Dya13lydya@yahoo.com 966 Dsm 5. Manual De Diagnostic Si Clasificare Statistica A Tulburarilor Mintale Copy Text

DSM-5 MANUAL DE DIAGNOSTIC ȘI CLASIFICARE STATISTICĂ A TULBURĂRILOR MINTALE EDIȚIAA 5-A AMERICAN PSYCHIATRIC 8 ASSOCIATION PUBLISHING 4 Cuprins Clasiticare DSM-5. Profață… Partea | Bazele DSM-5 Introducere. Utilizarea manualului Atnonare privind utizarea OSM în stați medica 1g Partea Il Criterii și coduri de diagnostic Tulburările de neurodezvoltare. Tulburte din specu schizarenei și ate tuburi psihotice. Tulburarea bipolară Și tulburările înrudite… Tulburările depresive. Tuiburărie anxioase. Tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările înrudite. Tuiburărie asociate traumei și factorilor de stres…………. Tulburările disociative Tulburarea cu simptome somatice și tuburărl înrudite. Tulburările de comportament alimentar. Tulburările de eliminare – Tulburările ciclului somn-veghe Distuncțile sexual… Disforia de gen. Tuiburările de comportament disruptiv, de control al impulsurilor side conduită uburăie legate de consumul de substane și dependent “Tulburările neurocognitive. Tulburările de personalitate. Tulburările parafiice Ate tulburări mintale. Tulburările de mișcare induse de medicamente și ate efecte adverse ale medicamentelor Alte afecțiuni care pot justifica abordarea clinic Partea Ill Măsurători și modele emergente instrumente de evaluare clinic. Formularea bazată pe specificul cultural Modelul alternativ al DSM-S pentru tulburarile de personalitate Atecțiuni care necesită studii suplimentare. Anexă Repere ale modificărilor DSM-5 față de DSM-IV… Glosar cu termeni de specialitate. Glosar de concepte culturale ale suferinței psihice Lista itabetică a diagnosticelor gi codurilor OSM-5 ((CD-9-CM și ICD-10-CM)- Lista tabelară a diagnosticelor gi codurilor DSM-S (ICD-9-CM).. sta tabelară a diagnosticelor și codurilor DSM-S (ICD-10-CM).. Autori și consultanți ai DSM-5. Index. 7 Tulburările de neurodezvotare mereznta un grup de afctun cu debut în perioada e dezvoltare În mod tpic cete afecun se manu devreme în cursul iei deseori nainte de intrare a pol și e aratrizază Prin deficits de dezvolare care rod ‘lectin tuncponale în ster personals, soil, sola sau profesional. Gama dealer de dezvoltare vară dela limits fore specie privind tare st controll functia executive ln atectări generale prvind sila socale ot inteigentaTulburarle de ‘eurodesvoltare apa de obice! in comorbiditate una cata de exempt indivizi su tuiburde din spectral autimulul presntladesee dealt intelectuale (urare de ‘ezvotae intelectuala), ar multi Copi ca fulburae cu dep de ate hiperactivi (ADHD) prezintă yun deficit speiic de învățare. Pentru unele secta, tabloul cine {Sclude manifest at ale excesor, ct ae dello, precum gsimpeome cae jin de intirierle in atingerea propurlr de dezvoltre antcipate. De exempludiogrontiul de {ulburare din spectral astute se tine numar ana cin defcee caroteristice privind comuntcarea socal se însoțesc de comportamente repetitive, de interes estrSnse Și de persistent în uniforma zaiteaiaeetuală (viburarea d dezvoltare intelectuala) se caracterizează prin det privină băile mintale generale cura ratonamentl reolvarea premi planificres, gandires abstract, judecata,invatarea în medial scolar ȘI iviaren din pene. eet determin act ale ances de apa cu ar eeeurle {ndividuale în atingeea standardelor de independentă personals și de responsable socială intr-unul sat mai multe aspece ale viet ctdiene.incuav in cea ce private Comunicarea, partiparea socials, functionares in medial scolar și ocupational și dependent nna cs un ară cm teze ental deceit ap aneogaos por usd un ne arpa eaepes | tons amo] ‘iEiv6n08 Sp ANI {erenunuo2) (renș2ofnu! eo%20p op wosenaqm) tenio1tulSoieuAezIp named eEIHEAES Op UNIAN + TREY, cane arr nota eu iti enter cal ent al re emt ecou uz adept ete sai ser pie pecetea Eee cita panica re it eer (eul reed dada jel E eu O gemea iat tă erage peer ere gr aaa rară eee | pita lhc, san ee eee fiecare pact Comnena cc ud pre al nano pata ee tea E sears a a a E me amt Ce ee die nări imi nea rai Zrt n du dag ma zu pna pă ice na “medie de 100, aceasta înseamnă un scor de 65-75 (70+5). Experiența si judecata clinică sunt mes ia abac e eae eee eens pizegeae! tea rea e ceha Pere te E ct pe tr ze tie n ea eat ee vai ee ft en au mate Dotarea de iar dee Sal alde pateu oz ppt et de Te m aice sp ea decan a eee rit re al ert peep sa atat yyy] ga scene e era be pe dot, ee e o toi ee cr peer ae Aa soricei mică et agp din mt, pe tao Seen ut ge ier ati, mes con re ac Ode Sr poa, cula dpi a Eni iati til e conti det p utila pile mention oaie no rps piei tere ați en i pei re re Snoop sil e ir ac, iz elan ra nice oa te e ir epice rele se oară prea egal cate ce er pa ez n rea ut, at 1 opace uel pene dea Rn rote săgeata ere nr sedan omu pă darza eul mai al a ale ae e e A e en er plai oe ema iy tr ae rns aci pt, el min epi ite pec ee, pti ete Ca ce eee paie, il ae icre pati pi ac ai ee ee coat vada et : etnie ee pna mie e pari rana osti zi ct meet cp el e ere vu pete speci peer e ne gre at ceneil e în hale ae se aer te cee See căi rr e a mul, Cn tor Cât, Ei, ia Se e rea rez Pe ai cata a e dea it apă thar dc cl dure orare a ee ei e za pice sana cz i rari n pie oa poeme Mere mană antica pai tz cite cae, peep ie înanieigo iai păci Ecos cea poti re nega de ata a cite 2 Tuburăr de nearodezvotare inut prin măsurători tadarizate și pi inteniui tbuie ă fe interpretate folosind ta Cn, Atual cand ee lamă e dif sa E dn enue thor actor eg fear senzorială probleme grave de comporament) individu poate “ingest eu lable ntti expects Func adapts poate dl Sta n mediu conti (eg tds. conte de een) dal ee post traite inermatcoroborate ec fanconares în sa soso on Cretu Bete dei ate cind cl pin dan tuner adaptive — conceptual, socal sou rac ce sin de mul seca înc ese neces pere “Ora pen ca persona in cau sl performereadeceot inten sual ule sof tin Te oo man a cma ester de fiagrstic penta daabitaten intelectual, del uneori adaptive reba copite în od diet cu deea Tec ders Creal A Cer © aed sut în impulperioael de dervatare, se fers I faptul cl defile letale i Supe sun present in inp copa int Elemente asociate care susțin diagnosticul Dizabitates intelectuală este © condiție teogenă ca muliple cauze Do fi prezente slit asciate în cee ce private Judecată sci, elan acl, pernarta ui comportament emil sau rear interpersonal sau molar in med lr sau a focal de munca. Lipseabiitaior de Comunicare poate predispune “omporamene turbulent arene. Creates et meta un cmon corset, $e mania prin naivi in suai scale și tendința de manipulat cu urns de ii Credulates lips constientiziirisculul pot aves ca rezultatexplostarea de te bla ‘vitimizare:auda,lmplicareaeintn(onata act egal, ‘tral de atu fi tă cet emt no por pore în ren rin der n cu ncn ct ur de Re pd despe capil Nota corals eer aegis american. În 200 în SU In Sr cea hn Sti Vig, Caren Spend dec prc caror an pot fl execute pentru cimelecomise test hers find in contradic Co ‘Snendamentl 8 al Constitute care interzice crsimea sl pedepucle nebigte dar state îmercane pot defn cine se incadrear in categoria de tard ina) Indiv cu dagnosicde Saba insects cae su ura mintlecomorbide cam eul ăi Ep ew a rat de ari urna ‘tora pot perde Via mot Pentru eae screening Pena deția id exe “Scapa n powesul de etalare Din enura lips e congbentzaea recut Și pericolul procentul de ini acidentale poate f reso Prevalent Dizabitates intelectual are o prevalent de promt 1% a nivel popula generale, iar prevalent vară cu vars, Prevleja por czas intel sve ene de primate e 100 Debut și evoluție Debutul diabităț infeectuale are loc în perioada de dezvoltare. Vista și elementle ‘acter a det pin de tilopa de severtata dune cra Lande ‘diab ile mal Severe, singcresitirsatasproguror motors d bai Scale pone tients print ov an en imp ce race aa de atare urata pur lan cn vinci aiid tre ete ceri incă Ctrl) reba fe true cad nical tbo cine cual Uni cop cuvirta tub ama cro alo int va run pn la rnd {trie penta dealt intlctal,prezint ete care inruncse coer entra “Gi cr neta indrom geet, individul poste itt e asocard cn sindrom geet ni aves un aspect e caractristc (eg. în sindromal Down), Uncle sndreame sun fey cmpoiamental care e nr a gomportatente specie caaceiice aunts (eg: sndromal Let Nyhan) În ema dante, debut poste n ruse după surveni în perionda e dertltare, cae i meningita, encefal ori ramasa Dizabiratea intelectual (uburarea de dezvotare intelectual) E] rani Atune când diab ectuală apare prin pierderesabilitiilorcogni ‘Sbndite anterior cum e int se it diagnosticul de dizabiltateInelctal, cit cel e tulburare neurocognitiva ‘Deel in general dizabiiatea tntelecuald nu are o evolutie Progres, în anumite afectuni goneice (eg. sindromal Rett) exists peioade de agravare urmate de stablizare {Grin allele (eg, sndromal San Philippo) are oc 0 apravate progresivă a funchel ntelecvale După copia timpurie, tullburarea este prezent in general pe tată durata ‘lt den grade de severtate se pot modifica în timp. Evoluția poate influențată de Su medial au pene și de Macin comorbide eg. tulburd vize sau md, “epllepsi) îtervenile timpurii și continue Pot îmbunătăți funcționarea adaptativa în Spire i ia adult. n unele cazuri intrvențile produc imbunătăi marcate ale fuel intelectuale, până la un nivel a care diagnosticul de dizailte intelectual nu mai ‘Ste oportun, De ace, est o practic’ ob ca în evaluarea sugarilor și copior mu sh SE întăzie stabilea diogeostiulul de dizabitate inelecala pănă când se asigură Inverventia adeevat În cara copiilor mai mari și al adulților, gradul de sufinere poste Premii panicpare complet la cate acivitaie ice ale vei Și o functonare adaplatva [mbunstaita Evaluări ca scop rabat să determine dacă abuse adaptative Iimbunatajite sun ezulatu unei achizi no, stabile, generalizate a acestora (caz În care