Diana Laar@yahoo.com 671 Cap Ii Text

CAPITOLUL? DEZVOLTAREA RURALĂ SUSTAINABLE RURAL DEVELOPMENT Cum putem conciia progresul economic și social fără pune în pericol echilibrul natural al pane? Cum putem repartiza bogăția îtr șrle dezvotate i cele mai putin dezvotate? Cum să ‘sigurim un ai decent milioanelor de bărbați, en și copii fl în pericol acolo unde planeta pare i exits de explontaren excesivă a resurselor naturale? Și ma ses, cum să facem să sm o pane sănătoasă caile nog? entra răspunde I aceste inte nat matereconcepal d dezvoltare durabilă “Termenul de dezvoltare durabil a fest creat de fondatorul stiai Iceraaional penis mediu și derotare (TED), Barbara Word, la juaea anioc 1970. A fos de asemenea. promovat în World Conservation Stategy, în 1980, unde a accent interdependenfa înre consenare și dernotare. Tous. dezvoltarea durabilă na a căigt suport mondial decât după aparia Report ‘Brumtană (S2) Comisia Brundtland în 1987, dezvolta urmoaree teme – imerdependena omului cu mediul incoajurito, «legăturile dine dezvoltarea economică socială și protecția mediului; «nevoia pent o viziune global per pricipii comune, șia definit dezvoltarea durabilă ca find: „acea dezvotare, care se bazează pe satisfacerea nevoile cual, fară a compromite posibiliatea generatilrvitoare de a-i implini propre nevoi” ins, mai calit comisia a spus: “dezvotarea durabilă ete un proces al schimbări, în care se exploatează ursi, se alege zetia de investi, se orctcas tchnologile de dezvotare și în cae insiile cun convergete,sporind un vitor poten pentru evole și dorinee umane”. Conceal d dezvlare durabilă se inplica în dout probleme rar ale omenii Și anume capaciatca dea cra și cea dea distruge. Pe deo paie, dezvoarea economică mărește capacitatea cool de a folos matura penru nevoile materiale ale vie. Pe de altă pare, se și că confit reional dite nevoile umane si matură cavzzază conseciașe considerabile asupra mediului, desi rai câteva dintre acestea pun serioase probleme in ceca ce priveșe sănătatea umană Dezvokarea durabilă pune în balan tre domenii principale (Be 1.1 ) domeniu economic – management eficicat a resurselor; 1) domeniul natural — nevoile de educare a incărărilr cu deșeuri a ecosistemului pentru a ‘menjneo bază natal a vieți: e) domeniu social — nevoile soviet DOMENIUL Soc DOMENIUL DOMENIUL NATURAL ECONOMIC cei vite Fig.2.1 Cele tei domeni principale ale dezvoltării durabile The tree mains seat of sustainable development Dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combina aspectele sociale, economice și naturale, Dezvoltarea durabil nu iain considerare o probibite a urizări resurselor naturale, ci 0 {olosite a acestora ficen și suficient, 2.1 EVOLUTIA NOȚIUNII DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ EVOLUTION OF THE CONCEPT OF SUSTAINABLE RURAL DEVELOPMENT 2.4.1 ISTORICUL DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE HISTORY OF SUSTAINABLE RURAL DEVELOPMENT în 1972, le Stockholm are oc Conferina Națiunilor Unite î care cele 113 nation prezente îi manitestau ingrijraree cu privire la modul în care activitatea umană inluenează medial. Sunt sublinateproblemele poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului pericolul dispariție unor specii și nevoia dea crește nivelul de ra al oamenilor și e accept legtura indislublă între calitatea vieții și calitatea mediului pentru generații În 1986, Națiunile Unite infngeazd Comisia Mondiala de Medi și Dezvoltare având ca scop stdiere dinamicii deteriorări mediu și oferirea de solu cu privire la isbilaea pe termen lunga societății umane. Comisia fost predata de Gro Harlem Brundtland, Primul Ministru al Norvegci, la acea dat, Comisia Brundtand a subiniat existena a două probleme majore – Dezvoltarea n însemnă doar peofituei mai mari procen din populație ci reșierea = Dezvoltarea mu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbută a resurselor noastre naturale, nici poharea mediului ambiant: Problema-cheie a dezvalui durabile ete poză Inte nevoile de creștere ale populație și actale i vitoere. vandarăe mai inate de răi pentu un mic vel de rai al uree timiele impuse de resursele planelei precum si degradarea cortina mediului, La Summitul de n Rio în 1992, la care participa 120 de șei de sat, sunt di now aduse în cert atenți problemele privind ia] mediul și dezvoltarea. Dezvoltarea durabilă repezină: “o nouă cale de dezvolare care să susină progresul uman pentru înreaga planetă și pentru un vor indelungat”. Scopul delarat si Conferinței secolul a fot sabirea unei noi srategi a dezvoltării cconomice, industriale și sociale în lume, cuprinsă sub mumele de dezvohare durabil, “sustainable development”. Națiunile prezente au fost de ‘cord asupra unui pian de dezvoltare durabil numit Agenda 21 și asupra a două seturi de principii Declarația de la Rio cu privire la meu și dezvoltare și Principiile păduri, „Oameni au dreptul la o viță sănătoasă i productiva în armonie cu natura: națiunile au dreptul suveran de e expiata resursele propri ră să a cauzadstruger ale mediului î afara granițelor prope Declarația dela Rio La 10 ani dea adoptarea Agende 21, în 2002 are loc Summitul de la Johannesburg, Africa de Sod, în care se studiazk progresul făcut pre dezvolara durabilă i e eafima angajamentul țărilor participant. Principalele probleme discutate au fos: o. reducerea numărului celor care ma su acces l rezerve de apă potabilă, de la peste 1 mitiară a 500 miloane pănă în anul 2015; o înunătărea mamărului ceoe ce au au condiții de salubriate corespunzătoare, î 1.2 miliarde; o. creșezea folositi sursele durable de energie și refacerea efectivelor de peste secdtuite, La nivelul Uniunii Europene, in cadrul Consul European de la Goteborg. iunie 2001, a fost adoptată Strategia Europeană de Dezvoltare Durabila (SDD) șia fos propas Setul de Indicatori de Dezvehare Durabilă, având drept scop montorizarca SSD. In iunie 2006 această e fos revizuita și un ‘pou model de guvemare fost adopt Fiecare dinre noi, coment sau su, putem contribu Ia dezvottarea durată. De fap, putem spune că avem o gine durabilă stuncicind aruncam deșeurile din plastic sau bărie în locurile special amensjat, Recuperarea deșeurilor menajere va deveni, probabil aproape un reflex și î rândul romanilor, da ese un proces de durtă. Să mu uităm că dervoharea durabilă este, de asemenea, wn concept foare “tânăr”, Deocamdată, d reciclarea deșeurilor casnice par să e ocupe, în prezent, doar cărvașii care merg prinse blocuri î căutare de fier veebi sau alte metale În urmă cu căia ani, ‘rine blocuri eras amplasate coninere pentru colectarea selective a degerilor ~ sticla, plastic, hee, o iniaivă Wudabila care nu strc să fe reluată. La nivel industrial, crai s-au mișcat mult msi repede. Astil, multe fabric flosese deșeuri drept combusibil, iar în anumite localități se încearcă implememarea unor sisteme de încălzire casnică pe baza arderii deșeurilr. Companiile sunt primele care au conștieaizat importanță economică (dar și ecologică) a recuperării i reflosri aeșearilor. Lester Brown atrage atena în lucrarea “Planul B 2.07 asupra conflict dine civilizația industrială și medial ambiant și menționează două aspect: tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrand, sau consumarea cela regenerabile într-un fum superior capacității lor de regenerare și eteriorarea fizică și poluarea factorilor de medi: apa, er, sol În acest coatext, el punecază ieportata reeicrii deșeurile. Lester R. Brown creat în 1974 „Weorldwatch 9 stiute și este promotorul unce seri de smodii, maeralizae în rapoarele amale privind progresele pe calea setări nel socie durabile: „Stara lumi” sau “Semne viale”. „O societate durabil. te cea care îi modelează sistemul economic și social astfl inet resursele naturale și sistemele de super ale vies fie meninute”. 124.2 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ ‘CONCEPT OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT Până de curând preocuparea principal a omului a fost objinerea de beneficii materiale iniferent de miloacee folosite au de efectele Jor asupra mediu Despăduiie in scopul extinderii veraorilor arabile sunt urmate de eroziuni ale terenurile, rig slinizeaz soul, pășunatul xcesiv Conceptul de dezvoltare durabil iirodus de curând propune constentzare efectelor pe carele au acțiunile catre asupra mediul și are î vito pe vor afecta și pe noi și de asemenea oferă metode prin care acivitile ornuui să nu âtuneze naturi. Acește metode se refer la =. Reducerea consumării resursele: Resursele naturale e împart in 2 grupuri: cele care pot fi reinnoite (care ptf nnoite în imp, pi procese naturale: populația de pei, vegetația naturală su cele iepuizabile ca energia sla) s+ cae care mu pot fi eimncte (care se găsese în deposit limitate ce nu pot fi inlocuite decât în lungi perioade de timp ca depozitele minerale sav combastibiu osie) tre 1980 și 1990 populația globului sa dubs, ajungând la 53 miliarde, 80% din în țări sirce sau afte în curs de dezvaltare. Naiile dezvltae sunt vinovate toași de marele consum de resurse naturale din cauza nivela ridicat de viață. De exerplu, în 1992 emeicansl obigmait consuma totatita energie cât 27 de Blipinezi seu 370 de aiopeni. Edacaia in acest sexs și utilizarea conștientă resurselor pot coaribu a scăderea consumului lor. Reducerea cererii de lemn de maban în Stale ‘Unite și Japonia a acti distrugerea pderilr tropicale. e . Proecța împotriva poluării: Aceasta este una din abligaile guvernele. Ea include interzicerea sau limiarea folosirii pesticidelor și a alior materiale chimice, limitarea cant de deșeuri menajere i a poluanilor din ‘az, prevenirea producerii de materiale radioactive și resieonarea transportului de combustibil perie. Astel dacă guvernele ar impune dublarea grosimii containerelor wansportoarcior de petrol mate én accidentele care au das In afectarea faune ar i avut efecte ma rede, =. Reciclarea resurselor Hara, stil, freon, alunul, metal, toate pot fi recilate. Mai exist și posibliacea pre reciclarii care constă în fbricarea de ambalaje reciclabile sau refolosibile. 4 Proearea resurselor Acestea sunt cel mai bine proejate fa rezervații naturale dar de asemenea guvezaele pot s0 interzice desfășurarea de activiți economic steed su recreațonală. Dezvoharea durabilă ese un concept holistic, care combina aspectele sociale, economice și naturale, fiind implicate în dooă probleme mari ae omeniri: capacitatea de acre i capacitatea dea iruge. Conform figurii prezentare mai jos, domeniile principale ce caracizizează dezvoltaren durabilă: domeniu economic (management efiien al resursele) domeniul natural (meninerea unei braze naturale a vie prin reducerea Inciredturilor cu deșeuri A socal (vole societății) au obiective ari. anumite zone care au att valoare ecologica câ și ecosistemului) i domer Fig2.2 Domenile principale care caracterizează dezvoltarea rurală Main characterizing rural development Dezvoharea durabil se bazează pe urmatoarele principii: = redimensionarea creșteri economic în sensul conservri resurselor naturale, – modificarea caliativă a proceselor de crestere economică: =. satisfacerea nevoilor esențiale de muncă energie, apa, locuința și asistenta socială: asigurarea unui nivel de creiere corirolată a populației: = conservarea i dezvoharea bazei deresurse; =. restrcturarea tehnologică și tinerea sub controla scrie acesteia: = integrarea deciilor economice șia celor referitoare la protectia mediul Intra proces = îtriea cooperări intemaionae, în vederea soluționării problemelor globale cu care se confront comunitatea Conceptul de dezvatare durabilă într-o definite mai generala. are ca obectiv general găsirea optimului interacțiuni inre patru sisteme: economic; tehnologc; ambiental și uman. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltări de lungă durata care poate fi susținut de către cele patra sisteme si Cerințele minime pentru realizarea dezvoltării durabile includ wrmtoaree: + Redimensionares creșeri economice, avind in vedere o distribuie mai echitabilă a resurselor și acceniuarea laurilor calitative ae producției: + climinarea sărăciei in condițile satisfacerii nevoilor esențiale penru loc de muncă, hrana, ‘energie, apa, locuința și sănătale, += asigurarea creșterii populației la un nivel acceptabil (crestere demografică controlată): – conservarea și sporirea resurselor naturale, intreinerea diversității ecosistemelor, supravegherea impactului activităților economice asupra mediului; = moriemarea tchnologiilr și punerea sub control a riscurilor, + descentralizarea formelor de guvernare, creșterea gradului de participare le Iuarea deciziilor i coroborarea deciziile privind mediu și dezvoltarea pe plan național și internațional. în utimiă ani conceptul de dezvoltării durabile a devenit un obiectiv strategic pentru întreaga umanitate. De precizat că acest concept trebuie adoptat la specificul fiecărei țări. Conceptul de dezvohare durabilă pune în evidență necesitatea integrării obiectivelor economice eu cele ecologice și de protecția mediului Obiectivele dezvoltării durabile Obiectivele generale ale Strateșiei pentru Dezvoltare Durabi a Uniunii Europene: lo Limitarea schimbăriloc climatice si a costurilor și efectelor sale negative pentu societate și mediu; o. Să ne asigurăm că sistemul nostru de transpor satisface nevoile economice, sociale și de mediu ale societăți noastre, minimizână impacturile sale nedorite asupra economiei, societății și mediului; e… Promovarea modelelor de producție și consum durabile; e Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatăii resurselor. naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor, e… Promovarea unei bune sinititi publice în mod echitabil si imbunătățirea protectici impeariva ameniațărilo aspra sănătății, le. A creao societate a includerii sociale prin luarea in considerare a solidarității inte și în cadrul generailor, a asigura securitatea gi a crește calitatea vieții ceățenilor că o preconditie pentru păstarea bunăsării individuale; A promova activ dezvoltarea durabilă pe scară largă, asigura că politicile interne și externe ale UE sunt in acord cu dezvolarea durabilă și angajamentcle internationale 22 PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE ‘SUSTAINABLE DEVELOPMENT PRINCIPLES AND OBIECTIVES Principile dezvolrii durabile sunt 1. Directioarea dezvoltării pre ameliorarea calității viei, cresteren speranței de viață, 2 asigurarea unei tate gr. De instru, garantarea drepturilor și Beria anului. 2. Promovarea dervlurii pentru cameni și pen oameni, ca proces unitar al creerii economice al imestiei în capital uman și al asigurri securității ecoloice 3. Promovarea. dezvoltări contime în baza stbilizări mediului și a consenării biodiversiii;«imegrri proceselor ecologice in sau decizional 4, Promovarea unui nou proces de securitate a cumenlar:securiata aimentart, ecologic a iaelor economice regionale și sub regionale. 5S. Redocerea (eradicarea) sărăciei; reducerea discrepantclor în niveul de trăi a difitor catego de populație. 6. Corsitura une sciți cvle descise democrat, desenează temut public sabia rolului pubic; ncurajarea formațiunilor socieăii civile 7. Dezvokarea etheului stobeon șia minorităților în baza unor rela de armonie și respect ap dealer. 8. Ecoogizarea cunstnicloe, remodelarea mentale, reoncmarea st. Educaporal erico-moral, știi și tehnelogi spre noi valor spinul și merale. 9.. Asiguarc cunenștri informări, participări și contin la procesul dezvoltării arable; accesl liber a informații cu carate economic, social și ecologie: ln crearea sutlizarea rețelelor naționale și internațional de comunicare în domeniul deol abil. 10, Asunares de câte organele saalea abație de elaborate și garantarea ralizării programelor și strategiilor naționale de dezvokare durabilă. Obiectivele de dezootaii durable Obiectivul primordial ese bunăstarea și siniitea educării in coreație ca cerințele de conservare si regenerare a resursele natural și cu garanilevitoare. ‘Alte obietve: formarea unui petenial conpettiv pt ieanarea și stbilves erste economice a dezvoltări umane durabile; formarea capialului uman in corespundere cu exigentele liice, tehnologice, informafionale, morale; consolidarea structuri sistemul socio-economic pe buze durabile in Conformitate cu crterile UE; reformarea sisemaii de secete socială; monitorizarea și ajustarea cootima a parametilordezvolttri ls prfrmaniele evonemice, sociale și cel din domeniu progr mediului; promovarea tchnologilor moder neptune Principiile și obiectivele saegice de dezvatare dura prezintă, pntra Romănia, șarsă de se itegain familia satelor civăizae si dea evit marinlizarea. Realizarea obiectivelor acceptate necesită anumite aleșii programe naționale și sectoriale Scopal dezvoltării durable globale și priorități le dezvoltări durabile pentru România Scopul global al dezvokării durabile ete îmbunătățirea viei cameniee și asigurarea ‘ondijilor necesare pentru că oameni să se poată realiza la integul lor potential, Obiectval Sendamental cuprinde bunăstarea, sinitatea și educaia soretții în coresre cu cerințele de conservare și regenerare a resursele naturale, precum și ca garanile pentru generale vitoare Standardele dezvoltări durabile: + Unsistem pole care să asigure participarea cetijenilr la arca decizie, = Un sistem economic care să fe capabil să creeze surplusur și cenoștițe teinice durabile și bazate pe propri fore = Un sistem social care să ofere solutii pentru tensiunile rezulate din:o dezvotare nearmonioasă; = Unsistem de producie care să respecte obligați ocrtri mediului în scopul dezvoltării, = Unsistem adninistratv care să fe flexbil și să aibă capacitatea de autocorecție Conceptul de dezvoltare durabilă, ce leagă tara modului de realizările economice, 2 fost definit penru prima ceră a începutul aniler optzeci de către Comisia Mondisié asupra Mediului și Dezvoltării. Confeina Najiunilor unite asupra Mediului și dezvoltării dn iunie 1992, de la Rio de Janeiro (cu participarea a peste 140 de state ale mii, printre care și Republica Moldova) a constituit ‘un moment decisiv în cadrul dialogului despre mediu si dezvoltare, Acest forum interational a finaizat ca o serie de directive, pași de acțiune și horri care concenirează și dinar cforurile Najunilor Unite în secolul 21. Din perspeciva acestui subiect, Conferiga a sabilt pentru inzeaga um termenele Programelor Agendei 21 Ia nivel local. Adoptarea coordonatelor acestui document a obligat satele lumi si elaboreze stratgi i planuri de acțiuni prope, care să efecte potenyail și voia dea se integra în procesul global de tranziție la modelul de dezvoltare durabilă. În aces comtext România a elaborat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă. Plant de actiuni elaborat în Strategia Națională pentru Dezvokare Durabilă prevede transformări și perfrmarie în domeniile prioritare curente gi tranzijia globală a sistemeloc mari la un model de civilizație. În scopul realizării strategiei au fost elaborate principiile si obiectivele dezvoltării durabile ale României. Aceste principi includ: Scopul Rominii in dezvoltarea durabilă ebuie să fie promovarea unei crater econemice generale, accelerate și durabile care să aducă benefeii penru itreagn populație. Strategie de dezvoltare durabilă în România trebuie să se axeze pe promovare crestri de agricultură, care ar maximiza impactul resursele acesteia, servind drept bază pentru industrializare; penru dezvoltarea exporurilor si reducerea sărăciei, În aces context avem: agricultura; dezvoltarea expertului, idunrilizarea, reducerea sărăciei. Aceștia snt 4 piloni pe care se axează Romina, 122.1. PERSPECTIVELE DESCHISE DE DEZVOLTAREA DURABILĂ NICHES FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT Comdițile davite de dezvolarea economică si socială depind de percepția avută asupra mediului și de pagubele pe care le poate sueri, Neliișule refeitoare la epuizarea anumito resurse naturale, la deteriorarea sau desructurare elementelor din paurimoni natural conduc ln întrebări cu privire la posibilitatea de menținere nedefinită a conditilorfavorabilecresterit, De l conferit din Rio, din 1992, tema dezvoltiri arable a fest oare lare dezbătută. Acesta mobilizează opinia pablică în pumercase țări și consutuie obiectivul lor principal în politcile lor de dezvoltare economică și s socială. Dezwoharea durabil, care trebaie să răspund nevoilor prezene fă să comeromită capacitatea peneaților viitoare de a și le satisface pe ale ler, după definiția dată de raportal Brundtland din 1987, constitu axa principală a politicii de mediu urmări în Romănia. Respectal pentru solidartatea dintre generații reprezată o consingere penru actor economici. Ea impune, în particular, un mod de gesionare specific resursele naturale și punerea la punct de metode de protecție n modului, Transniteres unui patimoniu proteat la maxim, att pe plan cantiativ, ct i ealitai, ‘constituic un ebictva ări reazare permite previzionarea de bune confi a dezvoltări în vitor. Conform angajamentelor lat ecă de la confers de la Rio, minstrel mediului a fost ‘nsrcnat cu elaborarea uel alegi majionale a dezvoltării durabile. Cu scopul dea 0 preg, au fost ansate consutări Is mai multe nivel gi pe mai multe domenii, sub inal patronat al Președinției Romaniei. Pregăirea statepei rominesti de dezvoltare durabilă „Orizont 2025” a ținut cont de rezltatele acestor consulări. Ministerele au fot, d auel invtate să fcă propuneri care să ducă în același timp, î teme transversale, precum locurile de muncă și sinătaea, de exemplu, precum și în teme referitoare, in mod specific, n mediu. Punerea pe picioare a acestei uraegii implică mai mult o importantă mani de definie și de producie de indicator’ i dezvoltări durabile. 222 RESTRICȚIILE CREȘTERII ECONOMICE DURABILE RESTRICTION OF SUSTAINABLE GROWTH ‘Un alt aspect important ete integrareapoltclr de mediu cu cele economice — în special, în cadral poitclor publice, care poate aduce o contribute aprecabil la realizarea unei dezvoltări arabile. Aceasta implică încorporarea de constrângeri și opartuniăți de mediu în politicile economic, ca și de consrângai și oporurii ecoeorice fo police ecologice (OECD 1996). orare tehnologică are un rl capital în procesul de integare a mediului și economic, În același timp. raportul OECD (OECD 1996) conchuzionează că amploarea crescândă a problemelor de mediu sugerenzd că progresele tehnologice mu vor fi de ajuns în sine pentru rezolvaren noilor provocări ln care guvemele flor OECD vo trebui să facă probabil fat. Ar fi necesar, prin urmare să fcă noi investi în proeeția mediului. Există tendința Că proteyin mediului să devial un secte distinct și dominant în economia esti omenești, pentru că: + exist o piață a protecției mediului caracterizată prin cerere și of specifice ‘+ necesitatea protecției mediului este contentizat și î nivel politic; e. au apărut în majorate lr lumii ministere specializate pe ase de probleme; * fost ereat și un cadru juridic care reglementeaz în mod specific protecția mediului, care are un impact deosebi asupra activi economice: * există dea mumaoase meserii așa-zis de mediu — de la consulta și expert la ingineri, profesori și simpli muncitor în domeniul protecției mediului (politica de mediu, educaic ecologie, soli tehnologice aplicații practice. diverse evalu ee.) În fo, mediul a fot și ste locul și sursa vieți, inclusiv a omului: după cum observim, 88 preocupările pny proesia meiul nu au ite ele vizază orce luă activi umane. Crerea economic acral se dstruivă pentru media și aduce riscuri crescute omenirii cas cepe est alimentată de progresul simi i tehnic. Ex me came limite și nu poate fi op pur și simpla în pumsle protect mediului. Cregerea economică ese cheia parent socio devote. In ceai imp, a casti singuru milo penru jie în curs de ezvolare să sco feo zi un nivel economie sifcătr, nuiele decenii – impus tt mai mu deca că imponant m ese să sim dacă est nevoie de crest, ice fl de crete să promovim. Relația dir cetrcacoonomic și catea vif s iceare a fi statin diverse moduri semnificativ este modal (2.2) în care C. Sibeode gi. Sibeude au iusta-o în sehemle care urmeză. În viziunea lr, eplemntars are ro de regulate. 9) ‘Peto nm seen OD eee Oa oe ea apr ati prise esting Fig2.3 Condiția de echilibru: o reglementare adaptată dupa Sibeunde & Sibeunde (Send, C, Sibeude T– Le rounges deomomaea de emronnomnent, Pre Les Editions de Tatler, 199) Condition of equilibrium: a regulator adapted by Sibeunde & Sibeunde Schemele RN și A, B, C, D dezsolă matricea de mai sus, Ele pun evidențiază efectele coaradictri dntreeresera economică si anumite misuri de protectie mediului (6.23). Fig.2.4 Exploatarea resurselor naturale se aft în centrul activității economice (acide. C. Seale T Ler rouaes dconomigues de ‘earomement, Pais: Ls Eitions de Atelier, 1993) Explotation of natural rescues isa the center of economic activity Fip.25 Reglementarea nu este eficace decăt dacă poate fi apicată ue c, sent Le ames canons det ernest it, 17 Regulation in aot fective unless canbe applied O cresee economich putemică anrencază o presiune crescută asupra mediului (prin resurse prelevate, emisii poluante, deșeuri produse, transformarea spațiului, ec): acesten sunt efetele negative În acest caz reglemenarea poate imita aceste efecte, dar mu ete eficace decât dacă ca poate aplicată (fig 2.4): de fapt daca termenul de punere în practică este prea mic, dacă investii est prea greu de efectus, legea va fi respinsă. Mai bine funcționează o reglemenure care prevede diverse pedepse gradual pentru neindeplinirea obiectivului propus pe o perioadă de mai muti ani decit © ementare radicali. — | = a) Fig. 26 Confort + educatie + sănătate = calitatea veți (Gibeade & Sbeude 1998) Comfort + education + health = quality of life CCreyteraa economică permite, în schimb, alocarea de mijloace financiare pena impemcoare polii de mediu, sceleraea progresului tehnic, favorizare unei spor a nivelului deus contelui educa cesta snt cetele pozitive. Misuse de proteia mediului provoacă în același imp fete centrdictrii: din moment ce vepemenara ma prevede un termen de adaptare rezonabil pentru irerinder, după cum am văzut. Mea nu este respettă. Dar odă ce procedurils, definite în legit cu sinața reals a necorinderile, permit acestora din urma să îi adapteze progresiv aparau produci. investiție cate mediul po deveni af un ator de ereșere economică: n punct de chir ete dil de fst — sick apar în scenă puterea publică, marile și micile înrerinderi, oenizațile nor- ‘neamental și ariel police = Fig. 2.7 Pagubele de medi pot avea efecte recesive asupra “uciității economice Sibeude & Sibeude 1993) Environmental damage may have regressive effects on economic activity Fig. 28, Masurile de protecția mediului pot avea secte favorable asupra actvitati(Sibeude & Sibeude 1993) Eaviroamental protection measures can have beneficial effects on activity 22.3 INSTRUMENTE DE PROTECȚIA MEDIULUI INSTRUMENTS FOR ENVIRONMENTAL PROTECTION Leea de problemele polaris necesitatea conser mediului, sare necesitatea discatri chestunii mecanismelor disponibile penru aigurarea niveluri opime d polar și a raeor optime de tlizareși epuizarea resursele, ricnasr fi den cel optim. Literatura sa concentrat pe: – demonsarea ep că sbordarea de genul comndl-contol” la adresa reglementării est, în coral, ineficient; + explorarea vujioe lor down competicare ~ sisemele de taxare și permisele de poluare epi, și = testarea relevant idei ca extinderea repruila de prgricate ar putea „rezolva? problems extemal. O important chestune aaa în dispută în economia mediului de căteva deni ese ce fel de insrumene de rotei a meduii să fe puse în pracică de ceo politică sau alta de mediu ~ police și economice, precum și ale istrumene. Deși un auer insistă asupra superi de principiu a insrumeneor economice (IE) asupra cela legislative (Beckerman 1990), în prezent jor rior practic o combina tn diverse propor a acestortpur de ntrumenie. După cum se arăta și intrun aport al OECD din 1996 privind imegara mediului șia economic, imporama relat a instrumentelor ecenomice în combinarea policilr de mediu variază de o țră la ata. În snumite ri, nsrumentele economice constiuie o component csaială a unor politic de mediu (de ‘xemplu,redevencle pe apă în Frana, Gemania și Țările de Jos; tatele pe polare ara în Scandinavia. În ciuda extinderii generale «uli absolute a TE în polite de me, incidena reat a acestor instrament rămâne în continuare for limita. De xempha, numărul de produse scope” de către IE amine foarte sh în comparație cu mumira ta de produse create în rile OECD. De fap, regemenarea rime “instrumental pvileiat” în majeriatea țrdor OECD și va coin să rma ine vitor provi Instrumente economice sui principle poluatorul plete vizate peste Principal Pokatorl plates (PPP) bile Că poluatori trebuie să suportefnreagaresponsabiitaefinaniars eu reducerea poluării. PPP ete una din perle de temele le politi de medi ait în UE, căt și în OECD, recent find adopt de marea majoritate poi de mediu și act legislative cad din Iie ECE și CSI – sic eat inlas și Romini. Se considers, în general că scopul responsabități focare impuse de PPP const în conformara ca legisla de mediu. De not ar fi că especarea lasrumenclor legislative reprezini, de asemenea, rexpectrca PPP dacă poluatorit ma primesc ubreți. De fpt, PPP a fost itrodes penru împiedicarea folosii subvesilr de mediu, care emturează competiția și ns Belea economică. Și pentr că neam îtrs a eficiența economică, 3 impune si subiniem farul că insremenele economie pot avea clete postive asupra oupeitvi și inovării și în Anal, aupra Dust Prin creșterea prețului poluării și resurselor, insrumenaeieceonomce auth economia să se indrepe spe o folosire ms ccoicienă a esurselo. Sala de sundarde caracterizează mjeriata egiemcoarie privind poharea flat în raci. Obieța economică a aes ări de standard ese că e probabilă produ nivel optim de extemal doar dn greșeală, deși crimele informational necesare gs acs optim sunt fc tt peta priectarea de axe optim, ca pen standarde fa plus, efcaciaten penalizări pera nclcarea standardelor ete probabil ~ uebuie să existe montorzare, detect și ardere, Dezterea cu privire în saben de standard în economia mediului te wn cz special al erhteri „rep versus cnt dim economie, î general. Inceitudinca fă de pantelefuncilor costin și enefiui et pasibil dea face sabia de standard ineficientă. În termeni eicicaței dinamice, poluatorul mu are nici un îndemn e a reduce poluarea pănă n nivelul standard, în imp eo tată pe poluare ste o axă pe one emisie de polua Anca exercită de taxele pe pluare are baza in apel că u capacitatea de a obtine un nivel ap al exeralii pi schimbări automat coaponenului polar. În pus, in rice cz, 0 tax opis necesită ca guverul să cunoască fucilerelevane ale costului si veniti, în timp ce infomatia despre comurile și bene private ete „simetrică” = este dimtă de pohato și bule atata de cite autriatea de reglementare. Soluția taler ridică și probleme ale drepurilr de preprieae deca penta O axă se de a genera exiemaliates optimă dar odată ce primul este stins, olusorl îcă plete (axa a ace nivel optim. O ast de impunere sugerează că drepturile de propriate ale fnețiler de mediu folosite de polutor În nivelul optim aparia alia decăt oss. În mod clr, ducă depui de proprie panini regime polateruui, stai toate eonizările nu su bază O a wei alters se ca pokatoru să aibă „dreptu de a emite pohare la nivel optim, dar mai mat de atăt Natura impuneri i satura su general snt aste dependente de pare de propietate ameioare. W. Baumol și W. Oates au demonstat că taxele ar putea aniza o polare cu cel mai mie cost pent stingerea unu standard pres care u are deoscbite opi de opialtate Bouma & Oas (1971) (7) O tera ccasideabil ca mărime a sărut în legaură cu idea permiselo de polare scpcibile Indus ca și concept de HE. Daly, idee permiselor ese Ia ba extrem de simp (Daly 1968), Arata de reglementre decide cae exe nivel accepabilal plu (standards apoi nite certe de polar până ace nivel. Aceste permise po fi schimbate pe pit, Poate cu ‘str sidicate de coral al poli vor tinde Să cumpere permisele, iar ei ca cosuri de consol al Pohartscrute vor prea să se încadreze tn lite decit să Cumpar permisele In acest mod, Antoun cotrlce de depohare va fi asfel Yacht intens poluatori vor polua până În nivelul an uni iar slab pohatri vor redocepouarea. Ape, în mod ini, suma costar de redocere a por af minimiza penru un anumit sandară. Prdizioasa manca a lui R. Coase ridică posibiiatea să mu fe deloc nevoie de o abordare eguatoare a problemei porii Nivela opm al extemal poate fais independent de aice cae nial a deparilor de propricate. Dacă pluateal din dept de proprie atunci cel afectat poate compensa poluatorul până la nivelul poluării optime. Dacă ce afectat deține dreperile de omite atunci pohatorl e eat angie î-an proces similar de compensar.Oricum,clezana o teoremei hui Coase coniesează însă izbi cu problemele poluării dn lumea reala Este dificil să legi o pag dezagregth de surse punctiforme de polar, sf icâe poten ca olteni și cl secat să ajungă lao astfel de compensare tinde să fe sab, Uni dn cei afetți de poluare, de cmp gecratile vitor, ma un repreeta in cadru egeceri core ui Case este valabil, de asemenea, doar î condiții de concurență, deși concurena monopolisică dic și ea probleme pentru sola taxeor (Baumal & Oates 1988). Apare și um potențial de ineficiență prin asigurarea efetelor, beneficilor corespunzătoare poala în consul teoreme ui Coase. Odată ce cau instinaional ese reformat în dress ei pei ne un reprezenant al gover d la centr au din teste și plutei sratvitca solr oferit de ping se diminuca și ma iu. Reglementarea de o anumită for = Seale se fi le bazate pe sisteme de permise negociabile care asigură cele mai mici costri~ ind mai pin iitoare ecă negocierile mult-parăe cre prsupea nse costuri de wanvactieriiate. În al, ‘deen negocierii shioaptă și mai mul cână ete vorba de ebesiui de poluare globală (călca job, diinuara saul de ozon, ac, din moment ce polari și ca afet ecncié su egocirn m ese determinantă fn context unor valor economice mai mari, cum a i cele aașale ror vopeale. Aceste pote de vedere subliniază gradu de abstract erect are implicat tout iteratra ecanoeică axat pe contohl poluără și nevoia dea dezvola tare fn-um context mai larga reali. 2.2.4 IMPLICATIILE DEZVOLTĂRII DURABILE ASUPRA POLITICILOR ECONOMICO- ‘SUSTAINABLE DEVELOPMENT IMPLICATIONS ON ECONOMIC AND SOCIAL POLICIES Decvoltare durabilă este in prezent accept ca find un principal obiectiv al activității economice și sociale Deini dat dezvokării durabile de Raporu Brundtland, deși accept, a fs considerată ca find prea vagă. UNEP a adus o interpretare viteeară a acestei fini, spcifiind că „progresul cite ecitateamaionalé internationals, procum și îzeținerea, rizarea rațională și sporirea bazei de deresurse naturale situ la baz rezilieneiecologice și a repeti economice” ‘Termenal necesită încă precizări suplimentare, care vizează în principal o definiție mai concretă a dezvoltări durabile. O încercare recentă a unui grup de juriști î acest sens definește dezvoltarea durabil ca find “um proces economic, socal și politic complex. Aces proces tinde ctre © zare sustenabilă a resurselorplanetel și a protejarea mediului, de care depind natura și vina umană, precum și dezvoharea economică și socială. Obiectvul acestui proces complex este de 3 deplină dreptu tutor finelor umane Ia wn standard de viață adecvat, in baza participa lor ative libere si semnificative a îmbunătățirea și dstibuia echitabil 2 beneficiile rezutae, similan co accedare atenți cuvenite necesități sinereselorgenerailor vitoare” Se pone însă afema cu ceieudine că arienarea fire dezvelirea durabilé are implicații politica economic și cea social. more pentru politica de dezvolta A. Vinea atropocentrc și boceseică In sccpianc atrpoceică, principal entre a efor per prota medi î nivel internal trbuie să fe aa enti oodței umane Tecra dea Rin Principia Pimeeunane se Bă în cer prescupirir paie ezvoarca duri TB EEE To poe DESE VE ae sw ale Tease anale me repezit un scop în im, ci mai degrabă o necestate pen 2 aire o calate peer, dură a ie umane. Protea medi i pen extindere dept itm și vers wu legate d protein bunăstării uman, jr în aces sop, Visa bate și ale reuse anual rui să ie disponibile spre zare. n compete cu această abordare se fă cea de tip „Biocenie”, care mlorizează matură în sine, pend indiene de iata să penru fițe use, Abordarea de ip bocenie a fost opt in Cara Mood pene Nat, a fx rss 1 Conti den Rigi erele ut enor în rep ineraona medi B. Integrarea economici ca mediul Deevlaren durabilă impăcă integrarea problenslor e rai meiul sa eo sole în teat aspectele politi canonice Declarain e Ri, Princip @ ene realizar dezvotrii dusbile,prtsin mediului bule să constitu pane mega a rst proce de dezvolare și ponei considera în adi de acestea pa Cea E ne poe de Dare re wpa ww ac și miroconeni, n cea ce pve police macroeconomic, eiewrea ce dezroarea abil soi, spre exempo, modiicare sistemele mina traijonale de corabie, peat permite mai bu măsurare ail penal a vieți Asta de iteme de conti a exclade calul PI eforie de ceea poli, precum și pagube provocate min pin polare O sonde similar, pune accel pe wiizarea nui st de iteme de conablizare separate penru vasele mstuale, care să evideiez în unit, stele decât ele Moneare, sara existent a resurselor dinw-o anumită țară. În acest fel, extracția de minereuri nu va fi reflectată mumai prin creyerea PIB, ci și rin diminuarea reer! de resurse naturale în ceca ce privet poliele microeconomic, orenarca cite dezvtarea durabilă solicită, spre exempla, impure costrler pene pogibele aduse mediull, prodecver care 4 cauzat pagubă. Pregu resurselor mature tebuie s reflect cosurile de media și ate coturi “extene” sle vei peje necenitolate nsrumeele bazate pe mecanisme de pis, cum sui axele pen poare i permisele comeciaizabile pot utilize petra “intemaliza” carii exe, conducând prea e pei care rele mai bine cos ra al producti inlusnd cosul sale i pe ele de racic medi (CTnterdependenta dint ecossteme yi itemele antropic ale planetei In uimel ri decade ale secol XX, progtesulinflege piniice a intezdependenei 3 iure ecosisteme și sistemele anropce ale plancei fot semnificativ. Dependent și intrdependeața inte om și atur a fot reflect în Cara Mondial pentru Natur Carta Mondial peatru Natură. Preambul Umaniata ese o pare a natură iar viata depinde de funcționarea nentrrupt sistem naturale, care sigură alimenarea cu energies substaniematrtve, DRE Exp a Ependenfer an Ge park este rela now, rajoriatea cordurlor intemaionale penru protects medi au recunoscut, cel puțin implicit, iterdependența intr ecosisteme și sistemele antropice. Spre exemp, eur dintre satele care impart o anumită vesursă natură eprint uneledintre motivele principale care sau la beza regulile efeitoare ln repaizarea resurselor naturale și poluaren transfintalieră. Recunonyeres limitelor ecologice și 3 imerconecări dintre ecosistemele planeei să ln baza eforturilr internationale pentru consenarea biodiversiti și preveniri schimbiilor climatic. D. Echitatea si responsabilitatea între generat Dezvoltarea durabilă, aa cum a fost definită în Raporal Brundtland, ete strns asociată cu copiei cbiății între generai, Acest obiesivrecunoasteresponsabilitatea fiecărei generații dea fi mă cu generale vitoare, generația prezentă trebuie să lase generației witoare drept mostenie o ogi” ce pin eal ca ca pe care ca însăși a mostnit- de a genera america. Indeplinirea minimă a acestui obiectiv necesită evidențierea principile refritoore In uilizarea durabilă a resursclor naturale si la evitarea oricărei pagube ireversibile aduse mediui. Conceptul sponsabităi ee generația începu să devină imporant de a Coafeia dela Stockholm: Declarafia dela Stockholm, Principiul 1 Oaal..are o responsabilitate solemnd de a proteja gi imbunătți medial, pentu generale prezente gi cele vitosre. RETETE Te pera a Tost retinas la Confira de Ta Ro, ca o componentă comrali a orientării cre decvltaren durabil: Declarația de la Ro, Principiul 3 Dreptul la dezvohare trebuie realizat în așa fl cât să îndeplinească în mod echitabil necesitățile de dezvoltare și cele de mediu, ale generațiilor prezente și vitoae. E Urăizarea durabii a resurselor naturale Radacinile cooceptuli de dezvoltare durabilă își au originea în promovarea utilizării durabile a resurslor naturale. Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine, viața sălbatică, petjarea babiatelor, protejarea moștenirii culturale și matura, protecția zone arctice le. au ca cbicctiy protejarea resurselor mediului global gi indică o acceptare largă la nivel international a ilizirii durable a resursele naturale. Definiție utilizării durabile sun variate, dar reectă conceptul de ecitate itr generații Conveatia peivind Biodiversiaten Utilizarea durabilă constă în utilizarea componentclor diversității biologics într-o manieră si.cv o viteză care să mu conducă Ia declinul pe termen lung al resurselor biologice, menfnind în 94 Been porated acesiora de a Tep Decese ȘI aspirapile generapior presente Și Daj concep de Garabiltate ete Tai or de Tes in caza resorstoereyencrable, clare implica majore i pentru resursele neegenerabile: ‘Conferinja de a StocKbaln, Principal S Resursele neregenerabil al planeteitrebui exploatate in aa fel încă să se evit pericolul ‘puiziii for vitoare și să se asigure că benefice acestui ip de exploatare surt imparite de neaga eronate TF Rpoasabira comune dar Area Bate Decvozea Grab pune probleme comune ro ri, dr, dtr cir de dezvatare Ait e sur lumii, prior indurat i se sobei să suport © pre mai mar & reățiler imedate, fara die cele mai conroversate reved ale Declarai del Rio, rie dervotate recunose celica principals lor resposibiate pen prezența degrade 2 mediului și penru remedies medi ‘Declaratin de Ta Rio, Principia 7 Slate derolte recunoe rsponsabitatea pe care o poară fn cus intrată ae dezvolarea dab in ite presiunilor pe cere strici ler le exercită spre moi ja șia log și resurselor Snare pe care conoetză ees pasa GER E Ea e e BA ee PTY protein mediu. Sre exemplu principe dretoare ale Comenți Caw a Natio Vaie vină Schimbările Climatic, solii prior dezvolate să prea conducea peau combazea chimie climatic i ale fetelor acest, smn ca considerarea inegală a neces și e circumstance speci, lege de peti diproprionate crea ebuie să le că fă le în cur e deol și ele crem de vlorbie: one Cot Nayar Unite pend Sebe Cmaiee RE 1. Pile webuie să prujee sisu cima, în beneficial geoxailo prezente și vitoare ale uman, în Baza cehii și în conforme cu responsabile lor comne dar citeente și cu propre capaci. Ca war, pte cre cesti ri devote, ni să ea conducerea peuru combsirenschimbriorcimatice și a cete unice geerate de see, 2 e se sro comida pint nso elie crams ue e pe cr contin în card ear, în pare în ar er care nt cu ete cable eee dur le einer cline 9 cre e tb să ssp o pot proprio su normal în a omen. ia Fash E oe IN SOSA eae Ep SETE OH Ea: ily 1987 i ea ior neler de anne, sah excep pee în cn de derotare ÎN EC uri 95 T, Orice pane Care Consinule © pară Tn cars Ge dezvolare wi al căra niv calculat de consuma de substanfe controlate „.. ste mai mic de 0,3 kg pe cap de locitor la data inării în vigoare a Protocolulsi saw ulterior, va fi autorizată să amine conformarea cu măsurile de control. petru o perioadă de zece ani, pentr as satisface nocestiil interne de bază. “G. Transferal de Tehnologie și de resurse Enanciare Ca o consrină pracică « respensabiățior și posbilitijlor mai mari, țările dezvolate au promis să asst rile în curs de dezvoltare în efetrile acestora de a se orienta către dezvoltarea urabis. Pracie, wate tratatele interasionale recente pena protectia mediului, au inclus prevederi ‘importante pent acordarea de finanțare, asistență tehnică și transfer de tehnologie pent țările in curs de dezvoltare. Au fost infinite noi mecanisme de finanare, cum sunt Fondul Global petru Medi și Fondul Mobilateral al Prosocolul de la Montreal, pentru a sprijini rani rilor în curs de dezvotare etre dezvolarea durabiă. De asemenea, au fst investigate noi modalități de abordare ale vrunserului d tebnolope, însă mu 2 fans int la un consens privind cele mai bune metode penru realizarea acestor transferuri: ‘Agenda 21, Cap. 34 Transferal de tchndlogi nediundtoare pentru media. cooperarea si construcția capacităților, Mijloace de acțiune 6. Aces capital din Agenda 21 nu exte în detrimental unce obligații și acorduri specifice privind transferul de tehnologie, care urmează să fie adoptate în cadrul unor instrumente internaționale specifice. Ca wrmar, wansfend de ehnologie @ et ura Ga domealle portare de analiză care solicită cereetiri suplimentare din partea Comisiei Nayunilor Unite pentru Dezvoltarea Durabill și formarea de oi polii în acest sens. HL Creșerea capacităților de decizie i de participare public Ia nivel local Dezvotarea durabilă soită integrarea costurilor de proteție a mediuui în sistemul economic, dar și itegatea cetățenilor în procesul polite. Raportul Brundland recanoage această sin, concluzionând că “urmărirea dezvolării durabile implică. un sistem poli care asigură 0 participa funeșooală a cetveilor a luarea decizie?” Ceai sun de fap direct afectați de decal care condue la producerea de pagube asupra mediul și ca urare snt adeseori ei mai zeoși și mai activi epritor ai mediu Principiul 10 al Declarației de la Rio clarifică semnificația sintagmei “paricipare publică ati: Declarafin dela Rio, Principal 10 Problemele mediului sunt ce! mai bine tratate prin participarea, la nivelul relevant, a tuturor catienilorafecta. La nivel national, ecare individ trebuie să aibă accesul adecvat a informayile einate de aucrtăie public privind mediul incluzând informații referitoare la materiale și _ctvtyile periculoase existente n propie comunități i trebue să aibă posibilitatea de a participa la procesul de hare a deciziei. Satele trebuie să faciliteze si să incurajeze constientizarea și 96 CRT pO pra DT apoliliar infra. Tiebae E azar SAT 1s procedurile jure și adminsative, inchs cele privind redresarea și remedia Te acct TEL rii Parc păr publce COD DEEE 3 Re poco penru ies orgnizainoguveamertal, ar să e permit ester să obj iaformai eeriare a meu, să-și prim opinia cu piv l informal referiare la medi, si-i ereze și să prezinte propria sistem deforma, le fe une în consierare informal prezente și beneficieze de proceda de remediere Conveaia da Aarhus prvi acsul a informa, parciparea publica ls urea decizie șiaceeul austen problemele de medi, este =a ma impresiomnl dezvotar a Principiu 10 al Destraei dela Rio. Ea a fost adopt n cea dea para Conferinf Ministerial privind “Mediul ptr Europa” repens o nouă form de acrdittemasonl i domeniul meu Conve del Asis eprezială o afirmare competi apa că dervlarea dumb pet fi relizaă numa prin prizpara taro celor implica. Coavena et axa pe iteracunile dire poli are pubice în cadru unui context democrat i nid un nou tp de proces peazu participate publi Ia negocierea și implemenareaacorérilriteratomle. Convenia pu repent numa un son acord in domeniul modului, ci gun coc eae institu responsable, transparega reacts pivercor în aces domeniu Spre decebre de majorata acordurilr matiatzale din domenial mediu care cupind oblige rcigroee ale Pair, Convenția de a Maas ceprinde obliga pe cae Piele au ft de public insu obliga cure supra Parle șia amortiirpubice I vel nonlin cea ce privește accesul în informa, parcarea pablică iasul juste, care consi tei pilon ai Conveni Confirm Convenii de a Aarhus, ecesu la informație xe asigrat în două moduri: + prin garanarea dreptului pubicaui de a slic informați de a avarie publice și chligayja autre a fumiz itemaile cute in baa sli (es pasiv” l informatie, an); + prin dep pblicui de a prim infarai obliga auoiiier de a cole gi circu lnfrmaya de interes pubic, fe necesita existe unei slic publice specifice în acs sens (aces stv” intima, Art. 5) Participarea publ et bază pe cia do plai: + szcesul 1 informați = penta asigura paricipara pubic în cust de cauză: + sccm a juțe = pentru a asigua ef aricparea public are lo a mod corti m ete rit doar pin document Partcipare pubieă serie in re modu: + parciare publcui care pone filetat său cae ese intra de urea uns decizi cu Wve ta oanumită activate (At, ); + parispare publiculi la cberarea planar, programele i plc privind medi (an. 7), + pariciparea pblicul l regia leilor, reguli ia normelor oblzatoi din pant de EI vedere legal. Accesul În juste impune aplicarea celal doi piloni ai Convenție în sistemele legale ‘ationale și intrest legislația din domeniul mediului l nivel najional (Art. 9), 1 Implementarca dezvoltari durabile la nivel național Obietivul dezvoltarii durabile are implicații majore pentru deciziile police Iuate la nivel naional Dezvoltare durabilă poate fi privi ca o modificare sau cel puțin ca o clarificarea “dreptului 1 dezvoltare”, așa cum afirmă Principiu 3 al Dectarației de a Rio. După Confeina de la ic, mute sate a dedicat substanțiale efortr de planiicae, pentru a se orienta către dezvoltarea durabil, prin implementarea Agende 21 la nivel mațional. În acest sens, – au adoptat multiple sborsări diete. Legile din domeniul protectici mediului integrează din ce în ce mai mul dezoiarea durabilă a nivel najonal și se îocrmese Plamuri Nationale pentru Dezvoltarea Durabi. 123 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ — 0 NOUA ABORDARE ECONOMIC DEVELOPMENT —A NEW APPROACH Pe lingh sodiul aocărieiiate a reurseoe productive rare i a modului î care acestea susin creerea economică, tera dezvoltări economice i în calul și mecanismele socal, pote și instal, at dn perpeiva public, cts iva, necesare peur a ace ret rapide i pe scară rgă ale nivelului de a al unei imporanie mase de oameni traci. Spre decacbire de ile devotate, unde piețele sui stable și relative, în ile lab dezolue, piele bunurilor și resurselor sum „paie imperfecte”, find adesea pătrunse de ceace ari. Atel, tora economic, depșid ca mut limitele tere coca, webu să se prcocupe de ceinee economie, cturale și police ce se impun penru a efectua transformări stroctrale rapide în traga societate, în manieră în Car să e obit progrese econerice pentru segmente lrg ale populației [15] în gonzal,sereomoagte fp că nu exis princpig gi economice care se po alsa co sucess în tone locurile și timpurile n acest seas, era cual a dezvlări economice ceată să combine concepe și teorii ale modelelor adiiceal cu model și aborri ni, eoarce mu post fi vid ca un gabon can, atunci când este picat, dă neaăet relate, As, problemele teoriei ‘eccoomice trebuie adaptate conților ierte care apar del o perioadă la aa și e n o far a ala. 0) 231 CADRUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE THE CURRENT ECONOMIC DEVELOPMENT Dezvoltarea, ca proces complex, reprezintă, în sens economic, capacittea unei economii ajonele dea genera și swine o creștere privită anual uner indicatori macroeconomici. Acești indicatori macroeconomici care măscară capacitatea de demvoltare, de a sustine o o creme, snt PNB, veniuecuitor sau PNB/ocuitoc. Ace indicatori au menirea de a evidenția aia unu popor, in uncie d numărul d locuitori. Asta, dacă ine sami economic sir anumit perioadă de imp modificares PNB stu a venita deveasează modificares mumiruli poplaii, putea spune că aca economic a Inregitrat crestere economică. Disionrul economic definege conceptul de dezvolare economică ca find o „formă de manifestare a dinamicii macroeconomice, care presupune, pe lngă creșterea econoeică a țări, un ansamblu de transforms cantiatve, structrale și calative, atăt în economie, cât i în ercearea suis i tehnologie de fabricație, in mecanismele și structurile orgarizaioeale și funcționale ale economiei în modul de gândire și comportamentul cameilr. În ecut dezvoltarea economică era văzută permanent ca ua fenomen de creștere cortină 3 PIB, att pe ansamblul economici, cât și pe lecuitor (dezvoltarea economic find adesea considerată doar un fenomen de creștere economics) care aducea etcte benefice asupra populație rin crearea de oi locuri de mune și prin creșterea orei de buna și servcii Totuși, această aborâtre dn trecut nu ave în priepla probleme deosebite, cum ae fi sărăcia, somajul și incgaiatea distribuției ventuilor, ca zâmăt-s, în principal, peo dezvoltare prepoodereză extensivă, tai dezoltri intensive find trou în pla secund. Acest probleme care au fst lsae în urmă sau extn I sar planeară, spravindse, [32] Agrvarea și ctindrea aceste probleme deosebite au creat © nouă meodă de aborăare a problematic dezvoltări cosmice. Această nouă abordare a dezvoltării conomice s-a contura în ani „70, arunci când toate rile ae î cus de dezvoltare e confuntau cu enuărate dificultăți, deși puneau efeturisusimte în vedere industria Concept de dezvotare economică a fost redefini in termenii redoceri sri, atemării inegalități somali, în contextul creșteri economice. în noi sti emeni, dezvolarea economică aduce în plan secund problematica creerii economice și dic la rang de prioritate stoparea și atenzarea roblemelr cu care e confruntă marea parea populației n acest ses, profeerul Dudley Sees fim: „Dacă una dintre aceste trei probleme centrale (Gărăie, șomaj, inegalitate) s-a inăutțe și mai ales dacă tone ri sau Inui, ar fi cut să mumia rezultatul dep “dezvoltare”, chiar dacă veni /Hocuito s-a dublat Prin urmare, dezvoltare trebue să fie concepută ca un proces muiăimezsionl, implicând schimbări major în srvetil sociale, în attdiile pepalare și în intitle raionale, vmărindu- se cerea creșterii economice, reducea inegalități i eradicarea sărăciei. 232 CRIZA ECOLOGICĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ECOLOGICAL CRISIS OF ECONOMIC DEVELOPMENT Astăzi tending de globalizare a tuturor elementele economico-sciale determină © abordare identică a crizelor cu care se confunt vaya contemporană. Fenomene negative, cum a fi poluarea mediului natural sau imiarea resurselor (relevante în aces sees fină crizele energetice) au determinat schimbarea concepe în cea ce privește creșterea i dezvotarca economică. Balana reaukatolo acivități umane și eforturile ce se depun pentru obyinerea lor permit măsurarea produce dn diferitele sectoare, făcându-se o comparație Inte acesta și sspiraile de viată normală ae camenior. Atunci când parametrii de apreciere a evoluției vieți se abat de la limiele lor normale, ‘inseam că se instalează criza umană, adică frăutățrea coodiilor de viață penru un număr din ce în ce mai mare de oamenii într-o ieneranță ecologică înspăimăântătoare,induseializarea țriloc aflte în procesul de afirmare economică cunosșe un avânt continua. Exemplul cel mai elocvent i reprezintă orașele ‘Chine, unde se ejerează în atmosfers un imens nor arăvtoe care se deplasează până În 1700 km. deasupra oceanulu Pacific. Dar mu numai China reprezintă o sursă de poluare, ci, din ce în ce mai ‘mult, mai tone rile din Asia. În aceste țări, în ultimă zece ani s-au constr numeroase uzine ale marilor producători de bunuri din lume, care poluează neinceat atmosfera Ridicarea nivelului de ai a populației din această zonă a lumii se ace cu prețul runt unei pini importane a planetei Este relevant, în acest caz, declarația lui Thilo Bode, șeful organizației Greenpeace Imermaponal, care sunca fepul că „scara ecologică a omenirii se decide în Asa”. Totuși, vispunderea primară penta o recădie a lumii, compaibil cu ecologia, revine acelora care au creat act paradis a marfurilor (35) Pirăsira modelului de dezvotare economică existent, ca toate remunărle indispensabile pe ‘exe le presupune, ma ar tebui să fie în nici un caz „un marș ist ctr mizerie” iar prea Să conducă În forme noi de progperiate” argumentează Erst Ulich, von Wezsachea, președintele snd de Carceari Economice din Wuppertal totdeauna omul a măsurat rezulatele activităților sale prin prisma modului in care acess spuna nevoilor sale de vai, cele din urmă incuzând un medi natural Snătoe, capabil să ofere ‘cai corespunzăteare tuturor generator care se succed. Când aceste rezultate mu reujesc să satisfacă mevile oamenilor, ba chiar pun în pericol itența în vito unui mediu natural corespunzător, sun puse în pericol coordonatcle esențiale ale uetealui postiv al dezvoltării În astil de situații se produce o criză a dezvoltării, a compatibilității rezulatelor cu exigențele tra – umane pe cre le presupune evolua firască a vieții într mediu ecologic Criza natural – umană a dezvokări poate f interpretată ca un proces complex, la scară global, 100 care se manifest pen ncompatbiliaten medi erat de om cu exigențele mediul natural, pia eatina iară uno sanse gale pene generație care coezistă și e soced la viată în mediul ura (15) Pină în prez, substana care pune În mișcare mecanismul dervlări ca repeezenaă de profil bins, acum ins, criza natura-umani a unui asemenee tip de progres economic pune în vides fal că acest mecanism bul reg, în sensul dea fi cena pe amen, aste net vespa poat contra resursel in beneficiul lr prezent vitor: ‘Acast criză naturals, dup cum am mai spas, îi desfgoartsfune la cară global, ec și acumen oumenioe pentru realizarea wei noi altrative a devolării economice trebuie unspusă la cară mondial, Pentru realizarea unei atl de aere, specialiști an cit de acord în prvira respectării nor prin ce constitu pioni air peste i-a vitor comm as: A. Principiul egalității sanselor generatiilor viitoare Acest prieiiu are l bază concep pai căreia volumul de resurse regenerabile vizate să mu depăpească capacaten medii natural de reproducere, resursele epizable folosit să nu depășească capacitatea omului de ale înlocui. B. Principiul politici incealtății ecomomico-scile reprezintă deepal de a asigur roca prezente și vicar cele ecesare uni viei sănuasc, sigure, implint productive C. Principiul suveranității popula, expres a dpi oaenile dea dese în tură cu folosirea resursele de cre dispun. D. Principiul responsabilități reciproce a celor care dei resursele ecologice de a le adsiisea în ineresu generație visoere 2.321 LIMITE ALE PROCESULUI DE DEZVOLTARE LIMITS OF DEVELOPMENT PROCESS. Exist imite ale dezvoiri și ester economice? În ceea ce prveste acest subiec, părerile spcialigilor sunt foarte divesifiate, muți oponenți ai creșterii abietează că o creștere mondială susit este indezirabil, char imposibilă, Problema lmiteloe creșterii economice apare o dată cu primii ani de după cel de-al doilea ‘boi mondial, când se accelerează imi consumului de resurse, in special de combustibili fosil și miserale fundamenale. Creșterea pepulaței de la două miiare și jumătate la șase miliarde a determinat ca însăși imeasifcarea cererii de resurse naturale. Pe măsură ee mai toate țările se dezvol economic, sandardele de viață le oamenilor cresc. Astfel, pe măsură ce oameni cin mai multe venituri i sunt tt să consume mai mite resurse. După calculele efestuate de mrezoși specialiști, ehnologia și resursele disponibile la mijlocul amor „90 mu ar putea suporta populația mondial a standardul de viață egal cu al unei famili uopene medii de exemp, penru a se reuși acest ocru, consumul de petrol ar trebui mărit după uncie aprecieri, de peste zece ori 101 Este evident ap că să resursele, elt și tcnologa actual, mu pot fice fă polari și degra moduli în condi creer permanente sanderdeoe de Vă ale poplai lumii Totu teoria moderna creerii sine schimbarea continuă tehnologie și stocurilor de reerse. De exemph, resursele și ehnologia de acum 40 de ani pu ar i putu fuiza hrana necesară petra jase mare de oameni, ct exit în prezent. Deși lol exist suiient rană pena tea lum, probleme severe aar cind economie primar agricole sune coefumte cu seats su cu alte ers naturale sau provcate de om. Atunci problema nu ees e producă mms ma mută rank înimreaz lume iss asigure că există acolo unde ete nevoie deca O suie în depășea eobleelo scale o reprezintă slimbera permanentă a tehnoogici pi suspen inten a procesele de cereare devote. Tota aceasta este dese o soluție care m poate schimba total datele probleme cu care se centrum asăzi omeniea. Acasă problemi consti în pujinitatea reureor de brand fai de poplin continu cree i care asp la un nivel de consum eae, deocamdată, m poate fi suit O posi murea creer se corelează cu resursele ce pot inot. Consumul permanent Sncreytere al resurdoe regenerabile amenin ă distrugă cill natural de recuperare O ata problems de maximă imperană reprezint reducerea, pe că posi» plu, în cec păsări creer producti mondiale acul Cele pete șase mare de locuiti cre există în prezent. creează presiuni asupra itemi de abaterea porii care ameniță să devink de nesusin Pum, rezidwrle chimice, emisile de gaze prin arderea hidrocarburilor smenimă si supeaslcite procesele regenerative ale mediului strat [32] asta ma constitui o problems a omeniri în 1880, când exis aproximativ un miliard de cameni, fenomenele economico-sociale peprovocână pouarea, asiurănăese, aste, regeararea ronald ¢ mediului ambian {in orice coll paneei s-am fla, problemele cu care ne confuntim sunt același. Foametea i sărăcia sum povara comin a multe cetei in umes neagă chia itn i a Marea Brianie și SUA, unde standardele modi devia unt ridicate Populația in creier, precum și consumul pe lector în reste, spun presiuni ccostemele ale lumi, î special prin mule forme de polure Ca urmarea seci mariloe Avi presiunea sup pinzele etc est ot mai mare, cec ce duce la scăderea cole peer pe tat cominentele Am ajuns Ta un pune în care ererea de apă cede producția suparati a aver. Etec economie va fi vzibi pe sură ce produca de cereale in marile zane producătoare e reduce, în parle ca resengeraresurslo de ap, Se eimează că, aval, 480 milioane, din voalul de 61 miliarde de oameni ni globus, sat heii ca rău produs ca un consum de apă ne Svporail de ire piane. Cu ate cuvint, am început să ne răni cu apă care aparine copie vești (10) mural 2.322 RESTRICȚII ÎN CALEA DEZVOLTĂRII ECONOMICE RESTRICTIONS TO ECONOMIC DEVELOPMENT Veninul pe locuitor crește atunci când veniul național crește mai repede decăt populația Există, însă, multe forțe care pot împiedica o asfel de repere Acrată gumă de restrict ce acțieează asușea procesul de creștere dezvoltare economică va f sudată înconinuare. O primă resrieie o reprezintă resursele naturale inadecvate sa ineficien wilizate O ră săracă din punct de vedere al dețineii de resurse naturale va atinge mai greu creșterea ‘economic, în comparatc cu o ară cu mai multe resurse. Totuși, acest concep sa dovedit a fi relativ, deoarece țări cum a fi Japonia, Singapore sau Taiwan sau grit să demonstreze conrariul. Desi rezervele abundente de resurse naturale pot fi un important factor al creterii economice, deținerea unor astel de resurse nu se constituie intr-o condiție necesară și suficientă pentru a asigura creșterea economică. Acest lucru se produce datorită unei gestionări grep a resurselor sau numi uilizăi ineficiente a acestora. În tarie și practic se disting mai mute tipuri de inefeienă, eievante find însă, două. Ineficienta slocativă pare atunci când resursele mu sunt distribuite proportional inte diezitele secteare producăoare. Astfel, se poate intimpla si existe prea multe bunuri dintr-un amumit tip și prea puțin Gin al tip. Aceasta inseră că economia 2 greșit alegerea curbei posibilităților de producție. Ineficiena productivă spare când corabinarea factorilor d producie se dovedeste incorect. Asifl, se poate întâmpla ca în producerea unui bun să se folosească prea muk dintr-un anumit acte de producție fh de cella factor. (32) O lik resticte principală în ceca ce privește desfgurarea procesului de dezvokare o reprezintă creșterea rapidă a populații. Prize primii specials care au observat influena numărului populației în corelație ca creserea nivelului de ai și, implicit. a fenomenului de creșer economică fot, în secolul al XIX- lea reverendal Thomas Malthus. EI a fundamentat două rela importante legate de ratele de creștere. Mai ini, Malus susinea că peoducta de hrană tinde să crească into progresie aritmetică. În ai oa rind, populația tinde s8 crească int-o progresie geometrică. De aici, Malthus a concluzionat pu că merencresteea populației va devansa creșterea ofere de rand la nivel mondial Aceste predii ale lui Malus sunt corecte și astzi, în unele regiuni sărace ale globului, colo unde meodele de producție sun încă rudimentare. Aceste ate sărace mu poe face fh singurecrestrilor masive de populație, confuntânse cu foamete și sărăcie Din fericire, în cea mai mare parte a lumii, în special în rile cu o economie dezvoliat, Pedic lui Maths s-au dovedi fe. În primul rând, decerece Malthus a subestimat importanța himbării tehnologiei de producție, care a realizatocrestere a productvithi în agricultură cu o rată seometică. În al doica rând, Malthus nu a lat în considerare efectul restrictionarilor voluntare 103 ae creteriă populație care apar prin folosirea pe cară largă a metodelor contraceptive. Ca urmare, în rile cu economic dezvoltă producția de rană a crescut mai mult decăt creșterea popula. (Cele ma sărace ări sun site să chelmiascd musi să aloce O imporantă parte a creșterii venitului nagonal penta o populate e continuă creștere. Atel, ceteea venitului pe cap de Ioeuitor din aceste fr reprezintă mai puțin de jumătate din cea rr care sut mai bogate. Din unele date prezentate de World Agriculnral Outlook Board reese că în amul 1995 rezervele de ore, porumb si alte tocuri de cereale an scăzut l cele ma reduse niveluri din ultimele două decenii În 1996, în iazurile de cereale mai erau depozite rezerve pentru doar 49 de zile de consuma la nivel mondial cea mai redusă cantitate înregistrată vreodată. Chiar și rezervele de porumb. sunt deja mai mici decât în 1975 și se pare că se vor reduce în continuare. [35] Marle probleme ale aimentaiei mondiale aproape că au ieși din modă, del doctrina partial ona a ui Malus; pe de altă pate, pentru a Intoerce tending actual, a uebui să izbucnească deja 0 doua “revolute verde”, ale cărei dimensiuni să le depășească pe cele cunoscute până acum. În pofida tehnici genetice, cu efectele ei notabile asupra creșurii colea soiurilor de semințe de înaltă roductvitate și a tehnicilor merea mai perfecjiomte de administare a îngrășămintelor, nimeni și chir mu se mai ateapă a creșteri e producție ce ar putea să memină prețul cerealelor a un nivel scăzut. Chiar dacă ar fi ucrate și seprateele din Europa și America de Nord care au fot seoase in ani erori dn circuitul agrar, sii aceasta n-ar nsemza mare lucra în comparație cu cererea în creștere ln nivel mondial, aman ziarul Frankfurter Allgemeine Zeinang În scelasi timp, continuă scăderea din circuitul agrar a unor pimănuri de mare valeare prodoctivă. Tile asinice, Japonia, Coreea de Sud si Taiwan, care au reușit primele satul în grupul junior industrializate, și-a jr, incepând c ani 160, per total, 40% din suprafața cultivă cu cereale, pentru construcția a mi de fabric, așezări și străzi. În Indonezia se distrug anual, numai n Java 20.000 ha teren arabil, o suprafaă de pe care ar Putea i răniți 360,000 de locuitori De enervat faptul că populația acestei ri, care accede în rândul satelor dezvoltate, a crescut în aceași perioadă de timp ca tri milioane de oameni $i China i india, char, cad pradă tenației iezibil dea distruge în stl mare suprafeele agricole petra boom economics al automobilelor. “Terenul ce rămâne nefolosit pe glob este urias, dar nu poate inlocui pierderea, penru că acesta este deja erodat prea tare sau se a în regiuni prea secetoase, prea rec su lpsite de factori economici a să merite fi exploatate Aceste fpte prezentate se constiie int-o piedică semnificativă aflat în ff dezvoltări în comtiuare economilrprilor hui 2.33 PROBLEMA DEZVOLTĂRII ECONOMICE ÎN DEZBATERILE INTERNAȚIONALE CONTEMPORANE ECONOMIC DEVELOPMENT PROBLEM IN TODAY INTERNATIONAL DISCUSSIONS Crize ecememice mondiale din anii „60, „70 au adus î prim pan probleme legate de etrorarea mods ambiant, de limarea din pune de vedere ecologic a modelelor de dezoltare economich exisene sddecira diferems dime vele de wai al populației și datora pri modifi maturat În momentul fn cae socenea a riza gravtea aceste probleme i a cerut claerarea de programe ecologice, de protec a iului namral, concep de denoliae durabil a ua magi Seria simi a fest chemată să regindeasch și să reformueze concep de deotre economie care să să ca ba tea dine ative umane și medi natural, Acest concept ma este not, find doar o eesti exprimare a unei ei fare vechi ce se regăsește în flosofia grecilor amic și cre implică reljile oamenior cu mediul iconjurtor și responsabilități actuale Sh de eerțile Vicar, Tos, ofreular corel fot dă după jocu secui al X-a În 1951, Uamea Iternenala pese Protecia Mediul (IUCN), ce fot tit în 1948, pubica un reper cu privire ln protecția mediu în lame (The Sare of Protection or Nature îm the Word, în 1980) Aces aperi a fost primul de acest tp care a berda problema reconcilierii dine fenomenul economic și eola. ai iu, în 1980, aceeași cgizae publica Saregia Monta de Conservare a Mediului Namral World Contervaion Sate) care viză, în mod special, protejarea medii și impiemenarea de no strategi de dezvoltare care incl gio ltr ecooțisă. Pe buza aces rapor, cae lega dezvolarea conomică a satelor de preoția mediu, a fs concept prinipul d dezvalare durabilă. Dezvolare durabil et o stateic pri cre conmniaea cau căi de crytere economics, nefiind deasemenea, de mediul iconjurtor și care să aducă benefit cal vie. A devenit m shi important pentru mute comunti care au descoperi că modurile vadionale de planificare și dezwohate creează — mai mul deci să rezolve ~ probleme socinle și de mediu. Acolo unde îmvepinderile vadijonale conu la polare, cosum, excesiv de resune, dervolrea durabil oferă solu viabile și de durată Pentru coo comunitae să fe, int-adevir, drab, tebuie să adopte o abeeire in wi defi ce iau î consideareresusele economics, mel inonjrtr gi Berii socati CConcepul de desire durabila are nenumărate defn, inte cre cele mai umale snt: – Comisia Natumior Unite penru medtl ncomurtr și dezvolare „derohurea dumb cespunde cernjelor prezentului fră să compromiă posibilă geneatilor vitoare de asi sistace proprie neces” Thomas Jefferson (1785): „prin urmare po spune că pan apare Biecărei genera pe dura cite sale, care se caine pe deplin și în imegime, ici o genera pu poat ace datorii ui mari decăt po pie pe dota propriei exisene – Robert Gilman (președinele Insiutului Context): „durabltatea se referă I capacitatea unei soci, ccosstem, sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge n epuizarea resurselor cheie” = Beth E. Lachman (Critical Technologies Insane, “Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook”, aprile 1997): “Muli oameni consideră că ete mai bin ca aste de probleme să fie ratate prin metode de abordare mai cooperaate și blistice, deoarece asemenea probleme se confuze, muiisciplinare, mali organizaționale, ca mize mutle și miki sectoriale în natura loc? = William D. Ruckelshaus („Toward a Sustainable World”, Scenic American, septembrie 1989); “Durabltaea este doctina de urgent prin care dezvolarea gi progresul economic trebuie să bă oc gi să se mențină de-a lungul puli, i limitele stabilite de ecologie, in sensu cel mai larg ~ ‘prin interdependents finelor umane sia shujbelor lor, a biosferei sia legilor fics chimie care o guverneazd… Reztă că proteția mediului și dezvoltarea economică sunt inu-aderăr, procese aense = Muscoe Martin (“A Sustainable Community Profile, 1995): “Cuvântul dui (de sustinere) are rădăcini în limba laiă, însemnând “a stăvilireține” sau “a spiini de jos”, O ‘comunitate tcbuie să fe sprijinită de jos de căwe locuitrii actual și vitor. Unele locuri, prin combinarea specifică a caracteristicile zice, cuturale și poate spirituale, inspiră oamenii să aibă grit de comunitatea lor. Acestea sune locurile în care durabiltate are cele mai mari șanse de existență (menținere) “Un eart de susținere a comunității constă în adoptarea unor siteme pe termen lung, integrate, de dezvokare și realizare a unei comunități vabile prin hare în considerare a problemele economice, de medi și sociale. Ale elemente importante ale unor asfel de eforturi sunt cultivarea une sezmificati categorie comuniii și urirea de pareneriate și înțelegeri între mandstari” După cum am observat conceptul de desolare durabilă are nenumărate definiții și abordări. De refinut ese faptul că această ouă abordare mu se referă strict a îmbunăeățirea cali mediului. Acest concepe integrează, în principiu, ri mari domenii care trebuie reindite i reorientate, Aceste. tri sfere de influent a dezvoltării durabile sunt ~ produci, consumul i protecția mediului. Astfel, putem observa că dervoltarea durabilă ma implică mumai domeniul economic, ci, dimpotrivă, și celle domeni ale iei și activități umane. 123.34 CONCEPȚIA CLUBULUI DE LA ROMA ‘CONCEPT CLUB OF ROME Alături de această organizație au existat și alte organizații care au studiat si au expus această problemă, una dintr cele mai importante icrări fină cen redactatt de Chu] de la Roma, în 1970, insulară “Limitele ereșerii, care susține că dezvoltarea si creșerea economică sunt limitate de mediul maturat Clubul de la Roma ese un grup de aborătri globale și un cearu de inițiativă internațional, 106 Dezvluat ca o ceganizațe neguvernamenală, Chuhul de la Roma reuneșe oameni de știm, ecinomiși, oeeni de fer, ia fnețeari pic itereațioea, ef de sat fot ef de sa. care consider că vitoral omeniri a ete determinat odată penru totenuna și că fica om trebuie să conrbuie ls imbuntățira dezvoliisrității n concepția aportului redacat de Chbu/ de La Roma, voii cae limitează creerea economic su: popula, proc grea, reuse produci indus polars, Etrapolină tending exponențial evolu lor din decente precedente, sa ajuns la conciaza că, în vitor, eccaomis mondial ar avea comecime catastrofe, sageind imervenia imediată penru soparea crea (23) Fa de ața celor cinci faceri, se constat că în sistemul mondial doi dir aceia reprezintă bucle positive de conexiune invest = și amume, reșezea exponențial a populației i a preț industiale-, n n; factor’ ar eprezeta bucle negative: pohara,epizarea resurslor nazale și foametes. (24) Dacă evolua primilor doi actori va fi corectată, ca să nu se ajengă În decin bras și ecotrlbil, tune et posibil să se creeze e subiate cologcă și economică, meninuă pe © id vioere inele. cast Inrare a creat dispute aprinse tne susntori creer economice zro și militant penru crește economic cu once ee. 12.32 ECO DEZVOLTAREA – MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE PE CRITERII ECOLOGICE. ECO DEVELOPMENT – NATURAL RESOURCES MANAGEMENT ON ECONOMIC CRITERIA ‘In anul 1972, la Confernga Națiunilor Unite cu privize la mediul natural gi uman, sa încercat îmbinarea cele două tendinte de creștere ~dezvohare economică și protsarea mediu natural. Astfel iat naștere conceptul de ecodezvuzre ferma de Ignacy Sachs si Maurice Strong Modelul de dezvoltare propus de cei doi se bazează pe managementul eficient al resursele naturale, fnalitatea constind în compatblizarea dezvoltări economice cu prudenta ecologică și cechitaten socială. Acest model de ecodezvoltare acționează in patra direcți bine definite care converg spre realizarea celor tei obiective ale dezvoltări: echtaea socială, creterea economică, protejarea mediului natural Cale patru disci de ain propuse sunt: – Contotul asupra consumului de resurse; – Utilizarea de teologi nepoluante și controll rezinurier tonice; – Reagezarea locului activitiioreconomice;, – Adapiarea consumului la constingerile sociale și de mediu — regindiea raportului evo cerere, Acest proiect de ecodezvoltae, precursor al dezvoltării durabile, a intimpinat osliate din 107 penca ulraliberalilor, care aveau 0 alt viziune, deoarece a da prioritate nevoilor reale în schimbul ceerii reprezenta conadicție cu sistemul de pia 123.33 UN CONCEPT UNIVERSAL – RAPORTUL BRUNDILAND! A UNIVERSAL CONCEPT – REPORT BRUNDTLAND Model d eodezvolar a fst respins d ca mai mare pare economia, în special de oc cu înclinați Male. Toti, un concep similar clin, în pedoada aioe 80. din ce înce msi mari sina, nits unr succesun e publica remarcabile, pri car: Manet Parti Ecologist din Marea Brione, Să Consum o Socteate Durabilă de Lester Braun și cea mai important inceare, Vitorl Nostra Comun, cuoscut și sub denumicea de Raportul Brundtland. Aces raport a fost rodul unc colaborări de peste wei ani a 20 de politicieni și expen In derolrea economics colege di Acstrapora fos ee cea da, propriu-zis nașere concept de dentare durabila Raper! Brand ne prezintă eoncepal de dezvotare durabil n-a mod cur, cojinind sie defini. Toi, cea mai pov definiție cae ca care comideră dezvotara durabilă ca find: dezvetarea car poate satsice nevole generație prezente (actuale) Bră a compromite, Int. esibiiatea generar vitoare dea ile satisface in seca mod” În cea mai mare part conceptul formează numai finalist spe are trebuie să tind, “modul de acțiune ind prezentt doar în genera, sind loc dfstelr interpret și deschizând calea lize mo abordări studi, Idee de bază car emană din cet rpor este avetsmentlautorilor ca vie la lime pe care le ae modelele scale de dervotare. Noțiunea de duzadlate a căpătat înelemri mokiple și datorii părunderăi în sfera de preocupiri a ecenomistlor, ecologist, ‘ecolgilr, ater, pelamenaril, cganee locale, cgaismelerinterayionsle. În ani „90, dezvotarea dural advent, rep, unl dire picislele fndamente pe care sebaza police economice le guverclr din satele derolate Deși a fost sceepată în mare misur i indizen de cuoarea plied, sensul ei preci se ambigu încă Messul si cel mai important exe responsabilitate car rebele să e instaureze Între aga lume, reunit în Comisia de Dezvoltare gi Mediu A. Către o creștere economică calitativă Raportul Brundtland recomandă o noul abordare dezvoltării econonice: problemele sărăciei si mbdezvotării mu pot fi remediate fră a se implementa un nou concept de creștere, în care staele ezvoiate să joace un ro chei. Echilibrul dintre creșterea econoaică si mediul matura webuie astfel evit încât resursele naturale să poată susține creșterea pe o perioadă lungă de timp. Raporul abiniază revtalizarea (impulsionarea) creșterii economice în satele dezvoltate, punând accent pe specie caliative ale acestea. Creterea treba asfel implementată incit să presupună un nivel A se vedea Globolizars și Dezolterea Dias, Edit de Minister Mediului di Fania, î cooperare cu nnizașa Song, 199) scăzu de consum al energiei, o satisfacere mai bană a nevoilor de bază î frie î curs de dezvoltare (nevoin d curea electric, apă caret, gid și îmbunătățirea sini public). B. Aspecte tehnice Necesitate eeării de comisii direct le orznismelor publice care să prea diete sectoure strategice atăt It nivel ațonal căt și intemayonsl, cum ar fi populația și forța de muncă, producția limenelr, securitatea, energia ec Spre exemplu, raportal comisiei WCED recomandă stoparea creșeii populații în special în ‘rile lumi a I-a, unde, datorită supraaglomerrii orașele, probleme că accesul la apă potabilă și lipsa locuințelor sau acutzat, Populația trebuie informată și (iată să înțeleagă că necesităile le trebuie ă se adaptezelimitelor naturale, deci sistemu nevoilortrebuie adapt resurselor naturale. To astfel, penta putca pista mediul natural, va fi nevoie să căutăm și să dezvoltăm noi metode de produce (atit în industie, cit și în agriculură), precum si noi metode si surse de producerea energiei Astfel alegerea tehnologiei, că si conzolul strc al factorilor eu rise de poluare i riipă reprezintă, de asemenea, subiccte centrale ale metodei de dezvolare durabilă. Crearea de organism intemaionale care să s implic direct in implementaea acestui nou proiect este necesară, deoarece deciilecitorva guveme a pot avea un succes deplin în condiile în care globalizarea a cuprins intreags viață economico-socal8 2.334 RIO DE JANEIRO – SUMMIT-UL PĂMÂNTULUI 1992 RIO DE JANEIRO ~ EARTH SUMMIT Summit-ul Pade dea Rio de Janczo (1992) a fst o contrnță mondială fr precedent în istoria Națiunilor Unite, datorită att numărului mare de isi participate, cât și a temelor abordate. La 20 de ani de In prima conferință mondiala pe teme ecologicoeconomice, Oresnizația Naiunilo Unite a vent î ajutorul guvernelor lumii, în scopul regindiri dezvobării economice găsi căilor de reducerea consumului excesiv de resurse aturle și de poluare a planetei Mesajul Summitalui a constat in deca că numai modificarea atiudni șia comportamentului regii lami va putea aduce schimbările dori în criza natuni-umană scoală. Mesajul reflect complexitatea problemele cu care e conftunân: sărăcia coasumul excesiv de resurse, poluarea ee La summit-al dela Rio, dinte mimeroasele teme dezbătute, cele mai importante a fost: – Reducerea produselor toxice (plumbul din beazin), utilizarea de resurse și tehnologii care să a genereze reziduur oăvitoare; Utilizarea pe scară larg a sursclor alternative de energie, – Repindires onsportuui publi în vederea reduceri aglomeriilr din trafic și a cmisilr de pee, După cele dovă siptimini pe parcursul cărora sa desfășurat summit-ul, a fost adoptată Agenda 21. Aceasta a fost declarată ca find cea mai eficientă melodi de acțiune în vederea implementării dezvoltări durabile și sprobat de comunitatsinterajonal, Agenda 21 este un plan de acțiune att Ia sive global, cât i naponal și local, ce trebuie 109 implementa în fear domeni în care om itraioocază cu mediu stra, Ca urmare a aces summit, a for creată Comisia pentru Dezvokare Durabilă (decembrie 1992) această comisie primind arina nem de rapoarte cu privire la modul 6 implementare a odrri deptae prin Agende 2. După Rio, guverele, ergenzaile intemafionale, suerte oeale, oumeni de acer, puri cena gi personne fiice a depus eforturi patru atingerea deol durable. Agenda 21 ‘imine un document de refer, pe termen lung, cu privire la echilbrares nevollor economico- sociales pote resursele și exosstemelor părului La ace ani del Somat dea Rio, obecivele Agende 21 încă mu sa fost pe deplin realizat. De ace, ebuie abate coruri pentru ati louie planetei să se bucure de benefice dezvolării durabile. În rindurile de mai jos sune redate teva dite progresele negiseate apă Summit-ul Panama Pete 6000 de mesropoe și orașe din lumea înreagă și-au crest propria “Agendă locals 21” enru si coordons acțiunile pe termen lung. O sere de state stabilit modalaăți de apicare a ‘Agendei 21 le nivel național Ace srtegii au fost adopte de Conslile Najonale pentr dezvoltare durabil, asfel de organisme funcjionind în peste 80 de fii, majorata in curs de denote ‘Un muna tot mai mare e inreprinder comerciale au urmat politic ezvokării durabile și au votat abordarea “trip, care ine cont de factoii economic, soca de medi. Atel, sa dezvolt o sere de organisms care aplică politica duabiltai~ de exemplu, Const Mondial de Acer pens Dezvoliare Derbi CComiss ONU penru Dezvoltare Durabila, care a fst înfințaă penru a monioriza implementare acorduriler de n Rio, sa reunit anul, icepând cu 1993, șa stabilit sur inedite penru participarea sie iile la tativele ONU, Sade prin dialog cu factri~ chee Contras ce au urmat după Sunmiral Pământului — ca. de exemple, Confring, din 1994, asupra Populai și Dezvotare de la Cairo, Summit-ul social din 1995 dela Copenhaga. Conferința Femeilor din 1995 de n Being și Conferinga Habitat 1, in 1996, e la Istanbul ~ aa consolidat angajameatul penru dezvsitarea durabil și a adopat strategi penru punerea în aplicare a Agendet a. In septembrie 2000, Summitul ONU al Mileniului, 147 ieri mondial su stabilt de comin acer obiectivele dezvolri ca termene comparbile cu cele din Agenda 21 2335 JOHANNESBURG 2002; RIO+10 JOHANNESBURG 2002; RIO+10 CConfruntayi cu Getrirarea alarmantă a ecosistemelor ce susjin visa pe Pian, liderii mondiali s-au intrunit în cadrul Summit! mondial pentru dezvoltare durabilă din Johannesburg, Afica de Sud, ntre 26 august și 4 septembrie, penru a promova noi inițiative de aplicarea dezvoltări durabile și pentru 2 corstrui un vitor prosper gi sigur pentru cetenii lumii. Summit-ul din Johannesburg este ocazia istorică de a analiza amenițările tt mai mule gi mai grave cu care se no confruntă omenirea: o time din populația lumii teste cu ua vent mai mic de doi USD pe zi: consumul combusibillr minerali crete rapid noile cezine de produce și consum riscă să epuizeze resursele naturale mai repede decât ceea s pt fice; ni primi in zonele de peseuitale lumii se practic un pescuit tional; heart montani e topesc: suprafae împădurit a lumi s-a redus în viii zece ani, ca oaie de mărimea Venezuelel Cursul acestor tendințe poate fi chimist, dare nevoie de acini ferme. E adeârat că aceste iuni implică un cost ridicat, dar dacă mu facem nimic, ne va costa și mai mul. De exempta, în Scare a deradsen soul și dșeriicara cauzează pierderi și daune de apretimativ 42 miliarde USD, în timp ce costurile prevenirii degradării sar ridica la numai 24 miliarde USD anual, să nici o sumă de basi nu poate restaurabiodiversitates perdu și nici m poate readuce n vst speciile de pante animale dispărute. CComunittca intrasinals s-a intrun la Johannesburg exact în momentul în care sudul Aici se confruma ca o secetă care a ărjol ineaga regiune, la aceasta adăvelocrs foamea, sărăcia și virusul HIV/SIDA cu care se conimiă această zonă. “Este necesar ca lumea înreagă să vagă concluziile care se impun din accasă secea, afirmat Secretari general, Kofi Annan, “yi are ne ofză o imagine sumbră despre sara care ne ateapă pe no și pe copi noștri, dacă ma găsim modele de dezvoltare cu adevărat durabil” “Jolunnesburg poate și trebuie s reinvie angajameztul politic de dezvoltare durabilă, ma ales 1 cele mai iaht niveluri”, adăugat domul Annan. “Am văzut ce rezultate se poe obține când liderii vorbesedeschis despre o anumită problemas o sui cu ineag lor autorizat cu tosteresurselece de stau la dispozițe” “Alamele sună pete o și, dacă le dăm ascutare, pute stepa tendințele acts’ Secretarul General al Summit-ului, Nitin Desi. “Tosi avem nevoie de voia politics de a rezoha aceste probleme. Trebuie să adoptăm măsuri practice și trebuie să incheiem parteneriat prin care să azagem resursele financiare necesare“ Summit! dezvoltari durabile regrezintă o sans oferit omeniri penru cerea spre un vitor sigur, un vitor care va permite camenilor sf răspundă nevoie personale fără a dstruge mediul înconjurător. Dezvolarea durabilă este o neuă abordare a progresului si o modaiate nouă de coaperare inemaponală Această abordare aesă faptul că decizie late într-o anuzată pare a globului po afecta ‘amen din ae regiun și presupun elaborarea unoe măsuri d prevezire penru crcarea unsi proses soba Planificarea sfunilorpenrainfptuireadezvotiri durable a inceput în urmă cu zece ani, ka Summi-ul de la Rio. Este momeatul ca, după Summit-l de la Johannesburg, sb se tracă de ln implemcatarea procesului de dezvolare duabi, la cui concrete. Summitul de la Johannesburg reprezintă trecerea de în concepe ln acțiuni. Agenda 27 ~ anul de aciune al Surmirlui Pim – rămâne un important ghid pe termen lung penru dezvotarea plane i locurilor acesteia declarat m Adeptindu-, guvernele au reeunoscut că o continuare a policilor actuale ar adânci diereațele economic i și între ări, jungăndu-se în creșterea nivlul de sărăie și ln degradarea ecosistemelor. A fost, însă, accept faptul că, acționându-se ase, planeta poate fi preteată coastruină în acest fel ‘un viitor prospe. „Nici o far mu poate renliza singură dezvokarea durabilă, ci mum n colaborare cu celle sate”, se arată în preambulul Agende 21. Avesta este documenta cae să n baza dezioării durabile și a unor initiative care pet conduce a rezulate concrete. Summitul de n Johannesburg, abordează problematica dezvoltării durabile, care răspunde atât nevoilor acestei generații, cât și nevoilor generaților vitoare. Nu a fost o conferință despre sărăcie ci um despre dezvoltare — proves comun rilor dezvolate și celor în curs de dezvolre. Tetuși, sărăcia, consuma irațional și un mod de viață nesustenbil sune problemele principale care au fost abordate în cadrul acestui Summit Această conferință este o extensie a acțiunilor Gemarte în întuniri ce au Precedat summit-ul,iclusv a celor adoptate de liderii lumi la Summit-a Mileniului de la New York, toate făcând refrie la preesul de dezvoltare durabilă. Fireste, guvermele sunt cele care vor purta responsabilitate aplicării măsurilor negociate In cadrul Summituli. Reatatea artă, însă, că acestea îm dispun de resursele necesare îndeplinirii tuuroe obieaivelor. De aceea. dezvoltarea durabilă implică formarea unce parteneriate inte diferitele sectoare ale unei societăți, precum organizațiile neguvernamentsle sau comunitatea oameniler de afaceri. Comisia ONU pentru dezvoltare durabil, cunoscuts și ca CSDIO, a îndeplinit funcția de Comitet preghitor al Summitului ~ organizatorul principal. CSDIO a organizat patru înruniri pregăiteare în pericada 2001-2002 (PrepComs), care au fost prezidate de dr. Emil Salim, din Indonezia. Cea de-a pata și hima înrunize preghtiteare a fst organizată la nivel de miniștri in perioada 27 mai = 7 iunie 2002, în Bali, Indonezia. Principala responsabilitate pentru organizarea acesti Summit îi aparține dlui Nitin Desai, secretarul genera al Summi-uhi de la Johannesburg și subseeretar general al Nțiuilor Unite pezuru probleme economice și sociale. Proiectul planului de implementare adaptat la Summit Proiectul planului de implementare abordează patru zone largi de acțiune: eradicarea sictcci, modificarea modeeor nevibile de consum și producție; resursele naturale și ccosistemele; globalizarea; Siătatea si dezvoltarea durabil, satele mici insure în curs de decvotare; Afica și ale regiuni, măsurile de implementare. ‘Malte din prevederile documentului mu snt noi, reprezentând aducerea În zi a numeroaseloe procese prezenate în fața Summ-ului. De exemplu, cea mai mare parte a textului referitor a apă și salubritate carea fs aprobat dea, este rezliatul direct al unei inrunir importante, referitoare la apa dulce, desfigurati In Bonn, în decembrie anul trecut. Au fost exrase anumiteelemente na numa din Agenda 21, da și Gin rezulatele Summit-ului Milenull și din ae conferinge majore ale ONU din ‘uhm deceniu, cag dintr-un mare număr de acorduri muliterale de mediu “Guvemele și-au dat acorâul asupra wrmitcarelor probleme: + Reafirmarea angajamentului de a implementa Agenda 2] — reprezentând proiecal de nz