Catalinmatusa@yahoo.com 278 Calitatea Vietii Lazarescu Text

MIRCEA LĂZĂRESCU CALITATEA VIEȚII PSIHIATRIE eto INFO yg MIRCEA LĂZĂRESCU CALITATEA VIEȚII ÎN PSIHIATRIE seurest ‘oars 098 {or Pana pre 40 a ora 03428 Lucrare ing se De Farin Tusea terre parea aerators) NOVARTIS ain eed rene reer, CUPRINS Da i CAPITOLUL? CALITATEA VIEȚII ÎN PSIHIATRIE _ 1 CAPITOLUL2 CALITATEA VIEȚII ÎN PSIHIATRIE. CIRCUMSCRIEREA CONCEPTULUL — aos CAPITOLUL3 SISTEMATIZĂRI ȘI CONCEPTUALIZARI ALE CALITĂȚII VIEȚII ÎN PSIHIATRIE ” CAPITOLULA STUDIT ASUPRA CALITĂȚII VIETII IN MEDICINĂ ÎN GENERAL ȘI ÎN PSIHIATRIE ÎN SPECIAL. a a BIBLIOGRAFIE. a ANEXA PROFILUL LANCASHIRE DE CALITATE A VIEȚII 5 ANEXA 2 SCALA CALITĂȚII VIEȚII ELABORATĂ DE OMS (QHOQOL). a a 88 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE – s CAPITOLULA CALITATEA VIEȚII ÎN PSIHIATRIE PRE TREC BEE RR RE eee e 1. INTRODUCERE Preocuparea fA e calitatea vieți” s-a manifestat în pshiatrie relatie recent, începând cu anii 30, după ce aces: concept făcse dea carer în domeniul socio-potic și ce al medi- cinei generale”, mai ale în corelație cu bo ce evoluează indelunga și snt intens handica pante, cum ar f mele tulburări oeo-aniculare, eardio-circulator sau cancerul. În pie tre exit de asemenea destule „bol car erolucază pe termen lung invalidind capacitatea individu de a fi un membra aci, deplin responsabil și Ier în comuni pane, la același nivel cu ceili membri a societăți, de impliniri, sens i bucuri. Schizotenia a repezentat i reprezintă o tulburare etalon din acest pune de vedere. De ace. preocu- parea față de “catatea vet (C.V.) a fostului bolnav psihic, a cazurilor cu evolu prlun- {th au a eventualilor defecivi, sa dezvoltat progresiv mai ales în urma programului de *dezinsutonalizare” a psbatcilor (in primul rd al schizofrenilor ce s-a destăurat iten- siv in decada a șaptea a secolului ma ales în SUA. Interesul psihiatrilor și a iat i ‘general față de CV. a et n consens i cu orientarea de ansamblu a acestei discipline medi- cae în direcția ingrjlor comunitar. oq sori care dein orc temei e refers n un cur ui Lyndon Johnsen di 1968 în cae ama “NW ne putem tinge abiecele eerindu-ne dou l pnl cont banca Trebae de ‘sermnea eat caitate vieți pe cae o caus poporul nor Tet în SUA soilogii ufo ei ce su rod termen de „ercr-muice” Chappe), are debe polei” Cpayehoboical ‘well-being, “sist de Vis” Cstistcaan of life”, “adapare social” Coca eset în i “alte a ei” Cquality of e). Acet din urd termen apace în 1969 lasat de către Brandbom gt echipsa dels NORC (National Opinion Research Center. În 1976 Campbells tere ‘a de de alte vii colective i de morvunie conetsenior american. Urmează ape spori p= holaplr care inceare să corset alta vie cu saca nevolr, cu sie fete, ate i enue cognaive În cea ce prvepe medina, det se cează studii li Karnoh (1988) fn reia eve sări de petomanț (bie subs) la cancere precam¢ csborânle Tn aces ‘irc ali Kate (1963, se par că dar în 1966 Enon lizeaza penru prea dată terme de cat veți ne-o publica medial, Î acest cetei cat ca proce e einugoaatzare ‘boar panic cu voie ndeangată ce 3 incapa în SUA încă din 1963, pa e sune, ma ‘erin anii -70 ca problema i peeocape i pe pat. Om, n inceputul decade 8, te ete dea amp ezitat în pahare 2 MIRCEA LAZARESCU ~Pshiaria comunitară” ae în vedere îngrijirea pacientului ( “bolnavulul pie” în ter. ‘meni traditional, a „chentulu” sau „consumatorului de sănătate mintală” în termeni con- {emporani o perioadă de imp cât ma prelungită în comunitate, eit ma aproape de locu su res de existența, sau oricum In milocul unei comunitți umane ce-i desfășoară viata sa obiimuită (d exemplu in hoteluri, î locuințe protejate, cu programe de engoterapie, terapie ‘cupaional, activitate în ateliere protejate etcetera, aceasta insemndnd evitarea intemărlor prelungite. S-a constatat cu argumente sine incontestable că internă prelungite ale „pacienților psihiatri au un rol negativ asupra evoluție lor ulterioare. În cursul acestor imemari scade progres capacitatea de a ua decizi libere și de a acționa eficient crește dependența, se peră alta de relajionare sociala și d rezolvare a problemelor practice, se crează o stare de regresie afectiv volta și comportamental ce pretinde din pate a area decizilor majore in ceca ce privește propria persoană i rezivarea propio pro- bleme. Practic, scad tote performanțele indiiduale necesare unei viei independente și demne. De aceea, internă prelungite se cer evitate. Sau, dacă sun absolut necesare. ele trebuiesc dubate de programe intrasptaliceyi are să mențină su char să dezvohe bitte de acțiune și capacităuile de integrare social ale “pacientului”, pregăindu-l cu gr Spre întoarcerea în marea societate, unde ete cul su firesc Orientarea comuniar a psihiatriei tinde să crească toleranta populației pentra prezența în mijlocul ei a foilor “pacient” phi, să îniture sau să reducă reject și siematizarea acestora, care funcționează de veacur în toate țăne Europei (i nu numai). De asemenea această orientare propune demersuri active pentru schimbarea opticii tleranei populatii. eslizarea d aliați ai psiatlor printe persoane cu diverse profes, care să poată depista la ‘imp mici deviații price, să poată interven partial în stați de cz pshopaologici. Dar ‘mai ses, să poată supeniza ait grupele populaionale cu ps crescut et i peroane care au cut deja printr-o criză (sau printr-un episod maldiv) de tp pshopatologic. Astfel de penoane pot f educator profesor în general pentu tineri de diverse vârste ce-i petrec o bună pane a veți intr-un program educational – familile și medicii de familie, polii și preoți, Dar și oumenii de cultură cre sun sens fide bitatea limitei dite normal i anormal: i care, prin presigiul for, pot juca un rol important în promovarea sănătății ‘mimuale. Desigur, medicul de famile și medici de orce spectate rămân parteneri d năde- de ai pshiatruu orientat spe comunitate, penoane cheie î cadru acesei psihiatri de legă- tură” cum se numeșe ea în alle noastre. Si, se cere menționat la acest nivel că însăși echipa terapeutică psn acționează cu multiple valențe, ea find consulta nu doar din medici psihiatrie și din psihologi, “nurse” (~ asstente medicale în terminologia românească) spe- cialzate în piste, asistenți sociali, cgoterapeuți sociolog, uiți, piboterapeuți et. lar n afara sall de pshiatre sau a sector de phate a spalelr, (d adulți oF {uri de cabinetele de consulate ambulatorie (din polcinic) funcționesză in ‘nchsv in Romania de câteva decenii alte modal, instiutionale eum at fk CA Sndtate miială (=Laboratoral e sănătate mintala): -Sttjonarul dez. – Departamentul de 1oterape ambulatone remunerat În sft, în perspectiva psihiatrie comunitare menționăm roll deosebit pe care- joacă ‘Asociaile nonguvernamentale ale aparținător foilor „pacient (=cleni» consumatori e sănătate mintal). Acestea exist în toat lumea i desigur și în România. Uncle dintre aso- CALITATEA VIEȚI IN PSINLATR cai sunt mie, alee sune formate predominent din “aparindton” su foști “pacing Ele relizează programe comune pent membri lr, promovează sănătatea mina în comu- nat, se sprijină ecpeoe (loca, tre diverse orașe i, se constitu în grupe de presiune socială ec. n contextul mai sus menonat al “psihiatri comunitare: interesul major pentru cal: tatea vei” (C-V.) în psihzie derivă din apucă “pacient” mai mare partea existenți sale în comunitate, În principiu acest apt simă de se crscută (problems că ce ine de promovarea dems umane îte- scie sură dată), fait erect de particiare la va comunitară și un Supls de „sati în viața. Aces deziderate pot fi, desigur, de mule oi ralzte. Dar ele necestă un mare Ha pacientul ins. Familia și pacientul trebue să erină “co-terapeu” și coreponabl în programul terapeut și e eabătre, Obictveletrapeuice al echipei psihiatrice. Ine leat acum în sens lg ca echipă isitujonal-comuntară,s schimbă în apor cu ment taca laică. In mod trina, e ea în inzeaga medicină, medicul și echipa sa depun foruri pentru Vindecarea boli, pent reducerea sa elimiarea“simptomiclor malive”. Desigur. acest obiectv se menține. Dar, aga cun dea s-a meniona, „pacientul se cere respect și ca pante uman. se ez respectate” reptunle om” corespunzătoare sua. recte dretunie ‘pacientulu (a “pacientului paie” In cazu nostra). Ceea ce inseamnă că, ce puțin la un moment dat (eu ga le i adecvat da tou inevăabi) e trebuie informat înr-o manieră comprehensivă asupra naturii boli sue, a mecanismelor ce-i stau a buză, supra tatamentelor medicamentoase existente și accesibile, asupra efectelor pozive dar și ‘supra celor secundare negative – sau nocive – ale acestora. Și In principiu, e necesar pareneratul consign pacientului /s a familie ce se institu ca tutore, pentr apicarea unui tratament determina. Fat ce implică mul toi penuasi, cu cae patru actual tebuie să se bin, În cave în care acordul nu poat i obinul del pacient autor ncapactt sale e a-și inelege stun, exstnd în acelaș timp (în lips terapie). un pericol pent ine su pentru societate, urmează e init un tratament obligatory, în conformitate cu normele legale exstente în (ara respectivă, la momentul dat. După încheierea pri terapie (su char Ar) a unui „episod malai acu, se poate eliza o rem iune completă sau tare În crese mențin unele simptome sezidunl. Cu sau firs imptome ‘eziduae, la persoana in cauzA poate persista o vulneabltate crescută, deficiențe (pshice. în ca paste, csi su insuficiente al unor actiun specie umane, handicapuri n exercitarea rolunlr sociale și în genera în integrarea social. Acese posible mimusu ce pot urma unu episod puhopulolgi nu se manifest 9 nu se exprimă de obicei prin imp tome” de boas. Et perfect poib ca după un episod schizofen. psiho paranoid, Sere sv; maniacal, agorfebie,antos, oaesi-commpoli, te, lotul “pacient să râmină complet ‘aimptomati. Și vot, pesformastele se în or sociale integrarea să social să e mai oefcitarădecăi inainte În pus, dacă ne imereăm de fll în crese desfigara viața sa de zi ‘6021, în comunitate, ien sade om printr carmen am putea si constatăm și faptul că ei ‘ MIRCEA LAZARESCU e mai puține rela sociale, că nu erește să se destin, să se bucure de ață, Să ealizeze vacanțe plbeue. Sa e dey nu ar „rc! un simptom d boul nu vede un rs ufielen pe mu exisenț a cl modalitatea de raporare I familie, pietei și vecini e modificată că pre- n importe diicului în rezoharea probemelar ianclare, se autogpodărește prost. scr nivel său cai, el. Toate acesta nu sunt simptome de oală. Dar le exprimă modulate dea exsta unui om concret, în aa să dez cu, printe a oameni în come ‘tae. Exprimă deci caliatea vei” se, lar pihiztra contemporană oientat spre comu- ate, rmează să fe atetă nu doar la persstenga su absens apă un episod maladi scut a simptomelor specifice ci și ln aceast calitate a vieții ce caracterizează exten curentă a ‘ogtilor sa „pacing Și aceasta, cu arăt mai mul cu cât sa constata că mu et o corale liar între Smpomstologia reziduală iC V, Sunt peroane cae pot amine cu rezida ura | e Perera | Conanete Pemonale privitoare sine Variable de medire | a— Ae variatie Condi Proce erry Peres otite ——p | Comparrea tandarielor,|—w (“eae [ari Sire ordine E Starea de bine sau rău subiecte (Cireumstavială sau corelată unei peicade de timp) la ‘eterminarea căreia na ar fi exchse deerminiamele “endogene” dei ete investigată înot. dezuna separat se regseșe și se corelează cu alți temi sare sunt inventariat distinct. De exemplu în “tina ff d sine”, „părerea despre propria îtăiar”, “performanțele în profe= se” (dacă acestea sunt încununate de succes e de atepat ca sarea Subecivă de ine să ‘reas dacă ele sunt marete de eye sau Individul i perde lcul de muncă e de aștepta ca ea Să scadă, find marată de anxietate, depresie). Ma intenin: relație interpersonale i sociale (amplitudinea acestora i buna comunicare – intimanga participa creerea binelui subiectiv, jr scăderea acestor parame este corelbtă cu diminuarea binelui subiectiv). en ‘imental de siguranță În societate, accesibilitatea su (nstrarea In domeniul nevodor soio- cuurae precum învășămâatul și Ingriinile de snătae, implicarea în activi spriuale cu ses și reupite toate pot avea un efect pozitiv, de implinire i satsfacie. Mai menționăm sen- timearul de dezvoltare i implinire pe care unele abordări ale CV. au în vedere în com- parațe cu trăirea stagnri su regresului existential, mai ses valoarea sensului veți Acest tim item, extrem de important ș reținut de majoritatea scalelor de CV. ne plasează într, pensectivă aniropolegeă major, chiar atunci când C.V. ese sudată in raport cu bile somatice sau pshice. Puhopatologia trdijonală de orientare fenomenologie a acordat importanță deoubit sensului vieți”, capactaipenoanei de avea sau de ada un sens exs- 0 muncea LAZARESCU temei sale În această direc s-au denroiat operee Ini vor Gebel, Biswanger dur mai es e ui Fran. Uma nur et pout el ma porn pens problema în dscue deoarce scoala aa penis este revializat prin “Existenzanalyse,direcie dezvoltă în pathoterapie de către urmașul su din Viena, Lange Logeterapa ai Frankly “Exit: analyse” a i Lange aconéd o importanța deoseit snuației existențiale î care o penaună et bolnav. somatie sau psc, Aceas situa, pe ligt avanarurle se. poste avea i un efec puhologico-pntual benef pe Care erapeutl poate exploata nse binele subetu- tu, „Bola ace pe indi mal sens ah de probleme emil ae sute, fo de Valor adevirat, ces se culeagă și depășesc pital ața Uneon pent a suferi malaive, regine yi eultvind vale afecive île dmgoaei, pietei gener ‘aj, reonentănă precara spre un tou sens existential Det sce problemd a serului exiteaa m face parte din nivel d in propriu se ae pihoiculi și neroicu ea oat să le “ivi” să circumscrie patologia = char pică o zonă de mare alitaine a exiențe peroane Dacă rămânem în uenul pihopaolgie propriu se, adidas defectv-reidu- le de după episoadele psotice i newoie, poate conta = pe remarca e mai muți ‘cere ch sublet ce veal în faa solr eye veți umane poste adopa mai mute step În rapor eu dongle, peptaie, nevole,pretenple spațiile, speranțele sal, poste le mențină să exacerbee chia (patologic) ampiicnd afl stares de rău sbiectv în condiție nelmplninextemale. Pe d a pare e pote reduce pre: ten, Injelpnd congtent sau precongten c nu pout ace fă solitar care l-ar putea implini: tne, aang i mulțumit cu ma pun să conser cae oacceptabild tare de “bine aectiv” In cond reduse e atte elaionare vocală y condi materiale de vă obiecte. Epos io rere” n patologie, cu ignorată sau negara condor sul eens (e caracterizează obiectiv CV. sale) subiectal rend in anormal pa hopstloge cre ile relionarea a o existent mand es, Tr final, vom ral aduce in dcupe două aspect ce se corelează cu acest problemă Primal se fer l penpetivă re soil” car ae in vedere, din penpecină coda monica” ncegeen exec umane ca drum pr a fe impr poza) pos Acea onentae se fer desigur n medic piine doe sia de meneră în care se pune in prezen problema CV. Fae mite la elboraes onofilo cae a lad a Plato, Arsotl dr al ales ln “dogmatic deci la concepția tie epicure: prec și 1 punctl de vedere septic în cea ce pvt “tara Dacă aces aspect nus corază et cu problematic hai socelogcă 4 CV, ee e corelează în schimb cu perspectva antepologit (i char socio polit cesta) cănd tater la doctnsel și concepele ce În cele in urma, gt că olnavu pate (n prezent, sau efec) e cet eset i seceta ca orient umană, ză rezere i meci erie diet e noma ui Man. ȘÎ fl problematen“stime de sie” (covet eee same sociale, cae e rena în mai toate imentarele de CV. ‘Um spect pe cae- comenta e eet I ințlegerea comită aspectul poz tival CV. Faptul că unii camer, normali char dacă su ecu prin episoade maladie au mihopaologice = pot să e “optimi” încrezători in ci în. ac, reaiator ee, pote i onsatat poo de biel ee past ră analiză și comenta încape preispogei CALITATEA VIET ÎN PSIMLATRIE 1s entico-disporiționale a araterui. Totus ao analiză cir e it atenta. un ase de opt miam i asfel de energie realzatear (ate gură not poză la captlul respecti a viilor subjective a CV.) se ara af condonară de mecanisme psihologice variate care 13 unele persoane sunt ma active drenate decăt b aele. Un study cognitivist supra problemei (10) elevă: – iluzie pote” ce pot f puse în joc; exitena unor mecanisme de „cena ce pot contrabalansa pe ee e negare refle – erenjere e cre subiect a unor secoare e incompetent personal care sun etate peru fvaorifate doar cel de ‘competent personal efect, tg de retragere prog dn programele de sțiune ce use dovedese favorabile (eficinte) pentr subiect cu ulivarea doar a elo in cae e su ‘lees ee. Toate aceste “mecanisme pubwhogice” po s se deseure spontan Sau mai ‘mul st mai puțin elborat, asfel ncăt în Anal se jug lao stare de “be Subiectiv” per „12. Fantonarea î relat scale ca component clit ei persoanelor [Nive și modalitatea „funcționării pane In Gene roluri socal este comentati și în prezent din perpeciva tore soiologie a Ii Pearson, Ca exemplificare se pot menționa roll profesional, cel de leader social oul marital, familial, parta, de adolescent, de ‘bun și muie ale our corelate unor statute sociale. Acestea sum în principiu supaind ‘ual, afladu-e Ins a dispoziția oricărei peroane coaie, In ien faze al ielunor ‘ei sl, penta a le simi șa e afrma prin intermedia lor. Astel de exemplu e pote vor de roll de copil mic mu cop cla, roll e adolescent și aul tânăr, rul d cl Tata Sau tânără necăsătorit alături de roll de widuy-vadund sau cel de barin-bunic mai mult sau ma pin implicat în visa fami, a mierogropu social au a mai societăți În sâni, Pearson avansat i ideea unui stu Și a soia specia a bolnava “Asimilarea și performan în exercitarea difetelor lun sociale așa cum apa ee cir. umes în dir soc: uhur în strânsă corelație cu statue sociale poate nluenată în mod semnificativ e Doi ce e manifest în impul ontogereze pice care deermină devia se aceea (precum defcienha mintală atismal, uurrea în direcția ezvotari raeterălui personaiti). Dar de suferințe somatice și pice car apa după ce per cama s-a deZsoltat și-a fimat in cadru divepelor roiuri socal, atăt vâna adultului ‘ar cit mai iris, pănă avira nea. Medina a luna să fle iertat de ceată pro ‘ema ce apăra ca dsineă de ture maladia propriu ice se estar în cerul unui. “episod patolege”. E vota ca, după c unul sas mal te epsoude puhopatologice au te ‘cat mau mâne con defect medica au social Etortunle e sstematizate a datelor ‘de coneeptuaizare a domenisll a condus la mană OMS publica în 1980, etertor isicarea desenelor, dsbiliior și handicapunior. Acestea erat considerate ca ds tinted caitearea boli reernase în princi la conccinele acestora, În mansaul n 1980 se Considera că: (a) 0 debeienț (Impairmene) reprezintă o dsuncte penisetă organismului bo-paholopc a omului, consecutiv une sferinje maladie ice ae la Taz lezarea (g/Superturtrea) unul organ Su aunt Ste Muncyonal a individu (de exemplu deficiențe ae văzu, al mieărpicicarelor ale niz memo el. b) o i= sate reprezintă o tulburare în minus și deficient a unei ain cu specificate umană, ear a bază una su multe deficiențe posmaldive. De exeaplu dsabiltates ce constă în MIRCEA LAZARESCU ăieunea de comunicare cu ali oameni, de deplasare în milocul societăți umane, de vezohaze nlenta 3 unor probleme personae și comunitare ee. Prin handicap e înțelegea consecințele sociale nefmvorabe ce fenut din abație ce se bazează pe deficient, con- secutive unor Boli cronice sau care Is defecte. Al poate apare handicapul în desta exercitării unor profesia manifest depline în plan social, Public, a sine în bune condi a mie și gospoaiet te În mod evident, handicapul ce se bazează pe dsb! și deficiente reduce sens ara de vmaritesare publi va cuharlă( spinaual) a individu, ined negat caaatea iei se. Desi ma a fo prea mult uzată de către piholgi, scioleg. pshopatlagi, această concep i clsumseriee a consecințelor Bolile (inca puhatnce) acut un rol import în Gândirea. medicală și aniropolegică a uliilor 29 de an. De fapt problem a os euata e cre OMS, In parle cuelaborara umor laici se olor in prezent et find în cur de cefnitvae. Recent (1997) a fos ficuă publică sinteza cercetări inter: rationale în acest domenis, cre precede redotaea ial se va ea foe în anu 2000, În ‘port cu elaborarea din 1980 ext unele ante conceptual: deficiență (afectarea) este mat ana clariiata, Termenul de Uiabiiatetinde i mocol prin ce de “dicen in act ‘Si specific umane”; ar cel de handicap (~ deficient in funcționarea in roluri sacale) prin “deficient în integrare socială”, Ultimul spec exe interesa i serniiat, Se inearcd coitareaexpresiel de “handicap” (bazat pe defciae si sabi bio-pstoloic, ap cum. ‘ra formate problemele din versunea din 1980) Utizarea expresiei de “itera social” Inu exe peiorativ cx poate eval cit se poate de manat chiar cantitativ, dod o, imagine «suai! ele în care se a un boinav conie sao persoană fect” după unl ‘sau mai mule episoade patolopce. în manual de Claire Internationals a fetal, activities partici (CIA ‘DH-2) editat in 1987 de OMS (eniunea Beta-1) (11), fenenărea în roluri sociale cec” „vă dsabitalor~ care acum sunt Senate “perturb In acim specific umame = sunt ‘Comenate sub denumize i semnifica deceselor în partiparea la vaa social pin ‘Scents de“ntegrae” in comitate. Pe seu, sta aesioe tbr de paripar este urmă “carea: Cap. 1 Paricipires in iteeerea personal. Cap. 2 Paniciparea ls depase. Cap. 3 Panicipares la schimbul de informa. Cap. 4 Paricipuea în relat sociale. Cap. 3 Pariiparea n ae: educație, mune’, tmp liber yspiuatate. Cap. 6 Participarea In vials economică. Cap. Paniciprea in vița chcă icomontară. Fiecare capitol est deta rin paragrafe secundare, Evaluates partici se bazeaeA pe următoarele nivel 0 – Panicpare Integra în tone domenile cale 1 – Patcpar integrals cu ssc. ?~ Paricinre cu ‘esc 3 ~ Nielopanicpare 7 – Partiipareneagepits. 8 ~ Nepreczată. Se mal evidența A um califeati” care se refer la factorii ambiental crater sau obtacol; codurile sunt urmioaree O = produ, seule, consumable, str basen social 2 ~ institut ‘socal police, asociați organiza: 3-ssteme de educație i formare, = esti co: nomiee $= alt infastractira public; 6» severe, pormele, regale socio-cultural; 7 amana facă creată de om: 8 – arian natural 9 aa sau necsnoscat. Și seg sunt ‘etl în paragrafe secundare In pare, n ot acest intel dintre 1980) 1999. problema nt fn ignorată EA a {ost intro eadrul “agnostic pe axe in manaalul american DSM-III (DSM: CALITATEA VIETIIN PSIMATRIE v 1, DSM-IV). „Funcționarea socal a ajun să fe considerată un important indicator, ele~ vant ms doar pentra diagnostic ci mal ales pentru prognostic Și uitate implementări unor programe de rebiitare pehosocială Dar, în viziunea acestui manual american se ia în considerare impreună prezența unor simpiome pihopatoloice (reziduale) și “Yunejionarea social. Prezent spre exemplare scala GAF. care se referă la Axa V din DSM-IV (12) SCALA GLOBALĂ DE EVALUARE A FUNCTIONALITATHI (GAP) Nu say obținut informați — Notă: Dacă scorul GAF <4, pacienți trebue exclu in Inoducet număra (ntre 90) cae reprezintă cel mal bine pacientul Nivelul curent de fnțonare __ Deta ter de mona Some ete sau minine; uncioare ură Ta ate ere N implicat într-o gamă largă de activități, eficient social. în general mulțumit A vat, mma probleme ang coene al WAT Bae ee sun rea e on aer ge AEP | | ma în antoni Pute sacii doar sare deene în neon | {oval ocpajenal ew got AT a tame won, av uncle THCY n TEORA soca, Oe paral cla’, dr in genes fnconexa desl de bine ar uel ‘ia inerea since GOST Se odes OTS SGA e rara E ccupaona o st _—| OAT Sinptome seins a oct EEE ea Ta Tonio soa, > priza ce gor WHIT | nae are în CE TEI ST Comani, DEEE more nade com a mune sn eu real ale ee, area upc . 7 3631} Comparer se coi 3 TE ede aca ‘sd dei scone în comune sis des au icapcte de funcpnare în spape ot se == = SATU arate pel oe 2 ce Avg, Sa alo, sw oso ma | reve omen en penonals minimă, su dete major în 0-1 Pericol persistent de a se rani aingur sani de a face elu altora, sau incapacitate | pessient în mente igen persone minime sa ace sia oa ee cuts docs * MIRCEA LAZARESCU Crientarea mai nowt, după pubicares ICD-10 (CID-10) care a devenitcasifiare of cial OMS in 1995 2 venuni sale de diagnostic pe axe (13), sa îndreptat spre evaharea ȘI diagnostiarea separată a bolilor (somatic, phe i tuburărlor de personalitate) în aperi cu diagnotiarea“Usabiitaio”, termen care în acest context e refer I ansamblul eficlenelr e funcponae în ols sociale, Proictl diagnostic ICD-10 pe ax itro~ ‘ce multe nowt, care vor face deigu obiectul unor studi yi comentant importante în urmatori ani. În esență, else refed 3 axe 1. An Tone dgnosticelesomatice și psiatrice inclus cele care se eeră la peur ara trenului, așa um ar oligoteni și penoraliaea patologică (psihopat) în sini. 2. Axa, Nivelul function sociale -a”diabilățr” termen ce ete că păstrat șut zat în aces manual – și Care vizează a importante e existenței umane yi anume: înri- fle personae, ocupația, fuma și gospodăria, context soia proxim. 3. Factori contextual, La aces nivel sunt inventata factor Biografii sv din ori recentă de Viață cre unt considera char putea conduce la wunerabizarea de fond a per- sane pentru talură pice, la pregătirea apariției sări pibopaologice actual (a acen- ‘barca vunerabltăi) șa etermimarea sau declanșarea tuburi. Uhimul apeet ete evident creat cu biografia, cu desfguare în timp a enter er- Aborâstă ma etalat, xa TI n 1CD-10 pe axe cea care interesează tema esha în cent tea, se referă Is urmatoarele: A Îngrir penonale. Acestea bule pie ca și ctv hide de norme și coment vocile. Ea e ser n ina personal, îmbrăcat, limentare etc, n realizarea aces- tora pacientul trcbuind să patcipe. Deci vor f late în consderare: (activitățile pacientului c contribuie la mentnerea pene! sina; (i). Obiceiurile alimentare mese regulate, ingrigae sau bi); (i). Menineea spi de oct în ordine și ‘gent. B. Ocupația Aces domenin se refer la funcjionaea în activity remnerate, a statu, scivitți domestce, Se are în vedere: (). conformarea pacienulsi cu discipina manei; (4). Caltates performanget n munca; (i). motvapia de ase mente întrun rol ocupational. CC. Famita și actnitaile dint-o gospodărie. Domeniul se refer a pariciparea a viata familial (de ex rol marital, ol parental și l ctg gospodărești (mena a ua mas împreună). S ere ae fine cont de specificul cuiul. Privitor a roll marta = inu în considerare: comunicarea cu soțul, (8). aiatea pacienta de-i man ea afectivitates; (i). măsura în care paie est simți de ctre penener ca 0 sună de supor. Privitor I ol parental e iu în considerare capacitatea pacen- CALITATEA VIET ÎN Psi SA E rr tă de a sigura sănătatea și scurtaea copile, (măsura în are prezint secți- une a8 de copi și se interesea de sarea lr de bine de vioru or, (i) evestuale abuzuri su ani averse în rapor cu copi, Pvitorla active în gospodărie e ‘vin veer: ()- modulates n care poientul participă n menținerea fame a un rep soci via (i). manira în care pecennl nu-i Indeplinet roluri în fie. , Funcionaea în conteste scale apropie. Aces dmeniu se ez a performantele paceriull în aie cu membri comin, la paiciarea sal activi din ‘ere și drege st tale civ sociale. Oricum se are în vedere rapotares ala pecane din tra famile Se iu în consider: ()- modaitatea în cae pacientul spune Itebărie problemele, slice sors (i), modul su e coexistent cu sila nivel “impersonal” (n magazine, stobuze, la onferige tc; (i. compot: mentul ah de peroane cre ila; () cate continutateacontactlor cu ‘cen, agpjarea pacatului în act d desindere și eceee în ara sei. Evalue se fce petru Scare omen și ga prin note de a a Sin sens = nici o amabitatea de-a Ingul timpul, patentul fncyonează conform normelor grupului iu ‘dereferin în conte oco- cura at $ = vere de normă este foo grav în toate omenie, aungând un punc te, pacentl ee grav dia te timpu, Axa If in ICD-10 diagnostic pe axe afost dervottă în apon cu instrumentul OMS “Cina Iemațonală = Defceneor, Diablo Hanăcapurior (CIDH) i a scale de catuza DAS derivată din aceasa, În cadru DAS alui accent ee pes pe erau ‘ea Determane, aspect subiecte ind trecu în planul doi sort. Pe Când în alele de cvalare a CV. aecai temi snt aboraț din dub penoectă. n pm pan find per ‘cepeea sec ge ete individ a ste ceo ar în domenii respectiv ră ca er. fomanț să ie ignort), În fra domeniului munca (recrea) estul emite refer le rea înemenonal-ociule, aceea find un importa icicater i CV. Unele sak ale CV. intro moan în domeni, propunând se evaueze de exemple eat cu ini ‘su eeaaa e spor socal în andl In directa ealuns CY. din penpecta real iterpesona-scile unea e i să se dicenieze în ce miuurtdefictl exe exersa unul simptom de eal rerezintă un ‘eect constant ca ezitat al nor epsoae de Roll so răsătură de carate ce precast bolnavi Culegerea act mal mur formați poate ua uneori deci, Defcon domeniu rlailorinerpenonal-sociale ete manifest mai aes în ule bo Cum ar fi Sehiofrenia, De aceea una din eee ma ispandite tate sal ae C.V. în domeniul cst ture a rămas cea ui Hei i col MIRCEA LAZARESC, Ea evaluează urmitoriitemi, cu note del la * și se referă următoarele domenii exis- tena T Retail rinse cu membră orei (Crinul) a = 2 Relațiile strânse (intime) cu persoane din afara fai 3. Cunostingee cure ati 4. Nivelul de acuitate social 3. Reeaus socials implicată (Glos) Evaluarea inistivelo sociale 7. Evaluarea retrageri (olari) scite = al [7s Evaluares elas socio-sexale 9. Extnderea rolul funcționari ocupajonale 10. Evaluarea nivelului de realizare TH: Evaluare podului de angaare sapien 7 12: Sutsacia în funcționarea roluli ceupasonsl __ 13. Evaluarea sensul, scopului de viață), 14. Evaluarea gradului motivați 13. Bvaluares curios values anhedonie Evaluarea wlizéri tipului Utizareaobiecelor sbinuie (comune) Pentru fiecare item se prezint iil o caracterizare general apoi câteva Tne yi căteva segesti pentu evaluator. lat un exemplu: 1. Evaluarea rlailor srtnse (ime) in sara fill, Aces paragraf evalacază relate pacientului cu oamenii cu care ae rela semniicative, strânse, calde Și reciproc împărtăte da afara membrlor de mile). Inebări propuse = Ai prieteni de care e apropiat, ali decit ce din famila directă sau familia în care tecuci – Pot dscuta probleme personal cuci? Cat de mulți preeni e acest flat” Cat de des ai vorbit cu si, direct au prin telefon? “Cum au fs aceste relații – Ei pot dscuta probleme personae cu ine? Da bse 2 – mumaă rela intermitente i rare FE î uncle rela srânse și consistente da reduse ca număr i intermitente: sa, intimitate prezentă dar sporadic s- (6 impare adecvată în relații aime cu mal mult decât o persoană Se poate ur remarca aptu Că această sală a C.V. soră factori contextual materiali Dar marea majontate 2 sărior propuse îi utilizează Vom comenta în continuare acest domeniu Puneyonarea în roluri sociale ca pate component a evaluării C.V. e corelată cu celelalte aspect dar și cu factor pathologie precum nevoile, moti, capactatea de empatie afeti- une i intimanță, încrederea n ali și capacitatea de comunicare, Într-un fel conceptul de -integzare social” care e susinat de OMS pentru -l înlocui pe cel de handicap realizează o apropiere inte incereaea obectiv-deaga și paricipativ-comprehensvă a fncționăa în rolun sociale (Wiersms, (14). 3. Facortcontevaall material Ansamblul resțilo umane în are e implicat un ubiec reprezint și el până la un pune, un domeniu „contextual dar, acesta are specificatea deosebită de af format te din per. soane umane cu care subiectul poate intra în contact, în dal. în rațe afectiv ec. Când sunt aduși in diseuie “ctrl contextual” de obice se au în vedere ce “material” precum și unele aspecte al vsti sociale dar în penpectivă impersonal, Principalele domenii care sunt inchise în scalele de evaluate a CV. st e Caltaea locuinței; aceasta ese priviă in perspectiva comodii ce o oferă (mărime spațial, dotare cu mobier) lta torte de ct 7, care participa la CV. cum ar fc dura. apa curentă, ilurinatal congelator, radioul, eevizorul, etcetera. De locuită se corelează relate cu vecinii au modalitatea în eae eș accepta sau nu de celal locuitori a casei, aceste probleme inererând cu aria problematici interpersonal-socile ‘e Comunicarea, privită In diverse perspective; se po ua În considerare calitatea seniii- Jor în domeniul mijloacelor de transport în comun, altatea rumner, eventual existența mijloacelor propri de deplasare (maint propre), dr și comunicare a distant pin tele sau pen alte milose. e Siguranta în vița social, sentimentul de poteci în milocul comunității Acestea pot asigurate de sstemul de ordine, e egilae, modifica în anumite momente socio-politce deonbite, condiionat de fiecvența răufăcătonior Până și Juminaru străzilor este uneori inventariat aces capitol. Mai pot flute î considerare marintizarea Su stigmatizarea individului in soceate din motive ctnice, religions sau pentr că suferi de Boală (ps nica) e Facităție și șumele pe care un indivi le are în microgrupul sau societatea în care lutiese; de exemplu accesul la educație, informare, secesditaea ls îngriări medicale. fale de acțiune independentă, eficient sau creatoare. accesul a cultură te e Resunele imanciar și în genera economice: acestea a susține In mare măsură major tateaitemior din capitol „factori contextuale e cere totdeauna evaluat și poate avea imporianță și pene evoluția unor sri maladie sau defecte (cotul trtamentelor ia pro sramelor de recuperare tc) e Nivelul de autonome și erat a subiectului. La acest nivel se poate incepe cu autono= 2 MIRCEA LAZARESCU ema în deplusare, ce poate i condiționată Ge efecte maladve. ic su pice (amputyia tarelor, agorafebie) dar creată cu mihaace contexuale fice umane (prez, mașina. imsoțaor. Autonomiaindiviclu se corelează Cu contextul său social cu permisi- ‘ile ce-l snt permise (da i cu capacitatea sa de ase afirma ș impune) Autonomia ertalea de manifesare se corel i cu mediul socio-cultural – mal pers Sau ma es ci, eee sau prima. dar i cu reunele financiare existent. Ne afm acum într-un coment în are factori contenu irterfer ară cu ce de funcționare în rour soia și ice mubecini- polo e Domeni de manifesare a convingerilor ș credințelor subiectul. Comngene pat fi aice i atunci se are în vedere nterimentrea să Î activi police său de miar socal, Dar. mat importantă pare af regia: omul redincias pose gi pin rugciune.paniparea în viața une Bere în general pi erediga sa un pus e Torts moral spun, pt „portat pentru CV. sale Și ace pvc. sspectul “contextual” este doar ua implicat al rolecter exten ale penoanci (Uncle scale de eralureă CV. acordă o importanță deosebită (actelor contextual fi De exemplu în sala QLS-100 parea | ce se referă la cun. tne cont e. dimension acestia luminozitate, încălzire apă alt, apă potabilă, baci, tole bule, frumusee Mocuimei, pacea lintes aces, imitate. Pantea 1-a ces refer a menaj iati mana, inventanază: cumpărăturile mâncarea Și regimul, pena, imbrăcăminte. splat orinea apariameniului, resturi menajere. ee. Este edent că fctoni contextual fizici n în ună măsură de mediu cultural e evita) în cre tte w persound, dei. treule evalua dintr-o penspecină tancuri 3. În ata isemmazăi probleme! în cele te domenii comentate mais, catea veți a mai fot conceptulizat i dn pereecivă dmumieă. E usor de imaginat cum un ind vid ce suferd e o boul cronică invaldants sau are repetate ecăden ce last în urmă sări efectuate ce determină abil (deieiențe de aye) va gunge sy reduc sa de r= voma socială, e afirmare pam muncă și prin ate stan soncomten e rede ven turle, se detenorează nivelul factorilor contextuah, scade energia și interesul în dive drei al extene Se umane. se reduce sma de ie 9 se abnuiează sensul Su cs ‘engl, aspeete care lu Se atlneziească mal putin 8 reasa vunerâbătatea peroane pentu pol episoade muladive, care I ndul lor ateentvează disable. și astel totul Doae evolua negativ printr-un cere vicios, Cereti rgoroaseefectute în simi 20 an au stat să tendina frase în unele tură pehice (Cum ări shizefrenia sa alcoolismul adr) ese spre reducerea progresivă a rețele de sport sol ap e crede vineri {atea i fvonzează cronieizarea În prezera problema cae push din perspectvn mal Tae a ansamblu factors ce sigură CV Scenariul de mai ss mu ete Ins singuri post, În funee de desert cele veți de nleveniledivenelor peroane ce fc pane in “niga ecologică uman a pacient: Mu. de schimbări ce se realizează independent de sobiect în ara “actori contextual. de Imbunstjrea (neprevizua) a resuselor matele ee. CV. se poate de a un momen dat ‘mounătți iitor. chine pentr categ de pacienți meațonată mai sus. Aceas perspec: ti ete insă una ce ne de aleatnul exten. În himul timp echipele terapeutice au bor. at însă probiema și din a perspec. S-4 ajuns concep cdo pare componentă ol one a sectorului social ce s ocupă de sănatea populație ete nu doar st trateze boile CALITATEA VIETI ÎN PSIMUATRIE a euburărle somatice și pahiee ci să încerce să preină ecăderea lor. Pe de alta pare trebuie sa supervizeze grupurile populationale ev rise erescut pentru diverse bol, pentru a depista primele semne de debut ale tuburări De asemenea, ce ce se ocupă de sănătate publică tre- bule să se preocupe activ de cercetarea disbtățio și de ameliorarea calității Veți persoa- neor ce au tendiță de a reitera episoade maladie Invalldante. Deci evaluarea C.V, ou se face din simplă curiozitate su interes iți ci în vederea dezvoltări unor programe = la nivel comunitar = de ameliorare, de promovare a stării de sănătate prin acțiuni itt. În perspectivă pihitrică Kaschnig a prezentat o conceptualizae toane clar și pregran- tă a acestei idei, comentând C.V. (15) la depresv. Autorul promovează înțelegerea C.V. ca polarizată Inte iei domenii: sbieci pahologi (care a include componentă cognitivă și una afectivă), nivel de funetionae (socials) s factor contextual iii pe care-i rezumă în expresa „condiții de vis”, Utimele două aspecte le considera ca „dimensiuni sociale” ce se polaicază cu dimensiunea psihologică. Ceza ce e nou și interesant constă din faptul că Katschnig sstematizeazd i conceptualizează aceste aspecte î corelație cu posibilitățile de aCțune a echipei terapeaiee. FI denumeye aceast vizune ca o “activitate mulidimensio- ald de evaluare a CV. orientată aconal orientat de formete de acțiune terapeutică sau ameliorate ce int în oc) Auto propune urmitoare schema (centrată pe depresie dar propasă ca schemă general pentu evaluarea și înelegerea CV), SCHEMA II (după Kaschnig, H., Angermeyer, MC. (15)) eaarge cocă ranuacoretaeri sanstacrie ‘STARE DE RINE ia Darna oh es nea i i I | n schema de ma sus sunt incluse posibiitai d intervenție ul maladie (depresiv) căt și sechele su sarea depresivă nteepisoică precum și CV. ‘Acese interven sunt ctre Și implica speclaig și astanfe de Intervent distinct car at eul să se reunească însă în-o echipă, Deci, medicul care ecomand și aplică o anumită medicatie se aliază cu terapeutalcognitivist (de obicei psiholog) eu specialistul in corectarea isabiitiilor (psiboterapeut, egoterapeu. kineoterapeut), cu persoanele ce încearcă să 2 MIRCEA LAZARESCU E d amplifice rețeaua de sport social (asiteni social) și cu orce instanță ce poate cret nivelul resurselor pacientului, Be că e vorba de famile i preieni. sau agenți particulare su de sat Oricum, implicarea comunității este necesară, medicul pihatu find doar un membra al unei echipe mulidisplnare Care se trâduleșe să analizeze multi-cimensionala perspectivă a CV. uni pacient, Odată cu promovarea eonceptul de C.V. devine to mai la și e cere tot mat mal cosțientizat faptul că starea de sănătate și calitatea vieți (unui bolnav sau un detectiv) sun: o problemă comunitară, Prin sboraazea menționată, mai use reps în dcuție accentul social al înțelegerii CV. mai ales din penpectiva actionald, a interentor posbil și de dori. Intro incercare de sn teză hoisted Day și lanken (16) rec în evită succes: -abordarea din penpectivă socială a CV. – abordarea dn perpectivă pahologică:- variabilele ce țin de penonaiate; -abordarea din permpectivd medical – din perypectvareabilitini, Autori propun un model holistic al CV rezumat in urmatoarea Schema (iu), SCHEMA IV (după Day, H, Janken, G.16)) eee Donen Obie tint 4 Saco rar Cu Dean RS Conga aan Acest mode! holistic pune accent pe personalitate și ircumstange deoarece mu se can- voncază la domcalul medicinei și disabtăilec, Elna inoră procesul cognitiv de (uto)eva- Iuare și nici perspectiva obiectivelor i împliinlor persoanei în cauză ealizăr ce se produc prin depășirea circumstanielr eterne, Aces înțeles al dinamici eisteniale a une persona Ina ce are scopuri trae impli exe deosebi de important. EI vizează în primul rind peroane ce nv sunt dominate de probleme medical (in mod special. psihiatrice): dar are importanță și pentru aceste cazuri. Faptul că în domeniul problematical CV, fute bolnav (sic) încep să jace un ro din ce înce mai important intervențiile ce interesează Și implică comunitatea, a ut să se reactuaizeze perspectiva socială stări de bine socal” (ca un cleme important al CX). Vom comenta pe scurt ceată problemă pe marginea woul valoros text li Bach și Roux (7 Ati derolth unele ei privare l ea dite ceretile prvitoae la CV. i pro merarea sănătății comentează pe de o pate (a) bordara ce ine cont de slsția „en Tula; pe de at pare (b) sbordarea “funcționali” sale precum și ©) aboniarea ecoloică. Aceast, penta a propune o îneegere socal a „sări de bine” Cwell-being”. Abondind pro ‘blema din perspectiva sociolșic, autori mu pot inu vors ignore concepte sociologice cum ar ‘ic aliata. democrația, gama a autodeterminare. Ei propun următoarea imagine ‘Desgur termeni incriminai sant în pane saxio-plici Darel pot noa cnd ese eva- mată CV, mai als dacă acasa ee comideracao problem comunitare măsură osoio- ur dă sigur democrația egalat censor ct import penru asa e aul deter- mirarea lei individ, în conse pent area de bine (abject), component impor ‘antl C.V; altro ae, care în mare sunt condsjonate de acei or soio-pbtic. ‘Comentariletoretice menjjoate ma sus stau a Baza nor elaborin i sructursi ale ‘uno atin practice, reaizate~ sa pe cle de realizare = în unele ii. Ine planul concep- ‘tual menționat ma si i organizarea unor asin practice elene, e intepen ae stra- ur de conceptualzare pe care e Vor mention in continuare. Vom ua ca referim un tex a Il Renvis și Brom, pivitor la “Central de promorare a Sinaia” organiza a Toronto, car s-a dezotat in perpeciva altii ei. (19) Din punct de vedere conceptual, storiisvanscază 3 nolan: – fi – a aparine – a de veni, Ei încarcă să sineizeze concep pe care oss în urmatoarele Fit SCHEMA VI (dup Renwick, + Brows, 1 (18) “radu în care persoan se bacară de poste nporeante ce apa în viața sa MIRCEA LAZARESCU Oa dona perspectiv, susceptibil e analize și comentarii rezultă di următoarea figură (chema) Crane pecan @ he Ei ce | rae | | Settee ae | |egereeec a | ez) | ee Pda ee @ Biome cin: ceace Conn, O intelegere asemanstoare celei dervoate de autorii menționați mai sus a CV. ne apropie foarte mul de psolagi și pahopataogisanropologics e are o serioasă trad i ‘multiple opere de eernță în Europa. Faptul de avea î vedere „devnirea”peroanei – fe ca sănătoasă” sau marcată de diverse tbr (inclus) pice = rela iu preocuparilor ps Popatolgii d orientare fenomenelegco – existentialist (antropotogict). De Gata aceasta pe baza unor preocupări forte riguos verificate ya relansări medicinii In genere (9a p> re în special) în ai extrem de largă a studio antropologice, CAPITOLUL 4 STUDII ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII ÎN MEDICINĂ ÎN GENERAL ȘI ÎN PSIHIATRIE ÎN SPECIAL Aceste ti au fot elizae concomitent cu elaborarea conceptului de “clan veți” orlat mai mult sou mai puțin cu medina, De ceea exit încă o anumită ambigue în te ce penegereziatel cotat, deorece el font one cu ien inarimerie de ‘cerca (chestionare) cae se Bazat pe ete n anumit concep, ma iat sa mai br, sl CV, Inconetabi ef acne cercetari, ma es eee destiguate în domeniu psa, a consult o rorocare imeecuală maeră și a conul semnificatie l progresul stem tide, îmi ide de casate a Vei. Dat find în prezen nu sa ajuns inc o concept zare metodologie fermă tn cet domeni (el progresee uni substantial în uimita) prezentarea sudor efectuate webu pre injlse ca programe ce pin certa ag: az dents un domeniu (i mu că reate ferme, conchizive pert Mara de Ba prea). Deft sunt Și ale Sieu metodolopice care se crame în vedere în sinteti: ‘area cereetnior dea efectuate Dintre aceea menor: – apucă în perioada ultimelor ‘ous decenii sstematiea nosclogco-medial In general cea panes In speci fos obiectul unor elor contine, cae au condos pentru moment ln compromisul inter naponul pe care-I reprezintă versus ICD-10-OMS (195), dac cae. nu asigură bază sucen de sigură pentr simirea ereănior cea îneprn până arunc i nici după aces. Dp. patie am menționa dar problem depresii cre princ inst! contule ‘oar un sindrom și nu o ntae nologies, d vrem c pete să e prezentă in prim pianul ne-paatn tt n sări rece comprehensive sa de dezadapare căi în buri timce, în luări penodic monopol și bipolare, consecutiv episoadelor schiztene sa în afrne onan cert, Dacă e entează un dh privitor CV. “depresvulo din prnipu, m poat se ve în vedere fra sat buză (căci, În penoada acră, once tol, ze su pie, reo CV. gr diminuată) Deci, calare a bl se ceteze pe za poses unter piodiă (nerercă) Aceast ete Ins tinct în once ze midoacelor de comunicare ec ‘Capactatea de depasare, de sutolngrice y d mentinere In Bune condi « propriei zozocării suni de semenea factri important ai CV. perar penoanele învinsă. Toate ice specie unt agravate în cazul in cae paz tură mintale su fiice De ft, prezența unor tuburi (ol fice) șa une anumit deter afuncilor pice (cognitive mai es, ar eseari și afecte. ma ales în direc Geri) sum feevene ln cen vid, Corlind pclae fey, statistic recunescut, ale modicariorbo-pi- fice ale vrei atria cu reducerea rel e spor social iu prezența statisti semnificatie măi icevetă a unor define pablce (eteorare cogntn,labitate lectia, redvcrea Intereselr, preocupărilor savior ete de ageptat a, CV sf în deci acest vis apelin niet o eg. Mulup factor inddual,erpenonah, contextual te poti: ‘gum so bund CV invita atria. Ete det neces să avem instrument de evauare Mle și {peclce penis ace cur, Meniontn unul dintre cet, trectod In revit doar prinei- pasă em (2up Garland Kat) (9) ee] oe Papo ganar = [Season Sear | Ree foc | Eee iaz Soe eee =a — Reese ee eet CALITATEA VIETI N PSIMIATRIE Ed Boala Aldeimer# demențe cordate. E ecesr sc cont deo pespeivă de er, e un aspect subiect 9 de unul obiectiv. Pempectia de ler trebuie să (na con de fapt den și ieviabi al declinul în timp a capacităților cognitive de astoadministrare. Cea ‘bictivd uebul susie stima de sine, lucas capstateă de coborare cu si, cl ‘mai mult timp, Perspetina bitin rebut cama de: a) deficienta de memorie care ete progres patent trebae 88 o poată cunaate N compensa pari; b) depre ce îmsoețe demen care poate fn mare măsură evita sau ed Contest în car evovează boas Aleeimer poate implies mule penoane pentr & iara o smosert de nt, uram, ajutor, tate aces reducând simul vol bob În masura în cave setul se dle atat cu dragote 9 luă seca. pacientul cu Alocimer poate ea © C.V. mult mai bună ecâ în cazul în ar e nega rect st se ‘au să e profit pă urma sa Desir, evolua boli poate f monitors ealindu-se penoale perfomanele psholosie, defclenjcle aewolopce i parame thologich (ne image, ee.) Dar în acel tim, monioizrea e pate refer ln ngre 1 soiiniree pacientului de a9 menține o ttingrre decent o ufeientă stima de sine în rela cu penoaneie cu car rămâne In contact. Toate cete presupun o intervenție continu gen: rosa unei rel de supon soi familial sau poala. Asociație N.G.orenate în rea susinei cestor paie u i e un ol important. 47. Caltatea iți în fail în cere se af e paie petic ca bari’ importente Este de agteptat ca acesta să Be pail perturba, ua consimat de ceccetsle recente ‘Siematinaea probleme aduce în dice următoarele secte. ‘Ce ce ingres în comunitate bolnavi au defect paei de o anunt inenstate, su 0 sare do caracter. In myortate sint penoane mai în vst, în unele țari (Anglia: Germania) predominând femele, Datorită vate dur din ale motive acegia prezintă prezalență crescută a bolor somatice. Când e vorba de fa, iner asa adolescenți» Ings ce trebue să je acorde revază devotes fr ‘Principal stresor Is are snt supei membrii mitici pai care Inge un pacient sa defect sic – sunt: a) prezența unei sări de teen i nervozitate rece: ri pene area tratamentul (un on ia Europa incă faptul că 30% in ng ieri verified peronal dacă pacientul ya lst medica: © faptl de a conve cu triey maser aberane ae pacienul, precum bah: ini, dlr, comportament bizar, comportamente uneon ares; 1) marite neetve (ale sehzofenie) ca: inaciae, retragere socal, bă de Inia: 2) ankctats ingiitoilor în apo cu posible reese, comportamente suicide, sau In legătură eu ese Va tâmpla eu pace cid plm (el ce Ingriete va ma Srem gosodaretsupimentare pnirspacenul ce u se autoinenieye (unele ud Ing fatal et fia sa ngitorl consumă sphmentar 30 ore/aptamdr în această rete, patra cazurile mai gave): 1) nevon de ave uocontala A e pacient (i membra fm); fy shimbarea su și parior de vă le igri în primul nd penoana rnci- EI MIRCEA LAZARESCU o a ab La cele de ma sis se adaugă seori sociali, în sensul că familia respectivă poate fi evehetată și privită peiorat de către grupul social Îneitoru familia ce deseori blamat, considerată Vinovaă de care pacient. ae rade sau cunogințe. Sua acelor ce nene ‘Schizofren ema ici ducă nu exists o persoană che bine definită în echipa terapeutică cat să monitorizeze cazu, dacă nu i se explicapurculartiie boli strategie terapeutice $i de preveni a recădeior, dacă nu se devol programe de reabălare iho-srială cu ace pocienp. Înenitoii pot lunge la epuizare, sentimente de vinovăție, mite, dispe- ‘are, Studi comparative av indicat 9 „inctrcare pshologco-afetiva mal mare a mlitr ce nu de îngiin în mălocul lor un schizoren dece cele ce au în grit un oligofen. Totus famille zare se preocupă timp indelunga d un copi cu dsabikta fiico-pihice importante trăiesc cu 0 “încărcătură pihologie” imponantă în raport cu care incearcă, pe parcus, $k aieze strategii de adaptare, compensare (sa supracompensare). Problema mu poate fi ‘enorats intron suc stema al CV. în populație. Au fost dictate și unele aspecte „pozlive” ce pot rezulta din existența unul aste de bol av în familie o îngiegere mal profundă a conde! umane, oleranță crescută etc. n ansambia insă CV fumaklor celor ce ingriee bolnavi pic cu evel detectiv psihic tinde sf cadă, În aceasta direcție sun benefice asocaile ongunerna ‘mentale ale sestoraparitor i mai le cele mite, cae cuprind (fot pacienti i im tizam soci ce sprijina ase de sun 42. Caltate iți în pabitrie, pleifearea servicilors problema cou/efelență De aproximativ 30 ani sa demonstrat faptul că intemărl prelungit ale olnavilor pr ci sunt nefavorabile evohaei lor, contrbtind serios la „croncizare” La aceasta se adaugă atitudinea tot mai accentuată a medicinei (si piitre) contemporane ce se doreie una comună, care să nu repeteze persona seindă sau cu tuurăi divene, să nu 9 alunge m socelate ci si 0 mențină În comunitate, respectindu-i demnitatea și drepturile cetatenet. În pus, este ine eunoscut faptul că tratamestul în condi de iatemare ese mul: mai cositor decd cel ambulator aproximativ e in contur nefind specific medicale, Tone cesta au condus spre orentzea comunitară a pshisirel spre strategii ce actune care să ue durata interior și să creeze soutitalteratve, Tots, “drinatituionaivarea ash i insufclent preg a bolnavilor pick cu vota indelungst cea ava oe în anii „70:38 a cat multiple ae probleme, Dei prezența lt în comunitate condus progres 1a o schimbare de minthat 2 populației, n eeseree C V. pacino, n reducerea cos: taro sociale, a consatat pe d At parte ereyere turbulenței sociale a ae suicid îi o încărcare importants comunități – mal ses a familiei șa ington direct – cu noi probleme, facând să scadă CV. acestora De aceea s-a pas progres n accent 1ot mai mare pe solu altematve pe dezvoltarea hestlunior a Centrelor de sănătate mintală, 2 pro ramelor de eabiltare social, ateberelor potent a progresie; iiroder in muncă acer pacienți (pentr acest utim aspect enonâm proectul Leonardo al Comunități Furopere, în cun de desturar), „Tin con de cele de ma ia, în prezent exit o dezbatere internationals amp pi tor a dernoiarea serviciilor care promovează sinitatea mintală, desi a director în are să se orienteze fondurile disponibile. Est lu ca dezinstlunonazars considerată simpli că ‘racuare din pita (au ne-admitere în inst) a pacienuli cu evoluție preluneită n ete CALITATEA VIEȚI ÎN PSIMIATRIE E singura solute raional etic, Ea este dublată de crearea unui intreg sistem intonat semi-ambultor cae să cuprindă clemeniele menționate mai sus, precum și aiele (cum ar i “pluamentul filia remunerat, centrele de evaluare a tulburările subelinice, siteme de soranre a fami). Un asi de sistem absoarbe desigur fonduri. atit pentr echipele de mata profesionaltate ce urmează să actoneze (silat aisenți sociali eroterapeuti, ps hologi, nurse calfeate, psihopedagogi, sociologi, ecuperatri Gen, ec.) căt si pentru cadrele inttuționale ce ar urma să foncioneze: hoteluri, sațonare d 2. centre de ergote- rapi și terapie ocupationald, centre de sinăate mintală, cluburi ec. Evaluănle actuale în pempectiva cont /benefciv admit că aceste costuri sunt mal mil dec spelizărie pre- Mungie și reprezintă un progres seanfica în perspectiva demoni, aici și a respectu- Iu persoanei umane, Desigur, toate aceste programe se cer corelate cu altele cum ar fi relele penta asstenga defcențilr minta, ătxicomanilo și aleocliclor, a persouneior cu ‘degradare dementials a celor cu probleme social deosebite și În genera a pencanelor dea voriate socal. O dezvolare rațională a instituilor, a echipelor de atiune și evident a programelor care tr socetae dată să poată menține în comunitate eit mai mul bolnavi (ronic) și det- cient (ability) incksiv peihic, necesită dezvolarea umor scale de evahiare care să “misoae” retele celor intreprins, în perspectiva, cos/Penefieu. Desigur. a capitol beneficiu urează e aVea în vedere nu doar concept simple = precum ar Căderea chel ‘wieor pin faptul că paciental pu e trata în spal unde cosurile hoelee sunt mai mar: i i aepeie mai subtile care privesc creșerea gradului de independent activitatea i inte area socială a estului (i eventual aceuaulu) suferind psibic, precum Ș creerea “clas ‘iti tă penir pacient (cient) ct și pentru zarinători si i comunale, Preocuparea dieea labor unor scale de evaluare în această direcție na ete nouă. Putem menționa Intrumentul MRSS (Momingside Rehabilitation Status Scale) elaborat în 1984 de Alek și col. și care se refed l patru dimensini:1/independen/dependen: 2/actvtate/nac~ tintei 3/integraresocali/aolare; /efctu simptomelor prezente. Penn fiecare dimensi- une există o valuare inte și 7, a evar se epet în timp. În perspectiva probleme! adune în éseusie un instrument recent mai complex ete Scala de evaluare a nevoilor (Camberwell CCAMGF), Aceasta are în vedere 2 item, mull dintr acea find comuni cu cei utiliza in ‘evaluarea “iabitlo” ia CV. (incluzând îns și simptome psihopatologice sau utlizarea de alcool și droguri) Ma precis, itemi adus în discuie sunt: I. Locuință. 2. Alimentaia. 3 Înureținerea mena. 4. jena personal, 5. Actvitile coidiene. 6. Sănataea fizică 7. Simptome psihotice. 8. Informații asupra afecțiunii ya tratamentului. 9. Retraerea psiolo~ că: 10 Secuntaea personals. 11 Securatea anturajul. 12. Alcool. 13. Droguri yi medica ‘meme 14 Rela sociale 15. Rela sentimentale. 16 Va sexual. 17. Ingres copii. 8. Instretiy 19, Utkanra tenului. 20. Uiizrea trarsporuli În comun. 21, Aspecte finan- iar. 22. Autor social” Aa DEE TG Wane e V pom (n 12 apo nib ror (n 19H de cehi Cum Pasare Ta ov mai Inrens ce scape Cane shame ev Lua eet ‘Swe sepa propel de eu neon Je ene» ha prepare verre ane) Dead whan ruined i se esa de Com Pada Temes (M, Lee, Pomp Deta ©, Stat) n adn obras corm, reat ce Chines in Lane (rata, v Poa, b Duce fea er vues nev wang in eb ako ‘Senin oltean et i amt ana a ean « MIRCEA LĂZĂRESCU Aspect deoseit l noi abordări problemei car e dezvoltată în acest instrument (ide cre aceasta nouă orientare a “atsceii nevoilor) constă î fatale se evaluează nu săi perormanța, cit problema pe car o are individul în domeniul respectiv, în măsura în care nu reuyege să-i satisfacă singur newile firești: și, în continuare, se evaluează dacă în domeniile respective primit și primește veun spin (autor) din parea cu. și dacă ete sutstăcut de acest autor. Vom xempliica această concepe prezentând flu în care e ea: lucază un em (intrținezea menaj). 3 INTRETINEREA MENAJULUI Persoana are dicutț în 2-3) ine menajul? ‘CANOBOL CANosa2 ‘Sunset capabil să va ine menau? ‘Ave ador? 0 = Nici problems De ex: Casa poate fin dezordine ar utkzatorl o păstrează curată în ansamblu 1 = Nico problemă/probleme Deex incapabil de a-și ține mena moderate datorită unei Îmervenți juli primes regulat um autor continue come. 3 = Probleme seioase De ex Casa este murda, poate consta un se pentru sănătate. 9 Nuște Dacă cotrea ee 0 su 9s rece la temul 4 Penoana primeșie autor dn parea amicilor ava PF PER A-ȘI pe mena ‘CANOSOS ‘CANOSOS 0 Niciunul 1= Pais De ex: Inciara persoanei ss autarea la aranjareay urarea ocazionala. 2 Moderat Dex: Inctara persoanei sau _jutonl I aranjarea su curățarea ma putin de o dat pe sipeamina 3= Mult Dee: Supenvizara peroane! mal mul de o ditt pe săptămâni, pă tea tutor hainelor și Beutul menaj. 9=Nuge CALITATEA VIETI ÎN PSIMIATRIE “ Penoana primește ator din parea senior locale pentr a-și ine menajl ? CANOBOS ‘CANOI06 Persoana are nevoie de ajutor din partes servicilor oale pentr 3-3 ne menaul? CANO307 ‘CANO3O8 0 = Niciunul = Pain Dee: Incitarea de cate pesonal 2 Moderat Deex: Astor pentr anumite sr- «in: mens. 3= Mutt Deex:Majoritatea sarcinilor mesajere sunt cute de personal anu gic = = Penoana piese Upal de autor adeovat penta ‘CANO309 ‘CANOHIO. (=Nu 1 Da 9 Necunoscut) In ansamblu, este penouna satisficutd de ajutorul premi pent 4 ine menajl? ‘CANOIT (0 Nesstisficuts 1 Satisacuta) Tavestigai și evaluari e fc după sceea! schema la tof cei 22 de temi mentions Biden, semen crn pa în pls de simplaevaluae a CV „chiar în perspec dinami- cf; de vreme ce se iventariaz cine se implică in susjnerea pacientul ce satisfac are ot în po cu acest suport. Direcia de sai și acțiune în acest domeniu continu în caânul programelor de reabiltare psho-solalh O societate civilizată și democrată trebuie însă sf asume responsabilă și chelueli Dacă se acceptă că in milocul nosis tres Și acivază spre Binele tuturor penoane exceptional etate, atunci se cere acceptat că. pe lingă populația obișnuită (pe lneă ceta ce taci au numi „anreas medicertas expres ce nu are în ea name peorai is refer ln eranifcaa adined a firesculu vieți omeneși), societatea (edu să accent cd ext zone e sale de umbră și deicienă i să-i asume responsabil ing yi consierares dn tate enctee e vedere a orice inj umane Cercetnie actuale prvitoare a calitatea viet în Pati subaiază cu intesiat acestă problematica BIBLIOGRAFIE EU PRE o ue e iografa domeniului ete imensă în Uni ani manetându-se o intai a preocupărilor pubiailor în aces domenns Meniondm E din 1992 apere 0 cei cu tial “Quay of Lie Resean gt din 1994 e jin banal congrese internationale cu tema “Quality of Life and Disc în Meta Disorden (pinul ținându-se ba Viena esting în prezent o Asăclage inte mațională de studio în acea domenis).De aceea bbiografa cetei cu rezetăi a probleme pentru specait ‘omni, nua puts decăt seca, AS Yor sees spre enonate ceva aicle apăete în ‘evi (mal aes în „European Poet). De real le e-au fx teva menogra dintre care ‘engi î mod special „AV Kascinig H. Freeman, Santos N. Ed. Quality of Lien Mental Disorder’ apărată în dura John Wiey & Sons, 1998 ‘De ete on In biblogrtic se ace trimer Ia un ariclpublct în acestă monografie. pula inca pin A Mean că a trebue să in sama de inexistența în Meratuna de specaltat românescă a ‘of ler eae sintlzeepreleme conexe cle cali vieți în pate ast com afi dome: ul painter comunitare ct least po saci, angi contre a color cx ef ‘Senge su bane ce răbează spe defen cogaiv, eran privare la satura clipe ler. Speutcecomntarein publi, prvisar a ener terapia oupaonal a panfcaes ns ieri cc Sper cx aceasta ez informată a seh drumul pre pula neces ule medicine! romney BIBLIOGRAFIE {Satomi N, Quay of Life and Mena Dede A iu Penpete n AY. e 31932 2 Katcu.H, How Us the Concept of uy of Litem Paya. N 3-16 3 Wolenberg NE Let Man Up Quy of Life Asa Hopes Tem, Quay e Lier Pecan with Diana ED, Goode, Brine Boas. 199, pe 265319, 4 Fate. D, Pe, Elena Cura Conon of Quay of Li A mod for People hand wit rt Quay of Life Healy Promeion and Redstation, Ea Renate re, ‘Niele M, SAGE Peer, Oa, London, ew Di. 1996, 512 Veta Mari et ie hae ar Pei 197 3.20 6 enma. A „Messe of Quy of Life among pesons with eee nd erent ment arte în Soe pity Epc (1956) 3, 788 7 Tema. Led Cn e eset mene, a. lps Pas, 19 eu în veer tate lel pita în sea cae “fury, MM. cb and Lit Seaton a cenpone of Qa of Lif in Ment Diode în Nesta „Fr, VE. Tone d The der Nea. Em Resta Ves Maher Bai 1970 10 Chaton, ©. Cardoe, MM; Quine dee sate fneteanenen mena e pr de e cop vie, putt în eta en BA 7 0:62 “ CEA LAZARESCU o N, ai n. CIADI-2 Casca semana a ctr, asin punk, venea Bea 1. OMS, ‘Gena, 197 vă so în nt ora de he Dr Vig. RS eet Ta) 37 Deal Manu ot Mma Dien, Publ Arca Phiri Anion, Washington D.C A, 13, Mulia Penton oft ICD: 10 for we in Ad Phi, WHO, Candas Un Pres 1997 Vana. Role Fanconi as Comonen of Quy LI Mental Diane. în N. D451 15 Kase. Age MC. “Quay fie in Depr, nA 7197 Te Day: Wks Otsu a e rr Toma Hate Mote uty of Lie’ no m Olsen tei Promotion ea Sa 1S ke Mona N Socul eng Freon fer Quit of Le Reza. în otet quate of kn Het Promotion va Bit 74. Remick. A. Braa e Cont fr Hens Promaton Concept Approach 0 Qusity of Li vene BET tom cum „ay of eh Pon DY Lene, Demi U. Pcotheny and Quay o Lit, în Ap 27-280, 3 Stier Pe, Guy a le Anat Dore nA pe 9-16 Și Mokena SE Meni Quay of Lin shop Eat Pe, 197 12 up) 267-28 E Becher Ni Diamond Ks New Development Quay Lt Mere în Spa N penis 3 Dart, A. Angle Asal. Quy of ie nde peer ean: son pete m con ment ess, Ea yeh, 164, 1, 627-285 it anca P Mer. Pe sift Quy of Lie lal mal foramen: of aeion treatment n or Sx Dein Eger (198) 2927-18 TE Chacon. Estar a Socal nig sway improv uty Life none ceo n- mem pte reson of rete moe ur ety (199) 7, 19220 „SE Drow: Rau Manas pena feo on eee os poche deuce ei tation propane ce Quy of Lit ind mea în pina Ea, Pea. 1961138639 Pia Lik Aare Quay d e for Lane say Pan Dost rom Pei Horia AV. pg 36-252 3 ine 1753: Metrad, N, The Quy o Le of the Cheia Met :Campaen of Pb Pe, aa Vay Renal ov Bă Secu WH (199202. 94391404 5 Schnee, Ke, Poza, F ua of Lie and Cid Pca: Die A 179-192 52. cae Rama Hs McCay, Bc „Quy of ile Aaa a Penes Sera Developmental Daten pp 278 ȘI: Schc, RL. “The Concept of Quy of Lie and Cant Agen în e Fi of Meta ‘Dishes niyo Leo Pe wh Desai’, 00-22 BSE Be, UR, Rots ecoul Dens Ae Oa «Leo Anant nt Tzara Bat, $ “Quy at Lie and Menal Dion of Eten in AV 6.19212 SA Rate “Quy of Ue of Oe Aas: Tova be Opiate e Aging Proce’ n “ay ră n teh Pomode ea Bogat 35 hg PD of tA Dayo fr Preah Pa Ba 34 Sinan, M.D.” Quality of Lie ote Rests e Ment in N. 259-28 39, MERA, A Pats Penge: Quay Lien Fai wth member wth Dabs, n ‘any ois Heth Peas Bta 0 Pum, CM, A Capit, Fam tures a ens het an pope wth eu tron amar std Er Peay 196,11 pe MS “9 Samy Penn Tne Commer Pepene e Quay of Li in Research nd Service Pasig Aspe 20 ANEXA 1 PROFILUL LANCASHIRE DE CALITATE A VIEȚII” IE ERE PRI SuSE e ssrnooeerae FSCO ue tr sim te 4 sata ees ae ea A peace ie al Es ee Se ‘Sees aa iai evermore SS coerce aa can yet et pantera emer re a Wstiwcaninas arene women oemnndes Screen tte erases ego = da Test aay ome dese tenet ce eae ra a i ace Sree we pe ect Cai agente in ice nea o ea ae ee o Rea ee nents a Se Sel Se Shan e mace ee he vee tari me SESS Set meetups toner INSTRUCTIUN Feet cede tebe, pe ct poste comet no Smeu ye de hua cea agen cl în e că sea: e psy compacts cesar Pen ear ce Sinus ply an Cain nn e ae et mata, eve ape ae Sao n er an abner se eo ic oe i cate acu o mt ier a perme Clore ler, fie ean a su ea Oro ne ec a ‘tse pe xray ag ert cae Goto na tite meri enero sear O ună ck ince, Pa) coven în etienne, rea mate Sane il penonae pin ce Sine Ste ene unas hea SSP iS es « MIRCEA LĂZĂRESCU Sun Retete. Sina fo” Ree sie: Sea I Steen. Séchnas1: Sie ema e Saare ee enron: ‘Comer ae iter. ‘Toate puna 2 vena semi să se catre In pte revue penta În parea dată ec pap se 2080 marge vena e Con suite pete Coe Car spor Ace ‘piss or on aol penis cour a as ae e ace ‘nine mpm ne mure Ia U’NUMELI au IDENTIFICATORUL, Compe c nucle cen su co a cod de eat ‘Aco ue exe nea eran sg clot chem mat ital dota ed ch cc e {ft mer za caso tr. or ue acts IADRESA. Complain cal nore cna A hit esau pula 0k. Duck les dm sa pea PDS (A Sore a). STAI INTERVIULUT In carl pad rău. Ceea tei sa e der în două ein, loca ra dna na “CRUMELETNTERVIATORULUL vă gr se named pe ec e tea $ ORA ÎNCEPERII INTERVIULUI Age za cs ză mint nce înca cout ATENA EAI INTERMIULUTpetnas poten ur rs ‘Stomp em fou bol ea hy ‘cacti ng hatch prt et a ence SECTIUNEA |: Det enone pring lem PN Moda va atl chem (elma pei n) SEDI eat amen reenact shraieer flute oieri ele ae ere Ree Hig IEI a tote est ee at 4.8 we cet rl al) Aa ol cr vv tt dee enone skint me nis oar ol tac ee e Fete te eco deafened pre ‘paar tose at asm pert ae ane ome d E ma ‘nace girs igo a ua steers a ape 7 „hese dat rods pc ee car pr st ran om ae mt edd latent tas abe na mom ade yaar Pe pre, ch CALITATEA VIEȚII N PSIMIATRIE a 21 lords son Sete Sati Veh LJ CREA Stari ea ȘI Tere opună ert. Ai, ca se păr, ree negat our un sng impun pent a snare en DAT ac shel fo ae see ca sma: Șaru mezi e oră Stana PR dct Sena apn na ra por apn a ntre 32 Dc ee meta he peg ea 3 Inde ma 35.07 fond co St Soci ați N Chec ant ong ie pe arbre 45 436 (Cot tt naa in mona ar eat Be oon ar tre 37 ae ae ane ace ant ET rane eta chide pune dente, son ot smpieat 1 = DA,2 = NUL 3~ Pua Ru oc aa apc sa ron ne pa ee Pe 9 SECTIUNEA setea Si urca tera eect 5 Ime camara 55.84 rods sor! Sse Sati Vit Sect e Sr ura una ar tal inune e deduc impeach. 62 Ui sees £5 Thee pra cent Că anca sta 5 theres rată dea 6.05 Taste atei e Vn 35 Imre Era reeneua, 54 Ince spun che 35.5% tnroaney za eae Steel Ving MIRCEA LĂZĂRESCU cs de Sate în Va: Cam Nemi Incamamre Americanul Mama Cum rii poche CR mm ane Sree sna ‘seu „cad alte IE ev xP za Am cota tei et m ÎS ony e fie Siete a IER FF SYCTIUNEA Data peo vind tems Jone chew Se a eee ea – 5 Grea ee maraca par ea ee I > Bt Neg da Cree Nee Ri at ee. flan Panam Sura Che» ARE | a Între el” _ ma ȘICIIAEA suman dna ete a arat cate pre ea. Pen caute cane aa SECTONEA 3: Mona Ea pet tarasri La i ARID eh aie ESI 3 Cai a man o pe pna ca za 36 Elie azi me miză aura ai egal ames SS SIE et ater ne a ee Ei e Soden pec ea” I= 4 38 PROMISE a dal me? — ae cat) Ea] CALITATEA VIETII ÎN P3IMATAIE Ei SECTIUNEA & Tie ev Panara în dene si repeat tote cite ee in Sate ep pees? ta be SS murea ‘erases tag SIEGES ewe 23 hers me 85 SE a ame cre sa La FT EI are opere FA iezi PPE ZE amana arata area nau Ne er La Font Tic rm Man de WEEE medeea nt | os eet ae Seite Sta ttta -8 en ene es în SEI et = să EI at el La ca BERET oe Pete re iai ea ir e Lo sa Fa TE ti tes ete teme . d La PETER rm st Ei scot Coit eee 1 eon es st a ERECTIE rater rome a eames [e m E Siege L » geste Se Ștei 5 2 Ssh em mate at ES Eee Et i | ta ano răi ăi ea a m Să mi conte et 2 a Pas Seaca oA NU TR Lo ies ee E came: : Leases : EEE terei Faci Aaa Peet Soe ioe. i = i= iz Pena. He 2 Ra SBCTIUNA 10: Reale cite ‘Gun da în seater pneenie {OTA pane E gen pant cae ‘Se decent pies” DA NU FR 102 Avie peat yaa memo poten spa Wetiecesteamactiantas 28 Posea ata ONEA 1: Staines Reon radon TITTT 2 na CALITATEA VIEȚI ÎN PSIMATRIE. 1 teeta re 1 crearea ma EEE EET eat no ES aia am apr [tipi cre In cruise l-a sige od 1141 oie ativan TL eter enc oe? TA deeb a era a es so? 1.18 Atenei pac ALI pen meer en E at ine ea [iti 11 Sep ane ete? 19 fa ng dep de cruța? 130 srt Area ces na? SECTIUNEA 20: Concepi dene (Garnier ovens ‘Spur eget a Sure sn hema Somat watch? 121 Sing lore pene ee ce 130 8 Sora un scared E oe 1210, Umor crt că um un de ise SECTIUNEA 13 Sire nea e bene tn coma ae tenn am daa mr tn in Stic eh oe irs cen e 13. Paes spec per we sr vi în sob SS Da oi Doe 3 TITI e: T MIRCEA LĂZĂRESCU —— 132 Acea ee un den a unl cn A oe 0 imaginația manca de ja căi erezia ca male ape oră devs pe cares ep tă nepal poate eat Oar marea de us cea mov und uae AY putea ini ‘un X unde sume pe ac scar conser car Son în present? cre chet st marchewe sea). Cea mai buna sae Cea mairasieațe 133. în amanata, ct de fer ete via an. fae feet Se ge eras peers amg 134 Peep nami ctter ern cre iama iia? i SECȚIUNEA 14 Remar rate. VA mulțumesc penru că mia spans cnt ech lutateinie pond vag dr, TH Bae pont dorm a contact din nou în vitor. Nu rr. muzee are ma pete cooper (Onde leche intent SECTIUNEA 1 Comenane neniton rae Gea nege compere cesscaa st cerea I nout ner, vipa completa rubnleurttoar, Tn ae su reia mpreste vale beri cadru de esque eter cimp pre su Inet memoria, 152 Ch seme de incre Sse că um spurs heat ne cee de inceere oe era Seldon 67 tou CALITATEA VIEȚII N PSIMIATRIE s Peer enor: SS Va rg compen acum Ua de cae veti sng marae rpc că aie Cori cise cot poping e ‘Spit rend fe Se peu, era ce SD men pe ce sore omite ein [ze buretele pm emi i a ced petec nene pu vee fae yet car com e, (het rabie că cae ma mates ple ct nitzel sgt ao wine sparta ead Seon mn Fi ANEXA 2 SCALA CALITĂȚII VIEȚII ELABORATĂ DE OMS (QHOQOL) a oe cam fi ea rca CĂ come ut net itn cae tine gpabtet in 985″ Eo speci pate Sen capande Vi man omens sem, ta iar extn ines evra de spe n cea ce ve temea Dorrie ert DOMENIUL Stata senat 1 Barra și dicetenul 2 Eremia) obosels 3. semna oan DOMENIUL 11 – Dome pitelope + Seatimente postive 5 Gatien tpn, memoria concent 6 Sona dese 7 mea camera piara 3 emca DOMENIUL 1 – ir de ideesteoți Mona To: Ava in vig ctans Depend de mecca numere 13 Capea de une 15 Attn sala DOMENICLV . Mea e Sua iaca cartea 7 Neam 3 cure înazcare 19: Santa nea socal: poste de ces atare aera 0 Pele E ddd e ot fora s 11, Pace a pone mcer cer tineau er 2 Mee nn m Ante a DOMENIUL. Vi Spal Cong! penenae 20 Sproat Come pone ICE PESE atom te sn npn Cen aye i are mai me a aes an Op asa wan we MIRCEA LĂZĂRESCU i xeric ara ep rau ee ude ear a2 em SERIES postr ASE ees de me e o ena tinere tin de num. pc cn Sai ice aa Mn e an rag Pana ee sel perme stich ‘ete er mgr e Su aes ot ră evant an ot, Sin anaes mg n grin car tin ce mi, Ace | TPA Eh de al bcs dvi ment a hcg mat Een omt 742 lagen sei muni (evn) See raged tn Fe Ca de mun ocean seine pen vi tne) ez e a rege m 4. SUPORT SOCIAL REAL (ACID) Aaa aia cai once penca perene panta deea ape ie piei ito) wl fas veut nanan pete faa rote ‘Leper nce mS pane ean preety ono yon, Sica cent Sa ae poa opens, în aia ami o ta PE “oma os de mu me o eneaă c nesvb Inca e Cent pe E ca ‘pega ga a peor pec sr ot ea pre iarna 84 cerne E na precar a sli NE pale O emană cr pa up prana ierbii peer ez e te F143 Pam in ae cerul on cae ice capcane) te pre Nt sce Cot 1 142,c ma po coma pe pte reve nace) ase A Eten Cone 1 3 ie tn en mec i dep io Notice OO ce e = ua Carne ee pen cr a unea ace ce Face Sita Scaune Nine N ză a a ÎN LOC DE ÎNCHEIERE De ee mea căt în mătură în cre cs cerea cu d spect ae sapa ince i al publ contemporane ce au fst menfnate n “Cavan! ante” în Trraducere” Cotati că, în porc preocupările prealete dn an ‘60, 70,80 chiar începutul anor 50. se manifest 0 “modifcare de direc, în sens că, rgoare “caresland” odată arsă, se sm nevoia de ase ace mai departe, sre secția seal esențe penoane unane cole feerenalgs senat din stopata phir rime: ju a secoual XX, au perdu tre pro- ev, cm prin pu de moare “beta În presets pare că suri ln ie! care robencle pe care l-am ride pat d ow abardte, ovina depocțe un ru saplimen- {ar de zare Sima ode se, demote penal ena existe ent em” ce se ines peren în sole e vaze a CV. Dacă darul principal el anibr 70-80 a fost cela de a eee” tulbararea pth (prin ora vunerabitane/smes$ prin tenga acordată ee de sper social) fora cua se concerrec in deea preveni și modifi “ra” Pe care vrea plhopatooia I aduce în uma umand m simpli, doar prin înlăturarea simptomelor. C din ce înce mai comples prin lara in considerare ac mal muta expect ale este perma Desgur, acest perpect ce vine dine sting – fe ee chiar i anmapolice, precum e Bibiana ~ m se poale ssi problematic esa sens exten umane. Ne fă însă ot “mai apoape de n i dentine