Cosminksm10@gmail.com 733 Portofoliudidacticbaranceagabriel Text

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI DEPARTAMENTUL DE PORMARE PENTRU CARIERA DIDACTICĂ ȘI ȘTIINȚE SOCIO-UMANE, Programul de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică Nivelul I Portofoliu didactic Absolvent Barancea Gabriel-Cosmin Email: costinksm10Ggmail com Telefon: 0727808211 Facultatea de Inginerie Electrică , Anul3, Grupa: 131 EA 2019 Cuprins 1 peep Fișă de autoevaluare a activității desfășurate de către student în perioada în care a urmat cursurile MODULULUI PSHIPEDAGOGIC Referat Metode active de stimulare a creativității Prezentare privind utilizarea unei tehnici de grup în activitatea didactică Hartă conceptuală lecție Fizică . Test de evaluare (Procesul de control) FIȘA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITĂȚII desfasurate de către student în perioada în carea urmat cursurile MODULULUI PSIHOPEDAGOGIC NUMELE ȘI PRENUMELE: BARRUCEA GABRIEL coShiN ELEMENTELE DE CONTACT (telefon, email). 91376037) . „Costin Xehto 8 amic: Sem… ANUL, SERIA, GRUPA:.. 2 EA. FACULTATEA:… INGINERIE. ELE Il, MOTIVELE ce v-au determinat si optati pentru modulul psihopedagogie (alegeti uma satu mai multe variante de răspuns, bind cu X în căsuța saw cdsufele corespunzătoare): vocatie aemativă la profesia de inginer Oo ozo ‘alte motive IL, APRECIERI privind COMPETENTELE dobândite: TILDE CREAȚIE COMPETENTA aaa TSF [Sor | Be | Fone [oe 1.1, Cunoașterea și respectarea parcurilor de vârsta și x individuale ale elevilor în proiectarea și elizara leților 2. Proiectarea Tce a cap insuti educative « elborarea 1. Competente, abicetiveloompelenelor psihopedagogice | specifice x + selectarea conținuturilor “alegere artegiilor de «alegerea metodelor de value 13. Realizarea ecler a cap insrutiv-educaive x – adaptarea ln situația concretă de imvaare 22 Uilizarea elenă a bugetului de timp alocat acvila 2.competene | das natal | 23. Lares dsr de X 24. Prevenirea și sluionarea conniatelor Sr, Comunicarea Bet ȘI pres 3. Competențe de x IV. a) Ce materiale ai elaborat pentr evaluarea pe parcurs a disciplinele aparținând modulului psihopedagogic? Retete Comunicări pentr sesiunile e comunicări tițiice studențești Proicte de ate Panicăr calendarinice pg Fede evalua Carctrzări psihopedagogice ale elenilor +b) Numi materialele ese la puntul IV al „SomunicARI. PT SE Since. DE cote a Pare. Bs Leia AEH ©) In ce măsură elaborarea acestor materiale v-a ajutat in pregătirea dumneavoastră psihopedagogica? BR Mu B SE 2 ge Peete Da A Na Nutu METODE ACTIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII LA ELEVI Pentru a avea cu adevărat elevul in centrul activității instruciv-educative, profesorul îndeplinește roluri cu mult mai nuanțate decât în scoala tradițională. În abordarea centrată pe elev, succesul la clasă depinde de competențele cadrului didactic de a crea oportunitățile optime de învățare pentru fiecare elev. Astfel, in functie de context, profesorul acționează mereau, dar adecvat si adaptat nevoilor grupului. Metodologia didacică este domeniul cel mai deschis tnnoirilor, metodele având o sensibilitate deosebită pentru adaptarea a condiții noi. Reforma școlară promovează ideea diminuării ponderii activității expozitive și extinderea utilizării metodelor moderne. Innoirea metodologiei pune accent pe promovarea metodelor i procedeelor de instruire care să soluioneze adecvat noi situații de învățare, pe folosirea unor metode active (care să stimuleze implicarea elevilor în activitatea de învăare, să le dezvolte gândirea critică si capacitatea de adaptare la viță, să îi antreneze activități de investigare și cercetare directă a fenomenelor) și apelarea la metodele pasive numai cand este nevoie, pe accentuarea tendinței formativ-educative a metodei didactice, pe extinderea metodelor care conduc la formarea capacităților de autoinstruire ce permit achiziționarea și prelucrarea independentă a informațiilor. Bunul mers procesului de învățământ și rezultatele obținute depind de metodele utilizate. Marii pedagogi au evidențiat faptul că folosindu-se metode diferite e obțin diferențe esențiale în pregătirea elevilor, că însușirea unor noi cunoștințe sau comportamente se poate realiza mai ușor sau mai greu, în funcție de metodele utilizate Metodele sunt instrumente importante afate la dispoziia învățătorului, de a căror cunoștințe și utilizare depinde eficiența muncii educative. loan Cerghit consideră că metoda este o cale eficientă de organizare si conducere a învățării un mod comun de a proceda care reunește înt- un to familiar eforturile profesorului și ale elevului.” Antrenarea permanentă a elevilor a un efor intelectual susinut i înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învățare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conștiente și active. ‘Voi amint în cele ce urmează câeva dintre tehnicile moderne de învățare centrată pe elev Metoda Philips 6/6 ‘Se aplică atunci când o situație trebuie analizată din mai multe puncte de vedere cand o. problema are mai multe solutii posibile. Metoda da posibilitatea unui numar cat mai mare de persoane,cu conceptii diferite asupra modului de solutionare a ui probleme sa participe la dezbateri a gasirea solutilorla alegerea celei mai potrivite Metoda propusa de D.J-Pilips prevedea divizarea grupului mare in mai multe grupuri mici de cale sase persoane pentru a discuta timp de sase minute (de aici provine si numele de Philip 6/6) pentru rezolvarea problemei puse în discutie. Desfasurarea unei sedinje creative de grup prin aceste metode parcurge urmatoarele elape:consttuirea a doua pana la sase grupuri de sase persoane,reuniunea participantilor în care fiecare lider de grup prezinta opiniilesoluile,punctele de vedere ale grupului pe care-l reprezintă, dezbaterea între liderii grupurilor a ideilor pentru gasirea solutiilor acceptate acceptarea în plena solutiilor celor mai bune. Metoda “ciorchinelui” Este o metodă didactică, folosită individual sau în grup, care constă în evidențierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii ator sensuri ale acestora și a reevării unor noi asociații dintre idei. La nivel mintal (cognitiv), stimulează valorificarea cunoștințelor, părerilor și convingerilor personale, captează atenția elevilor, dezvoltă gândirea liberă și deschisă, stimulează creativitatea elevilor. La nivel atitudinal, metoda stimulează o atmosferă de emulație între penicipanți, formează răspunderea individuală si de grup, contribuie la formarea capacității de ‘autocunoastere si autoevaluare, prin comparație cu ceilalți penicipani, stimulează motivația elevilor pentru a participa la activitate. Metoda se desfășoară după următoarele etape:se serie un cuvânt sau o propoziie-nucleu în mijlocul tablei, al unei pagini de caiet au a unei hârtii de phlipchartse scriu cuvinte sau sintagme care le vin elevilor în minte în legătură cu conținutul termenului pus în discuție scrierea ideilor care le vin elevilor în minte în legătură cu tema/problema propusă, până la expirarea timpului Metoda pălăriilor gânditoare Corespunde diferitelor tipuri de gândire și se bazează pe interpretarea de roluri în funcție. de palaria pe care o poartă. Copiii sunt liberi sa spună ce gândesc, dar să fc în acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea pălăriei este cea care defineste rolul: pălăria albastri -este liderul managerul. conduce jocul Este pălăria responsabilă cucontrolul demersurilor desfașurate; Pălăria albi-este povestitorul, cel ce redă pe scurt conținutul textului: pălăria roșie este psihologul care își exprimă sentimentele față de personajele întâlnite: pălăria ncagră -stecrticul,este pălăria avertisment centrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor: pălăria verde -este gânditorul care oferă soluții atermative;pălria galbenă -este creatorul simbolul gândirii pozitive i constructive creează finalul, Utilizarea acestor metode antrenează elevi întz- continuă participare și colaborare, creșe: motivarea inrsecă deoarece Ii se solicit să descopere fapte, să aducă argumente pro și contra. Pot suine cu convingere că beneficiarii învățământului centrat pe elev sunt copii deoarece, așa cum spune „crezul instrui Ce aud și vid puțin:Ce aud, văd și întreb-încep să îneleg:Ce aud, văd, întreb și exersez deprind;Ceea ce pun în practică învăț cu adevărat“ METODE DE CULTIVARE A CREATIVITATIL Specialiști au elaborat diverse metode de stimulare a creativității, dar nu toate pot fi aplicate ca atare și cu maximum de eficiență a clasele -IV. Dintre acestea merită menționate: METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE: Acest nou tip de metodă de predare învațare este un joc în sine. Copii se impart în șase rupe – pentru șase pălării. Ei po juca și ce ase într-o singură grupă, Împățirea elevilor depinde: de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic si fe bogat, iar cele șase pălării Să fie frumos colorate, săi atragă pe elevi. Ca material vor fi folosite 6 pălării gdnditoare,fiecare având cate o culoare alb, roșu, galben, verde, albastru si negru. es că rolurile se pot inversa, participanți find liberi să spună ce gândesc, dar să fc în acord cu rolul pe care î joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol. Pataria alba: seste obiectivă asupra informațiilor; este neutră; Y Pătăria roșie: «lasă liber imaginației și sentimentelor; ceste impulsivă; «poate insemna și supărare sau furie; reprezintă o bogată paletă a tările afet “. Pălăria neagră: „exprimă prudența, grija, avertismentul judecata: “oferă pespectiva întunecoasă, trista, sumbră asupra situați reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste; ¥ Pătăria galbenă: oferă o pespeciivă pozi «culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; ‘este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic; “- Pătăria verde “ Patăria albastră: + exprimă controlul procesului de gândire; + albastru a rece; ete culoarea cerului care este deasupra tuturor, atovăzător și atoteunoscător; + supraveghează și dirijează bunul mers a activități: ‘este preocuparea de a controla și de a organiza; Participanți trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gandind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ccea ce. semnifică ca. ceea ce induce culoarea fiecăreia. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite In perechi pălăria albă – pălăria rosie; pălăria neagră — pălăria galbenă ; pălăria verde ~ pălăria albastră Cum trebuie să se comporte cel care “poarta” una din cele 6 pălării gânditoare Pătăria albă. Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-și imagineze un computer care oferă i atunci când acestea i se cer. Caleulatorul este neutru si obiectiv. Nu oferă interpretări și opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul: să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și si relateze exact datele Gânditorul pălărie albe este disciplina i direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea. Pălăria rosie. Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: Așa sim eu în legătură cu…” Această pălărie legitimează emotile și sentimentele ca part integrantă a gândiri. Ea face posibil vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celoriali participant la discuție, întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălării oși”, adică din punt de vedere emoțional și afetiv. Ce ce privește din această perspectivă nu trebuie să-și justifice feelingurile și nici să gisească explicații logice pentru acestea. Pătăria neagră. Este pălăria avenisment, concentrată in special pe apr lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre puncteazA ce ete rău, incorect si care sunt erorile. Explică ce nu se potrivește și de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greșelile demersurilor propuse. Nu ese o argumentare ci o încercare obiectivă dea evidența elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar lacă m se potrivește cu…” “Nu mumai că nu merge, dar ni nu…” Génditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparținând pălărie roșii după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăiei galbene. În eazul unor ide noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălărie negre. ‘Pălăria galbenă. Este simbolul gândirii pozitive si constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, aga cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă speranța; are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor date Gânditorul pălărie galbene luptă pentru a găsi suporturi logice și practice pentru aceste beneficii și valor, Oferă sugestii, propuneri concrete și care. Cere un efort de gândire mai mare, Beneficiile ‘nu sunt sesizate intotdeauna rapid sf trebuie Căutate. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot consitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soli, acestea find domeniul pălării verzi. Pălăria verde. Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă ferilitaea, renașterea, valoareasermințelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde Este folosită pentr ajunge la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibiliăți. Gândirea lateral este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creație. Pătăria albastră. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. E zândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Palria albastră este dirijorul orchestrei si cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălriei albastre definește problema si conduce întrebările, reconcentrează informatile pe parcursul activități i formulează ideile principale si concluziile la sfărșit. Monitorizează jocul i ae în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele i insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din când în când și de asemeni la sfârși. Poate să atragă atenția celorlalte pălării dar prin simple interject Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii și sugestii + Pra alba — clarifică; ‘Para abs — informează; = Pălăria verde > generează ideile nots efortul: =. Păăria galbenă —+ aduce beneficii creative; =. Pica neagră — identifică greșelile; + Plai rose => spune ce simte despre, Un exemplu de întrebări / comportamente posi Patăria | Patăria Pilliria. ȚPalaria galbenă | neagră albastră ____ | verde Pe ce se] > Care sunt] >Putem sa] > Sansa bazeză | erorile? rezmim? | succesului aceste idei? |>Ce ne | Care e| este dact.. >Care sunt | împiedică? [urmatorul | > Cum avantajele? | > Laceriscuri | pas? poate fi altel >Pe —ce|ncexpunem? | >Care sunt [atacată drum o| >Ne permite | ideile > problema? informații am ua? regulamentul? | principale? | > Putem vrea stavem? | felul cum sa. | > Dacă >Să mu | face asta și > Cumputem | > procedat. . | începem pierdem |înaltmod? aya… sigur timpul sist | > Găsimșio informațiile? vom. ajunge ne aa ta rezultatul concenirăm | explicație? buni asupra… nu > credeți? Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logic și inteligenței interpersonale. 2.MOZAIC(Jigsaw) Ligsaw, (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupuritor inteniependene” ete o strategie bazată pe nvăarea în echipă (ea-eaming). Fiecare elev are 0 sarcină de studiu în care trebuie să devină expert EI are în același timp și responsablitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi. Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului da spre studi elevilor. Educatorul propune o tema de studiu pe care o împarte în paru sub-eme. Pentru fiecare temă în parte educatorul trebuie să dea un itl, sau pentr fiecare să pună o întrebare. Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-eme, penru care va alcătui io schemă. La sri lei i comunică ce au învățat depre sub-tema respectivă. Aranjarea în lasă a grupurilor trebuie însă să fe cât mai cris, astfel încât grupurile să nu se deranjeze inte ele. Obiectul de studiu poate constitu so tems pentru acasă, urmând ca în momentul constituirii mozaicului ficare “expert” si-i aducă propia Instrucaj: „întăi împărți clasa în grupuri de patru elevi. După aceca, puneț-i pe elevi să numere de la unu la patru, astfel încât fiecare grup să aibă câte un membru cu un număr de la 1 la 4. În continuare, indicați elevilor pagina din manual unde se af textul pe care doriți sil parcurgeti sau împărțiți elevilor textul pe foi separate. Discutai pe scurt titlul textului și tema/subiectul pe care îl va trata. Explicați apoi că pentru această oră, sarcina elevilor este să înțeleagă textul. La sfrgtul orei, fiecare persoană va trebui să fi îneles întregul conținut informațional al textului. Acesta, însă, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente. Atrageți atenția că articolul este împărțit în patra părți. Toți cei cu numărul | vor primi prima parte. Numărul 2 va primi a doua pare și așa mai departe. Când acest lucru s-a înțeles, toi cei cu numărul 1 se adună într-un grup, toți cei cu numărul 2 în alt grup ete. Dacă clasa ete foarte numeroasă, s-ar putea să fe nevoie să faeti cae două grupuri de numărul 1,2, ete. Este bine ca aceste grupuri mici să fie de maximum patru persoane. Explicați că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 și 4 se vor numi de acum grupuri de experți. Sarcina lor este să îneleagă bine materialul prezentat în secțiunea din text care Ie revine lor. E trebuie s-o citească și s-o discute ntre ei pentru a o înțelege bine. Apoi trebuie să hotărască modul în care o pot preda, pentru că urmează să se întoarcă la grupul lor originar pentru a preda această part celorlalti membri ai grupului. Este important ca fiecare membru al grupului de expert să îneleagă că el este responsabil de predarea acelei porțiuni textului celorlalți membri ai grupului initial. Strategiile de predare $i materialele folosite rămân a latitudinea grupului de expeni. Cereți-l apoi elevilor si se adune în grupurile de expert și să înceapă lucrul. Vor avea nevoie de destul de mul timp (posibila dureze o ora) pentr a parcurge fiagmentul lor din articol, pentru a discut și elabora strategii de predare. După ce grupurile de experi și-au încheiat Icrul, fiecare individ se întoarce la grupul Său inital și predă celorilți conținutul pregătit „Atrageți atenția, din nou, că este imporant ca a final fiecare individ din grup să stăpânească conținutul tuturor secțiunilor articolului. E bine să noteze orice întrebări sau nelămurii au in legătură cu oricare dintre fragmentele articolului i să ceară clarificări expertului în acea secțiune. Dacă rămân, în continuare, nelămurii, pot adresa întrebarea întregului grup de experi în acea secțiune sau profesorului. Este foarte important ca profesorul Să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări. Dacă ‘grupurile de exper se impotmolese, profesorul poate si le ajute pentru a se asigura că acestea înțeleg corect și pot transmite mai departe informațiile. Pentru a va asigura ca elevii își vor ‘concentra atenfa pe aspectele importante ale textului pe care îl parcurg, puteți sa pregătiți așa- numite fișe de expert pentru fiecare grup de experți. Aceste fișe vor conține întrebări care să ghideze discuțiile de înțelegere si interpretare a textului care vor avea loc în grupul de expert. În plus ele vor fi un bun reper pentru elevii din grupul de expert atunci când aceștia se vor întoarce la erupuril inițiale pentru a-i învăța și pe ceilalți partea din text care le-a revenit lor” î Cristina Macarie, Aternativele metodologice moderne — 0 provocare pentru actvitatea didactică, Edivura Maiastra, Tg. Jiu, 2005. s 3.BRAINSTORMING (furtund în creier): Metoda a fost concepută de A.F. Osbom în 1938 și prezintă numeroase asemănări cu o veche metodă indiană numită Prai Barshana, ceea ce In traducere etimologică înseamnă strategie ce nu admite niciun fel de critică. Bristorming;ul se bazează pe două pri + amânarea judecăți – cantitatea crește calitatea. din aceste principii derivând patru regu – manifestarea cât mai liberă a imaginației: + suspendarea oricărui gen de criticism; + stimularea unei cantități cât mai mari de – preluarea ideilor emise de ați și prelucrarea lor ca într-o reaeie în lan. Structura grupului brainstorm: un număr par de membri (între 2-12), fiecare grup își va alege un conducător și un secretar. Etapa producții d idei durează între 15-45 minute (optim 30 min.) Metoda brainstorm cuprinde două etape majore: + etapa luminii verzi in care se emit ideile (secretarul consemnează cu maximă exactitate toate ideile emise de participanți); + etapa luminii roșii care constă în evaluarea critica (conducătorul verifică lista ideilor colectate). 4.SINECTICA: Această metodă îi aparține lui W-J.J. Gordon pe care aelaborat-o în 1944. find mai complexa este ‘mai putin utilizată ca brainstormingul. Sinectica se individualizează prin următorele se aplică doar in situate de grup; – pentru că se elaborează doar o singură idee (o singură soluție), este o metodă calitati – complexitatea metodei rezid prin faptul că nu se rezumă doar la găsirea soluției problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului, experimentarea acestuia, prospectare pie Are ln bază două pri + transformarea a ceea ce este necunoscut în familiar (acces – transformarea familiarului în straniu, adică distanjarea de problemă, reconstituirea ei dintr-o perspectivă neuzuală. S.METODA PIRAMIDEI (METODA BULGĂRELUI DE ZĂPADĂ) Metoda piramidei sau metoda bulgirelui de zăpadă are la bază împletirea activității individuale cu cea desfășurată in mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea activității fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la solujionarea unei Sarcini sau a unei probleme date. Această metodi are mai multe faze: faza introductivă — învățătorul enunță problema, faza lucrului individual — fiecare elev lucrează dual timp de 5 minute la soluționarea problemei, faza lucrului în perechi — elevii se consultă cu colegul de bancă, sunt notate tate soluile apărute, faza reuniunii în grupuri mai mar — elevi de consultă asupra soluțiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi, faza raportării soluțiilor în colectiv și faza decizională. Ca și celelate melode care se bazează pe lucrul î perechi și in colectiv, metoda piramidei are avantajele stimulării învățării prin cooperare, al sporti încrederii în orele proprii prin testarea ideilor emise individual, mai inti în grupuri mici i apoi 7 in evaluativ, deoarece se poate stabili mai greu care și cât de Aceste sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Fiecare dintre ele înregistrează avantaj și dezavantaje, important find însă momentul ales pentru desfășurarea lor. Pedagogul ete acela care are puterea decizională și capacitatea de a alege cea ce tie că se poate desfășura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va ‘cua soluții Ia problemele instructiv — educative ce apa. În teoria și practica didactică contemporană, problematica instuirii interactive cuncaste abordări stinyjtice noi, complexe, interdisiplinare, susținute de argumente ce susin participarea activă și relexivă a elevilor în procesele învățării i evaluării 6.METODA SINELG: La parcurgerea unui ext cu conținut informational bogat, elevilor i se cere să marcheze textul, însemnând pasajele care confirmă ceea ce deja știau (¥) sau contrazic cea ce credeau că iu (), pasajele care oferă idei noi, neasteptate (+), și pasajele în legătură cu care au întrebări (@).instrug-i pe elevi în felul următor “În timpul lecturii, va trebui să faceți câteva lucruri. Pe măsuri ce citiți, faceți niște semne pe marginea articolului. Semnele vor fi precum urmează: „Puneți un „N” pe margine dacă ceva dn ce ați citit confirmă ceca ce stat sau credeați că sti „Puneți un „* dacă o anumită informație pe care ați citit-o contrazice sau diferă de ceea ce stati sau credeati că sti. „Puneți un „+” pe margine dacă informatie pe care ai întâlnit-o este nouă pentru dvs. “Punefi un „2” pe margine dacă găsiți informații care vi se par confuze sau dacă doriți să iti mai mult despre un anumit lucru” ‘Astfel, pe măsură ce citesc, elevii vor pune pe margine patru semne diferite în funcție de cunoștințele și înțelegerea lor. Nu e nevoie să însemneze fiecare rând sau fiecare idee prezentată, ci să folosească semnele astfel inet s fie relevante pentru reacția lor la informațiile prezentate în general. S-ar putea să fie nevoie decit de unul sau două semne pentru fiecare paragraf, sau mai multe, sau mai puț “Când au terminat de citi, faceți o scurtă pauză pentru a reflecta la textul lecturat. Reveniti Ja lista cu lucrarile pe care elevii le știau sau credeau că le tiu. Ce cunostinfes-au confirmat? Ce convingeri au fost infirmate? După ce v-ați uita a lista, reveniți la articol și îndemnați pe elevi să se uite la însemnările pe care le-au ficut. Acestea ar trebui să servească drept referințe convenabile pentru informațiile care confirmă sau infirmă cunoștințele lor anterioare. De asemenea, ar trebui să vă indice orice informați sau dei oi sau confuze despre care elevii ar dori safle mai mul. Există strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi Să rămână implica SINELG este o metodă de monitorizare a înțelegerii Numărul de semne pe care le vor face ele în clasă va depinde de vârsta $i maturitatea lor. Pentru elevii din clasele primare se recomandă folosirea a cel mult două semne: folosirea semnului”, „asta știu”, și”? sau „=” pentru „asta nu iam”. Semnele pe care le fac elevii variază, de asemenea, în functie de scopul lecturi si de experiența pe care o au în folosirea sistemului de adnotare. SINELG este un instrument util pentru că le permite elevilor Să-și urmărească în mod activ înțelegerea a ceea ce citesc. Toți cititorii cunosc fenomenul care constă în terminarea lecturii unei pagini fără a-i aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai a citit. Este cel mai bun exemplu de Mectură fără înțelegere, fără implicare cognitivă activă în procesul de lectură si de absență a monitorizării înțelegerii. Prea adesea elevii abordează lectura sau alt experiențe de învăare cu aceeași lipsă de implicare cognitivă. Stadiu realizării sensului ste esențial în procesul de învățare dar sansa de a învăța poate rece pe lângă noi dacă nu suntem implicați în acest proces. Sarcina esențială a acestei a doua etape, realizarea sensului, ete, în primul rând, de a menține implicarea și interesul stabilite în faza de evocare. A doua sarcină esențială este de a susține eforturile elevilor în monitorizarea propriei înelegeri. Cei care învăța sau citese în mod eficient își monitorizează propria înelegere când întlnese informați noi. În timpul lecturi cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le îneleg. Cei care învață în mod pasiv tree pur și simplu peste aceste goluri î înțelegere, fra a sesiza confuzia, neinjelegerea sau omisiunea. în plus când elevii și monitorizează propria înțelegere, ei se implică în introducerea noilor informații în schemele de cunoaștere pe care le posedă deja. E corelează în mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Fi construiese punți înre cunoscut si nou pentru a ajunge la o nouă înțelegere Se pot spune multe despre această fază și despre problemele legate de sporirea implicării și maximizarea înelegeri. Conversafa trebuie Să rămână, totuși, nivelul realizării sensului. Se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparată și sinteza. A treia fază a cadrului este faza reflecție. Adesea uitată în predare, ca este In fel de importantă ca și celelate. În această etapă elevii își consolidează cunoștințele noi însușesc cu adevărat cunoștințele noi. Aici are loc învățarea durabilă. Învățarea înseamnă schimbare, înseamnă a deveni cumva diferit. Indiferent dacă această diferență se manifestă sub forma unui alt mod de a înțelege, sau sub cea a unui nou set de comportamente, sau a unei convingeri noi, învățarea este caracterizată de schimbare, 0 schimbare autentică si durabilă. Această schimbare se petrece doar când cei care învăța se implică activ în resructurarea schemelor lor pentru a include în ele noul. Această etapă a fost parcursă nti rin revizuirea listei întocmite înainte de lectură pentru a vedea ce cunoștințe au fost confirmate sau infrmate. Apoi s-a făcut un tabel pentru reprezenta grafic diversele semne ficute în timpul lecturi cu metoda SINELG. A urmat o discuție în grup pentru a decide dacă e nevoie de informații suplimentare. Prin aceste activități, cititorul a fost obligat să revadă textul și Să reflecteze asupra conținutului. Faza de refecție urmăreșe câteva lucruri esențiale. Întâi, se așteaptă ca elevii să înceapă să exprime in propriile lor cuvinte ideile și informațiile întâlnite. Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi. Învățarea durabilă si înțelegerea aprofundată sunt personale. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte, în contextul nostra personal. Înțelegerea este durabilă când informațiile sunt plasate într-un cadru contextual care are sens. Reformulând ceea ce înțelegem cu vocabularul nostru personal, se creează un context personal care are sens. AI doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sănătos între elevi prin care să le dezvoltăm vocabularul și capacitatea de exprimare, precum și să le expunem diverse scheme pe care ci să le analizeze in timp ce gi Je construiese pe ale lor. Antrenați în discuii în etapa de A reflect se confiuntă cu o varietate de modele de gândire. Este un moment al schimbări si reconceptualizării în procesul de învățare. Expunerea elevilor la multiple moduri de integrare a informațiilor noi în acest moment are ca efect construirea unor scheme mai flexible, care pot fi aplicate mai bine în practică. Cele patru semne folosite pentru însemnarea pe marginea textului ferit spre lectură pot constitui coloanele unui tabel, elevi reușind o mai bună monitorizare a înțelegerii textului și 0 contextualizare a învățării. 7TEHNICA 6/3/5: “Tehnica 6/3/5 este asemănătoare branstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hate care circulă inte participanți, i de aceea se mai numeste si metoda brainwriting. Tehnica se numește 6/3/5 pentru că există: ~ 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte ~ 3 soli fiecare, la o problemă dată, timp de = 3 minute (însumând 108 răspunsuri, in 30 de minute, în fiecare grup) Etapele metodei 61/5: 1. împărțirea clase in grupe a câte 6 membri fiecare 11. Formularea problemei si explicarea modalități de lucru. Elevii primesc fiecare câte o foaie de bârie împărțită în rei coloane. UL Desfășurarea actvitaii în grup. În acestă etapă are loc o imbinare a activității individuale cu cca colectivă, Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanți, are de notat pe o foaie, 3 soluții în tabelul cu 3 coloane, într- un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul inițial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citește soluțiile deja notate și încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le,imbunătățindu-le și reconstruindu-le continuu. IV. Analiza soluiilor și reținerea celor mai bune. Se centralizează datele obținute, se discută apreciază rezultatele. Avantajele aplicării tehnicii (3/5 sunt următoarele: e . oferă elevilor mai puțin comunicatvi posibilitatea dea se exprima; o similar brainstorming-ului,stimululeaza construcția de „idei pe ide: ‘+ încurajează solidaritatea în grup si competiția între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă: e are caracter formativ-educativ, dezvoltând atăt Spiritul de echipă cât și procesele psihice superioare (gândirea cu operațiile ei: analiza ideilor emise de ceilalți, comparația, sinteza, generalizarea gi abstractizare; dezvoltă imaginația. o creativitatea, calitățile atenției ete); Decavanuajle rezultă din constringerea participanților de a răspunde int-un timp fix. De asemenea, pot exista fenomene de contagiune negativă inte răspunsuri. Elevii pot fi influenfat de soluțiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ. 10 METODA PHILIPS 6/6: Metoda Philips 6/6 a fost elaborată de cure profesorul de lteraturl J, Donald Philips (de unde provine si numele) care a testa-o la Universitatea din Michigan. Este similar brainstorming-ului și tehnicii 6/9/5, însă se individualizează prin limitarea discuției celor 6 participant la 6 minute. Acest fapt are ca scop intensificarea producției creative, ca și în cazul tehnicii 63/5. Etapele metodei Philips 6/6: 1. Constituirea grupurilor de câte 6 (4 membri + | secretar + | conducător de grup). Secretarul fiecărul grup are în plus, sarcina de a consemna ideile colegilor. Conducătorul ese cl care dirijează dezbaterea în cadrul grupului și prezintă concluzii 2. Inmanarea temei/probleme ce urmează a fi dezbătută în particular, de către fiecare grup și motivarea importanței aceseia. 3. Desfasurarea discuțiilor pe baza temei, in cadrul grupului, timp de 6 minute. Acestea pot fi liber, în sensul că fiecare membru propune un răspuns sila sfărșit se rețin ideile cele mai importante sau pot fi discuții progresive în care fiecare participant expune în cadrul grupului său o variantă care e analizată și apoi se trece la celelalte idei. 4. Colectarea solutilor elaborate. Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate în scris coordonatorului colectivului (profesorului). 5. Discuția colectiva este urmată de decizia co-ectivă în ceea ce priveste soluția final, pe baza ierahizării variantelor pe tablă. 6. Încheirea discuției se face în urma prezentării din partea profesorului a concluziilor privind și a eficienței demersurilor întreprinse. ips 6/6 sunt similar braistorming-ului și teh privește facilitarea comunicări, obținerea într-un timp scurt a numeroase idei, prin intensificarea demersului creativ gi prin simularea imaginației tuturor participanților. Ea pemite întărirea coeziunii “grupului și angajeazi_ elevi/student (auto)evaluare. Cooperarea dn interiorul et ink cu competiția dintre grupuri. Dezavemjele apar atunci când numărul elevilor nu este multiplu de 6 și mai pot fi create de limita de timp impusă, de 6 minute. 9 METODA FRISCO: Prin metoda Frisco participanții trebuie să interpreteze un ro specific, care să acopere o anumită dimensiune a personalității, abordând © problemă din mai multe perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui să joace, fiecare, pe rând, roul consevaroristului rolul exuberantul, rola pesimistulu și roll optimistului. Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieți din San Francisco) iar scopul ei este de a identifica problemele complexe și dificile i d ale rezolva pe căi simple și eficiente. Metoda Frisco are l bază brainstorming-ul regizat și solicită din parea elevilor capacități empatice, spirit rii, importantă find stimularea gândirii, a imaginației și a creativității Etapele metodei Frisco: 1. Etapa punerii problemei: învățătorul sau elevii sesizează o situație problema și o propun spre analiză: 2. Etapa organizări colectivului: se stabilesc rolurile: conservatorul, exuberantl, pesimist, oprimistul și cine le joacă. Rolurile pot fi abordate individual sau, în cazul coleciveloe numeroase, același ol poate f jucat de mai multi partici comitent, aceștia formând o echipă. u 3. Etapa dezbaterii colecive: focare interpreează rolul ales și-și susține punctul de vedere în acord cu acesta. Cel care joacă rolul de este conservator are sarcina de a aprecia meritele soluilor vechi, pronunțându-se pentru menținerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale îmbunătățiri. Exuberantul privește către viitor și emite idei aparent imposibil de aplicat în practică, asigurând astfel un cadra imaginativ-cretiv, inovator Și timulindu- și pe ceilalți penticipanți să privească astfel lucrurile. Se bazează pe un fenomen de contagiune. Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând iniale propuse, El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătăți. (Optimist luminează umbra lsat de pesimist, imbarbatind part să privească lucrarile dintr-o perspectivă reală, concretă și realizabil. El găsește fundamentăi realiste si posibilitățile de realizare a soluțiilor propuse de Către exuberant, stimulând participanții si gândească pozitiv. 4. Etapa sistematizării ideilor emise șia comeluzionării asupra soluțiilor găsite. Metoda Prisco este asemănătoare cu tehnica „Paărilor gânditoare” atât din punct de vedere al desfășurării, cât și în ceea ce privește avantajele și limtele. si 10, INVATAREA PRIN COOPERARE: Învățarea prin cooperare apare atunci când elevii lucrează împreună pentru a ajunge la 0 învățare comună. Orice sarcină de lucru, indiferent de disciplină sau de vârsta celor care învață se poate realiza prin cooperare. Învățarea prin cooperare se poate utiliza în ei forme: grupuri formale. de învățare prin cooperare, grupuri informale de învățare prin cooperare și grupuri fondate pe cooperare. Grupurile formale de învățare prin cooperare când profesorul predă o lecție nouă, ‘grupeazi eleviistudenti câte 2 până la 5 și formulează sarcini de lucru. Aceste grupuri durează una sau mai multe lecții, până la finalizarea secvenței de învățare. Grupurile informale de învățare prin cooperare se formează ad-hoc, pe parcursul une lecții. cu scopul de a rezolva o sarcină simplă de învățare. Grupurile fondate pe cooperare au o durată de un semestru sau un an, sunt stabile în ceea ce privește componența și se bazează pe sprijin, încurajare si asistență oferite fiecărui membru, cu scopul de avea succes școlar și de a se dezvolta din punct de vedere social și cognitiv. Rolul profesorului este dea monitoriza interacțiunea dintre membri, de a clarifica sarcinile de lucru side evalua calitatea achizițitor. Elevii înțeleg că sunt reciproc responsabili de calitatea învățării celora, constientizénd propria contribuție a succesul celorlalți. Bibliografie: 1.. Cerghit loan, Metode de imatamant.E.D.P „Bucuresti, 1997 2. Muster D, Metodologia cercetării în educație și îmvățământ Editura Literară, Bucuresti, 1989. 3. Neacsu loan, Metode i tehnici de invatare eficienta, Ed Militara,Bucuresti,1990 2 Metoda Pălăriilor Gânditoare (“Thinking Hats”) ‘Student : Barancea Gabriel — Cosmin Grupa: 131 EA Universitatea Politehnica Bucuresti : Facultatea de inginerie: Electrica Metodele interactive de grup : > contribuie la dezvoltarea gândirii critice > stimulează creativitatea > implicd activ elevii în învățare > se axează pe învățarea independentă și prin colaborare > elevul își asumă responsabilitatea față de propria învățare: > isi formează opinii argumentate Dextrage idei din surse diferite > invafa să respecte părerile colegilor Metoda Pălăriilor Gânditoare (“Thinking Hats”) “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, poate chiar vei deveni unul …. “ Edward de Bono Prezentarea metod > Acest nou tip de metodă de predare — învățare este un joc în sine Copiii se împart în șase grupe — pentru șase pălării. > Ei pot juca și câte șase într-o singură grupă. impatirea elevilor depinde de materialul studiat. > Pentru succesul acestei metode est didactic să fie bogat, iar cele șase pal atragă pe elevi. “ sen Lhinkini portant însă ca materialul ă fie frumos colorate, să-i sheep ae ii > Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. > Bineînțeles că rolurile se pot inversa, participanții fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. > Fiecare culoare reprezintă un rol. – 523923 Culoarea pălăriei este cea care definește rolul: Patăria albi este obiectivă asupra informațiilor; Veste neutră; + Pălăria rosi > las liber imaginației si sentimentelor; este impulsivă; > poate însemna si supărare sau furie; reprezintă o bogată paletă a stările afective; Pălăria neagra: exprimă prudenta, grija, avertismentul, judecata; > oferd o pespectivă întunecoasă, tristă, umbră asupra > situației în discuție; > reprezinta perspectiva gândirii negative, pesimiste; Pătăria galbenă: > oferă o pespectiva pozitivă si constructivă asupra situa culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, străluci optimismul: > este gândirea optimista, constructivă pe un fundament logic; Pălăria verde: > exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă: >. este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare; Pălăria albastră: >. exprimă controlul procesului de gândire; >. albastru este rece: este culoarea cerului care este deasupra > tuturoratotvăzător și atoteunoscător; > supraveghează si dirijează bunul mers al activității; > este preocuparea de a controla și de a organiza; Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor și se oferă cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. + Pătăria poate fi purtată individual sau mai multi elevi pot răspunde sub aceeași pălărie, fiind conștienți de faptul că: + pălăria albastră = clarifică + – pălăria alba = informează + – pălăria verde = generează ideile noi + pălăria galbenă = aduce benefici + pălăria neagră = identifică greșelile + – pălăria rosie = spune ce simte despre Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: > pălăria albă — pălăria roșie > pălăria neagră — pălăria galbenă > pălăria verde — pălăria albastră > Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor, judecăților, atitudinii pozitive, creativității, controlului. Desfășurare : > Palaria albastră — este liderul, managerul, conduce jocul. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. > Pălăria albă — este povestitorul, cel ce redă pe scurt conținutul textului > Palăria rosie — este psihologul care își exprimă sentimentele fata de personajele întâlni >. Pălăria neagră — este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. > Pălăria verde = este gânditorul, care oferă soluții alternative. > Pălăria galbenă — este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, creează finalul. Exemplu : „Sarea în bucate” de Petre Ispirescu – prezintă povestea mică și de ciuda pentru tată care nu injelege semnificația cuvântului „sare ‘*” 3 – sunt prezentate sentimente de milă pentru fata cea apelează la minciună si lingușală; – Critica atitudinea credulă a împăratului ; 9 – Critică comportamentul celor două surori sirete care Q -Urmărește respectarea regulilor; – Ajută acolo unde e nevoie -Oferă soluții de rezolvare a problemei: Tatăl este adus in situația să-și recunoască singur vina. Prezintă aspectele pozitive ale poveștii: impăratul nu va mai avea încredere in siretenia celor două fice mai mari și pe viitor „ sarea -n bucate” nu trebuie să lipsească. PALĂRIILE GÂNDITOARE 2ite 2% VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !!! Legea transformarii Are expresia generale matematica. Hata conceptuala lectie fica ‘Student: Barancea Gabriel ~ Cosmin Grupa 131 EA Numarul de adica ilomoli constant a pe pyrr= (le Da anati constant macroscopic su = in relatia ansamblu de corpuri 3 marimi fizice mura = Ecuatia unei transformari ‘generale Proprietatile sistemului termodinamic Nume Prenume : Data, Clasa Test de evaluare Procesul de control 1.. Completati spatiile libere : a). In sistemul de fabricatie, controlul poate fi . i are rolul de a detect , cat mai devreme posibil, | aparitia b) In etapa de control final al produsului pot fi implicat si beneficiari 2.Realizati corespondenta intre cele doua coloane a). Controlul interperational ) se realizeaza la sfarsitul secventei de fabricatie b) Controlul operational b) se desfasoara în intervalul de procesare a unei operatii consecutive din secventa de fabricare ©) Controlul final ©) se desfasoara pe parcursul derularii unei operatii din cadrul procesului tehnologic. de regula intre fazele componente ale acelei operatii 3.Alegeti variantele corecte 1 „In cazul în care controlul final viscaza un produs finit obtinut la montajul general , se va verifica respectarea parametrilor : a. Functionali productivitate) b. Tehnologiei (costul fabricatiei „ete ) 2.Controlul interoperational se efectueaza de catre a. Operatorul care executa operatia tehnologica b.. Controlori specializati la locuri de munca special amenajate si dotate cu logistica necesara continutului acestui tip de control ©. Controlori specializati, a nivelul locurilor de munca sau in sectii special amenajat 3.Controtul are rolul : a. Dea detecta, cat mai devreme posibil aparitia erorilor îb. Dea detecta, cat mai devreme posibil apariția abarterilor 4.Definit sistemul de fabricate . Definiti procesul de control „enumerat ce tipuri de control cunoasteti si evidentiai prin ce se deosebese acestea 5 Raspundeti la intrebari : ‘* Din ce perpectiva este important controlul ? e Se poate renunta la procesul de control în cazul fabricarii unui numar mare de produse de acelasi fel? Punctaj 12 pet (2x1p); 2- 1,5 pet(3×0,Spet) 3-3 pet (3×1 pet) 4-1 pet (240,5 pet) ; 5— Ipet (20,5 pet); I pet — oficiu Timp lucru : 20 minute