Calota Andreea98@yahoo.com 820 Rp Art. 5 Borbely Text

Cronică Scoala de dincolo de școală… Vitor absolvenți ai Facultății de Sinicutură și Expioatăr Forestier din Brașov, actual student în nul IV din cadrul programului de studiu Sivicultur, au participat in perioada 7-11 mai 2018 la una dinte excutsile de Sedii organizate anual, însoțiți de carele didactice, respoctiv de prot Dumitru Romulus Târziu si prof. Valeru-Norocel Nicolescu, acestia au peetut 0 săptămână descoperind ealiăile din teren i problemele pe ue le Vor contiunta odată plecai de pe binele tacuri cusia sc derulat în psa retea două dres Svice ale Regiei Naționale 4 Padurilor ROMSILVA, respecti Direcția sinieă Vâlcea și Direcția sivied OM. Colegi siviulor implicați în organizarea acestei excursii leu oferii Darticipanților oportunitatea de a vizita arborte evcephonale și situați nemalintătnte de «i în Bancul universitar ‘Cunoaslerea ator protejate și a parcuilr nationale din fr fice parte din pregatires necesară udenților silvicutoi, în consecimă prima oprire din excuria de studii s-a desfășurat în locate Brezoi, la sediul Administrației Parcului Național Revisra ranuriton * Anul 133 2018 NE 3 Edina BORBELY Maria-Sivia IORGA Stein JURAVLE Stefin PETREA Cozia. Avind o suprafața total de 17.100 ha, din care 95% acoperită cu puduri, acest pare include doua situri. Natura 2000, aferente celor două vective europene (Habitte și Pasi) și are peste 100 mii de vizatori anual, De asemenes, pe teritral parului su fs identificate peste 3.300 ha de păduri Virgine de fag are, începând cu anul 2017, fac pare in patrimoniul UNESCO. Carctrisieă parcului este compleviutea piramidei wofce, cure cuprinde inlusv camivorele mari = urs, lup sits 2, precum Și un număr impresionant de speci endemice (10% din specie de” lame identificate în pare) Obictivele de management Sunt corelate eu aceste siuați Și presupun conservarea biodiverstiit și a mediului Tie promovarea turismului (în pare exist 13 asso tematice cu 100 de lcuri de picnic) si onganizaea activitailor de recreere, educa i congtenieare La finalul vizei. directorul parcului național Cora, domnul insiner P. Prundurl, le-a împărtăși sulenlor un principi care sii ghideze în vitor parcurs profesional: „Educația este răspunsul la satel la setul Administra Parcului National Curia (ate V.N, Niculescu) Una dintre“ pepiierele vizate în cursul săpămânii a fost Pepiniera Tonesti din județul Vilcea, care produce anual peste 1 milion de pucți forestier și omamentali, predominant foloase: salcâm, star, gorun, fin pain de munte, cireș Dinre rasinoase, regăsim molidul, bradul și rcele în ivdeul Vilcea, suprafata told ocupată de pepiniere este de 33, hay inte care 25 ha aparțin Pepinerei ceara a județului, lost. Dint-un total e 25 ha, 25 a sun destinate culturi, iar restu de 2 hha au destinație administrativă (drumuri, clad, depozite) ‘Clturile cu specii forestiere ocupă crea 65% din suprafața total, ir restul de 35% (8 ha) sunt destinate venelor specii omamentle, precum mod albastru, duglas, ginkgo ua, arbori cu portul frumos: mesteacăn, paltin de munte, saleie creați (Sal matsudan) pieloasă (Sale Pablonica), dar și arbusti din genurile Forsa Duis, Philadelphus, Hibiscus, Ligusrum, Viburnum salle. Conform doamnei ef de pepinieră, dna. Elena Petrescu, piața de desfacere se extinde În nivel national, cumpărători find atrași atăt de gama lrgă de specii, cât și de prețurile accesibile. Totus, incipalul benetiiar ete Direcia Sică Vales, stături de direc silviee ale județelor Imrole e speci ornamentale (lo VN. Ncoleeu) Specile omamentale sunt căutate atit de cite primărie comunelor și orașelor din znd, eit și de peroanele fizice juridice care amenajează spații în aces an s-au reala plana (1 ha de plopi curamereani – Populus x euramericana ev. 214 și 1,5 ha de salcâm, busin (04 ha de platan Plasanus x Iybrida), și repeale (0,7 ha de tel majoritatea Tita playphylos)”, aia doamna E. Petreseu Procesul de invaare a continuat la Ocolul silve Ramnicu Vâlcea, unde studenților le-a fos prezentat modul de aplicare al tierilor progresive în două borete de ag și gorun. Ocul eeate accidental ca efect al aoboriturlor de vânt au facilitat însalrea seminguli, interveninduse în regenerarea specilor de interes economic (gena. Tag), Aceste întrvenții sunt necesare pentru a diminua problemele cauzate de ructiiatia rară a onunului Datorită ealtailor din teen, sa concluzionat că volumul recoltat pe tiereldecen nivel de arboret nu poate și ie nu tebuie să egaleze jn mod obigaloriu „volumul propun prin amg de regenerare și arbore Revista rAouniton + Anul 133 2018 Ne. 3 carea unei tri progreine (oto V.N. Nicole) Revisra ranuriton * Anul 133 2018 NE 3 35 Coborind pe malul veste al Ohuli, următorul obiectiv vizitat de studeni a fost Ocolul sie Băbeni, parte a Direcției sive Vileea La nivelul ocoluvi după anul 1991, aproximativ 30% din suprafața păduri adminisrte de către ROMSILVA fost diminuată prin aplicarea legilor fondului fular. Elemente definitorii pentru Ocolul sie Băbeni surprinse în timpul excursiei de studiu, sun: – suprafața told de fond forestier administrat: 15.408. ha: proporția pădurilor de st: $7 – principale speci forestiere (după suprafață): fus (6.490 ha}, eveeinee (3.437 ha) diverse ai (1371 ha), rășinoase (227 ha) și verse poi (132 ha) vom mediu la hectar 23 m ha « reșere medie anual: 5,5 mi: Î densitatea reeled drumuri 9. miha Obictivul principal al vizei a reprezentat un sări de luncă de 180 de ani de productivitate superioară, cu suprafața de 344 ha, în ua 22A, UP. 1 Modoia, care a fost parcurs anterior cies progresive de racordare pe Suprafața de 28,4 he executate în carul a4 intervenți, p Foto 5. Fxemplar de steer de mari dimenront și egenerare natural din aceeași specie (nt VA. Nitec) în arborctlbatrn,rimas in picioare pe suprafata de 6 ha, s-a efectua lerare de punere fn valoare a produselor principale pentru anul 2018, prin tierea de racordare. Deoarece arbori din specia principală (teat su avut dimensiuni foste mari (diametrul mediu 78 em), prețul mediu al materialului lemnos con a lie atins 783 lem’ În vederea punerii în valoare a masei lemnoase’s-2 avut în vedere aplicarea plcufelor cu număr de inventariere cu sutorul ciocanului SIGNUMAT. păcațlor (to VN. Nicaea) De asemenea, in arbore s-au aplicat și ceri de ajutorare a regenerri naturale și de ingrite și conducere. Aceste intervenții au const în lucrări en Favorizarea însalri regener naturale, ‘lgajiri în mai mute tape si pe Suprafee dee, câ și lucrări de completare a regeneriri naturale pe suprafața de 0 ha, eu compoziia [0 FR (© pane interesantă, de onlin cultural, a fost Vizitarea paie așa numitei ceramici de Hore=u, unde” studenții su putut ua pate la orinduala necesară confeeionării “manuale a vaselor Cunostntele, tehmiea și ama fariciri acestei ceramic sunt clemenie simbolice pentu identitatea comunității din Horezu. potrivit UNESCO, find de alte un mesteug tational unic, racicat atit de bărbați căt și de femei raul (o Revista rAouniton + Anul 133 2018 Ne. 3 Pentru decorarea obiecielr, practicată în special de femei se lloses Ienei și insrumente specifice cu care sunt desenate modele traitonale.Ceramica horezsani ese de o umiciale de neezalt caracterizată prin simbolurile specifice inspirate din flora și fauna din împrejurimi: cocoșul de urez, Foto 8 Vase din ceramică de Horezu In apropierea focal Horez se aft esa mai de seamă ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Mânăstirea “Hurezi monument istorie i de a, ce reprezintă o sinteză d te românești din acel imp. A fos construită ntre mii 1690 și 1693 inten Got ptorese sub muntii Cpt, unde singurtatca și iiștea unt tlbuate doar de srigătul huhurezilor, păsări care au dat Și denumirea locului După insemnănle lu Nicolae lrga în crarea st „Bizanț după Bizanț, mănăstirea se prezintă cu formele ei renascentiste drept…) continatoare a civieaiei romane, ai cărei mostenitor în Europa de Răsărit sunt români”, Bind 0 remarcabils operă artes brincovenest, care se ditnee rin oreimalate, măictria linilor, căt și prin culorile specifice. În cadrul Dieeiei sivice Olt, cumul dintre obiectivele interesante vizitate în cadrul excuniei de studiu a fost perimetrul de ameliorare Ianca aflat în săminisrarea Ocolului sie Corabia, unde studenții Revisra ranuriton * Anul 133 2018 NE 3 terie made tipice zonei (ot bradul, șarpele, ghioceli, frunza. Soarele steaua spicul spirala dublă pomul vei sau coada de păun, ti prin curte vi ce variază de n maro inchs, rogu, verde și albastru până În celebrul wvoriu de Horea: NNO) au putut admira 0 veritabilă plane instalată în vedere ameliorării și ări Solurlor pe terenuri slovionare, degradate. După primirea spre administrate a 1.600 de ha terenuri maple de culturi agricole, RNP lea transformat în perimetre de umeiorare, ir instalarea cular a os osie specii precum: cenușer, dud. eldilă saleim ‘Anterior plantă sa realizat Irae de pregătire 3 terenul Și a solu, constind în case, arare și scurs Schema d plantar flotă a fost de 225 + 14 me reultind 4500 de poeți ln ba. Cea dea dona pepiieră Vizintă în cadrul excumii de studi, de data aceata în cadrul DS, Ot, a fost Pepimiera Ianca. dar care spre dooscbire de Pepiniera Toneyt, produce doar puli de interes forestier Pe cole 9 ha wlizate în prezent, din otal de 1 ha. sut cultivate numerose speci de fooase, de în Stejar pedunculat sejar brumăriu și stejar patos, eer, saleie albi plopi indizeni și curamericani. salcâm, glad, visin turcesc, la corcoduș erin eines altel Direcția ivică Olt are în administrare 45,000 ha de pre, inte care 31,000 ha sunt păduri propritate pubică a satului și 14.000 ha proprietate privată. pentru acestea din urmă find asigurate Servic slice prin ocoalele din. subordine. Predomină specie de cvrcinee (60%), a salcâmul anicipă cu ops proponie alături de rupa ploilor și slclor, 30%, dupa cum urmează: saleim – 15%, sării – 15%. Rolul de complementar este jucat de alte specii de foaase (Giverse ma i divers tr), care împreună intrunesc 108 vestul de 114-000 m din care se Explostează anual 97.000 Revs rane Anul 133 18 Ne 3 (fois VN. Noles) Conform încadrării în unit de relief a fondu domină formele cu energie de relief mică și cu pondere redusă a venanțiler din a căror imbinare în diverse proporii au rezulat câmpii (45%, din supataa fondul) si func (15%). Un procent mai mic (407), dr deloc mai putin important de păduri se regisste în zona de dealuri jase la atten de până In 300(S00) m, fapt înărt de corețile biopedoclimatice ieși, Pădurile din accasă 2008 find încadrate în etajul stejrulu (cu cer, gdm și gorun, dar și alte specii de foioase, specifice sezut) în cadrul Dizeței silvice OI au fast vizat ti din în corul Ocolului silvic Slatin, aletut din patra Aistiete (e coincid cu unitățile de producție) și 22 ‘de cantoane, cet mai comună specie de eversinee este gif, cu o pondere de $3% din volumul masei lemnoase p picior, Cu o posbiiate de 10.400 m și um excodent de arborete in clasa a Toa de vars sa recurs n extrgerea unui volum de 11000 mi. din care 7.000 m sunt valoifica în urma recolării Produselor principale, prin apicrea tăienlor progresie. Studenții au avut ca punet de vinerariu pădurea Scaca-Oplșan iia rezervație de semine, care după îndepinirca scopului pentru care fst creată, in legea 5/2000 a fost transforma în rezervatic naturală de arborele de gimit. De ce arbore de ‘itd? Dato oluriler care consatuie suportul și Subsratul nutty al arboretlor din această zon, find Solu vertice, sau subtipuri Venice, compact cu argilă, grele Și care, în urma proceselor de Sontacie-goniare. determină ruperea. perșerilr ‘adicelar sunt un factor ce imicază paletă e specii capable să vegeteze în aceasth zonă, singur specie ct ezită pe argile monimorilontice rămânând simi or REZERVATIA SEACA. OPTASANI Foto 13. Rezervația Academiei Române Setea- Ontaani (fo VN. Nicolescu) Aceste arborete au os afectate de fenomenul de uscare în deesniul 1990-2000, fapt ce a împus executarea Wierilor de regenerare. Cele rimase pe picior au 163 de ani, media find de 84 de ani Datorită faptului că arboretele au ajuns la ukimul indiu, st necesar să se alice ter definitive acordare, însă nu dupa viet ei, după cum fost menționat anterior, datorită uscări arborilor să fe plats exploata e Aceste lucrări Sun posibile, ai putin în nucleul rezervației unde mu sun aplicabile urări silvice, datorită faptului că protecția speciei Cerambir cero sa dovedit prioiară în faa protjri arealului gai A urmat apoi Vizita în unitatea amenajivică S6A, unde a, putut fi observată, compari, str orelor iaine și după aplicarea unor ue 40 Ingrilre gi conducere (ură și rituri combina) S.a constatat necesitatea aplicări lucrărilor cu efecte resimgite in plafonul superior, pentru a reduce concurena în coronament Și a favoriza reșerea în diametru, cunoscut find faptul că inte diametrl coroanei si diametrul de Bază există o corelație linird, De asemenea. a ut fi obeenată modalitatea de alegere a arborilor de vitor, find rezultanta satisfacerii “condițiler privtoare la igoaea, calitatea§ spaterea arborilor, precum și imensă răriuri în funcție de supafaa de bază a boretului, de numarul de arbori și de volumul Tn cadral Ocolului sie Caracal, mai exact la ‘Vida, obiectivul a fot de a analiza o regenerare iicila, constiuită în scopul substtuirt unui auboret limeeă de salcâm plantat în anul 1950. Factorul mtv pentru arboretul de saledm a fot solul, mai exact propriile fizice ale acestuia lucru ce a condus la realizarea unor arborete de product inferioară, până Ia mijlocie. Atel în nul 2008, pe Suprafața ua. 45 sta realizat 0 vegenerare artificial cu Sejr Brumar (30%), păr (20%), îi cu franz’ mare 20%), procum i cu ale specii foioase (DT, 10%). Schema de plantare a Tost 20% 0.75 m iar lucrările execuate până la inchiderea masivului în 2015, au fot de completare a regener aricale, urmând să se aplice curți în anul 2020 În preset, ua. 15 este pate din Sita ‘Natura 2000 constitui pent stejarul frum Foto 13, Pantie de sear rumări și păr pădure (oto VN. Nicteea) Revista rAouniton + Anul 133 +2018 = Ne. 3 Desi obi de RNP-Rom trebuie neg principal al pădurilor gospodirte luc, precum și incerca în județul Olt este de protecție, mu formeze © perspe iei aspectul economic “al imperială asupra activitățile —desigurate în masei lemnoase rezulte în urma producție, au condus la vizitarea depozi rii tăerilr de regenerare și nu numai, Acest | materia lemnos din cadrul Ocolului silvic Caracal, oto 14 Materiel eos de alate superioara pra penira ri Goto A. Nees) Revsra raturiton * Anul 133+ 2018 + Nr 3 al în depozit a patut i observat modul de organizare și sonare a materialului lemnos pregăti penru Ticitatia ce urma să se destăeare în săptămâna următare vizei studenilor, Pentru aceasta a fost pregăti un volum de 2200 m’ de material lemnes de calitate superioară, din speciile ssar pedunculat și frasin, nat în funcție de sortimentul ce urmează a se obține: cherestea sau furnit. Vorbind de material Temnos de calitate superioară, se subinelege că și prețurile “de pomire în liciapie erau ridicate, sjungind ln 450-300 de cura Pentru dversiat, dar mai ales spre „a trezi in cuget sgn simp” sentimental continuit influenciorromane in constina,limbi, cultura și ‘storie, pas profesorilor Și al studenilor au fost puri a ruinele castrului roman de la Sucidava. Construit ia timpul împaratului Aurelian ite anii 270 și 275, casrul a fost un important centru ‘conomie și militar al Suidavei A fox distrus apoi în timpul năvăliilor hunilor din 442-447, 2 fost reaidit de cre împărat Tustnin ine $27 și 33, urmând să fe dies din now în timpul invaziilor varo-slave din 601-602, Mulțumiri Proftăm de această oporunitate penru a face uzi, vocile studențilr și mulțumim conducerii Regei Naționale a Pădurilor – RNP ROMSILVA, în persoana domnului director general, ing. Ciprian Pabonțu, conducerii Direcției sivee. Valea domnului director ing. Gheorghe Mihăescu și domnului diector tehnic ing. Daniel Radulescu, precum și domului director ing. Catalin Mate, de ia conducerea Direcției silvice Olt. Asigurim de îmrcaga hoasră considerație și multumim, de asemenea, tuturor colegilor șef de ocoale, ingineri vennicien, pădurar din cele două direcții sic, entra contnbupile aduse la buna organizare Și desașurare a excursiei de studi în final, săresăm sincere. mulțumiri cadrelor Aidatice, pro. VIN. Nicolescu st prof. DIR. Târziu, ‘ed de car aceast experiență mu ar fost posibil. ivi orga Ștefan Juravle și Stefan Petea Facultatea de Silvcultuc și Explatri Foreiere, Universiatea Translvania din Bragov Revista rAouniton + Anul 133 2018 Ne. 3