Cent Ionut@yahoo.com 221 Dozarea Vitaminei C Lucrarea Propriuzisa Blocata Text

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ” ARAD © A PROGRAM DE STUDIU: NUTRITIE ȘI DIETETICA DOZAREA VITAMINEI C LUCRARE DE LICENTA COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF, UNIV, DR. MUNTEANU MELANIA FLORINA ABSOLVENT BOTH GYONGYVER (TASCAU) 2017 Cuprins Abrevieri Lisa tabele și figuri TaD aaa INTRODUCERE. CAPITOL 1 VITAMINA € (ACIDUL ASCORBIC) vn Generali. 1.2. Localizarea vitaminei C.ssuonnon . 13, Structura chimică și identificarea vitaminei C.. 15. Sinteza, asimilarea, transportul, depozitarea și eliminarea acidului 15.1 Sinteza acidului ascorbic în organism. 15.2. Asimilarea vitaminei 15.3, Transportul vitamine! C-…. – o 154, Depozitarea vitaminei c 155, Excreța vitaminei 16. Rolul aidului ascorbic în organism… 17, Surse lIMENATe BB ee obovaaaey 17.1 Surse alimentare de origine vegetală 17.2. Surse alimentare de orgine animal. 173. Alte surse de vitamina C 18. Necesarul de vitamina c. 18.1. Necesarul inc ge vitamina .. 182. Valerie concentrației serice 19, Tulburări de aport GIN nn 16 19.1 avtaminoza C 19.2, Mipovitamin02a Cnn cnn 15 19.3, Mipervitaminota Ca m XP 1.40, Recomandiri dieto-terapeutice . 110.1. Utilizarea acidului ascorbic în scop terapeutic. CAPITOL Il DOZAREA VITAMINEI C DIN ALIMENTE. 11. Generalități despre dozarea vitaminei C dinlimente.. 112. Metode de dozare avtamineiC in alimente… na 19 112.1, Metoda iodometică, 19 112.2.Rezultatele determinări vitaminelC prin Metoda lodomettl a 2 Factorii care influenteaz8 conținutul vitaminel Cdn li Menta 34 114. Asocierea vitaminei Ccu alte vitamine și minerale… actor care infiuențează pozitiv aportul de vitamina C din alimente………………. 115.1, Fermentați lactic… 115.2. Germinarea(incoltivea semințelor) 1.6. Ai factori care infivențează aportul de vitamina C a 1164, Reâncăz 116.2. Oxigenl 116.3. Expunerea lumină 11.7. OTIEMarEA 3C0Ual a sen CAPITOL ML ss – – – DETERMINAREA NIVELULUI DE VITAMINA C DIN PLASMĂ. LA, Generalități despre evaluarea nivelului de vitamina C sel… – » 1.2.1, Metoda utizată pentru determinarea nivelului de vitamina C din plasmă . 1.1.2, Modabtate de recoltar… 1.2.2 Interpretarea rezultatelor – LA.3. Limite și nterFerenfe a sen 7 1.2. Pregatres pacientilor voluntar pentru evaluarea nivelului de vitamina C seri. 1.3. Rezutatele determinări nivelului de Vitamina C sere m LA, Analiza obiceiurilor alimentare. nn nr E 1.4.2, Consumul de fet „mu 114.2, Consumul de legume… 114.3. Consumul de alimente cu conținut ridieat de vtamina Ca 4s LS. Dietă pentru pacientul cu Cod 15… 115.1. Anamneză si măsurători antropometrice. 1.5.2 Caleue aferente greutăți, ratel metabolice și necesarului energetic. 1 15.3, Reparizarea nutrienți… 49 1.5.4, Dieta pe o săptămâni, so Conctuz Contribuții POPE nen sn ST Bibliogafc. nt sn 33 Webografe Abrevieri buc — bucată bucăți Cay = carbon tr e ets) cani ~ cantitate CO; – dioxid de carbon Cu cupru DNPH — dinitrofenil hidrezin Fe – fier G— greutate Guo) ~ greutatea Ia vârsta indexată Goo ~ greutatea anterioară sarcinii GI – greutatea ideală Grx ~ greutatea în luna a 9-a de saci Ga – greutate la naștere Ga greutate now născut Gap — greutate post partum (după sarcină) Gust I~ gustarea în jurul orei 10 Gust 2 — gustarea în jurul orei 17 HO “apă! HCI- acid clorhidric HPLC High Pressure Liguid Chromatography (cromatografia de ichide sub înaltă presiune) HTA – hipertensiune arterială 12-—iod (moleculă diatomică) IMC – indice de masă corporală KCI clorură de potasiu KI iodură de potasiu KIO, iodat de potasiu Ig lingură (15 ml) Ig mică – lingură mică (10 mi) NE ~ necesar energetic OH —hidroxid OMS – Organizația Mondială a Sănătății SO, — dioxid de sulf SO – sulfat UBB — Universitatea Babes Bolyai din Cluj UC – Universitatea Canterbury din Noua Zeelanda UV – raze ultraviolete V- volum vit C= vitamina C Tabele Tabel ne Tabel or. Tabel ar. Tabel ar. Tabel nr. Tabel ar. Tabel or. Tabel ar, Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel nr. Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel ar. Tabel ar. Tabel ar. Tabel ar. Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel n. Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel n. Tabel nr Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel ar. Tabel nr Tabel nr Tabel ar Tabel ar. Tabel ar. Tabel nr. Tabel ar. Tabel nr Listă tabele și figuri 1. Sursele vegetale cele mai bogate în vitamina C 2. Surse alimentare de origine animală 3. Doza zilnică recomandată de vitamnina C, în funcție de vârstă și sex, OMS 2003 4. Vitamina C în ardeiul analizat 5. Vitamina C in ardei in funie de sortiment 6. Conținut de vitamina C în funcție de mediul de cultură 7. Vitamina C in ardei în funcție de proveniență 8. Vitamina C in pâtrunjelu analizat 9. Vitamina C în pătrunjel în funcție de sortiment 10. Conținut de vitamina C în funcție de mediul de cultură 11. Vitamina C în pătrunjel în funcție de proveniență 12 Vitamina C in pepenele analizat 13. Vitamina C in pepene în functie de sortiment 14. Conținut de vitamina C în funetie de mediul de cultură“ 15. Vitamina C în pepenele galben in funcție de proveniență 16. Vitamina C in roșii analizate 17. Vitamina C in roșii în funcție de sortiment 18. Conținut de vitamina C în funcție de mediul de cultură 19. Vitamina C in pepenele galben in funcție de proveniență 20, Media de vitamina C în produsele analizate 21, Rezultatele determinării nivelului de vitamina C serie 22. Evoluția vitaminei C serice de a prima a a 2-a analiză 23. Optiune personală privind modul de consuma Vitaminei C 24. Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales dieta 25. Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales suplimente alimentare 26, Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales dieta si suplimente 27. Evoluția vitaminei C serice la persoanele care n-au ales nici dietă nici suplimente 28. Preferinte pentru consum de fructe 29, Consum de fructe la micul dejun 30. Consum de fructe la prânz 31. Frecvența consumului de fructe 32. Fructele preferate 33. Consumul de legume crude 34. Frecvența consumului de legume la gustare 35. Consumul de legume pe zi 36, Legumele preferate 37, Alimente servite la gustare. 38. Frecvența consumului de alimente cu conținut ridicat de vitamina C 39. Frecvența consumului de produse vegetale din care s-a determinat vitamina C 40. Repartizarea nusrienților pentru 1500 de calorii 41. Repartizarea nutrienților pe mese pentru 1500 de calorii 42. Dieta ziua 1 43. Dieta ziua? 44. Dieta ziua 3 45. Dieta ziua 4 46, Dieta ziua $ 47, Dieta ziua 6 48 Dieta ziua 7 Structura chimică a vitaminei C Ardeii pregătiți pentru analizat Conținut de vitamina C în mg/100 g de ardei analizat Conținut de vitamina C în ardei în functie de sortiment 5. Conținut de vitamina C în ardei în funcție de mediul de cultură Conținut de vitamina C în ardei în funcție de proveniență Patrunjelul pregătit pentru analizat Conținut de vitamina C în mg/100 g de pătrunjel analizat Conținut de vitamina C în pătrunjel în functie de sortiment Conținut de vitamina in pătrunjel in funcție de mediul de cultură Conținut de vitamina in pătrunjel in funcție de proveniență Pepene pregătit pentru analizat Conținut de vitamina C în mg/100 x de pepene analizat Conținut de vitamina C în pepene în funcție de sortiment Conținut de vitamina in pepene galben în funcție de mediul de cultură Conținut de vitamina în pepenele galben în funcție de proveniență Roșii prevătite pentru analizat Conținut de vitamina C în mg/100 g de roșii analizate Conținut de vitamina C în roșii în funcție de soniment . Conținut de vitamina în roșii in funcție de proveniență Media de vitamina C în produsele analizate Rezultatele determinării nivelului de vitamina C seric Evoluția vitaminei C serice de la prima la a 2-a analiză Opiune personală privind modul de consum a vitaminei C Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales dieta. Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales suplimente alimentare Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales dietă și suplimente Evoluția vitaminei C serice la persoanele care n-au ales nici dietă nici suplimente: Preferinte pentru consum de fructe Consum de fructe la micul dejun . Consum de fructe la prânz Frecvența consumului de fructe Fructele preferate “Consumul de legume crude Frecventa consumului de legume la gustare . Consumul de legume pe zi Legumele preferate Alimente servite la gustare Frecvența consumului de alimente cu conținut ridicat de vitamina C Frecvența consumului de produse vegetale din care s-a determinat vitamina C „TRODUCERE Vitamina C (acidul antiscorbutic) este un micronutrient deosebit de important pentru buna funcționare a organismului uman prin faptul că este implicată in peste 300 de funcții metabolice din organism. Deoarece această vitamind nu poate fi sintetizată in organism, este esențială un aport adecvat din surse exogene. În cursul unor lucrări practice s-a realizat determinarea. vitaminei C din unele alimente, unde s-a constatat faptul că aceste produse vegetale au un conținut de vitamina C redus semnificativ fai de valorile specificate în literatura de specialitate. În urma acestei experiment s-a pus întrebarea despre cauza acestui aspect. Această lucrare cuprinde un studiu complex despre conținutul de vitamina C a unor produse veuetale, raportat la mediul de proveniență, soiul și alte aspecte care pot influența conținutul vitaminic a unor alimente. De asemenea studiează influenta alimentelor și a unor suplimente alimentare asupra nivelului de vitamina C seric. Datorită importanței acestei substanțe în organism, subiectul abordat in această lucrare poate constitui interes direct pentru populate, atât din punct de vedere a modului de aprovizionare a diverselor alimente, căt din punct de vedere a unor diete Scopul acestei lucrări este aceea de a compara rezultatele personale cu informațiile din literatura de specialitate. De asemenea această lucrare are ca Scop Să atingă urmatoarele obiective: = să însumeze informații din literatura de specialitate despre vitamina C, privind originea, depozitarea și rolul în organism, sursele alimentare, necesarul vitaminic si tulburările alimentare, și nu în ultimul rând recomandările dieto-terapeutice: =. să găsească informații despre conținutul de acid ascorbic a unor produse vegetale și motivul unor eventuale diferente (in cazul existenței acestora). prin dozarea vitaminei C din diverse produse vegetale; = să analizeze influența unui aport exogen fie din dietă, fie din suplimente alimentare cu conținut de vitamina C gi să compară rezulatele acesto -. să susțină un studiu relevant, obiectiv, concludent și clar în toate aspectele abordate Ca urmare această lucrare va fi structurată pe 3 capitole și va cuprinde o parte teoretică si ov părți practice, după cum urmează: = capitolul L Vitamina C (acidul ascorbic). descriere teoretică despre: o. depozitarea și rolul în organism, © sursele alimentare, necesarul vitaminic, tulburările alimentare, © recomandările dieto-terapeutice; =. capitolul II. Dozarea vitaminei C din alimente, lucrare practică în laborator, determină nivelul de vitamina C din diverse produse vegetale, aprovizionate din diferite medii de cultură și o varietate de soiuri de: o. ardei (Capsicum annum), o. pătrunjel (Pearaselinum radi), o. pepene ealben (Cucumis melo), © roșii (Solanum iycopersicum), = capitolul IIL, Determinarea nivelului de vitamina C din plasmă, parte practică care studiează prin anamneză și chestionare specifice motivul nivelului de vitamina C seric și influenta acestuia prin: o. diet, o. suplimente nutritive, CAPITOL 1. VITAMINA C (ACIDUL ASCORBIC) LI. Generalități Vitamina C, numită si acid ascorbic (lanchici, 2008) sau vitamina antiscorbutic’ (Crisnie ș a, 2011) este un antioxidant foarte puternic, care reactivează alți antioxidanți (Balch, 2014) Piotejează structurile celulare fiind cel mai bun reducâtor în mediul apos (lanchici, 2008). Este necesar pentru cel puțin 300 de funcții metabolice din organism (Balch, 2014) insă este implicată în peste 15000 de reacții în organism (Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu $. a, 2016), panicipând direct sau indirect la aceste procese (lanchici, 2008). Vitamina C poate fi sintetizată de plantele superioare, de unele microorganisme si de către majoritatea animalelor, cu excepția primatelor (omul, maimuțele antropoide), cobaiului și a unor păsări, cărora le lipsește enzima gulanolacton- oxidaza (Cojocaru ș.a, 2010; Crisnic 3. a, 2011), Se pare că în secolul V Ch, Aristotel cunoștea deja simptomele scorbutului (boală dată de avitaminoza C), iar Hipocrate a observat boala, care apărea la persoanele care consumau timp indelungat alimente conservate, fără aport de fructe și legume proaspete. În anii 1700 Panseus observă efectele benefice ale consumului de citrice în ameliorarea scorbutului, iar în 1735 medicul scoțian James Lind face unele experimente in acest sens, acestea fiind considerate primele cercetări științifice în domeniu (Cojocaru §. a, 2010). La începutul aniilor 1930 medicul si biochimistul Szent-Gyorgyi Albert Imre a izolat o cantitate considerabilă de vitamina C din ardei, iar în colaborare cu el chimistul englez, Norman Haworth a determinat structura moleculară a acestei vitamine. in cele din urmă substanța obținută l-au denumit acid ascorbic (acid antiscorbutic) (Dux s 2.2014). 2. Localizarea vitaminei C Datorită unei mutați genetice oamenii și maimujele antropoide nu pot să-și sintetizeze vitamina C (Mencinicopschi, 2010; Drouin ș. a, 2011) din fruetoză, cum o fac plantele, motiv pentru care nivelul acestei vitamine în organismul uman depinde în totalitate de sursele exogene de vitamind (Wilson, 2003; Buckler gi Parish, 2009; ***Laboratory Corporation of America, 2010: Mayo Clinic). Pentru om cele mai bune surse de vitamina C sunt fructele si legume proaspete (Cojocaru ș.a. 2010). Se găsește în special în fructele de pădure, in citrice și în legumele verzi, O sursă foarte bună de vitamina C este sucul de portocală proaspăt stors, nepasteurizat (Balch, 2014). Conținutul vitaminic al legumetor gi a fiuctelor este concentrată în special în coajă și în zonele periferice ale acestora și este influențată în mare măsură de soare, astfel cu cât plantele au beneficiat mai mult de o insorire, cu atât crește conținutul lor vitaminie. Legumele și fructele proaspete sunt surse importante de vitamina C (Bircă, 2011; Andrijoiu ș.a 2016). Structura chimică yi identificarea vitaminei C Din punct de vedere structural, vitamina C este y-lactona acidului L-gulonic (2,3 dienol) (Dobreanu, 2010, Andrifoiu șa. 2016), Este un acid cu 6 atomi de C (carbon) si 4 grupiri de OH (hidroxid), din care 2 sunt alcoolice la Cs si Cs și 2 sunt enolice la Ca gi. Caracterul acid este dată de gruparea — OH de la C;, funcția carboxilied de la Ci finnd blocată sub formă de lactonind (Crisnie §. a, 2011), Figura 1. Structura chimică a vitaminei C HOH,C—¢. XI Sura: Orăncseu 2008 Vitamina C este o vitamină bidrosolublă (Buettner, 1993; Wilson, 2003; Buckler și Parish, 2009; Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010, Andou șa. 2016). Acidul ascorbic purse prezintă sub forma unor cristae anhidre, incolore, solubile i apă, alcool și solvenți polari și insolubil în solvenți organici nepolr. Este o substan optic activa cu puncaul de topire la 192°C si o masă moleculară de 176,12 pmol, astfel absoarbe razele UV (Cojocaru sa, 2010; Dobreanu, 2010) Prorictățile chimice precum și protecția antioxidant le acidului ascorbic sunt determinate în mare măsură de capaciatea sa reductoare legă de posibilitatea eceii revenible din forma ccnolică (aid ascorbic) în ce dicetonică (acid dehidroascorie) (Cojocan șa. 2010) Vitamina C ese extrem de sensibilă la acțiunea oxigenului dn ae și această sensibilitate îi crese direct proportional cu creerea temperaturii (Cojocau ga, 2010; Mencinicopschi, 2010) în prezența luminii si a unor metale (fier, cupru. etc.). Se descompune de asemenea la pH neutru si Dealing este stabil în pl acid (Cojocaru a. 2010), Sinteza, asimilarea, transportul, depozitarea și eliminarea acidului ascorbic 1. Sinteza acidului ascorbic in organism Sinteza acidului ascorbic in organism este realizată printr-o secvență metabolică sub acțiunea unor enzime care convertesc glucoza sau galactoza (precurseri ale vitaminei C) în acid ascorbic și are loc în suprarenale (la unele animale), în rinichi (a reptile și si la unele păsări) sau în ficat (la mamifere și păsări ciripitoare, Passeriformes), Deoarece gena care codifică ultima enzimă din proces, L-gulonolacton-oxidaza, este inexistentă în organismul uman, vitamina C nu poate fi sintetizată în organismul uman (Cojocaru $, a. 2010; Mencinicopschi, 2010; Drouin s. a., 2011), însă aceste mutații nu sunt letale datorită faptului că acidul ascorbic se regăsește în abundență din surse alimentare (Cojocaru ș.a. 2010) În organismul animalelor care pot sintetiza acidul ascorbic acesta joacă mai mult rol hormonal, decat vitamini (Cojocaru ș. a., 2010), Acidul ascorbie și acidul dehidroascorbic se absorb în intestin (Cojocaru ș. a. 2010; Dobreanu, 2010; Crisnic ș.a. 2011) contra gradientului concentrației sale (Cojocaru $. a. 2010). in celulă acidul dehidroascorbic este redus și acidul ascorbic este mai prezent (Crisnic ș. a. 2011), “Absorbția este scăzută sau împiedicată de antibiotice, conizol, aspirină, calmante, stres, temperaturiinalte, fumul de țigară sau ulei ars. Se absoarbe doar in forma redusă, transportându-se ca atare în singe (Dobreanu, 2010). 3. Transportul vitaminei C Transportul vitaminei C se realizează prin intermediul unui sistem de transport specific, care reprezintă toate caracteristicile unui transport activ + se realizează rapid și este saturabil; ~ este dependent de sodiu si inhibat de vabaină, + este specific find inhibat de a – este strict localizat în ileonul proximal Totuși transportul acidului ascorbic diferă de transportul lucozei (Cojocaru $ a. 2010). 4. Depozitarea vitaminei C dul ascorbic se găsește în majoritatea țesutrilor si organelor, în special în celulele sanguine (leucocite). în glandele endocrine (suprarenale, hipofiza), glanda pituitară, timus, corpul salben ale ovarelor (glands endocrină temporară), în retină si în hepatocite. Deasemenea traversează bariera placentară, Se mai găsește în țesutul cerebral, țesutul renal, miocard, țesutul pulmonar, mușchii scheletici, pancreas, splină, testicul gi tinoidă. La om rezervele de acid ascorbic se estimează la 20 ~ S0 mg/kg corp (Cojocaru ș.a. 2010) ISS. Exeretia ei C Principalii metaboliti ai vitaminei C se elimină din organismul uman pe cale renală. La un port zilnic fiziologic normal de 60 ~ 100 mg de vitamina C în urina adultului sănătos se găsește 30 ~ 50 me de acid oxalic/zi. Dacă concentrația plasmatică normală este depășită, atunci acidul ascorbic se elimină în cantități mari, nemodificat prin urină. O eliminare secundară find efectuat pe cale pulmonară, unde CO; este rezulta din oxidarea, acidului ascorbic (Cojocaru ș.a. 2010), 1.6. Rolul aidului ascorbic în organism Acidul ascorbic are un rol foarte important in diverse reactii de oxidare, datorită proprietăților sale reductoare (Lino si Sei, 1987), astfel rolul principal a acestei vitamine este cea de protecție antioxidanti (Buettner, 1993; Naidu, 2003; Wilson, 2003: Buckler si Parish, 2008; Mencinicopschi, 2010; Du șia. 2012; Balch, 2014; Andritoiu $., 2016), chiar dacă mai este implicată in numeroase alte procese biochimice (Davies ș.a, 1991; Huang ș.a. 2001), Atel vitamina C: = protejează împotriva efectelor nocive ale poluării (Baleh, 2014; Andrițoiu șa. 2016), find un antioxidant puternic (Balch, 2014), având capacitatea de a distruge, de a neutraliza liberi (Buettner, 1993; Cojocaru șa. 2010; Mencinicopschi, 2010; Du șia, 2012; Balch, 2014, Andfioiu șa. 2016) si stresul oxidativ (Chen ș. a, 2001; Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu ș. a 2016); = participă in reacile redox la nivel celular (Mencinicopschi, 2010; Unlu ș.a. 2016; Andritoiu șa., 2016), find cofactor în oxidarea tirozinei si lanțul respirator de eliberare a ener din alimente (Mencinicopschi, 2010; Andritoiu șa. 2016); acidul ascorbic și acidul dehidroascorbie formează un sistem redox, intervenind în reacții de oxidare i n alte procese metabolice (Dobreanu, 2010; Andrițoiu 5. a, 2010); = Plochează generarea de radicali liberi protejând acizi grași nesaturați din membranele celulare și citosol (Cojocaru ș.a. 2010); – apără celulele creierului sia măduvei spinării de radicalii beri (Balch, 2014); = are efect protector faă de alte vitamine (tiamina, riboflavona, acidul folic, vitamina E) (Crisnic ș. a, 2011), acționând în sinergie cu vitamina E si cu betacarotenul, diminuează eventualele efecte adverse care apar în cazul administrării individuale al acestor vitamine (Balch, 2014; Andritoiu ș. a, 2016) si asizură conservarea si restabilirea potențialului antioxidant al vitaminei E (Wilson, 2003; Buckler și Parish, 2009; Andrioiu șa. 2016); = are rol de protecție amiintețioasă (Cojocaru $. a. 2010; Balch, 2014; Andrțoiu ¢ a 2016), concentragia sa ridicată din globulele albe fiind consumată în infecții, soe traumatic, cancer, diabet, conicoteapie, sarcină i altele (Cojocaru 5, a. 2010); – acționează benefic in combaterea Helicobacter pylori (Balch, 2014; Andrițou șa. 2016), prin administrarea a 1000 de miligrame de vitamina C, în combinație cu medicația specific’ pentru eradicarea Helicobacter pylori, s-a objinut o reducere a a dozei de medicamente (Balch, 2014); bunătățeșe funcțiile celulelor imunitare, în special a fagocitelor care distrug virusurile. bacteriile și celulele canceroase: prin stimularea activității celulelor albe neutrofile are loc o creștere a concentrației anticorpilor in singe si a interferonului antiviral (Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu 322016); – previne formarea acetaldehidei (mai ales la consumul de alcoo! și tutun) și a formaldehidei (substanțe extrem de toxice), alături de vitamina BI și cisteină, contracarind si acțiunea nicotine, compușilor azotati din țigară si a cadmiului cancerigen (Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu ș.a, 2016); – previne incidenia cancerului (Mencinicopschi, 2010; Du s. a. 2012; Balch, 2014; Andrijoius.a., 2016), având proprietăți antiinflamatorii (Dobreanu, 2010; Du ș.a. 2012; Andrițoiu 5. a. 2016) antiangionegice (Mikirova ș. a., 2008: Yeom s. a. 200%; Andritoiu 5. a, 2016) si antitumorale (Verrax si Calderon, 2009; Andrițoiu ș.a. 2016). = neutralizează nitrozaminele cancerigene (Wilson, 2003; Buckler si Parish, 2009; Andițoiu 3 a. 2016) având efecte anticancerigene prin prevenirea transformării nitraților și nitiilor din alimente în nitrozamine cancerigene (Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010; Andrțoiu și 2016); pacienților cu cancer au fost administrate megadoze de vitamină C, dar eficacitatea 10 interventiei nu a fost demonstrată: unele studii efectuate in vitro sugerează faptul că dozele mari de acid ascorbic nu sunt recomandate, deoarece pot accelera metabolismul tumoral (Dobreanu, 2010; Andrițoiu s.a., 2016); – joacă un rol important în metabolismul histamine’, contribuind la degradarea si eliminarea sa in prezența cuprului, astfel reduce considerabil reacțiile alergice si întărește sistemul imunitar anchici, 2008; Cojocaru s. a, 2010), cu excepția unor cazuri foarte rare, când poate induce stări alergice (Mencinicopschi, 2010; Andrioiu 5. a. 2016); – participa la sinteza acizilor biliari (Crisnic ș. a, 2011) convertind colesterolul în acizi biliar, existând o corelație între nivelul de acid ascorbic în fesutul hepatic și viteza de transformare: a colesterolului in acizi biliari (Cojocaru ș.a. 2010); – normalizează profilul lipidic (Mencinicopschi, 2010; Balch, 2014; Andrifoiu șa. 2016) coniribuind la reducerea nivelului hemoglobinei glicozilate, al trigliceridelor și al LDL- colesterolului în cazul pacienților cu diabet zaharat (Afkhami-Ardekani si Shojaoddiny-Andekani, 2007; Andrțoiu ș.a. 2016), împiedicând formarea produșilor finali de glicozilare, cu efect nociv pentru sănătate (Mencinicopschi, 2010; Andrijoiu ș.a. 2016); = previne apariția bolilor coronariene și aterosclerozei contribuind la menținerea presiur arteriale la valori normale prin menținerea elasticităii capilarelor sanguine și prin prevenirea deteriorării pereților ateriali (Mencinicopschi, 2010; Balch, 2014; Andrijoiu șa. 2016); – diminuează nivelul proteinei C reactive (Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010; Andritoiu șa. 2016), = acționează benefic în caz de hipoxie și al leziunilor de ischemie-reperfuzie (Mencinicopschi, 2010; Andritoiu §.., 2016); – ete implicată și in hidroxilarea sau demetilarea substanțelor aromatice și a altor xenobiotice, cum ar fi poluantit cancerigene si pesticidele, favorizând eliminarea produșilor de deuradare pe cale renală (Cojocaru $a, 2010; Sram ș.a. 2012); = facilitează eliminarea metalelor grele din organism, neutralizându-le pe aceștia (Balch, 2014; Cojocaru ș. a. 2010), cum ar fi plumbul, mercurul, nichelul, cadmiul etc. (Cojocaru ș. a. 2010; Mencinicopschi, 2010, Balch, 2014: Andrifoiu ș.a. 2016); – in exces inhibă absorbția cuprului (Cojocaru ș. a, 2010) și asimilarea vitaminei Bz (**Food and Nutrition Board, Institute of Medicine, 2000; Andrițoiu ș.a. 2016); – incorporează fierul in hemoglobină (lanchici, 2008), reglând absorbția acestuia (Barton $4, 1998; Wilson, 2003; Buckler și Parish, 2009; Cojocaru ș. a, 2010; Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010; Bilic, 2011; Ctisni ș.a. 2011; Baleh, 2014; Andrițoiu a. 2016); – este implicată în metabolismul acidului folic (Wilson, 2003; Buckler gi Parish, 2009; Mencinicopschi, 2010; Balch, 2014; Andrioiu 5. a, 2016) crescând potențialul acestuia (Cojocaru ș.a. 2010) și previne oxidarea terahidrofolatului si protejează rezerva de fola activ (Dobreanu, 2010; Andrițou ș.a. 2016); participa la biosinteza camitinei împreună cu fierul feros (Cojocaru $.a., 2010); – simulează biosinteza hormonilor de adaptare la stres (Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu ș 2. 2016) fiind implicat în producerea hormonilor antistres sia interferonului (0 proteină importantă a sistemului imunitar) (Balch, 2014; Andrițoiu 5. a. 2016), accelerind biosinteza catecolaminelor de către suprarenale (hormoni care joacă rol important în caz de stres), revigorareaza organismul si în combate oboseala, imbunătățind concentrarea atenției (Cojocaru șa. 2010). = este pecesară pentru funcționarea glandelor suprarenale (Balch, 2014; Andrițoiu șa. 2016) fiind implicată în producția de hormoni suprarenalieni (glucocorticosteroizi) (Wilson, 2003: Buckler și Parish, 2009; Andrițoiu șa., 2016), intervine in steroidogeneza conticosuprarenală și favorizează aminarea unor hormoni peptidici, cum ar fi oxitocina, vasopresina si colecistokinina (Dobreanu, 2010; Andrițoiu șa. 2016), participă la formarea acidului homogentizi în cadrul metabolismului tirozinei (Dobreanu, 2010; Andritoiu șa., 2016), la transformarea dopaminei în noradrenalină (Cojocaru ș. a., 2010; Crisnic ș, a, 2011) care transforma depozitele de testul adipos în energie (Anton, 2012; Andritoiu u $4, 2016) și a tiptofanului în hidroxitriptofan, precursor al serotoninei în sistemul endocrin (Dobreanu. 2010; Andrițoiu șa. 2016); – participă la arderea grăsimilor prin sinteza carnitinei (Gropper ș.a. 2005; Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010; Andrifoiu ¢2., 2016), un aminoacid indispensabil transportului acizi lor erași in mitocondrii pentru beta-oxidare (Dobreanu, 2010; Andritoiu ș.a. 2016); – participa la transportul protonilor gi electronilor (Cojocaru s. a, 2010); – participa la catabolismal tirozinei si al fenilalaninei (Crisnie 5. a, 2011; Balch, 2014) – reduce simptomele astmului (Balch, 2014; Andritoiu șa., 2016). – participa la metabolismul colagenului (Naidu, 2003; Cojocaru ș.a. 2010; Dobreanu, 2010; Mencinicopschi, 2010; Crisnic ș. a, 2011; Balch, 2014; Andritoiu ș. a, 2016; Unlu s. a. 2016), converteste tropocolagenul la colagen (Wilson, 2003; Buckler si Parish, 2009; Andrifoiu 5. a. 2016), contribuind astfel la refacerea si sănătatea țesuturilor (Balch, 2014; Andhijoiu $ a. 2016) are conțin această proteină structurală: piele, cariaje, ligamente, vase sanguine, dinți, oase, etc (Cojocaru 5. a, 2010; Mencinicopschi, 2010; Andrițoiu șa, 2016), stimulând formarea osteoclastelor (Otsuka șa. 2000; Andrifoiu șa., 2016) și menținând Sănătatea gingiilor (Balch, 2014); intervine in hidroxilarea prolinei cu producerea hidroxiprotinei, un constituent principal al colagenului, absența vitaminei C produce alterarea peptidil-hidroxiliri procolagenului, colagenul nehidroxilat nu poate forma tripla spiralé necesară unei structuri tisulare normale (Dobreanu, 2010; Andrițoiu șa, 2016), – acționează benefic în cazul pacienților cu antită (Mencinicopschi, 2010: Andrițoiu șa. 2016); – reduce nivelul acidului uric (Stein șa, 1976; Berger șia, 1977; Sutton șa. 1983; Andritoiu șa. 2016) prin simularea excretei urinare a acestuia (Stein $a, 1976; Berger ș.a, 1977, Andioiu șa. 2016); – protejează impotriva coagulării anormale a sângelui și impotriva echimozelor (Balch, 2014; Andrițou șa, 2016), – este implicată în metabolismul unor neurotransmitétori (aminarea unor neuropeptide) și al tirozinei (degradarea oxidativa) (Wilson, 2003; Gropper sa, 2005; Buckler si Parish, 2009; Balch, 2014; Andrifoiu §. a, 2016), al fenilalaninei (Balch, 2014; Andrijoiu s. a, 2016) și participă la biosinteza neurotransmititorlor (Groppers. a. 2005; Mencinicopschi, 2010; Andrioiu sa, 2016): are rol de cofactor, acționând ca agent reducător in numeroase reacții enzimatice (Naidu, 2003; Andrioiu s. a, 2016), – activează detoxifierea enzimatică la nivel hepatic (Wilson, 2003; Buckler si Parish, Mencinicopschi, 2010; Andrioiu 5. a, 2016); = este esențială pentru vedere si sinitatea critalinului: previne opacifierea acestuia si apariția cataractei (Mencinicopschi, 2010; Balch, 2014; Andrioiu șa. 2016); ~ contribuie la vindecarea rănilor sia arsurilor (Balch, 2014. Andritoius.a., 2016); previne și stimulează regresia endometriozei (Andrijoiu șa. 2016; Erten $a, 2016); – poate îmbunătăți viața sexuală prin producerea unei cantități mai mari de oxitocină (Balch, 2014; Andrițoiu șa. 2016); – pare să acționeze într-o varietate de alte procese metabolice, în care rolul său nu a fost bine determinat (Wilson, 2003; Buckler si Parish, 2009; Mayo Clinic; Andrițoiu 3. a, 2016), 1009, Surse alimentare Datorită unei mutații genetice oamenii și maimujele antropoide nu pot să-și sintetizeze vitamina C (Mencinicopschi, 2010; Drouin s. a. 2011) din fructoză, cum o fac plantele, motiv pentru care nivelul acestei vitamine în organismul uman depinde în totalitate de sursele exogene de vitamină (Wilson, 2003; Buckler si Parish, 2009; ***Laboratory Corporation of America, 2010; Mayo Clini). 2 Surse alimentare de origine vegetală Vitamina C este foarte răspândită i regnul vegetal (lanchici, 2008; Orinescu, 2008; Cojocaru ș. a. 2010) și în unele microorganisme unde este sintetizată din precursori glucidici (Cojocaru § a, 2010), insă cantitatea sa din alimente este influențată de: – . vanetatea exactă a plantei, condițiile solului, climatul în care s-a dezvoltat. perioada de timp dintre recoltare și consum, condiile de păstrare (Cojocara șa. 2010) Pentru om cele mai bune surse de vitamina C sunt fructele și legumle proaspete (Cojocarus. 2010) Se găsește în special în fructele de pădure, în curice și în legumele verzi. O sursă foarte bună de vitamina C este sucul de portocală proaspăt stors, nepasteurizat (Balch, 2014). Vitamina C se giseste în cantitate mai mare în coaja fructelor și mai putin în pulpa lor (Orănescu. 2008). “Tabel ne.1. Sursele cele mai bogate în vitamina C Alimente Denumire oficială ‘Mg/100 g ‘Aeerola ‘Malpighia glabra 1600 Cătină Hippophae rhamnoides 500, Coacăzele negre Ribes negrum 140-300 Coacăzele roșii Ribes rubrum 30-70 Macesele Rosa canina 1100 Nuci verzi Jugians regia 100-180 ‘Andive Cichorium endivia a5 Ardeii iuți ‘Capsicum annum 230 Ardeii grași ‘Capsicum annuum 150-300 Boia de ardei 70 Oregano Origamum vulgare 45 Lobodă (Spanacul francezului) | Atriplex hortensis 140— 150 Ponocala Cirrus sinensis 40-50 Mandarine: Curs reticulata 3048 Grapeffuitul Citrus paradisi 38-40 Merele ‘Malus domestica Hrean ‘Armoracia rusticand 20 elină Apium graveolens. 32 Canori dulci Ipomoea batatas 25 Canofii ‘Solanum tuberosum ‘Sparanghelul ‘Asparagus officinalis Broccoli Brassica oleracea italica E: Varza de Bruxelles Brassica oleracea gemmifera so Varza Brassica oleracea 77 Pepenele galben Cucumis melo 32-38 Frunzele de păpdie Taraxacum officinale Jon. Napii Brassica rapa [Algele brune ‘Phacophyceae Lămâile Carus limon. 50-70 Frunzele de muștar Brassica juncea folhum Ceapa Allium cepa Papaya Carica papaya Mazăre verde ‘Pisum sativum B Morcov Daucus arata Psurunielul Petroselinum crispum 20-160, Ridichele Rapham saivus Ananas ‘Ananas comosus Kiwi Actnidia chinensis 30 Spanacul Spinacia oleracea 35 ‘Afine Vaccinium myriis 20 Merigoarele Vaccinium vitisidaea Fragi Tagaria vesca 35 | Capsunele Fragaria 50 Conopidă Brassica oleracea ©. Sfecla rosie Beta vulgaris Roșiile ‘Solanum lycopersicum 18-60 Gulia Brassica oleracea gongytoides Nasturelul ‘Nasturtium officinale ‘Lucerna Medicago sativa ‘Seminjele de fenicul Foeniculum vulgare semini Piperul de Cayenne piper Cayenne Hameiul FlumulsIupuls Coada calului Hippuris vulgaris ‘Menta Mentha Lumânărica Verbascum thapsus Urzica Unica 100-175 Oval Avena Frunzele de zmeur ‘Rubus ides Joia Tritoiu roșu Trifolium pratense Pipe crudă Taraxacum officinale 32 Coada soricelului Achillea millefoliun Marar Amehum graveotens 30-150, ‘Ace conifere Abies flium 100-300 via galbeni Rumex patient ‘Untigorul Ficaria verna. ©. abereaza dup Wis, 005; Rote, 2008, Buckler i Para 300, Tanhi, 2008, rana. 2008; Coocara ș a. 2010; Dobream, 2010; Mencinicopschi, 2010: Bil, 2011; Rig, 2013; Baleh 2014, 1.7.2. Surse alimentare de origine anim: în jesutrle animale conținutul de acid ascorbic este foarte mic (Ornescu, 2008). Muschial ‘si urăsimea care reprezintă baza alimentației moderne, sunt surse proaste de vitamina C (Cojocaru 5. 3.2010) iar în urma găitului (proces prin care se distruge considerabil vitamina C) camea $i rivatele sale sun private de această viamină (lnchici, 2008). “Tabel nr.2. Surse alimentare de origine ani Alimente | _Mg100g 20-50 20-50 3 7-36 “Taberealizat după: Won, 3008; Orăncs 2008, Baie și Fr 2009; Dobream, 2010; Meseinicopsch 1 7-3. Alte surse de vitamina C Sinteza chimică a vitaminei C este produsă din glucoză, fie printr-o singură prefermentare, urmată de o cale pur chimică, fie prin fermentație adițională in doi pași, prin care se înlocuiesc partial pașii chimici. Ambele procese transformă glucoza introdusă în vitamina C în proporție de aproximativ 60% (Cojocaru ș.a. 2010) Acidul ascorbic este o pudră mierocrisalină, de culoare albă. Corespunde aditivilor alimentari E 300 și E 301. Acidul ascorbie și Sărurile sale de sodiu, potasiu i calciu sunt des folos ca adiivi alimentari antioxidanți (Borenstein, 1987), cu scop de conservare. 8. Necesarul de vitamina C 8.1. Necesarul ziini de vitamina C Este de aproximativ 1.25 mekkg corp/zi pentru adultul sănătos (Dobreanu. 2010). Aportul ‘nutritional zilnic recomandat Variază în funcție de vârstă si anumite condi fiziologice, find de 30- 45 mg la copii, 50-60 mg la adulți și 70-90 me în sarcină si în perioada de alăptare (Wilson, 2003; Buckler și Parish, 2009; *** Laboratory Corporation of America, 2010; Mayo Clinic) Dacă nu există un aport adecvat, continuu de Vitamina C, organismul rămâne repede fără această substanță (Cojocaru $. a, 2010), deoarece in organism se pot constitui rezerve de circa 1,5 8 de acid ascorbic, doza zilnică recomandată fiind de 60 mg (Mencinicopschi, 2010). La indivizii Sindtosi, ascorbemia este de 0.6-1,5 mg/dl, respectiv 34-85 umol/. Excesul de acid ascorbic este eliminat rapid prin urină, în cantitate de 5-55 mg urina de 24 de ore (mgidl x $6,8 = jo, mol x 0.0176 = mg/dl). Pragul de eliminare renală este de 1,5 mg/dl. Megadozele de vitamină C rămân aproape în totalitate neabsorbite in tractul gastro-inestinal, iar cantitatea absorbită este rapid metabolizată la nivel hepatic (Dobreanu, 2010). Literatura de specialitate raportează valori relativ diferite privind necesarul zilnic de această vitamină (Cojocaru §. a, 2010), recomandarea generală find. = pentru copii: 35-65 mg/zi (Cojocaru ș.a. 2010) = pentru adulți: 70 – 30 mg/ zi (lanchici, 2008; Cojocaru ș.a. 010), În anumite situații este recomandată ridicarea dozei (lanchici, 2008) = în timpul sarcinii: până la 100 mg/zi, – în perioada de lactaie: până la 120 mp/zi + în cazul fumătorilor: 120 — 130 mg/zi (Cojocaru 5. a, 2010) În cazul unor vânătăi si crampe musculare se recomandă reducerea dozei sub 90 mg/i, iar în sarcină este conraindicată doza mai mare de S000 mg/zi, deoarece fătul poate poate deveni dependent si poate dezvolta scorbut după naștere, când va fi lipsit de această vitamină (Balch, 2014). În cazul marilor consumatori de alcool si al fumătorilor se recomandă un aport suplimentar de vitamina C, seleniu, zinc, vitamina A, vitamina E, coenzima Q10, pentru atenuarea efectelor nocive ale alcoolului și tutunului (Mencinicopschi, 2010). La fumători, nicotina împiedică absorbția vitaminei C în proporție de 30% gi scade ascorbemia chiar in prezența unui apor alimentar normal de vitamina C (Dobreanu, 2010) În cazul acestora se recomandă un aport mai mare de 120 mg pe zi de vitamina C (Wilson, 2003; Buckler si Parish, 2009; ***Laboratory Corporation of America 2010; Mayo Clinic). Cei care locuiesc in zone cu temperaturi prea scăzute sau prea ridicate necesită un aport crescut de acid ascorbic (Mencinicopschi, 2010). De asemenea, pacienții care urmează tratament cu aspiring, conticoide, tetraciclind, contraceptive orale, antibiotice sau calmante au nevoie de un aport ‘mai ridicat de Vitamina C (Wilson, 2003; Buckler și Parish, 2009; Dobreanu, 2010; ***Laboratory Corporation of America, 2010; Mencinicopschi, 2010; Mayo Clinic) Absorbția vitaminei C poate fi scăzută si de ses i de fumul de ule as, Necesarul de vitamina C este mai mare in cazul copiilor, femeilor gravide si al celor care alăptează, in diverse stiri patologice: infecții virale, tumori, boli cardiovasculare, sres, interven chirurgicale, accidente (Dobreanu, 2010), 15 Date recente din literatura de specialitate sistematizează necesarul de vitamina C în funcție de vârstă, sex și tare fiziologică (Cojocaru ș.a. 2010), “Tabel nr. 3. Doza zilnică recomandată de vitamnina C, în funcție de vârstă și sex, OMS 2003, Subiecti sta Fete/Femei (mg/zi) i Bărbați (mel ‘Nou niscu 0-6luni 140. Copii 7 12iuni [50 Copii Sani 15 Copii a= Sani 25 ‘Adolescengi 9—13ani__| 45 ‘Adolescent: 14 Bani | 65 Adulți Peste 19 ani___| 75 Fumatori Peste 19 ani | 110 Femei însărcinate Sub ISani [80 – Femei însărcinate Peste I9ani [85 – Femei care alăptează | Sub IBani [115 – Femei care alăptează | Peste I9ani [120 = ‘Sars: (Cojocaru ga. 2010) 82. Valorile concentrației seri Concentrația plasmatică normală a vitaminei C este cuprinsă între 8 ~ 14 mg! La apariția primelor Simptome clinice ale scorbutului vitamina C plasmatică are o concentrație cuprinsă între 1,3 ~2,5 mg Concentrația leucocitară a acidului ascorbic scade mai lent, comparativ cu cel plasmatic (Cojocaru ș.a. 2010). 13. Tulburări de aport vitaminic Hipovitaminoza C si avitaminoza C se poate insala în urma lipsei acidului ascorbic din alimente sau în urma unor tulburări la nivelul gastro-inestnal care diminucază absorbția acestei vitamine, Hipervitaminoza C este mai rară, deoarece excesul de acid ascorbic ingera se elimină prin urină i fecale (Cojocaru ș.a. 2010) 13.1. Avitaminoza C Careața de vitamina C duce la boala cunoscută sub numele scorbut (lanchici, 2008; Crise ș a. 2011). Scorbutul se manifestă (in circa trei luni de deficiență ale acidului ascorbic) prin fragiltate capilară cu hemoragii subcutanate, gingivale și ulburâri de creștere (Crisnic ș.a. 2011); poate duce Ia formarea unor pete livide pe piele, gingii moi si sângerări al tuturor membranelor mucoase. O persoană cu această afecțiune este palidă, depresivă si parțial imobilă (Cojocaru ș- 2010), Agravarea sării carenfale conduce la hemoragii punctiforme subcutanate, musculare, gingivale i periosale. Pot apărea echimoze (spontane sau provocate de traumatisme mici) și inflamăr ale limbii (limba scorburică) in avitaminoza avansată survine febra, cangrenele, hemoragii viscerale, necroze osoase etc. sau la copii “boala lui Barlow”. Scorbutul netratat întotdeauna este fatal, moanea deseori fiind provocată de unele complicații pulmonare (pleurezie, pneumonie, tuberculoză) (Cojocaru 5. a. 2010) Carența de vitamina C este rară în țările în curs de dezvoltare și în țările industrializate OViison, 2003; Buckler și Paris, 2009; Andițoiu s. a, 2016) și se manifestă în caz de subnutiție ‘senerlizată (Beers și Poter, 2009, Andrioiu ș.a. 2016), 192. Hipovitaminoza C Deficiența de vitamina C este mai frecventă, deci avitaminoza si se manifestă prin astenie, inapetență, scăderea rezistenței organismului la efort, dureri la nivelul articulatilor si al pulpelor 16 (reumatismul scorbutic), paloare, uscăciunea tegumentelor, tahicardie, dispnee, oboseală, ginzivită si predispoziie a infecții (Cojocaru ș.a. 2010; Crisni ș. a, 2011). În hipovitaminoza C – scade imunitatea, – nu se dezvoltă corespunzător scheletul osos, deoarece scade sinteza de colagen, dentin’ și țesut osteoid (lanchici, 2008) La adulți, deficitul primar se datorează, de obicei, unei diete inadecvate. Necesarul de vitamina. C este crescut în: afecțiuni febrile, inflamatorii (in special cele diareice), aclorhidria, fumatul, tireotoxicoza, deficitul de fier, stresul termic (hipo- sau hipertermic), intervențiile chirurgicale, arsurile și deficitul de proteine (Beers și Poter, 2009; Andrițou ș.a. 2016) Persoanele expuse hipovitaminozei Există anumite categorii de populație, care necesită o suplimentare a cantității de vitamina C (Cojocaru sa, 2010) Din aceste grupe de is ac parte persoanele vârstnice, =. femeile care alăptează, =. femeile care utilizează anticoncepționale orale, = bolnavii de tumori maligne, =. subiecți cu boli gastrointestinal, =. sportivii de performanță si persoanele care efectuează munci fizice intense, – . persoanele care suferă de astm (Cojocaru ș-a., 2010), persoanele cu diabet zaharat (Cunningham, 1998; Levine și Quon, 2006; Cojocaru 5 2.2010), = fumitori și aleooliii cronici, – . persoanele sensibile la infecti (Beers și Poter, 2009; Cojocaru s. a, 2010; Andrifoiu $-a.,2016) Alcoolul, analgezicele, antidepresivele, anticoagulantele, contraceptivele orale și stereoizii pot reduce nivelul de vitamina C din organism (Balch, 2014), Alli factori care duc lt hipovitaminoza C Fumatul poate provoca carente serioase de vitamina C (Balch, 2014), 93. Hipervitaminoza C Vitamina C nu este toxică, excesul de regulă se elimină din organism în 24 de ore prin urină. Vitamina C poate dăuna doar în cazal în care se consumă in exces o perioadă indelungata (Anton, 2015), iar consecințele pot i: – excesul de vitamina C poate acționa ca prooxidant în cazul unor persoane prin creearea unor particule dăunătoare de oxigen (de exemplu in insuficiență renală pacienții prezentau o oxidare crescută a țesuturilor la doza de vitamina C de 214 mg/zi) (Balch, 2014; Andrițoiu ¢a., 2016); = doze mari de vitamina C pot duce la false rezultate negative a testele care descoperă singe în scaun (Balch, 2014; Anton, 2015); – excesul de vitamina C în organism se poate transforma in acid oxalic care se elimină prin urină, predispunând la formarea de calculi urinai, renali (Baxmann s, a, 2003; Traxer s. a, 2003; Dobreanu, 2010; Anton, 2015; Andritoiu șa. 2016). 1.10, Recomandări dieto-terapeutice Pentru doze de până la 1000 mg/zi nu există nici un fel de contraindicajii. Doze mai mari de 1000 my/2i nu trebuie administrate în caz de hemocromatoză (acumulare de fier in țesuturi), de ză renală oxalic’, de deficit în glucozo-6-fosfat dehidrogeneza sau de insuficiență renală Vitamina C este prescrist – pe cale orală în tratamentul carenei corespunzătoare ale stărilor de oboseld, ale unor tulburări capilare gi venoase; = pe cale intravenoasă în caz de methemoglobinemie (moleculă incapabilă să transporte oxisen) (Cojocaru 5. a, 2010). Se recomandă evitarea tabletelor de mestecat de vitamina C, deoarece pot afecta small dinților (Balch, 2014) v 10.1. Utilizarea acidului ascorbic în scop terapeutic = acidul ascorbic este eficientă în cicatrizarea rănilor si a pligilor prin intervenția sa în procesul de biosinteză a colagenului rezervele de acid ascorbic leucocitar scad brusc la persoanele supuse unor intervenții chirurgicale, fapt care sugerează un necesar crescut în acest caz ale acestei vitamine: = vitamina C amplifică mobilitatea leucocitelor, inhibă auto-oxidarea lor și crește concomitent nivelul imunoglobulinelor serice si formarea anticorpilor, având astfel rol de stimulare a sistemului imunitar (i tratamentul și prevenizea infecțiilor); – pare că vitamina C are capacitatea de a reduce dezvoltarea unor celule tumorale la om (conform unor date experimentale, încă neverificate), jucând un rol esențial în stoparea transformării unor substanțe în produși cancerigeni; = rolul acidului ascorbic în prevenirea ateroselerozei prin implicarea sa în metabolismul lipidic este în stadiul de ipoteză (experimentele in acest sens fiind de lungă durată); Ia persoanele care consumă alcool excesiv a fost observată diminuarea nivelului plasmatic si leucocitar al vitaminei C, insă fără afirmația clară in sensul că hipovitaminoza este datorată ‘malnutrtiei (des întâlnită Ta acești subiecți) sau datorată unor modificări în absorbția și metabolismul acidului ascorbic: = Ia fumători s-a constatat un nivel scăzut al vitaminei C plasmatic. Studiile explică această scădere prin intensificarea, catabolismului acidului ascorbic si nu prin diminuarea absorbției intestinale sau prin exereia urinară a acestei vitamine; – este recomandat un aport suplimentar de acid ascorbic exogen în situații de stres și un aport zilnic de 1 g de vitamina C în perioadele unor eforturi intelectuale intense (Cojocaru 5. a. 2010), 1.10.2, Date controversate După unii autori vitamina C previne și reduce riscul de apariție al răcelii (Balch, 2014, Andritoiu șa., 2016), însă după alte păreri vitamina C nu are nici o influență directă asupra virusului gripal (contrar unor idei răspândite), acțiunea sa profilactică asupra gripei, răcelii gi a infecilor în general fiind nespecifică (prin stimularea proceselor anabolice) (Cojocaru. ., 2010). De-a lungul anilor, s-au înregistrat date controversate privind efectele pe care le-ar avea vitamina C asupra ricelii, lar datele continuă să fie contradictori, Potrivit unu grup de cercetători de la Cochrane Collaboration Reviews care au studiat efectele vitaminei C si ale utilizării acestei în tratamentul răceli obiynute la peste 11000 de persoane, dozele de vitamina C mai mari de 200 de miligrame au redus severitatea simptomelor răcelii obișnuite, dar nu și frecvența acestora. Totuși, în caz de stres fizic extrem, precum acela resimțit de maratoniși sau de schiori, vitamina C a redus riscul de răceală la jumătate. Un alt grup de oameni de știință a ajuns la concluzia că vitamina C (administrată în doză de 500 de miligrame pe zi) a redus freeventa rice comune, dar nu a afectat durata și severitatea acestei boli (Balch, 2014), 18 CAPITOL I. DOZAREA VITAMINEI C DIN ALIMENTE ILL. Generalități despre dozarea vitaminei C din alimente Acidul ascorbic se transformă prin oxidare în acid dehidroascorbic, ca urmare, metodele chimice de dozare a vitaminei C din alimente se bazează pe proprietățile reducătoare a acidului ascorbic. La determinarea concentrației vitaminei C din alimente se folosesc diversi agenti oxidant Astfel în rezultatele acestor determinări pot interveni erori, care se datorează faptului că în produsele vegetale se găsesc și alte substanțe oxidabile, agenți reducâtori. De asemenea. vitamina C se oxidează rapid (chiar în decursul pregătirii materialului pentru analiză), astfel dozarea trebuie să se facă rapid pentru a evita pe cât posibil degradarea acidului ascorbic (UCNZ; UBBC; Aeschbacher și Brown, 1972; Moldovan, 2006), 11.2. Metode de dozare a vitaminei C din alimente Exist numeroase metode care se folosesc pentru determinarea cantitativă a vitaminei C, cum ar fi metoda biologică, electrochimică și cromatografică (East and Nascimeet, 2002, Geigertj et al, 1981, Veasey și Nieman, 1980). Însă este foarte dificil să se alează o metodă unică pentru determinarea conținutului de! vitamina C totală în produsele alimentare, deoarece fiecare tip de esantioane are propriile caracteristici și proprietăți specifice în ceea ce privește extracția, purificarea, interferența altor compuși, cum ar fi culoarea, componentele oxidante, reductoare, ete Deși unele metode sunt disponibile pentru determinarea acidului ascorbic, totuși sunt utilizate foarte puține metode pentru determinarea ambelor forme de acid ascorbic (acid ascorbic și acid dehiăroascorbic). Acest lucru se datorează faptului că două forme ale vitaminei C, acidului ascorbic si a acidului dehidroascorbic al acestuia au diferite proprietăți chimice, optice si electrochimice (Rahman s. a, 2006). Pe baza reducerii proprietății a acidului ascorbic, acesta poate fi determinat chimic prin virarea împotriva unui agent de oxidare, cum ar fi colorantul de 2,6-diclorofenolindol. Nu este aplicabil pentru multe preparate farmaceutice care contin Fe (ID), Sn (II), lonii Cu (1), 502, SO32- și $2032, care sunt de obicei asociate cu preparate minerale sau hepatice. Metoda este aplicabilă numai atunci când concentrația de acid dehidroascorbic este neglijabilă. Aplicabilitatea acestei metode este limitată numai la probele de fructe citrice sila tabelele de multi vitamine care nu conțin minerale (Rahman ș.a. 2006), Pentru a determina conținutul total de vitamina C în probele de alimente, 0 metodă bine sabiliă este metoda de 2-4-dinitrofenil hidrazină (DNPH) (Riemschneider et al. 1976). Aceast este o metodă simplificată pentru determinarea simultană a reacției de cuplare total a vitaminei colorantului 2-4-dinitrofenilbidrazină cu vitamina C, urmată de determinarea spectrofotometrică (Rahman $. a, 2006). 1.2.1. Metoda iodometrică Această metodă determină concentrația de vitamină C într-o soluție printr-o titrare redox folosind iod, datorită reacției de oxidare ale acidului ascorbic cu iod în exces (UCNZ; UBBC). Pe măsură ce iodul se adaugă in timpul titrarii, acidul ascorbic este oxidat in acid dehidroascorbic, timp ce iodul este redus a ioni de iodură (UCNZ). Această metodă permite determinarea vitaminei C dintr-o serie de alimente cu complexități diferite. Însă este foarte important ca procedeul de cextractie uilizat să se realizeze cu randament mare și întz-un timp cât mai scurt posibil, pentru a evita erorile acestor determinări (UCNZ; UBBC), Ca $i oxidant se utilizează iodul generat în sim prin reacția iodatului cu iodura de K conform reactiei KIO, + 6HC! + 5% KCL + 312 + 3HO Reactivii utilizați a această metodă: + acidelorhidri soluție apoasă 2%, – soluție apoasă KIO de concentrație 00008 M; – soluție apoasă de amidon 0,2 % ca indicator: + soluție apoasă | % KI (UCNZ: UBBC; Aeschbacher si Brown, 1972; Moldovan, 200) (potasi 19 Modul de prepararea reactvilor necesari: A. Soluția de aid clorhidric 2% se prepară int-un balon cotat de S00 mi în care se introduc 22,7 ml solute de HC! concenrată (aprox. 37%) ise aduce la semn cu apă distilată. B. Soluția de KIO, 00008 M se prepară prin dizovarea a 4,277 g iodat de potasiu în 20-30 mi apă distilată int-un balon cota de 100 ml. După omogenizarea completă conținutul balonului cotat se aduce la semn cu apă distlaă C. Pentru prepararea soluției apoase de KI 1 % se dizolvl 1 g de KI în 20-30 ml apă distil într-un balon cota de 100 mi. După omogenizarea completă conținutul balonului cotat se aduce la semn cu apă distilată (UCNZ; UBBC; Aeschbacher și Brown, 1972; Moldovan, 2006) Modul de lucru pentru determinarea vitaminei C din fructe și legume A. Se cântăresc 15 g de material de analizat (de exemplu ceapă, ardei gras, măr, ponocală, kiwi etc) cu o percizie de 00 g. B. Materialul de analizat cântărit se mojarează energie cu circa 10 em’ solie HC12% și 2.5 g nisip de cuari sau praf de siclă, imp de 10 minute C: Amestecul obrinut se rece într-un balon cotat de $0 ml și se aduce la semn cu HC12 9 ID. Se filtreaza printr-un flu cre intz-un vas uscat sau se centrifughează suspensia. E. Se pipetează 10 cm’ flat într-un balon Erlenmeyer de 100 ml, se adaugă 30 ml apă distilată, ‘mil KI, ml HCL și 1,5 m soluție de amidon F. Se trează cu o soluție de KIO pind la cularea albastră, care persisă 30 de secunde. La adaugarea sodauiui de potasiu peste amestecul care conține și iodură de potasiu, se penerează iod care exidează vitamina C prezentă. După ce vitamina C a fost complet oxidati iodul generat va forma cu amidonul prezent un complex de incluziune colora abastr intens, G. Analiza se repetă de 2 oi, se caleulează valoarea medie a tărilor (V în mb (UCNZ; UBBC; aeschbache si Brown, 1972; Moldovan, 2006). Mod de lucra pentru determinarea vitaminei C din sucuri de fructe: A. Se dilueazi 5-10 m suc de fructe a 100 ml cu solute de amidon HCI (03 g amidon se fierbe s minute cu 200 mi apă distilat) B. Soluția oăținuă se răcește, se adaugă 12 ml HCI concentrat și se aduce la semn cu apă istlră. C. Din soluția diuată se iau 10 m în-un facon N până la apariția unei colorați albastre persistente D. Analiza se repetă de 2 ori, se caleulează valoarea medie a ttărilor (V în mi) (UCNZ; UBBC: Aeschbacher si Brown, 1972; Moldovan, 2006) iculul rezultatelo Pe baza ecuatilrreactilr chimice, se observă că un mol de iodat de porasu generează 3 mol de iod care oxidează 3 mol de vitamina C ‘A. Numărul de moli de iodat de potasiu este: V*0,0008/1000 B. Numărul de moli de acid ascorbie oxidat în proba analizată prin viare ese atunci 3V0.0008/1000, C. Deoarece la tare au fost itrodusi doar 10 ml (din cei $0 ml suspensie din balonul cotat). acesta trebuie multiplicată cu 5. D. Cu masa moleculară a vitaminei C, de 176, se obține prin multiplicare cantitatea de vitamina C din materialul analizat (Greutatea în gram material cântărit inițial pentru a fi folosi ln extracția vitaminei C prin mojarare: V*0,0008/1000″5*176 E. Conținutul în Viamina C se calculează în general în mg/100 & material adică: mina C mg%%= V*0.0008/1000°5*176 amina C mg*s= V*0.0008*5*176;G*100= lam lenmeyer si se titreazd cu soluție de iod 0.01 unde V = nr. ml KIO; 0.0008 M folosi G = Masa în gram de material luat (UCNZ; UBBC; Aeschbacher și Brown, 1972; Moldovan, 2006) 1.2.2. Rezultatele determinării vitaminei C prin metoda iodometrică Modul în are s-au pregăti rodusele vegeale pentru analizat fig. fie, fi 12 și fi 17) spălate sub jet de apă: – . uscate prin tamponare; – etichetate oferindu-le câte un cod fiecărui produs; + prewitite fișa pentru fiecare produs in parte (anexa nr), cu descriere detaliată despre: denumire, soi, sursă, modul in care a fost cultivat produsul, data recolti data analizei, Analiza propriuzisă s-a desfășurat în laboratorul Universității de Vest „Vasile Goldiș din Arad, conform metodei iodometrice prin titrare, descrisă la capitolul 1.2.1. a acestei lucrări. Fig. 2. Ardeii pregitii pentru analizat Denumire Coninut de viamina Cin | mg/100 g produs analizat___} ARDEL- AL 11264 Vina in iul ARDEI- A2 4.093, analizat ARDEI- A3 1978 ARDEI. As 10.794 ARDEI AS 4.093, ARDEI- AG 9856 ARDEI- A7 $.163 ARDEI: AS 9.386 Fig. 3. Conținut de vitamina C in mg/100 g de ardei analizat DETERMINAREA VITAMINEI C prin metoda iodometrică a Tabel nr. 5 Denumire | media | roșii | portocalii | albi | verzi Vitamina C în ardei ARDEL__| 79788917] 7978] 8.135 | 4,693 în functie de sortiment Fig. 4, Conținut de vitamina C în ardei în funcție de soniment MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de sortiment 2000 m media mrogi mportocalii albi avers! Tabel nr 6, Denumire __ [media [grădina | magazin Conținut de vitamina C ARDEI 7978] 8,135] 7854 în funcție de mediul de cultură Fig. 5, Conținut de vitamina C în ardei in funcție de mediul de cultură MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de mediul de cultivare mesa grading a mueazn 2 Proveniența | Conținut de Vitamina produs analizat |___ C în mg/100g A= Romi IEZI Vitamin in ar A2- Italia 4,093 în funcție de ‘AB = ali 7978 proveniență ‘Ad – Spania 10.794 ‘AS – Spania 4.693 A6- Sinperu 9.856 AT- Dorobanți 3.163 AS Cunici 9386 Fig 6. Conținut de vitamina Cin arde în funcție d proveniență Ardeiul analizat după proveniență a Continut de vitamina Cin me/1005 (mAs-Seana MAG-Sinpetru 6. MAT-Dorobanți. MAS” Curt Discuții despre conținutul de vitamina C a ardeilor analiza În baza datelor notate pe fișa de produs în timpul analizei, s-a calculat conținutul de vitamina C în mg/100 g de produs analizat. Conținutul de vitamina C în ardeii analizati este Cuprinsă între 4,693 — 11,264 mg /100 g (tabel nr și fi, 3). S-a comparat conținutul vitaminei C in ardeii analizati în funcție de sortiment si se poste constata faptul că ardeii de culoare roșie au nivelul cel mai ridicat de vitamina C (tabel nr.5), mai exact 8,917 mg/100 g ardei, iar ardeii verzi au conținutul cel mai redus de vitamina C, acesta fiind 4,693 mg/100 g ardei. Ca urmare se poate să trage concluzia că nivelul de vitamina C în ardei este influentata de culoare a acestuia (fig 4) Conținutul de vitamina C din ardei recoltați din grădină este mai mare, 8,135 mg/100 g, pe când în ardeii cumpărați din magazine este de 7.884 mg/100 g (tabel nr.6 și fig). Aici este de remarcat faptul că: ardeii procurați din magazine au fost de culoarea rosie, portocalii si verzi, de proveniență atât din țara noastră, cat si din import; ardeii recoltaji din arădină au fost doar de culoare albă. De asemenea se precizează faptul că ardeii cu codul A9 si A1O (fig.!) erau achiziționate din comerț, dar în cele din urmă nu s-a efectuat determinarea vitaminei C, din motive tehnice. Vitamina C este prezentă in cantitate mai mare in produsele cultivate în ara noastra, pe când în cele din impori se găsește o cantitate mai redusă de această vitamină (tabel nr.7. și fig 6) 2 2. Pătrunjel (Petroselinum radix) Fig 7, Patrunjelul pregătit pentru analizat Denumire “Conținut de vitamina Jae a Prods analizat Cinna în pătrunjelul analizat PĂTRUNIEL- PT 1.877 PĂTRUNJEL – P12 187 PATRUNIEL – PTS 2347 PATRUNIEL – PT 0.939 Fig. 8. Conținut de vitamina C in mg/100 g de pătrunjel analizat DETERMINAREA VITAMINEI C prin metoda iodometrică * Lo 8 PATRUNJEL- PATRUNIEL- PATRUNJEL- PATRUNEL. 2 “Tabel nr.9, Vitamina Cin pătrunjel în functie de Denumire | media mare PĂTRUNJEL | 1,760| 108 soniment Fig. 9. Continut de vitamina C în pătrunjel în funcie de soniment MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de sortiment 0.000 = PATRUNIEL Denumire media | grădină | magazin a mei 10. c Fi conținut de vitamina PĂTRUNIEL | 1,760) 2034] 0939 Comice viominn C cultură Fig. 10. Conținut de vitamina în pătrunjel în funcție de mediul de cultură MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de mediul de cultivare mod a grading magia 2 Proveniență produs | Conținut de vitamina C analizat în mg/100£ abel ne 1 PT = Dorobanți 1877 Nimic, PT2 – Vladimirescu a funcție de proveniență PTS – Sânpetru G. PTA – necunoscut Fig. 11. Conținut de vitamina în pătrunjel în funcție proveniență Pătrunjelul analizat după proveniență continute vitamina Cin ma/1008 (a PTA – Dorobanvi Mi PT2- Vladimirescu PTS. Sânpetru 6. WI PTA- necunoscut Discuții despre conținutul de vitamina C a pătrunjelului analizat În baza datelor notate pe fișa de produs în timpul analizei, s-a calculat conținutul de vitamina C în mg/100 g de produs analizat. Conținutul de vitamina C in pătrunjelul analiza este cuprinsă între 0,939 – 2,347 mg /100 (abel ns și fig) S-a efectuat comparația conținutul vitaminei C in păurunjelul analizat în funcție de sortiment sis-a constatat faptul că soiurile de pătrunjel mai mic au nivelul cel mai ridicat de vitamina C (tabel nr.9), mai exact 2,112 mg/100 g pătrunjel, iar soiurile de pătrunjel mai mare au Conținutul cel mai redus de vitamina C, acesta find în medie de 1,408 mg/100 g raportat Ia pătrunjelul analizat. Ca urmare se poate concluziona că nivelul de vitamina C in pătrunjel este influemtatd de mărimea acestuia (fig 9) “Conținutul de vitamina C din pătrunjelul cules din grădină este mai mare, 2.034 mg/100 g, pe când în patrunjetul cumpărat din magazine este de 0,939 mg/100 g (label n-10 Și fig. 10). Vitamina C este prezentă în cantitate mai mare in produsele cultivate în ara noastră, pe când în cele din import se găsește 0 cantitate mai redusă de această vitamină (tabel nr.1 1. și fig-1 1) 25 3. Pepene galben (Cucumis melo) Fig 12. Pepene pregătit pentru analizat Denumire minut de viamina protisaraizt | „Cinmy 00g Fabel ne. 12. PEPENE GALBEN -Pi 3.285 in pain, PEPENE GALBEN = P2 1.408 în pepenele analizat PEPENE GALBEN -P3 1877 PEPENE GALBEN – Ps o PEPENE GALBEN – PS 1577 PEPENE GALBEN = Pe 108 Fig. 13, Conținut de vitamina C în mg/100 g de pepene analizat DETERMINAREA VITAMINEI C prin metoda iodometrică Jonas PEPENE PEPENE PEPENE PEPENE PCPENE PEPENE GALBEN GALBEN GALBEN GALBEN GALBEN GALBEN “PL pa mpa PH ps PG Congo de tomina nme/109 prods aaa 2 “Tabel nr. 13, Denumire media rotund | oval Vitamina C în PEPENE GALBEN 1.643 | 2.190 | 1,095 pepene in funcție de sortiment Fig. 14, Conținut de vitamina C în pepene în funcție de sortiment MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de sortiment Tabel nr. 14. media __Ț grădină | magazin Conținut de vitamina C 168) 163| 1.643 în funcție de mediul de cultură Fig. 15, Conținut de vitamina în pepene galben în funcție de mediul de cultură MEDIADE VITAMINIA C în funcție de mediul de cultivare 2 Proveniență | Conținut de vitamina C produs analizat în mg/100g PI = Zimand 3285 Tabel nr 15. 2 Vitamina Cin 2 + Romie 1.408 pepenele galben în Pi România 187 funcție de proveniență PA Zimand o 1877 1.408 Fig. 16, Conținut de vitamina în pepenele galben în funcție proveniență Pepenele galben analizat după proveniență Discuții despre conținutul de vitamina C a pepenelor galbene analizate în baza datelor notte pe fsa de produs in timpul analizei, s-a calculat conținrul de vitamina C in mg/100 g de produs analiza, Continutul de vitamina C în pepenele analizate este cuprinsă ine 1,408 ~ 3285 mg 100 (aber 12 5 13), Se menționează ptu că un pepene, a fost recoltatineniona dntre ele cu coadă uscată. La analiza organolepică sa constatt lpsă de miros și git specific, miez are neriios, coajă netedă. De asemenea deerminarea vitamine C din est produs, prin metoda iodometric, a fst epată S-a compara conținutul vitaminei C în pepenele analizate în funcție de sortiment și sa constat fptu că soiul d pepene round are nivlul cl mai ridicat de vitamina C (abel r.13), mai 2.190 mg/100 pepene, iar pepenele de formă ovală au conținutul cel mai redus de vitamina C, acesta find. în medie de 1,098 mg/100 g pepene analizate, rezultat datorat pepenelui hat din rebutur. Analizând detaliat tabelul nr. 12 reiese faptul câ pepencle achiziionat din comer au sprovimațiv aceași conținut de vitamina C, imiferent de so, Ca urmare se poate concluziona fal că mivelul de Vitamina C în pepene nu este influentat considerabil de soiul și forma acesteia (13) Conținunu d vitamina C din pepenelerecotat de pe câmp este egală cu a celor cumpărate din magazine, acestea find de 1,643 mg 100 g (abel ne 14 i fig 1), Totusi din tabelul nr. 15 se poate observa că produsul cuiva a câmp liber are n conținut ma ridica de vitamina C În urma acestor analize se poate constata fatul că Vitamina C este prezent în cantitate msi produsele cultivate în fra noastra, pe când în cele din impor se găsește o canale mai redusă d această vitamind (ae nr 15. i fi 16) 2 Fig. 17. Rosii pregătite Denumire | Conținut de vitamina C produs analizat în mg/100 g ROSII-RI 2347 abel ar. 16 ROSII- R2 2,347 Vitamina C ROSII -R3 3.755 în roșii analizate ROȘII -R4 2.347 ROȘII: RS 2,347 ROSII R6 0.939 ROSI-R7 4,693 Fig. 18. Conținut de vitamina C in mg/100 g de roșii analizate ost n DETERMINAREA VITAMINEI C prin metoda iodometrică ROSH- ROȘII ROSH ROSH MOȘI- ROSH. Ro RSS RS RGR „Tabel nr. 17. Denumire media [mari medi | chery ÎI mosu | 3051) sosi 1,878] 3,520 amica Cinco sortiment Fig. 19, Contnat de vitamina C in roșii în funcție de sortiment MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de sortiment 1,000 o 000 ros Denumire: media __ | grădina | magazin “Tabel nr. 18. ROȘII 2682 2,629, 2.816 Conținut de vitamina C în funcție de mediul de cultură Fig. 20. Conținut de vitamina în roșii în funcție de mediul de cultură MEDIA DE VITAMINIA C în funcție de mediul de cultivare vos a Proveniență produs | Conținut de vitamina C analizat în mg/100 g RI Cunici 2347 „Tabel nr. 19. R2 – Dorobanți Vitamina C 3 – Vladimirescu pepenele galben în ; funcție de proveniență Ra Sânpetru G. RS – Sânpetru G. R6- necunoscut 7 Ilia Fig. 21, Conținut de vitamina în roșii in funcție proveniență Roșiile analizate după proveniență m pa-SinptruG. RS-SnpetruG. RE-necunorcut iscuții despre conținutul de vitamina C a roșilor analizate În baza datelor notate pe fișa de produs în timpul analizei, s-a caleulat conținutul de vitamina C în mg/100 g de produs analizat. Conținutul de vitamina C în roșiile analizate este cuprinsă ine 0.939 4.693 m /100 a (tabel ne. 16 și fig 18). S-a comparat conținutul vitaminei C în rosile analizate în funcție de sortiment și sa observat Faptul că soiul de oșii cherry rotund are nivelul cel mai ridicat de vitamina C (tabel ne 17), mai exact 3.520 mg/ 100 g roșii chery, ar roșiile rotunde de mărime medie au conținuul cel mai redus de vitamina C, acesta find 1,878 mg/ 100 g roșii analizate ‘Ca urmare se poate ajunge la concluzia că nivelul de vitamina C în roșii este influențată de soiul forma și mărimea acesteia (i 19) Continutul de vitamina C din roșiile culese din grădină este cu foarte puțin mai mică, decăt a celor cumpărate din magazine, diferena fiind de 0,187 mz/100 g (abel n 18 și fig 20) Aiei este de remarcat faptul că media pentru rosie culese din grădină a fost caleulată din $ roșii, din care dear unul a fst d soi cherry, pe când media pentru cele din magazin a fst calculată din 2 roy iure care unul a fost de si cherry (abel ar. 15 și fig 21). 2 Media conținutului e vitamina C a produselor analizate Denumire | Media conținutului de vitamina C ARDEI 7.918 Tabel nr. 20, PĂTRUNJEL 1.760 Media de vitamina C in PEPENE. 1543 produsele analizate: ROSII 2,682 Fig. 22, Media de vitamina C în produsele analizate MEDIA DE VITAMINIA C A PRODUSELOR ANALIZATE 8.000 6000 ~~ 4000 2000 ~ – 0000 ARDEI PĂTRUNIEL PEPENE ROȘII m Media conținutului de vitamina Discuții privind conținutul de vitamina C a produselor analizate În urma determinări vitaminei C din diverse fructe și legume prin metoda iodometrică s-a observat că ardeiul are conținutul cel mai ridicat de vitamina C (tabel nr. 20 și fig.22). Este de menționat faptul că la începutul anilor 1930 medicul si biochimistul Szentgybrgyi Albert Imre din ardei a izolat o cantitate considerabilă de vitamina C, pentru care a fost onorat cu premiul Nobel (Dux ș.a. 2014), În urma acestor analize se poate concluziona faptul că; + deșii ardeii de culoare rosie au un conținut mai mare de vitamina C, totuși ardeii cultivați în grădină, au un conținut medie mai mare de vitamina C, decât cele din comer: = pătrunielul cultivat în grădină, în aer liber, are un conținut medie mai mare de vitamina C, decât cel din comerț = desii un pepene cules de pe câmp a fost stricat, otusi pepenele cult pe câmp, în aer liber, au un conținut în medie mai mare de vitamina. comer: + deși media arată că roșiile cumpărate din magazin au un conținut mai ridicat de vitamina C, totuși în general rosile cultivate in grădină, pe câmp, in aer liber, au un conținut mai mare de vitamina C, decât cele din comerț (exceptia fiind în cazul soiului de roșii cherry) Acest aspect cu Siguranță este corelată cu faptul că majoritatea legumelor și fructelor găsite în comer fie sunt cultivate în sere, private de soare. de natură, fe sunt culese înainte de maturare, fe sunt depozitate pe termen mai îndelungat 3 L3. Factorii care influențează conținutul vitaminei C din alimente Conținutul vitaminic al legumelor și a fiuctelor este concentrată în special în coajă si în zonele periferice ale acestora și este influentatd în mare măsură de soare, astfel cu cât plantele au beneficiat mai mult de o insorie, cu atât crește conținutul lor vitaminic. Legumele gi fructele proaspete sunt surse importante de vitamina C (Bircă, 2011; Andrifoiu ș.a. 2016). Acidul ascorbic este foarte labil, astfel prin expunerea În aer rece in acid dehidroascorbie (Crisnic 5. a, 2011) si este mai sensibilă la oxigen decât la temperatură (Faur si Goian, 1998; lanchici, 2008; Andrițoiu 5. a, 2016). Astel – menținerea fructelor și a legumelor in apă rece provoacă pierderi de săruri minerale gi a vitaminelor hidrosolubile (Chiriac 5. a, 2008; Faur, 2011; Andritoiu s. a, 2016); de exemplu: menținerea cartofilor curăați timp de 28 de ore în apă determină pierderi de 149% ale acidului ascorbic, iar merele curățate si păstrate in apă timp de câteva ore pierd 8-20% din conținutul inițial de acid ascorbic (Mogoș, 1999; Andrițoiu ș.a. 2016); – gititul micșorează cantitatea de vitamina C (Cojocaru ș.a. 2010), de exemplu prin fierbere se poate distruge până la 60% (Crisnic §. a, 2011); – prin depozitare peste iarnă se distruge în proportie de 30% (Crisnic ș.a. 2011) – legumele gata prewitite pentru utilizare igi păstrează mai bine vitaminele (în special vitamina C) prin congelare, decât legumele proaspete păstrate prin reftigerare mai multe zile (Croioru, 2014; Andritoiug. a. 2016); – prin prelucrarea laptelui vitaminele hidrosolubile trec în zer (implicit vitamis 2011; Andritoiu ș. a..2016) Efectele benefice ale vitaminei C sunt anulate prin oxidarea acesteia sub influenja oxigenului, luminii, căldurii in forma dehidroascorbatului, Acest compus are efecte total opuse vitaminei C, fiind un pro-oxidant care stimulează apariția radicalilor liberi de oxigen (ROS), extrem de nocivi. Fierul sau cuprul pot oxida vitamina C, transformând-o in acid dehidroascorbic (Mencinicopschi, 2010, Andrițoiu ș.a. 2016). Prepararea termică, cum ar fi uscarea, conservarea, fierbere, sterilizarea, coacerea, depozitarea îndelungată a fructelor si legumelor neprelucrate distrug vitamina C din alimente (Beers. si Poter, 2009; Dobreanu, 2010). Astel vitamina C: – prin fierbere se pierde până la 75% – 90% (Mencinicopschi, 2010; Sima §. a,, 2014, Andrițou 5. a. 2016 ) iar prin fierberea legumelor si a fructelor in apă această pierdere poate să ajungă la 80-90% (lanchici, 2008; Bircd, 2011; Ene, 2013; Andrijoiu §. a., 2016) datorită oxidării (lanchici, 2008); – scade și prin prăjire (Sima s.a., 2014; Andrițoiu s. a, 2016); – este cea mai putin stabilă în timpul procesului de prelucrare a alimentelor (Faur si Goian, 1998; Mogoș, 1999; Andrifoiu ș.a. 2016); – se distruge și prin păstrarea îndelungată la cald a preparatelor alimentare sau prin încălzire repetată (Andrițoiu ș.a. 2016); – după declanșarea procesului de descompunere în prezența oxigenului. degradarea vitaminei poate să continue fără un aport exterior de oxigen, asfel se pot pierde cantități mari de acid ascorbic în prezența unor cantități minime de oxigen (Mogos, 1999; Andrijoiu ș.a, 2016); – dinamica oxidării crește proportional cu creșterea temperaturii până la 60°C, după care are loc o reducere a coeficientului de activate (Andeifoiu s, a. 2016); – prezența metalelor grele și a altor catalizatori de oxidare intensifică pierderile de vitamina C, cei mai puternici catalizatori fiind cuprul, argintul și fierul (Mogos, 1999; Andritoiu ș.a. 2016). Substanțele de protectie care au efect de stabilizare a vitaminei C neuiralizează © parte din aeresiunile menționate. Acestea sunt: – proteinele, aminoacizii, peptonele, glutationul din produsele alimentare; – antocianele din coacăzele negre si căpșuni (asigură protecie chiar gi în prezența metalelor rele); © (Bircă, 4 – în produsele conservate cu zahăr (gem, jeleuri, dulceață, siropuri) pierderile de vitamina C sunt mai reduse deoarece difuzia oxigenului se face mai lent în produsele alimentare cu vascozitate ridicată; – amidonul asigură o bună păstrare fier și cupru: – în timpul prăjirii lipidele aflate pe suprafața alimentelor împiedică accesul aerului astfel produsele prăjite rămân cu un conținut satisfăcător de vitamina C (Mogoș, 1999; Andrijoiu $. a. 2016). Pentru micșorarea pierderilor de vitamina C in timpul prelucrarii se recomandă – dezaerarea produsului în timpul prelucrării (reducerea la minim a oxigenului) (Faur si Goian, 1998), limitarea mestecării in cursul preparării a alimentelor bogate în vitamina C pentru a nu favoriza contactul oxigenului cu acidul ascorbic (Mogos, 1999; Andrițoiu $. a. 2016) – evitarea efectului catalitic al metalelor grele prin instalații din otel inoxidabil: — realizarea tratamentelor termice la temperatură ridicată în timp cât mai scurt posibil: – depozitarea produselor finite la temperaturi scăzute (Faur si Goian, 1998; Andrițoiu 5. a, 2016) De asemenea în scopul asimilirii mai bune ale vitaminei C se recomendă evitarea antivitaminelor acidului ascorbic: = acidul glucoascorbic prezent în diverse produse vegetale; – ascorbatoxidaza din numeroase legume și fructe; polifenoloxidazele care produc indirect reducerea conținutului de vitamina C (Mogoș, 1999; Andrițoiu ș.a. 2016) cidului ascorbic chiar i în soluțiile care conțin ioni de ILA. Asocierea vitaminei C eu alte vitamine și minerale Anumite combinații sunt capabile de a îmbunătăți rolul fiziologie al vitaminelor în timp ce alte combinații reduc până la anihilare virtuțile terapeutice ale elementelor bioactive (Mogos, 1999; Andritoiu ș.a. 2016). De exemplu, vitamina A împreună cu Vitamina C ajută a păstrarea rezervelor de vitamina A din organism, protejează de efectele toxice ale acesteia si previne oxidarea ei (Cojocaru, 2010; Croitoru, 2014; Andritoiu ș.a. 2016) Vitamina C acționează sinergic cu: – . vitaminele din complexul B (Mogos, 1999; Croitoru, 2014), = Vitamina Be (piridoxina) (Mogoș, 1999; Ene, 2013; Croitoru, 2014), – Biotina (Mogoș, 1999) + Acidul pangamic (Mogoș, 1999) + Vitamina P (Mogoș, 1999; Croitoru, 2014), = Vitamina D (Mogoș, 1999; Croitoru, 2014), + Vitamina E (Mogos, 1999; Croitoru, 2014), – Vitamina F (Mogos, 1999), Vitamina C acționează ca antioxidant pentru – . vitamina B; (tiamina) (Mogoș, 1999; Croitoru, 2014) = vitamina B; (iboflavina) (Mogoș, 1999), = acidul folic (Mogos, 1999), = Vitamina B; (aiacina) (Mogos, 1999), Acid pantotenic (Mogoș, 1999. Vitamina C crest absorbtia = vitaminei By (ciancobalamina) (Mogoș, 1999; Croitoru, 2014), Ajută la utilizarea vitaminei C în organism = Caleiul (Mogos, 1999; Croitoru, 2014), = Magneziul (Mogos, 1999; Croitoru, 2014) 35 Factori care influențează pozitiv aportul de ILS.1, Fermentatia lactică Fermentatia lctică, este o metodă prin care crește valoarea nutritivă a alimentelor (Faur si Goian, 1998; Ianchici, 2008), Prin acest proces se păstrează foarte bine vitamina C existent în produs (Bircă, 2011; Andritoiu ș-a., 2016). 11.52. Germinarea (incoltirea semințelor) Prin această metodă vitamina C care nu este prezentă în sămânță ajunge la valori de 10-20 ‘mg% în produs, prin procesul germinării (Faur si Goian, 1998; Faur, 2011; Andrițoiu ș.a. 2016). 11.6. Alți factori care influențează aportul de vitamina C 1.6.1. Reâncălzirea Indiferent de tipul de mâncare gătit reâncălzirea acesteia scade suplimentar conținutul Său vitaminic (Mogos, 1999; Bireă, 2011; Andritoiu ș.a. 2016); 11.62, Oxigenul Oxigenul influenfeaza conținutul de vitamina 11.63. Expunerea la lumit Vitamina C este cea mai sensibilă vitamină la expunerea la lumină (lanchici, 2008), distrugerea acesteia find facilitată de substanțele produse prin degradarea vitaminei B2 (Sima 5. a. 2014; Andrioiu ș.a. 2016), Astel: = sucurile de fructe expuse la lumină în sticle transparente îi pierd comet vitamina C; – . Iaptele expus la lumină timp de o oră își pierde complet vitamina C (lanchici, 2008), (anchici, 2008; Andițoiu sa, 2016). 117. Orientarea actual Pentru evitarea unor carente nutritional, în unele tri se practică îmbogățirea (adăugarea unor nutrient care au fos pierduți în timpul procesării) și fortificarea (adăugarea unor nutrient care nu s- 2 găsi în mod natural în alimentul respectiv) (Faur și Goian, 1998; Mogos, 1999: larchci, 2008; Sima ș.a. 2014; Andrițoiu ș.a. 2016) “Astle ascrbe se ado unor sucuri de fiucte sterilizate, fructelor congelate, sucurilor pulbere, produselor lactate praf si sterilizate, produselor cerealiere uscate (Mogoș, 1999) și produselor de fute și legume (anchci, 2008; Anioiuș. ..2010); – n conservarea prin congelare a frucielor și a legumelor se adaugă acid ascorbic (50: 100.mu/ke) pentru acțiunea sa antioxidantă, protecția culorii, gustului și a aromei, dar și pentru un efect de vitaminizare (Faur gi Goian. 1998; Andrițou șa. 2016); = In dezhidratare ese folosită pentru objinerea diverselor concentrate alimentare din legume, fructe, lapte, ouă, pește (Bircă, 2011). În timpul uscăii au loc pierderi însemnate de vitamina C (lanchici, 2008. Birci, 2011), astfel comercializarea unor produse pulbere obținute prin deshidratare se face sub forma imbozăită cu vitamina C (Bircă, 2011; 2010) Aceste imbogiti sau fortificri se pot realiza prin adaosul unor concentrate vitaminice naturale sau a unor vitamine de sinteză. Vitaminele din surse naturale sunt ma bine tolerate de organism, astial se recomandă utilizarea acestora, însă din punt de vedere economic se preferă uilizarea Vraminelr de sinteză car pot fi ușor obinue și dozate(lnchic, 2008) Vitaminele de sinteză sunt ineficiente și pot deveni periculoase pentru organism. Vitamina C de sinteză devine toxică vransformândurse ele însele in radicali liber, dacă mu sunt reciclate în cadrul lanțurilor de antioxidamte (Croitoru, 2014). Surse naturale de vitamina C pentru acest proces se obin din concentrate de măceșe, coacăze su ace de brad (Ianchici, 2008. Anărioiu ș.a. 2016) 36 CAPITOL IL. DETERMINAREA NIVELULUI DE VITAMINA C DIN PLASMĂ ULL. Generalități despre evaluarea nivelului de vitamina C serie HILL. Metoda utilizată pentru determinarea nivelului de vitamina C din plasmă Metoda cel utilizată ese cromatografa de lichide sub înaltă presiune (HPLC), 111.2, Modalitate de recoltare Se rezoltează 1 mi de plasmă din singe venos, recipiente de recoltare, vacutainere, cu conținut de heparinat de Titi ca anticoagulant = ăieun (pe nemâncae) = dea pacientul cre nu a consuma alcool cu 24 ore inainte de recoltare După recoltare se separă plasma prin centrifugare, = se congelează imediat; =. se acoperă cu o folie de aluminiu în vederea protejării d lumină: probe recoltate in afara laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate Plasma separată este stabilă 1 ună la -20°C. Se pot respinge probele in cazul în care se observă un specimen: = intens hemolizat, = lipemic, 1 decongelat, = ngprotejat fa de lumină (Synevo, 2010) 111.2. Interpretarea rezultatelor Valorile de referință sunt cuprinse intre 4.6-14.9 mg (Synevo, 2010) Valori serice <3 my/ indică deficiențe ale vitaminei C, iar o concentrație < 02 mel sugerează prezența scorbutulu Niveluri plasmatice scăzute apar în malabsorție, alcoolism, sarcină, hipertiroidism, insuficiență renală și la Fumdton. terferente După ingestia de acid ascorbic, valorile serice crese rapid in 1-2 ore și ating o concent mavimă după 3-6 ore de la consum. Testarea persoanelor care uilizează suplimente vitaminice poate indica un nivel plasmatic ma ridicat de vitamina C (Mayo Clinic) 1-2. Pregătirea pacienților voluntari pentru evaluarea nivelului de vitamina C serie S-a făcut o selecție aleatorie de 22 peroane voluntare, care au fos dispuse să participe la acest proiect. inaimie de prima recoltare în scopul determinării vitaminei C serice s-a făcut explicarea verbală, deaiath despre ceca ce presupune implicarea, iar cu persoanele implicate semnat un consimțământ informat (anexa nr). De asemenea s-a realiza o anamneză si s-a compleat un chestionar privind obiceiurile alimente în general Și specific alimentelor cu conținut ridicat de vitamina C (anexa nr3) și o analiză anropomerică (anexa nr-4) 11.3. Rezultatele determinării nivelului de vitamina C serie Tabel nr. 21 Rezultatele determinării nivelului de v cop E RE RR E E RI A E II RI rez1 [135 167 [loa [52 [85 [96 [69 [10 |73 [43 [ai rez? [119/105 1138 187 |m es [ii [ii mu li [37 COD [i [is [is fis [ae a7 [is [19 [20 [ai 22 rent [75 [58 [71 [35 [86 [122 [160 [13 [8s [27 [71 ree? [176 Îmu [114 197 [iei [168 [79 [69 [109 [mw lili 7 Fig. 23, Rezultatele determinării nivelului de vitamina C serie Rezultatele determinări de vitamina C seric dats halt hal Fig. 24. Evoluția vitaminei C serice de la pr Tabel nr. 22 analiza Evoluția vitaminei C serice de la prima la a 2-a analiză lara Evoluția rezultatelor de la prima la a doua analiză Evoluție | nr. Pers. creștere [12 scădere __|5 menținere _|1 nerepetare | Discuții despre rezultatele determinării vitaminei C serice si evoluția acestora Rezultatele primei determinării serice ale vitaminei C sunt cuprinse între 1,0 și 1640, iar celei de a 2-a determinare sunt cuprinse între 1,1 și 17,6 (abel nr. 21 si fi 23) Perioada dintre cele două analize este cuprinsă intre 4 si 6 luni, în care creștere considerabilă de nivel vitamina C seric a 5 se datorează unui consum ridicat de vitamina C fie (cenificarea produsului folosit se găsește în anexa nr. 5) La 23% dintre persoane s-a inregistrat o scădere a nivelului de vitamina C. Această scădere la majoritatea persoanelor în cauză se datorează faptului că în timpul iemii aveau consum ridicat de citrice (lămâie, portocale, mandarine, grefruit), iar în timpul primăverii a consumat un aport scăzut de fiucte și legume. Unele persoane la care s-a inregistrat scădere de nivel vitamina C seric de la prima la a doua analiză, au consumat in perioada primei determinări atât civice, cât si diverse Suplimente alimentare: La 18% dintre persoane nu există a doua determinare, deoarece din motive personale nu au repetat analiza. La unul dintre subiecți sa înregistrat o diferență de 0,1 dintre cele două rezultate, astfel acesta se consideră menținere de nivel Vitamina C seric, de la o determinare la celălalt (Tabel nr. 22 și fig24), înregistrat o dintre persoanele implicate. Această creștere in alimente, fie din suplimente alimentare 38 Tabel nr. 23 Optiune personală privind modul de consum a vitaminei C Optiune personală | Pers. etd suplimente 7 ambele 1 ici una 3 “Tabel nr. 24 Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales dietă Evoluția vitaminei € serice. dietă scădere creștere i menținere necunoscut “Tabel nr. 25 Evoluția vitaminei C serice ta persoanele care au ales suplimente alimentare Evol vitaminei C serice | supliment scădere 2 creștere: 10 menținere o necunoscut 4 Fig. 25 Optiune personală privind modul de consum a vitaminei C Optiune personală privind aportul de vitamina C Fig. 26 Evoluția vitaminei C serice Ia persoanele care au ales dietă dietă Fig. 27 Evoluția vitaminei C serice la persoanele care au ales supliment supliment 39 Tabel nr. 26, Fig. 28 Evoluția vitaminei C serice la persoanele Evoluția vitaminei C serice care au ales dietă și suplimente Ia persoanele care au ales dietă si suplimente Evoluția vitaminei C serice ambele scădere creștere 1 menținere necunoscut Tabel nr. 27 Fig. 29 Evoluția vitaminei C serice a persoanele Evoluția vitaminei C serice care n-au ales nici dietă nici suplimente ln persoanele care n-au ales ă nici suplimente Evoluția vitaminei C | nici scădere. 3 crestere menținere 1 necunoscut Discuții despre alegerea modului de consum a vitaminei C și a rezultatelor acestora Este de remarcat faptul că doar 2 persoane au ales să intergreze o dietă adecvată în viata de zi cu zi, dintre care | persoană a optat atat pentru dietă, cât si pentru un consum suplimentar de vitamina C și doar o persoană a optat strict pentru dietă (tabel nr.23 și fig.25). Pe parcursul discuțiilor cu persoanele implicate s-a observat că acest aspect se datorează concepției generale că este o variantă mai ușoară pentru rezolvarea problemelelor de sănătate consumul de suplimente alimentare și medicamente, decât depunerea unui efor în privința schimbării unor obiceiuri alimentare și a stilului de viață. Persoana care a optat pentru dietă a avut o creștere considerabil a nivelului vitaminei C serice (tabel nr-24 și fig 26). De asemenea persoana care a optat atat pentru dietă (strict în sensul de consum ridicat de legume și fructe) cât și pentru consumul suplimentar de vitamina C din suplimente alimentare a avut o creștere considerabilă de nivel de vitamina C seric (tabel nr.26 si fig.28) Majoritatea persoanelor care au optat pentru aport de vitamina C din suplimente alimentare ‘au avut o creștere considerabilă de nivel de vitamina C seric (tabel nr.25 și fig 27), Majoritatea persoanelor care nu au optat nici pentru schimbarea dietei, nici pentru un consum de vitamina C din suplimente alimentare au avut o scădere considerabilă a nivelului de vitamina C seric (bel nr.27 și fig. 29). 40 4. Analiza obiceiurilor alimentare 1.4.1. Consumul de fructe ‘abel nr. 28 Fig. 30 Preerine pentr consum de fite Prefrine pentr consum de fructe [ipac terei? | Preferintd pentru fructe Răspuns _| Pacentil oa 20 Nu 2 Tabel ne. 29 Fig. 31 Consum de fructe Consum de fructe la micul dejun Je micul dejun Consum de fructe Ia micul ‘Consumi fact a micut dejun dejun? Răspuns | Pscenți oa De s nu 1 Ocazional | 3 Tabel nt. 30, Fig 32 Consum de iucte a prânz Consum de fructe la prânz Consumi fructe proaspete la Consum de fructe |__prie?_| roaspete la prânz spune | Pacenti proaspete la p rm Ei cash nu 15 Ocational | a ‘abel nr. 31 Fig. 33 Frecvența consumului de fructe Freevenja consumului de fructe De ch on canari Te Frecvența consumului de fructe proaspete pezi? proaspete Răspuns | Pacing ss Nicos 3 1 ats B zor 4 3on 2 zor Tabel nr 32 Fig 34 Fratele preferate rutele preferate oe ae sunt octal tae preferate? Fructele preferate Răspuns | Pace Py Banane | zi 2 Pororale | 9 a Grei | 6 . Gementine | 10 ; Mere 2 N Manduine | 6 : Pomelo | 3 : pere Fi Struguri 6 a fe pă f se MEL ethdd ee Gipyun | a 2meură | a odie EI Discuții despre obiceiurile consumului de fructe Deși majoritatea persoanelor preferă fructele (tabel nr-28 și fig, 30), consumul acestora este redus atit la micul dejun (tabel nt. 29 și fig.31), cât și la prânz (label nr. 30 si fig 32), acestea de obicei fiind servite ca o gustare Fructele sunt consumate maxim de 3 ori pe zi, însă un procent de 14% dintre persoanele interogate nu consumă niciodată fructe (tabel nr. 31 și fig 33). Printre fiuctele preferate cu conținut ridicat de vitamina C se afl: portocalele, grefruitul, marul, pepenele si căpșunele (abel nr. 32 și fig. 34), insă de majoritatea persoanelor implicate aceste fructe sunt consumate preponderent în sezon (citricele arma și fructele locale vara) a 111.42, Consumul de legume ‘abel nr. 3 Fig. 35 Consumul de legume crude “Consumul de legume rude Consumul de legume crude Cosuri legume crude? Răspuns | pacienții Nu 7 a EI Ocazional | a “Tabel ne. 34 Fig. 36 Frecvența consumului de legume la gustare Frecventa consumului de legume la gusta sae Consum de legume la gustare Consum de legume la usare? Răspuns | Pacien oa 7 Nu 2 Ocatinal 3 Tabel nr 35 Celule legume pe zi Fig. 37 Consumul de legume pe zi De cate ori pe zi consumi Frecvența consumului de legume, legume? ws Răspuns | Pacienti ‘ Niciogats 5 1 Data 2 200 4 zor 2 ar a a “Tabel nr. 36 Fig. 38 Legumele preferate Legumele preferate ce Teme cute Legume crude preferate Răspuns | Pacienti Morcovi 6 2 Conia ICI , ‘ pipi titi pif? de legume Legumele crude sunt consumate de un procent mai mic de persoane, deci fiuciele (tabel nr 33 și fig, 35), iar consumul acestora este mai ridicat la mesele principale, majoritatea persoanelor efuzând servirea legumelor ca o gustare (abel nr. 34 și fig 36) Majoritatea persoanelor consumă o dată, de dovă ori pe zi legume, dar dintre persoanele {nterogate în procent de 21% nu consumă niciodată legume (tabel nr. 35 și fig 37) Printre legumele preferate cu conținut ridicat de vitamina C se află: morcovii, conopida, ardei, rosie, ceapa, ridichi, spanacul, guia, varza și sfecla (tabel nr. 36 și fie. 38). “Tabel nr. 37 Fig. 39 Alimente servite la gustare Alimente servite la gustare Îi Alimente preferate a gustare de - Răspuns] Pacienti Ei Brânză 9 > Nuci s : Fructe 2 ‘ Duleiv 14 : Legume 1 : Produse de ma ame it ge Pade panificație | 1 mee Discuții despre preferine privind consumul alimentelor la gustare Consumul de fiucte Ia gustare se afă după consumul de produse de panificație și după dulciuri, ia consumul de legume chiar pe ultima loc (aber. 37 în concluzie aportul de vitamina C și aportul de vitamine din consumul de alimente în general este redus, precum și aportul de fibre. a“ 1114.3. Consumul e alimente cu conținut ridicat de vitamina C “Tabel nr. 38 Frecvența consumului de alimente cu conținut ridica de vitamina C Produs Niciodată | Ocazional | Lună | Săptămână 2 Is 2 T T s 10 3 T 12 6 i az T wpa 2 1 2 6 EI EI T 3 14 EI i 4 s 6 z z 6 6 2 7 T 7 2 [a 2 i IEI 8 T s 4 4 s z 18 i 2 1 12 E] I 20 2 FII 7 3 in T T 2 i EI an z 3 3 3 1 [EX 1 1 Ei IEI 7 a a EI 2 Ei 12 i 4 17 3 r 1 EI 8 1 2 T 7 Ls 10 2 12 Ei T 1 4 3 6 3 Ficat de oaie 2 Frunze de muștar 2 T T Năsturel 2 Limi 6 T 12 3 Rosi z 2 i 4 10 [3 Telină 3 3 i 12 iz Ficat 7 [3 2 Varză de Bruxelles | 15 EI z Papădie crudă 19 I 2 Pepene 2 2 is Spanac 2 6 3 EI 3 ‘Avocado is EI 3 Mango. 1s 3 T Mazăre: 1 2 6 i Morcov i © EM BEI Napi 2 Gulie 3 7 z EI Sirdivalge zi 1 4s Fig.40, Frecvența consumului de alimente cu conținut ridicat de vitamina C | metre EI ni poe eT ————_— == Sa == = SS cra e == e E Da ————— === PI ===> —— EEE come — ce Ei == elodata —_—————l = Saptamana Pikes m = 4s Discuții privind consumul alimentelor cu conținut ridicat de vitamina C Majoritatea alimentelor cu conținut ridicat de vitamina C fie nu sunt consumate deloc, fie suni consumate ocazional sau cu o frecvență lunară. Printre produsele consumate Săptămânal se află mazărea, jelina, cartofi, lămâia și boiaua de ardei, iar printre cele consumate zilnic în general se găsește morcovul, patrunjelul si ceapa (tabel nr. 38 si fig. 40). in concluzie aportul de vitamina C și aportul de Vitamine din consumul de alimente în ‘general este redus, precum si aportul de fibre. “Tabel nr. 39. Frecvența consumului de produse vegetale din care s-a determinat vitamina C Produs | Niciodată | Ocazional | Lună | Săptămâna | Sezon | Zine Pepene 2 2 18 ‘Ardeigras | 2 1 z 71s Patrunje 30 2 Rosi 2 2 EI 4 10| 3 Fig 41. Frecvența consumului de produse vegetale din care sa determinat vitamina C Frecventa de consum a produselor analizate | Saptamana. ne Lua. Ia = Parunjt Discuții privind consumul produselor vegetale din care s-a determinat vitamina C Pepenele este consumat preponderent in sezon sau ocazional. Ardeii sunt consumați de lunar, Săptămânal sau zilnic Pătrunjelul fiind o bază pentru mâncarea găită se consur săptămânal Roșiile sunt consumate fie lunar, săptămânal sau zilnic sezon (tabel nr. 39 si fig 41) ‘general zinic, dar cel putin ar multe persoane le preferă în a ILS. Dică pentru pacientul ew cod 15 15.1. Anammerd i măsurători antropometrice Anamneză Femeie, 3 ani, fumătoare cosur de cafea (2/7) și ocazional consum de alcool Primul ciclu menstrual 11 an, ultimul ciclu 4.01 2017. regulat Gem $, para 2 ua complica I ager Copil 1 Vârsta Sami, Gea 60 he. Gx 95 he. Gy 90 ha Gag 340 Copil 2 Vârsta ml Gar TOKE, Ga: 90 KE, Gy 85K, Ges 3108 Amtecedente personale aie (rtament cu inject pen curățarea venelen, în dani Batu membra superior, sing 2-a 1 ami imlervenție chirurgicală, îndepărtarea polipilor nazal {muse te cu boli cronice ae ratament ce aniconeonale, Antecedent herede-colaterale {Tata HT, esut hepatic mart Evoluția grout pin în prezent (storie va =” G,30008 Mica copiire-foae slabs Pubenae~ adolescent’ supraponderală Gurza ta > Gy sote storie piu de dete 1 Lava de 16~17 ani abstinent def amet Pierdere toli de 24k 2, La vista de 30 ani diets prescrist de nusions. Perdere oală de 20 ke 3. La virta de 35 ani cură subealorcă bazată pe consum de licide (su de fct și legume) și consum e supe și ala Obiecur alimentar în perioada aanmnezi (exemplu peozi) me dem n ora 800: sake ~ 170 kcal, usta ora 1100: zeamă de fvcte — 100-120 cal, pin ora 13.00- 1400: salată su supă 120-150 guar ora 1700; suc de legume – 90 – 100 kcal, = cin Ia or 20.00: shake — 170 kcal Consumul ttl de kea/i este cuprinsă inte 680 750 ca. Preferinge alimentare si de stil de viață 1 ae oft e duct, pod de strat nu are, ipl fructelelegumele de orice fel (.. comsumă ape de migdale, coco, sia = accept came de pet, pu, pre (preponderent de pu) = imcaează în alimentație pâine de secară mera was, roca, este dispusă de eur noi de mâncare: accept mersul pe jo ea activat zică (10000 – 12000 pași consum de apă path i ceai -2 Vi Concluzii Depunerea de fesut adipos a început o dată cu perioada de menoree gi s-a agravat in timpul celor două sarcini. Majoritatea dietelor au fost dezechilibrate din punct de vedere nutritional, ‘organismal find forțat pentru depozitarea unor elemente nutritive Și implicit a țesutului adipos. Obiective = scădere în greutate 20 de kg (în aproximativ 12 – 18 luni, = creșterea hidraării organismului de la 43,6 la 48 — 50, = scăderea vârstei metabolice de la $1 sub 40 de ani, = scăderea masei viscerale de la 75 sub 3. 48 Metoda prin care se obțin obiectivele =. dietă personalizată prin ajustarea caloriilor = diversiticarea alimentelor, în funcție de posibilități personale, program de lucru și activitate zică: echilibrarea macronutrenților (lipide, glucide și proteine) Misuritori antropometrice = iillime: 1,62 cm, 7. greutate; 83,00 ke (exces de 24%), = IMC: 31,67 obezitate gradul I) 15.2. Calcule aferente greutății, ratei metabolice si necesarului energetic 1. Greutate ideală A. Greutatea ideală pe baza indicelui de masă corporală (IMC): 182,62 = 47 kg 25x 262 = 66 ke B. Greutatea ideală in funcție de vârstă gi sex: Formula de caleu: ($0+ 0,75 x (Î- 150) + [(V – 20) /4]) x 0.9, unde: I= înălțimea în em, V = vârsta in ani Caleulefeciv: {50-+ 0,75 x (162 ~ 150) + [(36~20) 4}} x0.9= 63 ka în concluzie, greutatea potrivită a acestei persoane este cuprinsă inte 47 și 66 de kg, ideală find greutatea de 63 ka 2. Rata metabolică bazală după formula lui Harris Benedict A. Formula de calcul: 655 + (9,5 x G) + (1.8x Î) ~(4,7 x V), unde: G Calcul efeciv: 655 + (9,5 x $3) + (1,8 x 162) ~(4,7 x36) B. Necesar energetic (NE) a. NE=MB+D+M+T, unde: MI ‘metabolism bazal, rata de digestie (10% din MB), T = energia folosită pentru termoreglare (10% M = energia folosită la miscare (activitate fizică) + 30% – 40% în sedentarism, + 50% in activitate moderată, + 100% la efon zic mărit, sportivi, ete. b, NE = 1565 + 156 + 156 + 470 =2347 kcal zi. C. Necesar energetic la greutatea ideală a. MB la greutatea ideal + (9.5 x 63) + (1,8 x 162) = (4,7 x 36) = 1370 keal b. NE la greutatea ideală = 1370 + 137 + 137 + 411 = 2085 keal/zi (Papp si Bosna, 2003; Rodler, 2005; Graur, 2006; Rig6, 2013; Zorilă, 2013), Mentiune: având in vedere aportul Kaloric redus a persoanei in cauză, in prima fază se recomandă un regim alimentar suplimentat cu aproximativ 500 kcal, faă de dieta actuală. Astfel dieta va fi inițiată cu 1200 calzi și va fi ridicată treptat la 1500, apoi la 1800 keal/zi și în cele din urmă va fi stablizată la 2000 kcal/zi (un adaos de 200 — 300 de calorii săptămână, 2 săptămâni). MB), TILS3, Repartizarea nutrienfilor “Tabel nr. 40 Repartizarea nutrientilor pentru 1500 de calorii Proteine 20% | 225 keal| 300 keal| $488 g| 73417 g Lipide 30% | 375 keal| 450 keal | 4032 g| 4839 e Giucide | 50% | 60% | 750_keal | 900 keal| 182.93 _g| 21951 e Tabelealizat dap Rohe, 905; Graur șa. 2006; Rig, 201%; Zor, 2013, a “Tabel nr. 41 Repartizarea nuttientilor pe mese pentru 1500 de calorii mic dejun 2000 | 225 keal_| 300_keal stare | 10% |_75_keal | 150_keal prânz | 35%| 40% | 525 heat | 600 kcal gustare 2 10% |_75_keal | 150 kcal cină 30% | 375_keal | 450_kcal “abel reali după: Rode 2008, Graur a. 206; Rig, 2013, Zona, 2013, U1.54, Dieta pe o săptămână Tabel nr 42 Dieta ziua 1! TOTALZI Dieta ziua 1 cant | 66,30 | 42,87 | 201,88 [264,18] 1498 masa aliment ing | prot. | lipide | glucide | vit. C | keal 8-8,30 [măr (2 buc mijloc) 300| _0so| 120| 50,70] 10,00] 223| [Mic Dejun|biscuiti (2 bucati) 201,40] 2,80] 12,00] 0,00) si] [total MO 2,30] 4,00] _ 62,70] 10,007 _ 304] 11-11,30 |păine de secară 30] 234| 0,39| 14,25] 0,00] 72] Gust 1_|crem’ avocado (174) 60| 1.16] 5,20] 5,53] 20,19] 76] total GE 350] 5,59|_19,78| 20,197 147] 13-14 _|[piept pul gratar (1,5 fete) 150] 37,00] 7,00] 0,00] _ 0,00] 217] salată rosii (4 buc. mii) | 200] 2,20] 5,26] 8,60] 52,00] __ 33| Prine mazăre fiat 120] 2,16] _0,00| 63,60] 27,26] 270] Total PR 41,36) 12,26] 72,20] 79,267 seo) 1630-7 [jaunt simplu (1 cute) | 150) 4.80 6,00] 0,00] 83 Gust 2 |păine Wassa (Ifelie) | 10) 2.75 7,00] 0,00] 4a] Total G2 755] as] 13,000,007 128] 19.20 |supă rem broccoll 7400] 6,00] 0.40] 19,86) 154,33] 110 sem. dovleac (1 lingura) | 10] 2,77] 4,74] 0,50 0,00] 57 Cink |sem. fi soarelui(1lingurd 10| 1,44] 3,23] aa] 0,00] 2] smântână (2 tinguri) 50] 138| 8,00] 120| 0,40] 131 cotat cin 31,59] 1637] 34,20] 15473 [TOTAL ZIUAT 66,30) 42.87] 201,88) 264,18 “Tableau: Pap și Boni, 208; Rokr, 2009 Graur șa. 2006; Rigs 201; Zoia 20 Discuții privind dieta Desi în tabele 42 – 48 s-a specificat cantitatea de vitamina C (vit C), acesta este doar informativă Cantitatea de vitamina C consumată de pacient poate fi diferită ață de calculele din tabel datorită următoarelor aspecte: = cantitatea de vitamina C specificată în literatura de specialitate diferă la anumite produse; = în urma determinării vitaminei C din alimente s-a constatat Că nivelul de vitamina C din produsele vegetale este influențată de mediul de cultură, proveniență, soi, te = nivelul vitaminei C este influențată și de timpul de depozitare, modalitate de preparare astro-tehnică, ete. (113.17), „neteta detalaă penru une alimente se regăsește în anexa 6. in tabelele 42-48 a unele alimente au flo datele de pe tichet produsului so “Tabel nr. 43 Dieta ziua 2 TOTALzI Dieta ziua 2 | cant | 67,51 | 46,29 [195,76] 207,91] 1510 masa aliment în g | prot | lipide plucide| vit C | keal 88,30 [mar [i buc) 100] 0,30] 0,40] 16;50|_5.00| 74| Ikiwi (1 bucata) 75|_0,75| _0,75| 13,25| 5,70] 56| Mie Dejun [tune (1 pumn) 30 2,61] 10,14] 3,51| 0,00] 119] total MD 3,66|_11,29| 31,66| 10,707 250) 11-11,30_[pdine Wassa (1 felie) | 10] 2,75] 0,45] 7,00] 0,00] aa] Gust 1 _|gem zmeură 30|__0,00| 0.00] 22.29 0,63) 91] total GI 275| 0.45| 29,29| 0,637 136] 13-14 [piept puilagratar 175,00] 18,50] _ 3,50] 0,00] _ 0,00] 108] eartot fier (1 mare) | 200| 4,20] 0,20| 38,20] 32,00] _ 176] Prinz [compot de piersici 150| _0,37| 0,00] 38,70 6,30] _ 160] limonadă cu miere 250|__1.02| 0,70] 17,10| 52,107 1] ‘total PR 24,09 4,40| 94,00] 90,407 525| 3630-17 [suc 300] 2,10 0,20] 23,40| 11,00] 106] Gust 2 _[biscuiti (i buc) 10 0,70| 1,40] 6,00] 0,00] 40} total G2 2,80] 1,60] 29,40] 13,007 147] 19-20 _ [salată asortats 150| 6,21 1081] 95,18) 112] Cink [ous fiartă (2 buc) 120| 28,00] 24,00] _0,60| 0.00] _ 340] ‘otal CINĂ 3421] 2,55] 11,42] 95,18) 453| TOTAL ZIUA 2 67,51] 46,29|195,76] 207,93] 1510) “Tab aliat dap: Pap i Bon. 2005; Rodez 2005; Graur șa. 2006 Rid, 2015; Zoia, 2013 “Tabel nr. 44 Dieta ziua 3 ToTALzI Dieta ziua 3 [cant] 71.58 | 44,74 [193,66 [617,25] 1504 masa aliment în g | prot | lipide |glucide| vit C | keal 8-830 _[omiets 200| 13,10] 10,60] 160| 275,00|__ 220| Mie Dejun [paine de secară 30] 2,34) 0.39] 14.25] 0,00] 72] total mo! 35,44] 20;39|_30,65|275,00| 293] 21-11,30 [pere (1 mijlode) 750] 0,45] 0,30] 25,35] _ 7,50] 109| Gust _|biscuite (1 bud 10] 0,69] 1,40] 6,00] 0,00] ao] total GI 3,14) 2,70] 31,35| 7,507 249] 13-14 [sup crem legume | 400] 42,21] 43,38] 35,33] 211,60] _ 319 prânz [2fezcu legume 250| 5,65| 6,62] 41,96| 10,10] 257| (ciuperci 100] 5,00] 0.50 2.50] 2,00] __ 35| total PR 22,86] 20,50|_79,79| 223,707 _ 612] 16,30-17_[iaurt simplu (1a 750] 4,80) 4,20] 6,00] 0,00] sa] Gust 2 |pdine Wassa (1 felie) | 10| _2,75| 0.45] 7,00] 0,00] 44] total G2 7,55] 4,65|_13,00| 0,007 128] 19-20 _ salată asortată 375| 7,25] 5,31] 12,62 311,05] 133] cing |ton i/eutie) s0|_15,00|_1.20| 12,00] _0,00| 122] paine de secară 30|__2,34| 039| 1425] 0,00] __ 72] total CINĂ 24,59) 6,90|_38,87| 111.05! 324] TOTAL ZIUA 3 71,58) 44,74] 193,66] 617,25] 1504] ‘Tal realizat dopa: Pap i Bon. 2003; Rode, 2008; Graur șa. 2006 Rig, 2018; Zoia, 2013 si “Tabel nr. 45 Dieta ziua 4 TOTAL Dieta sua @ ‘ant. [6087 | 45,41 | 200,98 [190,57] 1495] masa aliment ‘ing. | prot [lipide glucide| vit. | keal 8-8,30 lapte cu cereale 250] 10,89] 7.41] 47,19] 222| 307] Mic Dejun. D otal Mo. 1025] 7ai|_479| 2227 307] 11-11,30_|smoothee T 200| 251| 0,83] 30,37] 66,00] 12] Gusti D ‘otal GE 251|_08i 3037] 6600) 1a2] 13-14 peste somon (If 750] 30,30] 23,55] — 1,20] 75,00] ae] Prine [sume inndbusite 300| 2,85| 0,76] 17,90] 16,26| — 92] eartot natur 150| 3.5] 0,15] 28,65] 24,00] 332] total PR 36,0] 20,a6|_87,75| 115,26, 572| 16,30-17 |rigdale (65 buc) | 449] 11,38) 443] 025| 142 ‘Gust? D otal G2 249| 33.38) 443|_ 0251 142] 19-20 — [paste cu legume 750] sas 1,35] 71,24] 10,84] 331| Cina d total CINK Sas] 135] 7,24] 10,84) 331] [TOTAL ZIVAa 60,67] 45,41] 200,98] 194,57) 1495] Tablet după: Pap și Bop 2008; Ror, 2005; Gru 2006 Rig, 201%; Zona. 201, “Tabel nr. 46 Dieta ziua $ TOTALZI | Dieta siue 5 | cant | 69,38 | 41,52 [162,22] 336,03] 1469 mesa aliment | ing | prot | lipide [plucide| vit | keal 88,30 [mar(1 buc) 150] 0,45] 0,60] 25,35| 7,50] 113] prune (2-3 buc) | 150] 0,90] _0,15| 25,80] 6,00] 113] Mie Delun |piscuiți (2 buc) 20] 1,40] 2.80] 12,00] 0,00] __ sal EET) 2.75] 3,55| 63,15| 13,507 303] 11-11,30 [nud caju(S6buq | 20] 7,20] 12,60] 2,40] 0,00] 157] Gust 1 ol total GI 720] 12,60| 2,40] 0,007 357] 13-14 [supa crem ndut | 300] 9,02] 1,66] 38,50] 4,30] 210] piept pul fiert 75| 18,50] 3.50] 0,00] 0,00] _ 108 pranz . |Biure de cartofi | 150] 2,90] 8,10] 19,12] 16,00] _ 166] salată varză 100| 1,80] 4,86] — 5,80] 43,00] __7ej limonada 250| 1,50] 0,70] 14,39] 50,55] 72] ata PR 33,72|_18.82| 77,81] 133,85 632] 16,30-17 [smoothe? 300] 2,50] 0,80] 22,05] 35,50] 108] Sust2 o] total G2 250| 080| 22,05] 35,507 _ 108] 19-20 salată asortatl Tso] 621| 4,55] 10,81] 95,18) 112] ina |Prânză slaba (vaea)| 100] 27,00] 1,20] 6,00] 0,00] 105 pine de secară 30| 2,34) 0,39] 14,25] 0,00] 72] Total CINĂ d za 5,75| 6,82 95,18! 289] TOTAL ZIUA 5 (69,38) 41,52) 182,22) 338,03] 1489] Tabel eliza dup Papp și Bognăr 2008; Roar, 2009; Grau șa. 2006; Righ 2013; Zona, 2013, s2 “Tabel nr. 47 Dieta ziua 6 TOTALzI Dieta ziua 6 cane [72,95 | 40559 | 187,62 [325,90] 1523 masa aliment ing | prot | lipide | glucide | vic | kcal 88,30 [mir (1 bu) 150] 0.45] 0,60 25,35| 7,50] _ 113] pară (1 buc mijiocie) 150] 0,90] _ 0,75] 24,00] 3,00] _ 109] Mic Dejun i scuiți (2 buc) 2o| 1,40] 2,80] 12,00] 0,00) sil otal MO 27545) 6135) 10,507 301] 11-11,30 [paine Wassa (2 fel) 20] 5,50] 0,90] 14,00] 0,00] 88] Gust 1 lieiemea felie 1/2 palms) 20| 3,20) 440] 020] 0,00] 55] eastraveți So] 0,65] 0,10] 1.45] 3,50] 10 total GI 9,35 540] 15,651 3,50 _ 153] 13-14 [supa de cartofi 300| 4,10) 7,70] 32,40] 100,30] 221 piept pui fnnabusit 75,00| 18,50] 3,50] 000| 0,00] _ 108] Prénz [legume innibusite 250 6,231 0,41| 20,73] 13,55] _ 114] limonadă cu miere 230| 1,02) 0,70) 170) 2,10] si Total PR 28,837 11,61 _53,137113,857 _ 525] 1630-17 [ruc (53 buc) 2o|— 3,72] 11,40] 2.34] 0,00] 131] Gust 2 d total G2 3721140] 234] 000131] 19-20 _[salatd asortată 250] 12,80) 5,83] _14,75|111,05| _ 167] Cina — [fasole cu legume 300] 14,50] 2,20] 40,40] #7,00| 246] cotat cină! 27,30, 8,03] _ 55,15|196,05| 413] [TOTALZIUA6 71,95) 40,59) 187,62/525,90) 1523] abel ealizat după: Papp i Bog, 2008; Roar, 2008; Graur ga, Tabel nr. 48 Dieta ziua 7 7006; Rigi 2013; Zon, 2018 TOTAL! | Dieta viva? | cant | 66,40 [43,73] 203,93 [152,03] 1507 masa iment îng | prot lipide] glucide | vit | keal 8-8,30_[lapte cu cereale 200| 10,85] 7.41| 47,19] 2,22] 307] Mic Dejun o) otal MD 30,89] 7ai|_ 47,39] 2,221 _ 307] 11-11,30_[smoothee 3 300] 2,60] 0,80] 25,05] 50,50] 121 Gusti o ‘otal GE 260| 030| 25,05) 50,507 a2 13-28 [sup ca teil 300] 9,24] 0,75] 23,38] 83,50] _ 141] prânz pomen 00| 20,20] 15,66| 0,80] 0,00) 232] orez în trei culori 450] 3,56] 4.86] 30,61] 3,00] 185] Total PR 33,00) 23,27] 54,79] 86,50) _ 558] 16,3017 pâine prăită 30] — 2,34] 039| 14.25] 0,00) 72 Gust2 iaurt slab 350] —4,95|_0.15| ss] 0,00) a6] ‘total 62 7,29] 054] 20,10] 0,00” _117| 19:20 |bugincă chia 330] 12,62] 13,73] 54,79] 12,79] aoa] Cina 0 total CINK 32,62) 137i] 54,78] 12,79] aa] {TOTAL ZIUA7 66,40) 43,73) 201,91|352,01] 1507] “Tal eat dup: Papp și Bona 2005; Role, 2005; Grau șa. 2006; Rig, 201%; Zon, 2015, Concluzii Sintetizarea rezultatelor Deși organismul uman are nevoie de o cantitate mică de vitamina C (70 – 90 mg la adult Sinătos), totuși consumul de un aport adecvat este esențial pentru buna funcționare a organismului uman. Fiind implicată în funcțiile metabolice a organismului, nu este de neglijat importanța acestui microelement. Din acest motiv s-a realizat un studiu complex privind: – conținutul de v C a produselor alimentare; =. rezaltatele primei determinări de vitamina C seric raportat la frecvența consumului de fructe si legume, + corelație intre frecvența de consum de alimente cu conținut de vitamina C si nivelul de vitamina C seric; + nivelul de vitamina C seri raportat la diverse obiceiuri ale participantilor; – motivele diferenței nivelului de vitamina C seric de la prima la a doua analiză, corelată cu optiunea de consum de vitamina C. 1. Conținutul de vitamina Ca produseor alimentare în urma comparării nivelului vitaminei C din produsele aalizate cu valorile specificate tura e speciale la uncle produse s-a observat ierentă majoră din aceste valori Chiar în cadrul laturi de specialitate diverse maeriale indică valori diferite ale vitaminei C pentru anumite produse. Acest aspect cu siguranță se datorează pe de o parte aspectului că zona de proveniență, mediul de cultură soul et. a legumelor și a iucelor analizate diferă (aspecte care nu se uâsese foarte detaliate în literatura de specia ae) iar pe de altă pane nivelul de Vitamina C ese imfucnțată de condiile și timpul de depozitare. De asemenea prin diverse procese gastrotehnice alimenele por pierd canități considerabil de vitaina C 2. Rezultatele primei determinări de vitamina C seric raportat la frecvența consumului de fructe si legume Prin chestionarul privind consumul zilnic de fructe și de legume comparată cu nivelul de vitamina C seri s-a observat aspectul, ci persoanele care consumă: – porte de fructe si legume/2i, au în medie nivelul de Vitamina C serie: 5,50; – 2 porii de fiucte și legume/zi, au în medie nivelul de vitamina C serie. 6,61; + 3 porii de fructe și legume/zi, au în medie nivelul de vitamina C seric: 9,06; + porii de fructe și legume/2i, au în medie nivelul de vitamina C serie. 7,10; = 5 porii de fructe și legume/zi, au în medie nivelul de vitamina C serie: 6.86, Prin analiza frecvenței de consum ale produselor vegetale s-a ajuns la concluzia, că poryile de fructe și de legume consumate zinc au o ușoară influență asupra nivelului de vitamina C seri. 3, Corelațe între frecvența de consum de alimente cu conținut de vitamina C si nivelul de vitamina C serie Initial sa realizat un chestionar privind obiceiurile de consum de alimente cu conținut de vitamina C, iar odată cu primele rezaltate ale dozaări vitaminei C seric s-au căutat corelaii între aceste aspecte. S-a observat aspectul, că nu există o corelație clară între diversificarea consumului ale alimentelor cu conținut ridicat de Vitamina C și frecvența consumului acestora gi intre nivelul de vitamina C seri. Astfel s-a ajuns la concluzia că nivelul de vitamina C seric este foarte putin inuențată de consumul general de produse cu conținut ridicat de vitamina C din nutriția de zi cu zi, aspect care se poate datora: = frecvenței si cantități produselor consumate cu conținut ridicat de vitamina C; =. obiceiurilor și locurilor de aprovizionare ale acestora: sa = modului de consum (crud sau preparat termic), De asemenea, absorbția acidului ascorbic poate i i’luențat și de alte aspecte (punctul 4 fel consumul in sine de alimente cu conținut ridicat de vitamina C nu este indeajuns pentru a asigura ‘organismului un apor adecvat de vitamina C aspirin, calmante, stres, temperaturi inate, fumul de gar sau ulei ar, ra observat aspectul, consum regulat de alimente cu conținut de vitamina C) si mina C serie raportat la diverse obiceiuri ale participanților. Deoarece absorbția acidului ascorbic poate fi scăzată sau împiedicată de antibiotice, conizol alizat o comparație aceste obiceiuri și nivelul vitaminei C seric de la prima determinare Prin chestionarul privind diverse obiceiuri comparată cu nivelul de vitamina C serie s-a persoanele care: – . fumează, au în medie nivelul de vitamina C serie: 4,18; – nu fumează, au în medie nivelul de vitamina C seric: 8,62: – consumă alcool des, au în medie nivelul de vitamina C seric: 695. = consumă alcool ocazional, au în medie nivelul de vitamina C serie: 6,11; – nu consumă alcool niciodată, au în medie nivelul de vitamina C seic: 8,1. 5. Diferența nivelului de vitamina C serie de Ia prima la a doua analiză, corelată cu opțiunea de consum de vitamina C În urma optiunii de consum a unui aport de vitamina C s-a putut observa; – o crestere exponential a vitaminei C seri în urma consumului de porii ridicate de fructe si de legume crude corelată cu consumul de vitamina C din suplimente alimentare; – 0 crestere adecvată a vitaminei C seric în urma unei diete cu alimente care contin un nivel ridicat de vitamina C; – 0 creștere relativă a Vitaminei C serie în urma consumului de vitamina C din suplimente alimentare la majoritatea persoanelor: + 0 scădere relativă a vitaminei C seric în urma consumului de vitamina C din suplimente alimentare la unele persoane: – 0 scădere considerabilă a vitaminei C seric la persoanele care nu au urmant nici o dietă, nici ‘nu au avut consum de vitamina C din suplimente alimentare: -. ră rezultat Ia persoanele care nu au avut disponibilitate pentru a doua determinare de vitamina C seric. Astfel se poate observa, că nivelul de vitamina C seic poate fi influențată de dietă (cu majoritatea cazurilor poate fi influențată și de consum de suplimente alimentare, iar consumul neregulat a alimentelor cu conținut de vitamina C poate duce la scăderea nivelului de Vitamina C seric. Posibilitate de dezvoltare în viitor. Se pot realiza determinări UV spectofometrice în paralel cu determinarea iodomerică și comparare cu etaloane, pentru rezultate mai clare si mai relevante (ceea ce nu s-a realizat la această 1ucrare din lipsa unor reactivi necesari). Se pot realiza determinări pe mai multe sortimente de produse pentru o privire în ansamblu side asemenea se poate determina vitamina C paralel din aceași produs: – crud, = proaspăt, = depozitat (pe diferite intervale de timp si condiții de depozitare), -. preparat termic (în diferite moduri, incluzând produsele conservate) Se pot realiza determinări pe produse Similare in diverse anotimpuri. ss În concluzie, desi diferența valorilor sunt foarte mari dintre determinările vitaminei C in laborator prin metoda iodometrică și valorile produselor similare descrise in literatura de specialitate, se poate observa o diferență considerabilă intre nivelul vitaminei C Ia aceași produs, analizat, în funcție de proveniență, so, locul si metoda de cultivare, momentul de recoltare, timpul de depozitare, etc. După acest aspect se poate ajunge a ipoteza că ar putea fi în aceași situație și alte vitamine, in special cele hidrosolubie, care se găsesc în diverse produse vegetale. Acest aspect se poate datora faptului că în ulimii SO de ani s-au produs multe schimbări în privința naturii și solului, datorită polurii din ce în ce mai ridicate, datorită substanțelor chimice folosite în cursul cultivării produselor vegetale și datorită semințelor modificate genetic Soluția la acest aspect ar putea fi incurajarea producătorilor locali si a producției individuale (Gn gridinele proprii) în privința cultivării că naturale (multiplicare de semințe propri, folosirea îngrășământului natural la aer liber, etc.) i recoltarea produselor vegetale cât mai aproape de maturitate și consumul acestora in cel mai scurt timp posibil după recoltare. De asemenea, datorită faptului că este foarte important consumul adecvat a vitaminei C (și în general a vitaminelor), este importantă și alegerea unor surse alimentare potrivite, care să asigure um aport exogen adecvat. În acest sens este nevoie de educația populației și orientarea acestora“ către producători locali, către produse cât mai naturale (culese în stare de maturitate, crescute prin srădini sau aer liber) si consumul acestora în timpul cât mai scurt posibil de la recoltare. s6 Contribuții proprii 1. Modul de abordare a subiectul Acest subiect a fost ales în urma unei determinări Similare în laboratoarele universități unde s-a constatat o diferență considerabilă dintre rezultatul obținut și valorile specificate în literatura de specialiate. Tema a fos abordată cu seriozitate i curiozitatea de a găsi răspunsuri la subiectle specificate in introducerea acestei lucrări 2, Etapele proiectării După alegerea temei si construirea cuprinsul început demararea acțiunilor necesare realizării lucrării: = discutie cu medicul de medicina familiei, din raza căruia au fost selectate participant + selectarea voluntarilor participant; = contract cu laboratorul de analize, care a oferit cele mai bune condiții în raport de pret și calitate: = studiul vitaminei C din literatura de specialitate; – studiul determinării vitaminei C seric; = organizarea datei și locul recoltăii in privința determinării vitaminei C seric; = studiul metodelor de dozare a vitaminei C din produse alimentar = _alegerea metodei de dozare pentru care s-a găsit substanțele gi reactivi necesar; – determinarea propriuzisă, = . colectarea datelor (rezultate analiză laborator și completare chestionar participanți) = măsurători antropometrice ale participanților și discuții privind opțiunea consumului de amina C; + calculul necesarului energetic i realizarea dietei pe baza acestui + _pastrarea legăturii cu participanții monitorizarea tării lor, dacă se in de retemenv dietă: = . oreanizarea celui de a doua recoltare și colectarea datelor. © prelucrarea datelor, -. sintetizarea, compararea rezultatelor impreună cu coordonatorul șiințific, s-a 3. Modul de structurare ale acestei lu inițial această lucrare a fost structurată pe 3 capitole, dintre care unul dedicat părți teoretice si două părți practic (descrise in introducerea acestei ucrări) Pe parcursul lucrării această structurarea suferit schimbări minore. cu excepția aspectului că din imposibilitatea procurării unor reactivi necesari nu s-a putu realiza alte dozări a vitaminei C din produse vegetale, decât cea prin metoda iodometricd 4. Modul de realizare a studiului de caz privind determinarea vitaminei C serice După selectarea participanților s-a realizat o discuție individuală cu fiecare in parte despre modul de desfășurare a activități, in urma acestei discuții s-a semnat un consimjământ informat cu fiecare persoană, ceea ce a cuprins subiectele discutate anterior, apoi S-a inițiat demararea acțiunilor după cum urmează: – prezentarea participantlor în vederea primei recoltări, fie Ia cabinetul individual de medicină de familie dr. Steop Maria Simona din Zimandul Nou, fie la laboratorul de analize medicale Synevo (după posibilitatea si preferința fiecărui participant); =. întâlniri individuale cu fiecare participant in parte, în care s-a realizat: o. anamneza; o. măsurători antropometsice; o. discuții individuale privind obiceiurile alimentare și stilul de vi o. completarea chestionarelor privind consumul de alimente cu conținut ridicat de Vitamina © i consumul de legume și fructe în general 7 După obținerea primelor rezultate privind nivelul de vitamina C serie, s-a realizat o discuție cu diagnosticiantul participant despre recomandările acestuia și apoi o discuție cu participanți privind opțiunea personală de consum de vitamina C din dietă, din suplimente alimentare, ambele sau niciuna. Aici este de remarcat faptul că au fost două persoane care au optat pentru consumul de suplimente alimentare, însă pe parcurs nu au efectuat tratamentul cu suplimene alimentare și nici nu ‘au realizat schimbări în privința consumului de alimente cu conținut de vitamina C, astfel în eraficele lucrării aceste persoane au fost trecute la categoria persoanelor care nu au ales nici un fel de modalitate de consum de vitamina C După o perioadă de 4 – 6 luni, în funcție de dorina indivizilor, s-a realiza a doua recoltare în privința determinării vitaminei C serice, iar după obținerea rezultatelor s-a început prelucrarea datelor, Aceste date au fost prelucrate inițial în general, cu realizarea tabelelor și figurilor aferente, iar pe parcurs cum s-a observat o eventuală corelație sau nu s-a gisit un răspuns la o întrebare (de exemplu corelaiaintre obiceiurile alimentare și nivelul vitaminei C serice de la prima determinare). s-au realizat o serie de tabele si figuri, dintre care cele mai concludente au fos folosite la această 1ucrare 8. Modul de realizare a studiului de caz privind dozarea vit produse vegetale În prima fază s-a realizat un studiu privind sursele alimentare de vitamina C si valorile acestora din literatura de specialiate. Pe baza acestui studiu s-au ales produsele vegetale cu conținut de vitamina C, după următoarele criterii: =. să coincidă perioada de recoltare cu momentul determinării la laborator, = să se poată aproviziona atât din magazine, căt i din diverse culturi individuale si zonale: = să se găsească din toate variantele mai multe soiur in scopul realizări căt mai complexe a unor studii și comparații Dozarea. propriuzisă a vitaminei C din fructe si legume s-a realizat la laboratorul universității care a cuprins următorii pași – _ pregătirea reacivilor necesari pentru determinare: =. etichetarea și codificarea produselor pregătite pentru analiză, = determinarea propriuzisă prin metoda iodometrică (Singura metodă pentru care s-a găsit substanțele necesare). notarea valorilor obținute prin titrare, Pe baza valorilor moale s-a realizat caleulul aferent fiecărui produs analizat. apoi s-au prelucrat datele care sunt cuprinse prin tabele și figuri în capitolul I ale acestei lucrări. minei C din diverse 6. Criteriile de bază pentru realizarea dietei După realizarea anamnezei, care include datele necesare privind antecedentele personale și hheredo-colaterale, evoluția greta, istoricul de diete, chestionare privind obiceiurile alimentare si stil de viață, ete. s-au realizat calculele necesare privind necesarul energetic i împărțirea acestuia la necesar de proteine, lipide si glucide. În realizarea dietei s-a pus mai mare accent pe necesarul si proporția dintre macroelemente, decât pe continutul de vitamina C, deoarece nivelul de vitamina C din alimente este influențată de o serie de factori (descrise și analizate în această lucrare). La stabilirea dietei s-au luat în considerare o serie de factori, care influențează modul de alimentare a persoanei în cauză = ritmul zilnic (ora de trezire și de culcare): =. activitățile zilnice (program de lucru, program copii); – obligațiile familiare (gătit, preferințe posibilitate de integrare a dietelor versus posibilitate de a se alimenta diferi); =. preferințele alimentare; – posibilitățile de aprovizionare: se Bibliografie | +*eFood and Nutton Boat, Insite of Medicine (2000) Dietary Reference Iles for Vitamin C, Vitamin Selenium, and Carotenoids: a Report ofthe Panel on Dietary Anixidans and Related Compounds, Subcommitees on Upper Reference Lents of Nutrients and of Interpretation and Use of Dietary Reference tos. and the Stoning Commitee onthe Scene Evanation of Dietary Reference Intakes, Washington, DC: Natosal Academy Press 2.. $¢eLaborator Synevo 2010, Refering specific tenolgiet de iuera uilzate, Ret Type: Catalog 3. ***Laboraory Corporation of America (2010), Directory of Serices and Inerpretive Gude, Van C, Iabeorp com. Ref Type: Interact Communication. „ayo Clink. Mayo Medical” Laberatoncs. Test Catalog: Ascorbic Acid, Plasma wm mayomodicalaboratrics. com, Ref Type: Intereet Communication. 5, Acscbeher,HLU., Brown, RG, (1972) Chic! Chemistry 66 Aftiumi-Ardckani, M. Shojaoddiny-Ardckani. A. 2007), et of vitamin C on blood glucose. serum lipids serum eul type 2 dates patents, Indian. Med. Res 7. Andojol. C. Ciceu. AL. Costoreana. N. Cseryei, AK., Dragomir. AM. Țicărat MT. fonescu, S- obor, OC, Mate, A. Moldovan LC, Nicola, AL, Ragu, AM, Saucs, B Tagedu, Gy, Ureche. AD. (2016), aminele componente ale alimenație otomoleulre, Eau Pi a 8. Anon, §, 2012), ncuratune în mdcina mani: br amintirea în Valeri Popa, Edin a AS, ly, Editura Palm, 9, Bulă, PA. (2014), Vindecare prin marie, ară medicament doar prin vitamine, minerale, plane și suptinente alimentare naturale, ura Litera, Bucuresti 10, Baron, IC. MeDoanell, SM Adams, PC. ef al. (1998), Management of hemochromatosis Hemochromaiosis management working group. Ann Item Med. 1, Bagman, A.C. Mendooga, C, Heiberg. LP. (2008), Feet of vitamin C supplements on urinar; aloe and pilin calcio soneforming patens, Kidney lt. 6803) 1066-1071 12, Boers MHL, Poer, RS. (eto) (2009), Mara Merck de dice i rmamen, Bin a XVII-a Edita Al Bucurest 18, Borger, L. Gerson, C.D, Yu TF, (1977), The effet of ascorbic acid on ure cid exertion witha commentary ‘on the real handling of ascorbic aid, Am Med. 6271-6. 14, Bile. M. 2011}, Sanaiatea are gua, Bucarei Edita Cunea Veche Publishing. 18. Bite, A. (2011), Gastronomie !gosrownte, Universitatea Stefan Cel Mare 16 Borenstein B, (1987, The ro ofexcorbic act fonds, Food Teo. vol… 1 17. Buckler, BS., Pash, A (2009), Scurvy. www medicine medseape com. Ref Type: Internet Communication. 18, Buetmer, GR. (1993), The pecking oile of ee radicals ad antioxidants: Lp perovdation,a-tocopherel, ‘and asortate Arch. Biochem. Biephys. 19, Chen. X. Touye, RM. Pak. JB. Shin, EL. (2001), Antioxidant fects of vitamins C and E are ‘associate with aller activation of vascular NADPIT otlase and syperoxade.dmusee i stroke prone SHR. Hypertension, 3006-01, 20. Chirac, B. Bora, V.. Chie, D (2008), Bucătărie Eda a X-a. completa și revizui. Edura Național. Bucur 21. Cojocaru, D., Comes, E, Cojocana, $1. 2010), Bicchina vitaminelor și a hormontior Edun Academiei Române, Bucuresti 22. Cris, 1, Ghigo, R. Pi, L. (2014), Biochimie medicala, Eur Universi de Vest „N And. 23. Cunningham, 13. (199%), The luca mur en and vitamin C: implications nisin dependen date ‘melas, 3. Am. Cll. N 24, Davies, MB, Ass Chemisty 25, Dobreanu, M, Biochimie clinica pleat practice, Ediția Ia Bucureși, Eur Medical, 2010, 80-2. 26. Drouin, Godin Pag’, B, 2011), The genetics of tamin C loss vertebrates, Cure. Genomics, 2 (5. 27. Du, J, Callen, 14, Bietnee GIR_(2012), Ascorbic acid: chemistry, biology and the treatment of cancer. Biochim Biophys Act, 1926-44357. 28. Dux, L, Hannes, 1, Pil 3, Ujsdsed 1 (2014): Scon-Grargy Alher szetemi oroksége, Ediura Szepedt ere, Srezed. 29, EastG. A. Nascimento EC. (2002), Microscale determination of vitamin C by weight trimer, 3. 0F Chemical Easton 7941: 100-102 30, Ene, FV. 2013), Regim naturist de slăbire, Era A Bucuresti 31 Enea, O.U, Ens, TA, Diaz, B. Cabo MI, Alinbas, SK. Caydee, M, Gobtolga, U. (2016), Yamin Cis efectve for the prevention and regression of endometrione implants în an experimentally induced rat ‘model of enlomerion, Taiwanese Jura of Obsetes & Gynecol. 32. Faur V. (3011), Adevar despre amemație, Era Nagar, Luge), Panidge,D.A.(1991), Pitamin Cs Chemistry and Blochomisry, Royal Society of se a. Far. V. Golan, M (1999), Frerape 9 ftoproeci alimentară, Edita Daca Nova, Lugo. 34. Geigen., Hirano DS. Neileman SL. (1981), High performance ligud ciromaegraph method forthe determinate of ascorbic ou and Deisoascorbe acu, 3 Comat, 206: 396-9, 35. Geiger, Hirano D’S. Neidleman SAL. (1981), High performance liquid chromatography method for the determination of L-ascorble ald and Drisoascorbe acid, J Chromaogra 206: 96-99. 36. Grau $i colaboratri (2006). Gh penta alimenaa sănătoasă. Eur Perfomanica, as 37. Gropper, SS. Smith, 1, Grodd, JL, (2008), ddvancod Arion and Human Metabotim, Belmont, CA: Thomson Wadsworth 38, Huang J, Davi B. A. Winefos, CJ. Mack, W.1. Tan. F.C. Kim. LJ. (2001), Dehioaseorbe acd, a Mood ab Bari rasportble form of Vian C mediates potent cerbroprotection in experimental stroke, in: Proc, Na, Acad. Sel USA, vo. 98 (20), p. 11720-11724 39. ani, R: (2008), Nou teoreice practice de marie unand, Edita Universiti “Aurel Vey”, Arad 0. Levine, M, Quon, MA, (2006), High-dose ora vitamin C partially replenishes vitamin Cleves în patente with Bpe 2 diabetes and low vmin C levels but does not inprove endothelial duction or insulin resistance, Am. Physiol, Heat Cre, Physiol. 290, H137-HI4S, an. Lio, M, Seb, V-A. (1987), Selected reactions of L-ascorble acu related 1 fo, Food Teh, ol $1 42. Mencinicopshi, Gh, 2010), ce mai mancam, Vo. Editura Cores, Snagov 3. Mikrova, NA, lem, TE, Rlordan, NH. (2008) Ancangogente eee of high doses of ascorbic acid, J rasi Med, 6:30. aa. Mogos, VT. (1999), Dietorrapa defcienelorvtamince, Eur RAL, Bucura, 45. Moldovan, P., Tosa, ML, Le D. Majd, C. Pais, C, Irie, FD. (2006), pica! penru laboratorul de ochimle Edita Napoca Star, Ciu Napoca 6. Naida, KA. (2003), Ptamin C în Ian heath and disease stil a mer? an overview, Nu 127, 47. Orbos, E. (200%), Adi alimenta neces rs, Ears AGIR, BUCA 48 Ossula, E. Kat, ¥, Hirose, S., Hagiwara, H, (2000, ole of ascorbic act în the oxeoclas formation: Induction of steoctat dierensation factor with formation of the exiracclllar collagen. mati, Endocrinology, 141 (8), 3006-3011 49, Papp, Bogule K. (2003), Tdpamugubldsorivona, Eur Teas, 2011 50, Rahman Khan, MM. Rahman, MM, Islam MS. Begum, SA. (2006), 4 Simple UV-specrophotomenic Metin! forthe Determination of Vitamin C Content în Varios Prats and Vegetables at Set Ara n Bangladesh, Jounal of Biological Sciences, 6: 388-392 st. Riss J. 2013), Deeks, Editura Medicina, Badpest 52. Rodr, (2008), Iépanog bla, Edtara Medina, Budapest. 53. Sima. A, Vind, A Roma M. Timar, R Timar, B: (2018), Nogami de marie amana feologica Microurienf, Edure Universit de Media și Farmacie Victor Babeș, Timișoara. 54, Sram, RJ. Binkora,B. Rosser JP. (2012) amar C for DNA damage prevention, Mutat Res, 733 (1-2). 38. Stein HIB Hasan, A” Fox. LH. (1976), Ascorbic acid-induced nricsurla A consequene) of megavilami therapy, Asa era Md 84385-8 36. Sut, JL, Bast, TX. Dickerson, J.W. (1983), Eee of large doses of ascorbic acl în man onsome nitrogenows component of wine, Hum Nutt Appt Nut 37:136-40. 37. Tracer, O. Hust. Poindeuc, J. Pak, CY.C. Pearle, MS. (2003, Jet of ascorbic ac consumption on urinar some risk factors, Ura. (7002. p 1) 397-401 58. Unlu A: Kira, O. Oadogan, ML, Nayi, E (2016), Highslase vitamin C and cancer, Jounal of Oncological Science, 1 10-12 59, Veasey Ri and Nieman T-A (1980), Chmiluminescence high-performance uid chromatographic detector apple! 1 ancore acid determinations, Cheateri. 200% 193-102 0. Veasey Rand Nieman TA (1980), Chemtlaminescence high performance liquid chromatographic detector apple! to ancore cid determinations, 3. Comat, 200% 193-102 or. Vera, 1. Calderon, PB. (2009), Pharmacologic concentrations of ascorbate are achieved by parenteral adminsraton and exhibit antitunara fet, Free Radi Biol Med, 4732.40 62, Wion, 1D. 2008), Defic i excesul de viomine. În Harrison Principle Medicine! mer. 68 Yeom. CH, Lee, G- Park JH. Va. 1. Pak. S. Vi SY. ef al (2009). High dose concentration administrata ofascorle acid inhib tor growth în BALC mice implanted with sarcoma 180 cancer ell va the restriction of angiogenesis, Trans Me 7:70. 4. Zona, EC (2013), Nuri tte In sistent comuta, Eira Universi de Vest and. Webogratie 1. pw outreach cnterbury.acchemisiry documents amine, fine pă (UVNZ), 2. Inpsiwebcache gooplesercontent com seareq-cachesP2)SnjMSXY chemubbelyroiflesVitamina_ Co red 1 Aerodet-lakdgorodient= firefox (UBBC) mone FIȘĂ PRODUS DENUMIRE PRODUS sor SURSA CULTIVAT DATA RECOLTARE CERTA ESTIMATA DATA ANALIZA DATELE DETERMINĂRII VITAMINEI C METODA REZULTATE KIO3 folosit la irare (ml) _ mw material luat in analiză (x) — @ PASI DE CALCUL nr. de moli de KIO3 V+0.0008/1000 nr. de moli de acid ascorbic (multiplicat cu 3) multiplicat cu S (folosit 10 ml material din SO) multiplicat cu 176 (masa moleculara a vitaminei C) Formula finală de calcul VeToa/G Conținut de vitamina C în mg/100 g produs analizat OBSERVAȚII cop ANEXANR. 1 a ANEXA NR.2 CONSIMTAMANT INFORMAT pentru paniciparea subiecților umani ln studiul de licență Coordonate proiect: Cont univ. dr. Munteanu Melania Florina Medic susținător (diagnostician); dr. Steop Simona, medic specialist de Medicină de familie, Zimandul Nou Laborator de analize: Synevo ‘Student: Tașeău Gyongyvér LL INTRODUCERE Sunteți invitat să participați la un studiu ce are ca obiectiv determinarea vitaminei C si administrarea. unei diete corespunzătoare. respectiv a unor suplimente nutritive (după caz), funcție de rezultatele de laborator și necesarul respectiv disponibilitatea participantul Prin semnarea prezentului document acceptati în mod voluntar participarea la studiul de licență a studentei la UVVG Arad, Tasedu Gyongyvér, de fad vise adresează în urma selectieiefectuate, 2 CONFIDENTIALITATE Rezultatele studiului efectuat vor fi confidential si persoana dv/a copilului dumneavoastră na va fi identificată în nici un rapon scris sau verbal. Ca parte a studiului, membrii colectivului de studiu vor accesa datele medicale dumneavoasră, păsirând confidențaltatea asupra lor. Î toate rezultatele analizelor efectuate si în rapoarte, numele dv./al copilului va fi înlocuit de un cod numeric, pentru respectarea confidenșialiații. Datele obținute pe parcursul studiului vor fi protejate si păstrate la titular de proiect Acest document conține descrierea unui proiect de studiu, fiind discutate conținutul său cu persoanele desemnate în acest scop inainte de semnarea consimțămintului! Întrucât în studiul propus sunt inclui si minori, consimământul de panicipare pentru aceștia ese solicita părintelui sau autorității tutelare legale, către care se face adresarea in cele ce urmează Prezentul protocol este constituit conform normelor de etică a cercetării promovate de Uniunea Europeană si aplicate atât în țările Comunității Europene cits în SUA. 3. PENTRU LĂMURIRI SUPLIMENTARE Persoană de contact: Tașcâu Gyongyver, tel/fax: 0728 258 664 Adresa de email: gyongyi_t@yahoo.com 4 DESCRIEREA PROIECTULUI DE STUDIU 4.1, SCOPUL CERCETĂRII Scopul acestei studii este de a cuprinde în lucrarea de licență reacția organismului la vitamina C administrată prin dieă și sau suplimente nutritive (după caz). 42. PROCEDURI În urma consimțământului dumneavoastră, vi se va face o puncte prin care se vor extrage. aproximativ $ ml de sânge, utilizându-se un ac steril cei se va introduce într-o venă, zona in care se va efectua punctia va fi atent dezinfectată cu alcool si punctia se va face numai cu instrumente sterile i de unică folosință. Această operație nu va dura mai mult de câteva minute si va fi efectuată de personal medical de specialitate. Sângele recoltat va fi folosi pentru investigații bio chimice, pentru determinarea vitaminei . Proba de singe nu va fi folosită decât în scopul realizării acestei lucrări. Rezultatele analizei se vor înmâna personal i nu vor fi divulge în nici un caz ede tere persoane. lar în lucrarea de studiu va fi cuprins rezultatul în așa fel, incât să nu poate [i asociată sau dentificată cu persoana participantă la acest proiect În cazul în care din Studiul efectuat vor rezulta informații știnifice cu impact asupra poricipantului, sunteți de acord să fii informat prin intermediul medicului curant? ODA oNU a În urma controlului efectuat de medicul de familie si numai la recomandarea acestuia, in care este necesar sunteți de acord cu efectuarea investigațiilor suplimentare? BDA @NU Alte informații ce pot fi solicitate: vârsta gi sexul, evaluarea stării de sănătate, informat legate de istoricul familiei sau de alti membri ai familiei afectați precum dv /copilul sau părinții dumneavoastră. lar pentru a stabili o dietă corespunzătoare se va completa un chestionar, care va cuprinde întrebări legate de sare de sinitate, de antecedente personale si familiale, precum obiceiurile alimentare și alte detalii legate despre alimentația personală. Deasemenea se vor efectua evaluări antropometrice. Utilizarea acestor rezultate în cadrul studiului se va face cu păstrarea confidenialită asociate codului numeric corespunzător participantului Studiul se va întinde pe o perioadă de 6 luni. În cazul în care dorii să vă rerageti din acest proiect înainte de termen, veți putea face acest 1ucru, cu rugămintea de a efectua O analiză la momentul intreruperii a dietei Și Sau a administrării de suplimente nutritive prescrise. Rezultatele acestei studii pot fi publicate sau folosite în prezentări științifice, fără ca identitatea dumneavoastri/a copilului si fe dezvăluită. Probele vor fi recoltate la inceputul, mijlocul și sfărșitul proiectului Pentru probele furnizate de dumneavoastră/copilul dumneavoastră si uilizate în studiu nu veti fi remunerat și nu veți primi nici un alt fel de recompensă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră. Probele vor fi folosite mumai în scopul cercetării, nu vor fi vândute sau utilizate pentru obținerea unor produse din comercializarea cărora să se obțină beneficii materiale Prezentul protocol de studiu este avizat de o comisie de etică, formată din specialiști care vegheazi la corectitudinea aplicării sale. 43. RISCURI Pentru preintimpinarea riscului unei reacții alergice, vă rugăm să precizatialergile de care iți că suferiți dvs copilul În cazul copilului, acesta în momentul efectuării punctiei venoase, poate deveni agitat la contactul cu personalul medical, la vederea acului sau ca urmare a durerii resimție în urma înțepăturii. De asemenea, există posibilitatea ca datorită „ficii de ac”, copilul si treacă pentru scurt timp printr-o stare lipotimică. În foarte rare situații există riscul unei infecții locale, Uneori există riscul unei mici sângerări la locul puncte În cazuri izolate se întâmplă ca vena care a fost injepatd să devină dureroasă si zona să se înroșească, În toate aceste Situații se va acționa cu maximă atenție în vederea minimizării oricărei i find compli În mod exceptional, in funcție de modul de desfășurare a activității de laborator, vi se poate solicita gi oa doua probă de sânge, În comunicarea sau publicarea rezultatelor cercetării, riscul ca identitatea dv/a copilului dumneavoastră să fie cunoscută și asociată cu anumite informații rezultate din cercetare este eliminat prin codificarea numerică a probelor biologice și datelor despre copilul dumneavoastră, respectindu-i-se astfel dreptul la confidengalitate si protejindu-i integrarea socială Nu să este afectat nici un drept legal prin semnarea prezentului consimpimant 44. BENEFICII În cazul in care vă implicați in acest proiect veți beneficia de următoarele, cu titlu gratuit – rezuatele analizei de laborator privind nivelul de vitamina C serie din organismul dvs a copilului – necesarul de suplimente nutritive de vitamina C (in cazul în care, evaluarea clinicd presupune), – evaluare corporală și nurțională periodică, pe tot parcursul studiului, – prescriere de dietă individualizată, în funcție de nevoile dvs./a copilului 4 5. ALTERNATIVA DE DECIZIE Alegerea de a participa la acest proiect nu este o obligatie pentru dumneavoastră! s Dacă semnați oasimțămintul o scai în mod voluntar, având cunogință că nu vei benefica e nici um avantaj material sau de un tratament preferențial Chir și după semnarea consimțământul, oricind vei decide că doriți să remunați a paniciparea la cercetare, sunt liber de a o face, ră a da vieo explicate pentru aceasta, fr nicio penalizare și fră nicio reținere fă de echipa de Studiu. Schimbarea de decizie nu va avea nici un fel de repercursiuni asupra dv. sau copilului dumneavoasră. Opțiunea dumneavostră nu va afecta cailaea serviciilor medicale la care avi septal $. PRECIZĂRI ADIȚIONALE Odată cu acceptarea acesti consimțământ sunteți de acord să administra dea individualizată. respect suplimentul titi de vitamina C. până la finlizarea studiului su până în momentul rasei paricipăii d copilului din acest proiet. 6 COSTURI Efectuare testelor și investigator funcționale din acest proiect nu implică nici un el de piată in partea dumneavoastră 7! RETRAGEREA DIN PROTOCOLUL DE STUDIU Dv/Copilul va fi considerat ca participant la studiu numai în urma acordului srs datat și semnat de bunăvoie de dumneavoastră, În cazul în care vei dori să v8 reali (dvs copilul) dn sctviaea de cercetare, vă rugim să dresați o cerere scrisă persoanei de contact dtaliat Ia pet. 3 7 CONFIRMARE DE PARTICIPARE. Informație din prezentul document v-au fos cite iau explicate și au fost discutate pe tare cu dumneavoastră. Ai avut posibliaea, e asemenea, să cerețiJimurri suplimentare despre desfgurareaproiectlui d cercetare și vi s-au dt spunsur la înrebrie pe care le-a adresat Semnătura dumneavoastră pe documentul de fa consfinfeșe acceparea poricipării dusa copilului dumneavoastră la proiectul de studii In urma semnării oasimăntănulu vi e va iamna tn exemplar al documentului spre părare 9. CONSIMȚĂMÂNTUL ADULȚILOR PENTRU PARTICIPARE LA PROIECTUL DE STUDIU „declar că am primit xplicați clare asupra desfășurării stiviăți d Cercetare. Am avut Ocazia Să pun întrebări și am PrimitLimuri în legătură cu proiectul i cu paniciparea mea n acesta Am primit un exemplar al prezenului document În consecin, imi dau liber și în cunoșină de cauză consimțământul la pariciparea la proiectul de studiu: Data Semnătura participantului Adresa Tel, oo – Semnătura persoanei care a obyinut consimțământul Semnătura medicului diagnostician, ANEXANR.3 CHESTIONAR „COD PARTICIPANT: Nume: renume: Varsta: anl CNP. paresa: Telefon: Em Greutate actuala: Kg, Inaltime: Grupa de sange: Gdorita:_kg m: Giicemie primul ciiu menstrual: la__anl/menopauza:___ (acae cazul) – uit elu menstrual: ‘clu regulate neregulate: DA__NU__ – . consum de anticonceptionale DA__NU__ + GESTA PARA 1. varsta ani Geza complica în cursul sareni complicat în cursul nasterii 2. varsta —_ anl, Ganea N, Gian KEGron sc complica în cursul sarenii complicat în cursul nasterii 3. varsta ani, Greve complicat în cursul sarenii complica în cursul nasterii FB, Gena — Gpon etn — KB Grn, WE Goa Cot KG E Gan — 8 Antecedente personale patologice; (afectiuni, tratamente, interni, interventii chirurgicale tratamente trecute sau actuale) Antecedente heredo-colaterale: (mama tata, frati/suror) Tratamente actuale = suplimente alimentare DA__, NU__ (daca da: denumire, cantate) – . medicamente DA__, NU___ (daca da: denumire, cantitate) – alergi la medicamente DA___,NU___ (daca da, exemple) – . Alergii ferite alimente DA__, NU__ + Daca da exemple: vitae fi (trecuta sau prezenta, mers pe os sporturi, durata/ frecventa saptamanala) Soul greutati pana in orzent (tor vari n great) Gnastere: =. Mica copi – . Pubertate adolescenta: + Gla iBank: ke – Gmax la Dania Gmin: ___kg-la___ani-cura-DA___ Cure de slatina Tip e cura, eo, Gant, Gura enter Tip de cura: Detali: Perioada: Gant: ——_ ke, Gupai ke, Mentinere: he Tip de cura etal Perioada: Gant: kg, Gdupar___ kg Mentnere: s Program actual Job, orar jb: ora de trea: ora de cutare: Mic-dejun:ora exemple: Pranz (tip de care, tip de legume, cu/fara paine): oa, exemple ina: oa exemple Gustar rete exemple Rontaiala: ora. exemple chide: canitate, tp: apa plata / minerala, cea, cafea cu / fara zahar, cu/ fara apte, sucuri, alcool Fumat: DA__, NU___(daca da, nrtigar/2i__, de cand__, fumatorin trecut:0A__, NU__) Catea: DA__, NU__(daca da, cate cafele/i?”___ lace ora_) Obiceiuri alimentare ex: – maneat in fata televizorului: DA__NU__ – . mancat noaptea: DA__, NU__ – . mancat cu colegi la job: DA__, NU__(ora:__, ce, ) – . gatit acasa / mese la restaurant / mese la canting = pofte de dulce: DA__, NU__,pofte de sarat: DA__, NU__, sidulcesisarat DA__,NU__ + folost zahar Ia ceai cafea. DA__, NU__, cat? + _folosti vegeta? (cuburi 2 altele de tip aroma pt. mancare ?) DA__, NU__ – . preparat rantas a supe, mancaruri 70A__, NU__ = alimente preferate: – alimente pe care nule manancati – alte obiceiuri aimentare CHESTIONAR DESPRE ALIMENTAȚIE 1. leimiculdejun?0a Nu ocazional recenta 2. Cei mâncat ls micul dejun? Cereale, Fructe, Ouă, paine, Atceva. 3. crezi că micul dejuneste important? Da Nu 4. Crezică mănânci prea mult zahăr? Da Nu 5. Care sunt legumele tale preferate? Morcovi, Rosi, Mazăre, Varză, Ahele………… 6. Ce legume nu mnânc?. on 7. Mănâncilegume crude? 03 Nu ocational /irecventă 8. Ce legume crude mănânci? Morcov, Spanac, Arde gas, Gul, lată, Conopidă, Anale… 9. Mânânci legume când iiogustare? Da Nu ocazional recventa 10. De câte ori pe zi mindnci legume? Niciodată, 1 Dată, 2 On, 3 Ori, 4 Or, De mai multe ori 1. Îiplactructele? Da Nu 12. Care sunt fructele tale preferate? Mere, Banane, Pere, Portocale, Alele…………… 13. Mânânei fructe la micul dejun? Da Nu ocazional recventa 14. Manan fructe proaspete la prânz? Da Nu ocazional /frecvents 15, De câte ori mindnc fructe proaspete pe 2? Niciodată, 1 Dată, 2 Ori, 3 Or, 40ri 16. Ce sucuri de fructe bei. 17. cetel de pâine mănânci mai des? Alba, De secară, Neagră, Ah feluri 18. Aigustat vreodată pâine din făină integrală? Da Nu 19. Decate ori pe zi bi lapte? Niciodată, 1 Dată, 2 ri, 3 Ori, 4 Ori, De mai multe ori 20. Beilaptela micul dejun? Da _ Nu ocazional /recventa 21. Ce gustări mănânci mal des? Brânză, Nuci, Fructe, Dulciuri, Legume, Produse de patiserie. 22. Ce bel cel mai des? Sifon/apa minerala, Suc de fructe, Lapte, Apa plata, Cea, Altele 23. Consider că băuturile sau gustărle pe carele consumi it fac bine? Da 24. Îiprepari singur gustărle? Da Nu 25. Numeste o gustare bună dintre cele pe care le mănânc 1. 26. țiplacesarea pe mâncare? Da Nu 27. Crezi că multă sare’ face rău? Da Nu 28. Îțiplace peștele? Da Nu 29, hiplace carnea depul?Da Nu 30. țiplacecarnea? Da Nu 31. Ce mănânci mai des? Peste__, Carne de pul__ Carne de pore__ Carne de vtă__, 32. îțiplacesă încerci feluri noi de mâncare? Da 33. Consider că obiceluile alimentare bune te ajută să-i păstrezi sânătatea? Da Nu 34. Consider că greutatea ta este? Bună__, Prea mare__, Prea mică__ 35, Crezi că mănânci alimente potrivite? Da Nu Ce produse consumi din urmatoarele (cantitate si frecventa): Nu N wee [oe | Sa | FAR wee |e | Sat | a | Acerola 1600 “ Măcese 1100 cans [500 ceace [200 reia [230 ‘ei gras Genes 375 Păurunei | 160 ui [50 trap [55 varză 77 conogiă 50 oase 70 tente ani muste Unisor— [60 Feat on [33 root [59 nasture nani [50 tims [50 onocaie _| 50 fi rana 45 tein’ [32 orare [45 Fest cret 38 Vartéde | 80 rosu Srumtes rio [35 vitae [32 sue; nt mine [20 Pepere [32 Sarangi Spanse [55 Papaya ‘Avocado rana Wangs Got Wate dich More apa api stea cula Peste swage abel reset după ui, 2003; Buckler și Pra 2009; Dobreanu, 2010; Mencinlcopsc,2OHO; ie, ZOE Bac, 2014 (ain cartea Vitaminee, componente ale alimentației ontomoleculare) In funie de rezuttatele de laborator prind determinarea vitaminei C serice, preferi: DIETA. Motivati: supliment alimentar. o ANEXA NR. 4 Analiză corporală (măsurători antropometrice) e i le! 3 lei pornewodonue zjjeuy ANEXA NR. 5S Certifiat de notificare pentru suplimentul alimentar folosit la lucrare manasrenut sămărĂȚII IASTITUTUL NATIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICA NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC WEALTH. tea A A nov to case e coana Et Et a oak ONS he ca zace ‘CENTRUL REGIONAL DE SANATATE PUBLICA TIMISOARA aes zone ace una „Sua ROTI Sime marae CERTIFICAT DE NOTIFICARE SANATATE PUBLICĂ TIMIGDARA în e cica gem gees e imtema pote mocnit Medic Set Cents Dr.taptaToana Bodice Dr. Noa Mt par gin aie yuo ie rihela-Morlona ANEXA NR.6 Ingrediente și detalii privind recomandările nutritionale îngrodiente cane] prot [lipids [puede] ve avocado (2 buc) 200|__ 4,00, 30,70|_17,00| 23,06) 372| 50] 0,60] 0,10] 4.10] 3,00] 20] 400] 1,10) 0,30] 4,30] 26,00] 25] cremă [ardei ite (eh 1buq) | ~ 25] 0,50] 000| 220] ~s2,50) si svocado|zeam lămâie 30| 0,10] 0,00] 3,00] 15,00) 13 usturoi 8-4 ciel) 10| 0,70] —0.02| 2,60 1,60) 14 coriandru, oregano d sare, piper td total [6 porii 365| 700) Sia] 330| Taa,i6? ae sates [A buc rom 200| 2,20] 0,60] co 52,00] — sol oat (uleiextra virgin (Itingură) | 10| 000| 4,66| 0,00] oo! aa] sare, piper d total | 1 portie 2,20___5,26|___8,60|__52,00____ 93| \brokkoli (1 buc) 500|_14,00|__0,00|__33,00| 295,00) _ 193) |morcov(1 buc maimare) | 100] 150] 030| 8,80] 4,00) «i sapă [pătrunjel (1 buc mai mare) | 100] 1,10] _oao| 10,00] 160,00] — 53] \ceapa (1 buc. mijlocie) 50} 0,70, 0,10] 5,20} __3,00| 25| broccoll crural (3-4 căței) 10 0,70} 0,02] 2,60 1,60] _14] sare, piper, verdotur, apă total | poți EI 46350330 aliment ingredients [cant] prot | pide [gucide] vit C | al ceapă verde (2:3 bu) | so] 030| 040| 3,65] 32,50] 20] [ridichi (2-3 buc) 25|_0,18|__0,03| __ 0,85) _ 6,25] E [salată (1 pumn bun) 25|_5,05|__0,40|___0,70|__3,50| 27| salată [ardei roșu (1/2 buc) 25|_0,32|__0,10| __1,82| 52,50] 10| sortată [reams tămâie 30| 0,10] 0,00] 3,00] 14,70] 13 usturoi (3-4 cite) 10| 0,70] 002 ulei extra virgin (1 gical] 10] 0,00) 4,6 sare piper, verdeuri total _|1 portie 7.255,31 amie 100| 0,90) 0.70] 4,20] 50,00) 27 |imornedă semi dela compot 50} 0,12} 0,00] 12,90) _2,10| 53| cu miere apă plată Td total__|2 porții 1,02__0,70|__17,10 52,1081} 2-3 morcovi 200] 1,10] 0,10] — 5,80] 4,00] 29] mea [măr 00| 0,90] 000| 17,40] 7,00] _73 o feliuță de, 30_0,10|__0,00| 0,20] 0,00) __1| apa plată o| total n porie 220) 030| 23,40] 13,00] 305 70 ien | îngreatenee ame prot cide] wee | heat E io 1080) 0,60] 0,00] 149 comets [e=2swerde 100] 1,00) 8:50] 65,00] — ay ade ron 4100] 1,30) 7,30)240,00] îl verdetur, sare piper | Ttal_[1 perie ECECI Tea| 375,50 Zao] morcov [1 buc mare] | 700] 1,50) 3.80] 400] — a5 oăurunjet (Buc mare] —| x00] 1:10 10,0) 360,00] sal supa fe204(1 Bue miflocte) | sol 0,70 5,20] 3,00] 2] usturoi (2-4 cael) 10] 0,70 2,60] 1,60] sal Am, [oes 00] 1,80) 5,80] 43,00] —3] legume | em, doviest (1 lg) 15| 4,20] ‘0,76| 0,00) 86] sm soarelui (vig) | 15] 321 2.17 0,00] sl sere, pipe, verdeturi apă o] serată portie EEE ENE EIN CETILEEE AIE over basmati (a 30] 2,251 osi| —21.81| 0,00] — 195 Imorcow (1 buc miloda) | 50| 0,75] 0.15] — 4.40] 2,00] — 23] cină taie radacina) | —s0] 0,70] 0.15] 2,95] 3,50] se corer cu |pătrunjei (i buc miloce) | — so] 0,55] 040] 5,0] 0,00] —2e iegume [ceapi (1 buc. milocie) — | so 0,70] 0.10] 5.20] 3,00] — 2 usturoi 2-4 ciel) 410] 0,70| 0,02] 2,60] 1,60] —14 let (guia) [0300] 435| 0,00] —o,00 ae sore, pipe, werd apă ol i portie 565, osx] aise] 10,30 257 iimene | ingredienne | cant [prot [pide [gelde] ut | kes! ifrunze țelină (1 pumn) 30| 0,21} 0,06 _1,02| _7,00) 6 spanac (2 pumn) so] 2,75] 0,15] 1:00] 36,50) a3 smoothe 3/3 mar 350) os 0,60|25,35|_ 7,50] a |zeamă lămaie (1 mic) 30| 0,10) 0,00} _3,00} 15,00] 13] aps plats o] ‘tal 1 pene Za _osi| 3037) co! aaa] 23 morcoa 700)_1,50] 0.30] 8.80] 400) as] elie de riding 00/0, 70 0,20] 3,00] 7,00) 17 1 pătrunjel mare 100| 1,10] 0.80| 70,00 o,00] sal legume [dovlecei jumătate) | 100] 0,90) ~0,10| 3,20] 30,00) 1a lnndbupie|ceaps (i buc.miloca) | — so| 0,70] o.10| 5,20] 3,00] 2s] usturoi (3-4 catei) 10] 0,70] 0,021 —2,60| 1,60] ul |zeamă lămâie (1 mic) 30|_0,10|__0,00|___3,00|__1,50| 13] sat, piper, verdeuri ol Total [2 po 570|_152| 350 27,107 —184| apte (072 cand) 750| 5.25! sao] — 7,20] 222| 20H lapte cu [ip de ovăz (3 la) 30| 4,08] 1,89] 19,59] 0,00] _ 115] cereale |caise uscate (2 i) 30] 1,56] 0.12] 20,40] _0,00| 91] Total Îi portie 09] 741|_47,19| 2221 307 paste cu |paste (nefiert 75 g) 100| 4,20] 0,75] _56,92| 0,00] __ 258] legume legume (de la pește] | 200] 2,2a1 0,60] 132] 30,84) — 74 total Îi porie 6.48|_1.35|_7126| 10,847 331] cartofi_|cartot ier {1 mifocs) | 150] 3,15] 0,15] 28,65 24,00] 132 natur __|sare piper, verdetur o] total Îi portie asi 035| 20,65) 2400) 32| n ‘aliment ingrediente Zane | prot | lipide [glucide| vit | Keal put (50 g nefiert) 100] 9,90] 1.70] 24,30] 0,00] 156] imorcov (1 buc mare) 100] 1,50] 030] 8,80 4,00] _ 45] supă [pstrunjel (1 bucmare) | 100| 1,10] 0.80] 10,00] 160,00] 53| crem [ceapă (1 buc mijlocie) 0] 0,70) 0,10] 5,20] 3,00] 25| năut |crutoane 30] 4,15 0.40] 26,10] 0,00, 124] usturoi (3-4 căței) 10| 0,70) 002) 2,60) 1,60) 14| sate, piper, verdeturi, pa o total |2 porți 28,05) 332| 77,00] 168,60] 421] iara |arză 100] 1,80) 020| 5,80] 43,00) 33] vamtă. |uleimăsine (1 tg mică) [10| 0,00] —466| 0,00] 0,00] a3 sare, piper, verdeturi [ol total [1 porte 1,80 486] 5,80) 43,007 _76j zeama de Tamale 700] 0,90] 0,70] 6,20] 50,00] 36| limonasă a) 15] 0,60] 0.00] 8,19] 0,55] 36] apa, frunze de menta o zotai Îi porte 750) 070] 1439) 5055 72| canofi 300] 2,10] 0,10] 19,10] 16,00] sa] ere de june 10| 080| 800| 0,02| 000| 73 cartofi | eama de la cartofi d Total_|1 porte 290 8:10] 19,12) 16,00) _166| tulpină de șelină 50] 0,35] 0.10] 1,70] 7,00] 5] castravete mic $0] 0,65) 00| 1,45] 350) _ 10] smoothe [2 frunze de varză 30] 0,901 0,10] 250| 21,50) 17] 2 [para mica 100| 0,60] 0.50] 16,00] 200) 73] frunză de pătrunjel o 150) o) apă plată o total ÎI porte 2,50| 0,80] 22,05] 35,50, 108] imene ingrediente cant | prot |lipide glueide| vc | keal Cart iert (1 mare) 200] 420] 0,20] 38,20] 32,00] 176] morcov (1 buc mare) 100] 1,50] 0,30] 80] 400) as supă de [P3ttuniel(Lbuemare) | 100] 1.10] o,8o| 10,00] 160,00] 53 mpi fe |eeapă(1 buc mijocie) 50| 070| 0,10 5,20] 3,00] ___25| usturoi (3-4 catei) 10| 0,70] oo2|_260| 1,60] 14 ule extra virgin (21a) 30] 0,00) 13,98] 0,00] 0,00] 130] sare, piper, verdețuri, apă total [2 porii 3.20) 15,40] 68,80) 200,607 443] fasole 200 gnefier) 300] 11,20| 1,00] 16,40] 0,00] 122] |morcov (1 buc mai mare) | 100] 1,50] 0,30] 8,80] 400] 45] fasole cu |patrunjel (1 buc mica) 50] 05| 0,40] 5,00] 800| ___26| legume [ceapă (1 buc mijloce) 50]_0,70| 0,10] 5,20] 3,00] ___25| es (2g mică) 10| 0,00 9,88] 0,00] 1,60] 93] sare, piper, verdeturi, apa teet_[i porte Tisas{ aeol seo! e700) — ai n aliment | ingrediente [cant | prot | pie gucidel vic | vest tulpina yting so_0.35| 0.10] 1,70|_7,00] 9.34 î castravete mic so] 0.65] o.10| 1,45] 3.50] 9.4 2 frunze de vara alba | 50| 090] 0.10] 2,90] 21.50] zl sont pea mid sol oo 020} 00] zau! 7071 teama lamaie (mie) | — 30] 0,10] 0,00] 3,00] 15,00] 12.7 frunze de pStrunjel 0] 150] — 0,00 apă plats oo Total În porte 2160) 080] 25,05, 50507 120. lapte de vacă Tool 3.50] 3,60] 4.80] 150| 6751] 3-4 linguringe chia 30] 6,60] 9.39] 10,59] 0,00) 157 si î banană mică 100] 1,30] 0,60] 1340) 10,74] 655| budincă |miere (1 ig mică) 15| 0,60] 000) 8.19] 0355] 36,04 chia [stafide 25| 0.62 0.12| 17,80] 0,00] 76,64 pudră roxcove oo scortgoare 09 esență de rom 000 Total În porte 1262 1371] $478, 12,79] 403.8] iment | ___ ingrediente [cant | prot_[lipide jgucidel vit | kcal orez negru (2 Ig) 25 250| 375] 17,00] 0,00] 114] orez basmati (21) 25| ase] 0.68] 18,17] 000 seal orei [rez 21) 25| 1,90] _025| 18,95| ol 87,81 orez ceapalb (1 buc) 50] 0.751 0.10] 5,25] 3.00] 2553 iei (1 nguria) 5| 0,00] 495] 0,00] 0,00] 6,04 otet balsamic 400] 0,10] 0,00] 1,86] 0,00] 8,04 sre, piper 009 otal [2 port 33373) 6423] 3,007 370,70 morcov (1 buc mica) | 50] 7,50] 0.15] 4,40] 200| 50,19 pătrunjel (2 buc mică) | 50] 0,55] 0.40] 5,00] 80,00] 26,48 „arya [ee2p8 (buc. mies) 25| 0.35] 005] 2,60] 1,50] 1256] paste pentru supă, 15| 0,84] 0.15] 1138] 0.00] 51.50 sare, piper, verdeturi 09 Total Îi porte 324) 075| 2338) 8350) 140,72 2