Elrik.good@gmail.com 816 Teza Ti Text
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETARII AL EPUBLICI MOLDOVA Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Și fe Economice Departamentul “Contabi tică Economica” si Inform: Tezi de licență „Suport informațional pentru decizii de investiții” Autorul: “Topor Iurie, rupa CIEL60L Conducător stiinitie: PLATON Valeriu, conf. univ. Se admite spre susținere, Sef Departament : DOLGHI Cristina, de., conf. Univ. CHISINAU —2019 Cuprins Introducere. s “Capitolul 1. Fundamentele teoretice ale procesului decizional 8 14… Definirea si conținutul conceptului de „decizie managerial 8 12… Identificarea principalilor factori care determină procesul decizional B 13. Etapele și fazele procesului decizional n Capitolul 1. Metode și ehmici aplicate în cadrul procesului decisional. Metode matematice urilizate la area deciziilor. 2 21. Metode și tehnici aplicate în cadrul procesului decizional 2 22. Ordonarea alternativelor în analiza multicriterială 2 221. Metoda PROMETHEI 2 222. Metoda ORESTE 2 223, Metodele Electre 32 224. Metode secvențiale de optimizare. 32 23. Model matematic de selectare a proiectelor bazat pe teoria mulțimilor vagi…….34 Capitolul HL, Studiu de caz: Analiza unui proiect de investi 37 3.1, Analiza proiectului de investiți în mediu evasi-cert 37 3.1.1, Analiza cash flow-ului în perioada 2016-2018, 37 3.12, Evaluarea proiectului de investi a 32. Analiza proiectului de investiți în mediul incert 39 321. Scenariul optimist 40 322. Scenariul pesimist a 33. Concluzii și soluții 8 încheiere 4s Bibliografie. a7 Lista abrevierilor SDD ~ sistem supur de luare a deciziilor MD — Moldova IT — Tehnologii informaționale EDD – factori de decizie IMM întreprinderi mici ti mijlocii p.d – proces decizional CFICE— cash-flow upori informational pentru decizi de investiții “Topor Lurie, Specialitatea CIE1601, Chișinău 2019 Structura tezei de licență Introducere, tri capitole, concluzii, recomandări, bibliografie, Cuvinte cheie: modelare, resurse financiare, decizie, investi, IT, metode, entitate economică, proces decizional, acțiuni, aptitudini, decident, manager, sistem informational, altemativă, risc, decizie optima, consecințe. „Obiectul de studiu: Servește procesul decizional care tinde să minimizeze riscurile și să sporească veniturile enititii economice, utlizind metodele deja cunoscute de luare a deciziilor precum și SSD existente: economice gi crearea unui ghid consultativ pentru cei care doresc sa adopte o decizie profitabil Ss ss << Scopul cercetării este analiza modelelor decizionale de management a unei entități Obiectivele Studierea abstractă a modelării deciziilor financiare a nivel microeconomic, Studierea caracteristicilor si componentelor decizii manageriale, Analiza economico-matematică a modelării si adoptării deci Studiere procesului de modelare a deciziei de invesiție; De studiat tehnicile și modelele de luare a deciziilor, De efectuat un studiu de caz privind luarea unei decizii optimale în cadrul entității Inovația stiinified a lucrării constă în analiza modelelor decizionale: interpretarea rezultatelor obținute, recomandările privind metodele de gestionare a deciziilor, Semnificația și valoarea ap tiv a lucrări eile reflectate in lucrare au avut gio aplicare practicd care se confirmă prin: Cunoașterea modelelor de gestionare a deciziilor, “7. Elaborarea recomandărilor privind selecția și aplicarea deciziilor de investiți; Elaborarea unui studiu de caz privind luarea unei decizii optimale din cadrul entității; Annotation ‘Thesis theme: Information support for investment decisions “Topor Iurie, Specialty CIE1601, Chisinau 2019 Structure of the bachelor thesis: Introduction, three chapters, conclusions, recommendations, bibliography; Key words: modeling, financial resources, decision, investment, IT, methods, economic entity, decision making, actions, skills, decision maker, informational system, alternative. risk ‘optimal decision, consequences Subject It serves he decision-making process that tends to minimize the risks and increase the income of the economic entity, using already-known decision-making methods as well as ing SSDs. “The purpose of the research is to analyze the economie decision-making models of an exis ‘economic entity and to create an advisory guide for those who want to make a profitable decision Objectives: ¥ Abstract study of modeling of financial decisions at microeconomic level: Studying the characteristies and components of the managerial decision, Economic and mathematical analysis of modeling and decision making, v v Studying the process of modeling the investment decision, To study the techniques and models of decision-making; v To conduct a case study on making an optimal decision within the entity ‘The scientific innovation of the paper consists in: analysis of decision models; ¥ interpreting the results obtained, recommendations on decision-making methods; Significance and applicative value of the work. The ideas reflected in the work also had a practical application which is confirmed by: + Knowledge of decision-making models, Elaborate recommendations on selection and application of investment decisions, ¥ Develop a case study on making an optimal decision within the entity, Introducere Actualitatea temei: Investițiile și proiectele de investiții sunt printre cei mai importanți factori care influențează agenții economici de orice nivel și orice seară. Relevanja sarcinilor de analiză și analiză comparative este determinată de faptul că, la etapa antericară este analizată de obicei o varietate larga de alternative a unui proiect a cărui analiză detaliată presupune cheltuieli esențiale ale resurselor si timpului. Pe baza celor de mai sus, scopul lucrării este dezvoltarea unui ‘suport informațional pentru a sprijini decizle de investiii pentru antreprenorii începători Astăzi au loc o serie de schimbări în cadrul economiei de pi care influenteazA în mod direct sistemul financiar al statului și mai ales finanțele întreprinderilor. Factorii majori de influent a modului de constituire a resurselor financiare a firmelor din Republica Moldova au la bază accesul la fonduri internaționale si modernizarea considerabilă a operatiuilorbancare Sistemul financi al oricărui stat are la bază resursele financiare. Acestea au o importanță majoră nu doar pentru întreprinderi, deoarece asigură existența si buna funcționare a acestora, ci și Pentru sistemul financiar al țării asigurind toate relațiile economice dintre toți participanți Activitatea reprinderilor depinde de modalitatea de formare, repanizare și utilizare a finanțelor Stabilitatea economică și cea financiară pot fi dobindite atunci cînd resursele financiare sunt wilizate într-un mod optim. Deoarece resursele proprii au un caracter limitat, iar resursele financiare atrase au un cost inalt apar condițiile in care este necesară utilizarea cit mai eficientă a resurselor bănești si menținerea echilibrului financiar în Cadrul entități economice ‘Tema de cercetare: Suport informational pentru decizii de investi „Obiectul de stu : Serveste procesul decizional care tinde să minimizeze riscurile si să sporească veniturile entități economice, utili precum și SSD existente. ind metodele deja cunoscute de luare a deciziilor Scopul cercetării este analiza modelelor decizionale de management a unei entități economice și crearea unui ghid consultativ pentru cei care doresc sa adopte o decizie profitabilă. Obiectivele: m... Studierea abstractă a modelării deciziilor financiare Ia nivel microeconomic; m Studierea caracteristicilor și componentelor deciziei manageriale, m... Analiza economico-matematicd a modelării și adoptării deciziilor, m. Studiere procesului de modelare a deciziei de investiție, + De audiat tehnicile și modelele de luare a decizilor; »-- De efeetuatun studiu de caz privind luarea unei decizii optimale în cadrul ent Metodologia si metodele de cercetare: Ca bază teoretică pentru cercetare a fost cunoștințele acumulate in cadrul cursului universitar "Teoria Decizilor”, de asemena suporturile teoretice privint „Teoria Decizilor” și „Metodele Matematice de luare a deciziilor” Pe parcursul desfășurării lucrării se propune utilizarea următoarelor metode: Modelarea Metoda PROMETHEE Metoda ORESTE Metoda ELECTRE Analiza economică uilizind criteriile de selecție a investițiilor eficiente: Arborele decizional Inovatia științifică a lucrării constă în: ~ analiza modelelor decizionale, E E E v E v imterpretarea rezultatelor obținute, —.. recomandările privind metodele de gestionarea deciziilor, Semnifcata i valoarea aplicativă a lucrării. Ice reeciae în lucrare au avut și o aplicare practică care se confirmă prin 7. Cunoașterea modelelor de gestionarea deszilor + Elaborarea recomandărilor privind selecția și aplicarea deciziilor de investi Elaborarea unui studiu de caz privind luarea unei decizi optimale din cadru enității: Structura tezei de licență - Introducere, tei capitole, incheiere, bibliografic, în Capitolul 1. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROCESULUI DECIZIONAL Se prezintă pe larg definiția și conținutul conceptului de „decizie managerială” se identifica principali factor care determină procesul decizional: sunt prezentate etapele și fazele procesului decizional Capioul IL METODE ȘI TEHNICI APLICATE ÎN CADRUL PROCESULUI DECIZIONAL. METODE MATEMATICE UTILIZATE LA LUAREA DECIZIILOR Este destinat pentru caracteristica generală metodelor și tehnicilor aplicate în cadrul procesului decizional; descrierea metodelor de ordonare a alternativelor in analiza multcriteri cum ar fi PROMETHEE, ELECTRE, ete În Capitolul II STUDIU DE CAZ. Analiza unui proiectde investiții. Reprezintă un studiu de caz efectuat pe baza indicilor entității. "Construct Trade” SRL, unde am studia care este decizia optimală pentru o investiție pe termen lung, uilizind o analiza economică utilizind și apli înd criteriile de selecție a investor eficiente Cuvinte cheie. modelare, resurse financiare, decizie, investi, IT, metode, entitate economică, proces decizional, acțiuni, aptitudini, decident, manager, sistem informational, alterati rise, decizie optimă, consecințe Capitolul 1. Fundamentele teoretice ale procesului decizional Definirea și conținutul conceptului de „decizie managerială” Decizia este elementul esențial al procesului de conducere, reprezintă faza de trecere de la planificare la acțiune. În primul rind, ceea ce este caracteristic deciziei — aceasta este un act rațional, coerent, realizat în baza prelucrate, în scopul adopt Decizia de invesiții care stă permanent Ia baza reali informații complexe, veridice si exacte privind nevoia, oportunitatea, timpul de execuție si de vuilizare a investiților, volumul costurilor și a resurselor financiare, luxurile input si de output a terpretări judicioase a unor date ți informații ce au fost culese și unei soluții care să fie succedată de atingerea obiectivului obiectivelor, se fundamentează pe Fondurilor pe intresga durată a exploatării investi și durata recuperării Fonduriloe investite Deci decizia poate fi definită ca un proces rational de alegere a unei variante optime, a unei căi de actiune dintr-un oarecare număr de posibili i, în scopul de a tinge rezultatul dorit Dar în general sunt o varietate de abordă a conceptului de decizie, care urmează o Horărirea luată ca urmare a examinării unei probleme, situații etc, soluția adoptată (dintre mai multe posibilități) (DEX, 1998). o Oalegere conducind la un anume obiectiv dorit (Churchman, 1968), e Alegereaunei direcții de acțiuni (Simon, 1960) e Rezutatul unui tip particular de prelucrare a informațiilor, care constă în alegerea ‘unui plan de acțiune (Bonczek, Holsapple, Whinsion, 1984). e Alegerea unei strategi de actiune (Fishburn, 1964) e Alegerea uneia dintr-un număr de altemative; cunoștințe care indică o angajare într-o anumită directe de acțiune (Holsapple, Whinston, 1996). a. Decizia constituie punctul de mijloc al activității de management deoarece ea se regăsește în toate funcțiile unui manager, si mai mult, integrarea companiei în cadrul mediului depinde de calitatea celei din urmă decizi. Totodată, calitatea procesului decizional conduce la reducerea costurilor, eficai Tolosiri fondurilor, sporirea profitului În literatura de specialitate există o mulțime de definiții pentru decizie. În baza datelor oferite fost formulată astfe: de practica decizională, noțiunea „decizie” Decizia reprezintă rezultatul unor acțiuni conștiente de alegere a unui vector de acțiune și angajării în aceasta, ceea ce implică, deseori, alocarea unor resurse. Decizia este rezultat a prelucrării unor cunoștințe si informați și este proprie unei persoane sau unui grup de persoane, care dispun de autoritatea necesară si care răspund pentru folosirea eficace a resurselor în numite situatit date. Sunt multe „cuvinte cheie” în definiția de anterioară. Atributul de bază care este specific deciziei reprezintă cel de alegere dintre o mulțime de alternative Acsta poate include și cazul limită în care decizia trebuie luată numai între două alternative, dintre care una este cea banală, de ‘anu lua nici o decizie și. repectiv, de a lisa ca lucrurile să se desfășoare la voința sori Sigur că, sunt cazuri cind alternativele trebuie doar identificate dintr-o ofertă cunoscută, in alte cazuri, alternativele trebuie proiectate. Vom presupune că adoptarea unei altemative presupune o antrenare într-o activitate, care schimbă „starea lucrurilor”, chiar dacă la momentul actual putem discuta, la limită, de alegerea acelei direcii care presupune păstrarea stări actuale. Schneider (1994) demonsirează că, în cazul perfect, acțiunea are o finalitate, este realizată în mod conștient, planificat gi volunt Decizia reprezintă o acivitate a uni fine umane care are ca scop, în mod conten abicive concrete. Nu vom pute afirma că 0 mașină sau un automat ia desi desigur, a timp cit ese vorba despre inteligența arifcială i perspecivleaceseia în vitan) În aceași sens, nu vom pute accept idea ăn animal etn sare ăia decizi deși comportamentul acestora poste părea uneori intelgen, însă acesta este un rezultat al instncelor și reflexetor comportamentale -Lățescu, 1992), Este bineînțeles ă atrenarea într-o direcție concretă de acțiune subinfelege, de cele mai dese transmise genetic sau formate de-a lungul vieii Bold ori, utilizarea unor resurse. Cind e vorba despre decizii manageriale, se presupun, resursele ontanizații, dintre care cele mai importante sunt eee financiare, materiale, umane și canostngle acumulate în cadrul companiei Decizia, reprezintă componenta primară a unui sistemului decizional. constituie aste. un clement esențial management, ind un instrument specific de exprimare În esență nivelul calitativ al conducerii uni companii se exprimă prin decizi elaborates adoptate Deciziile m ageriale, spre deosebire de cele generale, fac referire la misiunea, strategile și politica pe termen lung a întreprinderi, coordonarea celor mai importante domenii de activitate, soluționarea și medierea conflictelor, atingerea prosperității eficienței așteptate, măsuri maximal de importante pentru viitorul firmei. Elemente esențiale care deosebesc decizia managerială de decizia cotidiană sunt următoarele + decizia managerială care presupune intotdeuna eet puțin două persoane, cel care decide, managerul și una sau mai multe penoane, executa cadre de conducere care participă la aplicarea deciziei. De aici, ia nastere © primă sursă de compleitate și dificultate a deciziei managerială î comparație cu cea personală cea de în find superioară celeilate . decizia managerială influențează direct la nivel de grup, neafectind numai comportamentul, sarea, acțiunile i rezultatele doar a unu singur individ. În intern și realizarea unei deciziei ese nevoie să se aibă în vedere alitatinle privind portul, pregăiea, interesele, potențialul motivarea membrlor grupului + permanent deczia managerială determină consecințe direct și propagate economice. “ehnice, educaționale, umane cel putin a nivelul unei singure intreprinderi În practica contemporană a societăților comerciale și a regiunilor autonome decizia managerială îmbracă două forme cunoscute „ac decizional (predomină canittiv în cadru imi, caracteristic deciziilor elementare) „proces decizional (specific decizie mai complexe) Actul decizional se referă In situați decizionale simple sau cind această situate are un caracter repetitiv, variabilele uzate find forte bine cunoscute de către decent, ate, nu este necesară o clecare a informației și o analiză aceseia, La baza acelor decizionale să initia și experienta managerilor Procesul decizional reprezintă ansambiul fazelor prin intermediul cărora ste pregătit. adoptată și evaluată decizia managerială Decizie, situație decizionale și facorii implicați nu se manifest în cadrul intreprinderi în cadrul firmei ansamblul decizilor care sunt adoptate și aplicat, strvturate în corespundere sistemului de obiecte urmării alc ties sistemul decizional mod aleatoriu, dimpotriva, i e Deciziile structurate sunt deciziile care a)au un context stabil, b) criteriu de decizie este cert, e) sunt repetitive (pot fi prevăzute); 4) informatie necesare sunt accesibile © Deciziile nestrueturate au următoarele caracteristci a) sunt unice; b) au un context dinamic; e) acces complicat la informațiile necesar. 10 se utilizează mai multe ratei pene luarea deze e) criteriu de decizie este neclar. Pentru aceste decizii creatvtatea și judecata subiectivă a managerilor au un rol desebit de important. În scese cazari, SSD, vor fi folosite pentr prezentarea informaților, pentr analize și mai putin penta găsirea unei decizi optime Delbecq a clasificat deciziile în funcție de conceptul de negociere: decizii de ruină decizii creative, decizii negociate în care managerul este un participant la procesul decizional O altă clasificare a dezizilo se poate face în funcție de gradul de cunoaștere al decidentului referitor la rezultatul diferitor alternative. Astfel, există deci inceritudine, in cazul condiților de ceninudine și rise sun cunoscut diete tebnci de optimizare, însă în in condiție de cenitudine, rise și cazul incenitudini, din punct de vedere teoretic nu existh suficiente date pentru ca decizia să se poată lua, Motivul constă în faptul că, luarea deciziei semnifică alegerea dintre alternativele afate la cdinpoziie, ar dacă acestea nu sn cunoscut, sleyorea ue poate enliza, Însă n practică, decizia prin utilizarea inform ilor disponibile și a rajionalmentului, estimării valorilor și a probabiliailor, frecvențelor de apariție a rezultatelor posibile. Astfel, practic, inceritudinea se transformă în risc “Tabelul 1-1. Definiții Starea rezultatului Definiție [Exist doar cite un rezultat pentr Țiecare alternativă wi există Cenitudine cunoștințe complete și exacte care se referă la el Exista 0 mulțime de rezultate posibile penru Tiecare Rise alterativa si pentru fiecăre dintre acestea poate fi atașată o valoare și o probabilitate de realizare a rezultatelor. Tncentitudine Numărul rezultatelor, valorile si probabilitățile nu este infinit Sursa elaborat de amor EXistă o anumită tangență între nivelul pe care se situează managerul care ia decizi și tipul decizii: de obicei deciziile structurate sunt luate la nivelul. primar i cele nestructurate la nivelele de virf, ar aceasta nu este o regulă absolută. H. . Ansoff (1965, 1987) vede trei zone decizionale principale in management: strategic’, operativă și administrativă, e Decizii strategice, Ele sunt decizii primare, de bază, care stabilesc, pe termen lung. relaile organizației cu mediul său, mai ales în ceea ce privește serviciul sau produsul și piețele sale de desfacere. Acestea sunt decizi care stabilese cele mai importante scopuri si obiective ale firmei, n sunt, de regulă, complexe, în deosebi din punctul de vedere al variabilalor care trebuie luate în calcul inainte de a se realiza alegerile finale. o Deciziile operaționale. Reprezintă decizi pe termen scurt, care reglementeazs probleme ca nivel de inventar, prețurile și nivelurile de ieșire. Aceste decizi, in sine reprezintă decizii de rutină și se repetă, dar tind să aibă prioritate fată de celelalte din motivul greutăți, volumului lor și capacității lor de a avea rezultate pe termen scurt e Deciziile administrative Sunt decizii ce se supun cererilor in conflict, ridicate de problemele operaționale și strategice. Ele se ocupă de stabilirea structurii organizayie, ca exemplu. prin definirea ierarhiei autorității și comunicării Alte clasificări ale deciziilor se bazează pe criterii care se referă la numărul persoanelor care participă la luarea deciziei, numărul criteriilor decizionale și fregventa elaborării deciziei ii de clasificare ce se referă la numărul de persoane care participa la Referitor la criteriul Iuarea decizii cunoastem e Decizii unipersonale ~ acestea sunt fundamentate și elaborate de o singură persoană, referinduse la problemele actuale ale întreprinderii e Decizii de grup - fundamentare acestor decizii este rezultatul conluerării unui anumit număr de persoane. După freuvența de elaborăre a deciziei există e Decizii periodice - adoptate la un anumit interval de timp. e Decizii aleatoare - care sunt luate la intervale nedeterminate de timp, ereu de controlat, nevoia fundamentări lor find determinată de factori independenți, neprevzuți, eficiența lor d ecidentului) e decisiv de aptitudinile decizionale ale managerul e Deciziile unice - reprezintă un caz exceptional, fără precedent și care, cel mai probabil nici nu se vor repeta într-un vitor apropiat, eficiența lor depinde de potențialul decizional al managerului care o adoptă În dependență de numărul criteriilor decizionale cunoaștem e Decizii unioriterale ~ acestea presupun compararea alternativelor bazice ale unui singur criteriu. e Decizii multicriteriale - in cazul lor, diverse altemative se compară prin referirea la două sau mai multe criterii Gruparea situațiilor de decizie in cadrul întreprinderilor, după anumite criterii prezintă importanță nu doar din punct de vedre teoretico-metodologic ci si sub aspect practic-aplicativ. O deosebită imporianța practică a grupării deciziilor regăsim în faptul că, 1a general elaborarea și 2 argumentarea deciziilor și în special selectarea variantei optime se poate realiza utilizind metode, instrumente și tehnici specifice fiecărei categorii apare. Decizia de conducere, pentru a spori eficacitatea, aceasta trebuie să satisacă o serie de cerințe © si fie fundamentată teoretic, adică să fie adoptată corespunzător reslităților din companie, pe baza unui material stingific adecvat, care să excludă empirismul, rutina, improvizația, voluntarismul: ‘si fie succintă, clară și necontradictorie, ceea ce înseamnă că, în formularea decizii, să se precizeze concis, dar în conformitate cu toate elementele operaționale necesare, astfel încît să nu dea naștere la interpretări asemănătoare, care să se refere la scopul urmărit, modalitățile de realizare, termenele de aplicare și persoana responsabilă de aplicarea deciziei: =. să fie imputemicit in sensul că trebuie să fle adoptată de către organul de administrare, iar decidentul trebuie să dispună de apitudnile, cunoșințele si cunoșințele necesare pentru luarea decizii respective, ‘sh fie oportună, adică să se incadreze în perioada optimă de elaborare și operaționaizare Această cerință ese fundamentată pe ideea. că o decizie optimă, Juatăînr-un interval potrivit, este preferablă, unei decizi foarte bune, adoptată cu intirziere. Respectarea acesiei exigente ese necesară tot mai mult pe măsura sporirii ritmului de schimbări si cresterii complexității p d ale firmelor 12. Identificarea pris ipalilor factori care determină procesul decizional Procesul decizional reprezintă o serie de pași care începe cu analiza informații, după care urmează selectarea unor alterative dintr-o mulțime si verificarea alternativi selectate pe problema studiată la moment După Ovidiu Nicolescu și ln Verboncu, procesul decizional poate fi definit prin ansamblul etapelor și fazelor parcurse în pregătirea, adoptarea, aplicarea și evaluarea consecințelor deciziei manageriale Evoluarea procesului decizional presupune o activitate competentă din parea managerului determinată de multiplicitatea structurii acestuia. Algoritmul procesului decizional este influențată de numeroși factori printre care se enumeră: condițile concrete în care evoluează procesul B male, decizional; cunoașterea fregvenei de apariției a anumitor evenimente, ipul problemei d abilities experiența managerului, ee Desfășurarea procesului decizional i elaborarea decizilor consolidate sinific, micșorează riscul apariției unor consecine cu abateri semnificative compara cu cele evaluate inal și educe domeniul incenitudniiCaiaea decizilor adomptate de manageri poate fi aprecintă prin fuctuatia abaterilor reztatelor cvinute pri aplicarea în practică a acestui și nivelul evalu inițiale Problematica complexă sporită de adoptarea unor decizii fundamentate știe necesită cunoașterea elementelor componente ale procesului decizional și a actorilor de inuentă a calități decizilr Elementele component ale procesului decizional snt următoarele e Deridentu est elementul principal, al procesului esizional, care pin activitatea sa în procesul de elaborarea decir, bazându-se pe cunoșințele și experiența anterioară, va alege una din atemaivele elaborate + Caltatea deciziilor este influeniatd de o serie de factori genera de sbiltiile de luare a unei decizii ale decidentului și a mediului ambiant în care, acesta, își desfășoară activitatea Refzindu-nc la apiudnile decidentului un rol deoseit de important it re pregătirea profesională. experienta sa în activitatea managerială, motivarea ca posibilitate de depistare i de satisfacere a factrtor de simul pentru pariciparea la procesul managerial și materializarea Iu în acțiune sistemul de informare, utilizează su nu decidentu un SSD ete e. Problema decizională Decizia se ia pentn soluționarea unei p. d. În absenta problemei decizia nu are sens. Conceptualizarea p. d: agentii economici ii desfășoară întreaga activitate sub influența unor evenimente de natură și frecvență variată care nu toate devin p. d, unele sunt „situații? care se rezolvă intr-un anumit diferit. Un eveniment, pentru a devini o “problemă decizional trebuie să satisfacd condiția de bază, "de a avea posibil căi” care au aspecte diferite. În entitățile economice apariția p. d. este generată de cel putin două situați a) În situația în care factorii perturbatori au creat un dezechilibru între subsistemul acesta, atea obținerii aceluiași rezulta pe diverse operațional și cel functional cu implica negative în realizarea obiectivelor și se impune restabilirea funcționării sistemului la parametri prestsbilii +) în situația în care există echilibru inte cele două subsisteme cu privire la reaizaren obiectivelor propuse, dar managerul doreșe să obțină performanțe superioare. Diversitatea și complexitatea p. d. care urmează să le rezolve managerii din unitățile economice impun o sistematizare în funcje de anumite criterii sau elemente. Crterile sunt diverse dar ele au un element comun și anume cel de a “ordona si ușura munca decidentului". Diversitatea criteriilor de 1 sistematizare a p. d. au determinat păreri diferite în ceca ce privește ierarhizarea lor, fenomen explicabil prin modul de abordare i importanța atribuită fiecărui criteriu e. Mulțimea variantelor decizionale - poate fi finită sau infiniti. Cuprinde totalitatea posibilităților de soluționare a problemei decizionale. Definirea acestei mulțimi necesită informații din interiorul și din afara organizatiei, gindire managerială creatoare, consultarea experților, efectuarea de cercetări. În momentul identificării problemei decizionale, decidentul conștientizează existența mai multor cursuri de acțiuni posibile. El poate cunoaște aceste alternative prin implicarea directă sau prin. intermediul altor persoane. Alegerea variantei optime se face după o serie de metode corespunzătoare modelului matematic care caracterizează situația decizională e Mulțimea crierilor decizionale - include o serie de caracteristici pe baza cărora se evaluează si se compară variantele decizionale, în vederea adoptării celei mai rationale decizii Mulțimea criteriilor decizionale este reprezentată de punctele de vedere ale decidentului care izolează aspecte ale realității economice în cadrul procesului decizional. Criteriile decizionale se caracterizează. prin mai multe niveluri, corespunzătoare diferitelor variante și/sau stări ale condi să se facă ținind cont de posibilitatea divizării si enupării criteriilor, precum și proprietatea de intendependență a acestora. De exemplu, profitul poate fi divizat pe produse, sub unități, ete. De lor obiective. Luarea în considerare, într-o situație decizională, a mai multor criterii, trebuie asemenea, profitul i costul pot i grupate într-un criteriu global reprezentat de rentailitate, Două criterii sunt independente dacă fixarea unui obieiiv din punet de vedere al unui criteriu mu innuențează stabilirea unui alt obiectiv, din punct de vedere al celui de al doilea criteriu. în managementul firmei pot fi uilizate criterii de ipul: profit, pre, calitate, termen de recuperare a investi, durat ciclului de producție, gradul de vizare a capacități de producție, ete o Mediul ambia(condițile obiective) este reprezentat de ansamblul condiilor inteme i exteme care sunt influenate și inhuențează decizia. În mediul ambiant se pot manifesta, penru o anumită situate decizională, mai multe sări ale condiților obiective, Mediul ambian se caracterizează printr-o mobilitate deosebită. in cadrul condițilr inteme se observă o perteiionare a pregăiri personalului, perfetionare a sistemului informational, ar în ceea ce privește condiție externe, se înregistrează modificări în lezislața țări, modificări în relație firmei cu diverse crganizme, Evoluția mediului ambiant se manifestă uneori contradictoriu în ceea ce privește influenta asupra procesului de elaborare a deciziilor i cadrul firmei. Astfel, creșerea complexității acivități firmei influențează în mod nefavorabil fundamentarea deciziilor, în timp ce ridicarea nivelului de pregătire profesională și în domeniul managementului are afecte favorabile asupra. lai deciziilor 15 o. Mulțimea consecințelor cuprinde ansamblul rezultatelor ce s-ar obline conform fiecărui criteriu decizional si fiecărei stări a condițiilor obiective prin aplicarea variantelor! decizionale, Stabilirea consecințelor este o activitate care nu se realizează întotdeauna cu exactitate deoarece nu se cunosc cu certitudine cauzele ce ar determina producerea lor. Consecințele pot fi în form cantitativă sau calitativă, e. Obiecivele decizionale sunt nivelele propuse de către decident pentru a fi atinse în urma implimentiii variantei decizionale alese. o Utliatea fiecărei consecințe a diferitelor variante se exprimă în aceeași unitate de măsură care variază intre 0 si 1, uiltatea reprezentind rezultatul aștepta de decident în urma faptului că o anumită consecință se realizează Anumite diferențe individuale pot influența procesul de luare a decizii. Unele dintre acestea inuențează numai anumite aspecte ale procesului decizional, în timp ce altele inuențează întregul proces. Există cinci diferențe individuale: 1 Sistemul de valori al decidentului - un veritabil ghid uilizat de către decident 2 Personalitatea decidentului, Decidentii sunt influențați de o serie de factori psihologici, art conștienți, cit și subeonșienț. Unul dinre cei mai importanti factori este personalitatea. De exemplu, în condiile lurii deciziei în condiții de risc, personalitățile întreprinzătrilo se reflect puterii in alegerile făcute 3 înclinația spre rise a decidenior.Decideni au înclinați diete de asumare a riscului Optimist favorabil Decdenti cu o aversiune crescută față de rise vor prefera si decidă în situație în care ceninudinea rezultatului inal ete fort ridicată 4Disonanta cognitivă. Cercetători comportamentului și-au îndreptat atenția spre studiul asumă mari riscuri deoarece presupun că rezultatul deciziei va fi întotdeauna anxietii postdecizionale, și a disonanței cognitive. Ea este legată de lipsa armoniei între factorii cognitivi individuali (atitudini, convingeri) după luarea unei decizi. Rezultatele disonantei cognitive sunt îndoielile care apar în legătură cu alegerea celei mai bune altemative, Disonana cognitiva inuențează în mod negativ eficacitatea procesului decizional 5 Abilitatea de stabilire a priortailor. Fiecare manager poate avea un set diferit de criterii în stabilirea priorităților. Manegerii eficienți sunt aceia care nu încearcă să rezolve toate problemele cu care se confruntă, ci sunt capabili să delege altora responsabilitatea luării unor decizi, rezolvind doar problemele care au o influență puternică asupra atingerii obiectivelor organizaționale. Este nevoie de un proces sistematizat de luare a deciziilor pentru rezolvarea situaiilor-problem& neprogramate dificile sau complexe. 16 1.3. - Etapele și fazele procesului decizional Adoptarea unor decizii viabile presupune organizarea și sistematizarea. activități decidenților, astfel inet lucrările pregătitoare mateializării acestora să se desfășoare intro sucesiune logică. Aceasta se impune cu multă acuitate în etapa actuală când a nivelul unității economice și a subdiviziunilor orgaizatorice se concentrează un Volum tot mai mare de evenimente și informați, ca urmare a modificărilor intervenite în aciviatea economică și oreanizaorică a acestora Desfășurarea procesului decizional în ansamblu său, impune parcurgerea anumitor ape, cărora le corespund mai mute faze Principalele etape ale procesului decizional sunt: etapa pregătitoare, stabilirea variantelor decizionale aplicarea deciziei conrolul și evaluarea rezultatelor obținute 1. Etapa pregttoare prezintă o importants deosebită in derularea procesului decizional. De modul cum se suced fazele acesti etape și calitatea lucrărilor determină în mare măsură derularea reguli proces decizional, Această etapă cuprinde ri faze - În prima fază are loc identificarea problemei si aprecierea situ care impune normală a declanșarea procesului decizional. Din mulimea evenimentelor ce apar într-o unitate economică, decidennul le va delimita pe cele ce pot fi rezolvat prin mai multe variante, care vor consi p. d în acest scop este necesar ca decidenul să cunoască În timp apariția factorilor ce nfuențează funcționarea sistemului sau subsistemului determin abaterile de a parameti prestbili - În cea de a doua fază are loc formularea scopului urmărit de decident, prin interven asupra restabilirii funcționării normale a sistemului sau subsistemului. Importanța acestei faze const Asigurarea concent atenției asupra consecintlor influent factorilor pertrbatori și a renultatelor scontate prin materializarea deciziei = În cea de a treia fază are loc culegerea informafilor necesare elaborării variantelor decizionale. Cu acest prilej se stabilese informatie necesare, volumul, strucura, termenul de transmitere, persoanele care răspund de culegerea și prelucrarea acestora, asfel încât să se obtină informați cu capacitate mai completă de renectare a fenomenelor sau proceselor vizate. Pentru a ușura activitatea decidențilr este necesar să se asigure informatie strict necesare și să fi lipite de efectle implicării fective a persoanelor care e culeg și le prelucrează cât și a clor care le utilizează în elaborarea de variante. Parcurgerea acesti faze implică cunoașerea aprofundată a metodelor de tatare i prezentare a informatio. 1 2 Etapa stabilirii variantelor de decizie. Pe baza inform: or prelucrate primite de decident, se laborează variantele de decizie. Fiecare variantă urmărește același cop, arse deosebesc între ele prin implicațil fiecăreia și rezultatele finale estimate prin materializarea lor. În această eta activitatea poate fi structurată pe Wei faze deosebindu-se între ele prin natura activităților destășurate de decident - in prima fază are loe sabiliea unui sistem riguros de indicator sau parametri, cv ajutorul cărora să se poată evalua consecințele fiecărei variant. Sistemul de indicator sau parametri trebuie să ie unitar pentru toate variantele decizionale și să răspundă scopului urmarit de decident prin realizarea obiectivului propus. Spre exemplu, dacă dcidentl ar ca obiectiv adoptarea unei decizii cu privire la tehnologia de creștere a animalelor, va trebui ca sstemul de indicatori să renecte eficiența economică a fiecărei variante teologice, nivelul paramerilor ce urmează a se realiza și posibilitățile de materializarea acestora - în cea de a doua fază are loc analiza compartivă a variantelor. Cu ajutor sistemului de indicator și parametri stabil în faza anterioară, e analizează implicați și rezultatele ce se vor chin prin materializarea în practică a fiecărei variante. În genera, această analiză se efectueazd având, principal două obiective: a) resursele materiale, finan: re și umane solicitate de fiecare variantă; b) rezultatele de producție și implicațiile economice ale acestora - în cea de a treia fază are loc alegerea variantei care oferă avantajele maxime și poate fi materializată in practică. În procesul decizional momentul opțional este hotărâtor. Această fază are implicațiile cele mai mari asupra rezaltatelor finale ale unităților economice. De modul în care decidentul apreciază consecințele variantei pentru care opiează depinde îmbinarea factorilor de producție, valorificarea produselor ic. iar în final, realizarea obiectivului propus 3. Etapa aplicării deciziei, această etapă trebuie pregătită cu foarte mare atenție. Ea presupune adoptarea în prealabila unui program de acțiuni cu privire la privind necesitatea adoptării deciziei răspunderile ce revin fiecărui component implicat mijloacele formarea executanților economice necesare realizări acesteia, componentele motivationale pentru executanti, efectele economice finale ale materializării acesteia 4. Etapa contoulu i evaluări rezuatelor obținute. În acestă etapă se determină măsura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite, cauzele care au generat eventualele abateri, factorilor aleatori asupra rezultatelor prestabilite. Panicularitățile procesului de producție de exemplu, din agricultură influențează activitatea de control a decidentlor. Faptul că procesul de fluenta producție este influentat de conditile naturale, decidentiitrebuie să separe cauzele provocate de factorii aleatori de efectele datorate muncii propriu-zise desfășurată de subordonați, De asemenea, desfășurarea activități de producție pe suprafețe intinse și existența unor subdiviziuni 1 organizatorice la mari distanțe, îngreunează efectuarea unui control riguros cu privire la materializarea deci: or adoptate În continuare, se analizează modul de desfășurare a etapelor si fazelor procesului decizional. efectuându-se intervențiile de corecție, dacă acestea se impun. Cu ocazia controalelor efectuate se culeg informații asupra modului cum se materializează decizia adoptată, se efectuează intervențile necesare. Un rol important îl au concluziile privind desfășurarea procesului decizional și măsurile necesare perfecționării acestuia pentru ciclul următor 1 plicate în cadrul procesului decizional. Metode matematice utilizate la luarea deciziilor 2.1.Metode și teh aplicate în cadrul procesului de Tehnicile de luare a deciziilor s-au dezvoltat, în general, ca urmare a necesității obinerii unor decizii bune. Fiecare manager are la dispozitie un set de unelte (Iehnici/metode) care îl asistă în procesul de luare a deciziilor. Fiecare organizate, fi că este guvernamentală sau privată, non- profit sau plătitoare de impozit pe profit și-a dezvoltat un tip de proces decizional pe baza cărui funcționează și de care, în final ajunge să depindă. Din acest motiv adoptarea unei tehnici metode noi este, de cele mai multe ori, o schimbare dificilă pentru manageri care ajung să apeleze la această opțiune doar în cazuri extreme, in care utilizarea vechilor metode a condus la o eroare de decizie cu consecințe grave asupra organizației. Există două perspective de abordare a procesului decizional, și anume abordarea din punctul de vedere al procesului de rezolvare a problemelor, respectiv din punctul de vedere al procesului de regăsire a problemelor. În prima abordare se urmărește, in principal, identificarea problemei, a soluției si implementarea ei, in timp ce in cea de-a doua abordare esențială este analiza calități Pentru. rezolvarea problemelor decizionale s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, o serie de roblemei puse. tehnici și metode + Tehnica de definire corectă a problemelor pomeste de la premiza că majoritatea erorilor apărute in rezolvarea problemelor se datorează definirii incorecte a lor. Pentru a ajuta la definirea corectă a problemelor reale se recomandă utilizarea unei diagrame a cauzelor si efectelor si a unei proceduri de diagramizare a problemei. Primul pas pentru folosirea corectă a acestei tehnici constă în listarea tuturor problemelor, a simptomelor și a problemelor adiacente cu problema în cauză si desemnarea legăturilor cauzale care există între acestea n. Tehnica de redefinire se bazează pe faptul că, de multe ori soluția unei probleme depinde de modul in care este pusă problema. Redefinirea problemei într-un context mai larg poate facilita rezolvarea ei. În cea mai mare parte a cazurilor problemele nu au soluții predefinite, iar manauerii trebuie să găsească rapid soluția. Din acest motiv este uilă elaborarea unui tabel de definire a problemelor înainte de a se încerca Să se găsească răspunsul la ele =. Tehnica reversal presupune abordarea problemei de la coadă Ia cap, permitind managerului si privească problema din alt punct de vedere decit cel clasic 20 = Sedina dec eneral, ședința este definită ca o metodă de soluționare a unor sarcini, probleme sau situații ională este o metodă tradională de luare a deciziilor în grup. În privind adoptarea unor decizii, exploararea unor perspective, transferul unor informații sau armonizarea unor atitudini pe baza comunicărei directe între un număr de participanți, reuniți pentru scurt timp, sub coordonarea unei persoane imputemicite sau alese chiar de către participanți Etapele metodologice generale ale unei ședințe sunt 1. pregătirea ședinței 2, deschiderea sedint: 3. derularea ședinței 4. închiderea ședinței 5. evaluarea rezultatelor + Tehnica grupului nominal, propusă de Delbec, Van der Ven si Gustavson, este o form tradițională de ședință exploratorie bazată pe stimularea creativității. Ea se compune dintr-o, seeventi de activități, precum: a) redactarea în scris de idei în mod individual de către fiecare participant, b) afișarea acestor idei pe un suport vizibil pentru toti partcipangi, c) discutarea în secventă a ideilor numai după afișarea acestora, d) acordarea de priorități fiecărei idei, de către fiecare participant in mod individual, e) discutarea în plen a priorităilor propuse, ) rearanjarea priorităților în mod independent = Brainstorming-ul este o tehnică imaginativa și creativă asemănătoare, avind ca scop principal generarea de idei, prognoze sau alternative de decizie și criterii de evaluare, în sedinte cu durată limitată si cu număr restrins de participangi(8-1S persoane). Ea se bazează pe premisa că „numărul de păreri exprimate face calitatea”. Alte elemente caracteristice ale metodei sunt: a) separarea momentului de expunere a ideii de cel al evaluări si sib) evitarea oricărei judecăți de valoare a ideilor exprimate. Metoda se deosebește de cea grupului nominal prin aceca că nu se asteaptă expunerea ideilor elaborate în mod individual. Din contra, se stimulează formularea de idei noi asociate cu cele deja expuse. Spre deosebire de metoda grupului nominal, în cazul brainstorming-ului nu se fac prioritizări m Metoda avocatului diavolului urmăreșie stimularea comportării creative, și sestionarea conflictelor i tensiunilor apărute între participanții la procesul decizional în etapa de venerare a diferitelor ipoteze considerate în luarea deciziilor. Metoda constă în aceea că o persoană sau un grup de persoane pregătește si prezintă un plan de acțiune pentru rezolvarea unei situații apărute într-un mediu in schimbare. Altă persoană sau un grup de persoane joacă rolul avocatului diavolului, încercînd să evidentieze si să arzumenteze neajunsurile planului propus printr-o critică mu neapărat consiuctivă. Această critică servește, alături de planul initial, ca bază pentru un plan a revizuit. Avantajul metodei constă în aceea că problema poate fi considerată din mai multe perspective si șansele de a trece cu vedere anumite aspecte greu de perceput se micșorează. Rolul moderatorului. discuții, care trebuie Să i rețină o atmosferă sănătoasă, stimulatoare pentru expunerea deschisă a opiniilor, este foarte important. (Clemen, 1996) m Metoda “arborele de decizie”, este, de fapt, expunerea erafică a tabelelor decizionale sub formă de arbore. Avumajele acestei metode sunt: a) Arbori de decizie pun la dispoziție prezentarea grafică a proceselor decizionale succesive. Aceștia arată clar când trebuie să luăm deciziile care sunt posibilele de urmarit și care vor fi căși gurile finale. b) Alt avantaj il constituie faptul că rezultatele calculelor sunt ilustrate direct pe arbore, simplificdnd astfel analiza, Un arbore de decizie se compune din următoarele elemente: puncte de decizi, alternative, puncte de ocazie, tări naturale și câșiguri o Punce de decile La puntul de decete (numit și nod de decizie sau bifurcație de decizie), de obicei notat cu un pătrat decidentul alege otravă de desvăprare acțiuni într-un număr finit de altemative existente, Acestea sunt prezentate sub formă de ramari care pornese din partea dreaptă a punctului de decizie. Dacă alternativa implică o anumită cheltuială, aceasta se va scri de-a lungul ramurii. O altemativa care nu este aleasă este sta, folosindu-se simbolul /. Fiecare alternativă poate avea ca rezaltat un cast, un alt punct de decizi sau un alt punct de ocazie e. Punce de ocazie Un punct de ocazie (nod de ocazie). reprezentat prinr-un cere, arată că ocazia unui evenument este așteptată în acest moment al procesului. Adică, din numărul infinit de stări naturale una este pe cale să apară. Stările naturale sunt reprezentate prin ramuri la dreapta punctelor de ocazie. De vreme ce arborii ilusirează luarea decizii in condi de rise, probabilitățile estimate ale stărilor naturale sunt scrise deasupra ramurilor. Fiecare stare naturală poate fi urmată. de un câștig de un punct de decizie sau de un alt punct de ocazie 2 Câștig Câștig Câștie A Punct de decizie! Carte Caștie carte Figura 2.1. Structura generală a arborelui decizional Sursa : 2.1, [12.05,2019, 19:30] 2.2.Ordonarea alternativelor in analiza multicriterială ‘Cum s-a menionat, problemele de analiză multiciteială (problemele multiatribut) constau în alegerea dintr-o mulțime finită de alternative X = /Xy Xs...X,} a uneia, care, conform unui ansamblu de criterii C= (Cy, Ca.C, este mai preferabila, Criteriile, în baza cărora se fac evalurile alternativelor, pot fi numerice și calitative. În unele probleme reale este posibilă ordonarea criteriilor după importanța, ce le-o atribuie decidentul, în altele-nu se cunoaște importanța criteriilor pentru obținerea soluției preferabi Pentru diferite cazuri sunt elaborate metode de analiză multicriterial in care un rol esențial il are natura criteriilor i relate dintre criterii Una din metodele cele mai frecvent utilizate in analiza mulicriterială este metoda PROMETHEE care este destinată soluționării problemelor analizei multicriteriale cu criterii atât cantitative, cât și calitative, și presupune definirea ponderilor numerice pentru criterii, care renectă imponanța lor 2 22.1. Metoda PROMETHEE Formularea problemei Pe mulimea finită a alternativelor X= 7, Xa.„X, sunt definite & criterii C= (Ca, Co..Cyp fiecare din ele primind valori dintr-o oarecare mulțime ordonată. Importanța criteriilor este deserisă prin intermediul ponderilor numerice Wr Ws m) Criteriile se maximizează (sau se minimizeaz8), Maximizarea înseamnă că altemativa e cu att mai "bund" după un careva criteriu, cu eat este mai mare în raport cu acest criteriu evaluarea «i, minimizarea - invers, Scopul final constă în a constr pe mulimea alternativelor structurile globale (completa și parțială) de preferință La baza metodei PROMETHEE e pusă utilizarea functor de preferință. Funetile de preferință sunt definite pe mulțimea perchilor alternativelor din X si primese valori cuprinse inte 0 și 1. Scopul uitizări acestor funii constă în asigurarea posibilității estimrii numerice a intensității prefrinței unei atemative ață de alta. În particular, functia de preerin Ps ; x) reflect urmtoarele relații Pix) ~ 0 = x six sunt echivalente în raport cu criteria Pix Piles Prix, 0 —+ x, domină slab Xin raport cu criteriul 1, 1 = x domină "puteri" x, în raport cu criteriul 1, 1 — x,este strict dominată dex, în rapor cu criteriul / Pentru definirea funcțiilor de preferință sunt utilizate așa - numitele criterii generalizate, care se asociază fiecăruia din criteriile inițiale. Ca regulă, în practică aceste criterii generalizate (notate în continuare prin Ky, Ky... KY Sun funcții de diferena evalurilor a două altemative în rapor cu criteriile respective, astal că P(x) = Kid); 0 Ki (d) SI: unde din cazul dat se determină astfel: d Gat) Cut) în continuare se presupune că toate criteriile din formularea problemei se mavinizează. Prin urmare, d > 0, dacă alternativa x, domină x, și d = 0 când x, este echivalenta cu x, în raport cu criteriul 1 dacă însă d – 0, atunci vom stabili P(x) = 0, iar Pi x) ~ AO), ude d ~ Cu) x) Metoda PROMETHEE constă din trei etape: 1… Selectarea criteriilor generalizate (sau a functilor de preferință) Construirea structurii de preferință panial pe mulțimea alternativelor. 2 3. Definirea structurii de preferință completă pe mulțimea alternativelor. Selectarea funcțiilor de preferință La aceast etapă pentru fiecare din criteriile Cy: Caseva selecta unul din riteile generalizate propuse mai jos și se vor defini funcile de preferință Py (x; x) — Ky (6); dacă d ~ Cy (x) – Ci (x) 20; și Pils) = 0, 440 0; (e hi e) Selectarea eiterilor generalizate se efectuează conform unuia din următoarele criterii 1) criteriul obișnuit K(d) = 0, pentru d = 0; și K(4) = 1 pentru d > 0; 2) cuazi-crteriul KU) = 0 pentru 0 = dB și K(d) = 1 pentru d > B unde p definește un prag a indiferentet (echivatentei) 3) criteriul cu preferință liniară, KU) = dia pentru 0 d și K(A) 4). criteriulcu nivele K(d) = 0 pentru 0 < d
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elrik.good@gmail.com 816 Teza Ti Text (ID: 700217)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.