări. Creșterea viermilor de mătase este o ocupație tradițională, practicată de milenii, China fiind numărul 1 mondial la producția de mătase naturală. China a cunoscut in ultimele decenii cea mai spectaculoasă dezvoltare a căilor de comunicație. spune de cea mai mare rețea de autostrăzi și de căi fera te pentru trenuri de mare viteză din lume. Porturile maritime chineze sunt printre cele mai active din lume. Aături de SUA, China si Uniunea Europeană, Japonia se numără printre cele patru mari puteri capabile să influențeze economia globală. Cu toate că si asigură majoritatea materiilor prime din import, Japonia are o industrie complexă, deosebit de performantă. Tara Soarelui Răsare- cum mai este numită Japonia, ocupă lo fruntașe la producția de fontă și oțel, la produse ale metalurgi i neferoase, dar și la producția de nave, autov icule (locul 3 pe glob), petrochimie și produse ale industri ultura Jemnului, Agi tensivă, performantă, desi concentrează numai 5% din populație, asigură producții importante de orez, ceai, trestie-de-zahăr, legume și fructe. Creșterea animalelor este mai putin practicată, in schimb pescuitul deține un loc important, fiind o ocupație tradițională japoneză (ocupă locul 7 pe glob). Coreea de Nord si Coreea de Sud, cele d uă țări au orientări poli e și economice total Coreea de Nord este o țară comunistă, lipsită de democrație, cu o economie centralizată și controlată de stat, în timp ce Coreea de Sud este o țară capitalistă, democrati ă și cu o economie de piață. Ca urmare, in economiile celor două state apar diferen ri majore: Coreea de Sud se numără printre cele mai dezvoltate țări de pe glob, cu o industrie diversificată și performantă, in care se remarcă: siderurgia (cu cel mai mare combinat iderurgic din lume, in intregime automatizat: Posco, constru le navale (este cel mai mare producător. mon I), construcția de autovehicule (Hyu industria electronică (Samsung) ș.a. Are o rețea de transport dezvoltată și modernă, cu numeroase autostrăzi (peste 2 700 km) si unele dintre cele mai mari porturi (Pusan) și aeroporturi (Seul-Inchân) din lume. Coreea de Nord are o economie neperformantă, deși dispune de unele resurse si de o industrie diversificată. Turcia este a doua țară ca populație din Asia de Vest (după Iran), cu o densitate medie de peste 100 loc/km2. Valorile cele mai mari ale densității populației se inregistrează în jurul Mării Marmara (in regiunea orașului Istanbul) si pe coastele Mării Egee. Alături de turci (70-75% din populație), trăiesc kurzi, arabi, armeni, in special în estul tă . Istanbul este cel mai mare oraș al țării (14 mil. loc. aglomerația urbană), situat pe ambele maluri ale stramtorii Bosfor. Gazduieste un număr impresionant de obiective cultural-istori Palatul Topkap- Catedrala Sfanta Sofia, Moscheea Albastră, Turnul Galata. Alte orașe importante din Turcia sunt capitala Ankara (4,8 mil.loc., 01 3 străve bogat în monumente), Izmir, port la Marea Egee, Bursa. Turcia, care are o economie in plină dezvoltare, dispune de resurse it, bauxită, magneziu gi sare. Indust a cunoscut o dezvoltare accelerată în special in ultimele decenii, remarcandu-se producțiile din industria textilă (pielărie, imbrăcăminte, incălțăminte), siderurgi (oțel), constr de mașini. Agricultura este bazată pe creșterea ovinelor, caprinelor si albinelor (locul 3 pe glob) si pe producția de cereale (grau si orz), citrice, măsline, migdale, fistic ete. Rețeaua căilor de comunicație terestre (șosele și căi ferate) este in continuă extindere. CONCLUZII Din punct de vedere demografie, Asia contemporană se confruntă cu cate a probleme majo „dintre care sunt de menționat suprapopularea și sărăcia. Asia concentrează aproximativ 60% din populația mondială, iar in unele state (mai ales din sud si sud-est), creșterea populații intr-un ritm foarte ridicat s-a produs pe fondul unei dezvoltări economice mai lente, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai, Astfel, zeci de milioane de oameni sunt afectați de foamete, de sărăcie, de lipsa a elementare tent medicale și a educației (analfab sm pronunțat). China și India sunt cele mai populate state ale lumii (insumează aproape 2/5 din numărul total al locuitorilor de pe Terra). In opinia specialiștilor, in viitorul apropiat se va realiza o inversare a ierarhiei intrucat populația Indiei crește intr-un ritm mult mai rapid decat cea a Chinei Datorită amplei sale diversitati etnice si religioase, Asia prezintă un potențial ri cat de declanșare a unor conflicte. Importantele rezerve de hidrocarburi (petrol si gaze naturale) din Marea Caspică suscită interes multor țări europene. Cau mare, atenția Statelor Uniunii Europene se indreaptă spre realizarea unor trasee de transport a hidrocarburilor din Marea Caspică spre Europa Occidentala, prin intermediul unor gazoducte si oleoducte. In ultimii 50 de ani, dezvoltarea rapidă a unor state din zona n mediul economic al Asiei. Blocul asiatie-care gravitează in jurul Japoniei include țări recent industrializate, a căror economie foarte dinamică a fost axată indeosebi i electro: pe realizarea de produse din sfera tehologi ice de vart și a tehnologi informației (IT). Coreea de Sud, Taiwan, Singapore si Hong asi Kong au fost denumite sugestiv cei patru tigri sau dragoni avand performanțe deose bite în domeniul electronicii și al rotehni i, eu companii de top la nivel mondial (Samsung, LG ete.). Lor li s-au alăturat in ultimul deceniu alte patru state din sud-estul i cu o dezvoltare spectaculoasă, care formează lt ati Marile orașe ale Chinei, mai ales cele suprapopulate, cu peste 10 milioane de locuitori, se confruntă cu o nouă problemă contemporană: poluarea cu particule in suspensie și formarea așa-numitului smog urban. Din cauza industrializării rapide, a dezvoltări a marilor aglomerări urbane și a creșterii numărului de autovehicule din trafic, aerul di orașe, in special din cele industriale, a deveni irespirabil, ca urmare a emisiilor de noxe.