Diva 14567@yahoo.com 844 1 Arhitectura Vindecatoare Subliniat Text

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” FACULTATEA DE ARHITECTURĂ DE INTERIOR ARHITECTURA VINDEC ĂTOARE -Conferință Internațională- 14-15 Iunie 2014 / Bucure ști Organizatori: Conf.dr.arh. Mihaela Șchiopu Lect.dr.arh. Codru ța Iana Lect.dr. Richard Constantinescu Coordonator volum: Codru ța Iana Copertă: Codruța Iana Machetare, tehnoredactare: Florin Vlad Editura universitar ă „Ion Mincu”, 2015 ISBN 978-606-638-136-9 ANUAR C.S.A.V. 2010 4 CUPRINS Lect.Dr.Arh. Codru ța Iana CUVÂNT ÎNAINT E 1 ARGUMEN T 5 Lect.Dr.Arh. Mihaela Staicu VINDECAREA ARHITECTULU I 13 Asist.Dr.Arh. Oana Diaconescu FORME ALE SENSIBILIT ĂȚII 30 Lect.Dr.Arh. Cristia Chira SPAȚII SENZORIAL E 43 Conf.Dr.Arh. Ștefania Victoria Ruse INTERIOR ȘI REVERI E 56 Lect. Dr. Arh. Andreea Neacșu SPAȚIUL INTERIOR AL BISERICII ORTODOXE TRADIȚIONALE – LOC PRIN EXCELEN ȚĂ AL VINDECĂRII SUFLETEȘTI 71 Drd. Arh. Raluca Nedelcu CULORILE FERICIRI I 86 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Cuprins Conf.Dr.Arh. Cristina Pana ILUMINAT SĂ NĂTOS 101 Dr. Arh. Alexandra Vișan SIMȚUL TACTIL DIN PERSPECTIVA ARHITECTURAL Ă 110 Stud. Andrei Pomană SPAȚIUL PRIVAT ÎN CENTRELE DE TERAPIE PENTRU PERSOANELE CU AUTISM 117 Asist.dr.arh.Mihaela Zamfir Psiholog clinician Andreea Georgiana Marin Asist.dr.phd. Mihai Zamfir ARHITECTURA CENTRELOR DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE CU DEMEN ȚĂ ALZHEIMER – o abordare interdisciplinar ă medic-arhitect-psiholog 130 Drd. Arh. Valerica Potenchi ARMONIA CASELOR DIN P ĂMÂN T 160 Arh. Ronaldo Fulvio FENG SHUI ȘI ENERGIA SUBTIL Ă A CONSTRUC ȚIILOR 173 Lect.Dr.Arh. Sorana Untaru POLITICI DE DEZVOLTARE INTEGRATA A ASEZARILOR RURALE SI URBANE PENTRU O DEZVOLTARE “S ĂNATOASĂ” A ACESTORA 189 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Cuprins Conf.dr.arh. Carmen Ștefania Dumitrescu RE-APROP(r)IEREA DE NATUR Ă 198 Tudoran Claudiu-Alexandru DESIGN ȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO-NANO TEHNOLOGICI 207 Lect.Dr.Arh. Codru ța Iana BIBLIOGRAFIE GENERAL Ă PARADIGMELE ARHITECTURII VINDECĂTOARE 216 238 Lect.dr.arh. CODRUȚA IANA CUVÂNT ÎNAINTE UAUIM ARHITECT URA VINDECĂTOARE Prefață 2Nu am intitulat întâlnirea noastră întâmplător sau din snobism ”Healing Architecture” în engleză ci pentru a ne afilia la o mi șcare internațională omonimă ce se desfă șoară tot mai amplu în toată lumea. Arhitectura vindecătoare. Poate fi arhitectura vindecătoare? Are spa țiul construit valențe terapeutice? Poate avea el o influență atât de covârșitoare încât să ne producă catharsisul eliberării din suferin ța bolilor? Studiile prezentate în cadrul conferin ței au pus câteva probleme. Poate influenta spa țiul construit psihicul uman? Cum și în ce proporție? Este definitorie și decisivă aceasta influență sau rămâne doar la nivel de stare, de impresie? Putem ameliora starea de bine prin elemente c aracteristice legate de forme, culori, simboluri -obiect? Poate fi arhitectura vindecătoare? Ce înse amnă, până la urmă ”vindecare”? Poate că de aici trebuie pornit, de la definirea acestui concept, pentru că da, astăzi, afla ți în mijlocul unor furtuni de infromație, ”vindecarea” a devenit un concept cu o multitudine de denotații și conotații. În literatura de specialitate, sistemul acesta complex numit om se proiectează pe trei planuri, niveluri: fizic, emo țional și psihic. Planul fizic este perceput și con struit totodată, rela ția fiind biunivocă, de sistemul nostru senzorial. Ergonomia studiază încă de pe vremea Celui de -al Doilea Război Mondial parametrii confortului la acest nivel, stabilind standarde, stasuri și reguli destul de exacte. Evidence based de sign este unul dintre domeniile specifice care preia mingea de la fileu și o duce acolo unde ne interesează: design pentru spa ții de vindecare, referindu -se însă la obiectele con ținute în acestea. De altfel arhitectura și designul su nt obi șnuite cu asfe l de sta suri care constituie alfabetul lor. Cercetările și progresele sunt cunoscute și utilizate deja la nivel de masă. ARHITECT URA VINDECĂTOARE Prefață 3dar ce se petrece la nivelele ne -fizice, imateriale -mă feresc a folosi acest cuv ânt într -o expunere științifică datorită conotațiilor ez oteric -controversate pe care le -a căpătat. Celeleate arte surate ale arhitect urii au profitat din plin și au mizat tocmai pe această latură, emo țională. Și arhitectura ve ți spune, doar unul dintre reperele sale este ”frumosul”. Principiile de valoare ale a rhitecturii, încă de la Vitruviu erau, printre fermitas și utilitas ,și venustas -frumosul , dar ce se petrece la nivel psihic? Există interac țiune? Este ea semnificativă? Poate fi influen țată? Intuiesc că da și toți participanții la conferința Healing Architecture au făcut mici demonstra ții despre cum și la ce nivel se petrec aceste influen țe.Revenind în parametrii arhitecturii, odată ce în țelegem cum? și ce? avem la îndemînă toate instrumentele cu care lucrăm să facem acest pas -progres: culoare, lumină, fo rmă, tex tură, propor ții pentru a crea spații vindecătoare. Conferin ța internațională ”Healing architecture” și -a propus dezbateri și analize a ceea ce este dincolo de simbol, de formă și culoare, de fapt care sunt proiecțiile spațiului construit în mintea locuitorului său. Tocmai de aceea am invitat speciali ști preocupați de acest subiect din trei domenii diferite de cunoa ștere care au un numitor comun, omul: medicină, psihologie și arhitectură. Fiecare dintre aceștia au împărtășit concluzii ale cercetărilo r sau meseriei sale dorind a afla, în egală măsură, și punctul altora de vedere. Au rezultat trei zile pline de dezbateri, de informa ții și cunoștințe. Această carte selectează câteva dintre prezentările cercetătorilor prezen ți la conferință și le expune pe larg. Mai rămâne doar să ne punem cap la cap informa țiile adunate și să încercăm să cuantificăm interac țiunea spațiului construit asupra psihicului uman pentru a ameliora starea de bine a locuitorului. Este un început, mai ales în România care -și const ruiește ARHITECT URA VINDECĂTOARE Prefață 4spațiul încă după vechile reguli are prețului pe metru pătrat dar ,așa cum am fost integrați în Europa -fie de -am vrut, fie de n -am putut -așa va trebui să începem să ținem cont de noile tendin țe în arhitectura mondială care mută centrul atenției -cesă vezi! -de la ban la beneficiar, la locuitor, la starea lui de confort și de bine. În special centrele sau spațiile care găzduiesc funcțiuni ce privesc terapiile de orice fel a pacienților încep să ceară din ce în ce mai mult, datorită experien ței lor și a nevoilor întâmpinate, șiimperios, arhitecturii să contribuie la aceasta. Nu ne rămâne de făcut decât să cercetăm, să descoperim, să ne instruim din câmpuri diferte de cunoa ștere pentru a satisface această nevoie pe pia ța mondială. ARGUMENT Vindecare, spa țiu, armonie ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 6Prin anii șaptezeci orice ”muncipiu” din Romania trebuia să aibă o ”Casa sindicatelor”. Resistematizarea comunistă a croit prin urbele țării bulevarde largi și cent re generoase pentru ca mul țimile încântate de ”părintele suprem” ce ne comenduia pe toți să poată fi ova țioant la justa lui importanță. Piețele erau mărginite de câteva construcții și așa numita Casă a Sindicatelor se afla printre ele. Erai sau nu s impatizant al puterii, nu te întreba nimeni dar trebuia să fi iîntre cei care umpleau pia ța, înconjurați de paznicii conducerii democratice și aplaudau la Ziua recoltei sau laZilele ora șului sau orice altă manifestare în care Marele Conducător binevoia a gângă vicunoscutele laude la adresa țării. Casa Sindicatelor mai găzduia, a șa cum îi spunea și numele, în afară de balconul – amvon, de la care vorbea predicatorul Republicii ,și mari ședințe de sindicat și serbări școlare. În afară de adună rile populare unde elevii UTC -iști își arătau fața veselă a copilului îngrijit de Partidul atoate -făcător, Pia ța Mare a orașului meu natal era un spațiu mult prea gol și prea mare, unde se întâlneau viscolele ce prindeau viteză pe c uloarele de vânt formate de marile bulevarde comuniste și dansau frenetice jocuri de iele. O traversai rapid, nu -ți făcea plăcere să zăbove ști în ea pentru că te simțeai precum gardienii din Panopticonul lui Foucault, privit de o mie de ochi dindărătul zid urilor clădirilor ce o delimitau. Oricum erai privit ,ce rost avea să te mai și expui. .. După câ țiva ani de la ”revoluție” tot acel ansamblu și -a schimbat complet funcțiunea, aspectul și impactul cu cetățenii orașului. Piața Mare aducea laolaltă toată urbea, venită de astă dată de plăcere, ca să -și privească porumbeii cum zboară liber până în înaltul cerului, cum ”se dau ”copiii în ma șinuțele electrice și tinerii cu role sau skate -uri. Fără ca primăria să fi ridicat nici măcar un singur deget spre a veni în ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 7întâmpinarea cetă țenilor săi cu alte nevoi, intrat înpiața orașului care și -a luat rolul său pozitiv în via țacomunită ții. Valențele se schimbaseră diametral: până și Casa Sindicatelor găzduia acum evenimente culturale și festivaluri de flori și cul oare. Eliberate din strânsorile comuniste, energiile au început să curgă liber. Parcă nici vânturile nu se mai zbăteau a șa năvalnice, intimidate de oamenii care luaseră în stăpânire piața orașului. Revenită după o perioadă lungă în acest spa țiu urban atât de simbolic pentru perioada comunistă -a cărei oprimare o sim țisem destul de contondent eu și familia mea, descenden ți de chiaburi și boiernași de țară morți prin închisorile regimului -am refuzat săo vizitez . Vedem ceea ce cunoa ștem, auzim ce ea ce înțelegem, se spune. Priveam de la balcon culorile jucău șe ale copiilor care râdeau și alergau de colo colo printre picioarele mămicilor, colindam magazinele cu lucruri turce ști ce invadaseră parterele blocurilor comuniste, odinioară atât de sumbre și așteptam s ă se tragă cortina. Mi se părea că este doar un alt spectacol organizat de urbe pentru cine știe ce Zi Națională și că,în curând ,toată hărmălaia aia colorată avea să fie trimisă acasă. Sau, mai rău, curând aveau să năvălească dube și camioane blindate care să încarce mul țimea dezordonată și gălăgioasă ce ieșise din sistemul rigid și cucerise spațiul de venerare a ”Conducătorului iubit”. Mi -a trebuit o vreme să accept că ceea ce vedeam nu era vreun vis de rebeliune. Am avut nevoie de o perioadă de acomodare și de câteva festivaluri ale florilor ca să văd în Casa Sindicatelor și altceva decât pereții sumbrii ai unei conduceri opresive. Acesta este ce mai la îndemână exemplu pe care îl am pentru a introduce un subiect atât de nepalpabil, de nematerial, a că rui valabilitate este controversată tocmai datorită subiectivită ții sale: influența spațiului construit asupra psihicului uman. ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 8Noi arhitec ții ar trebui să înțelegem foarte clar cum funcționează mintea omului, tocmai datorită faptului că lucrăm cu stratur i de calc translucid prin care se întrezăresc planurile altor spa ții, schițele ce ilustrează alte vederi ale construcțiilor ce le proiectăm folosind, de fapt, simboluri –nu sunt formele iscate de imagina ție altceva decât simboluri prin care exprimăm convingerile noas tre despre oameni și spațiu?! În același mod, se imprimă pe straturi le mințiiemoțiile, imaginile, stările, într -un cuvânt amintirile care fixează clipele timpului în noi în șine. Odată ce le trăim și le consumăm, suprapunem planurile amintirilor pe care le aduce ti mpul și le așterne. Rămân amintirile dar nu chiar așa cum au fost. Odată ajunse în planurile inferioare, neavând o consisten ță fixă, materială, ele se pot influen țaîntre el e. Unele devin mai aprinse decât altele de și sunt mai în spate doar pentru c ă sunt sus ținute de altele, aflate mai la suprafață. Spectacolele și serbările florilor au șters aproape complet din memorie orice altă conotațiea Casei Sindicatelor, devenită Casă de Cultură a ora șului. Mai mult decât atât, evenimentele pe car e le-a reținut memoria mea despre acest spațiu construit au rescris imagini din straturi mai vechi ale amintirilor, printr -unprocedeu ce se nume ște în psihologie ”rescripting”. Se spune că timpul vindecă. Nu timpul vindecă ci via ța trăită și clipele memorate de mintea noastră ce se a ștern unele peste altele, în straturi multiple, constituind o poveste personală despre lume. De aceea se și spune că fiecare este un univers, tocmai pentru că fiecare re ține o altă imagine asupra aceluiași spațiu în care viețuim, o imagine privită de el prin ochelarii săi proprii. Gândurile noastre formează câmpuri vizuale imense în care se întrevăd universurile vaste, se simt vinturile cosmice, uneori se zăre ște chiar lumina creației. Și tot acolo, sunt col țuri mici și întunecate, unde se strânge praful emo țiilor netrăite sau a ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 9gândurilor refuzate de con știent. Mintea noastră este ca o casa. Are subsol -subcon știent, parter, con știentul imediat, etaje, mansarda -planuri ale gândurilor. Are un cer deasupra capului de unde ne veghea ză stelele. Locuim în min țile noastre pentru ca toată lumea începe și se sfârșește acolo. Vânturile gândurilor pot spulbera fragilele ziduri ale casei noastre interioare. Geamurile trosnesc și sar în cioburi ascuțite și, deși toate sunt doar gânduri, se ră nesc singure, rătăcite și speriate ca niște vrăbii prinse în camere închise ermetic. Ar trebui sa ni le cunoa ștem, se ne împrietenim și să le putem coordona. Ar trebui sa ne îngrijim casa min ții noastre pentru că este singura casă adevărată și cu adevărat importantă. În cartea sa ”Arhitectura fericirii”, inspirată după o serie de emisiuni cu acela și nume, Alain de Botton demonstrează că spa țiul construit nu contează deloc în devenirea omului și a omenirii. Ca o quintă royală într -un joc de poker, aruncă pe masă argumentul decisiv: spa ții neschimbate au fost martore tăcute la iubiri, crime, meschinării sau acte brave, fără să influen țeze în vreun fel acțiunile. Au fost doar simple scenografii. Dar problema în modul acesta este pusa gre șit și puțin grosier. Între zidurile caselor defilează o paletă de gesturi și de emoții la fel de mare ca și în fața unei sculpturi de Brâncu și. Nu ar trebui să ne a șteptăm ca spațiul construit să influențeze omul mai mult decât o face o alt gest artistic. De și sunt mărturii, observații asupra elementelor de arhitectură cum ar fi culoarea sau propor ția sau felul cum cade lumina, care ne dovedes c cu totul altceva, la fel de convingător. Nu ne propunem să dovedim modul cum spa țiul construit schimbă omul ci să cercetăm, mai degrabă, modul cum este perceput el de mintea omului și cum poate să -i influențeze ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 10emoțiile, trăirile și comportamentele pent ru a contribui la ameliorarea stării sale de bine. Dorim să studiem modul cum spa țiul construit, acea aglomerare de materiale reci și impersonale, asamblat după viziunea vreunui artist, este umplut cuviațăde către locuitorii s ăi, cum se întrepătrund cele douălumi atât de depărtate: contondentul – concretul material și emoția -fluidă, ireala și imposibil de palpat. Expunerile celor ce au conferen țiatla Healing Architecture sunt r ezultatul unor cercetări și pun mai degrabă probleme decât să tragă concluzii. Personal, nu sunt ad epta adevărului unic sau generalizator. Fiecare om are o poveste de via ță ce selectează setul ei de adevăruri. Dar, fie că este povestea începutului nostru similar, a originilor sau a vreunui incon știent comun, există un numitor comun care face ca oamenii să fie în unele privințe asemănători. O demonstrează chiar modul cum percepem cu toții în același la fel lungimile de und ăale luminii ca pe culori. O dovedesc stările pe care ni le dau culorile sauanimite acorduri muzicale , stări care sunt destul de comune tuturor. Desigur scopul c ercetărilor este să tragem concluzii cât mai documentate și mai pertinente într -un domeniu nou: psihoarhitectura . Studiez de multă vreme acest subiect și,din pasiune pentru meseria mea de arhitect dar și dintr -o preocupare mai nouă, psihologia. Sunt multe aspecte de luat în considerare, inclusiv pe cele ale vindecării arhitecturii în sine, a șa cum punctează unul dintre cercetătorii ce au conferen țiat la întâlnirea noastră. Apoinu putem vorbi despre arhitectură vindecătoare dacă nu includem și conceptul de ”ver de”, de ”ecologic”. Construc ția însăși trebuie să fie sănătoasă, prietenoasă c umediul, fie el natural sau construit. ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 11Inițial,cercetările în acest domeniu au pornit de la investitorii ce construiau spitale sau spații de tratament și care, ca și beneficiari, au pus bazele a ceea ce numim astăzi ”evidence based design”, un mod de a concepe proiectele în exclusivitate pe baza unui feed-back precis din partea utilizatorilor. De la proiectele de mobilier de spital desăvâr șite ergonomic pentru a ajuta cât mai mult bolnavul, pâ nă la construirea ambianțelor cât mai potrivite fiecărei funcțiuni în parte, toate după o cercetare anume, au construit principii ale conceptelor healing design, healing architecture. Alvar Aalto cu Sanatoriul din Paaimio poate fi precursorul în arhitectur ă al conceptelor de healing design înxcă din anii 1930 , incluzând în proiect date ce vizau ameliorarea prin construc ție a stării de bine a pacienților. Dar, înainte de el, au fost tradițiile străvechi care au intuit și constituit o adevărată știință a controlului stării în spațiul construit. Cea mai mediatizată și mai răspândită , fără să fie unică, este arta străveche Feng shui deși orice civiliza ție are setul ei de cutume despre interacțiunea dintre om, construcțiile sale și mediul în care vie țuiește. Sănu mai vorbim de canoanele lăca șurilor de cult care au urmărit să creeze anumite stări emo ționale adoratorilor prin elemente de spațialitate și arhitectură (propor ții, dimensiuni, imagini, lumină etc). Despre inter acțiunea dintre construcție și mediul s -au scris și studiat temeinic ca și despre cea dintre om și mediu. Unul d intre cele mai noi domeniii în psihologie se nume ște chiar psihologia mediului iar una dintre cele trei ramuri ale ergonomi ei este ergonomia de mediu. Psihoarhitectura ar putea fi un domeniu specific de grani ță dintre multe specialită ți, un nou domeniu științific de cercetare care să aducă noi informa ții atât în psihologie c âtși în arhitectură . Oricine î și poate aminti impresia pe care același spațiu construit a lăsat -o asupra sa, în ARHITECTURA VINDECĂTOARE argument 12funcție de starea de spirit pe care o avea în acel moment. Întrebarea care se pune este dacă rela ția este biunivocă sau doar de la benefici ar la spațiul trăit ? Cu alte cuvinte, poate spa țiul, și în ce măsură, să influențeze starea mentală, de spirit, emoțională, pe scurt, interioară a omului? Sau este vorba doar de o pură subiectivitate a percepției sale dată de starea interioară a beneficiar ului? Ceea ce este cert este că acela și spațiu, aceeași formă arhitecturală, același gest artistic naște stări total diferite de la un privitor (trăitor) la altul. Ba, mai mult, noi înșine putem avea alte stări de spirit în fa ță aceleiași piețe urbane de pildă, pe care o putem regăsi absolut banală acum ,după douăzeci de ani ,decând ne plimb ăm învălui ți de fericirea iubirii și ni se părea cel mai minunat loc de pe pământ. Ceea ce poate demonstra că nu privim în afara noastră ci mai degrabă înlăuntrul nostru și ceea ce vedem cu ochii este doar o proiec ție a ceea ce percepem în camerele noastre interioare. Locuim în noi. Este, de fapt, singura noastră casă. Reflectăm în interior spa țiul din jur, suprapunând imaginea sa peste celelalte stocate în amintiri. De aceea fie care om percepe spa țiul cu totul altfel, pentru că tot ce vede este prin transparen țele voalurilor sale de emoții, memorii, experien țe, cutume ale educației etc. Imaginile lor se suprapun automat peste cele ale spațiului în care trăiește. Cred emîn importan ța influen ței mediului asupra st ării de bine a omului. Cred emîn rolul decisiv pe care spa țiul natural sau construit îl are asupra psihicului uman. Întregenius loci și „jocul subtil al volumelor î n lumin ă” arhitectura poate săcreeze st ări de bine, de catharsis care pot influen ța în bine starea fizică și psihică a omului la fel de bine poate s ădezordoneze și sădisturbe armonia. Lect.dr.arh. MIHAELA STAICU VINDECAREA ARHITECTULUI UAUIM Adaptare, schimbare, tradi ție, apropriere, experien țe ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 14Spuneam în urmă cu trei săptămâni, so țului meu, titlul temei acestui simpozion: ”Healing architecture ”. Făcându -se că nu înțelege, îmi replică: ” Healing the architect ”!? Nu, mă grăbesc eu să aplic corecția și repet : ” Healing architecture ”… Și totu și… Stau comod în casa mea, învăluită de zgomotul ploii de afară, cuibărită într -un colț al canapelei, la căldurică, șicitesc o carte care -mi produce multă plăcere. Interiorul casei mă învăluie ca o a doua piele. Se poate întotdeauna și mai bine dar așa cum este el acum, eperfect. Îmi aparține în concept și execuție și este al meu așa cum și copiii sunt ai mei, chiar dacă ei nu -mi aparțin asemeni obiectelor. Savurez formularea în materie a propriei gândiri, a confortului, a unui sens și a unor sentimente mai întâi imaginate și într -un final realizate. Ingrediente destule pentru a adăuga existen ței pământe ști plăcutul s imțământ al unei î mpliniri și ființări recuperate. Recuperate pentru că mi se întâmplă să conștientizez că trăiesc un lux pe care generația bunicilor și părinților mei l -a pierdut dureros în anii de după război. Acela de a locui într -o casă pe care ți-ai dorit-o,ți-ai realizat -oși de care nimeni nu urmează a te deposeda. Teoretic cel puțin. ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 15Complexitatea experien țelor pozitive pe care le conștientizez se împletesc alcătuind o stare pe care nu pot să o trec cu vederea, cu o puternică conota ție pozitivă. Antropologul Tzvetan Todorov a definit -o poate cel mai bine căci ea ține într -adevăr de o disoluție în mediul în care te cufunzi și cu care te identifici. Nu mai există diferențieri între tineși construitul care te înconjoară nu doar hotărâtor ci și binef ăcător. Rousseau, preocupat la vremea -i de aceea și idee, definea această stare ca fiind cea„în care sufletul î și găsește un teren destul de ferm pentru desăvârșita lui odihnă și pentru adunarea laolaltă a întregii sale fiin țe, fără a avea nevoie să mai evoce trecutul sau să anticipeze asupra viitorului; o stare în care nu -i pasă de timp, în care prezentul dăinuie fără să se petreacă și fără să scapete, fără să stârnească vreun sentiment de lipsă sau de plăcere sau de durere, de dorin ță sau de teamă, ci d oar pe acela al existenței, de care este covârșit .” Un lux, într -adevăr … Conștientizarea faptului că ființa umană are nevoie ca adăpostul său să îndeplinească mai mult decât func ția sa primară, denotativă, pentru a se simți împlinită, pentru a se desă vârși ori, doar pentru a funcționa în parametrii normalității, mi -a fost implicit un subiect de reflec ție în cartea pe care de curând am încheiat -o,și în care m -am aplecat asupra unui mare ansamblu reziden țial al capitalei, în fapt, a unui mare cartier de blocuri. Amșansa să trăiesc în casa pe care mi -am proiectat -oși să nu fi locuit vreodată la bloc. Mă rog, sau ne șansa…. poate fi și așa formulat, dacă privesc retrospectiv efortul pe care l -am făcut în a în țelege locuirea la bloc. Socot acum că toată povestea acestei ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 16căutări î și are psihanalitic vorbind, rădăcinile, în anii de liceu. Liceul Sfântul Sava. Aproape întreaga clasă se despăr țea după ore, în fața parcului Cișmigiu, lângă Conservator, de unde autobuzul 168 sau 368 pleca încărcat ciorchine cu jumate din clasă, către o destina ție învăluită pentru mine într -oaură specială: Drumul Taberei. Noi, ceilal ți aveam să luăm drumuri d iverse, risipindu -ne care către metrou, care către tramvaie ori varii troleibuze. Cel mult doi sau trei companioni pe tr aseu . Cred că am invidiat serios ga șca de Drumul Taberei, și pentru că din ea făceau parte e adevărat, prietenii cei mai apropia ți. Aveau să se mai bucure unii de compania altora cel puțin încă jumate de oră .chiar așa înghesuiți sau atârnând pe scară cum se călă torea obi șnuit în anii optzeci. Nu e de mirare că priveam cartierul ca fiind unul foarte cool fie doar și pentru aceea că nouă celorlal ți ni se refuza. Oarecum. N -aveam ce s ăcautacolo cu excep ția vizitelor pe care le făceam prietenilor .Ori prietenilor de familie ai părin ților mei. Și ei cu apartamente foarte cool în opinia mea, măcar pentru aceea că puteam privi ora șul de sus. Sau mă rog, nu neapărat ora șul… Blocurile dimprejur. Și dacă nu blocurile, măcar capetele trecătorilor. Ispititor li psite de apărare. Etajul 6, 4 sau 10 erau mult mai convenabile decât amărâtul de unu, al vilei în care locuiam noi. Cică și apartamentul nostru era cool –ne ziceau cei ce de la bloc venind, pier deau rar prilejul de a -și deplânge casa confiscată ori demola tă.Cool, pentru că glasvand -urile mari de sticlă dădeau în lumina soarelui care pătrundea generos, senza ția că avem o casă infinită. Îmi plăcea și mie acest efect ,recunosc ,dar la 16 ani sufeream de o boală prin care poate a ți trecut și dumneavoastră . Aceea că la altul e mai bine, că ce are celălalt e mai frumos. ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 17Exact aia î ți lipsește ție, ca să fii fericit. Am aflat de curând descope rindu-l pe Seneca, că fericit este doar ce se gânde ște că este. Sigur ,de gândit nu sunt sigură că gândeam, dar mi-amintesc clar totu și, că de iubit, o iubeam. Casa. Era casa în care mă născusem… Revenind, anii funcționaliști în cultura cărora am copilărit ,știe oricine că au împlinit nu doar o intensă urbanizare prin maximizarea producției de locuințe ci și o serializ are a consumului. Exact cum în industria modei, confecționarea pe măsură a fost înlocuită spr e mijlocul secolului douăzeci, cu produse serializate, mutatis mutandis și în arhitectură, producția de case de serie a fost desemnată a subs titui produc ția unicat. Și de-ar fi fost de case ,ar fi fost bine .Din ce în ce mai înghesuite, din ce în ce mai meschine în suprafe țe, blocurile s -au replicat oriunde în România cu o viteză și o rapiditate năucitoare având ca motor mai ales argumente de natură politică în alternan ță sau suport pentru cu cele de natură economice. Acest tip de arhitectură serială este în fapt o coordonată sintetică în care și sub care s – au format genera ții de arhitecți, inclusiv cea din care fac și eu parte. Cu toate acest ea, în demersul cercetării întreprinse de mine în ultimii 16 ani, a fost necesar să -mi ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 18demonstrez, mie mai întâi, că făcând abstrac ție de conotațiile sale negative și de încărcătura politică ce îmi scăpa total acum treizeci de ani, pot accepta acest tip de arhitectură nu doar ca pe o rezultantă a culturii moderne ci ca pe sinteză a unei epoci, a unui anume context cultural și politic în care a jucat nu doar rolul colacului de salvare ci și pe cel al farului din port. Nu pot în acela și timp să nu observ, că impunerea restric ției de a -ți modela propriul habitat, laolaltă cu neputin ța financiară și materială de a ți -l transforma în timp -așa cum s -a întâmplat la noi –a produs teribile muta ții nu doar în matricea constitutivă a fiecărui individ ce a experime ntat acest proces, ci într – o întreagă cultură și mai mult, într -o întreagă societate… Propria opinie, gustul personal, putin ța de expresie , toate au devenit indezirabile și mai rău, condamnabile de o întreagă epocă istorică, autoritar instalată și autori tar manifestă, imediat după cel de -al doilea război mondial. Până într -acolo încât a trăi a devenit echivalentul lui a exista. Impunerea unui acela ș registru urban pe arii extinse ale orașului și în unele cazuri, pe toată suprafa ța orașului, a generat aspecte noi în paradigma locuirii ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 19schimbând nu doar obiceiuri, practici și modele de locuire ci demarând deopotrivă procese complex e de adaptare și apropriere în mod egal cu altele de individualizare și personalizare. Situa țiile dramatic nesatisfăcătoare care s -au creat în această istorie, au ținut în majoritatea cazurilor de criterii personale ale indivizilor luați în parte, la fel c umși de cultura de apartenen ță.Fie provenind din medii rurale ori periferice Bucure știului, fie aspiranți la titlul de domn la ora ș, fie oră șeni tinzând către un anume și neîndoielnic grad de confort, fie vânând doar titlul de proprietar tocmai pentru că luat în derizoriu de o politică atentatoare la acest drept fundamental, posesia lui mai dădea iluzia normalită ții, toți beneficiarii acestui tip de locuință, au fost a priori reduși la stadiul de simpli utilizatori ai unui dat arhitectural. Consider că a ici este punctul în care a devenit important datul pe care arhitec ții au învățat că îl au de oferit. Scurt circuitul interpus, din aceleași motive politice, între cel ce proiectează pentru nu se știe cine și cel ce primește de la nu știu cine, a devenit periculosși pentru breasla noastră. Periculos prin aceea că distanța impusă între cele două categorii implicate provoacă acolo unde inten țiile și dorințele nu se întîlnesc, altfel de articulări, altfel de interpretări și altfel de atitudini decât poate vor fi fost vreodată luate în calcul. Aceasta, în cazul celor care se adaptează. Sigur, consecin țelear putea trezi în proiectant nemul țumiri și incriminări. Mai puțin în situația în care inițiativa personală lipsind orinefiind cu putin ță de împlinit, urbea î și va mări numărul de cetățeni neadaptați, în suferin ță, ori pur și simplu pasivi, reduși la stadiul de simpli spectatori. Revenind asupra efortului de adaptare și apropriere cel puțin în cazul apartamentului la bloc, strădania de a păstra, ameliora ori î mbunătă ți o locuință este ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 20 diferită de la caz la caz însă similar efectuată în condi ții de buget limitat și regie proprie. Aproape toate apartamentele marilor ansambluri din țară, au căpătat prin demersuri succesive și susținute, standarte de locuire conven abile mai ales pentru că au fost obținute în majoritatea cazurilor la prețuri cu mult sub cele practicate de firme specializate. Diversitatea recocnoscibilă la prima vedere și totuși majoritar încadrabilă unor standarte comune, a instalat în rândul locatar ilor implica ți, în primul rând, un sentiment de mândrie, de stimă de sine și de mulțumire. Până la un asemenea grad, că cei în discu ție se declară satisfăcu ți locuind aceste apartamente. Încă un lucru pe care nu suntem învă țați ca arhitecți să-l considerăm , sau poate îl ignorăm, uităm, ori purși simplu nu -lștim. Deși avem autoritate în a îndruma, premedita ori dicta altora, cum este bine și frumos să trăiască. Implicarea individului în gândirea propriei locuin țe, este în sine un act terapeutic, ce livre ază existen ței ulterioare, stări benefice și satisfacția apartenenței biunivoce. Astfel, personalizarea și diferențierea apartamentelor, împlinesc un lucru mult mai ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 21apreciabil decât cre șterea gradului de confort. De n -ar fi rămas dispunerea lor una vertica lă, făcând și mai vizibile la nivelul fațadelor, interioarele diferențiate ce compun prin alăturare imenseși pestrițe simeze stradale, lucrurile s -ar fi diluat cel mult, într -un peisaj pitoresc. Sigur, rezultatul nu are cum să placă. Cel pu țin „specialiștilor ”. Nici nu are de ce… Este până la urmă dovada cea mai palpabilă a e șecului. Tot al arhitecților… Cutumele civiliza ției moderne, cu precădere cele ale arhitecturii funcționaliste pract icate la noi mai bine de șase decenii, ne -au obi șnuit cu lucrurile de -a gata. Și mai ales, cu lucrurile mai pu țin flexibile ori flexibille deloc. Obiecte, locuri care ne predetermină personalitatea, individualitatea, intimitatea și până la urmă, viața. Nu cei ce le locuiesc le -au ales pentru ei, ci speciali știiau făcut -o pentru și în locul lor. Mă întorc deliberat către modelul rural de locuire, aflat la antipozi fa ță de ceea ce tocmai am evocat. Și pentru că generația mea nu s -a apropiat de acesta altfel decât formal, lăsând poate deoparte sensul profund si mbolic. Ce diferen ță, câtă distan ță între cele două! Valoarea unor astfel de locuințe atâtea câte astăzi mai subzistă, rămâne aceea de a da seama de o cultură care ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 22deși a străbătut timpul este astăzi pe cale a se stinge. Firească consecință a desacralizări i societă ții moderne și a difuziei culturale dinspre oraș spre sat de această dată. Aflarea bunăoară a locului bun de construit a fost o problemă fundamentală cu o întindere de milenii în istoria habitatului. Nu doar întrunirea unor condi ții prielnice ge o- climatic era importantă, ci și o anume curățenie a locului. El trebuia să nu fi fost pângărit vreodată și mai ales să nu se fi întâmplat ceva rău pe el, pentru a nu fi bântuit. După alegerea sa, devenea la fel de important marcarea lui, întemeierea adică , simbolizată prințărușul împlântat în pământ și apoi, îngrădirea lui, punerea la adăpost față de ceea ce ar fi putut de acum încolo să -l pângărească. Casa, avea să fie ridicată cu participarea de ob ște a satului. În 1769, Johann Friedel, călător austriac , descriind via ța românilor din Banat și a celor ce trăiau de -a lungul Dunării, not a: „Geniul firesc al acestor munteni este foarte dezvoltat. Fiecare familie știe să -și facă singură toate cele trebuincioase, fără ca sa fie nevoită să recurgă la ajutorul o rășenilor, valahii fiind foarte iscusiți la mânuirea toporului .” Odată casa terminată, devenea la fel de importantă luarea ei în posesie. Existau o serie de ceremonii care trebuiau să asigure oamenii că locuin ța avea să le fie propice. Instalarea propri u-zisă se făcea după o anumită rânduială și într -o anume ordine, focul fiindși el aprins pentru prima dată în cadrul unei ceremonii la care participanții erau cu grijă, ale și. ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 23Deși amenajarea interiorului era dependentă de funcționalitatea camerelor cu încăperile sale specifice, denumite variat func ție de regiune –casa mare, casa de locuit, la vatră, casa din sus –poziția vetrei, a peretelui cu ușă sau cu fereastră, dețineau un rol la fel de important. În casa veche românească nu exista loc, piesă de mob ilier sau construc ție care să nu fi fost însoțite de o credință, un obicei sau o semnificație spirituală. Patul, de pildă era astfel orientat încât pozi ția corpului în timpul somnului să fie pe cât posibil, pe direc ția est-vest, aceea și cu cea a odihnei ve șnice din mormânt. Obiectele de lemn păstrate sau încă folosite din interioarele caselor țărănești dau mărturie despre echilibrul dintre forma artistică a obiectului confecționat și funcționalitatea sa practică. Vatra focului, cuptorul, instala țiile de captare și evacuare a fumului au o importan ță ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 24hotărâtoare în organizarea interiorului, chiar dacă rămânând spa ții deschise, cu respirație, permit în credința populară, circulația elementelor benefice ori malefice. La fel de însemnat este și peretele de răsă rit. Laolaltă, toate aceste păr ți compun un întreg ce totalizează sintetic nu doar un cumul de credin țe păgâne și creștine ci chiar universul culturii noastre populare. Vatra spre exemplu, nu este doar locul unde se prepară hrana și de unde se răspânde ștecăldura binefăcătoare în interiorul căminului, ci reprezintă și protecția căsătoriei și simbolul statorniciei. Viața întregii case gravitează în jurul ei. Este locul în care prind descântecele, vrăjile și farmecele, locul lângă care se ghicește viitorul ș i se află ursita. Tot de lângă ea, privind în sus, fata de măritat î și striga sau își vedea iubitul, iar mireasa, după cununia religioasă, înăl ța rugi pentru a rămâne însărcinată. Tot pe vatră, în cazul na șterilor grele, femeia în durerile facerii se ținea cu mâinile de fiarele coșului și, tot aici, moașa făcea cel puțin în unele sate din Oltenia, prima scaldă a copilului. Fără drept de tăgadă, vatra a fost cel pu țin, investită într -o casă, cu certă valoare feminină, asigurând nu doar protec ție magică locui torilor și în special femeilor, ci și siguranță bunurilor de preț. În perioada cre ștină, locul sacru al vetrei precreștine, este preluat de peretele de răsărit, unde se a șează icoana și se aprinde candela, unde membrii familiei se roagă și unde este invo cată divinitatea cre ștină protectoare. Icoana, substitut plastic al divinității, pictată pe lemn, pe sticlă ori redată prin scrijelire, este atârnată pe peretele de răsărit și la vatra focului. De cele mai multe ori, icoana de pe peretele casei este înso țită de cel mai frumos ștergar legat deasupra ei în formă de fundă. Funcție de zonă se mai adaugă ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 25candela, ramurile de salcie sfin țite la sărbătoarea Floriilor, cununa confecționată la Sânziene, cununa grâului ori ultimele spice de grâu din holda secerată sa u, după caz, anumite plante de leac. În raport de peretele unde se atârna icoana, se orientau patul, masa dar și morții înainte de părăsirea casei. În cazul unor situații critice, asemeni incendiilor, ea, icoana era prima salvată. La fel, în cazuri de sece tă prelungită sau de inundații, tot icoana devenea purtătoare a rugăciunii către Dumnezeu, fiind aruncată în fântănă sau trimisă pe apă curgătoare. De la primul țăruș la gospodăria întreagă, omul trasa și închidea un univers, înscria o creație.Propria crea ție, propriul univers, al său și al familiei sale. Rămâneau a fi puse în paza bunului Dumnezeu cu care comunicarea neintermediată avea să nu se întreurupă. Vreau să cred că în concluziile către care mă îndrept nu emoțiile își vor dict a domina ția asupra argumentelor. Psihologul Paul Slovic vorbea de o euristică afectică, în care oamenii permit stărilor lor de plăcere sau neplăcere să le determine opiniile despre lume. Adaug că sunt conștientă și de aceea că ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 26preferințele noastre selectea zăși argumentele cele mai convingătoare pentru a ne susține cauza. Îmi permit totu și să afirm că diluția și eludarea până la urmă în practica actuală, a oricărei forme de spiritualitate din construc țiile laice, au înstrăinat arhitectura de o dimensiune c omplexă ocolind sensurile sale conotative și mizând totul pe codurile tari ale materiei: tehnologie și formă. Fără a generaliza însă, această scuturare și amputare de credin țe și pr actici cre știne face loc astăzi , unor altfel de influen țe. Specialistului , cu precădere arhitectului, îi revine rolul de a gândi și a crea, ori re – crea universuri personale. Atunci când există posibilită ți, cel ce se ocupă de această creație personalizată își va lăsa cu cât va fi mai influent, propria amprentă asupra, ori în universul clientului. Într -un fel mai mult sau mai pu țin potrivit, „ haina ” astfel croită va fi personalizată și pe măsură. În cel mai bun din caz, măsura solicitantului. În 1977, Noica nota în Jurnalul de la Păltini ș: „… casa poate totaliza pe om. Tot ceea ce -l define ște–somnul, frica, foamea, erosul, logosul închis, logosul deschis – define ște și casa. Ea este o exterioritate interioară, cum e cochilia ta, cum sunt blana ta și pielea ta, cum este la om numele lui. ” Nu cred că opinia mea e singulară când afirm că amprenta inevitabil puternică a tipologiei standartizate și minimaliste de locuire imprimată vieților noastre, a marcat profund negativ felul în care astăzi ne raportăm la realitate nu numai noi, locuitori ai orașului ci mai grav, noi arhite cții, noi urbaniștii. Uriașă amprentă în raport cu replica ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 27noastră timidă asupra ei. Modelul ei teribil a devenit paradigma în care am crescut și ne – am format profesional, căreia îi apar ținem mai mult sau mai puțin conștient și din care dezvoltăm la rândul nostru proiecte. Observam cum mul ți dintre studenții de astăzi, concep locuin țe în parametrii dimensiunilor minimaliste ale apartamentului de bloc în primul rând, și cum ieșirea din această scară, le scapă. Proiectele de amenajare interioară ale caselor o ri vilelor interbelice, ori a unora contemporane mai generoase în suprafețe, creează probleme în înțelegerea scării, până într -acolo încât se preferă o subdivizare a spa țiilor doar pentru a se raporta la oscarărecognoscibilă mental. De ce m -aș mai mira într-un asemena context, de o întâmplare de la începutul anilor ‘90, când o profesoară de matematică ce locuia într -unul din blocurile de la Favorit, îmi mărturisea pătrunsă de un spirit antreprenorial ce podidise la acel moment întreaga țară, că intențion ează să deschidă într -un spațiu de mărimea scării unui lift, un punct de antrenament –o minusculă sală de fitness?!… Nu realizam atunci grozăvia acestor afirmații și studentă fiind, țin minte efortul pe care l -am făcut în a -i argumenta de exemplu, gravi tatea absen ței unei ferestre. Fără a -și plasa teoria în vreun spectru al vreunei ideologii, John F. C. Turner, arhitectși profesor cu semnificativă experiență și practică în politica locuințelor lumii a treia și în anii din urmă voluntar implicat cu nor mă întreagă, în programe de reabilitare comunitară –înțări ca Peru, Mexic, Venezuela ori Statele Unite bunăoară -arăta că obligația de a -ți construi propria locuință poate fi la fel de opresivă ca a interdicția de a o face. Corolarul la libertatea de a -ți construi o locuință conclude el, rămâne acela de a putea să nu o ți-o construie ști. Subscriu. ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 28Nu pierd prilejul să aduc în aten ție alte trei idei ce se desprind din imensa experien ță teoretică și practică a lui Turner. Ne sunt dealtfel și adresate. No uă, speciali știlor. 1. Când oamenii nu au control și nici responsabilitate pentru deciziile cheie din procesul de locuire, locuin țele medii pot deveni o barieră în calea împlinirii personale și o povară pentru economie; 2. În ceea ce prive ște locuirea, poate cel mai important aspect al său, nu rezidă în ceea ce ea este de fapt, ci în ceea ce ea poate face din via ța oamenilor; 3. Deficiențele și imperfecțiunile din și în caselor oamenilor sunt cu infinit mai tolerabile atunci când sunt responsabiliatea lo r, decât atunci când ele vor fi fost ale altora. Acum două mii de ani, Seneca spunea că nu există cultură fără comuniune. Și noi arhitecții, asemeni oricărui consumator de arhitectură, dialogăm conștient sau nu cu arhitectura cu care intrăm în contact fi e el doar vizual. Rela ția este biunivocă. Ești înconjurat de urât, te contaminezi. Arhitectura care respinge dialogul ori care are amputată func țiunea comunicării este a priori condamnată. Neputința intrării într -un dialog, duce la respingere. Din păcate î nsă, sărăcia ei devine în timp și a noastră, pentru că atunci când nu o putem ocoli, ea ne condamnă și pe noi. Ca în practica fiecărei arte însă, atunci când re țeta reușește, bucuria revelată din plăcerea estetică, ori poate din calm, ori din echilibru, o ri din puterea de evocare, ARHITECTURA VINDECĂTOARE antropologie 29trezește în receptor dragoste, visare, intimitate, posesie, individualitate, apartenență. Ea faceși ne face bine pentru că ne invită la a o investi cu rațiune, sentimente și afecte, apropriind -o astfel mai mult decât de pielea n oastră, de sufletul nostru. Și frumosul molipse ște. În fond, de ce n -ar fi încă valabil ceea ce Saint -Exupery a exprimat atât de potrivit, în mica sa operă: „ Bine nu po ți vedea decât cu sufletul, ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi ”… Asist. Dr. Arh.OANA DIACONESCU FORME ALE SENSIBILITĂ ȚII UAUIM monument, villa Hadriana, ora șul interior ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 31 Spațiul „[…] este relație, este senzație și sentiment, el este condiție de posibilitate a faptului de a fi în lume, ia r geometrizarea lui este o modalitate[…] de a -l umaniza și de a stăpâni natura“1 1Ciprian Mihali ,Inventarea Spațiului ,Edit. Paideia, București, 2001, p 28. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 32Omul societății actuale caută, prin însăși ființa sa libertarea de a se sustrage cotidianului. Forța cu care evenimentul (sărbătoarea) sau locul „de condensare“2(apropi at conceptului de monument), comportă modificări în raportul dintre spațiu și indivizi, este o dovadă a capacității fiecăruia de a interacționa cu membrii societății, dincolo de caracterul univoc al unui homo faber3. Omul actual este repudiat de insuși met abolismul său, funcționând automat, într -un tip de rutină, tranchilizat fiind de procesul activității sale, ce poartă astăzi numele de muncă4. Pentru a se plia propriei vieți, el ar trebui să -și uite individualitatea. Evidența culturii romane și prezerva rea anumitor edificii, duce la fisurarea relațiilor endemice într –un cadru natural restrâns și la dobândirea unui caracter de ansamblu, generalizat la nivelul urbei. Desigur, Roma este un nod izolat, în care conexiuni orizontale între elemente anacronice s e juxtapun unui plan real, acela al cotidianului. Astfel de relații formează un biom în cadrul căruia trecerile nu se fac nici prin frontiere, nici prin praguri. Spațiul este materializarea unor sume de relații generate de raportul eu-tu-el. Așa cum prezi ntă Ciprian Mihali în Inventarea Spațiului5,eudevin reperul, sunt cel care mă fixez, care am un loc, de unde pot stabili legături cu ceea ce mă înconjoară, adică cu tusauel, în 2Locurile de condensare, spații ce pot strânge oa menii laolaltă în scopul exprimării unui sistem comun de valori, Ciprian Mihali, Inventarea spațiului , Edit. Paideia, București, 2001, p. 152. 3„Omul meșteșugar“, Hannah Arendt, Condiția umană , Casa Cărții de Știință, Cluj, 2007, p. 25. 4Din „Victoria luiAnimal laborans “, ibidem, p. 262. 5Despre discursul fenomenologic a lui Patočka Ciprian Mihali, Inventarea spațiului , Edit. Paideia, București, 2001, p. 17 -22. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 33funcție de afinități sau apropiere. Făcând recurs la sensibilitate și perce pție se pot produce spații. Punctul de plecare al analizei Villei Hadriana este însăși geneza acestui spațiu, privită ca definire a personalității unui eufondator. Relația eu-tu-else concretizează într -o legătură cu puternice semnificații la nivel spiri tual, ritualic, cosmogonic și politic. Aproprierea sclavului de către suveran, dragostea interzisă, fetișizarea imaginii adolescentine, revenirea la panteonul grec sau anihilarea concepțiilor de tip autarhic sunt evenimente ce duc la crearea unui spațiu he terotopic în absolut. Eueste creionat de imaginea lui Hadrianus, primul împărat arhitect și singurul suveran care și -a delimitat imperiul, construind un zid și stabilind granița între lumea trăită și natură. Acesta este centrul, referința, iar heterotopia villei se construiește din vechime în relația cu tu, cu Antinous, cel căruia îi va dedica existența. Se poate deci vorbi despre o dublă reprezentare a reședinței: atât istorică, revelată de lumea romană din timpul conceperii sale ca alfaa unei noi cultur i, cât și în calitatea sa actuală de vestigiu, patrimoniu al umanității. Se poate stabili astfel o taxonomie a principiilor și procedeelor de înțelegere legate de introducerea conceptului de sit arheologic în triada monument –spațiu transcendental –heterotop ie, printr -o analiza multi -criterială a villei, precum cele descrise de Michel Foucault6:În orice cultură se întâlnesc „ altfel de spații “, iar Roma Imperială, înaintea ultimei perioade de decadență utiliza un vocabular abundent în reprezentări mitice abso rbite de realitate. Pornind de la semnificația villei, ca insulă locuibilă, a cărei delimitare o constituie natura însăși, dar care funcționează în raport ierarhic cu forul sau mausoleul, se pot reliefa în egală măsură atât heterotopii de criză cât și de d eviație. 6M. Foucault descrie fiecare dintre principii, susținute și argumentate prin exemple, fapt pentru care se reține utila abordarea directă a villei după aceste criterii. Op. cit. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 34Raportul Hadrianus -Antinous ne furnizează toate considerentele ce susțin această afirmație. Villa a funcționat ca o suprapunere constantă a trei tipologii umane diverse: Se pot considera ca făcând parte dintr -o primă categorie sclavii șiarmata .Aceștia își desfășurau existența într -o lume obscură, hipogee, acolo unde lumina intra doar din voia puterii, definind primul plan al vieții, legat de tectonic și singurul la care aveau acces. Sute de coridoare subterane, ce comunicau între ele, dar nu ave au contact cu „lumea zeilor“, adăposteau un grup format din mii de oameni, aflat într -o stare de criză. Temnița, carcera piranesiană7, descrie frustrarea pe care individul liber și totuși închis, izolat în propria -i condamnare, la supunere pe viață, o simt e. Antinous este reprezentant al unei categorii de tineri ce au acces la intimitatea împăratului și care sunt permanent abuzați sexual. Acesta este luat ca sclav, din zona Asiei Mici, pentru frumusețea sa, devenind prin supunere și loialitate, zeu asemeni lui Apollo și simbol al relației homosexuale. Abuzul, delicvența și prostituția devin trăsăturile unui grup important de tineri care descriu și aclamă un comportament deviant, accentuat în cadrul principalelor manifestări publice: banchete, băi termale, ri tualuri consacrate zeilor. O parte a villei este dedicată imaginii sale, fapt pentru care, raportarea la tipologia spațială descrisă, prin diverse manifestări imorale, reliefate în urma relației de polaritate Antinous -Hadrianus, conduce la creionarea unui ansamblu de locuri „altfel“. Lectura reședinței reflectă atât o 7Piranesi este primul dintre anticari, care in 1741 descoperă villa Hadriana și redă în schițele sale cele două tipuri de parcursuri ale acesteia: cel hipogeu și cel s uprateran. Este cunoscut și pentru lucrările sale Carceri , în care înfățișează pentru prima data imaginea închisorii (1749, Roma), Luigi Ficacci, Piranesi , Istituto Nazionale per la Grafica, Roma, 2000, p. 54. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 35heterotopie de criză, datorată însăși stării de adolescență cât și una de deviație, rezultată tocmai din legătura creată între cei doi. Hadrianus este exponentul puterii, se prezintă ca un spe cialist în scenografie, „regie, procese montate și osândiri cu forme legale și întru totul proceduriste ale celor fără de vină“8, asemeni lui Ahab și Izabelei din vremea Sf. Prooroc Ilie. Teatrul maritim este un loc al izolării, asemeni azilului contempora n, o insulă creată artificial și în care împăratul se retrage, se ascunde pentru perioade lungi, oferindu -și clipe de solitudine determinate de sentimentul de auto-suficiență. ÎnVita Hadriani, Aelius Spartianus9, îlprezintă ca pe un inadaptat la normele societății romane: prin reîntoarcerea la panteonul și filosofia grecilor denigrând valorile contemporanilor, prin diverse călătorii în numele unei politici defensive și populiste sau prin refuzul și sustragerea de la viața conjugală cu Vibia Sabina. Hadria nus face parte dintre cei pe care M. Foucault îi numește „ indivizii al căror comportament este deviant în raport cu media sau cu norma impusă“ . Astăzi villa are un caracter deschis, de muzeu în aer liber sau parc arheologic. Ruinele se prezintă ca un mediu ceconfundă iluzia cu aluzia, din cauza închiderii, a inserării într -o realitate temporală și spațială inconstantă, ce alimentează opinia difuză, conform căreia reședința ar reprezenta un loc bizar, deci privat de valențe culturale sau intelectuale10.În momentul asumării sensului de exemplum (monument), după cum Riegl afirmă, este nevoie de „un moment metodologic”, ce prevede realizarea unui instrument diacronic, care va 8N. Steinhardt, Dăruind vei dobândi , Edit. D acia, Cluj -Napoca, 2000, p. 27. 9W. L. MacDonald, J. Pinto, Villa Adriana , Edit Electa, Milano, 2006, pg.11 10Costanzo Michele, Museo fuori dal Museo. Nuovi luoghi e spazi per l’arte contemporanea , Editore Franco Angeli, Milano, 2007. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 36determina capacitatea ansamblului de a sustrage evenimentul istoric contingenței cu posteritatea11, înlesnind astfel discursul de tip heterotopologic. Un astfel de spațiu se recompune după raportul inițial eu-tu-el, prin contaminarea cu istoria12. Pentru o anumită societate sau cultură aceasta poate să funcționeze într -o manieră diferită de c ea actuală și să prezinte numeroase fluctuații de -a lungul istoriei. Villa Hadriana este un monument viu, aflat într -o permanentă sinergie cu mediul său. Este inițial concepută ca edificiu -oraș, fapt care îi asigură o modelare bazată pe diferite formulări ale multi – funcționalității. Are capacitatea de a dispărea și apărea în momente cheie ale istoriei, descentrând metodic impresia de organism static, mumificat, către apariții de dată mai recentă. După moartea lui Hadrianus, pentru circa 200 de ani nu se mai amintește nimic despre villa. Probabil memoria locului, a relației originare ce a dus la edificarea sa, a lăsat deschis un capitol al vieții păgâne, pe care creștinătatea l -a exclus, fiind încă tratat ca spațiu ezoteric, în care misterele lui Isis se supr apuneau tradiției apostolice. Întâlnirea cu un „spațiu altfel“ marchează un moment de suspensie în înțelegerea de către reprezentanții cotidianului actual, al evenimentului efemer, respectiv supraviețuirea și permanenta adaptare a fenomenului villei. Între gul proces ar putea fi articulat prin ideea eliadiană conform căreia: „Sacrul este un dat ireductibil“13. Hadrianus dorește să atingă prin villa sa perfecțiunea, ca în urma unei judicioase sinteze, micșorând distanța ireductibilă dintre prezent și tot ceea ce istoria făcuse să -și 11Riegl Alois, Cultul Modern al Monumentelor , Universul, București, 1999 12Arhitectul Carlo Scarpa realizează prin intervenția sa de la Castel Vecchio din Verona o reordonare a raportului prezent -vestigii, prin descompunerea elementelor și implicit a tuturor fazelor istoric e. 13Ibidem, p.793. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 37piardă din forță ori expresie. Prin ordonarea naturii, reușește să stăpânească timpul și ulterior să i se substituie. Ceea ce înainte de suveran aparținea unei multitudini de culturi și civilizații precum cea romană, greacă sau egip teană, acum se recreează printr -o metaforă în absolut, printr -o juxtapunere de amplasamente. Folosind forme de tip camuflaj, Hadrianus reiterează relația cu Cerul și Pământul, devenind centrul ( eu), față de care toate găsesc o ordine. Nu se știe dacă aceas tă alăturare era miza unui colecționar „eclectic” sau dacă varietatea deriva dintr -un obiectiv precis. Este un axis mundi14, care stabilizează temporal centrele mai multor lumi și civilizații, transformând villa sa într -oimago mundi , ca întruchipare a univ ersului15. Pentru restabilirea unității de ansamblu, edificii ale provinciilor romane, care particularizează complexitatea simbolică a acestor lumi: Accademia, Lyceum, Canopeum, Pecile16, sunt reproduse, într -o manieră proprie viziunii hadrianee. Palatul suv eranului este contrar așteptărilor, zona cea mai coborâtă și în umbră a ansamblului. Desfășurarea sa labirintică17amintește scenariul cretan al coborîrii în Infern sau al ritualului inițiatic, către o altă lume. Este foarte probabil ca Hadrianus să fi repr odus la poalele Esquilin -ului palatul regal din Cnossos. Ansamblul este închis pe o latură de Valea Tempe , care asemenea trecătorii grecești cu același nume, amintește de figura lui Antinous (Apollo ). 14Suveranul ca simbol al „centrului lumii“, face legătura cu zeii și tătâmurile de jos, asemeni arborelui, Muntelui Sacru sau turnului cu nouă etaje. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase , Edit. Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 248. 15Kovács Kázmér, Timpul monumentului istoric , Edit. Paideia, București, 2003, p. 85. 16W. L. MacDonald, J. Pinto, Villa Adriana , Edit Electa, Milano, 2006, pg.99 17Nu s -au întâlnit până acum asocieri ale palatului lui Hadrianus cu labirinturile lui Minos sau Dedal. Totuși gestul de a coborî către apartamentele private este asociat acestor mitologii. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 38În villa, prelungirea spre sud, spre lumină și soare, cu spațiul denumit Accademia18, închinat tot lui Apollo și folosit ca reședință estivă, nu redă doar panteonul vieții imperiale, ci exprimă o serie de credințe și ritualuri dobândite pe filieră grecească și practicate alături de epifanii egiptene sau romane . Canopeum19șiPecile ar reprezenta sub -ansamblurile care relevă în cea mai detaliată manieră pricipiul heterotopic al alăturării de spații incompatibile între ele. Cel dintâi este constituit dintr -o vale artificială, închisă în ea însăși prin ziduri și po rtice. Particularitatea sa constă în suprapunerea cultelor a două zeități, cu o simbolistică antagonică: Serapis20, zeu al vindecării și al morții cu trăsăturile lui Osiris -Apis șiApollo , ca emblemă a luminii și a soarelui. Spațiul este folosit pentru banc hete nocturne în timpul vieții lui Antinous și dedicat acestuia după moartea sa în apele Nilului. Ca liant al celor două culturi se interpune cea elenă. Miturile și concepțiile vechilor greci își găsesc valențe religioase în arta statuară, întruchipând apr opierea de zei și de idealurile telurice. Pecile amintește de Stoa Poikile din Atena21și corespunde unei suprapuneri de niveluri în care ierarhiile se fac vertical, ascendent, către divini. Sclavii sunt fixați în adâncul lumii telurice, pretorienii sunt d ispuși în ochiuri de lumină, precum statuile de marmură, ce așteaptă asaltul cetății, iar la partea superioară, ca într -untemenos „igienist“, suveranul 18Lyceum (Lykeion) este un alt subasamblu din zona de sud a villei. Edificiul originar, asociat cu filosofia lui Aristotel , era amplasat în afara zidurilor vechii Atene , pe locul templului lui ApolloLykeios . 19Este considerat ca reproducerea cea mai fidelă a Canope -ului, canalul care lega orașul omonim cu Alexandria, în delta Nilului și singura imagine pe care o avem astăzi despre viața urbană a Egiptului Antic. 20Mircea Eliade, Ioan P. Culianu: Dicționar al religiilor . Cu colaborarea lui H. S. Wiesner, ed. a II -a, traducere din franceză de Cezar Baltag, Humanitas: București 1996, paragraful 24.2.6. 21COLE, Emily, Grammatica dell’Architettura, Edit. Logos, Modena, 2004. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 39inaugurează fiecare zi calendaristică, printr -o plimbare, clasicul moment al paidos -ului22 roman. ÎnRăspuns la o întrebare, Michel Foucault accentuează rolul istoriei în abordarea filosofică contemporană, subliniind că discursul diacronic nu are rolul de a „retrezi la viață uitările, de a spulbera ocultările, de a șterge –sau de a bara din nou –barajele. Acestei teme, eu aș vrea să -i opun analiza sistemelor discursive istoricește definite, cărora li se pot fixa praguri și determina condiții de naștere și de dispariție“23. În același spirit și împăratul Hadrianus, a receptat intuitiv necesitatea parcurgerii unui sistem de valori ce nu aparține neapărat societatății respective, dar față de care se stabilesc legături cu trecutul, extrăgând toate sursele rămase vii și funționale. După cum am precizat deja, Villa Hadriana nu este doar ansamblul în care spații di ferite se alătură și subzistă, ci recipientul în care timpul se izolează de locul pe care l -a conturat, întrucât nu se raportează la realitate ci la interpretări ale cosmogoniei, într -un parcurs neliniar și nelimitat. Mircea Eliade afirma că modelul cetăți i, al orașului -edificiu este unul transcendental, deoarece el preexistă în Cer24. Arhetipul villei rezidă în Constelația pierdută a lui Antinous, determinată de cinci stele ce indică principalele elemente ale ansamblului: intrarea imperială, prevăzută cu Cento Camerelle25, vestibulul, punctul nodal al reședinței, Pecile , templul lui 22Siestă ,Dicționar de s inonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 23Răspuns la o întrebare (în original: Réponse à une question ) a apărut inițial în revista Esprit , nr. 371, mai 1968, p p. 850 -874 și a fost republicat in M. Foucault, Dits et écrits ,op. ci t., pp. 673 -695. 24Din „Omul în fața zeilor săi“, Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase , Edit. Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 50. 25Cele „O sută de încăperi“ sau pretorul, era format din camere, dispuse pe trei niveluri și acc esibile printr -o galerie exterioară din lemn. Era destinată găzduirii servitorilor. Toate încăperile comunicau ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 40Antinous, dispus în natură, în exteriorul zidurilor de incintă și Canopeum . Sursele mitologice și caracterul permanent îmbogățit al vieții arhaice cu evenimente ritualice, continu a desfășurarea unor activități imaginare ce ne oferă un cadru relativ obiectiv al existenței și tradițiilor acestei culturi. Fie că invoca lectura din Cartea Morților sau glasul Pythiei din sanctuarul de la Delfi, Hadrianus învăluia Teatrul Maritim, insula izolării sale, într -un soi de mister cu care opera infailibilitatea formulelor magice. Prin caracterul de colecție, villa exprimă ceea ce Foucault numește „heterotopiile timpului ce se acumulează la infinit“26. Punctul de plecare: se raportează la a lua, dintr-un loc, obiecte cu un anume semnificat în viața cotidiană și a le transpune în alte medii. O astfel de atitudine eclectică se remarcă la împăratul Hadrianus, care, legat de cultura orientală, transformă villa sa în „muzeu”27. Din momentul în care se c onturează, la nivelul arhitecturii și artei romane și până la integrarea ei actuală în complexul sistem al turismului cultural, aceasta prezintă toate caracteristicile unui spațiu expozitiv proiectat, funcționând permanent într-un astfel de raport. Mentali tatea conform căreia se poate constitui o entitate, un recipient, care în interiorul său poate stoca și bloca mărturii ale trecutului, epoci, gusturi, pietrificarea unor obiecte cu scopul de a fi văzute și expuse nu este o caracteristică a antichității. Ce ea ce încă din acea perioadă funcționa ca o heterotopie, astăzi își pierde orice tip de valoare din domeniul cotidianului, degenerând în pură abstractizare semantică. Villa nu are o limită fixă, ea funcționează ca un sistem compus din fragmente disparate î n natură. prin galeriile subterane, facilitând transportul materialelor de construcție, în timpul șantierului. Erau utilizate pentru servicii și întreține rea villei, căutându -se să nu interfereze cu viața de curte. 26Michel Foucault, Altfel de spații, Gallimard, Paris, 1994, vol. IV, p.759. 27Villa Hadriana este considerată primul muzeu de arhitectură în mărime naturală, Choay Françoise, Alegoria Patrimoniu lui, Edit. Simetria, 1998, p.20. ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 41Intrebarea legată de ruine apare tocmai prin lectura acestor spații. Unde se termină sau încep? Care este înăuntrul sau în afara lor? În epoca romană intrarea se făcea printr -un unic acces parcurgând drumul imperial, croit sub Constelația lui Ant inous, până la Vestibul . Numeroasele credințe și numărul impresionant de zeități acceptate de Hadrianus, deschid spațiul villei către transcendental, urmărind o purificare permanentă în scopul înnoirii și a regenerării cosmice. Acest loc se închide, se izo lează spre muritori și se deschide, devinind penetrabil, către călătoriile celeste. Un alt procedeu prin care heterotopia se izolează, întrerupe accesul, este separarea celor două lumi din cadrul villei: cea hipogee și cea supraterană. Așadar, într -un același sistem se produc existențe perfect paralele. Regulile și ierarhiile se stabilesc în plan orizontal, la nivelul de contact, clar delimitat, ce accentuează excluderea individului de la cunoașterea nemijlocită și anihilarea treptată a conștiinței sale soc iale. Din punctul de vedere al desfășurării de spații, villa se deosebește de lumea antică romană, caracterizată ca închisă, în care comunicarea se făcea doar prin zone nodale. Suveranul arhitect, imaginează edificiul – oraș ca pe un conglomerat de locuri (c onsacrate), inter -relaționate, dar independente funcțional și simbolic, care se deschid către natură și se confundă uneori cu aceasta. Comuniunea cu mediul, de origine elenă, poate duce la penetrarea vizuală a spațiului, dând aparența de intrare, prin lips a unei limite cu ambientul și reda totodată izolarea din cauza incapacității individului de a se încadra unui spațiu ce nu are început sau sfârșit, intrare și ieșire și în cazul căruia toate aceste procese sunt recurente, asemeni unui ritual de inițiere în comprehensiunea ruinelor. Nici astăzi acest loc nu se deschide și nu se arată decât în urma unei purificări spirituale , singura reacție prin care omul privește către ceea ce a fost sacru. Ritualul inițierii constă într -un limbaj comun cu monumentul: pe ce sau unde se calcă, ce se ARHITECTURA VINDECĂTOARE sensibilitate 42atinge, care este parcursul, ce se vede, ce trăiri se simt și la ce nivel, până unde simțurile sunt în sintonie cu piatra. Dincolo de conceptul scenografic, care a vizat, de la conceperea villei de către Hadrianus, să impresioneze în relația cu spectatorul, intervine un factor actual, cel comercial, care transformă monumentul, reconstruind ruinele. În acest fel nimic din ceea ce se vede nu mai este real, chiar dacă aparține realității. Se constituie o ordine artificială prin redare a unei imagini, de tip peisaj, asupra locului, prin adiția de volume așa cum poate ele nu au fost niciodată. Ruinele sunt estetizate. Concretețea monumentului devine mai reală decăt propria sa existență și conservare în timp. Chiar dacă omul actual refuză întoarcerea către sacru, către caracterul simbolic al mitologiilor antice, de teama pierderii unei libertăți cu greu dobândite, permanența unor „altfel de spații“ relevă cu precădere obstacolul major ce duce la condamnarea sa: cunoașterea intențională a i storiei și acceptarea ei ca pe un dat. Aceste locuri ce coroborate construiesc adevărate hărți mentale, sunt singurele impedimente în calea antropizării totale și a instinctului omului contemporan de a face tabula rasa , în scopul generalizării și continuit ății reprezentării cotidianului. Tocmai persistența acestor spații relevă sensibilitatea exagerată pentru monument, pe care Foucault o declamă prin incompleta de -sacralizare a spațiuluii. Mircea Eliade adept al relației dintre individ și transcendentul exp erienței umane, consideră sacrul ca „un element în structura conștiinței umane și nu un stadiu în istoria acestei conștiințe“ii. iCiprian Mihali, Inventarea spațiului , Edit. Paideia, București, 2001, p. 201. iiDespre filosofia lui Mircea Eliade, „Eliade și sacrul“, Postfața de Cezar Baltag, Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase , Edit. Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 792. Lect.dr.arh. CRISTIA CHIRA SPAȚII SENZORIALE UAUIM Amenajări interioare, atmosferă, cinematografie, arhitectură, ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 44În momentul în care filmul a apărut întâi ca parte a artelor spectacolului pentru a deveni apoi cea de -așaptea artă, arhitecții au realizat că acest nou domeniu nu reprezintă numai un instrument puternic de reprezentare a realită ții sau de distrare a maselor ci un domeniu ce a reformat în mod fundamental sistemele existente ale viziunii, percep ției și cunoa șterii. Astfel, dintre toate artele ce au fost reformate de apari ția filmului, arhitectura a fost cea ma i afectată, construind cu cinematografia o rela ție dificilă, dar și privilegiată în acela și timp. Cinematografia și tehnologia de care dispune nu face doar să imite percep ția vizuală sau memoria ci func ționează ca un dispozitiv protetic capabil de a extin de punctele de vedere (prim -planuri, vederi aeriene, panoramice, etc) și temporalitățile (filmare cu încetinitorul, filmare inversă, salturi în timp prin montaj, etc). AceastăFig.1,2 Capturi ecran din filmul Metropolis –noi modalită ți de percepție a arhitecturii o ferite de apariția cinematografiei ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 45contopire a viziunii cu camera de filmat extinde atât modul de percep ție cât și cel de gândire al arhitecturii. Lumea fizică și noțiunea abstractă a spațiului nu pot fi deconectate din memoria, din visurile, fricile și dorințele existenței noastre de zi cu zi. În colaborare cu regizorii și directorii de imagine, production designerii și set decoratorii au creat spa ții ce inspiră privitorii să viseze în modul în care Gaston Bachelard a scris despre locuri și spații în Poetica Spa țiilor. Spațiile cinematografice mizează neîndoielnic pe modalitățile în care, de exemplu, podurile caselor, pivnițele și dormitoarele dețin roluri diferite în viața omului, atât în cea de zi cu zi cât și în cea imaginară. În relație cu subiectul filmului și personajele sale, spa țiile cinematografice evocă locuri unde cu toții am locuit, crescut, ne-am simțit con fortabil sau aliena ți, am fost uimiți sau cuprinși de groază. Structura spa țiului filmat este mai mult decât o descriere estetică; decorul stimulează și deschide orizontul idilic al privitorului. Are tendința de fi simplu pentru a fi înțeles cu ușurință d e către spectator. Aceasta înseamnă că mise -en-scena nu reprezintă numai un cadru pentru personaje, ci influen țează acțiunea dramatică a filmului, deoarece poate inspira ac țiunile personajelor și chiar conceptul regizoral. Este clar că lumea filmului ne t ransmite ni ște stări anume, ne poartă în diferite locuri în care nu am sperat vreodată ca vom ajunge, ne mi șcă, ne emoționează, trăim alături de actori, ne implicăm în ac țiune, la un nivel la care ajungem, pentru o mică perioadă de timp, să ne deta șăm de g rijileși problemele vieții de zi cu zi. Le Corbusier explica motivul pentru care evită să meragă la cinematograf astfel: ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 46”Îmi place foarte tare la cinema. Nu merg aproape niciodată. În film, este un singur lucru care nu este încă rezolvat: felul în care spectatorii părăsesc ecranul. Modul prin care se reîntorc la trotuarul de sub propriile picioare, trotuarul vie ții cotidiene și banale. Ei merg… împin și către trotuar. Nu mai există nimic altceva. Nu se mai întâmplă nimic. Este deprimant să te întorci c u spatele la ecran în timp ce pleci… Au inventat țigările pentru acest moment: în timp ce se îndepărtează omul își aprinde o țigară și ruptura este confirmată. Cred că în asta constă problema ce încă trebuie rezolvată în cinematografie, un gol ce trebuie umplut. .” Acest gol dintre marele ecran și viața cotidiană este cel pe care arhitectura ar putea să-l umple, dar mai ales arhitectura spa țiilor interioare, pentru că spațiile interioare sunt cele care definesc individul în mod particular. Este clar pentr u momentul în care ne aflăm, că de la ambientarea spa țiilor interioare se cere mult mai mult. Noile cerin țe ale spațiului interior actual au fost definite de arhitectul Nigel Coates astfel: Eu nu văd neapărat designul de interior ca pe o disciplină. Ci ca pe un fenomen. Îl numesc ‚atmos’: când ceva special se întâmplă într -un interior ce nu este doar func țional sau stilistic… are nevoie să comunice ceva în plus. Nu numai vizitatorului ci persoanei care îl locuie ște, care este familiară cu el. Are nevoie s ă creeze o căldură, să producă un fel de alchimie în felul în care exi ști în cadrul său. Știm că arhitectura conține atmosfera , este creatoare de atmosferă prin spa țiile pe care le dezvoltă. ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 47Primul lucru pe care îl învă țăm însă despre arhitectură și spațiile sale este să le observăm și evaluăm prin intermediu l entităților estetice și vizuale. Cu toate acestea, ambianța generală este de multe ori mult mai puternică în determinarea stării pe care respectivul spa țiu ne -o provoacă. Deseori clădiri, detalii sau interioare fără nici un fel de valoare estetică în accepțiunea generală, reușesc să creeze o atmosferă senzorială puternică și plăcută. Deseori frumosul poate să includă detalii înspăimântătoare sau chiar urâte în accepțiunea generală. Aceasta este o lecție pe care o putem învă ța de la film. Filmul creaz ă în primul rănd atmosferă, prin toate mijloacele care îi stau la dispozi ție. Știm cu toții deja cât de importantă este atmosfera în cadrul pove știi filmului, cu câtă atenție scenografii planifică fiecare element astfel încât atmosfera generală a filmului să fie conformă cu scenariul și viziunea regizorului. La întrebarea „De ce ar trebui să învă țăm de la film cum să redăm atmosfera în condi țiile în care arhitectura o con ține?” răspunsul este simplu: învă țăm de la film să redăm o atmosferă anume. Experime ntarea spa țiului arhitectural este unaFig.3,4 Interioare cisterciene –atmosfera conținută de element ele de arhitectură golite de decora țiuni. Sursa: http://worldheritage.routes.travel/world – heritage -site/cistercian -abbey -fontenay/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 48multisenzorială în esen ța sa, dar implică judecă ți în care intervin toate simțurile de care este capabilă fiin ța umană și este o judecată mai degrabă într – o manieră periferică și nu prin observație conștientă. Când pătrundem într -un spațiu, spațiul pătrunde în noi, iar experien ța este în esență un schimb și o contopire a obiectului c u subiectul. Afirmă Pallasmaa in SPACE, PLACE AND ATMOSPHERE – peripheral perception in existential experience. Un spațiu, prin atmosfera pe care o conține, ne produce anumite sentimente. Prin studierea modului prin care cinematografia manipulează spa țiul s ău din punct de vedere atmosferic, putem manipula spa țiul arhitectural, într -un mod asemănător cu cel în care o face fimul spre a produce sentimente anume de care povestea sa are nevoie. Îndiferent de atmosfera pe care o degajă clădirea existentă, în cazu l în care aceasta nu este conformă cu ceea ceFig.5,6 Imagini de la construc ția decorului pentru filmul Catacombs(2007) –faza inițială și faza finală. Sursa: arhiva personală ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 49dorește arhitectul să obțină, în cadrul spațiului pe care s e concentrează proiectul în curs, atmosfera poate fi modificată pentru a urmări povestea aleasă. Caracteristicile acestui spa țiu pot fi modificate la fel cum un scenograf modifică caracteristicile unui platou de filmare pentru a construi în interiorul aces tuia un decor cu totul diferit. Această schimbare de percep ție a spațiului și a atmosferei sale implicit se poate face pe mai multe nivele. În primul rând din punct de vedere al dimensiunii , deoarece este clar în țeles că un spațiu de dimensiuni mari capăt ă o atmosferă diferită fa ță de un spațiu de dimensiuni mici. În al doilea rând din punct de vedere al stilului arhitectural , iar în al treilea rând din punct de vedere al localizării prin transformarea spa țiulu i dintr -un spațiu interior într -un spațiu exterior, sau de altă factură. Cea mai eficientă variantă de modificare a dimensiunilor unui spa țiu este utilizarea oglinzilor. Un bun exemplu de exerci țiu de acest gen îl constituie amenajarea pop -up shop -ului din Varșovia aparținând firmei de haine ZUOFig.7,8 Modificarea spa țiului prin intermediul oglinzilor. Sursa: http://www.dezeen.com/2011/08/22/z uo-corp-by-super -super -and- insideoutside/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 50Corp. Acesta desfă șurându -se intr -un container de 27 mp si o înal țime de 2.2 m atmosfera creată de limitele spațiului existent era în mod vizibil diferită față de cea dorită. Astfel prin tema de proiectare s-a cerut un efect de surpriză în interior, iar povestea la care s -a ajuns astfel a fost asemănătoare cu cea din Al ice înȚara Minunilor, un spa țiu mic și bizar plantat în centrul ora șului în interiorul căruia se desfă șoară o altă lume după alte reguli. Astfel exteriorul a fost în totalitate acoperit în pânză neagră pentru a aminti de cutia magică a unui prestidigitato r. În interior, pe pereți și pe tavan au fost amplasate oglinzi pentru a spori din punct de vedere vizual spațiul care, putem spune, a căpătat dimensiuni nemărginite, a căror limite nu pot fi percepute. Linoleumul negru de pe podea spore ște efectul oglinzi lorși al ștraifurilor de lumină amplasate la limitele spațiului, care de altfel reprezintă singurele surse de lumină din interior. Astfel, atmosfera ob ținută este una magică ce nuFig.9,10 Modificarea spa țiului prin intermediul ogl inzilor. Sursa: http://www.dezeen.com/2011/08/22/zuo -corp- by-super -super -and-insideoutside/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 51distrage însă aten ția de la produsele . Un alt mod de a mări vizual dimensinile spa țiului este deformarea perspectivei, procedeu de altfel folosit încă din antichitate în arhitectură, preluat apoi pe sc enele de teatru și perfecționat de film cu ajutorul camerei de luat vederi. Exemplul din Fig. 6. este un exerci țiu de schimbare a calită ții unei porțiuni din cadrul unui spațiu, fiecare dintre cele două exemple slujindu – și povestea în mod diferit, dar am bele reprezentând pun ți de legătură între două spații cu funcțiuni diferite în cadrul poveștii. Distanța între aceste locuri, în ambele cazuri a fost mărită din punct de vedere vizual pentru a sublinia momentul trecerii și importanța acestui traseu. Astfel ,prin schimbarea atmosferei se poate puncta schimbarea pove știi. Cași în film, povestea desfășurată într -un spațiu real se poate petrece în mai multe secvențe ce au nevoie de schimbare a decorului și implicit a atmosferei . Pentru cel ce parcurge spa țiul, acest joc poate fi deosebit de puternic din punct de vedere afectiv, el fiind obligat, prin percepereaFig.11,12 . Perspectivă falsă. Surs a: http://www.dezeen.com/2013/03/03/18 – feet-rising -offices -with-tunnel -studio – octopi/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 52atmosferelor diferite șicare, după cum s-a discutat îl afectează senzorial, să treacă prin mai multe stări. Când însă acest lucru se întâmplă în cursul unei zile normale din via ța unui om obișnuit, fascinația este cu atât mai puternică. Avem exemplul magazinului LN -CC u n boutique din Londra ce vinde haine, muzicăși cărți și pe lângă acestea include un studio de fotografie și un club. Prin tema de proiectare deja, lucrurile se desfă șoară diferit. Din acest motiv, Gary Card, de profesie scenograf, care s -a ocupat de amena jarea spa țiului, a creat lumi diferite cu atmosfere total diferite pentru fiecare dintre func țiunile spațiului. Legatura dintre spa ții se face prin două tunele și ele diferite ca imagine și ca atmosferă implicit. De notat în acest caz este în primul rând d iferența de atmosferă între tunele șiFig. 13 , 14 Atmosferă diferită în spa ții de aceeași factură Sursa: http://www.dezeen.com/2011/06/03/ln – cc-by-gary-card/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 53celelalte spa ții, apoi diferența dintre cele două tunele, în condițiile în care ele se aseamănă din punct de vedere al configurării spa țiale dar diferă ca materiale folosite și ca mod de folosire a acestora. Cursivitat ea spațiilor din punct de vedere a imaginii vizuale, în acest caz, nu mai ține cont de regulile convenționale ci se pune cu totul în slujba poveștii. Spațiul astfel ob ținut implică puternic afectiv audiența chiar dacă acest lucru se face prin intermediul u nor bucă ți de lemn așezate haotic și luminate cu lumină roz. Putem afirma că gândirea scenografică a lui Gary Card a avut o contribu ție majoră în crearea acestui spa țiu neconvențional. O gândire scenografică implică modificarea atmosferei din cadrul spa țiului pentru a spune povestea la orice nivel și prin orice mijloace . Stimularea inventivită ții și a creativității arhitecților se poate produce în momentul studierii noului program de instalații apărut de curând și care tinde să devină o artă de sine stătăto are, la limita între pictură, sculptură, arhitectură și film. Mergând mai departe cu modalitatea în care lucrează scenografii de film, calitățile fizice ale spa țiului pot fi modificate . Astfel un spa țiu interior se poate transforma, prin intermediul atmos ferei pe care o degajă și la nivel senzorial, într -un spațiu exterior. Este vorba de atmosferă și sentimente degajate de spațiu , nu este o încercare de redare a unei realită ți. De multe ori poate veni în ajutorul poveștii, pentru a introduce spectatorul într-o anumită stare sau a sublinia un anumit element. În cadrul unei expozi ții denumită A doua natură , în care exponatul principal era un scaun realizat din cristale ce se formează pe o plasă de poliester ținută timp de o lună în soluție minerală, cretorul scaunului și în același timp directorul expoziției, Tokujin ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 54Yushioka a încercat să recreeze natur a în spațiul interior. A creat o instalație denumită Nori care constă în suprapunerea de fibre transparente motivând astfel: Instalația nu seamănă fizic cu nimic din mediul natural, dar totu și pare o ploaie, sau un nor, provoacă o emo ție ce numai în natur ă a mai fost întâlnită, fiind clar că nu este ceva specific unui spa țiu interior. Acest exerci țiu est o încercare de a gândi un spațiu prin intermediul emoțiilor pe care le provoacă, mai mult decât prin intermediul formelor. Este pur exerci țiu de atmosferă , pentru că la asta se rezumă. Un alt exemplu, care se bazeză mai mult pe formă de data aceasta, dar care, prin imagine și prin schimbarea atmosferei șochează și scoate în evidență subiectul pove știi, este magazinul de haine conceput de cei de la Snarkit ecture pentru expunerea produselor lui Richard Chai. Fig.15,16 Aducerea unei atmosfere a spa țiului exterior în spa țiul interior. Sursa: http://www.dezeen.com/2008/10/30/second – nature -by-tokujin -yoshioka/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE senzorial 55Funcționând pe același principiu al pop-up shop -ului în interiorul magazinului a fost creată o pe șteră din polistiren. Aici nu intervin neapărat emo țiile din cadrul spa țiului ci emoția și sentimentul ciudat pe care îl simte vizitatorul intrând în altă lume, într -un decor total neconven țional pentru un magazin de haine. Schimbarea imaginii stilului este iar o modalitate de modificare a atmosferei din cadrul spa țiului. În multe dintre cazuri, acest efect se poate ob ține prin intermediul elementelor stilistice caracteristice, fie prin reproduce rea acestora, fie prin sugerarea lor. Putem concluziona, în urma acestei demonstra ții, că nu este de ajuns o raportare a atmosferei strict la func țiune ci o încercare de a apela la sentimentele și emoțiile pe care utilizatorul le percepe în momentul întâl nirii cu spa țiul real. Aceste sentimente și emoții corelate cu o poveste pe care spațiul o dezvăluie pot crea interioare deosebite care să rămână, sub diferite forme, în memoria celor care îl pătrund. Fig.17 Aducerea unei atmosfere a spa țiului exterior în spațiul interior. Sursa: http://retaildesignblog.net/2011/05/27/richard -chai-store -by-snarkitecture/ Conf.dr.arh. STEFANIA VICTORIA RUSE INTERIOR ȘIREVERIE UAUIM Interior, refugiu, poezie, visare, ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 57Ideea unei case originare, perfectă, anterioară tuturor celorlalte, este la fel de veche ca și teoria arhitecturii care pleacă de la opera lui Vitruviu, până acum cea mai veche dovadă scrisă în acest sens. Cartea lui Joseph Rykwert „Casa lui Adam în Paradis” urmărește tocmai ideea colibei primitive în arhitectură, printr -un proces incitant de a merge înapoi prin i storia arhitecturii și încearcă să arate arhitecților, în primul rând, că paradisul pe care speră să -l atingă este modelat dupa cel pe care cred că l-au pierdut. Arhitectul poate fi, într -un mod subtil și poetic, un „doctor de suflete”pentru semen ii lui, care încearcă să se descopere pe ei înșiși, prin propria lor casă. Vorbind despre casa mult visat ă, Carl -Gustav Jung considera casa un instrument de analiză pentru sufletul omenesc: ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 58„Avem de descoperit șide explicat o cl ădire : etajul ei a fost construit însecolul al XIX-lea, parterul dateaza din secolul al XVI -leașiexaminarea mai atenta a constructiei arata ca ea a fost facuta pe un turn din secolul al II -lea.Înpivnita se afla o pestera astupata pe solul careia desco perim, înstratul de deasupra, niste unelte de silex, iar în straturile mai adanci, resturi de fauna glaciara. Cam așaarfi structura sufletului nostru.” Spatiul interior al locuintei este probabil cel mai dificil de definit, de catalogat, de anali zat ce inseamna pentru fiecare dintre noi „acasa” sau doar o casa frumoasa,dec entă, primitoare, de „calitate”. Alain de Botton sustine ca „dragostea noastra pentru acasa este, la randul sau, o recunoastere a faptului ca identitat ea noastra nu e autodeterminata. Avem nevoie de un camin însens psihologic, așacum avem nevoie de unul însens fizic, pentru a compensa o vulnerabilitate. Avem nevoie de un refugiu încare sa ne ancoram starile de spirit, fiindca o mare parte din lume se opune credintelor noastre. Avem nevoie de camere care sa ne prezinte versiuni dezirabile ale e ului nostru șisa tinaînviata ceea ce este important șievanescent înnoi.”(Arhitectura Fericirii, p.1 07) Italo Calvino vorbeste despre masura spatiului interior șievenimentele timpului sau, iar Heidegger da un raspuns plauzibil intrebarii : ce inseamna sa te simti legat de un loc? < Cand localizarea noastra actuala coincide cu centrul spatiului nostru existential, experimentam a fi „acasa”.> ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 59Înafara filosofiei, poate doar poezia ar putea sa redea mai bine atmosfera spat iului locuintei, limbajul lui secret care tine de senzatii, amintiri, sentimente. Gaston Bachelard arata încelebra sa lucrare „Poetica spatiului” ca una dintre cele mai mari puteri de integrare pentru gandurile,amintirile șivisurile omului este casa , iarîn aceasta integrare, principalul liant este reveria „Daca am fi intrebati care este cea mai mare binefacere a casei, am spune: casa adaposteste reveria, casa il protejeaza pe visator, casa ne permite sa visam înpace. Nu numai gandurile șiexperientele sanctioneaza valorile umane. Reveriei ii apartin valori care marcheaza omul înprofunzimea sa. Reveria are chiar un privilegiu de auto valorizare. Ea se bucura direct de propria fiinta, așaincat, locur ile unde am trait reveria sunt restituite de la sine într-o noua reverie. Locuintele din trecut sunt înnoi nepieritoare tocmai fiindca amintirile vechilor locuinte sunt traite ca niste reverii”. Cand visam la ca sa natală ,înprofunzimea extrema a visarii, participam la acea caldura dintai, la acea materie bine temper ata a paradisului material. Bachelard vedea deasemenea casa prezentată într-o geometrie visatoare -„casele din trecut, casele încare mergem sa regasim, înreveriile noastre , intimitatea trecutului; neincetat, trebuie sa studiem cum blanda materie a intimitatii isi regaseste prin intermediul casei forma pe care o avea cand se inchidea înea caldura dintai: ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 60„Șicasa cea veche, Simt caldura ei rosietica, Vine din simturi spr e mine” (Jean Wahl, „Poemes”) Încartea sa „Existenta, spatiu șiarhitectura”, C.Norbert -Schulz, sustine ca interesul omului pentru spatiu are radacini esentiale –omul nu percepe universul înmod univoc, ciînmoduri diferite, care deriva fie din motivatii personale, fie din experiente șiamintiri precedente. Omul stabileste un echilibru special cu ambientul, bazat mai putin pe legi stricte (ca acelea ale psihologiei formei), ci pe scheme de combinatii șiasimilatii legate de acti unea ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 61omului asupra ambientului sau de „acordul” omului cu mediul respectiv. Din acest motiv, pentru a fi înmasura sa dezvolte propriile intentii, individul trebuie sa stabileasca relatii spatiale șisa le lege într-un concept de spatiu. Doua atitu dini cu privire la spatiul interior se remarca cu precadere înistoria arhitecturii: -una care tinde sa delimiteze interioarele cu precizie, ca șicand ar fi vorba despre „vizuina” -cealalalta care tinde sa -l dilate Înfinal, poezia pare sa crei oneze cel mai bine aceste sentimente: Ceasornicu -n perete va respira mai rar Șimutele covoare, pe jos vor tresari… Demonul nebuniei va cobora din nou Pe-albastrel e sofale Șialbele dantele, Aripa lui va stinge lumina -n candelabru… Ion Minulescu, Va fi (Versuri ) ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 62Nostalgia arhitecturii Într-un peisaj de chirpici,… …Visul pietrei visat Într-un somn de pamant Valurit de -araturi șide ploaie, Dimineata cu temple Ce rod esc vinovat Șibatute de vant Se indoaie. Ana Blandiana –Sistematizare (Arhitectura valurilor,p.32,Ed.Cartea Romaneasca, 1990, Buc.) „…Orice poet al mobilelor -fie el un poet înmansarda lui , un poet fara mobile -stie din instinct ca spatiul interi or al batranului dulap este un spatiu de intimitate, un spatiu care nu se deschide oricand șioricui… Adevaratul dulap nu e o mobila cotidiana. El nu se deschide înfiecare zi. Tot astfel, cheia unui suflet care nu se marturiseste nu se afla în usa. Dulapul n -avea chei!… Fara chei,dulapul cel mare ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 63Priveam adesea usa lui bruna șineagra Fara chei!… Era ciudat! –Visam de multe ori La tainele ce dorm înpantecul lui de lemn Șini se parea ca auzim, dincolo de incuietoarea Cascata, un zgomot indepartat, un murmur vag șivesel. Rimbaud (Les etrennes des orphelins) Rimbaud desemneaza astfel o axa a sperantei: ce binefacere se afla înrezerva în mobila inchisa. Dulapul purtator de promisiuni, el e, de asta data mai mult decat o poveste. Pentru Melanie Klein, reprezentanta de seama a psihologiei moderne, primele experiente psihice ale copilului fata de obiectele care il inconjoara, sunt d e o importanta covarsitoare pentru viata sa de mai tarziu. Imagini șisenzatii, atingeri șiparfumuri, creioneaza înamintire obiecte șiincaperi. Revenind la exemplul precedent, constatam ca înuniversul poetic, imaginile s unt mai imperioase decat ideile. Spune D e Botton : „putem atribui sensibilitatea noastra pentr u ambianta unei trasaturi ingrijoratoare a psihologiei umane –adapostim înnoi mai multe euri diferite șinu ne identificam cu toate deopotriva, astfel ca, aflati înanumite stari de spirit, ne plangem ca ne-am fi instrainat de ceea ce consideram a fi eul nostru adevarat.” ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 64Speram sa fim salvati de de mobilele șicladirile pe care le descriem ca fiind frumoase șicare, par a evoca aspecte ale fericirii. Primii teologi sugerau ca am putea chiar sa il intelegem mai bine pe Dumnezeu prin intermediu l frumusetii, fiindca El a creat toate lucrurile frumoase din lume:cerul la rasarit, padurile, animalele, precum șilucruri mai casnice : un fotoliu gratios, un vas cu lamai șio raza a soarelui de dupa amiaza care straluceste prin jaluzele de bumbac pe omasa de bucatarie .(completeaza D e Botton, p.117) Insa inaintea lor, învremurile indepartate ale neoliticului, existau probabil șilucruri frumoase la care visau oamenii de atunci;banuim ca reveria apartinea mai mult lumii imateriale șiputem sa n e explicam astfel nenumaratele monumente funerare. Interioarele au capatat mai apoi, elemente confortabile șipretioase specifice la inceput doar camerelor mortuare, iar mobilierul domestic a ramas pana astazi, pastrand proportiile desigur, un memo rial al identitatii noastre Antichitatea a adus poezia, teatrul, filosofia șistiintele exacte mai aproape de visul nostru despre o cetate șio casa ideale; Egiptul a visat milenii la nemurire, întimp ce Grecia a facut din Olimp, casa perfecta a zei lor, unde acestia imaginau povesti pline de invataminte pentru pamanteni. ÎnGrecia Antica, filosofii creioneaza viata șimoartea înspatii de o mare simplitate , austere, care echilibreaza bogatia fantastica a spiritului, proportiile perfecte ale elem entelor arhitectonice șiale corpului uman. ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 65Roma Antica intrupeaza prin cladirile sale idealurile societatii care le crease: ordine, curaj, sacrificiu de sine șidemnitate ; inventeaza spatiul interior prin separatrice virtuale, sunt preocupati de conf ortșidetalii pretioase. Mai pragmatici decat grecii, romanii viseaza la cuceriri șiapeducte, iar cei mai sensibili, sunt ori exilati ca poetul Ovidiu, (pe meleagurile noastre…), ori siliti sa isi taie venele înbaile luxoase care ar putea rivaliza cu dotarile unui SPA ultramodern din secolul XXI. Crestinii, incepand cu anul 379 d.H., cand Imparatul Theodosius cel Mare a instaurat crestinismul ca religie oficiala a Romei, și-au parasit catacombele pe peretii carora scrijeleau simboluri ale paradis ului lor, pentru a -șiconstrui caminul ideal, la scara mare, înbazilica, șimai apoi încatedrala. Bizantinii au viziuni legate înprimul rand de valori spirituale șineaga ap roape tot ce este legat de trup Omul medieval, supus multor nelinisti m etafizice, reuseste sa se refugieze în „Gradina Raiului” impietrita, care era catedrala, sau încasa cu creneluri, simbol al Cavalerului șial Domnitei, personaje diafane, feerice, care inceaca sa inlature teama și intunericul unei lumi violente, prin mat asuri colorate șimantii din catifea. Renasterea propune echilibru șiluciditate, proporti i antice șio atitudine nobila, u n interior mai cald, cu proportii umane șipromisiunea unei unei epoci mai linistite, cu paturi cu baldachin șipanotari de lemn lacuit sau pictat. ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 66Muzica, poezia, dar mai ales teatrul (Commedia de’l Arte șiTeatrul Elisabetan) aduc un suflu proaspat șio nesperata deschidere spre lumi, pana atunci interzise Ludovic al XIV –lea, Regele Soare se viseaza actor , pune înscena piese cu decoruri fabuloase șidineuri la care se serveau sute de feluri de mancare șideserturi sub forma unor lebede uriase, din martipan. Barocul triumfa, chiar daca astazi, înfata tavanelor pictate, a alegoriilor cu nimfe șizei, nu si mtim o mare emotie. Atunci insa, privitorii visau la bunastare șiliniste, luind cu ei încasele mult mai modeste, virtuti șicertitudini ale personajelor pictate pe tavane, înperspective ametitoare. Maria Antoaneta este asociata de cele mai multe ori stilului rococo. Ghirlandele de flori multicolore din stuc șiportelan, tapetele de matase șimobilierul gratios care nu mai pastreaza nici un unghi drept, nu tin loc de incredere înmonarhie, desi regina cu enorme peruci pudrate se viseaza c iobanita șiisi construieste un mic sat langa Versailles unde creste gaste șivaci. Sfarseste sub ghilotina, fiindca adevaratele ciobanite șilaptarese se saturasera sa viseze paine încasele mizere unde isi vedeau familiile murind de foame. “Umanitatea și-a pierdut demnitatea, insa Arta a salvat -oșio pastreaza înesenta ei. Adevarul continua sa traiasca îniluzia artei -șidin aceasta copie, sau imagine retrospective, se va reface candva imaginea originara” -observa Schiller, catre sfarsitul secolului al XVIII -lea, al Luminilor, referindu -se la arta id ealizata ca sursa de inspiratie. ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 67Humboldt insa, spunea cu amaraciune despre stilul neoclasic: „imitam modelele grecilor, desi suntem pe deplin constienti ca sunt de neatins; ne umplem imaginatia cu proiectii ale vietii lor libere șibogate, stiind ca o asemenea viata ne este refuzata”. Dar cati nu au visat la grandoarea Atenei, admirand cladirile, interioarele șimai ales tavanele lui Robert Adam : clare, subtile, de o dulceata profunda șinesentimentala –o casa într-un tavan. Secolul al XIX lea continua stilul idealizat, cu accente romantice. Razboaie de independenta șirevolutii burgheze par a determina un apetit tot mai accentuat pentru decoruri incarcate de detalii inutile șio retr agere înintimitatea unor spatii protejate. Stilul Art Nouveau, apartinand unei perioade de pace șirelativa bunastare, propune interioare încare progresul tehnic modifica viata într-un chip nemaiintaln it.Vila Hill House, conceputa în1902 de arhi tectul britanic Ch. R. Mackintosh, ofera varianta socant geometrica a noii locuinte, întimp ce Antonio Gaudi spune povesti fantastice cu dragoni ce se tarasc de pe fatade direct îninterioarele inundate de forme ondulate organice, impinse pana la limita i rationalului –un material bun de studiu pentru Sigmund Freud, parintele psihanalizei, care incepe sa studieze fantasmele copilariei. ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 68 Paul Poiret –interior 1921 La Paris, Paul Poiret, alcatuieste catalogul „Les Choses de Paul Poiret” , prin care comercializeaza mobilier, obiecte de decor șiparfumuri, promovand înpremiera conceptul „total life style”, care reunea moda șidesignul de interior. Poiret promova un stil sofisticat, materiale pretioase șiinterioare rafinate, sfatuind persoanele emancip ate sa „mediteze” înstil extrem oriental .Picasso, Delaunay, Kandinski, Braque, Leger, au viziuni abstacte, cubiste, mai putin Rousseau, visatorul absolut pana la ultimul sau tablou. Muzica lui Stravinski, coregrafia lui Diaghilev, dansul lui Nijinski darșiGiorgio de Chirico, cu ale sale viziuni suprarealiste, reprezinta semnul ca arta moderna este pe maini bune. Odata cu scoala Bauhaus, lumea viseaza simboluri, numere, culori primare; „lumea veche a fost sfaramat a, comprimata, ingropata” declara Le Corbusier. Șitot el adauga: „va place sa va plangeti ca aceste numere plictisitoare sunt opusul poeziei”… ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 69Ruhlmann se afla insa printre creatorii care nu accepta suprematia monotona a paralelipipedului; ebenist șipictor, decoratorul renunta la obiectul integrat, socotindu -l o opera de arta care are nevoie de un spatiu de respiratie; oniricul șiludicul nu lipsesc din acest peisaj captivant șiinteriorul se intoarce o data înplus la poezie. Interior Eileen Gray, 1923 Decoratoarea Eileen Gray propune interioare de o extraordinara modernitate, imbinand geometrismul șiexoticul cu nonculori, iar incepand cu 1920, va prelua motive decorative etno. O casa a reveriei este atelierul lui Constantin Br ancusi; atelierul este „casa adapost” și„casa universala”, încare sculpturile sale sunt obiecte vii, scaune și mese din piatra sau bronz, torsuri, chipuri, gesturi impietrite. ARHITECTURA VINDECĂTOARE reverie 70Secolul XX, impartit intre razboaie șiperioade de relativa pace, aduce înprim plan casa ieftina, accesibila, repetata obsedant uneori, încartiere dormitor, muncitoresti. Cei bogati viseaza materiale simple șispatii minimaliste ,fugind probabil de senzatia ca se bucura de privilegii excessive. C ei mai saraci isi construiesc min i palate în apartamente lipsite de confort, încare abia isi fac loc printre sofale de catifea și candelabre cu sticle colorate înloc de cristaluri. Oscileaza intre casute de hobbit șireplici ale unor opere de arhitectura celebre, sau case imense, cu pis cine șiSPA-uri private, cu gradini șiterenuri de golf. Spune Le Botton : „sentimentele de competitivitate, invidie șiagresivitate nu prea au nevoie de explicatii, dar senzatia de umilinta înmijlocul unui univers imens șisublim, dorinta de liniste la v enirea serii sau aspiratia catre profunzime șiblandeta –nici una dintre ele nu isi gaseste vreun corespondent stabil înpeisajul nostru interior, o absenta dureroasa, care ar putea explica de ce dorim sa impregnam asemenea emotii în structura caselor noa stre.” Într-o lume nelinistita șiestetizata ca aceea încare traim, arhit ectul nu va inceta, sper, sa neajute sa recuperam parti uitate, dar semnificative din noi insine, cautand, cu rabdare șideterminare, proiectul casei lui Adam din Paradis. Lect. dr. arh. ANDREEA NEACȘU SPAȚIUL INTERIOR AL BISERICII ORTODOXE TRADIȚIONALE – LOC PRIN EXCELENȚĂ AL VINDECĂRII SUFLETEȘTI UAUIM suflet, biserică, spațiu interior, ortodoxie ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 72„Care este rațiunea existenței suferinței? De unde vi ne ea? Scriptura ne spune că bolile de care suferim vin pe de o parte din pricina păcatului, păcatul fiind sămânța morții care se dezrădăcinează din noi prin taina suferinței. Suferința vine apoi poate și din cauza părinților noștri, care au viețuit în păc at; suferința ne vine și din cauza contextului cu multe răutăți în care trăim; bolile noastre vin și din puterea diavolului, ca în viața Sfântului și Dreptului Iov. Uneori suferința noastră este și îngăduința lui Dumnezeu, care dorește ca omul, trecând pri n drama greutăților, să se trezească la adevărata viață, să devină mai sensibil și deschis spre durerile și suferințele altora, să înțeleagă mai bine care este rostul vieții sale pe acest pământ. Așadar, în suferințele noastre avem Sfânta Biserică, la car e suntem chemați să alergăm; acesta este și rostul sfințirii unei biserici, ca ea să devină loc de tămăduire și obște, comunitate și adunare euharistică, căci Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos sunt izvoare de tămăduire pentru trupul și pentru sufletu l nostru” Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, (predică, mai 2014) ”Frumosul va mântui lumea.” -a spus marele scriitor Feodor Dostoievski. Această afirmație trebuie înțeleasă mai întâi în sens spiritual, figurativ, filocalic (” filos” = iubito r de, ” kalos ” = frumos -în limba greacă), frumosul fiind, mai întâi, o categorie duhovnicească: ”Poartă -te frumos!” –sună un îndemn adresat de mamele care vor să își educe bine copiii. „Ce e frumos și lui Dumnezeu îi place” –spune un proverb românesc. ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 73Dar afirmația lui Dostoievski poate fi înțeleasă și la modul propriu, frumosul fiind și o categorie estetică. După părerea mea însă, cele două accepțiuni ale ”frumosului” se află în legătură, frumosul artistic decurgând din frumosul duhovnicesc, pe d e o parte, iar pe de alta, și frumusețea exterioară a unui chip putând să o reflecte pe cea interioară. În limbajul creștin există și noțiunea de ”om frumos”, prin expresia ” kalos gheron ” –în limba greacă însemnând: ”bătrân frumos”, din care a derivat ter menul românesc ”călugăr”. Așadar, frumusețea omului nu se judecă numai în tinerețe, ci și la bătrânețe. Atunci se citește pe fața omului rodul strădaniilor și al conduitei sale de o viață, semnul înțelepciunii sale și al gradului de sfințire la care a ajun s. Căci viața omului capătă sens prin sfințirea omului, această stare fiind cea la care omul este chemat să ajungă: ” Fiți sfinți, că Eu, Domnul, sunt sfânt!” (Lev. 11, 45) Dar până la ajunge la această stare, omul trebuie să treacă prin viață, unde are defăcut nenumărate alegeri, de cele mai multe ori acestea fiind între ”bine și rău”. Omul este supus, așadar, încercărilor. În zilele noastre, aceste încercări sunt din ce în ce mai mari, ele ajungând chiar să ne zdruncine credința în Dumnezeu. De asemenea, multe valuri se ridică și împotriva Bisericii. Dar, după cum voi arata mai departe, Biserica –înțeleasă atât ca instituție, cât și biserica –înțeleasă ca lăcaș de cult, au rol vindecător. Această instituție a fost întemeiată de către Dumnezeu pentru mân tuirea omului. Mântuirea este înțeleasă ca ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 74dobândire a stării de fericire veșnică, alături de Dumnezeu și de comunitatea sfinților. ”Fecisti nos ad Te et inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te” –a afirmat Fericitul Augustin. Dar procesul de mânt uire este unul ce presupune conlucrarea omului cu Dumnezeu și se realizează în Instituția anume creată pentru aceasta, care este Biserica. Procesul de mântuire presupune însă și vindecarea omului, atât trupească, cât și sufletească, Iisus Hristos fiind ”doctorul sufletelor și al trupurilor noastre” –așa cum se spune în slujba Sf Maslu. Rezultat al inspira ției divine și al strădaniilor celor care s -au sfințit și s -au mântuit, arta creștin -ortodoxă are și ea, la rândul ei, efecte vindecătoare. În ortodoxie, cea care a păstrat vie Tradiția Bisericii, există un complex de factori care acționează în sens vindecător, atât asupra trupului, cât și a sufletului. În acest articol mă voi referi la rolul vindecător al bisericii, înțeleasă ca lăcaș de cult, deci ca și c onstrucție. În biserică, nimic nu este întâmplător, ci toate își au rolul lor: formele, culorile, decorațiile, lumina, mobilierul. Toate contribuie la vindecarea sufletească și la mântuirea omului. Însă, înainte de toate, trebuie făcute niște precizări: ps ihicul uman nu este totuna cu sufletul. Dacă ar fi așa, s -ar putea spune că bolnavii psihic nu se vor mântui niciodată. Ori, nu este așa. Psihicul este interfața dintre suflet și lumea înconjurătoare. Psihicul este ca un instrument muzical, ca o harpă, car e vibrează la orice stimul venit atât din ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 75interior, cât și din exterior. Atunci când acești stimuli sunt armonioși, psihicul se manifestă normal. Atunci când stimulii sunt agresivi, ei pot îmbolnăvi psihicul, iar aceasta poate dăuna și sufletului. Deci b oala psihică poate fi rezultatul ori al unor factori exteriori, ori interiori, ori de ambele feluri. De aceea, biserica mai este numită și ”spital”, mulți autori afirmând că acolo unde nu există biserici (ortodoxe), se înmulțesc spitalele de nebuni. Biseri ca (văzută aici ca arhitectură sfințită) acționează pe două paliere: cel psihic și cel duhovnicesc. Asupra palierului psihic acționează la fel ca și celelalte arhitecturi, prin calitățile formative și informative ale spațiului interior, despre care voi vor bi în continuare. Formele geometrice (tradiționale) ale spațiului interior sunt benefice, în comparație cu cele de altă factură, fie ea și organică, ce pot purta amprenta foarte puternica a personalității (sau a orgoliului) arhitectului. Modele ge ometrizate, de pe cusături românești ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 76 Cultura populară română –o cultură avansată, deoarece a ajuns să geometrizeze Ca și în alte arte vizuale (de exemplu în arta decorativă), în care culturile cele mai avansate sunt cele care ajuns să geometri zeze, în arta bizantină sistemele geometrice de acoperire a spațiului au rol de echilibrare psihică. Vom detalia în continuare cum anume: ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 77Receptorii sufletului sunt cele cinci simțuri: văzul, auzul, gustul, mirosul, simțul tactil. Toți aceștia trebuie stim ulați în mod armonios. Biserica, atât ca instituție, cât și ca lăcaș, este un loc de refugiu, de scăpare a omului, o arcă pe marea vieții. De aceea, mulți sunt cei care își caută și își găsesc pacea în ea. În biserica ortodoxă, omul nu intră numai în ”ca sa lui Dumnezeu”, ci și într -un spațiu în care cei care s -au mântuit au lăsat mărturia vizibilă a acestui fapt, prin arta lor vizuală sau muzicală, prin rugăciunile inspirate de Duhul Sfânt. Să ne închipuim un om neajutorat, necăjit, sărac poate. El intră deodată într -o biserică. Acolo, el trebuie să găseasă acei stimuli care să -i facă sufletul să se înalțe, care să îl facă să iasă din starea în care se află. De aceea, în biserica ortodoxă, spațiul interior este învăluitor, formele descrescând ”în cascadă” , astfel ca omul să nu aibă sentimentul de ”straniu”, ci de ”familiar”. Înălțimea bisericii este astfel realizată, încât omul să aibă atât impresia că se înalță, cât și pe aceea că Dumnezeu coboară. În tradiția ortodoxă, omul și Dumnezeu se întâlnesc la ju mătatea drumului, și acest lucru este înțeles atât în sens figurativ, cât și în sens propriu. ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 78 Interdependența elementelor constructive ale unei biserici bizantine. Elementele sunt dispuse in cascadă. ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 79Lumina are și ea rolul ei în acest spațiu interior, ea fiind dozată cu discreție, astfel încât omul să poată ajunge la introspecție. Ferestrele înguste lasă ca zgomotul și forfota de afară să nu mai pătrundă în interior, astfel ca omul care odată intrat acolo, fie doar și pentru u n moment, să se poată reculege. Lumina din abundență predispune la extrovertire, și este necesară în spațiile de socializare. În schimb, penumbra unei biserici predispune, după cum am mai spus, la introspecție, la ”regăsire”, la liniștire, stare care este necesară pentru a începe o rugăciune. Biserica mânăstirii Hurezi, jud. Vâlcea –vedere exterioară și din interiorul pridvorului Rolul decorației parietale într -o biserică nu este nici acesta mai puțin important. Armonia culorilor înveselește sufle tul. Cromatica tradițională, cu albastrul ultramarin ca fond, dă un aer de liniște și de sobrietate, necesar înțelegerii atotputerniciei lui Dumnezeu. Albastrul ultramarin este o culoare profundă, care trimite cu gândul la adâncimea mării, dar și a spațiul ui cosmic, nelimitat fizic, dar dincolo de care îl regăsim ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 80cu inima pe Dumnezeu, Care este cu neputință de cunoscut în întregime de către om. (”Pe Dumnezeu este cu neputință a -L cunoaște oamenilor, spre Care nu cutează a căuta ceterele îngerești” –citat d in slujba înmormântării). Roșul este o culoare împărătească, căci Hristos este numit ”Împărat și Dumnezeul nostru”, dar și caldă, semnificând viața. Galbenul este prezent în interiorul bisericii mai ales sub forma sa strălucitoare: auriul. Auriul reflectă cel mai bine lumina, încălzind -o. El este și simbol al luminii dumnezeiești. În rugăciunile Bisericii, Iisus Hristos este numit și ”Răsăritul”, ”Soarele dreptății”. Auriul decorează în primul rând veșmintele liturgice. Fastul acesta este un rezultat firesc al evolu ției și dezvoltării creștinismului după libertatea oferită de Constantin cel Mare, ajungând la un apogeu în timpul împăratului bizantin Justinian cel Mare, prin solemnitatea și complexitatea cultului public divin -ortodox săvâr șit în spații special construite și amenajate. El are și un rol psihologic: înveselește și ridică sufletul omului către Dumnezeu. Aureola sfinților semnifică lumina necreată ca lucrare a harului divin, dar și creată. Auriul semnifică deci lumina, în care se îmbracă omul, încă de la botez: ”Dă-mi mie haină luminoasă, Cel ce te îmbraci cu lumina ca și cu o haină” –se cântă la Taina Botezului. Albul , prezent în reprezentarea mandorlei, a nimbului lui Iisus Hristos din icoana ”Schimbării la față”, este culoarea transfigurării Sal e. La fel de luminoși vor fi și drepții, la Învierea cea de obște. Albul este deci un simbol al luminii și al strălucirii dumnezeiești: „Și pe când se ruga, deodată, fața Sa deveni o alta, Se schimbă și sclipi ca soarele, în timp ce hainele Sale deveniră s trălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul” (Marcu 9, 3). De asemenea, albul este culoarea hainelor îngerilor ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 81care au vestit mironosițelor Învierea lui Iisus Hristos: ”Iar Maria stătea afară lângă mormânt plângând. Și pe când plângea, s -a aplecat spre mormânt. Și a văzut doi îngeri în veșminte albe șezând, unul către cap și altul către picioare, unde zăcuse trupul lui Iisus.” (Ioan 20; 11, 12) Albul nu predomină în biserici, el fiind rezervat pentru mandorle –în icoane, și pentru veșmintele preoțești, în timpul Sărbătorilor Pascale. Este evident că el exprimă și puritatea și invită la puritate, totodată. Albul șiroșul sunt culorile Învierii, albul ca simbol al purită ții, iar roșul, culoarea sângelui, este simbol al vie ții . Pictură din pridvorul bisericii ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 82Mobilierul bisericesc este de așa natură realizat, încât să ajute pe cei neputincioși la șederea în biserică. El nu abundă totuși, deoarece în practica ortodoxă este necesară și o asceză. Poziția recomandată pen tru rugăciune este în picioare sau în genunchi. De aceea, stranele sunt făcute mai mult pentru cei neputincioși. Catapeteasma are atât rol decorativ, cât și rol liturgic. Ea se aseamănă catapetesmei din Vechiul Testament, care despărțea naosul templului de Sfânta Sfintelor, încăperea cea mai importantă a templului, în care nu intra decât arhiereul, o dată pe an. Și pentru creștini, altarul este locul cel mai sfânt din biserică, unde se rostesc în taină anumite rugăciuni și unde se săvârșesc cele mai importa nte activită ți liturgice, precum Sfânta Liturghie, în timpul căreia are loc prefacerea vinului și a pâinii în trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Deschiderea ușilor catapetesmei semnifică atât faptul că Dumnezeu se apropie de om, dar și faptul c ă omul se poate apropia de Dumnezeu, ajungând până la unire cu El, în timpul împărtășirii cu Sfintele Taine. Catapeteasma bisericii ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 83Ca și pentru oamenii din vremurile vechi, iconografia bisericii este o carte în care se pot vedea chipuri de oameni tr ansfigurați, reprezentați în ipostaze decente. Reprezentarea bidimensională îl ferește pe om de a cădea în păcatul închinării la idoli, așa cum este scris în porunca a II -a:”Să nu -ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.” În acel ași timp, reprezentarea bidimensională a unor persoane ne ajută să nu rătăcim cu imaginația. Pictura interioară –tabloul votiv –familia sfântului Constantin Brâncoveanu ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 84Pentru că unii se întreabă de ce mai este necesară decorarea mobilierului biserices c, le pot spune că, pe de o parte, nici sculptorii nu pot fi trecuți cu vederea atunci când vor să își aducă o contribuție la înfrumusețarea ”casei lui Dumnezeu”, pe de altă parte, decorația mobilierului este necesară oricărui om contemplativ. În timpul slujbelor mai lungi, ochiul are nevoie să se odihnească, și atunci urmărește geometria decorațiilor interioare. Însă aici mai este o taină: dorința de a înfrumuseța, de a decora. Aceasta este binecuvântată de Dumnezeu. Într -o rugăciune de la sfârșitul Liturg hiei se spune: ” …Biserica Ta păstreaz -o întreagă, sfințește pe cei ce iubesc podoaba casei Tale, Tu pe aceștia îi preamărește cu dumnezeiasca Ta putere și nu ne lăsa pe noi cei ce nădăjduim întru Tine…” Dar nu se poate vorbi, în Biserică, doar de vindecare psihică, ci și de cea duhovnicească . Aici trecem la al doilea palier, asupra căruia acționează biserica, și anume acela duhovnicesc. ”Și se bucură duhul meu de Dumnezeu Mântuitorul meu, pentru că a căutat spre smerenia roabei Sale” –a spus Maica Domnului în momentul în care s -a întâlnit cu Sf. Elisabeta, maica Sf. Ioan Botezătorul. Această vindecare duhovnicească se face prin prezența lui Dumnezeu în biserică. Este vorba de prezența trupului și sângelui lui Hristos, aflat acolo în Sfântul Potir, pe Sfânta Masă din altarul bisericii. În același timp, biserica acționează și asupra duhului în mod tainic, prin faptul că a fost sfințită. Prin acest fapt ea devine ”vie” și tainic lucrătoare asupra omului. În ritualul sfințirii, prin intrarea în biserică a ierarh ului, simbolul și reprezentantul lui Hristos, în ea se sălășluiește însuși Hristos, ”doctor al sufletelor și al trupurilor noastre” . În cadrul ARHITECTURA VINDECĂTOARE biserică 85aceluiași ritual de sfințire, biserica este unsă cu Sf. Mir, întocmai ca și omul, la Botez, și stropită cu apă sf ințită. Prin aceste acte, ea devine capabilă să îi sfințească pe cei care, ”cu credință, cu evlavie și cu frică de Dumnezeu intră și se roagă într -însa.” Ungerea bisericii , de către arhiereu, cu Sfântul și Marele Mir , în momentul sfințirii Drd.arh. RALUCA NEDELCU CULORILE FERICIRII UAUIM Culoare, armonie, psihologie, design, terapie, co nfort ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 87 “Fiecare lucru vizibil din lumea inconjur ătoare se prezint ăochilor nostri numai în forma unei combina ții de pe te de diferite culori, variat nuan țate.” -John Ruskin Lumina și culoarea reprezintă experien ța primordial ăa ființei. Perceperea mediului inconjur ătorși cunoa șterea lumii se bazeaz ă80% pe sim țul vizual și doar 20% pe celelalte sim țuri. Prin imagi niși culori deosebim fenomene naturale, definim senza ții tactile, auditive sau olfactive ,ne amintim momente din via ță și făurim vise. Culoarea reprezint ălegătura lumii exterioare cu spiritul. Ea reprezint ăo proprietate real ă afactorilor extern i, propr ie fiec ărui obiect, o frecven țăperceput ăde către organul vizual și transmis ăcreierului. Aceasta degaj ăo energie proprie a carei senza ție este reflectat ă mai departe asupra corpului și spiritului. ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 88 “Marea descoperire a epocii noastre este puterea psiho -fiziologic ăa culorii, șiîn acest domeniu arti știi au fost, ca de at âtea ori, precursori intuitivi, lent ajun și apoi de savan ți.”- Pierre Francastel Studiile de specialitate demonstrează căfiecare dintre culori influen țeazădirect starea și comportame ntul uman. Cunosc ând principiile psihologice de baz ăale fiecarei culori și având cuno ștințele necesare și abilitatea de a aplica in mod controlat schemele cromatice, putem ob ține efecte terapeutice pozitive. Abordarea holistic ăseaxează foarte mult pe puterea culori lor asupra psihicului . Fiecare culoare are o inc ărcăturăenergetic ă diferit ăși are puterea de a vitaliza un anumit organ din interiorul corpului nostru. Terapia cromatic ăși reinterpretarea acesteia în design și arhitectur ăajută psihicul s ăfie în echilibru și armonie cu sine insu șișiconduce la vitalizarea fizicului. Prezența componentei cromatice reprezintă o necesitate în cadrul institu țiilor sanitare, unde comfortul psihologic și energizarea conduc la o imbun ătățireși o optimizare a sănătății atât fizice c âtși mentale. ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 89Instituțiile sanitare ad ăpostesc întotdeauna oameni cu diferite afec țiuni s audeficiențe. Aceștia sunt extra șidin mediul lor natural și nevoiți sa petreac ăo perioad ăde timp în interiorul unor spa ții noi, nefamili areși din aceast ăcauz ădevin foarte sensibil și reactivi la stimulii inconjur ători. Pacienții au nevoie ,pe lang ămedicamenta țiași interven țiile clasice ,de un al treilea factor extrem de important, f ărăde care vindecarea este dificil ă,și anume suport ul psihologic. Primele dou ăcomponente alevindec ăriisunt precum doua picioare ale unui scaun care nu pot sus țineșezutul f ărăcel de -al treilea. Aceasta analogie ne ajut ăsă realizam importan ța existentei unui sistem holistic care produce vindecarea . Rolul cromaticii în interiorul institu țiilor sanitare a ocupat un loc din ce în ce mai important de-a lungul istoriei șicercetările științifice au reu șitîntr-o anumit ămăsurăsăconduc ăla conștientizarea necesit ății unei game cromatice specifice și la uti lizarea controlat ăa acesteia. În perioada Rena șterii, odată cu instituționalizarea spitalelor, au fost construite primele cl ădiri care deserveau exclusiv trat ării pacien ților r ăniți sau bolnavi. Î n amenajarea saloanelor nu se punea accentul pe folosirea unei scheme cromatice specifice ,ci ma i mult pe mult pe asigurarea com fortului psihologic al pacientului prin puterea credințeiși crearea unei leg ături c ât mai str ânse cu divinitatea prin frescele și mobilierul pictat întematic ăreligioas ă. Secolul XIX ,prinînceputu lindustrializ ării pigmen ților, a condus la crearea unei game largi de tonuri si nuan țe cromatice, facilitând procur areași intrebuin țarea acestora ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 90 de către arti ști,oferindu -leastfel libertatea de a experimenta și a se exprima grafic mult maidinamic . În domeniul medical, Florence Nightingale (1820 -1910), fondatoarea sistemului modern de asisten țămedical ă, a adus noi schimb ăriîn igiena șiîn codul vestimentar din interiorul institu țiilor sanitare. „Tind să cred că majoritatea cazurilor fericite se reg ăsesc printre cei care nu se limitează la o singur ăîncăpere, oricare le -ar fi suferința,și că majoritatea cazurilor de depresie se pot observa printre cei supu și unei monotonii de lung ădurat ăa obiectelor și culorilor din jurul lor. Sistemul nervos suferă la fel de mult din aceast ăcauz ăprecum organele digestive supuse unei monotonii aledietei. Evoluția bolii, sus ținutămental de obiecte frumoase, de varietat e de obiecte și mai ales de strălucirea culorilor, este greu de apreciat științific. Astfel de pofte ale pacien ților sunt de obicei numite „fantezii”, dar aceste „fantezii” sunt cele mai valoroase în indicarea a ceea ce este necesar pentru recuperarea lor. Oamenii spun că efectul este doar psihologic. Nu exist ăun astfel de lucru. Efectul esteInterior spatiu central Royal Hospi tal– Melbourne, Australia ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 91implicit și asupra corpului. Din pu ținul pe care îl cunoa ștem despre felul în care suntem afectați de formă, culoare și lumină, cu certitudine știm c ăau un efect rea lși fizic. Varietatea de formă și strălucire a culorilor, care definesc obiectele prezentate pacienților, reprezint ăun mijloc real de recuperare „-Florence Nightingale Afost ales albul pentru uniformele medicale, semnific ând cur ățenie deplina și puri tate, fiind de bun augur pentru comfortul psihologic al pacien ților. La acel moment nu s-aprodus insă o schimbare ,conform cu teoria ei asupra variet ății formelor și culorilor. Interioarele saloanelor erau modest amenajate, punându -seaccent pe igien ă.În tratarea suprafe țelor predomina albul ,în combina ție cu nuan țele naturale ale elementelor folosite (lemn, piatr ă). In secolul XX, culoarea verde a preluat controlul asupra cromaticii din interiorul instituțiilor medicale. Aceasta a fost utilizată pentru prima dat ă într-un spital din San Francisco, în 1914 ,când un chirurg american, Harry Sherman, a concluzionat c ăalbul este prea puternic ca prezen ță, mai ales sub efectul noilor tehnici de iluminat, și cănu poate opera cu precizia necesar ă. Folosindu -se de teoria culorilor, ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 92acesta a ales culoarea verde, deoarece este complementar ăculorii ro șu, culoarea hemoglobinei, și astfel, prin complementaritate, este pusă în valoare și ajut ăochiul la perceperea detaliilor și texturii r ănilor în cadrul interven țiilor de specialitate. Acesta a creat nu doar accente cromatice ci unîntreg decor verde: suprafe țe parietale, plafo ane,pardose li,lenjerii și prosoape. Aceasta schimbare s -a extins rapid în urm ătorii 20 de ani și un num ăr considerabil de spitale au redec orat s ălile operatorii întonuri de verde. Înaceastă perioad ă,culoarea verde a creat o schimbare în cultura medical ă,stârnind interesul pentru utilizarea schemelor cromatice, atâtîn sălile operatorii c âtșiîn saloanele pacien ților. Arhitecții au început s ă-șiîndrepte aten ția asupra studiului culorilor în acest domeniu și săajung ăla niște concluzii concrete asupra acestora. Arhitectul William Ludlow a men ționat cu privire la culoarea în spitale : “ Albul este negativ; convalescentul are nevoie de re acția terapeutic ăa culorilor pozitive pe care natura le -a impr ăștiat pentru copiii ei…Ochii no ștri au fost obi șnuiți săgăseasca relaxare și bucurie în nuanțe de verde, de albastru pal, șiîn accente ocazionale de ro șu, dar mai presus de toate, în galbe nul glorios al r ăsăritului.” Verdele și albastrul au început s ăpredomine în amenajarea institu țiilor sanitare și din aceast ăcauz ă, rolul lor ini țial de relaxare a fost denaturat în timp de asocierea lor de către pacien ți cu spații oficiale care implică probleme de s ănătate. ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 93 Arhitecții, designerii și managerii spitalelor au început astfel s ăiaîn considerare scheme cromatice variate, iar în prezent se pune accent deosebit pe crearea unor amenaj ări dinamice, care s ăiți creeze o atmosfer ăcaldă,famili arăși prietenoas ă,care s ădistrag ăatenția de la conceptul de institu ție. Selecția culorilor pentru salonul unui pacient se stabile șteîn funcție de interv alul de timp pe care acesta îl va petrece în acea inc ăpere. O schem ăcromatic ăbazat ăpe culori pale este potrivit ăpentru un salon în care pacientul st ăinternat cel mult o săptămână. Pentru saloanele destinate pacienților care r ămân interna ți pe o perioad ă mai lung ă, cu lorile pastelate devin monotone sau greu de utilizat , mai ales pentru cei cu dificult ăți de vedere. Pentru aceste tipuri de saloane se recomandă folosirea unei game armonioase de multiple tonuri cromatice și obținerea de contraste dinamice și surprinzătoar e. Aceste spa ții este necesar s ăaibămereu elemente surpriz ăși efecte vizuale clar definite.Interior salon spital universitar Coope r Health – Camden, New Jearsey ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 94Personalizarea salonului se face șiîn funcție de v ârsta pacien ților : pentru v ârstnici, culorile folosite trebuie sa fie mai puternice deoarece perceperea inten sității culorilor scade odat ăcuînaintarea în vârstă. Copiilor le este deasemeni necesar un spa țiu amenajat în culori vii, aprinse și contrastante, pentru a le recrea universul ludic in care să fie distra și de la suferință. Armonia cromatic ăși amenajar ea unui spa țiu trebuie s ăaibe în vedere at ât cerințele de comfort psihologic câtșipe cele de funcționalitate. De exemplu, saloanele destinate bolnavilor de Alzheimer trebuie person alizate și”conturate” în culori diferite deoarece repetitivitatea design ului le creeaz ăconfuzie. Saloanele este de preferat săfie recognoscibile mai mult prin culoare dec ât prin func țiune. Schemele cromatice puternic contrastante sunt mult mai eficiente și funcționale, pentru pacien ți. Suprafe țele ridicate de la sol se recom andă a fi evidențiate puternic prin diferență de culoare fa țăde cele delanivelul solului. Astfel, prin folosirea contrastelor cromatice, pacien țiise pot orienta șipot percepe spa țiulși direcțiile perspective mult mai clar, ceea ce la creeaz ăun grad de comfort psihologic avansat . Studiile de specialitate privind psihologia culorilor în instituțiile sanitare au demonstrat c ă folosirea culorilor ro șu, albastru, galben și verde ,în amenajarea saloanelor ,conduc la însănătoșirea mai rapid ăa pacien ților. Aceste culori rezoneaz ăcu corpul, mintea și ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 95 emoțiileși creeaz ăun echilibru vindec ător.Conform acestor studii, propriet ătile psihologice ale acestor culori sunt urm ătoarele: Interior salon clinica Kennemer Gasthuis -Roșu-crește tempera tura s ângelui și stimuleaz ăcirculația. Ro șu se folose ște pentru persoanele cu anemie, oboseal ă, paralizie sau extenuare Galben -este folosit pentru imbunătă țirea digestiei și pentru buna funcționare a ficatului și ale intestinelor.Se consideră că are proprietăți decongestionante și antibacteriale și acționează ca un detoxifiant pentru organism. Ajută și la ameliorarea reumatismului și a artritei. Este contraindicat la sec ția de neonatologie deoarece creează confuzie în diagnosticarea icterului neonatal .Interior salon Royal Hospital – Melbourne, Australia ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 96 Interior salon Asia Medical Centre -Nusajaya, MalaysiaAlbastru -este o culoare relaxantă, lini știtoare. Este folosit în cazuri de inflama ții, arsuri și vânătăi. De asemenea ajută în cazuri de eczeme, psoriasis, irita ții și mâncărimi. Albastrul ajută la scăderea tensiunii, a stresului și la intărirea sistemul imunitar. Alungă insomnia, stările de anxietate, tensiunea mărită, migrenele și iritațiile pielii. Este contraindicat la secția de cardiol ogie deoarece creează confuzie în diagnosticare. Utilizat însă în cantitate mare, mai ales în cadrul sec ției de psihiatrie, exacerbează depresia. Portocaliu -vitalizează corpul și este asociat cu buna funcționare a rinichilor, a tractului urinar și a organelor reproductive. Este indicat pentru spa țiile din cadrul secției de neonatologie și contraindicat celor cu afec țiuni dermatologice deoarece produce prurit. Interior clinica implantologie – Arlington, Virginia ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 97 Interior salon spital Eskena zi Health – Indianapolis, U.S.Interior salon Phoenix Hospital – Phoenix, Arizona Violet -este asociat cu ochii, urechile, nasul și gura. Ajută în cazuri de congestii intracraniene și sinuzite și este cunoscut pentru calmarea sistemului nervos. O amenajare interioar ăde succes este esen țial săcuprind ă,în studiul vizual, relația culorilor cu lumina ;luarea în calcul a schimbarilor produse asupra tonurilor cromatice de către suprafețelevitrate existente șisursele de ilu minat folosite. Multe scheme cromatice sunt considerate armonioase, dar dac ănu se are în vedere felul în care este ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 98 iluminat ăîncăperea, ca direc ție, intensitate și culoare, rezultatul nu va fi cel scontat, deoarece efectul final va fi mereu o rezultant ăacelor dou ăcomponente interdependente: lumina și culoarea. Un alt aspect important de urmărit ,pentru obținerea unei amenaj ări interioare de calitate, constă î n felul în care ne pune in valoare culoarea tenului și a st ării de s ănătate. Pacienții aflațiîn convalescen țăse recomand ăa fiîngrijițiîn saloane în care lumina este delicat ăși tonurile de culoare sunt calde, pentru c ăacestea favorizeaz ămajoritatea tipurilor de ten șiîmbun ătățesc as pectul creîndu-le o stare pozitivă, de optimism și relaxare. Cu toate acestea, efectul cromaticii ambientale asupra tenului trebuie s ăajute și la diagnosticarea corect ăa pacientului. Examinarea medical ăse bazeaz ăîn unele cazuri pe schimb ările zilnice alenuanței tenului, care este luat ăîn considerare drept metod ăde identificare pentru evoluțiasănătate a pacientului.Interior Valspar Headquarters –Minneapolis, Minnesota ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 99 Secția de dermatologie se axează în mare măsură pe examinare a vizual ăa pacientului. În acest caz trebuie g ândite ni ște scheme cromatice neutre care s ănu denatureze aspectul real al pielii pacien tului. Culoarea de ține un rol important asupra psihicului at âtîn cazurile terapeutice c âtșiîn amenajarea armonioas ăa spațiilor. Studiul cromatic specializat și implicit utilizarea schemelor cromatice armonioase și echilibrate exclud efectele negative produse de subdozarea sau supradozarea cantit ăților de culoare în spațiul amenajat. Trebuie evitat ă utilizarea în cantit ate prea mare a unei singure culori și de asemenea asigurat ăcantitatea optima de varietate care s ăsatisfac ăinteresul vizual. Contextul variabil al fiecarei amenaj ări, precum tipurile de materiale folosite, m ărimea și amplasarea suprafe țelor vitrate, si stemul de iluminat, m ărimea spa țiului, este foarte important în aleger ea schemei cromatice și trebuie luat in seam ădrept premiz ăși fundament pentru fiecare studiu cromatic elaborat. Schemele rezultate doar din psihologia culorilor nu pot inlocui studiul complex bazat pe aceasta gam ălargăde criterii existente.Interior salon UCLA Medical Center – Santa Monica, California ARHITECTURA VINDECĂTOARE culoare 100“Culoarea nu se află doar în natură. Creându -și ”lumea obiectelor” –mediu artificial care a ajuns azi să -l domine pe cel natural -omul făure ște o lume colorată, conform nevoilor și dorințelor sa le, atât utilitare, cât și artistice. Ca atare, orice producție cromatică are, într -o anumită măsura, și valențe estetice. Iată de ce aportul arti știlor, alături de cel al oamenilor de știință și al tehnicienilor, este indispensabil pretutindeni acolo und e se lucrează cu culori și, în general, în procesul de ridicare a calită ții cromatice în mediul nostru ambiental.” –Paul Constantin Conf.dr.arh. CRISTINA PANĂ ILUMINAT SĂNĂTOS UAUIM lumină, lumină naturală, iluminat artificial, ritm circadian, sănătate ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 102Lumina în arhitectură este un domeniu care cunoa ște în prezent o evoluție fascinantă, pe de -o parte datorită inov ațiilor din tehnologiile specifice, dar și datorită descoperirilor din biologie sau medicină. Astfel, pe lângă aspectele arhitecturale și economice, proiectarea iluminatului începe să pună accent din ce în ce mai puternic pe factorul uman, nu numai din pun ct de vedere vizual, ci șinon-vizual, din punct de vedere emoțional și biologic. Această abordare implică o colaborare multidisciplinară extinsă între domeniile proiect ării(arhitec tură, design, ingineri e, lighting design) și medicină, biologie, psihologi e etc. 1.omul și lumina Din cele mai vechi timpuri omul s -a adaptat alternan ței naturale lumină – întuneric, transpusă în perioadă activă -perioadă de odihnă pe parcursul celor 24 de ore ale zilei. Astfel s -a setat ritmul circadian –așa-numitul ”ceas biologic” care reglează diferite func țiuni ale organismului uman și care este probabil cel mai important aspect non-vizibil al luminii. Relativ recent , în2002, a fost descoperit un nou fotoreceptor al ochiului uman, celula ganglionară, care nu participă la percep ția vizuală, ci este responsabilă pentru reglarea ritmului circadian. Pentru a în țelege cum funcționează acest ceas interior, trebuie să aprofundăm rolul luminii în producerea melatoninei – hormonul responsabil cu somnul. Pe întuneric corpul produ ce acest hormon care contribuie la un somn odihnitor, iar diminea ța, când se luminează de zi, nivelul de melatonină scade și ne trezim. ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 103Lumina naturală este cea care a generat acest ritm, dar în ultimul secol, lumina artificială a prelungit activită țile ș i pe timp de noapte, fiind afectate orele de somn, atât din punct de vedere al duratei, cât și al calității. Înțelegând aceste aspecte biologice, apar câteva semne de întrebare legate de iluminatul urban, de lumina de veghe, de munca pe timpul nop ții… 2. lumină naturală -lumină artificială Lumina naturală a constituit mediul luminos în care omul a evoluat mii de ani și pe care o considerăm și azi cea mai ”prietenoasă”. Sistemul vizual uman și reacțiile psihologice și fiziologice în relație cu lumina și culorile sunt legate de lumina naturală și calitățile ei. Arhitecții au folosit lumina naturală din cele mai vechi timpuri. Capodoperele istoriei arhitecturii sunt în acela și timp modele de abordare în relație cu soarele, al cărui caracter cald, dinamic, imprevizibil, greu de controlat a constituit întotdeauna o provocare pentru arhitec ți.(Fig.1) Lumina artificială are o istorie scurtă, considerând momentul to la data oficială a inventării sursei incandescente (1879). În prezent becul clasic cu fil ament de wolfram este înlocuit de alte tipuri de surse, Fig.1 ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 104care încearcă să păstreze calită țile sursei cu incandescență (culoarea luminii, redarea culorilor, fluxul general), dar în acela și timp să fie mai eficiente și mai durabile. În plus, s – a încercat o pr eluare a varia ției luminii naturale prin iluminat artificial, mai întâi cu surse fluorescente, iar acum cu LED -uri programate cu un soft special. Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei LED, dar și a altor tehnologii conexe (diferite sisteme de control), iluminatul artificial a devenit foarte flexibil, oferind posibilită ți de variație pentru unul sau mai mulți parametri, în special intensitate și culoare a luminii. Lumina LED -urilor poate reda varia ția luminii naturale –alb rece, neutru sau cald, dar poa te genera milioane de culori prin sistemul RGB. Studiile au arătat că în special pentru spațiile de birouri , iluminatul dinamic setat în raport cu variația diurnă a luminii naturale (Fig. 2) spore ște concentrarea ocupanțilorși productivitatea lorîn muncă.1 Intensitatea luminii artificiale poate fi reglată automat în func ție de condițiile naturale printr -un sistem de control cu celule fotovoltaice, ceea ce conduce și la eficiența energetică a soluției de iluminat. 1http://www.lighting.philips. com/ Fig.2 ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 1053. criterii în abordarea iluminatului artificial În paralel cu dezvoltarea tehnologiilor specifice, în ultimii ani teoria iluminatului a mutat accentul pe om, pe aspecte psihologice și biologice, reinterpretând în lighting design principiul renascentist –omul în centrul universului. În scur ta istorie a teoriei iluminatului, au existat abordări exclusiv cantitative astăzi considerate depă șite, dar care trebuie men ționate pentru evoluția domeniului, dar și pentru datele preluate și incluse în abordarea contemporană bazată pe factorul uman. 3.1. criterii cantitative Într-o primă etapă, proiectarea iluminatului artificial a fost bazată exclusiv pe criterii cantitative, preocupările principale fiind alegerea nivelului de iluminare și a distribuției fluxului luminos, pentru a asigura performanțe vizuale optime pe zona de lucru. Într -o perioadă relativ scurtă, au apărut preocupări pentru alte criterii: uniformitate, culoarea luminii, evitarea orbirii etc. Pe baza acestor considerente, de cele mai multe ori au rezultat solu ții simple de iluminat. To ată abordarea era redusă practic la ”necesarul de lumină”, fără a ține cont de valoarea arhitecturală a spațiului sau calitatea ambianței luminoase. Cu toate dezavantajele ei, această abordare bazată pe calcule s -a dovedit utilă pentru stabilirea unor inte rvale de valori ale iluminării pentru diferite activită ți, recomandări valabile și azi. Următorul pas a fost de a completa solu țiile cu iluminat monoton cu alte valen țe care țineau cont de arhitectura interioară, dar și de individ. Accentul s -a mutat de la nivelul de iluminat (un parametru exclusiv tehnic) la luminan ță– o mărime subiectivă, care combină percep ția vizuală, nivelul de iluminat și mediul luminat (efectele luminii pe diferite materiale, finisaje). Avantajul adus de această ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 106abordare a însemnat renunțarea la iluminatul monoton, permițând o anumită zonificare din punct de vedere al iluminatului în func ție de diferitele funcțiuni ale spațiului. Și dacă primele solu ții au fost rezultate din calcule inginerești, proiectarea bazată pe luminanță, prindefiniție, a cerut o viziune mai artistică pentru corelarea dintre lumină și materialele (culori și texturi) folosite la amenajare. 3.2. criterii bazate pe percep ția vizuală Proiectarea iluminatului pornind de la psihologia percep ției vizuale nu s -a baza t pe criterii cantitative, ci pe criterii calitative, dezvoltând un vocabular de termeni noi pentru a descrie cerin țele specifice, dar și soluția de iluminat care să răspundă acestor cerințe. Unul din pionierii iluminatului modern a fost Richard Kelly (191 0-1977), arhitect, ulterior specializat în lighting design, devenind consultant pentru marii moderni ști de la mijlocul secolului trecut: Mies van der Rohe, Philip Johnson sau Louis Kahn. Kelly a redenumit principalele tipuri de iluminat, inspirându -se di n iluminatul de scenă: lumină ambientală (”ambient light”), strălucire focalizată (”focal glow”) și jocul strălucirilor (”play of brilliance”)2. Chiar dacă la prima vedere lumina ambientală poate fi interpretată ca lumină generală, scopul declarat al lui K elly nu era de a ob ține un iluminat uniform final, ci un fond luminos de la care să dezvolte un concept de iluminat zonificat. Această viziune a fost completată de William Lam (1924 -2012), arhitect, lighting designer și teoretician dedicat iluminatului c alitativ, cu două categorii principale de necesită ți: 2Ganslandt R., Hofmann H. -Handbook of Lighting Design ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 107funcționale și biologice. În contrast cu aspectele funcționale care derivă din activitățile specifice unui spa țiu, cerințele biologice se referă la nevoia psihologică de informare și la relaționarea din tre om și mediul luminos. Din perspectivă biologică putem să evaluăm o anumită situa ție din punct de vedere emoțional și să simțim confort vizual în mediul luminos. William Lam a definit nevoile biologice pornind de la premisa că în momente de maximă conce ntrare, aten ția noastră este îndreptată către o singură sarcină vizuală. Dar în realitate, în aproape toate cazurile, omul observă întregul lui câmp vizual. Schimbările sunt percepute instantaneu, iar comportamentul uman se ajustează imediat pentru a se adapta unei noi situa ții. În viziunea lui Lam, principalele necesități biologice influențate de lumină sunt: orientarea în spa țiu, vizibilitatea în relație cu siguranța mediului luminos și echilibrul dintre nevoia de comunicare a omului și dreptul lui de a a vea intimitate. 3.3. vizibilitatea Până la sfâr șitul secolului trecut, recomandările CIE (Comission Internationale d’Eclairage) și IESNA (The Illuminating Engineering Society of North America) aveau la bază conceptul de vizibilitate, un parametru comple x compus din elemente cantitave și calitative ale mediului luminos, dar și din aspecte legate de sarcina vizuală și de caracteristicile vizuale. Cele patru componente definitorii ale vizibilită ții sunt: contrastul, luminanța, dimensiunile sarcinii vizuale și vârsta ocupanților. Factorul uman a fost inclus astfel în priorită țile proiectării iluminatului, încercându -seinclusiv o abordare diferen țiată a proiectării în func ție de vârsta beneficiarilor. ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 1084. iluminatul sănătos În ultimii 20 de ani cercetările s -au concentrat pe calitatea iluminatului, demonstrând că lumina nu influen țează numai percepția vizuală, ci și aspecte non – vizibile care țin de acțiunea umană, emoții, dispoziția și chiar sănătatea ocupanților3. Ghidul de proiectare IESNA apărut în 2000 este restructurat, astfel încât pe lângă cerințele de vizibilitate, subliniază importanța luminii pentru sănătate, performanță în muncă, comunicare socială și apreciere estetică4. În ultimii ani însă, definirea calită ții iluminatului s -a concentrat pe fa ctorul uman și modul în care intensitatea, spectrul luminii și durata de expunere la lumină ne influen țează, apărând conceptul de ”iluminat sănătos”. Chiar dacă abordarea proiectării având la bază factorul uman este încă la început, CIE a enun țat câteva principii orientative: recomandarea expunerii la lumină naturală considerarea rela ției lumină sănătoasă -întuneric sănătos (cu influen ță directă asupra ritmului circadian) 3Veitch, J.A. -Principles of Healthy Lighting 4The IESNA Lighting Handbook ARHITECTURA VINDECĂTOARE lumina 109importan ța culorii spectrale pentru aspecte vizuale și non -vizuale (aprofundarea efectelor spectrului asupra ac țiunilor umane) luare în calcul a luminii receptate de ochi, atât ca lumină directă, cât și din reflexii durata de expunere la lumină 5. concluzii Recomandările pentru un iluminat sănătos ar trebui să fie incluse în abordarea proiectelor de iluminat, chiar dacă în această etapă sunt la nivel de principii, fără indica ții precise. Fiind un domeniu cu o evolu ție atât de spectaculoasă, este posibil ca în următorii ani, să apară elemente noi, atât din punct de vedere tehnologic, cât șimedical sau psiho -biologic. Depinde de noi ca proiectan ți să creăm un echilibru între toate aspectele vizibile și non -vizibile ale arhitecturii, con știenți fiind de rolul și efectele luminii naturale și artificiale. Dr. arh.ALEXANDRA VI ȘAN SIMȚUL TACTIL DIN PERSPECTIVĂ ARHITECTURALĂ UAUIM tactil, suprafe țe, materiale, texturi ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 111INTRODUCERE Într-o lume în care in formația a fost dematerializată, arhitectura tinde să devină din ce în ce m ai ușoară, punân daccentul pe transparen țe și reflexii. Semnifica ția pe care tactilul o are în arta de a construi este una deosebită , deoarece ple acă de la apropiere, intimitate, profunzime, completând informa țiile generate de vizual . Din punct de vedere arhitectural, tac tilul trebuie privit ca o necesitate în cunoa șterea spațiului construit. Limitele exterioare și interioare aparținând obiectului de arhitectură influențează individul și stabilesc un fel de dialog între obiect și ființa umană. Pe baza memoriei, s impla ved ere a unei suprafe țe ce posedă caracteristici comparabile cu ale unui obiect familiar determină la nivel mental o asociere instantanee de natură tactilă, nemaifiind, de cele mai multe ori, necesară explorarea directă. Prin intermediul vizualului și alcunoștințelor datorate tactilului și chinestezicului, individul relaționează cu spațiul construit lăsându -seinfluențat de calitățile de natură fizică ale acestuia . Se propune o abordare sintetică a ceea ce însemnă dimensiunea tactilă în spa țiul construit, în țeleasă ca o colecție de calități aparținând suprafețelor care îl delimitează. Materialele și texturile influențează felul în care percepem spațiul, putând -se vorbi despre o continuă evolu țiedatorată descoperirii de noi produse și de noi metode de prelucr are. În ciuda acestui aspect, suprafe țele ce definesc spațiul arhitectural devin tot mai transparente și plate, pierzându -și profunzimea. Acest lucru poate fi interpretat drept neglijarea componentei tactile . Astfel, obiectele de arhitectură devindin ce î n ce mai abstracte, ducând la o slabă legătură dintre individ și spațiul construit. ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 112 Transparen țele și reflexiile au pus stăpânire pe orașul secolului XXI, devenit spațiu al vizualită ții. În acest context, în care informația a fost dematerializată, art a de a construi pare a se supune unei tendin țe similare. Arhitectura contemporană sfidează din ce în ce mai mult legile gravita ției ș i tinde să devină cât mai u șoară .Îndreptată spre vizual ea ignoră de cele mai multe ori celelalte sim țuri. Caracteristicil e de natură fizică ale mediului construit au fost gândite în strictă legătură cu individul pentru care a cesta a fost edificat. Pierderea componentei tactile în ceea ce prive ște arhitectura poate duce la pierderea legăturii dintre obiect și om . DESPRE TAC TIL Spre deosebire de celelalte sim țuri, tactilul presupune existen ța unui contact direct, implicând apropiere așiprofunzime a.Prin intermediul său cunoa ștem caracteristicile de natură tangibilă apar ținând mediului în care trăim. Tactilul presupune un gra d ridicat de subiectivism, iar spre deosebire de vizual, el nu poate fi descris prin simple cuvinte. În arhitectură tactilul poate fi în țeles ca o suprapunere complexă de senzații termice, presionale și dureroase. La baza tuturor acestor senzații se află t actul activ -celde pe urma căruia se formează experien ța (explorarea) -și memoria.Fig.1: Transparen țe, reflexii și arhitectură. fotografie A.Vi șan, 2013. ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 113 Anumite informa ții de natură tactilă sunt primite de către individ prin intermediul văzului. Acesta observă un obiect și îi asociază materialitatea cu un alt obiect p e care l -a cunoscut în trecut. Pe lângă informațiilebazate pe memorie și imaginație, ființa umană percepe aspecte de natură tactilă cu ajutorul pielii (cel mai mare organ al corpului uman), prin intermediul membrelor superioare șial membrelor inferioare. Receptorii tactili sunt poziționați pe toată suprafața corpului nostru. Ei reprezintă „receptorii de apropiere -cei folosi ți pentru a examina lumea de aproape -lumea tactilului, senza țiile pe care le primim de la piele, membrane și mușchi (Hall, 1990: 4 1)”.Mâna este considerată a fi: „cel mai bun organ perceptiv tactil pentru că este cel mai mobil ” (Hatwell, 1986: 33) ,în majoritatea cazu rilor explorarea tactilă făcându -secu ajutorul ei. Fig. 2: Receptorii tactili. Schi ță A. Vișan, 2014. ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 114 ARHITEC ȚII ȘI TACTILITATEA Arhitecții apartenenți cu rentului fenomenologic îi acordă o importan ță deosebită simțului tactil. În ciuda tendin țelor generale definite anterior ca fiind îndreptate către transparen țe și dematerializare, se observă apariția unei noi generații de arhitecți care pune accentul e exp resivitatea materialelor și a texturilor, depășind superficialitatea imaginilor. Indiferent de existența sau inexistența unui contact direc t dintre individ și obiect, arhitectura comunică prin intermediul tactilului proprietă țile materialelor și modif ică felul în care percepem spa țiul arhitectural. Astfel, suntem capabili să percepem într -un mod corect spa țiul datorită a două simțuri de bază: simțul vizual șisimțul tactil (care presupune și chinestezicul -fără de care nu s -ar putea realiza tactul act iv). În cazul artei de a construi putem trata vizualul ca o abordare de la ansamblu la detaliu , în timp ce tactilul se referă la o abordare ce pleacă de la detaliu și ajunge la ansamblu ,unul reprezentând distanțaiarcelălalt apropierea .Se creează astfel o corectă reprezentare a spa țiului perceput. Arhitectul finlandez Juhani Pallasmaa tratează prin lucrarea sa manifest The eyes of the skin, tactilul ca fiind sim țul suprem, baza tuturor simțuri lor.Informațiile pe care leFig.3: Explorare tactilă. Schi ță A.Vișan, 2014. ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 115percepem mai întâi prin intermed iul văzului sunt mai apoi confirmate sau infirmate prin intermediul referin țelor de natură tactilă. După cum afirmă Pallasmaa :„ochiul atinge…ochiul poartă mâna la distan țe mari, mâna informează ochiul la scara intimă ” (Pallasmaa, 2009 : 48) . Prin interme diul tactilului se stabile ște legătura de natură directă/fizică dintre individ și obiectul de arhitectură deoarece „tactilul este sim țul apropierii, intimită ții și afecțiunii ”(Pallasmaa , 2008 : 46). Spațiul arhitectural este determinat de modul în care su nt dispuse materiale și de implicațiile acestora , fiind practic definit de către limite sale de natură fizică .Christian Norberg -Schultz le define ște ca fiind „podea, pere ți și tavan ”(Norberg -Schultz, 1991: 13).Felul în care acestea sunt concepute și pus e în operă nu reprezintă un proces simplist. „Arhitectura nu este niciodată o simpla chestiune de stivuire a materialelor unul deasupra celuilalt, pentru a executa clădiri… ”(Brawne, 2003: 12). Astfel, pe lângă materialele utilizate pentru a subîmpăr țiispațiul, contează foarte mult și modul în care arhitectul compune și descompune obiectul . Un bun sim ț al proporțiilor nu compensează lipsa sensibilită ții și a cunoașterii proprietăților materialelor. De asemenea, contextul și atractivitatea pe care acestea o exercită asupra utilizatorilor spa țiului joacă un rol important. În arta de a construi tactilitatea joacă un rol important deoarece, după cum afirmă Pierre von Meiss „este inevitabilă datorită gravita ției, iar pe de altă parte este anticipată de către abilitatea noastră de a vedea forme și texturi” (von Meiss, 2008: 15). Decodarea spațiului arhitectural se realizează în etape, de la ansamblu la detaliu, putându -se vorbi astfel despre diverse trepte ale tactilului, de la un tactil indirect îndepărtat, la un tactil ARHITECT URA VINDECĂTOARE tactil 116 indirect apropiat și unul direct. Ne apropiem de obiect, completăm informațiile vizuale cu cele de natură tactilă, trecem de la superficialitate la profunzime. Orice element parte a unei clădiri, compus sau nu din alte elemente, poate fi perceput din punct de vedere tactil în două etape. Mai întâi punem accentul pe formă , iarmai apoi pe esen ță.Înregistrăm astfel o varietate de senza ții termice: cald/rece presionale: aspru/neted, rugos/lucios sau chiar agreabile/dezagreabile. CONCLUZII Aspectele de natură tactilă apar ținând spațiului arhitectural asigură legătura directă dintre utilizatori și mediul construit, completând informațiile vizuale și apropiindu -i pe indivizi de obiectul de arhitectură . Materialele utilizate pentru edificarea spa țiului au atât caracteristici de bază câtșicalități datorate modului în care suprafața lora fost prelucrată. Vorbim despre aspecte tactile specif ice materialelor și texturilor pe baza cărora suntem capabili să ne conectăm cu spațiul arhitectural . Acest lucru se realizează prin intermediul corpului nostru șiduce la o înțelegere profundă a lucrurilor .Pentru a crea spații comp lexeși atractive, arhitecții trebui e sățină cont de felul în care tactilul influențează percepția spațiului.Fig.4: Materiale textu riși tactil. Fotografii A. Vișan 2014. Stud. arh. ANDREI POMANĂ SPAȚIUL PRIVAT ÎN CENTRELE DE TERAPIE PENTRU PERSOANELE CU AUTISM UAUIM autism, arhitectură, tulburări de spectru autist, design senzorial ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 118Introducere Autismul este un sindrom care afectează din ce în ce mai tare soc ietatea în secolul 21, iar creșterea incidenței acestei boli determină numeroase probleme economice și sociale ce pot fi prevenite prin alocarea unui efort mediu pentru intergarea persoanelor cu tulburări de spctru autist. Datorită deficiențelor senzoriale și comportamentale ale persoanelor afectate, mediul și deci arhitectură spațiului de tratament poartă un rol foarte important în recuperarea acestora. Necesitatea implementării unor centre de intervenție pentru integrarea persoanelor cu tulburări de spec tru autist și aplicarea în acest cadru a unor principii arhitecturale atent studiate este incontestabilă .[1] Prin înțelegerea condițiilor sindromului și crearea unei ambianțe și a unui design arhitectural ce asigură confort și siguranță persoanelor cu tu lburări de spectru autist, se poate crește în medie eficientă terapiei cu 60% [2], existând și numeroase cazuri de autism sever în care terapia nu se poate aplică în afara unui spațiu corespunzător. De asemenea, prin elaborarea unui context flexibil, se p ot obține scenarii ce mimează situații din viață de zi cu zi, asigurând astfel eficiența terapiei și a posibilității de integrare a persoanelor cu autism. Fiind o tulburare neurologică relativ nouă în spațiul global, dar mai ales în cel românesc, persoanel e cu tulburări de spectru autist și apropiații acestora se confruntă cu probleme majore privind modul ideal de tratament ce trebuie aplicat în cazul bolnavilor. În România, în datele oficiale ale Ministerului Sănătății figurau în 2012 un număr de 7179 de p ersoane ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 119suferind de tulburări de spectru autist, însă specialiștii susțin că numărul aproximativ al persoanelor ce posedă acest sindrom ar fi ce cel puțin două ori mai mare. În urma studiilor făcute în mai multe țări, s -a observat că incidența autismului este mai mare în orașe și mai ales în cele cu infrast ructură tehnologică dezvoltată.[3] Datorită deficiențelor sociale și senzoriale, crearea unui mediu propice pentru terapie și educație este esențială. Este evidentă deci, necesitatea implementării în me dii urbane a unor centre de intervenție pentru tratamentul și integrarea persoanelor cu tulburări de spectru autist și aplicarea în acest context a unor principii arhitecturale atent studiate. Lucrarea prezintă necesitatea existenței spațiilor izolate față de stimuli exteriori și o analiză privind elementele esențiale ce stau la baza proiectării și realizării centrelor de tratament pentru persoanele cu tulburări de spectru autist constituite în concordanță cu Teoria Designului Senzorial. Deși clădirea presu pune și spații destinate publicului, accentul va fi pus pe zona de tratament și spațiile adiacente acesteia, la care au acces exclusiv persoanele cu tulburări de spectru autist și personalul specializat în terapie. Studiul oferă o analiză atât a spațiilor interioare, cât și a spațiilor exterioare, analizând și diferite zone constituite în interiorul unei încăperi, cu este “spațiul de refugiu”. Necesitatea existenței spațiilor izolate față de stimulii exteriori în cadrul centrelor de terapie este evidențiată în numeroase studii privind arhitectura și designul destinat persoanelor cu tulburări de spectru autist realizate de arhitecți pr ecum Magda Mostafa [ 2], Christopher Beaver [4]și A. J. Paron – Wildes. [5] Spațiul ca limbaj inteligibil ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 120Persoanele care suferă de tulburări de spectru autist au probleme în ceea ce privește crearea legăturilor logice între circumstanțe și întâmplări, viață lor fiind condusă de coincidență și neprevăzut, forțe asupra cărora nu pot avea control. Astfel, ei găsesc imposibilă privire a dincolo de percepția propriu -zisă, literară, atribuirea de semnificații fiind principala problema a persoanelor c u tulburări de spectru autist.[ 6]Pentru a găsi coerentă între interacțiunile cu persoanele afectate de autism, este necesară folosirea unor însușiri comune, adaptând circumstanțele obișnuite la nevoile și capacitățile lor de înțelegere. Așa cum a fost implementat limbajul brail pentru ca persoanele cu deficiențe de vedere să poată citi, așa trebuiesc create și circumstanțe stabile adaptate niv elului de înțelegere a persoanelor cu tulburări de spectru autist.[ 6]Dacă pentru persoanele obișnuite, răspunsurile la întrebările “Unde?”, “Când?” și “Cum?” oferă toate informațiile necesare pentru a putea îndeplini o acțiune, pentru majoritatea persoane lor cu autism, aceste noțiuni sunt mult prea abstracte și insuficiente pentru a crea un nivel de siguranță și comfort acceptabile pentru desfășurarea sarcinilor. În etapă inițială de tratament deci, spațiile și obiectele trebuiesc riguros stabilite în concordanță cu activitățile care se vor desfășura. Elementul temporal va trebui de asemenea stabilit și relaționat cu spațiul și acțiunile. Tranziția către diversitate și deci către integrarea persoanelor cu autism în societate, trebuie făcută treptat, introd ucând succesiv noi și noi variabile în situațiile stabilite inițial. Bazând tratamentul pe ordinea riguroasă a circumstanțelor, se va putea folosi disciplină, atuul principal în educația persoanelor cu tulburări de spectru autist și practic singură unealtă a lor de înțelegere a contextului, în scopul misiunii de a ajuta persoanele cu autism să perceapă corect societatea contemporană. ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 121Deși pentru un om obișnuit situațiile cotidiene imprevizibile nu provoacă suficient discomfort încât să afecteze senzația de siguranță, un copil cu tulburări de spectru autist, care are o percepție diferită asupra acțiunilor, poate suferi șocuri puternice ce generează stări de anxietate datorită neînțelegerii semnificației activităților, spațiilor și a obiectelor. Fără să ne dă m seama, în viață de zi cu zi facem numeroase excepții în relația dintre circumstanțele în care ne aflăm și acțiunile pe care le întreprindem, dar datorită faptului că știm consecințele, nu simțim că pierdem controlul asupra situației. Într-un centru de t ratament pentru persoanele cu tulburări de spectru autist, spațiile trebuiesc aranjate și amenajate în așa fel încât să fie ușor de identificat și relaționat cu funcțiunea pe care o posedă. Mai mult, obiectele existente în acele spații vor trebui să fie unice și trebuiesc folosite numai în spațiul destinat. În cazul în care spațiul este limitat și nu se pot crea camere separate pentru fiecare acțiune, se pot crea suprafețe distincte în cadrul aceleiași încăperi, cu condiția ca acestea să poată fi identifica te ușor prin formă, cul oare, mobilier, obiecte etc.[ 6]. Mediul toxic Este cunoscut faptul că randamentul de lucru în spațiile open -office este mult mai scăzut decât în cazul birourilor individuale datorită zgomotului și a multiplilor stimuli care degajă întreruperi în concentrare. Majoritatea persoanelor cu tulburări de spectru autist suferă și de suprasolicitare senzorială. Mici stimuli pe care noi reușim cu succes să -i ignorăm precum clipitul unui LED la calculator, bâzâitul frigiderului sau zgomotul pr odus de mașinile de afară poate determina stări de panică și anxietate pen tru persoanele cu ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 122autism.[ 7]În multe din interviurile și conferințele sale, Temple Grandin exprimă problema dificultăților auditive ale persoanelor cu tulburări de spectru autist. D e asemenea, un studiu a dezvăluit că toate persoanele cu autism suferă de probleme în ceea ce privește percepția sunetelor. Deoarece nu reușesc să filtreze corect zgomotul ambiental de sunetele necesare înțelegerii mediului, ei percep unii stimuli neimport anți mult prea intens, în timp ce pe cei esențiali ajung să îi ignore.[ 8]Studiile dezvăluie faptul că pe lângă o percepț ie neobișnuită a culorilor[ 8], persoanele cu autism, deși au orientare spațială bună, au probleme în distingerea obiectelor din diferit e unghiuri și în distingerea obiectelor din prim plan de spațiul de fundal -“Gestalt perception” [ 9].Pentru a se putea îndepărta de mediul toxic suprastimulativ în care se află, persoanele cu tulburări de spectru autist folosesc multiple mijloace de apăr are, deseori periculoase, reducând la zero capacitatea acestora de concentrare. Deși în centrele de tratament se încearcă integrarea autiștilor în societatea contemporană plină de stimuli, pentru a îndeplini acest lucru, ei trebuie aduși într -un mediu confortabil în care se pot concentra și pot înțelege regulile care stăpânesc mediul înconjurător. Treptat apoi se va face tranziția către sălile obișnuite de clasa. Public -Privat Conform Teoriei Designului Senzorial, în cadrul unui centru de tratament pentru persoane cu tulburări de spectru autist este esențial să existe o divizare corectă a spațiilor publice și private. Deși spațiul de tratament, adică cel limitat accesului public, este cel mai important element, interfață destinată publicului nu trebuie neg lijată deoarece reprezintă o parte foarte importantă în procesul de integrare a persoanelor cu tulburări de spectru autist, găzduind atât zona de informare a publicului cât și de instrui re a viitorilor terapeuți.[1 0] ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 123Dacă spațiul destinat accesului public nu necesită acordarea unei griji deosebite în proiectare, încăperile destinate zonei de tratament vor trebui în așa fel amplasate încât să permită grade de intimitate diferite, culminând cu sala de tratament individual pentru cazurile de autism sever. Spațiul de tratament reprezintă totalitatea spațiilor interioare și exterioare în care se desfășoară terapia pentru persoanele cu tulburări de spectru autist. Acesta trebuie să fie adaptat atât confortului și siguranței persoanelor afectate de sindrom, cât și tipurilor de tratament aplicate, înglobând multiple activități precum terapia, învățământul, joaca sau relaxarea. Astfel, spațiul de tratament devine ce -a mai importantă parte a complexului, celelalte funcțiuni fiind subordonate necesităților acestuia. P arcurgerea zonelor de tranziție va fi ușor de intuit, iar accesul către diferitele funcțiuni va fi facilitat de multiple repere vizuale specifice (culori, forme). Spațiul de tratament trebuie să aibă acces facil din exterior, fără a fi necesară parcurgerea altor funcțiuni din cadrul instituției. În cele mai multe cazuri, centrele de tratament pentru persoanele cu tulburări de spectru autist aplică mai multe tipuri de terapie pe durata întregii zile. În acest caz, sunt necesare și alte spații în afară de zo nele de terapie, cum ar fi spații de luat masă sau spații pentru relaxare. Camerele trebuie să prezinte flexibilitate pentru a găzdui diferitele tipuri și etape ale tratamentului. [ 5] Un rol foarte important în cadrul unui centru destinat persoanelor cu tulburări de spectru autist îl are cabinetul de psihiatrie. Deoarece diagnosticarea autismului este un proces subiectiv, este esențială prezența în cadrul instituției a unui medic psihiatru ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 124specializat pe tulbură ri pervazive de dez voltare.[11 ]Amplasamentul cabinetului trebuie atent studiat întrucât este necesară asigurarea unui acces facil atât din zona de tratament, pentru analizarea evoluției terapiei persoanelor deja înscrise în tratament, cât și din zona publică, pentru diagnos ticarea și evaluarea altor persoane. Spațiile de tranziție între diferite funcțiuni vor fi gândite în așa fel încât să nu dezorienteze persoanele cu autism. De asemenea, tranziția de la spațiul exterior la cel interior trebuie gândit în așa fel încât să nu ofere un contrast puternic de lumina și culoare. Deoarece persoanele cu tulburări de spectru autist pot suferi și de deficiențe fizice, circulațiile verticale și în general toate schimbările de plan trebuiesc semnali zate corespunzător.[5 ]Spațiile vitrate vor trebui minimizate sau vor trebui transformate în suprafețe semiopace, în timp ce textura podelei va avea rol de direcționare, fără a posedă alți stimuli tactili sau vizuali care să distragă atenția. Iluminarea naturală atât în zona de terapie cât și î n celelalte spații, trebuie realizată astfel încât să nu poată fi observate obiecte din exterior ce pot capta sau distrage atenția persoanelor aflate în terapie. Acest lucru se poate realiza ori prin folosirea geamurilor opace, ori prin plasarea acestora l a o înălțime mai mare decât cele obișnuite. Exteriorul poate fi folosit atât pentru a găzdui activități ludice sau de recreere, cât și pentru terapie și educație în cazul persoanelor cu autism mai puțin sever sau mai avansați în planul de intervenție. [10] Zona de terapie individuala ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 125Zona de terapie individuală poate fi atât o camera separată, cât și o porțiune din cadrul unei încăperi. În faza de început a tratamentului sau în cazurile de autism sever, se recomandă alocarea unei încăperi separate, deoarece este necesar un spațiu mai izolat față de stimuli până la acomodarea cu terapia, avansând ulterior la spații mai flexibile. [7] Cea mai importantă caracteristică a zonei de terapie individuală este capacitatea de a asigura un mediu sigur și confortabil pe ntru persoanele cu autism, corespunzător severității sindromului și a etapei tratamentului. Astfel, cel mai des, zonele de terapie individuală în cadrul centrelor pentru persoanele cu autism cu tratament full -time sunt stabilite și personalizate pentru nev oile fiecărui om înscris în terapie. Ele conțin piese de mobilier care să permită organizarea ușoară a activităților din programul de tratament. De asemenea, vor exista orare de lucru și instrumen te de gestiune a timpului. [6 ] Spațiul de terapie individual ă trebuie să fie potrivit ca mărime astfel încât persoanele cu autism să nu se simtă sufocate, dar nici să fie distrase de dimensiunea și elementele componente ale locului. Amplasamentul în cadrul instituției și al zonei de tratament va permite accesul fac il și ușor de urmărit către, exterior, celelalte spații de terapie sau alte funcțiuni conexe. Cea mai mare parte a persoanelor cu tulburări de spectru autist suferă și de suprasolicitare a simțurilor. Mici stimuli pe care noi reușim cu succes să -i ignorăm precum clipitul unui LED la calculator, bâzâitul frigiderului sau zgomotul produs de mașinile de afară poate determina stări de panică și anxietate pentru p ersoanele cu acest sindrom.[ 7] Deoarece nu reușesc să filtreze corect zgomotul ambiental de sunetel e necesare înțelegerii ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 126mediului, ei percep unii stimuli neimportanți mult prea intens, în timp ce pe cei es ențiali ajung să îi ignore.[ 8]85% din copiii cu tulburări de spectru autist observă culorile cu o intensitate mult mai mare decât o percep oamenii n ormali, culoare roșie de exemplu putând părea aproape fluorescentă, cu o vibrație intensă. Aproximativ 10% percep normal culorile, în timp ce 5% dintre autiști observă culori le mult mai puțin intens.[ 8] Suprastimularea senzorială poate duce pentru majorita tea persoanelor cu tulburări de spectru autist la efecte negative precum confuzie, anxietate, atacuri de panică, migrene, stări de agresivitate, paralizie temporară și chiar dureri fizice. Că metodă defensivă, ei recurg de cele mai multe ori la comportamen te autostimulatorii pe care oamenii nu le înțeleg și încearcă în mod greșit să le pună capăt. Aceste acțiuni ce implică inclusiv autoaplicarea durerii, sunt menite să le ofere un mediu controlabil și protecție împotri va stimulilor exteriori.[ 12] Dacă pentr u persoanele obișnuite puterea de concentrare, capacitatea de memorare sunt puternic dependente de starea psihică și fizică, cu siguranță și persoanele cu tulburări de spectru autist vor putea învață mult mai ușor dacă li se oferă un mediu sănătos. Având î n vedere sensibilitatea majoră a acestora la stimulii exteriori, pentru a crea un spațiu propice pentru tratarea persoanelor cu autism, arhitecții trebuie să aibă în vedere protejarea persoanelor cu autism de mediul nociv suprastimulativ, atât în spațiul i nterior cât și în cel exterior. Deși de cele mai multe ori modalitatea lor de percepție reprezintă un neajuns, există și metode prin care acest defect se poate transformă într -un atu. Prin crearea unui mediu senzorial controlat, persoanele cu tulburări de spectru autist ajung să stăpânească și coordoneze propriile simțiri în cadrul terapiei de integrare senzorială.[13 ] ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 127Acustica este deosebit de importantă într -un centru de tratament pentru persoanele cu tulburări de spectru autist. Într -un chestionar compl etat de 100 de părinți ce au în grijă copii cu tulburări de spectru autist, stimulii auditivi au fost evaluați că fiind cei care influențează cel mai tare comportamentul. De asemenea, s -a observat că într -un mediu controlat acustic, a crescut cu 60% capac itatea de concentrare și timpul de răspuns al persoanelor cu autism, iar numărul momentelor de auto -stimulare a scăzut tot cu 60%.[2] Pentru realizarea controlului acustic trebuiesc luate în considerare atât zgomotele ce se pot produce în interior, cât și cele venite de afară, inclusiv zgomotele de impact precum s unetu l produs de ploaie.[14 ] Prin crearea unor spații în care zgomotul de fundal, ecoul și reverberația sunt minimizate, eficientă tratamentului va crește proporțional. Performanță acustică trebuie considerată nu numai pentru încăperile de tratament, ci și pentru zonele de tranziție și cele exterioare. Pentru a crește nivelul de integrare al persoanelor cu tulburări de spectru autist, este necesară trecerea gradată de la spații controlate acustic la spații ce prezintă multiplii stimuli auditivi, ce simulează scenariul unei zone publice urbane. Acest lucru se va efectua concomitent cu parcurg erea etapelor de tratament.[2] Zona de refugiu Studii privind intervenția terapeutică în cadrul sesiunilor indi viduale și colective pentru persoanele cu tulburări de spectru autist au dezvăluit necesitatea creării unei zone de confort în care persoana afectată de sindrom să se poată retrage atunci când sarcina devine mult prea solicitantă. Cel mai des, atunci când simt că pierd controlul asupra situației în care ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 128se află, ei încearcă să evadeze, refuzând orice contact cu exteriorul. Dacă această zona de confort este amenajată corespunzător pentru a permite o rupere față de stimulii înconjurători, și se află la vedere a persoanei afectate de sindrom, s -a observat că atacurile de panică devin din ce în ce mai rare. Simplă posibilitate de a se retrage într -un astfel de spațiu reușește să calmeze de cel e mai multe ori individul.[10 ] Spațiul de refugiu ar trebui să existe î n toate încăperile de terapie, existând numeroase moduri de amenajare și amplasare a acestuia. Dificultăți majore pot apărea datorită faptului că un anumit spațiu poate genera confort pentru o persoană cu autism, în timp ce pentru altul poate genera anxiet ate și frică. Astfel, aceste locuri, care pot fi compuse și dintr -un singur element de mobilier, ar trebui să poată fi schimbate în funcție de preferințele persoanei aflate în terapie. Un foarte bun exemplu de zona de refugiu este fotoliul de terapie cre at de Ashley Nieman. Obiectul are un design care oferă siguranță utilizatorului și este dotat cu sine pentru legănare și diverse dispozitive care să ofere senzații auditive, tactile și vizuale pentru calmarea persoanelor cu tulburări de spectru autist în t impul unui atac de panică.[ 15] Concluzie La acest moment, modul de abordare cel mai potrivit pentru un centru de tratament pentru persoanele cu tulburări de spectru autist este metoda designului senzorial. Deși presupune o capacitate mai mică de adaptare a persoanelor cu autism la situațiile activităților cotidiene, combinat cu sesiuni de participare la anumite cursuri din cadrul ARHITECTURA VINDECĂTOARE autism 129sistemului public de învățământ, terapia poate acoperii variații mai mari ale severității sindromului, fiind deci o alternativă m ai bună pe termen lung în raport cu teoria spațiilor „neuro -tipice”, ale căror calități nu au fost încă dovedite empiric. Conform teoriei designului senzorial, în cadrul centrului se vor crea spații diferite din punct de vedere al impactului oferit de stim uli. Zona de tratament trebuie plasată într -un loc retras în cadrul sitului și separat fără de zona de acces public. Astfel se va crea o gradare a spațiului pe orizontală din punct de vedere senzorial începând cu spațiul de informare/ training, continuând cu segmentul destinat cabinetului de psihiatrie și terminând cu zona de tratament plasată în capătul lotului pentru a fi cât mai izolată de stimuli. De asemenea, se poate crea o astfel de gradare inclusiv pe verticală în cadrul zonei de tratament, etajele superioare fiind cele ce oferă o mai bună izolare față de stimuli. Spațiile interioare și exterioare clădirii vor avea proporții adaptate activității pentru care sunt destinate, astfel încât persoanele cu autism să nu se simtă constrânși de spațiu sau să își concentreze atenția către alți stimuli decât cei primiți de la instrumentele terapiei. Deoarece majoritatea persoanelor ce suferă de tulburări de spectru autist prezintă deficiențe senzoriale de percepție, acustică, lumina și a inputurilor vizuale de or ice fel necesită o adaptare la gradului de severitate al sindromului și la nivelul la care se află intervenția. Realizarea deci, a unor spații flexibile este esențială pentru eficientizarea tratamentului. Asist.dr.arh. MIHAELA ZAMFIR (GRIGORESCU) – UAUIM Psiholog clinician ANDREEA GEORGIANA MARIN – Spitatlul Univ. Elias -București Asist.dr.phd. MIHAI-VIOREL ZAMFIR UMF ARHITECTURA CENTRELOR DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE CU DEMENȚĂ ALZHEIMER -o abordare interdisciplinară medic-arhitect-psiholog- Alzheimer, demență, design interior, funcționalitate, calitatea vieții ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 131Introducere Boala Alzhei mer afectează între 5 -7%din populația de peste 6 0de ani, cu o incidență care crește odat ăcu vârsta (Prince M et ali, 2013) .În ciuda “fa țadei” înșelătoare, persoana cu demență Alzheimer suferă deteriorări importante ale abilităților cognitive și ale comportamentului, care îi afectează percepția realității și reacția față de aceasta. Este important să cunoaștem toate aceste aspe cte pentru a putea atinge trei deziderate importante .Îmbătrânirea acasă presupune printre altele conceperea unui spa țiu specific dedicat reabilitării acestor persoane , în care să se poată desfă șura intervențiile necesare pentru a aduce persoana afectată la un nivel optim func țional , de autonomie, prin Fig. 1 Alzheimer -colaj Sursa: http://santos -diez.com/fotografia/wp -content/uploads/2012/09/sm_alz_03_45891.jpg http://www.peckbloom.com/files/2013/06/Elderly -Woman -Stressed.jpg http://www.santos -mera.com/blog/wp -content/uploads/Centro -Alzheimer -35.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 131Introducere Boala Alzhei mer afectează între 5 -7%din populația de peste 6 0de ani, cu o incidență care crește odat ăcu vârsta (Prince M et ali, 2013) .În ciuda “fa țadei” înșelătoare, persoana cu demență Alzheimer suferă deteriorări importante ale abilităților cognitive și ale comportamentului, care îi afectează percepția realității și reacția față de aceasta. Este important să cunoaștem toate aceste aspe cte pentru a putea atinge trei deziderate importante .Îmbătrânirea acasă presupune printre altele conceperea unui spa țiu specific dedicat reabilitării acestor persoane , în care să se poată desfă șura intervențiile necesare pentru a aduce persoana afectată la un nivel optim func țional , de autonomie, prin Fig. 1 Alzheimer -colaj Sursa: http://santos -diez.com/fotografia/wp -content/uploads/2012/09/sm_alz_03_45891.jpg http://www.peckbloom.com/files/2013/06/Elderly -Woman -Stressed.jpg http://www.santos -mera.com/blog/wp -content/uploads/Centro -Alzheimer -35.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 132participare activă și implicare în diverse activită ți. Scopul final este de a o ajuta sa-și păstreze identitatea de sine și simțul coerenței în vederea menținerii unui nivel optim al calității vieții. Degrev area membrilor familiei în scopul diminuării stresului asociat îngrijirii și al facilitării continuării rolului social este un aspect la fel de important. Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului ce produce o deteriorare a func țiilor de cunoaștere cu pierderea capacităților Fig. 2 Boala Alzheimer -afecțiune degenerativă progresivă a creierului Sursa: http://newsmedia.tasnimnews.com/Tasnim/Uploaded/Image/1393/04/20/13930420124017310 3181394.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 133intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament. Simptomele se c aract erizează printr -un debut gradat. B olnavul cu demențăAlzheimer poate dezvolta anumite strategii pentru a -și disimula dificultățile, declinul însă se agravează progresiv. Tulbur ările ap ărute î n comp ortamentul pacientului cu demen țăAlzheimer au un impact puternic at ât asupra calit ății vieț ii pacientului, c âtși asupra calit ății vieții persoanei/persoanelor care îngrijesc bolnavul cu demen țăAlzheimer. Manifestări clinice : Simptome cognitive Simptome non -cognitive Tulburări de memorie Tulburări de vorbire: nu î și găse ște cuvintele, chiar pentru noțiuni simple Incapacitatea de a efectua diferite activită ți motorii coordonate: ″nu mai știe″ cum săAgitație si agresivitate fizică sau verbală Tulbu rări psihotice: halucina ții (deobicei vizuale), idei delirante (de persecu ție, de gelozie, de abandon, etc) Tulburări ale dispozi ției afective: ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 134se îmbrace adecvat, cum se descuie u șa cu cheia, etc. Imposibilitatea de a recunoa ște, identifica și denumi obiecte uzuale Tulburări ale func țiilor de organizare a activită ților zilnice, incapacitatea de a lua decizii Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiat ivelor False recunoa șteri: dificultate în recunoa șterea fizionomiilor cunoscute, urmată de identificări eronateîn principal depresie și anxietate, rar sunt întâlnite stări de euforie exagerată Tulburări ale comportamentului alimentar (reducerea /creșterea exagerată a apetitului, alimenta ție neîngrijită, ingerare desubstanțe non -alimentare) Dezinhibi ție sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală Incontinen ță urinară, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau î n prezența altor persoane Acest veritabil inventar al conduitelor, reac țiilor și modificărilor clinice prezente la pacientul cu demen țăAlzheimer ne arată complexitatea de schimbări în planul comportamentului uman și nu numai. Uneori ușor observabil, alteori ascuns, el ne ajută să în țelegem pacientul cu d emențăAlzheimer și să venim în ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 135întâmpinarea satisfacerii nevoilor de suport, siguran ță și confort, soluția pentru aceasta fiind o abordare integrativă, holistică, interdisciplinară, pentru evaluare a atât a deficitelor , cât și anevoilor acestuia ,pentru un optim de interven ție ce are drept scop final cre șterea calității vieț ii pacientului. Stadiile avansate ale demen ței Alzheimer ridică probleme importante de organizare în cadrul familiei, o reatribuire de roluri și o redistribuire a sarcinilor ca urmare a gradului de deterioare func țională prezentă la pacientul cu demență Alzheimer. În stadiile moderat -avansate/avansate ale demen ței pacientul nu mai este capabil să ia nici cele mai simple decizii în viața de zi cu zi, nu se mai poate orient aîn timp și spațiu, nu reu șeștesă facă cumpărături, nu mai este apt să trăiască singur, necesitând supraveghere permanentă, nemaiputând fi capabil de autoîngrij irea personal ășinecesitând ajutor atât pentru realizarea activită ților cotidiene bazale –ADL ”Activities of Daily Living” (îmbrăcare, alimentare, administrarea tratamentului, igienă personală, mers la toaletă, plimbare – supraveghere/ajutor ) cât și pentru realizarea activitățilorcotidiene complexe – IADL ”Instrumental Activities of Daily Living” (utilizarea telefonului mobil, a telecomenzii, programarea ma șinii de spălat sau a cuptorului cu microunde, responsabilitatea administrării medica ției proprii ,activități casnice de îngrijire – curățenie, menaj, aprovizionare, gătit, ș.a.m.d ., utilizarea mijloacelor de transport în comun). ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 136Pentru cele mai multe persoane cu demenț ăAlzheimer, asistența și suportul social sunt esențiale pentru participarea la viața socială. Lipsa serviciilor de suport necesare poate face ca aceste persoane să devină extrem de dependente, ceea ce limitează activitatea și participarea activă a acestora la nivel de societate/familie/comunitate. Nevoile pacien ților cu demență sunt di ferite ( și multiple, de obicei), astfel încât , în urma unei evaluări minu țioase putem identifica: •nevoi de sănătate mentală (de ordin cognitiv și comportamental) ; •medicale (afec țiuni somatice asociate) ; •funcționalitate/ calitatea vie ții; •suport psiho -emoțional ; •suport social și implicarea comunit ății; •suport pentru membrii familiei și pentru îngrijtori . Pacientul cu demen ță Alzheimer necesită suport semnificativ pentru nevoi neîmplinite. Nevoia de asistență și suport poate varia în funcție de factorii de mediu, de etapa de viață, de condițiile de sănătate existente dar și de nivelul de funcționare individ uală. Centrele de zi pentru pacien ții cu demență Alzheimer trebuie să răspundă nevoilor acestora de asisten ță.Serviciile de asistență și suport includ: ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 137suport comunitar și trai independent –asistență pentru îngrijirea de sine, a gospodăriei, mobilitate, timp liber și participare în comunitate; acces la comunitate –inclusiv centr e de îngrijire pe timpul zilei « day care center »; servicii de suport rezidențial –cazare independentă și trai la comun în case cu grupuri și contexte instituționale; servicii temporare –pauze pe termen scurt pentru furnizorii de îngrijire și pentru p ersoanele cu demența Alzheimer. Centrele de zi pentru pacienții cu demență Alzheimer au drept scop final asistența și suportul activităților din viața de zi cu zi și participarea la comunitate. Nu există un singur model de servicii de suport ce va funcționa în toate contextele și va întruni toate nevoile. Este nevoie de o diversitate de furnizori de servicii medicale și nu numai. În prezent, furnizarea de servicii oficiale, din par tea statului, și nu numai, este,în general ,subdezvoltată la noi în țară. Lipsa fondurilor este principala problemă semnalată atât de instituțiile publice, cât și de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități de îngrijire la domiciliu pentr u persoanele vârstnice deoarece atât fondurile provenite de la bugetul de stat și cel local sunt insuficiente pentru a acoperi integral costurile și nu permit organizațiilor să se dezvolte. Totodată, sumele provenite din donații și sponsorizări nu acoperă costurile reale și nu pot asigura continuitatea și ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 138stabilitatea sistemului de servicii comunitare pentru persoanele vârstnice în sistem privat. (http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2 009/studiu_standarde.pdf ) Centrul d e zi pentru persoane vârstnice este un nod important al rețelei de resurse comunitare oferite vârstnici lorîn demersul acesteia de a menține persoana vârstnică cât mai mult timp posibil la propriul său domiciliu/în propriul său mediu de v iață. Astfel, se poate spune că, CENTRUL DE ZI, prin funcțiunile sale, devine o verigă importantă a asistenței integrate la domiciliu, prin care se poate preveni instituționalizarea vârstnicilor diagnosticați cu demențăAlzheimer. Ce se întâmplă în centrul de zi pentru persoane cu demență Alzheimer? 1.evaluare a nevoilor –identifică și clasifică nevoile de îngrijire ș i suport ale persoanei în cauză. Procesul de evaluare complexă urmăre ște aspecte legate de situa ția individualizată a fiecărui pacient în parte fiind înregistrate date privind situa ția socială, date legate de membrii familiei sau persoanelor ce îngrijesc p acientul, situa ția economic ă, situația medicală și alte date relevante. (Coord. Valentin Vladu, 2010 ,”Manual de bune practice sociale”, p176); 2.coordonarea sau planificarea serviciilor –identifică cele mai adecvate opțiuni de servicii și suport car e să satisfacă nevoile evaluate. Factorii de ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 139bază ai planificării interven ției sunt: stabilirea obiectivelor, stabilirea activităților ce urmează a fi realizate, stabilirea procedurilor de lucru, stabilirea timpilor de lucru. (Coord. Valentin Vladu, 2010 ,”Manual de bune practic e sociale”, p 176); 3.furnizarea de servicii –pachet de suport de servicii atât pentru pacientul cu demența Alzheimer cât și pentru familie, dacă este cazul. Serviciile oferite de un centru de zi pentru persoane cu demen ță Alzheimer: •Evaluarea statusului fizic și mental al pacientului; •Evaluare psihiatric ă/geriatric ă/psihologic ă; •Reevaluare psihiatric ă/geriatric ă/psihologic ă; •Monitorizarea și administrarea tratamentului; •Asisten ța medical ăpermanent ă; •Programe specifice de reabilitare medical ă:kinetoterapie/fizioterapie/masaj terapeutic/etc. ; •Supraveghere, îngrijire personal ă. ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 140Intervenții psihologice desfășurate în centrul de zi pentru persoane cu demență Alzheimer : Stimulare cognitiv ă Se intervine, cu precădere, pe ariile cognitive deficitare eviden țiate în urma evaluării psihologice prin intermediul testelor psihometrice specifice. Metodologia de lucru constă în aplicarea fișelor de lucru creion -hârtie create și adaptate pe parcurs în f uncție de performanțele obținute/arie cognitivă deficitară –orientare temporo -spațială, atenție și concentare, memorie și calcul mental, funcții executive, precum și a aplicațiilor computerizate specifice pentru training cognitiv compatibile cu smartphone și/sau tableta pentru antrenarea funcțiilor restante evidențiate în urma evaluării inițiale -pentru antrenarea capacității de calcul mental, a vitezei de lucru, judecată, memorie, precizie și control. Pacienții sunt monitorizați pe toată durata intervenț iei, terapia fiind adaptată în funcție de performanțele obținute de la o ședință la alta. Eficacitatea, efectele secundare, impactul tratamentului asupra vieții individului și necesitatea procesului terapeutic este necesar a fi reevaluate periodic. Tehnici utilizate în interven ția de stimulare cognitivă:  “remin iscence therapy ”-sunt utilizate diverse materiale ″didactice″ precum ziare vechi sau diverse jurnale de casă cu scopul de a stimula memoria și de ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 141a permite împărtă șirea experienței și a valo rilor dobân dite până la momentul respectiv .  “validation therapy ”-formă de psi hoterapie ce pleacă de la premiz a unicității individului și este utilizată pentru a -i da bolnavului oportunitatea de a-și rezolva anumite conflicte interioare restante/nerezolvate prin încurajarea și validarea sentimentelor acestuia.  “reality orientation therapy ”-terapie de orientare temporo -spațială – reamintirea poate îmbunătă ți funcționarea, relaționarea, comunicarea, motiv pentru care este imperios necesar să men ținem pacientul cu demența Alzheimer activ și implicat în tot ceea ce ține demediul înconjurător. “cognitive stimulation therapy ”-derivă din ″reality orientation therapy″ și folosește o prelucrare a informațiilor ,mai degrabă decât cuno ștințe faptice , atunci când ne adresăm problemelor legate de func ționalitatea pacientului cu demențăAlzheimer. (http://who.int/mental_health/mhgap/evidence/resource/ dementiaq5.pdf ) Terapia de stimulare cognitivă nu înseamnă doar recuperarea cognitivă a tulburărilor, ci și susținerea pacientului din punct de vedere afectiv și motivațional. Ea contribuie la reintegrarea în familie, comunitate șisocietate prin recuperarea totală/par țială a funcțiilor afectate și astfel, având ca efect creșterea calității vieții individului. ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 142Evaluarea t ulbur ărilor de limbaj Afectarea limbajului este unul dintre deficitele importante care împiedică realizarea activită ților zilnice obișnuite .Evaluarea se face sub formă de conversa ție liberă, interviu sau teste standardizate, cu scopul de a preciza performan țele calitative și cantitative, dar și frecvența și tipul unor tulburări lor de limbaj specifice. Evaluarea tulburărilor de limbaj este importantă pentru diagnosticul diferen țial, precizarea stadiului, prognosticului, managementul cazului. Terapia tulburărilor de limbaj Este de men ționat faptul că nu exis tă o metodă universală de lucru, pentru fiecare caz în parte fiind necesară sistematizarea, completarea și chiar inovarea tehnicilor cunoscute prin introducerea de elemente noi. Ateliere lede artterapie pot reprezenta o alternativă plăcută și agreată de paciențiicu demen ță Alzheimer , artterapia fiind considerată a fi o metodă preventivă a deteriorării cognitive ,a cărei ac țiune psihoeducațională constă în dezvoltarea mecanismelor de bază c are susțin fenomenul mnezic. (Rozeta Drăghici, 2015, ”Eficacitatea programelor terapeutice de stimulare cognitivă la persoanele cu Alzheimer” –Conferința Națională Alzheimer ) ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 143Terapia de s timulare multisenzorial ă, denumită și ”terapia Snoezelen” se realizează în afara comunicării verbale, bazându -se pe stimularea simțurilor primare: vizual (prin intermediul fibrei optice) , olfactiv (aromoterapie, parfumuri/deodorante cu arome familiare) , tactil (diferite texturi ,vibrații),auditiv (muzică relaxantă/arti ști preferați, sunete emise la vibrația produsă de echipamentul din camera Snoezelen, sunete din natură: vânt, clopo ței, valuri, ploaie, ș.a.m.d.) . Camera ”Snoezelen” poate fi considerată un”set de instrumente” cu diferite tipuri de echipamente senzoriale ce vin în întâmpinarea diferitelor nevoi senzoriale ale persoanei ce beneficiază de a cest tip de terapie .(https://www.rompa.com/media/free – resources/Dementia_and_ Snoezelen.pdf ) S-a constatat că terapia de stimulare multisenzorială ”Snoezelen” are un efect pozitiv atât asupr a dispozi ției, cât și asupra comportamentului pacienților cu demență Alzheimer, în special asupra comportamentului agitat. (Sarah Ba illon, 2005, ”Variability in Response of Older People with Dementia to Both Snoezelen Fig. 3 Stimularea sim țurilor prin intermediul fibrei optice Sursa: http://michelataeggi.photoshelter. com/image/I0000XVuX.kyHJqk – [Rosa, Treviolo, Italia, 2011] ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 144and Reminiscence”, pp367-374).Mediul terapeutic este un mediu controlat, creând un sentiment de siguran ță, aspect deosebit de important atunci când ne referim la pacientul cu demen ță Alzheimer. Ședințe de psihoterapie și consiliere psihologic ăavând rolul de a crește stima de sine. Stima de sine scăzută este o problemă frecvent întâlnită la pacien ții cu demență Alzheimer. Tendința de izolare/de retragere din comunitate se manifestă în majoritatea cazurilor ca urmare a sentimentului de lipsă de valoare ,acut resim țit de către aceștia. (http://www.dementiaguide.com/symptomlibrary/personalitychanges/low_s elf_esteem/ ); Grupuri de suport –experien ța grupu lui, în majoritatea cazurilor, este benefică p acientului cu demen ță Alzheimer. Grupul în sine poate satisface nevoia de rela ționare, de comunicare și de ce nu, de întrajutorare ; Organizarea unor conferin țe periodice cu scopul de informare asupra problematicii D.A. ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 145Ce reprezintă un centru de zi pentru persoane vârstnice cu demență Alzheimer? Este un centru care asigură asistență socio -medicală pe timpul zilei persoanelor cu demență Alzheimer și manageriază consecințele acestei boli, permițând aparținătorilor, familiei să aibă repausul necesar desfășurării altor activități. Fig. 4 Scopul centrelor de zi ©Mihaela Magdalena Zamfir, Mihai -Viorel Zamfir, Andreea Georgiana MarinARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 145Ce reprezintă un centru de zi pentru persoane vârstnice cu demență Alzheimer? Este un centru care asigură asistență socio -medicală pe timpul zilei persoanelor cu demență Alzheimer și manageriază consecințele acestei boli, permițând aparținătorilor, familiei să aibă repausul necesar desfășurării altor activități. Fig. 4 Scopul centrelor de zi ©Mihaela Magdalena Zamfir, Mihai -Viorel Zamfir, Andreea Georgiana Marin ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 146Caracteristici centr ude zi pentru pacienți cu demență Alzheimer : -independență -mediu suportiv, asigură terapie prin design, non-farmacologică -autonomie -schem ă funcțională clară care asigură un echilibru optim între multifuncționalitatea comasare – concomitență și multifuncționalitatea flexibilă, adaptabilă -siguranță -deschis spre comunitate, stimulează -comunitate -schimburile intergeneraționale dar în același timp oferă intimitate -oferă suport și informare familiei Pentru formularea unor principii arhitecturale particulare centrelor de zi se pornește de la identificarea nevoilor persoanelor cu demență Alzheimer : nevoi de sănătate mentală (de ordin cognitiv și comportamental), medicale (afec țiuni somatice asociate), funcționalitate, suport psiho -emoțional, suport social și implicarea comunității, precum și a nevoilor de suport pent ru membrii familiei și îngrijtori. ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 147Medicația și intervenția psihologică nu reprezintă singurele metode de tratament în demența Alzheimer, mediul în întregime poate îngloba capacități curative . Pentru gândirea spațiului, arhitectul va colabora cu toți speci aliștii implicați în vederea atingerii acestor obiective, impunându -se o abordare comprehensivă, interdisciplinară la nivelul serviciilor de tip psihiatric, medical și de asistență psiho -socială, dar și a unor servicii cu caracter comunitar care să deserve ască vârstnicii cu demen ță și familiile acestora, precum și comunitatea de apartenență. Astfel, pe lângă asistența medicală, centrele de zi pentru persoane cu demență Alzheimer trebuie să ofere posibilitatea desfășurării unei palete largi de activități car e să țină cont de diferitele grade și tipuri de dependență ale utilizatorilor. Pentru terapia ocupațională pot fi propuse ateliere de artă și meșteșuguri (ceramică, pictură, muzică), atelier de pâine, sală jocuri de societate (cărți, rummy, șah, table, bin go), sală de dans, etc. Un rol important îl are activitatea fizică atât cât este posibilă, în consecință nu trebuie să lipsească o sală de kinetoterapie. Un rol important în stimularea relațiilor sociale între cei care frecventează centrul ca pacienți dar și pentru menținerea relațiilor cu comunitatea îl au spațiile destinate evenimentelor .O sală multifuncțională poate găzdui diverse activități, serbări de zile onomastice, festivități la care pot lua parte și alți membri ai comunității. În gândirea contemp orană a centrelor de zi destinate pacienților cu boală Alzheimer se pune accent pe continuarea vieții în cadrul ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 148comunității . Deasemenea, o mică galerie de artă în care se pot expune obiecte făcute de vârstnicii cu demen ță poate funcționa în spațiile comune , de circulație. La fel de importantă este și acordarea serviciilor de consiliere și suport pentru membrii rețelei de suport. Principii de design pentru centre de zi pentru persoane cu demență Alzheimer : Revelarea corectă a principiilor de arhitectură și a instrumentelor arhitecturale care stau la baza proiectării unui centru de zi pentru persoane vârstnice diagnosticate cu boala Alzheimer se face doar printr -o colaborare interdisciplinară. 1. Asigurarea concomitentă a unui spațiu confortabil și a unui mediu terapeutic Centrul trebuie să asigure concomitent un spațiu confortabil și un mediu terapeutic prin lumină, cromatică, texturi. Este de evitat aspectul de instituționalizare ( Hodges et ali, 2006) , trebuie menținut un nivel uniform de confort prin reducerea efectelor de str ălucire și a curen ților de aer, controlul temperaturii, sunetului, zgomotului (Hodges et ali, 2006; Alzheimer’s Australia, 2003) , și luminii, oferirea unui sentiment de siguran ță. ( Willatt, 2011) Se recomandă ca spațiile să fie bi ne iluminate natural iar priveliștea spre exterior să ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 149fie facilitată. Utilizarea inteligentă a luminii joacă un rol important, atât cea naturală cât și cea artificială. Ziua, lumina naturală combate depresia iar seara este potrivită o lumină uniformă și consistentă pentru evitarea umbrelor. Cromatica este la fel de importantă, se recomandă texturi variate în culori vese le care contribuie la combaterea depresiei, finisaje mate. Relația interior -exterior trebuie facilitată, prin concepția arhitecturală pot fi oferite experiențe variate de parcurgere a spațiului ( Alzheimer’s Australia, 2003) concomitent cu încurajarea auton omiei prin evitarea dezorientării -marcarea în culori diferite a acceselor, bare ajut ătoare pentru deplasare, pardoseli antiderapante, utilizarea de remindere -ceasuri, calendare. Confortul personalului este deasemenea foarte important, prin urmare centrul ar trebui să conțină o cameră separată sau un spațiu amenajat special pentru relaxarea personalului în special după situațiile stresante . Fig.5Ellesmere Nursing Home, Londra, Anglia, HLM Architects, 2007 -tratarea spațiilor exterioare Sursa: http://www.e – architect.co.uk/images/jpgs/lon don/ellesemere_nursing_home _071110_2.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1502.Funcționalitate și eficien ță Funcționalitatea și eficiența spațiului are în vedere minimizarea distanțelor efectuate de personal și favorizarea monitorizării rezidenților. Se recomandă o scară redusă a acestor centre, dacă este posibil gândirea acestora doar pe parter și un nu măr de maxim 12 -161utilizatori pentru a mențin e o atmosferă cât mai domestică. Trebuie urmărită eficien țapersonalului ( Alzheimer’s Australia, 2003) prin minimizarea distan țelor dintre spa țiile frecvent folosite și favorizată supravegherea rezidenților de către un personal minim. 1Chiar 8-12 în cazul Australiei. Fig. 6 Facilitarea supravegherii re zidenților prin ponderarea inteligentă a suprafețelor vitrate –Hainburg Nursing Home, Austria, 2009 Sursa: http://www .archdaily.com/61115/hainburg -nursing -home -christian -kronaus -erhard – an-he-kinzelbach/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1513. Salubritate Salubritatea este întreținută atât prin atenta gândire a materialelor (durabile, rezistente la umezeală), detaliilor și tehnologiilor cât și prin relațiile de proximitate dintre diverse funcțiuni, de exemplu grupurile sanitare se recomandă a fi poziționate în imediata apropiere a spațiilor destinate petrecerii timpului liber în comun. Trebuie asigurată o ventilare optimă a spațiilor. Favorizarea unui mediu inodor se poate face prin utilizarea carpetelor din materiale lavabile în locul covoarelor tradițional e, prin proiectarea unor pardoseli usor de întreținut, ceramic, parchet laminat, posibil linoleum. Fig. 7 Design și finisaje atent gândite pentru favorizarea unui mediu curat Sursa: http://www.sheilagilmore.co.uk/wp -content/uploads/2012/04/practical.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1524. Proiectarea optim ăa căilor de circula ție pentru evitarea dezorient ării, reducerea agitației și dromomaniei Căile de circulație se recomandă a fi proiectate pe cât posibil „în buclă” pentru a asigura manage mentul dromomaniei și agitației prin metode ambientale . Pot fi folosite diferite indicii, culori, texturi, tehnici decorative dar și signalistică pentru evitarea dezorientării. (Alzheimer’s Australia, 2003) Unitățile de cazare pot fi decorate cu fotografii cu evenimente pozitive din familie. A se evita utilizarea oglinzilor mari mai ales în spații puțin illuminate -creează confuzii, umbre. În spațiile comune pentru petrecerea timpului liber pot fi amplasate t ablouri cu peisaje sau arhitectură clasică, cunoscută tuturor, remindere -ceasuri, calendare. S-a constatat că recreerea atmosferei din perioada din care amintirile sunt încă vii poate avea un efect benefic asupra rezidenților. (Hodges et ali, 2006) , Fig.8, 9Orientare prin cromatică și/ sau signalistică adecvată Sursa: http://www.e – architect.co.uk/images/jpgs/london/elle semere_nursing_home_07111 http://www.naagtag.com/media/catalog /product/cache/1/image/800×800/9df78 eab33525d08d6e5fb8d27136e95/r/e/re stroom -signs -unisex -handicap.jpg 0_8.jpg ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 153 Fig.10Favorizarea circulației “în buclă” -Centru de zi Alzheimer , 2006, Spania, arh. Santos & Cid Sursa: http://www.archdaily.com/295469/urban -day-care-center -for-alzheimer -patients -cid-santos/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1545.Flexibilitate și a ccesibitate Se recomandă ca spațiile să se poată plia pe mai multe tipuri de activități, să beneficieze de un design simplu pentru evitarea confuziilor. Complexitatea mediului este redusă prin relaxarea regulilor, de exemplu eliminarea încuietorilor, instalarea întrer upătoarelor ușor de utilizat. Centrul trebuie să ofere transport de la locuință la centru de zi. Spațiile trebuie să fie accesibile tuturor rezidenților, inclusiv utilizatorilor d e scaun rulant. Facilitarea mobilității este importantă pentru toți pacienții și în mod special pentru cei care prezintă agitație și tulburări de comportament. Toaletele trebuiesc amplasate în locuri direct vizibile. Centrele de zi se recomandă, atunci câ t este posibil, să fie proiectate pe un singur nivel, dacă nu, trebuie asigurat accesul prin amplasarea de lifturi. Fig. 11 Design simplu pentru evitarea confuziilor -Centru de zi Alzheimer , 2006, Spania, arh. Santos & Cid http://www.archdaily.com/295469/ urban -day-care-center -for- alzheimer -patients -cid- santos/50aa8c4bb3fc4b0b540000 1c-urban -day-care-center -for- alzheimer -patients -cid-santos – photo ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 155 Fig.12Accesibilitate pentru persoanele cu d izabilități -Centrul Geriatric Santa Rita, 2003, Spania, arh. Manuel Ocaña Sursa: http://www.archdaily.com/24725/santa -rita-geriatric -center -manuel – ocana/1251302789 -0905 -om-santarita -062 ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1566. Securitate șisiguran ță Se recomandă utilizarea pardoselilor antiderapante, controlul accesului la spațiile periculoase, supravegherea ieșirilor. Trebuie montate bare de sprijin pe toate căile de circulație și eliminat pericolul de împiedicare prin reducerea pe cât posibil a denivelărilor. 7. Estetica Securitatea și siguranța spațiilor sunt corelate cu principiile de estetică pentru a rezulta un design simplu în scopul evitării stărilor confuzionale. Estetica este un aspect principal care poate face obiectul unui articol întreg, depinde de foarte mulți factori printre care specificul socio -cultural al comunității din care rezidenții Fig. 13 Pardoseli antiderapante șI bare de susținere – Ellesmere Nursing Home, 2007, Anglia, arh. HLM Sursa: http://www.e – architect.co.uk/london/ell esmere_nursing_home.htm ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 157provin este esențial. Pe scurt însă, se recomand ă utilizarea de materiale și texturi naturale, puse în valoare de lumina naturală. Atmosfera trebuie să fie caldă, asemănătoare cu a unui cămin atât în camerele rezidenților cât și în cabinetele medicale sau spațiile de petrecere a timpului liber în comun. Spațiile comunitare -living, săli de activități sau evenimente -se recomandă a fi generoase și bine luminate. Mobilierul se recomandă a avea un contrast cromatic evident față de pereți pentru că persoanele cu tulburări de spectru Alzheimer disting mai gre u diferențele de culoare. O eventuală marcare croamatică diferită este recomandabilă și pentru accesul la baie. Stimularea vizuală îmbunătățește memoria și conferă o stare de bine, pot fi utilizate în acest scop plante de interior, acvariu, un televizor ma re. Aspecte legate de imaginea exterioară care trebuie să fie prietenoasă și să nu amintească de o instituție au mai fost precizate și în cadrul primului principiu formulat. Nu în ultimul rând, integrarea în contextul natural este deosebit de benefică pent ru rezidenți. Fig. 14 Contrast cromatic între mobilier și pereți Sursa :http://www.homedit.com/why – should -i-paint -my-living -room -yellow/ ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 1588. Sustenabilitate Toate principiile enunțate trebuie integrate în conceptul de sustenabilitate. Se recomandă utilizarea de material reciclate și reciclabile, panouri fotovoltaice, în general tehnologii contemporane. Fig. 15 Tehnologii sustenabile pentru arhitectura centrelor de zi Alzheimer – Ellesmere Nursing Home, 2007, Anglia, arh. HLM Sursa: http://www.e -architect.co.uk/london/ellesmere_nursing_h ome.htm ARHITECTURA VINDECĂTOARE alzheimer 159Concluzii Centrul de zi pentru persoane vârstnice este în general un nod important al rețelei de resurse comunitare oferite vârstnicilor în demersul acesteia de a le menține cât mai mult timp posibil la propriul domiciliu/mediu de viață. Astfel, se poate spune că centrul de zi –prin funcțiunile sale -devine o verigă importantă a asistenței integrate în comunitate a persoanelor vârstnice, prin care se poate preveni instituționalizarea persoanelor diagnosticate cu boală Alzheimer. Arhitectu ra centrelor de zi și arhitectul specializat în acest tip de instituții joacă un rol esen țial în creșterea calității vieții pacienților cu boală Alzheimer și în exercitarea optimă a activităților de către personalul socio -medical. Utilizarea unui set de pr incipii arhitecturale proprii acestei maladii poate îmbunătății substanțial calitatea vieții pacienților cu boală Alzheimer, având drept consecință benefică reducerea medicației anti -psihotice. drd. arh.VALERICA POTENCHI ARMONIA CASELOR DIN PĂMÂNT UAUIM armonie, adăpost, pământ ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 161Spațiul construit a fost creat din cele mai vechi timpuri pentru a fi întrebuințat de către om. Funcțiunea inițială era de simplu adăpost cu rol de protecție împotriva intemperiilor sau de apărare. De -a lungul timpului locuința s -a transformat de la adăpost la un obiect care să definească statutul social și la spațiul în care ne petrecem timpul liber. Azi locuința reprezintă un spațiu în care omul își trăiește viața, este un loc pentru relaxare, inspirație și căldură. Ea trebuie să satisfacă nevoile sociale, fizice și spirituale, specifice personalității celor care locuiesc spațiul. Elementele spațiului construit pot avea semnificații diferite pent ru fiecare persoană în funcție de experiențele trăite. Casa natală se întipărește în memoria fiecăruia definind elementele fundamentale pe care următoarele locuințe le vor conține sub diferite forme. Filozoful francez Gaston Bachelard explică în lucrarea s a “Poetica spațiului” cum amintirile copilăriei influențează percepția spațiilor locuite în trecut, casele următoare fiind variații ale elementelor intime din casa natală. Pe parcursul educației oamenii adună un set de imagini, unele văzute, altele constru ite mental, construind astfel o viziune proprie a spațiului. La acestea se adaugă sentimentele și senzațiile pe care o persoană le -a trăit de -a lungul vieții putând realiza în final imaginea spațiului ideal. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 162“…o casă nu e doar un instrument al locuirii, ci o risipire și o adunare în spațiu a ființei noastre. Am simțit cum, locuit, un loc ajunge să ne locuiască.” Gabrilel Liiceanu, Casele vieților noastre Totodată, spațiul construit influențează psihicul uman inducând omului o multitudine de stări de spi rit. Elementele principale ale spațiului construit care vin în contact direct cu persoana ce utilizează spațiul sunt: culoarea, textura, lumina și forma. Fizic și psihic, corpul uman resimte aceste elemente în mod direct sau indirect. Conform Dicționarulu i explicativ al limbii române (ediția a III -a, 2009, revăzută și adăugită), armonia este “potrivire desăvârșită a elementelor unui întreg”. Pentru a realiza un spațiu construit armonios elementele acestuia trebuie să se potrivească, să se afle în echilibru și să fie proporționate. Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupați de înfrumusețarea locuinței prin folosirea decorațiunilor realizate prin modelare în lut, sculptură în lemn sau pictură pe pereții caselor. La Muzeul Câmpiei Boianului din Drăg ănești -Olt a fost reconstruit un sat conform descoperirilor arheologice din timpul culturii Gumelnița. Se oserva în imaginea alăturată marea varietate de decorațiuni pictate pe pereții caselor din lut, specifice perioadei preistorice neolitice. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 163Azi,în cele mai multe zone de pe glob oamenii trăiesc în case din pământ, deși construcția acestor case s -a redus odată cu apariția cărămizilor arse. Din motive ecologice, în ultimii ani, tehnicile de construire cu pământ au revenit în atenția arhitecților. A ceștia au reînvățat tehnicile tradiționale de construire cu pământ, le -au îmbunătățit și au construit case moderne din pământ care răspund nevoilor locuirii contemporane. Spațiul construit din pământ este mai apropiat omului. În funcție de tehnica de const ruire folosită la realizarea caselor din pământ se pot obține forme dintre cele mai variate, de la forme organice până la forme geometrice complexe, puse în valoare printr – o gamă largă de culori naturale. Textura elementelor din pământ este dată de proporț ia particulelor de nisip, lut și argilă acestea conferind un aspect granulos, cu granule mici sau fin. Chiar și mobilierul poate fi realizat din pământ, de cele mai multe ori fiind modelat din lut chiar de către proprietari. Astfel, mobilierul are un aspec t unic și personalizat crescând confortul și calitatea spațiului locuit. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 164Culoarea În funcție de zona climatică, dar și de tehnica de construire folosită, pereții caselor din pământ sunt lăsați nefinisați sau sunt tencuiți și vopsiți. În zonele cu preci pitații puține, pereții sunt lăsați în culoarea naturală sau sunt pictați din motive estetice. În zonele cu precipitații abundente, este necesară protejarea structurii de pământ împotriva intemperiilor. Din acest motiv pereții exteriori sunt tencuiți și ap oi vopsiți cu lapte de var simplu sau cu adaosuri minerale pentru obținerea diferitelor culori. Pereții vor fi albi atunci când sunt vopsiți cu lapte de var. Pereții nefinisați vor avea culoarea pământului folosit pentru construire, obținut de cele mai mu lte ori chiar de pe terenul pe care se realizează construcția. Din acest motiv clădirea se va integra perfect în mediul natural. Culorile naturale ale pământului variază într -o paletă de diverse tonuri de gri, bej, ocru, portocaliu, roșu, maro în funcție d e compoziția minerală și organică a pământului folosit. De exemplu, culoarea galben, portocaliu, roșu indică un conținut ridicat de oxizi sau hidroxizi de fier. Acest tip de pământ este caracteristic zonelor cu climat cald și ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 165umed. Prezența carbo natului de calciu sau a compusilor de aluminiu conferă pământului culoarea albicioasă sau cu nuanță rozalie. Culoarea neagră sau maro închis este dată de conținutul de materie organică. Compușii feroși se găsesc în pământul cu nuanțe de la verzui, albăstr ui până la nuanțe vineții. Din punct de vedere coloristic pereții realizați prin tehnica pământului bătătorit prezintă un interes deosebit. Acești pereți sunt realizați din straturi din pământ de diferite culori, rezultând adevărate opere de artă. Sunt uni ci și individualizați. Textura Tencuielile caselor din pământ sunt realizate dintr -un amestec de nisip, praf și puțină argilă. Procentele elementelor ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 166minerale din compoziția materialului fiind greu de precizat se realizează testări până se obține amestecul ideal. Pentru evitarea crăpăturilor se adaugă elemente organice: păr de animal, fibre de cocos, paie tăiate sau fân. Pentru tencuirea pereților interiori se folosesc amestecuri de pământ cu următoarele adaosuri: rumeguș, fibre de celuloză, paie toc ate. Textura tencuielilor variază în funcție de cantitatea de nisip, praf sau argilă. Se deosebesc trei tipuri de pământ. textura fină a pământul argilos este dată de procentul mare de particule fine de argilă, având în compoziție puține particule mari de nisip. textura cu granulație mică este caracteristică pământului lutos în care procentele de elemente minerale de argilă, praf și nisip sunt aproximativ egale. textura mare, granulată a pământului nisipos; acesta are în compoziție un procent mai mare de nisip și foarte puțină argilă. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 167Se pot obține diferite tipuri de tencuieli în funcție de modul de aplicare a materialului peperete: tencuiala stropită este o tencuială din lut ușor pulverizată cu o pompă de mortar. Pereții astfel tencuiți au o textură fină. tencuiala aruncată se realizează prin aruncarea unor bulgări de lut rezultând astfel o suprafață neregulată. tencuiala u medă cu conținut mare de argilă este potrivită pentru modelarea manuală. Datorită procentului mare de argilă peretele decorat cu acest tip de tencuială va avea textură fină. Forma Clădirile realizate din pământ pot avea forme din cele mai variate. Casele cu pereți drepți și plan rectangular pot fi realizate cu oricare din tehnicile cu pământ. Pentru arce, cupole, bolți este potrivită tehnica cu cărămizi nearse din pământ dar și tehnica modernă cu saci umpluți cu pământ care permite realizarea cupolelor în tr-un timp mai scurt. Form ele organice se obțin cu tehnica lutului, acesta modelându -se ușor cu mâinile. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 168Lumina Golurile prevăzute pentru ferestre și uși nu pot fi foarte mari în structurile realizate doar din pământ. Din acest motiv s pațiile interioare au luminozitate redusă. Cu toate acestea, tehnica de construire cu lut oferă posibilitatea montării în pereți a sticlelor recilate obținând prin combinația de culori o atmosferă interioară plăcută. Deși sunt mici, ferestrele pot avea for me dintre cele mai diverse: rectangulare, rotunde sau organice. Sticla colorată adăugată unei ferestre din lut conferă unicitate spațiului interior. Pentru realizarea unor ferestre ample, care să permită iluminarea naturală generoasă a spațiului interior, este necesară realizarea unei structuri mixte. Deseori, se realizează o structura de rezistență din lemn, metal sau beton, folosind pământul doar pentru umplere. În aceste cazuri, pot fi prevăzute ferestre suficient de mari pentru a obține necesarul de ilu minare naturală. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 169Mobilierul Obiectele de mobilier pot conferi spațiului un aspect intim și relaxant. Mobilierul realizat din pământ poate avea un aspect tradițional sau modern. Acesta conferă un aspect de unicitate fiind model at cu mâna chiar de persoana care va locui spațiul respectiv. Lutul este un material potrivit pentru realizarea mobilierului din pământ. Se pot sculpta rafturi, canapele, băncuțe, cuptoare, șeminee și diverse obiecte de artă cu o mare varietate de forme. P entru realizarea de nișe sau rafturi poate fi folosit lemnul încastrat în pereții din lut. Interiorul locuinței este amenajat de fiecare persoană astfel încât să -i creeze o stare de bine. Prin amenajare se obține individualizarea spațiului. Armonizarea ele mentelor este esențială, dar trebuie să reflecte totodată și personalitatea proprietarului. Din acest punct de vedere, mobilierului din lut prezintă avantajul că poate fi transformat de -a lungul timpului după necesitățile persoanelor care locuiesc în spați ul respectiv. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 170Sculpturi Modelarea lutului s -a practicat din cele mai vechi timpuri. Sunt bine cunoscute vasele ceramice din epoca neolitică. Tradiția olăritului a continuat până în zilele noastre. În general se realizează obiecte pentru uz alimentar dar în ultimii ani au fost create și obiecte cu scop decorativ. Sculpturile realizate de Nora Naranjo Morse au fost construite în curtea Muzeului Național al Indienilor Americani. A realizat o serie de 5 sculpturi di n pământ reprezentând o familie și relațiile dintre membrii acesteia. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 171Sculpturile sunt lăsate în aer liber să se modifice și să se transforme așa cum oamenii sunt într -o continuă adaptare la schimbările culturale, politice și ale mediului înconjurător. Relația cu mediul natural Materialele folosite la realizarea caselor din pământ nu sunt toxice și nu poluează, asigurând astfel un mediu curat și sănătos. Prin formele organice și prin colorit se integrează perfect în mediul natural. Acoperișurile caselor din pământ pot fi realizate din materiale convenționale sau chiar din stratul vegetal care a fost scos de pe teren pentru construirea casei. Vegetația indigenă care crește pe astfel de acoperișuri se armonizează perfect cu peisajul natural. Concluzii Alegerea pământului ca material de construire se face, în general, din motive ecologice. Pământul nu este toxic. Este un material reciclabil. De cele mai multe ori, se procură chiar de pe terenul construcției, eliminând astfel consumul de energie și ARHITECTURA VINDECĂTOARE Pământ 172poluarea prin transport și fabricație. Datorită faptului că reglează variațiile de umiditate, menținând umiditatea în interiorul casei între 40% și 60%, structurile din pământ sunt recomandate pentru persoanele cu probleme respiratorii și pentru păstrarea cărților în condiții optime. Totodată, pereții din pământ sunt fonoabsorbanți păstrând liniștea în interiorul casei. Spațiul construit realizat din pământ este un spațiu sănătos. La aceasta, se adaugă o serie de elemente de ordin estetic care conferă spațiului unaspect armonios și plăcut: clădirile realizate din pământ pot avea forme din cele mai variate de la cele organice până la cele geometrice complexe culorile neutre ale pământului conduc la o ambianța de relaxare și aduc forma în prim plan. Se poate obține o gamă mare de culori prin adaosuri de minerale. textura variază în funcție de cantitatea de nisip, nămol sau argilă și de metoda de aplicare, putând fi realizate o varietate mare de finisaje prin formă și culoare ferestrele introduc lumina colorată într -ocameră obținând unicitatea spațiului interior. Pot fi realizate ferestre cu deschideri mari folosind o structură mixtă. mobilierul realizat din pământ conferă un aspect de unicitate fiind modelat cu mâna chiar de persoana care va locui spațiul respectiv se pot sculpta rafturi, canapele, băncuțe, cuptoare, șeminee și diverse obiecte de artă cu o mare varietate de forme se integrează perfect în mediul natural construcțiile din pământ sunt unice și individuale Arh.ROLANDO FULVIO FENG SHUI ȘIENERGIA S UBTILĂ A CONSTRUC ȚIILOR ITALIA feng shui, chi, energie, 5 elemente, studiu de caz ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 174“Feng Shui este arta și știința tradițională chineză care neînvață cum se poate trăi în armonie cu mediul încon jurător. Adânc înrădăcinată în cultura chineză și în filosofia taiostă, această disciplină studiază fluidizarea energiei universului și interacțiunile noastre cu ace sta.1” Originile sale se pierd de -a lungul timpului , “…există urme antice care conduc la supoziții legate de aplicarea principiilor Feng Shui, cu2600 deaniînainte de nașterea lui Hristos, prin identificarea unor necropole adaptate la înhumarea chinezilor însemna ți.2;acesta era aplicat de asemenea și în planificarea teritoriului ca obiectiv militar. Un exemplu al utilizării Feng Shui în scopuri funerare sunt mormintele dinastiei Ming care respectă dictatele acestei discipline. ”Această arta face parte din una dintre cele 5 categorii ale metafizicii chineze, sau cele 5 arte care inter nalizateșiincluzive conduc la găsirea Tao -ului, al Căii, al esenței, al principiului .”3. -Shan , careaduce alături disciplinele interioare precum medita ția, filosofia, Qi Gong -ul, Tai chi -uletc. -Yi, sau medicina, în partic ular tehnicile tradi ționale chineze pre cum acupunctura, medicina naturist ă, presopunctura etc. 1Wong, 2012, pag. 3 2Bertazzoni, 2012, p ag. 3 3Ros, 2010 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 175-Ming, legat ă de destin și de data de naștere utilizează metode precum numerologia, Ba Zi, etc. -Xiang ,se bazează pe observarea corpului și al peisajului pentru înțelegerea energiilor subtile care o î nconjoară. Între aceste arte intră șiFeng Shui, citirea fizionomiei, etc. -Bu,care caută divinitatea viitorului, precum I ching, metodele monedelor ,ale bețișoarelor , etc. Potrivit concep ției filosofice chineze,viața omului este re glată de trei factori predominan ți: destinul sau karma, în tr-o proporție de 50%, liberul arbitru 30% în timp ce ultimii 20% rămași sunt condiționați de ceea ce ne înconjoară. Feng S huiîncearcă să armonizeze și să beneficieze de acest al treilea parametru, în așa fel încât, însumând u-lulterior cu cei 30% ai celui de -al doilea criteriu să se ajungă la concluzia că omul î și poate schimba propria viață cu cel puțin 50%. În acest sens se poate enunța un vechi aforism care susține că: “A fi în locul potrivit, întor și în direcția potrivită, făcând lucrul potrivit la momentul potrivit este deci un punct de intersec ție între a fi eficien tpractic șifavorabil din punct de vedere ritualic. Înseamnă să fim în acord cu universul ”.4 4Skinner,2003, pag. 11 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 176Astăzi adevăratele concepte ale Feng Shui sunt deseori uit ate, oferind mai mult spațiu noilor concepțiibazate exclusiv pe teorii inventate sau eronate, actualizate de – a lungul ultimelor decenii. Aceasta nu înseamnă că utilizarea obiectelor precum fântânile, cristalele, sau alte asemenea gadget -uri sunt ineficien te, dar deseori sunt rezultatul speculei financiare, modei și magiei care nu se intersectează cu realitatea simbolică și funcțională a Feng Shui -ului tradițional. Este totodată adevărat că obiecte particulare amplasate în locuri specifice potajuta la reec hilibrarea energiei subtile care ne înconjoară, dar nu se poate trăi într -o speran ță iluzorie de “mituri”sau “miracol e”de purifi care energetică prin simpla amplasare a unui lucru. No țiunile Feng Shui sunt diferite și trebuie gândite în interiorul unui co ntext, fie că este vorba despre o locuință, un ansamblu sau întregul oraș. Disciplina în sine reprezintă gruparea a mai multor doctrine care încearcă să creeze un echilibru fizic și mental adaptat ființei noastre. Bioarhitectura, peisagistica, astrologia, geobiologia, metafizica, sunt doar câteva dintre științele care compun complexa artă a Feng Shui -ului. Deoarece î ntreaga doctrină se bazează pe noțiunea de“energie” ,respectiv reechilibrare energetică se va defini acest concept .În unele civiliza ții aceas ta poartă numele de aura, în altele de suflu vital ,indienii o numesc Prana, chinezii Chi, dar indiferent de etimologia sa baza pare să fie una comună. Chi-ul reprezintă chintesen ța unificatoare, substanța tuturor lucrurilor . ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 177”Este for ța atotcuprinzătoare , care stă la baza celor trei tărâmuri: ceresc, pământesc și uman. Deopotrivă fizic și metafizic Chi este forța fundamentală care alimentează și conduce viața. Este câmpul de informație prin care noi toți suntem conectați.”5. Energia poate fi considerată pozitivă sau negativă în func ție de locul și forma în care se întâlne ște. Un spațiu cu energie pozitivă (Sheng Chi) va aduce beneficii și utilizatorilor săi, în timp ce unul cu energie negativă (Sha Chi), îi defavorizează pe aceștia. Pentru cosmologia chine ză energia p rimordială denumită Tao a fost separa tă în două păr ți egale și de sens contrar, într -o mișcare continuă și echilibru : YinșiYang. Acestea nasc cinci elemente caracteristic e: foc, pământ, metal, apă, lemn, care de -a lungul unor procese de bilan ț reciproc coexistă într -o relație ciclică perenă. ”În concep ția occidentală elementele se reduc la 4, pământ, apă, aer și foc. Această reprezentare ne -a fost transmisă de filosofi precum Heraclit și Thales din Milet ”.6Această diferen ță se naște din faptu l că pentru Feng Shui totul trebuie să fie în echilibru și interacțiune constantă cu mișcarea circulară, în timp ce occidentalii consideră că mi șcarea energiei provine de jos în sus sau invers, fără interacțiuni directe între elemente. 5Moran, Yu, Biktashev, 2012, pag. 52 6Antoine, 2004, pag. 90 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 178Termenul propriu d eFeng Shui semnifică literalmente ”Vânt-Apă”deoarece cele două componente exprimă puterea elementelor care fluctuează în ambientul natural .7Arta Feng Shui const ă,în concluzie ,în acumularea Chi-ului benefic și devierea celui malefic din locul ales .8 Astăzi, când realitatea modernă, puternic antropizată nu permite mari modificări asupra peisajului urban privat, a șa cum se întâmpla în China mileniilor trecute, o serie de termeni și valori s -au adaptat, fără a modifica principiile fundamentale care au sta t la baza științei. În acest sens se poate considera că energia care curge și care ne înconjoară este canalizată prin spa ții antropizate precum străzile, elementele de infrastructură și că intră în locuințele noastre prin deschideri, uși și ferestre. Se va demonstra printr -un exemplu, cum se poate echilibra fluxul energetic dintr -o construc ție prin prezentarea unui studiu de caz din Genova, Italia. Apartamentul era pozi ționat într -un edificiu istoric, în centrul ora șului și era locuit de un cunoscut artist, pictor și sculptor italian, care îl utiliza ca atelier. Imobilul prezenta numeroase încăperi de mici dimensiuni, toate îndreptate către o mare terasă. De -a lungul anilor proprietarul a zidit unele deschideri, probabil din motive estetice , de percep ție viz ualăși pentru a mări suprafețele murale pe care le putea decora . 7Skinner,2003, pag. 9 8Skinner, 2003, pag 10 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 179De-a lungul primei vizite la amplasament a rezultat un ambient caracteristic, foarte închis, întunecos, ca și cum cei care trăiau înăuntru ar fi avut ”teamă” să se deschidă către lumea ext erioară. Odată vândut apartamentul, noul proprietar, a eliberat complet camerele și asolicitat o serie de solu ții care să fie plăcute din punct de vedere arhitectural și să respecte principiile de echilibru dictate de Feng Shui. Planimetria apartamentu lui înainte de interven ție ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 180 Înainte de interven ție: Camere cu ferestre zidite și decorate cu sculpturi și picturi Primul pas a fost acele de a releva întregul spațiu, pentru a avea o bază de proiectare cât mai elocventă. S -a căutat ulterior centr ul de greutate al locuinței, calculând u-latât din punct de vedere geometric, cât și matematic. Acesta reprezintă punctul energetic principal, acela unde energia se concentrează și se distribuie uniform în interior. Din calculele efectuate acesta a fost amplasat în fa ța ușii principale fără a fi împiedicat de pere ți sau mobilier fix. Acest punct va fi ulterior lăsat cât mai liber pentru a consim ți circulația favorabilă a energiei. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 181 Căutarea centrului de greutate geometric al energiei imobilului Un alt fa ctor important a fost relevarea orientării și definirii fațadei principale. Aceste date au fost necesare pentru a putea suprapune un Lo Pan, o busol ă geomantic ăchineză,peste planimetria studiată . Busola, d eformăcirculară,prezintă până la 38de inele c oncentrice în care sunt indicate cele 12 semne ale zodiacului, cele 8 trigrame ale I Ching, orbita solar ă, cele 5 elemente și multe alte coduri și simboluri necesare pentru a calcula energia locului9. 9Bertazzoni, 2012, pag. 35 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 182 Suprapunerea bu soleigeomantic eși relevarea orientă rii În cadrul analizei s -a utilizat o serie de tehnici necesare căutării ”armoniei” în locuință, din care se vor prezenta doar acele date obiective ce nu țin de profilul numerologic al noului proprietar, necesar pentru stabilirea caracteristicilor energet ice ale clădirii și ale relației acestora cu noii locuitori. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 183Teoria celor 5 element e:aceasta cercetează informa ții despre distribuția energiei în interiorul ariei proiectate10,bazându -se pe cinci elemente fundamentale. Pentru a concluziona, prin suprapun erea Lo Pan șiinterpretarea datelor, s-a putut constata preponderen ța elementului pământ și o lacună a elementelor lemn și apă. Având în vedere că Feng Shui caută “ echilibrul ”s-a urmărit cre șterea influenței ”lemnului ”, pentru a se reduce efectele ”pămân tului”. Soluția propusă a fost aceea de a căutași un material de construcții care să urmărească acest principiu, utilizându -se atât finisarea pavimentului cu parchet în zona de intrare cât șiunmobilier din lemn masiv ,îmbinând astfel exigen țele legate d e stil ale noului proprietar. Suprapunerea Lo Pan și individualizarea celor 5 elemente 10Bertazzoni, 2012, pag. 66 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 184Regulariza reaChi-ului:Energia care ne înconjoară intră în locuin ță prin u șa principală a casei și iese prin ferestre, asemeni unui curent de aer (Feng). Această energie poate fi blocată, nu se distribuie uniform în toate încăperile sau le poate parcurge prea repede. În timp ce în stadiul inițial multe camere, în special cele cu ferestre zidite erau deficiente energetic, prin proiect au fost eliberate, permi țând un flux pozitiv regulat. Acela și considerent este valabil și pentru intrarea principală care se deschidea către u șa terasei, reliefând o modalitate prea rapidă de trecere; mutarea acesteia a încetinit fluxul energetic consimțind atât o mai bună distribuție sp ațială cât șio echilibrare a Chi-ului. Fluxurile energetice :înaintea inter venției,imagine sus ,după interven ție,imagine jos. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 185Sistem ul celor 8 case: în principal acesta sus ține că fiecare dintre cele 8 direcții cardinale posedă un anumit tip de Chi, f ața de care persoanele și clădirile reacționează pozitiv sau negativ .11În funcție de anul de construcție și deorient arese pot determina direc țiile cardinale pozitive și negative. Ușile de intrare și a terasei, fiind considerate accese principale și purtă toare de energie ar trebui să se regăsească în sectoarele pozitive. Prin proiectare ,deplasarea unuia dintre cele două accese, situat în zona negativă a rezolvat această problemă. Direcții pozitive și negative, suprapuse ușilor de intrare și acce s pe terasă, înainte (stânga )șiulterior intervenției(dreapta ). 11Moran, Yu, Biktashev, 2012, pag. 119 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 186Stelezburătoare :”această schemă este ca un horoscop ce arată energiile Feng Shui șicare influen țează cele nouă direcții ale formei clădirii, cele opt direcții principale plus centrul ”12.Este un sistem complex bazat pe numerologie, pe orientarea edificiului și pe data construcției, devenind dinamic și mutabil în timp. Fiecare număr reprezintă o “stea” , o formă de energie pozitivă și negativă care va fi confruntată cu factorul spa țio-tempo ral al unui determinat loc, într -un moment distinct al existen ței sale. Grafic ul Ste lelor zburătoare raportat la fa țada principală înainte (stânga) cu stelele negative 1 și 5 și ulterior interven ției (dreapta) cu steaua pozitivă 8. 12Lo, 2004, pag. 50 ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 187 Înesențăproiect ul rezultat din analize a propus recompartimentarea spa țiului interior, ținând cont de factorii structurali, creând un ambient salubru și luminos, separând dormitoarele și unind cele trei camere mici ale intrării cu bucătăria. Această soluție, la o primă v edere banală, sau aparent evidentă, s -a dovedit a fi din punct de vedere energetic și funcțional cea mai adecvată rezolvare a temei de proiectare .În acest sens Feng Shui se dovede ște a fi atât o aplicație a unor criterii bazate pe raționalitate și valori culturale, cât șipeteorii holistice , legate de perceperea “energiilor subtile ”pe care trebuie să le învățăm, înțelegem și să le utilizăm pentru realizarea propriului echilibru psiho -fizic.. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Feng-shui 188 Fațada înainte (stânga) și ulterior intervenției (dreapta ) Se remarcă deplasarea u șii de acces pe terasă. Imagine interioară înainte (stânga) și ulterior intervenției (dreapta) Unirea celor trei camere de intrare pentru realizarea unei singure încăperi mai ample. dr. arh.SORANA UNTANU “Politici de dezvoltare integrat ăaașezărilor rurale si urbane pentru o dezvoltare “sanatoas ă” a acestora” UAUIM ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 190Lucrarea de faț ădorește săprezinte reglement ărileși preocup ările europene existente in acest moment in contextul leg ăturii intre spațiile rurale și cele urbane și repercusiunile avute asupra omului, precum și presiunea la care sunt supuse a șezările rurale ca urmare a dezvolt ării extensive și intensive a a șezărilor urbane. Depășind canoanele de traditionalism și conservatorism, omogenitate și pasivitate ale satului, analiza a șezărilorși comunit ăților rurale relev ăfaptul c ănu exist ăo “identitat e rural ăci o diversitate de identit ăți. Remarc ăm acest fapt si în Romania unde satul nu mai este numai unul agricol sau sector primar, ci unul artizanal, me șteșugăresc, un spațiu turistic (deci și sector tertiar), un spatiu ecologic și context al revalori zarii etno culturale , putem vorbi deci de o pluritate identitar ă. Este binecunoscut c ăexistăo multitudine de defini țiiși accep țiuni pentru conceptul de rural și deasemenea c ăexistăo departajare clar ăcel putin la nivel teoretic intre spa țiul urban șicel rural. Viziunea integratoare de abordare a spa țiilor rurale și urbane, pe lang ăfaptul de a fi o cerint ăimperios subliniat ăin structurile europene, se impune și ca necesitate în vederea dezvolt ării echilibrate și echitabile a acestora dar șiîn ved erea diminu ării disparit ăților existente. Care sunt implica țiile la nivel de accep țiune a cet ățeanului și de influen țe asupra psihicului și comportamentului uman, r ămane de v ăzut. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 191Ipotezele de lucru de la care s -a pornit au avut in vedere faptul ca spa țiul rural este și trebuie considerat ca spatiu identitar. Putem aborda a șezările rurale ca sisteme de asez ări rurale sau ca entit ăți diferite. Un alt punct important este reprezentat de existen ța cadrului juridic și de reglementare care joac ăun rol bine det erminat dar în acela și timp determinant în dezvoltarea localit ăților. Aici binenin țeles apare ca factor de o importan țăcrucial ăimplicarea și rolul actorilor urbani ce au un cuvant de spus. Obiectivele lucr ăriiconstau în trecerea în revist ăa definirii conceptului de rural și a politicilor urban –rural cu referin țădirect ăla percep ția omului. Tendin ța actual ă în dezvoltarea durabil ăa localit ăților este marcat ăde gandirea managerial ă fundamentat ăpe identificarea de obiective strategice, concretizate în obiective specifice, care s ăfie urmate cu tenacitate, far ăteama de a repeta marile utopii ale istoriei. Imaginea orașului ideal al lui Aristotel, construit pentru a asigura securitate și fericire locuitorilor săi, poate așadar să revină în atenție, de venind un punct de referință. În multitudinea de tendințe în dezvoltarea așezărilor rurale sau urbane cu sau fără valoare istorică sau arhitecturală sau în stabilirea legăturii cu dinamica demografică amețitoare, intervine rolul arhitectului –în calitate de actor -și al arhitecturii care este chemată să -și redescopere rolul civic și politic de mesager al existenței civilizate și integrării sociale. Relațiile structurale urban –rural sunt determinate de modul în care cadrul fizic este constituit și confi gurat, în timp ce relațiile funcționale sunt determinate de modul în care cadrul fizic este utilizat . ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 192Localitatea Oldamdt ne schitează într – un mod categoric, rolul componentei mentale în relatia urban –rural, a relațiilor naturale ce există între acestea, a implicațiilor ce pot să apară în contextul implementării și a schimbării statutului unor localități. Dramatismul situației constă în transformarea zonei din rurală în urbană. De asemenea vechile traditii, valori naturale și construite sunt supuse unui proces de conviețuire cu noile valori culturale, aflate în relație de depenedentă cu dezvoltarea economică și schimbarea statutului zonei. Comunitatea rurală se simte “asaltată și amenințată” de “acești aliens” – reprezentanții urbanului și ai urbanită ții. Acest proiect “enclavă” subliniază existența a două“câmpuri” aflate într -o continuă interacțiune: pe de o parte necesitățile zilnice ale comunității în care prezența modernului este simțit ădin ce în ce mai puternic cu “ignoranța “ vie ții urbane baza tă pe alte criterii și principii de locuire, care subminează valorile ruralului și pe de altă parte distrug tradițiile vie ții rurale raportată la scara mica a localității. Aici intervine paradoxul reprezentat de afluxul noi populații urbane în căutarea “id ilului rural” în Blue City. Pentru ei locația noii așezări pe malul lacului în ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 193mijlocul naturii, cu vechile ei ferme tradiționale integrate în peisajul agricol poate reprezenta “viata la țara” fiind imediat facută asocierea cu ruralul. Poate fi interesant de aflat în ce m ăsurăcreșterea potențialului economiei locale, ca element al diversificării poate fi perceput ca parte a patrimoniului cultural și în ce măsură noul peisaj, noile valori create pot atrage atenția. Sursa: Urban –rural relationships in Eu rope, Nadin and Stead, 2000 Se conturează astfel unul din obiectivele primordiale care este reprezentat de afirmarea solidarității urban -rural adecvată diferitelor categorii de teritorii. Acest fapt presupune: a) Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate și performanță, a spațiilor rurale. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 194b) Promovarea parteneriatelor între orașe/aglomerații urbane și forme moderne de asociere a comunelor rurale. Interacțiunea între urban și rural, considerat un proces continuu, poate avea implicații benefice sau dimpotrivă asupra localităților sau a populației rezidente. Un rol deosebit de important este reprezentat de actorii implicați în procesul de guvernare a localităților, aceștia fiind factorii responsabili pentru eșecurile sau succesele obținute. În România, factorul politic reprezentat de administrația publică, joacă un rol determinant și influențează dezvoltarea localităților vizate. Dezvoltarea unei localități, sau regresul aceștia reprezintă rezultatul unor decizii ale administrației publice, ce beneficiază de instru mentele de implementare ale politicilor sale. Nu este de neglijat nici rolul celorlați actori cum ar fi actorii economici, actorii reprezentați de populația rezidentă sau actorii responsabili de punerea în operă a proiectelor promovate de autoritățile loc ale. Temenul “politică” este greu de definit cu precizie și implică numeroase înțelesuri. Astfel, de multe ori se consideră a fi actul de coordonare conștientă a problemelor publice. Dup ăcum era amintit în lucrarea “Politici de locuire în Romania” politica stabilește un ansamblu de actiuni cu referire directa la o problema public ă, care este destinat rezolv ării sau amelior ării acesteia, într-un interval de timp. Politica este de fapt un set de op țiuni, dat de un sistem de valori spre care se orienteaz ăfactorii politici într-un moment dat. Politica a mai fost denumit ăși “arta ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 195guvern ării”. Astfel “arta de a guverna este știin ța de a ne adapta naturii poporului și de a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se afla și de a -l face sa mearga liniștit și cu mai mare siguran țăpe drumul pe care a apucat -o.” Politica implic ăînsăun proces complex care pornește de la formularea unei probleme, recunoașterea acesteia, analiza situa ției existente cu implica țiile pe care le poate genera respectiva problemă, continuand cu formularea politicii, a sistemului opera țional de implementare și în sfarșit managementul administrativ. Europenii au stabilit și formulat o serie de politici și obiective specifice în vederea dezvolt ării echitabile a așez ărilor rurale și ur bane. Putem mentiona în acest sens: dezvoltarea unui sistem policentric, echilibrat și reevaluarea parteneriatului urban –rural; asigurarea egalității în accesul la infrastructură și cunoaștere; dezvoltarea durabilă, managementul prudent și protejarea med iului natural și a moștenirii culturale. Pe baza componentelor identitare analizate, putem diferenția două ipostaze ale identității rurale, cea “endogenă”, relativ stabilă, cu rădăcini în localizarea spațială, structura populației și cultură și cea exogenă , supusă în mai mare măsură negocierii, dependentă de contextul social, de rețeaua intra și extracomunitară, dezvoltarea economică. Pentru a stabili o ordine de importanță a acestor componente este necesară ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 196conturarea identității rurale prin raportare la p roblemele majore cu care se confruntă comunitatea. Identitatea are un rol mediator între realitatea economico -socială și dezvoltarea rurală. Abordarea sociologică a acestei teme implică focalizarea pe conținuturile social determinate ale identității rural e și evitarea tratării acesteia din urmă ca agregat de identități individuale ale membrilor comunității. În aceeași ordine de idei, edificatoare asupra rolului identității în procesul globalizării este «Teoria schimbării socioculturale». Ca exemplu de cons trucție a unor noi norme comportamentale sunt date schimburile dintre societatea europeană și cea americană. Când europenii au dus indienilor cai, aceștia i -au preluat ușor și utilizat adecvat datorită valorilor promovate de triburile de vânători. Dar când europenii au încercat să aclimatizeze și vacile, indienii le -au folosit ca animale de joc, antrenament și distracție vânătorească, ucig îndu-le pe toate. Schimbările economico -sociale din mediul rural implică schimbări și revalorizări la nivelul sitemului de valori, atitudinilor, normelor și comportamentelor care stau la baza identității comunității. Conturarea identității rurale și determinarea rolului identității rurale în procesul globalizării presupune evaluarea atît a componentelor endogene cît și a ce lor exogene prin identificarea problemelor sociale manifestate în contextul local și global și analiza definirii, mai mult sau mai puțin consensuale, a acestora de către membrii comunității. Complexul identitar rural reflectă problematica economico -socială specifică fiecărei zone rurale ceea ce presupune necesitatea elaborării politicilor și programelor de dezvoltare rurală pe ceea ce înteleg locuitorii spațiului rural prin schimbare, dezvoltare, globalizare. ARHITECTURA VINDECĂTOARE Urbanism 197Tendința actual ăde reevaluare și reintoarcere l a natur ăși la necesit ățile primare ale omului (nevoia de a respira aer curat, de liniște, bucuria de a admira cerul înstelat și copacii înfloriți etc), este acut resimțit ăatatîn Romania cat și în restul ț ărilor europene și are implicații majore asupra d ezvolt ării localit ăților. Necesitatea oamenilor de a c ăuta un mediu s ănătos pentru a -și petrece puținele ore r ămase dup ăzilele încărcate de stres si munc ăși de a —și crește copiii într-un mediu mai puțin nociv decat ceea ce ne ofer ăîn acest moment aglome rările urbane iși face simțit ăprezența și a condus la expansiunea localit ăților urbane c ătre zonele rurale adiacente. Migrația continu ăcătre cartierele adiacente orașelor reprezint ăo actualitate ce trebuie perceput ă și manageriat ăca atare, astfel ca s ăfieîndeplinite toate precondițiile unei vieți sănătoase pentru populație dar și o dezvoltare durabil ă, integrat ăa localit ăților rurale și urbane. Dupăcum am menționat și anterior toate aceste fapte trebuie s ăaibăca rezultat direct imbun ătățirea cali tății vieții pe de o parte dar numai ținand cont de identitatea și modalit ățile de conviețuire a ruralului cu urbanul, presupunand o dezvoltare durabil ă, echilibrat ă, controlat ășiîn deplin ăarmonie a acestora. Conf.dr.arh. CarmenȘtefania Dumitrescu RE-APROP(r)IEREA DE NATURĂ UAUAIM reapropierea de natură , green cities, sustenabilitate, natură tehnologică ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 199Relația omului cu natura este o dimensiune definitorie pentru civilizaț ia umană și pentru omul individual. Modul in care este percepută și construită această relație diferă de la epocă la epocă, de la o arie culturală la alta. Ea este o relație implicită: vrem sau nu, facem parte, ne inserăm într -un fel sau altul în mediul n aturalș această relație devine explicită atunci când conștientizăm, definim și construim un anume tip de relație cu natura. ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 200Această relație se definește diferit în paradigme diferite: A. Omul separat de natură B. Omul integrat în natură C. Omul cr eator de natură Varianta A :Atunci când omul este considerat a fi separat de natură, relația devine una de opoziție. Foarte curând, această abordare duce la afirmația că: „Omul este Stăpân al naturii” și la strategii de relaționare, care pornesc de la i deea că „Natura este o resursă exploatabilă de drept” Putem vedea azi la ce rezultate dezastruoase a dus o strategie de dezvoltare bazată pe aceste idei: distrugerea unor habitate naturale extrem de valoroase prin exploatarea fără măsură (tăierile masive de păduri, de la jungla amazoniană la pădurile României), dispariția atâtor specii animale, poluarea atotprezentă și încălzirea globală. ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 201Pentru varianta B, „ Omul e steparte din natură ”–de aici ideea că „ Natura trebuie respectată, prezervată ”. Această p aradigmă, diametral opusă primei variante, se bazează pe valori specifice anumitor culturi (amerindiană, japoneză, cultura tradițională românească) care au părăsit prim planul istoriei, lăsând locul unor forțe de dezvoltare bazate pe cu totul alte valori, ce au devenit dominante. În fine, în Varianta C, omul nu mai este doar o parte oarecare din natură, ci un element esențial, care poate perturba dar și reconstitui echilibrul natural; în această paradigmă, omul „construiește” o natură artificială, paralelă sau întrețesută cu lumea naturală. El trebuie acum să gestioneze noua complexitate a ceea ce a creat și să o pună corect într -o relație de echilibru cu mediul natural. Resimțim azi nevoia de schimbare în modul în care ne relaționăm cu mediul nat ural: e ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 202necesar să ne re -apropiem de natură. să ne -o apropriem în alt mod decât până acum. Se vorbește mult azi de nevoia de a reconsidera strategiile noastre de dezvoltare, de fondare a lor pe baza principiilor sustenabilității, de revenirea la valori ca responsabilitatea, echilibrul și respectul pentru viață, sub orice formă s -ar afla ea. În această paradigmă, natura oferă o inestimabilă „bancă de date”, o extrem de variată paletă de soluții: avem deci de înțeles mai în profunzime procese, fenomene, intercondiționări, pentru a putea apoi să propunem soluții sustenabile. Bionica este o astfel de direcție, care preia exemple din natură pentru a dezvolta noi materiale, tehnologii, rezolvări care să reproducă adaptabilitatea și eficiența exemplelor natura le. Un exemplu spectaculos al acestui tip de abordare îl constituie propunerea de a trece de la producția de tip industrial la una care imită creșterea organică –exemple precum concept car -ul Biome, propus de Mercedes (material biofibre, mașina crește din „semințe”), sau Maybach -ul de produs pe bază de ADN, Nissan -ul produs cu fibre de iedera repede crescătoare și fir sintetic ce imită firul pânzei de păianjen. Odată înțeles în profunzime modul de funcționare a elementelor naturale, el poate fi re -produs , mimat, interpretat: se poate astfel imagina o simbioză între natural și artificial, o hibridizare, ca în cazul propunerii lui Vincent Callebaut „Hydrogenase” – ferme de producere de bio -fuel din alge, rezolvată sub forma unor module zburătoare și care p ot fi ancorate pe baze plutitoare. Alt exemplu, de re -constituire a unor habitate ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 203naturale, este cel al Bio -domurilor (bio -mimetice) de la Eden Project, proiectat de Grimshaw Architects. O altă abordare este aceea de inserare în contextul natural în condi țiile unui echilibru bine controlat și a unei imag ini mimetice, ce produce doar minime discontinuități în peisajul natural. Aici putem cita ca precursor pe Hundertwasser, care proiecta imobile de locuit în care erau inserate elemente de vegetație (copacii având statut de „colocatari” cu oamenii). La un a lt nivel de complexitate se află azi propuneri ca School of Art, Design And Media în Nanyang Technological University sau Eco Factor, o stațiune sustenabilă, cea mai „green” din lume, ce se va construi în California, pe un teren distrus de minerit, unde se propune o re -constituire a reliefului inițial, partea nou construită fiind disimulată în peisaj. În complexitatea acestei relații a mai apărut un element, realitatea virtuală, o „natură” construită de om piesă cu piesă, în mediul virtual. Trebuie să ref lectăm asupra implicațiilor acestui fenomen, să ne punem întrebarea în ce măsură apariția realității virtuale ne îndepărtează de natură, ce relații sunt pe cale să se formeze între natura, real și virtual? ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 204Este experiența unei „Second Life” doar o aventură imaginară, sau poate un laborator de experimentare a unor idei noi, testarea lor doar cu riscuri virtuale, înainte de le aplica și în lumea reală, sau este mult mai mult, o evadare din planul r ealitățiicu profunde implicații în modul nostru de viață și de gândire, începutul unei desprinderi ireversibile de natural? Cât de mult suntem absorbiți, transformați de această nouă dimensiune a virtualului? Este extrem de important să analizăm aces te fenomene, să cercetăm și să dezvoltăm modele, să intrăm pregătiți în această nouă epocă. Într -o cercetare desfășurată la University of Washington, de către Peter H. Kahn, Jr., Rachel L. Severson și Jolina H. Ruckert, cu titlul „The Human Relation With Nature and Technological Nature” („Relația umană cu natura și natura tehnologică”) . Se pune în această lucrare: „ 2 curente mari ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 205sunt prezente în lumea de azi: degradarea sau chiar distrugerea a mari părți a lumii naturale în paralel cu dezvoltarea fără pr ecedent a tehnologiei. La intersecția acestor direcții se află natura tehnologică –tehnologii care în moduri variate mediază, amplifică sau simulează lumea naturală….” Autorii își pun întrebarea în ce măsură faptul că natura adevărată este înlocuită din ce în ce mai mult de natura artificială afectează bunăstarea fiziologică și psihică a omului. Ei vorbesc chiar de „environmental generational amnesia” (“amnezie de mediu generațională” ). Temerea lor este că, în procesul de adaptare treptată la pierderea naturii reale și la creșterea ponderii naturii artificiale, de -a lungul câtorva generații, riscăm să pierdem o parte esențială a ceea ce ne definește ca oameni, relația cu natura reală. Lucrarea de față a semnalat doar câteva din elementele de problematic ă șiabordare a acestei probleme a relației om -natură (reală și artificială), câteva din direcțiile de cercetare deja începute sau doar prefigurate. Pentru a face față unor astfel de provocări, e nevoie să schimbăm paradigma, atitudinea și abordarea: e ne voie să gândim și să acționăm în alt mod, în echipă: la un asemenea nivel de complexitate, abordarea uni, pluri sau inter -disciplinară nu mai este suficientă, este nevoie să trecem la nivelul trans -disciplinarității. E momentul să începem să re -gândim, să re-punem în chestiune modul în care concepem orașul, clădirea sau obiectul, să re -definim, să re – inventăm, să inovăm modul în care locuim, modul în care interacționăm cu natura și cu ceilalți oameni. Un exemplu ce ilustrează această abordare este Living Desert –un grup de companii care vor să implementeze ITBS Integrated Biotectural System în Egipt, ca ARHITECTURA VINDECĂTOARE natură 206parte a unui plan național de recâștigare a terenului din deșert pentru reîmpădurire și agricultură. ITBS –Greenhouse este un concept holistic, bazat pe un nou nivel de integrare a sistemeleor incluzând elemente arhitecturale, tehnologice și naturale. Se combină activitatea de fermier, locuirea, desalinizarea apei de mare –un nou mod de viață, o integrare adaptată a unor materiale și tehnologii sustenabil e. Pentru o astfel de acțiune concertată. este nevoie de o mai bună circulație și asimilare a informației, o mai bună conectare și comunicare între beneficiari, decidenți și specialiști în diverse domenii, de la arhitectură la psihologie și tehnologie. TUDORAN CLAUDIU -ALEXANDRU DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO-NANO TEHNOLOGICI UAUIM tehnologie ,nano-design DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 208[ CONTEXT ] Noțiunea de design se confundă foarte ușor cu termenul de concept . Conceptul arhitectural este ideea care generează crearea de spații, din care designul este elaborat; totodată oferă cheia în înțelegerea adecvată a lucrării ce urmează a fi realizată. Originea cuvântului, latinescul concipere ,implică ambele sensuri. Conceptul trebuie de asemenea să ia în considerare faptul că rezultatul nu va fi perceput ca un obiect, ci ca o situație. Conceptul arhitectural depășește asigurarea cerințelor tehnice și funcționale prin investirea a ceva ce Theodor W. Adorno numește “fantez ie arhitecturală”1. În fiecare etapă a procesului de elaborare, ideea se poate citi altfel, și deci, în mod ideal, chiar și detaliile iau naștere din conceptul total, pe care îl reflectă. Martin Pawley susține că practica arhitecturală a secolului XXI “ar e oportunitatea de a deveni producătoare de instrumente, nu creatoare de monumente. (…) Va fi liberă să exploateze produsele cercetării și dezvoltării din toate domeniile tehnologice în curs de desfășurare”2. Majoritatea arhitecților înca folosesc cuvântul tehnolgie pentru a se referi la diferite mijloace și metode de construcție. Cu toate acestea, în ultimii ani termenul a devenit sinonim cu domeniul digital și întregul aparat de flux informațional computerizat. Istoricii de arhitectură sunt rupți de reali tatea practicii arhitecturale datorită inexistenței unei istorii a transferului tehnologic. Nu există nici un sistem organizat de transfer tehnologic care să ajute arhitectul. Mai mult, Reyner Banham consideră că “ceea ce am înțeles până acum prin arhitect ură și ceea ce începem să înțelegem prin 1Adorno, Theodor W. (1979) “Functionalism Today”, Oppositions no. 17,31-41 2Pawley, Martin (1998) Terminal Architecture , Reaktion Books Ltd, London, 207 -8 DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 209tehnologie sunt două discipline incompatibile”3. Transferul tehnologic trebuie să fie “acceptat cultural”, adică să devină agreabil oamenilor; în acest sens, el capătă fie un camuflaj stilistic, fie este transpus în tr-un nou limbaj, dacă acceptăm că arhitectura viitorului nu va mai semăna cu cea din trecut. Prin preluarea și asimilarea unor tehnologii de vârf din alte domenii, transferul tehnologic este o cale spre globalizare. Astăzi invențiile nu mai sunt empirice, întâmplătoare; sunt rezultatul unor investigații sistematice care necesită un număr crescut de specialiști. Prin transfer tehnologic, arhitectura poate deveni o mega -tehnologie. [ TRANSFER TEHNOLOGIC ] Evoluția arhitecturii tehnologiilor avansate, a mat erialelor și a metodelor constructive, este indisolubil legată de progresul general din domeniile tehnicii și științei, prezent în toate domeniile de activitate umană. Din punct de vedere tehnologic, după 1970 au avut loc trei schimbări esențiale în arhitectură: 1. În metodele de manufacturare și asamblare, 2. Prin folosirea materialelor noi și a reevaluării celor tradiționale, și 3. Datorită sistemelor de informare (Peter Rice: The Dilem ma of Technology ). Această evoluție se manifestă și în continuare, ia r calea de realizare și implementare este transferul tehnologic al descoperirilor din alte domenii în construcții și în arhitectură. Pentru că în istoria recentă tehnologia s -a dezvoltat întotdeauna cel mai rapid si cel mai dramatic în aplicații militare, evoluția sa este încă considerată ca fiind o 3Benham, Reyner (1961) Theory and Design in the First Machine Age , Architectural Press, London DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 210chestiune de politică aflată sub controlul guvernului. Această părere datează de la începutul secolului al XIX -lea, perioadă a războaielor purtate de națiunile europene ce abia începuseră industrializarea fabric ării de armament și mobilizarea de armate la scară modernă. În baza experienței sale din acel moment, un ofițer prusac ce a participat la războaiele napoleoniene, generalul Karl von Clausewitz (1780 -1831), a dezvoltat o teorie despre inovația tehnică, care a fost una dintre cele mai influente ale secolului al XIX -lea. În lucrarea sa Vom Kriege (On W ar), publicată postum, susține că, în pofida abordării din alte domenii, inovația a avut întotdeauna rădăcini în sfera militară. Abia mai târziu, și mult mai le nt, adaptările din metodele și tehnologiile militare au migrat în viața civililor și au devenit universal acceptate. Mai bine de un secol, ideea lui Clausewitz, rezumată în axioma sa “Războiul este părintele tuturor lucrurilor”, a fost larg acceptată ca o consecință a lucrării fundamentale a lui Charles Darwin Originea Speciilor prin Selec ție Natural ă. La fel ca marele naturalist a adus dovezi ample: a arătat cum întregul echipament de zi cu zi de pe vremea lui a evoluat din fel de fel idei militare reușit e sau nereușite. Clausewitz a fost primul care a realizat că întreaga lume modernă (cu aparatura, medicina, transportul, comunicațiile, planificarea urbană, legislația, știința, arta și limbajele acesteia) își are originea în adevărata sau imaginata utilit ate pentru război. Luând în considerare originile computerului, avionului, cuptorului cu microunde, satelitului de comunicații, gamei “A” de formate de hârtie, radioului, faxului, pixului, jocurilor video, fermoarului, cortului, etc., nici unul dintre disp ozitivele enumerate nu a fost inventat de un soldat, dar nici unul dintre ele nu ar fi evoluat vreodată în lucrurile de uz curent de astăzi fără investiția armatei în dezvoltarea lor. Dacă l -am actualiza pe Clawsewitz prin înglobarea în domeniul militar a DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 211aparatelor foto digitale, a nenumărate sisteme computaționale și radare, sateliți de comunicații și a dispozitivelor infra -roșu, vom vedea tehnologia militară într -o noua lumină. Aceasta apare ca un imens “strat tehnologic”, similar stratului de ozon inter pus între atmosfera Pământului și radiația solară; poate fi considerat ca fiind un mediator între om și realitatea propriu -zisă. Urmând evoluția tehnologică și stadiile parcurse sau preluate de industria construcțiilor, după Guy Battle și Christopher McCa rthy4, s-au desfășurat până acum șase revoluții tehnice: 1 -epoca pietrei; 2 –epoca metalului; 3 –revoluția energetică (epoca mașinilor independente de forțele naturii); 4 –epoca producției de masă; 5 –epoca electronică (a computerului); 6 –revoluția moleculară. [ NANO ] O constrângere majora care a limitat gândirea actuală despre materiale este accepțiunea că anvelopanta clădirii trebuie să se comporte ca o bariera. Concepem o încăpere ca pe un container cu aer și lumina, delimitat sau diferențiat pr in suprafețe; considerăm anvelopanta clădirii ca separația dintre spațiul interior și cel exterior. Supoziția că limitele fizice sunt același lucru cu limitele spațiale a dus la concentrarea pe sistemele integrate și multifuncționale de fațade, precum și p entru multe partiții interioare, cum ar fi plafoane și pardoseli. În 1981, Mike Davies a popularizat termenul de “perete polivalent”, ce descria o fatadă care putea proteja de soare, vânt și ploaie, cât și oferea izolare, ventilare și luminare zenitala5. Într-o reprezentare în secțiune a alcătuirii peretelui 4Battle,Guy; McCharthy, Christopher (1993) “A Multysource Sinthesis”, Architectural Design no.7-8 5Davies, Mike (1981) “A wall for all seasons”, RIBA Journal , 88(2), 55 -57 DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 212erau suprapuse grile fotovoltaice, straturi cu senzori, plăci radiante, membrane cu micropori și invelișuri adaptabile stării atmosferice. Acesta a influențat mulți arhitecți și ingineri ce au cautat sa realizeze o “superfațadă”, evidențiată prin înfloritoarea folosire a sistemelor de fațadă -dublă. Această preocupare a dus la o căutare a “supermaterialului” ce poate integra toate cerințele complexele ale fațadei. Aerogelul6a apărut ca unul dintre aceste materiale de vis pentru arhitecți: bun izolator termic și totodată transparent, extrem de ușor si totodata cu formă stabilă. În anul 1959, fizicianul american Richard Feynman, faimosul laureat al Premiului Nobel, a fost primul care a propus conceptul de nanomateriale . De atunci, predicția lui Feynman a devenit treptat o realitate în dezvoltarea nanoștiințelor și a nanotehnologiei. Proprietățile fizice deosebite ale nanomaterialelor au un impact semnificativ în viețile oamenilor și în dezvoltarea societăți i. Aplicațiile nanomaterialelor au început să apară în sectoare ca medicina, dispozitive casnice, electronice și computere, protecția mediului, industria textilă și industria mecanică. Secolul XXI se confruntă cu transformări de anvergură atât în științel e naturii, cât și la nivel social, economic și uman. Societatea tinde spre informatizare și globalizare a schimburilor comerciale datorită dezvoltării și integrării pe verticală, respectiv pe orizontală a proceselor de producție avansate care inglobează ultimele inovații ale științei și tehnologiei. Ca orice transformare, impactul asupra mediului, dezvoltării sociale, sănătății, dezvoltării demografice, respectiv a necesarului de energie este considerabil. Asistăm astăzi la transformări si crize de neimagin at altădată: reducerea considerabilă a combustibililor fosili, epidemii, 6Aerogelurile au fost descoperite în 1931, dar nu au f ost studiate p ânăîn anii 1970 (NASA) DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 213transformări ale naturii datorită incălzirii globale, modificări drastice în mediu datorită noxelor și deșeurilor,etc. Un răspuns categoric la aceste probleme nu există, iar lucrurile trebuiesc privite în dinamica dezvoltării societății –de consum. Un răspuns actual este dezvoltarea și implementarea nanotehnologiilor la orice scară de dezvoltare a societății în curs de globalizare. Nano corespunde unității metrice de măsură nanometru (nm). Aceasta reprezintă echivalentul a un miliard dintr -un metru (1 nm = 10-9m ). Materialele cu prefixul nano datează din anii 1980; acesta definea particule cuprinse între 1 -100nm. În iulie 1990 a avut loc prima conferință a Simpozionului Internațional despre Nanoștiințe și Nanotehnologie la Baltimore, MD, care a anunțat oficial nanomaterialele ca nou domeniu al științei materialelor. Ulterior, un număr considerabil de cercetători și tehnicieni s -au angrenat în domeniul cercetării pe nanotehnologie, cee a ce a generat o dezvoltare la nivel mondial. Nanotehnologia a apărut în urma rezultatelor științelor interdisciplinare din secolul XX și a noilor instrumente de investigare la scară nanometrică a materiei. Ea a generat ulterior o largă intermixare a știin țelor altădată considerate fundamentale și a propulsat noi domenii de cercetare de neimaginat cu câteva decenii în urmă. În sens restrictiv este știința materialelor a caror proprietăți depind de dimensiune și cuprinde nano științeleșinanoingineria . Nanoș tiințele reprezintă fenomenele și legile fundamentale ale fizicii, chimiei și biologiei aplicate la scară nanometrică (între 1nm si 100nm). DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 214Nanoingineria se ocupă cu manipularea moleculelor pentru a construi noi tipuri de materiale; reprezintă instrumentel e și metodele prin care sunt proiectate și realizate dispozitivele la scară nanometrică, asamblarea lor în produse de larg consum și pentru noi cercetari avansate. Nanotehnologia reprezintă abilitatea de a construi obiecte prin asamblarea de atomi în secve nțe de timp bine precizate. Pentru a construi structuri pornind de la atomi și molecule se folosesc dispozitive care asamblează particulele în miliarde de configurații specifice. Capacitatea ansamblurilor de a se autoreplica este una din cerințele de bază a instrumentelor nanometrice. Fiecare nanoinstrument va trebui să opereze în mod propriu și să fie programabil. [DESIGN ] The World Technology Network7este o comunitate alcătuită din cele mai inavovative personalități și organizații din domeniul știi nței, tehnologiei și a domeniilor conexe –“cei care crează secolul XXI”. În interviul cu arhitectul Marcos Novak din cadrul “2004 World Technology Awards Winners & Finalists”, acesta susține că noțiunea de digital a fost considerată o frontieră; de atunci însă a avansat de la margine în centru la aproape toate disciplinele. Astăzi alte platforme au ocupat poziția pe care digitalul a avut -o.Digitalul și Informationalul sunt urmate acum de neuro~ , nano~, bio~ sirobo~, cuopto~ și quanto~ care se pare că n u sunt cu mult în urmă. Este interesant de constatat cum noile procese și materiale derivate din nanotehnologie și biotehnologie 7www.wtn.net DESIGNȘI CONCEPTE ARHITECTURALE CONTEMPORANE IMPLEMENTATE PRIN HIBRIZI BIO -NANO TEHNOLOGICItehnologie 215transformă definițiile fundamentale ale arhitecturii și ale orașului. La capătul îndepărtat al acestei cercetări avem perspecti va de a ajunge eventual la punctul în care arhitectura nu va mai fi construită din materie statică, ci va fi aproape “in viață”, dezvoltată din materiale “dinamice”. Oricât de ciudat ar părea, o astfel de evoluție ar pune arhitectura în congruență cu restu l lumii, care nu este de fapt construită, ci se înnoiește constant prin procese ecologice vii. Lect.dr.arh. CODRU ȚA IANA PARADIGMELE ARHITECTURII VINDECĂTOARE UAUIM om, arhitectură, psihic, psihologie ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 217Am așezat la final acest capitol al cărții noastre ca o concluzie la tot ce s -a scris aici despre subiectul studiat, selectând ceea ce consider că ar putea fi paradigmele ce guvernează arhitectura care î și propune să contribuie la starea de sănătate a locuitorilor săi, ce con știentizează că spațiul se trăiește l a toa te cele trei niveluri umane : fizic, mentalși emoțional. Healing archit ecture – arhitectura vindecătoare -este unul dintre cele mai studiate subiecte din domeniul cercetării contemporane de arhitectură, dar nu este deloc nou. Dintotdeauna omul și-a pus problema relațieidintre el, spațiul construit și situl unde se edufuca , studiind modul cum cade lumina soarelui, a lunii, pozi ția locașelor de cult în sit și proporția dimensiunilor fața de el, constructorul etc. Fără a fi studiate efectiv, intui ția i-a dictat, de cele mai multe ori construc torului cum trebuiesc a șezate biserici le, templele, casele, spa țiile urbane pentru a fi satisfăcut nu numai func țional ci și spiritual. Științe străvechi precum geomanția sau Feng -shui au reu șit să stabilească reguli foarte clare pentru a controla starea mentală, energetică și fizică a omului. Nota bene -regulile se aplică acelei culturii ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 218care le -a generat, de aceea eu, ca profesor de ergonomie și arhitect, nu recomand folosirea lor ca atare, în stare brută , nefitrată prin sita culturală și spirituală a beneficiarului . Cu toate acestea ,ceea ce stă la baza acestor reguli este bine de luat în seamă -subconștientul, inconștientul, părți ale minții omului care percep mult mai multe date din realitate decât poate releva și procesa partea con știentă a minții. De altfel, orice tradiție populară și -a con stituit în timp setul ei de reguli ce, în mare parte, are cam aceleași principii bazate pe relația om -construc ție-mediu. Am amintit doar despre păr țile minții ne -conștinete pentru că asupra acestora sunt studii științifice, dar mai există și alte planuri unde, măcar intuitiv ,dacă nu chiar empiric – științific, se pot manifesta intersecțiile dintre om și spațiile construite. Mă refer la energii, atât de discutate și cercetate. Despre energiile electro -magnetice ale Terrei se știu deja destule -și aici mă ref er strict la cercetările științifice cu demonstrații acceptate. De pildă rețelele magnetice Hartmann apar în Neufert ,ediția 37 din 2004,1pentru că s -a demonstrat că au influen țe extreme asupra corpului uman. Despre celelalte, denumite bio-energii, cele g enerate de mintea și corpul omului -pe care se bazează foarte mult filosofia Feng -shui-mă voi feri să amintesc. O fac tocmai pentru a nu arunca nici măcar cea mai u șoară umbră de ezoterism asupra acestei cercetări și pentru a demonstra că, și dacă nu vo mține cont de aceste aspecte ,ies la suprafa țămultiple puncte unde omul și construc ția se interectează la nivel profund , influențând starea lui emo țională și de sănătate . 1Pag. 35, în capitolul ”Biologia construc țiilor”, Neufert, 2004 ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 219După o perioa dă în care o serie de amenajări interioare și-au demonstrat eficien ța în ameliorarea stării de bine, mai ales în zona orientală, și în mod special în spații de tratament și spitale, unde miza este mult mai mare, specialișitii au început să ia în considerare și alți factori în proiectarea spațiilor decât cei parametrici .Interesul pentru aceast aspect, dincolo de ceea ce se vede, se raliază la o mi șcare amplă, importantă încă din anii optzeci prin SUA, mi șcarea ecologistă în arhitectură, care introduce și alți parametrii în proiectarea de arhitectură, lega ți de impactul cons trucției cu mediul. Astfel încât era firesc ca u nul dintre punctele de interes ale acestei cercetări să fie chiar impactul psihologic al mediului construit asupra stării de bine a locuitorului. Nu putem vorbi despre o arhitectură vindecătoare fără ca aces ta să fie în primul rând ecologică, prietenoasă cu mediul în care este edificată, preocupată să nu consume mult și să nu aducă multă poluare de orice fel, de la cea de imagine, pâna la cea energetică sau chimică. Nu putem vorbi despre o arhitectură care do rește să contribuie la ameliorrea stării de bine a beneficiarilor săi dacă nu este construită din materiale sănă toase, ecologice, ”prietenoase”, dacă nu este ea însă și o ”casă sănătoasă”. Încele ce urmează prezint principiile Arhitecturii vindecătoare a șacum rezultă ele din cele studiate , valorile după care se proiectează o arhitectură care, nu numai că place dar esteși benefică organic, psihic și emoțional .Lucrarea se bazează pe documenta ție și imagini preluate de pe internet și pe câteva lucrări menți onate la final, în sec țiunea bibliografie. Înainte de a începe expunerea trebuie să punctez faptul că există în practică două situa ții distincte atunci când ne referim la măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a concepe și construi o arhitectură vindec ătoare : ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 2201.CONSTRUC ȚIA EXISTENTĂ -cu toate daturile sale, și atunci este vorba despre o reabilitarea în spiritul noilor concepte. 2.CONSTRUC ȚIA NOUĂ -încă de la faza de concept se implementează practic datele de temă care vor genera o construc ție după principiile ”healing architecture”. Deși la construcțiile vechi tot ce se poate face trebuie să țină cont de existent, o să vedem că sunt destule mijloace de realizare a unor astfel de proiecte. O construc ție existentă poate avea un atu major pe care una n ouă nu îl include din start: semnifica ția sa în memoria locuitorilor, proiecția în amintirea beneficiarului. De pildă un spațiu de cult care face parte din tradi ția locului va generea în mintea celui care îl vizitează, încă din momentul hotârârii de a -l vizita o stare anume, care pregăte ște efectul acelui loc asupra omului. La fel se întâmplă cu un spital cu tradi ție care leagă puternic, de generații ideea de ”vindecare” de imaginea construc ției. Dacă îmi amintesc de multă vreme că și bunicii sau străbunici i mei au fost ajuta ți și vindecați în acel spital, numai ideea că merg acolo , numai imaginea sa în fa ța ochilor mei îmi dau încredere că acolo voi fi ajutat și procesul de vindecare poate începe . Acest factor psihologic nu se petrece și în cazul construcți ilor noi.De asemenea acest aspect poate func ționa și negativ, dacă spitalul acela nu are ceea ce numim ”un bun renume”. Pentru a diseca și analiza principiile unei arhitecturi nou construite ținând cont de imapctul său asupra beneficarului trebuie să ținem cont de două aspecte: ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 221SITUL -unde se edifică clădirea, fie el construit sau natural. Acest concept ”sit” se reflectă în trei planuri disctincte pe care este bine s ăle luam în calcul în că de la concept: mediul natural în care se încadrează flora și fauna locală, mediul construit studiat în vecinătate ca și în context general urban, mediul uman constituit nu numai de beneficiarii direc ți cât și de locuitorii întregii localită ți asupra căruia elementul nou construit s -ar putea impacta. Fiecare dintre c ele trei medii au, la rândul lor câteva aspecte de luat în calcul, pe care le voi analiza mai jos. Se va pune problema armoni eiconstru cției cu situl, printr -un dialog pe toate planurile eviden țiate mai sus , a respectării genius loci, a tradi țiilor local e, de aține cont de condițiile geografice și de mediu prin utilizarea și integrarea lor . Se va studia aportul construc ției la memoria locală, la prezervarea și integ rarea naturală, dacă este cazul. În general clădirea nouă nu ar trebui să fie o povară asu pra ora șului, adică încă o construc ție ce generează deficit de parcări, ambuteiaje de circulație, secționări de pietonale, consum de energie sau de presiunea apei, poluare chimică, fonică sau funcțională etc, ci, din contră, ar trebui să adauge prin toate aspectele sale un plus – valoare zonei unde va trăi printre oameni. CONSTRUC ȚIAîn sine cu toate caracteristicile ei, de la func țiune la formă. Aici vorbim de : materiale, execu ție, amenajări interioare, consum și întreținere, dialogul cu situl, modalitate a prin care răspunde cererii beneficiarului dar și a urbei unde se edifică. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 222SITUL Nu putem vorbi despre arhitectură vindecătoare fără valorile unei construc ții sustenabile, edificată după principiile ecologiei contemporane , î ntr-o perfectă concordan ță cu condițiile exterioare . Poate că la acest subiect, cuvântul cheie ar fi ”dialogul” și nu , așa cum suntem prea mult obi șnuit astăzi, ”monologul”. În acest spirit, construc ția va fi un răspuns, nu numai la cerin țele beneficiarului ci și ale sitului, ale comunității, ale mediului din care face parte . Este vorba despre : Mediu natural -arhitectura ține cont de relieful natural și de particulațitățile vegetației sau geografie pe care le va integra în proiect. Conceptul de ”contrast” nu are prea multă căutare ci, mai degrabă de ”armonie ”. Se va căuta plierea construc ției sau ansamblului pe forma sitului, dialogul permanent cu caracteristicile acestuia. Mai mult decât atât, mediul natural va fi invitat înauntru prin intermediul a două procedee des folosite: National Research Center For Endangered Species , SAMOO ARCHITECTS , proiect, Coreea de Sud ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 223grădina interioară Despre grădinile interioare, Zumthor declară că se scufundă în energiile sitului ,încercând să se pătrundă de acestea pentru ca arhitectura să fie aparținătoare și congruentă cu genius loci. Peter Zumt hor a constientizat importan ța prezenței unei grădini în spa țiullocuit, abia după maturizarea sa ca arhitect și vede ” Arhitectura ca o delimitare a grădinii fațăde mediul înconjurator. ” pentru el c onstrucția devine un cadru, iar personajul principal este gradina din interior, cu toată „arhitectura ei organică”. Impresia pe care o lasă un astfel de spa țiu asupra celor ce-l trăiesc se poate doar sim țiprintr-o stare de bine . Zumthor crede că relația dintre spațiul construit și cel natural este intrinsecă, ambele devenind o sinergie de care el, ca arhitect a fost con știent abia după ce a acumulat experien ță. deschiderile anvelopantei practicate în urma an alizei acestui dialog c u mediul natural sau construit sunt foarte generoase având o preocupare de a lăsa exteriorul să pătrundă în interior. Serpentine Pavilion, Londra, Peter Zumthor ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 224 Schiță desenată de autor, http://archleague.org/ main/wp -content/uploads/2013/03/Norden_TWR -http://architect urepastebook.co.uk/post/79 052654588/aboutvisualarts -alvar -aalto – paimio -sanatorium Imagini din interorul sanatoriului, https://www.youtube.com/watch?v=ZTKVJm18IbU ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 225Unul dintre primii arhitec ți care au ținut cont de acest principiu este Alvar Aalto, la Paimio Sanatorium. De altfel acest sanatoriu este și unul dintre primele exemple -model ale arhitectruii vindecătoare, cu rezultate certe. ținând cont de tradiție dar nu numai ci și de curentele steinhart -iene ale vremii, Aalto în țelege rostul reculării cu natura în procesul vindecării astfel încât spitalul este conceput cu un singur tract, vitrat pe ambele fa țade pentru ca natura să intre firesc în interior, către pacien ți. National Research Center For Endangered Species , SAMOO ARCHITECTS , proiect, Coreea de Sud ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 226Un alt exemplu, contemporan de astă dată, proiectul lui Saamo Arch. În Coreea de sud este conceput într -un dialog permanent cu mediul natural. Schi țele de m aisuso arată cât se poate de elocvent. Tot la capitolul SIT, vorbim în continuare despre mediul unde se edifică obiectul de arhitectură. Una dintre cele mai noi științe ale psihologiei este ”Psihologia mediului”, ca o certificare a cercetărilor științifi ce în acest domeniu. Mediu construit Amplasarea în mijlocul naturii a unui astfel de obiect de arhiteectură ar fi varianta sa ideală. Însă, cel mai adesea situl este intravilan și atunci se vor punea altfel de probleme. Oconstruc ție ce ține co nt de starea de bine a beneficiarilor ei nu poate să aibă un dialog armonios cu vecinătatea construită . Ne referim la a formă darșila conexiunile urbane: spa ții,legături , poziționarea golurilor, acceselor și funcțiunilor. Desigur însă că este de dorit ca acest dial og să nu dăuneze func țiunii și scopurilor clădirii de aceea, în cazuri în care vecinătă țile nu sunt prielnice, Liniștea este unul dintre factorii de confort asupra căruia se va pune accent, astfel încât se vor ecrana în mod deosebit vecinătă ți aducătoare d e poluare fonică. S e vor folosi câteva artificii: -ecranarea construc țieicu grădini vericale sau fa țade pline -întoarcerea interesului către interior, prin intermediul spa țiilor comune de tip patio sau a grădinilor interioare, către care se vor vitra f ațadele -măsuri pentru izolări fonice ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 227Mediu social Construc ția va ține cont și de cerințele întregii populații ale urbei nu numai de nișa vizată de beneficiar .Nu trebuie uitat niciodată de faptul că o construc ție în mediul urban nu apar ține doar benefic iarilor ei ci are și o parte absolut considerabilă publică, deci nu are cum să fie indiferentă la acest aspect. Se recomandă deci înglobarea în funcțiunile construcției, pe cât posibil a unor puncte de interes mai general. De exemplu la parterul unui spita l se pot deschide către pietonal farmacii, puncte de colectare a sângelui, cabinete optice, audio sau dentare. Mediu cultural În ceea ce prive ște aspectul cultural, clădirile vindecătoare vor ține cont de legătura dintre func țiunea lor, amplasarea în sit ș i clasa culturală a locuitorilor. Este greu de grezut că o astfel de construc ție, ca de altfel orice construcție, edificată într -un sit rural să aibă un impact pozitiv, adică să fie bine primită și înțeleasă dacă are un stil modern sau futurist, complet în dezacord cu situl. Nu se recomandă neapărat construirea în stilul sau procedeele locale, de și ar fi de dorit în spiritul unei arhitecturi verzi , dar este de dorit ca acestea să fie prezente în concept, măcar la nivel de simbol sau se mnificație.Un bun exe mplu este noua arhitectură ecleziastică din România, țară cu pu ternică tradi ție clasic-creștină, a cărei cutume și rit de slujire a credinței nu s -a schimbat practic aproape deloc. Poate de aceea o arhitectură inovatoare la acest capitol este rău primită de locuitorii săi care au uneori reac ții vehemente la adresa ei, refuzând -o purși simplu, cu observații care țin mai degrabă de supersti țiișiprejudecă țidecât de o ra țiune anume. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 228Memorie locală Păstrarea unor tradi ții locale de a edifica și a utiliza, armoniza sunt unul dintre procedeele utilizate. De pildă, este de dorit, păstrând memoria locuitorilor, să const ruiesc un spital pe situl unde, cândva a fost un spital sau o biserică sau orice alt fel de construc ție cu impact pozitiv asemănător asupra locuitorilor. Dacă ei sunt obișnuiți cu o închisoare, este greu de grezut că vor accepta cu ușurință, ca vechile lortrasee să ducă acum la un spa țiu benefic, de vindecare. Cum spuneam și la început, este foarte importantă ancora ce leagă memeoria sitului de rolul pe care l -a avut pentru comunitate. Un alt capitol ce se leagă de SIT este cel al sustenabilită ții. Este d e dorit ca o clădire sănătoasă să nu fie consumatoare de energie. A șa cum aminteam la început, o arhitectură vindecătoare este neapărat și una verde deci își va pune problema să utilizeze: Energii naturale locale :apă, vânt, soare pentru a mi cșora consturi le de întreținere în exploatare. Acest lucru se poate face prin folosirea efectiv, în exploatare, a energiilor locale regenerabile. Un exemplu este utilizarea energiei solare cu ajutorul fa țadelor fotovoltaice sau termosensibile. Vântul ar putea fi o surs ă de energie care s -ar valorifca prin morile de vânt. Apa de ploaie ar putea fi colectată și folosită menajer. Alte măsuri ecologiste, cum ar fi reutilizarea apei gri sunt binevenite. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 229CONSTRUC ȚIA La acest capitol, al edificiului în sine, avem câteva subie cte de punctat : 1.construc ția în sine trebuie să fie sănătoasă Cum spuneam mai devreme, nu putem vorbi de o arhitectură vindecătoare dacă ea în sine nu este o arhitectură ”verde”, ecologică, după toate regulile binecunoscute. Amintim de: materiale ecolog ice, cât mai naturale, de tipul lemnului sau pietrei execuția curată, cu impact de poluare minim utilizarea în exploatare a energii lorregenerabile locale În altă ordine de idei, spa țiul interior trebuie să fie un mediu sănătos din toate punctele de vede re: climat, zgomot, lumină, dimensiuni. 2.răspund ecât mai bine func țiunilor prin proiectarea care pune accent deosebit pe confort la toate nivelele senzoriale: kinetic, auditiv, vizual, tactil. Poate acest tip de arhitectură va utiliza în mod special standardele ergonomice de confort la toate nivelele senzoriale prin intermediul ultimelor descoperiri în domeniu. 3.amenajările sale interioare contribuie la starea de bine a locuitorilor și aici ne putem referi la: materiale, culori, stiluri de amnejare, design de mobilier, tot ce poate fi inclus la acest capitol, de altfel cel mai temeinic studiat și mai elaborat la nivel practic. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 230 Mai mult decât orice alt curent , arhitectura vindecătoare ține cont de impactul fizic și psihologic pe care au culorile, pr oprțiile, texturile și materialele asupra psihicului uman. Omul locuie ște interio rul unei clădiri și îl percepe la altă scară, mult mai în detaliu, uneori chiar cu un contact fizic direct . Este firesc ca și influența spațiului interior să se manifeste mult mai intens. De la generalele impresii de tip ”place”, ”displace”, mai intensele ”enervează”, ”irită” sau ”calmează”, ”relaxează”, impactul psihologic al spa țiului interior ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 231asupra locuitorului său poate fi, după cum o demonstrază și studiile, chiar mai dec isiv, la nivel fizic, cu repercusiuni asupra stării sale de săn ătate sau de bine. Pe lângă func țiunile cerute prin proiect, o arhitectură vindecătoare va conține în mod special spații de relaxare unde vor fi prezente elemente naturale: fântâni arteziene, grădini interioare, decora ții naturale, grădini verticale , decorații de lumină. Mai mult decât oriunde în acest tip de construc ții, climatul interior va fi foarte atent controlat, cu accent pe lumină, calitatea aerului , aromo -terapie generală etc. Healing architecture a fost generat ca temă de proiect șiși-a impus conceptele în mod special în următoarele tipuri de func țiuni: spitale spații de tratament spații de întreținere și înfrumuse țarede tip SPA și wellness hoteluri Printre arhitec ții importanți î n domeniu îiamintesc pe Christian Kyriacou , Peter Zumthor, șiHussain Varawalla .Au rezultat construc țiirenumite la nivel mondial, din India până în Germania, Italia sau Statele Unite ale Americii. ” Noi facem un design spre vindecare” clarifică, referindu -se la „arhitectura vindecatoare „,Hussain Varawalla , senior Architect, HOSMAC , Mumbai : ” …pe care le -aș defini ca și crearea unor medii care te fac să te simti bine. Într -o anumită măsură, putem generaliza prin a spune că, dacă vă simțiți bine vă veți vindeca mai repede . Nu cred, în acest sens, că o plagă chirurgicală ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 232se va vind eca mai repede , dar mintea se va vindec ămai repede „, adau gă Varawalla . Deci, în esen ță, aceasta înseamnă că un mediu care accentuează procesul de vindecare este ” sănătos ” . „Design sănăto s” într -un spital înseamnă un amestec armonios de natură și arhitectură, care promoveaz ăsanatatea și ajut ărecuperare apreco cea bolnavi lor”2. Spitalele ar trebui să ofere o ambian țăprimitoare, vesel ăși un mediu de îngrijire și vindecare „, spune Rajeev Pathni , Administrator rezident , AIIMS , New Delhi . Într-un studiu de caz la South Downs Sănătate NHS Trust din Brighton, Marea Britanie , s-a constatat că spa țiul de cazare ini țialpentru bolnavii mintali con ținesecții de câte cicsprezece paturi. Clădirile sunt construite dincărămidă ,tipic victoriene ,cu tavane înalte și aspect auster . Acestea au fost înlocuite cu o nouă clădire care să deservească funcțiunea de spital de boli ps ihice, cunoscut sub numele de Mill , unde s -au conceout doar rezerve cu un singur pat. În secțiilenou proiectat e, pacienții au ar ătat niveluri semnificativ mai mari de satis facție cu privire la mediul lor . Ratingurile acordate de pacienți pentru no ul spita lau fost semnif icativ mai mare pentru aspectul , design ulde ansamblu și de or ganizare spa țială. Pacienții au fost deosebit de multumi ți de propria lor zonă privată. În mod semnificativ, mai mul ți pacienți din cele mai noi saloane au simțit că mediul i -a ajutat s ăse simt ămai bine. Remarcabil , pacien ții au răspuns semnificativ mai bune la tratament . În cele mai multe cazuri, acestea au fost ,de fapt ,aceleașidoar cadrul s-a schimbat. Unele dintre aceste diferen țeau fost statistic semnificative i ar imagi nea de ansamblu este clar îmbunătă țită.S-au constatat o ameliorare a comportamentul pacienților, inclusiv încazuri de abuzuri verbale și fizice . Aceste rezultate sunt destul de remarcabile. De pildă n umărul de cazuri de pacien țicare se răneau a scăzut la două 2Dr. Shakti Gupta , Autor de tendin țele moderne în planificarea și proiectarea de spitale , princip iulși practica ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 233treimi. Pacienții din clădirile noi par să simtă durere mai pu țin fizic și psihologic mai calm . Fără îndoială ,impresia vizuală pe care ți-o lasă un spital î ți va influența felul cum prime ști mediul curant și tratamentul. Această impre sie coroborată cu ”faima” pozitivă sau negativă a sa și cu memeoria pe care o ai eventual legată de acest loc de vindecare vor influen ța vindecarea pacientului. Starea de teamă față de boală nu va fi ajutată deloc de orice inconfort prezent, începând cu ce l psihic și sfârșind cu cel fizic, mediacl. Prin contrast, o stare de încredere, calm și relaxare va mări gradul de încredere care va impulsiona organismul să contribuie la vindecare. ” Este important faptul c ăun spital s ă nu emane ” sindromul clădirii b olnave ” cu sisteme de aer condi ționat artificiale , care ar putea prov oca, de asemenea, infec țiiși alte pericole” ,explică Henning Lensch ,arhitect partener la R RR International Hospital Planners Pte Ltd. ”Cele mai mult e spitale folosesc opere de artă și grafică pentru a avea un aspect vesel și emană căldură .Creația dă un sentiment de caldur ăși noblețe spațiului ” est e de acord Surendra Hiranandani ,medic la Hiranandani Group . Pereții spitalului Hiranandani sunt decor aticu picturi cu imagini din natură cu diferite nuan țespecifice .Speciali știi atrag atenția la acest capitol că g raficași arta pot fi importante în crearea unei stări de bine , dar parametri no ștri se schimba pe masura ce înaintăm în via ță. De aceea ele trebuie să fie în concordan ță ca și cromatică, tematică, texturi cu tipul spațiului pe care îl decorează. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 234CASĂ DULCE CASĂ Toate aceste func țiuni sunt legate de vindecarea bolilor. Însă medicii recomandă prevenția. Cel mai înțelept este să ții boala de -o parte, cu sau fără mărul zilnic prescris de proverbul eneglezesc. Speciali știi demonstrează că în timpul somnului organismul are un ciclu prin care se reface. De asemeni suntem în plină afluen ță de informație despre modul cum ne alimentăm. Astfel încât, personal ,consider că func țiunea care ar avea cel mai mare nevoie de o arhitectură vindecătoare este spa țiul rezidențial unde desfășurăm activitățile de relaxare și odihnă. Acasă unde altundeva ne simțim cel mai protejați și mai vindecați?! De aceea cred că aceste paradigme ale arhitecturii vindecătoare enumerate mai sus ar trebui să fie la baza oricărui concept de locuin ță. Un aport deosebit la acest capitol îl aduce arhitectul Christian Kyriacou3care vede ”în spatele fiecăr i uși, o altă poveste de viață ”și care impune un concept de ”psihoterapie a locuinței” în emisiunea sa ”House whisperer”4 Locuința noastră ar trebui să fie întâiul spațiu de vindecare, acasă, acolo unde primim și dăruim iubire dar și acolo unde ne odihnim și ne alimentăm. Spațiul cas ei ar trebui să fie unul de relaxare și nu unul de reprezentare socială, care să aducă neajunsuri confortului personal. Lini ștea, armonia, natura și elementele ei, apa, aerul, verdele ar trebui să pătrundă casa pentru a ca materia brută să capete via ță, să se umanizeze pentru o stare de bine. Pozi ționarea casei să țină cont, așa cum o făcea dintotdeauna casa tradițională românească de rela ția cu apa, soarele și pământul pe care era construită. Modul cum 3http://www.kyriacou.com 4Confesorul caselor (eng. Trad aut.) ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 235pătrunde soarele interiorul casei este la fel de imp ortant, coordonat cu func țiunile sale. Așezarea camerelor în func ție de poziția soarelui pe cer este importantă nu numai pentru un confort termic dar și unul psihic. Se știe că melatonina produsă de creier ce inițiază starea de somn este în legătura cu lum ina solară. Sunt studii care stabilesc temepraturi optime pentru anumite activită ți. În afară de lumină este important contactul cu natura. Pe cât posibil acesta ar trebui mărit la maxim prin intermediul grădinilor și spațiilor vitrate. Dacă este vorba de o locuință urbană, natura va fi ”adusă” prin intermediul grădini lorverticale, aspațiilorverzi publice etc. REABILITĂRI DE CONSTRUC ȚII EXISTENTE Cum precizam la început, în cazul clădirilor existente ne vom punea problema ameliorării lor din puncte de ve dere ale arhitecturii vindecătoare. Pentru a face acest lucru cât mai profesionist cu putin ță este necesară efectuarea câtorva analaize: analizarea construc ției din punct de vedere al sănătății sale, posibilității implementării unor paradigme healing, rela ției cu situl, potențialului heal ing sau neajunsurilor din acest punct de vedere analizarea sitului unde vie țuiește observând impactul asupra locuitorilor, locul în memeoria urbei, mediul natural prin floră și faună O primă măsură ar fi să vindecăm clădire a, cu alte cuvinte, să facem din cea existentă o clădire sănătoasă unde lumina să intre din bel șug, cu un climat interior potrivit și bine controlat, cu bună rela ție cu mediul natural , construită și finisată din materiale ecologice . ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 236Abia după aceea vor ur ma etapele de arhitectură vindecătoare pe care le regăsim printre paradigmele enumerate mai sus: accent pe ambian ță relaxantă, controlul luminii, aromo -terapie, intruziunea naturii. Pentru acest ultim punct, extrem de important pentru o arhitectură vindecă toare, este imperios necesar aducerea prin orice mijloace a naturii cât mai aproape și în interiorul clădirii. Fie construim un pațio -grădină interioară, fie avem grădini verticale fie doar ne deschidem ferestrele larg către un spa țiu natural potrivit, natura, verdele ei, energiile ei trebuie să pătrundă interiorul. Relația cu vecinătățile este, de aceea foarte importantă și primează atunci când hotărâm potențialul healing al unei construc ții existente. Vecinătăți care aduc poluări sonore, de aer, chimice ș i funcționale îngreunează sau fac imposibilă transformarea construc ției într -un de tip healing architecture, oricâte măsuri am lua. Acestea sunt câteva dintre paradigmele la care se raportează conceptul de arhitectură vindecătoare. De când studiez acest s ubiect caut un alt termen pentru acest tip de arhitectură pentru că ”vindecătoare” mi se pare pu țin cam mult. Arhitectura nu este în sine vindecătoare dar, a șa cum toate studiile o arată, influențează starea interioară a omului, putând astfel să contribuie la o mai bună vindecare, la o ameliorare timpurie a diveselor sufein țe dacă nu chiar, așa cum experimentele din spaitalele psihiatrice o arată, la o îmbunătă țire a stării emoționale și mentale a pacienților. De asemenea, ar fi foarte utilă folosirea princ ipiilor healing architecture în sp țiile rezidențiale, pentru a preveniși îmbunătăți starea de relaxare și imunitatea la stres. ARHITECTURA VINDECĂTOARE paradigme 237Astfel încât, o traducere mai potrivită în limba română a conceptului ”healing architecture” este, poate ”arhitectură pentru o s tare de bine” , tocmai pentru a nu exacerba a șteptările ce generează dezamăgiri către o astfel de construcție. Subiectul este vast și necesită multe studii în domenii conexe, cum ar fi psihologia, igiena, ergonomia, medicina, tocmai pentru a stabili cât ma i exact modul cum poate fi influențată în bine starea interioară a locuitorilor. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 239Addington, D. Michelle; Schodek, L. Daniel (2005) Smart Materials and New Technologies , Architectural Press, London and New York Alzheimer’s Association (Australia). 2003. Dementia care and the built environment . Higgins, A.C.T.: The Association. ANGELLINI, C., New York Times, secțiunea Călătorii , 25 august 1991 Antoine Luc, Feng shui occidental sau casa -oglinda , Editura Lucman, 2004 Ashby, F. Michael; Ferreira, J. Paulo; Schodek, L. Daniel (2009) Nanomaterials, Nanotechnologies and Design , Elsevier’s Sciene & Technology, London and New York ARENDT Hannah, Condiț ia umană , Casa Cărții de Știință, Cluj, 2007 Arhitectura bizantină –Curs –prof. dr. arh. Sanda Voiculescu –Editura U.A.U.I.M, București; ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 240Bachelard , Gaston, Poetica spațiului , Ed.45 , București, 2003 Baillon, Sarah. 2005. Variability in Response of Older People with Dementia to Both Snoezelen and Reminiscence , British Journal of Occupational Therapy, August 2005, Vol. 68, No. 8, 367 -374. Bayer , Patricia, Interieurs Art Deco , Ed. Thames & Hudson, Paris, 2000, Ben Heine –fotog rafii pag.web , Arhiva personal ă Braham, W. Willam; H ale, A. Jonathan (2007) Rethinking Technology , Routledge, London and New York Benham, Reyner (1961) Theory and Design in the First Machine Age , Architectural Press, London Beaver C ,Autism -Friendly Environments, archit ects, www.ga – architects.com , 2010 Bertazzoni , Bertazzoni Luigi, Architettura Edilizia Sostenibilità. Feng shui per progettisti. Tecni che e realizzazioni . Wolters Kluwer, 2012 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 241Bianchi, C., Mira, N., Moroldo, D., Georgescu, A., Moroldo, H., Sisteme de iluminat interior și exterior ,Editura Matrix Rom, 2001 Biblia sau Sfânta Scriptură –Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008; Blandiana , Ana, Arhitectura Valurilor, Ed.Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1990 Bosch , Sheyla; Cama , Rosalyn . „The Application of Color in Healthcare Brawne, Michael ,Architectural Thought: The Design Process and the Expectant Eye. Oxford: Elsevier, 2003 Browneill, Blaine (2006) Transmaterial , Princeton Architectural Press, New York Choay, françoise, alegoria patrimoniului , edit. Simetria, 1998 Cole, Emily, Grammatica dell’Architettura, Edit. Logos, Modena, 2004 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 242Constantin , Paul. “Culoare, arta, ambient”, Sibiu :Ed. Meridiane, 1979. 220 p. „Color in Healthcare Enviroments –A Research Report ” , United States of America: Cher , 2004, 89 p. Cuviosul Nicodim Aghioritul ,Editura Anastasia, București, 1999. Dawson G, Watling R ,Interventions to facilitate auditory, visual, and motor integration în autism: a review of the evidence Journal of autism and developmental disorders , oct;30(5):415 -21,2000 DeBatté Brunetto, Museo grafia e Scenografia , conferințe, Universitá degli Studi di Genova, 2006. Dem etrescu , Camilian. „Culoarea, suflet și retină”, Sibiu : Ed. Meridiane, 1966. 134 p. De Botton , Alain, Arhitectura Fericirii , Ed.Vellant ,2009 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 243Drăghici, Rozeta. 2015. Eficacitate a programelor terapeutice de stimulare cognitivă la persoanele cu Alzheimer –Conferin ța Națională Alzheimer Februarie 2015. Eco, Umberto, Istoria frumuseții , Grupul Editorial RAO, București, 2005 Eliade ,Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase ,Edit. Univers Enciclopedic, București, 1999 Foucault ,Michel, „Răspuns la o întrebare “,Dits et écrits , Gallimard, Paris, 1994 Foucault ,Michel, „ Altfel de spații“, Dits et écrits , Gallimard, Paris, vol. IV, trad. rom. de B ogdan Ghiu, material documentar ,1994, Fazlioglu Y, Gunsen MO ,Sensory Motor Development în Autism, A Comprehensive Book on Autism Spectrum Disorders , Trakya University Deparment of Special Education Edirne , 2008 Ganslandt R., Hofmann H. -Handbook of Lighting Design , 1992 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 244Goethe , Joha nn Wolfgang. „Teoria Culorilor”, Iași: Princeps, 1995. 288 p. Hall, Edward. (1990). The Hidden Dimension. New York: Anchor Books. Hatwell, Yvette ,Toucher l’espace -La main et la perception tactile de l’espace. Lille: Presses Universitaires de Lille,1986 Hodges, Lisa, Catherine Bridge, a nd Katrina Chaudhary. 2006. Dementia design guidelines: home and community care capital works program . Sydney: Home Modification Information Clearinghouse, University of Sydney. James A, Canning D ,Acoustic requirements for special schools ,2010 Proceeding s of the Institute of Acoustics & Belgium Acoustical Society Janson, Alban; Tigges, Florian (2014) Fundamental Concepts of Architecture , Birkhäuser, Basel Kovács , Kázmér, Timpul monumentului istoric , Edit. Paideia, Buc urești, 2003 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 245Lawson W,Sensor y issues in Autism , The Autism and Practice group Learning Disability Services , 2007 Leydecker, Silvia (2008) Nanomaterials in Architecture. Interior Arhitecture and Design , Birkhäuse r, Basel Lo Raymond, Feng shui pentru avansa ți, Meteor press, 2004 Loynes F ,The Impact of Autism , A report compiled for the All Party Parliamentary Gr oup on Autism ,2001 Macdonald, W. L.,Pinto, J.,Villa Adriana , Edit Electa, Milano, 2006 Martine T. Roelfsema, Rosa A. Hoekstra, Carrie Allison, Sally Wheelwright, Carol Brayne, Fiona E. Matthews, Simon Baron -Cohen ,Are Autism Spectrum Conditions More Pre valent in an Information -Technology Region? ,A School -Based Study of Three Regions in the Netherlands, Journal of Autism and Developmental Disorders, Volume 42, Issue 5 ,m, 2012 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 246Major, M. ,Learning from th e Past –from Scheebart to Ito ,PLDC, 2007 Mihali , Ciprian, Inventarea spațiului. Arhitecturi ale experienței cotidiene , edit. Paideia, București ,2001 Miclescu, Sandu -Lumina naturală și lumina artificială în arhitectură (curs IAIM) Minulescu , Ion, Versuri , Ed,Pentru Literatura, Bucuresti, 1969 Mostafa M ,Architecture for autism : Autism ASPECTS în School Design , International Journal of Architectural Research, Volume 8 , 2014 Mostafa, M .,Accommodating ,Autistic Behaviour în Design through Modification of the Architectural Environment , Doctoral Dissertati on, Department of Architectural Engineering, Cairo University , 2003 Mostafa, M. ,An Architecture for Autism: Concepts of Design Intervention for the Autistic User , Archnet -IJAR: International Journal of Architectural Research , 2008 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 247Moran Elizabeth,Yu Jose ph,Biktashev Val, The complete idiot’s guide – Feng shui , Curtea Veche Publishing, 2012 Norberg -Schultz , Christian, Genius Loci: Towards a Phenomenology of Architecture. New York: Rizzoli, 1991 Pallasmaa, Juhani ,The eyes of the skin: architecture and the Se nses. Chichester: John Wiley & Sons, 2008 Pallasmaa, Juhani ,The thinking hand. Chichester: Wiley, 2009. Paron -Wildes A. J. Interior Design for Autism from Childhood to Adolescence , Wiley , 2013 Paron -Wildes A. J. ,Sensory St imulation and Autistic Children, InformeDesign , vol.06 issue 04, University of Minnesota , 2005 Pawley, Martin (1998) Terminal Architecture , Reaktion Books Ltd, London ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 248Peeters T, Autismul, Teorie și interven ție educațională , Obiectele ca limbaj inteligibil , Polirom , 2009 Phillips, Derek -The Lit Environ ment , Architectural Pre ss, 2001 Popescu, Cristina. 2015. Curs de Neuropsihologie -Conferin ța Națională Alzheimer, Februarie 2015. Prince M, Bryce R, Albanese E, Wimo A, Ribeiro W, Ferri CP . The global prevalence of dementia: a systematic review and metaanalysis. Alzheimers Deme nt. 2013 Jan;9(1):63 -75.e2. RIEGL, Alois, Cultul Modern al Monumentelor , Universul, București, 1999 Ros Pierfrancesco, Accademia italiana d’architettura Feng shui Introduzione, capitolo 0 , lezione 1, Le 5 arti metafisiche , 2010 Skinner Stephen, Manuale d i Feng shui -vivere in armonia con la terra , Astolabio -Ubaldini editore, Roma, 2003 ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 249Shi, Donglu; Guo, Zizheng; Bedford, Nicholas (2015) Nanomaterils and Devices , Elsevier, London and New York Smith S, Press B, Koenig K, Kinnealey M ,Effects of Sensory Integration Intervention on Self -Stimulating and Self -Injurious Behaviors , The American Journal of Occupational Therapy, July/August, Volume 59, Number4 , 2005 Steinhardt N.,Dăruind vei dobândi , Edit. Dacia, Cluj -Napoca, 2000 *** The IESNA ,Lighting Handbook –ediția a noua ,2000 Veitch, J.A. -Principles of Healthy Lighting: Highlights of IE TC6 -11’s Forthcoming R eport ,2004 von Meiss, Pierre. Elements of Architecture: la form to place. King’s Lynn: Spoon Press, 2008 Vladu, Valentin (coord.). 2010. Manual de bune practici sociale , Editura Risoprint, Cluj -Napoca 2010, 176. ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 250Willatt, Jenny. 2011. „Design as therapy: facilitating the lives of those with alzheimer’s disease through environmental design „.AUS. (9): 4 -9. Wong Eva, Il grande libro del Feng shui , Oscar Mondadori, 2012 Zlate, Mielu. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Pro – humanitatea. ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 251WEBOGRAFIE http://www.archlighting.com/technology http://www.lighting.philips.com/ http://www.erco.com http://www.lrc.rpi.edu http://www.wikipedia.org www.pinterest.com www.apaceavie.ro http://www.carbodydesign.com/2013/07/ltu -design -degree -show -2013 – part-2/ http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/studiu_standarde. pdf. ARHITECTURA VINDECĂTOARE bibliografie 252http://www.dementiaguide.c om/symptomlibrary/personalitychanges/low_se lf_esteem/ . https://www.rompa.com/media/free -resources/Dementia_and_Snoezelen. pdf. http://who.int/mental_health/mhgap/evidence /resource/ dementia_q5.pdf