Arhire.tudor@yahoo.com 750 Doc55 (1) Text

1 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific, Conf. Dr. Marius Sorin ZAHARIA Absolvent, Tudor -Lucian ARHIRE IAȘI 2018 2 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION IONESCU DE L BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: ING INERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN CONDIȚIILEDE LA S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L., LOCALITATEA GORBAN, JUDEȚUL IAȘI Coordonator științific, Conf. Dr. Marius Sorin ZAHARIA Absolvent, Tudor -Lucian ARHIRE IAȘI 3 2018 DECLARA ȚIE 4 CUPRINS Declara ție pe propria răspundere……………………………………………………………. …….. …………………..3 LISTA TABELELOR………………… ……………………………….. …… …… …………………6 LISTA FIGURILOR……………………………………………….………… ……. ……………….7 INTRODUCERE……………………………………….…………….……… …….. ……………….8 PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE CAPITOLUL 1 – CERCETĂRI PRIVIND STADIUL CURENT A CULTURII DE PORUMB ÎN ROMÂNIA ȘI STRĂINĂTATE 1.1 Stadiul actual al cercet ărilor referitoare la temă…………………………… …….. ……………… ………..9 CAPITOLUL 2 DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DE REALIZARE A STUDIULUI IN CADRUL S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L. 2.1 Situația geografică și social -economică………… …………………………………………………… ………..13 2.1.1. Situația geografică……………………………………………………………………………………………. ……..13 2.1.2. Situația social -economică……………………………………………………………………………. ……………14 2.2 Principalele caracteristici ale climei ……………………………………… …………………………… ………..15 2.3 Relieful zonei …………………………………………………………………………………………………….. ……….18 2.4 Hidrografia zonei. ………………………………………………………………………………………….. …………..19 2.5 Caracterizarea solurilor… ………………………………………………………………………………….. ……….20 2.6 Vegetația zonei. …………………………………………………………………… ……………………………. ……….21 5 PARTEA A -II-A – CONTRIBUȚII PROPRII CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULU I, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1 Scopul și obiectivele studiului………….. ………………………….. ……………………….. …………………….22 3.2 Materialul si metoda de cercetare. ………………………………………………. …….. ……… …….. …………23 3.2.1 Materialul de cercetare ………………………………………………………………………………………………23 3.2.2 Metoda de cercetare …………………………………………………………………………………………………..26 3.3 Tehnologia de cultivare aplicată la cultura porumbului în cadrul S.C. Teisa Autotrans S.R.L., județul Iași …………………………………………………………………………………………………………….2 8 3.4 Condițiile climat ice din perioada de experimentare ………………………………………………………32 CAPITOLUL 4 – REZULTATELE STUDIULUI PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN CONDIȚIILE DE LA SC. TEISA AU TOTRANS SRL. 4.1 Sinteza rezultatelor de producție…………….. ………………………………. ………………………………….. 34 4.1.1. Rezultatele experimentale obținute în funcție de planta premergătoare grâul de toamnă și premergătoarea floarea -soarelui …………………………………………………………………………………….37 4.1.2. Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare …………42 4.1.3. Evoluția masei a 10 00 boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare …………………44 4.1.4. Influența hibridului asupra producției de cariopse…………………………………………….. ……..47 4.1.5 . Influența premergătoarei asupra producției de cariopse…………………………………….. ……..47 4.2 Analiza eficienței economice. Indicatorii tehnico -economici…………………………………… ……..49 CONCLUZII…………………………………………………………. …………………………………………………. ……..53 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….. …………..54 6 LISTA TABELELOR Tabelul. 3.2.2.a Schița experienței Tabelul 3.2.2.b Parametrii parcelei experimentate Tabelul 4.1. a Producțiile de hibrizi în studiu Tabelul 4.1 b Analiza varianței Tabelul 4.1 c Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă Tabelul 4.1.1 a Producțiile înregistrate în anul 2015 la S.C TEISA AUTOTRANS SRL., Gorban după premergătoarea floarea -soarelui Tabelul 4.1.1 b Analiza varianței Tabelul 4.1.1 c Determinarea diferențelor de producție după premergătoarea floarea -soarelui Tabelul 4.1.1. d Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare Tabelul 4.1.2. Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și premergătoare Tabelul 4.1.3 Evoluția mesei a 1000 de boabe în funcție de hibrid și premergătoare Tabe lul 4.1.4 Influența hibridului asupra producției de cariopse în anul 2016 Tabelul 4.1.5 a Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016 Tabelul 4.1.5 b Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016 Tabelul 4.2.a Cheltuieli efectuate la porumb în perioada 2015 -2016 Tabelul 4.2.b Analiza indicatorilor de eficiență economică în funcție de premergătoare și hibrid în anul 2016 7 LISTA FIGURILOR Figura 2.1.1. Localizarea comunei Gorban în ansamblul României Figura 2.5. Alunecare de teren sat Podul Hagiului Figura 3.4.a Media temperaturilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august 2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L. Figura 3.4.b. Media precipitațiilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august 2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L Figura 4.1.1 a Producția kg/ha a hibrizilor în anul 2015 -2016 după pr emergătoarea grâu de toamnă Figura 4.1.1.b Evoluția randamentului de boabe în funcție de hibrid și cultura premergătoare Figura 4.1.1 c Randamentul în funcție de hibrid și premergătoare Figura 4.1.2 Randamentul de boabe în funcție de hibrid și premergătoare Figura 4.1.3 a Dinamica indicatorului MMB după premergătoarea floarea -soarelui Figura 4.1.3 b Dinamica indicatorului MMB după premergătoarea grâu de toamnă Figura 4.1.5. Influența premergătoarei asupra producției de cario pse în anul 2016 8 INTRODUCERE Încă din cele mai vechi timpuri, agricultura reprezintă un domeniu vital de activitate a omului, continuând și în prezent să aibă aceeași importanță. Rămâne principala sursă de hrană, un important furnizor de materie primă pentru industrie și totodată o însemnată piață de desfacere pentru producția acesteia. Importanța relativă a agriculturii diferă de la o țară la alta, dar ea se menține ca ramură principală a economiei naționale în toat e statele inclusiv în cele puternic dezvoltate. Experiența ultimelor decenii a demonstrat că problemele economiei mondiale nu pot fi soluționate făcând abstracție de agricultură. De asemenea, s -a observat faptul că dezvoltarea agriculturii este influențată atât de factorii naturali și tehnici, cât și de factorii social economici. Porumbul (Zea mays ssp. mays , regional păpușoi , cucuruz ), face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoideae , și reprezintă un soi remarcabil prin randamentul său de producție, printr -o diversitate mare de întrebuințări în ceea ce privește consumul de hrană atât pentru om cât și pentru animal. D in punct de vedere al agriculturii, ocupă al treilea loc în lume ca plantă cultivată. Fiind adus în Europa de Cristofor Columb în 1493 la prima lui expediție și a fost cultivat în Spania, dup ă care s -a cultivat și în Italia, Șerban Cantacuzino a fost cel care a introdus porumbul în România și a scăpat țara de o criză economică cât și de foamete. Este o cereală cu o structură uim itoare, cu origini în America Centrală cultivată în zilele noastre în multe regiuni din lume ca plantă alimentară, indu strială și furajeră, alcătuind împreună cu grâul, 80% din producția de cereale. La noi în țară , porumbul ocupă locul cel mai important, cultivându -se pe 50% din teritoriul ocupat de cereale. Cu toate că majoritatea suntem învățați cu porumbul galben, îl găsim într -o mare diversitate de culori – alb, roșiatic, purpuriu, negru. 9 PARTEA I – CONSI DERAȚII GENERALE CAPITOLUL 1 – STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA CULTURA PORUMBULUI 1.1. Stadiul actual al cercetărilor Porumbul are o capacitate de producție mare, cu pana la 50% mai mult față de alte cereale, acesta asigurând recolte mari și constante. Nu este atât de mult influențat de climă ca restul cerealelor și valorifică foarte bine apa de irigație, dar și îngrășămintele. Este o plantă prășitoare și suportă monocultura de foarte mulți ani, porumbul permite o eșalonare mai bună a lucrărilor din agricultură având un coeficient foarte bun de înmulțire și o însămânțare târzie în primăvară. Cultura poate fi total mecanizabilă și reco ltarea se face foarte bine fără a fi în pericol de scuturare. Porumbul este cultivat cel mai mult pe continentul american urmat de Asia, Africa si Europa, iar tarile cu cea mai mare productie de porumb sunt: USA, China, Brazilia, Mexic, India, Re publica Sud Africana, Argentina, Filipine, Romania si Indonezia. Un studiu la nivel mondial, efectuat intre anii 1999 -2003, a arătat că dintre cerealele cultivate in acea perioadă, la porumb s -au obținut cele mai ridicate producții, intre 3840 și 3995 kg/ha, iar ca suprafață cultivată, s -a aflat după orez și grâu, cu 138271 -142625 mii de ha. ( Buletinul informativ al FAO, 2003). În perioada 1862 – 1945 producțiile totale anuale, exprimate în medii pe grupe de câte 5 ani au crescut de la 979 la 3873 mii tone, aproape exclusiv pe baza sporirii suprafețelor cultivate (COSMIN si colab., 1987). În această perioadă, în care se cultivau cu precădere populații locale, pe suprafețe mici soiuri locale și pe arii mult mai restrânse soiuri ameliorat e, producțiile medii la hectar erau în jurul a 1015 kg/ha. Nu întâmplător, producția medie de porumb pe țară a început să crească 10 semnificativ odată cu crearea Instuitutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului la Fundulea (SARCA si colab., 2007). Producția de porumb, respectiv de boabe, depinde de productivitatea hibridului cultivat, de caracteristicile fizice și chimice ale solului, de plantele premergătoare, de cantitățile de îngrășăminte aplicate, de condițiile climatice șamd. Unii autori ar ată rolul deosebit al premergătoarelor în cadrul acestei multitudini de factori (Bâlteanu Gh., 2003). Fertilizarea cu azot contribuie la creșterea producției de boabe la porumb pe toate tipurile de sol, dar sporurile cele mai mari și economice s -au întâlnit pe solurile cu un conținut redus în humus, din regiunile umede și pe cele erodate (Golodan I., 1960; Mogârzan Aglaia, Vasilică C., Axinte M., Zaharia M. 2006). Actualele cercetări denotă faptul că, dacă în urma aplicării îngrășămintel or chimice cu azot la porumb, acesta poate transforma în substanța vegetală doar 50% din cantitatea administrate, în schimb azotul rămas în sol după o cultură leguminoasă este valorificat în totalitate. Aplicare de ingrăsăminte potasice,azotoase și fosfati ce impreună, au adus o creștere semnificativă a producției de porumb la Horodnic -Suceava. Pentru N100+P60 , sporurile economice de recoltă au consemnat o creștere și la Secuieni -Neamț.(Maria Sîrbu,Despina Ailincăi). În urma rezultatelor unor expe rimente de lungă durată, literatura de specialitate a consemnat că, in timp, aplicarea incorectă a îngrășămintelor poate provoca o plafonare sau chiar o descreștere a producției, ca o succedere a unor dereglări de nutriție provenite in urma administrării îngrășămintelor, provocând deficiențe ale unor microelemente, care pot fi aparente sau se pot instala intr-o stare mai lentă. Înclinarea spre descreștere intr -o perioada de 20 de ani, a variantei nefertilizate, remarcată de Șipos și colab.(1994), apoi in co ndiții de neirigare confirmată si de Dornescu si colab.(1995), s -au semnalat unele cazuri si la variantele fertilizate, la porumb fiind remarcate pe baza informațiilor oferite de Nakonecinaia.(D. Dornescu, J.Patraș,C. Rusu, Maria Crăcăileanu). Se cunoaște faptul că fiecare plantă cultivată are anumite cerințe față de cultura premergătoare și faptul că respectarea unei rotații rationale crează sporuri de producție fără a avea o altă investiție. Dacă în cadrul rotației este inclusă o plantă legumi noasă, sporurile de producție vor fi și mai mari (Onisie T., Jităreanu Gerard, Zaharia Marius, 1999). 11 Rotația culturilor este prezentată ca o activitate agricolă, care se remarcă prin cultivarea speciilor agricole, în anumite intervale de timp, ordi nea de cultivare fiind bine stabilită, astfel încât solul sa -și epuizeze resursele cât mai eficient și mai puțin, iar pericolul apariției bolilor și dăunătorilor să scadă considerabil datorită acestor rotații(Onisie T., Jităreanu Gerard, Zaharia Marius, 1 999). În România principalele plante care se cultivă sunt grâul și porumbul, 60% din terenul arabil fiind ocupat de aceste culturi, agricultorii utilizând des rotația grâu -porumb. Această rotație s -a demonstrata a fi nepotrivită, deoarece ambele culturi au un consum mare de elemente nutritive, iar bolile comune sunt și ele intr -u număr mare, cum ar fi Fuzarioza. (Axinte M. și colab., 2006). Studiile desfășurate in țară și străinătate au subliniat ca asolamentele de 4 -6 ani sunt cele mai apreciate datorită producțiilor obținute. Cultura de porumb reprezintă o bună premergătoare in general pentru culturile de primăvară, dar și pentru grâul de toamnă, dar in acest caz se vor utiliza hibrizi de porumb cu o perioadă mai redusă de vegetație. După unele cercetări efectuate in zona Dobrogei, a rezultat faptul că în intervalul de ani 2004 – 2006, in urma cercetărilor făcute în asolamentul fără solă amelioratoare, că producția nu diferă foarte mult intre ani și aceleași sisteme de rotație. Di ferențele mari de peste 2000 kg/ha ale producției apar intre monocultură și rotație,in perioade cuprinse intre 2 -4 ani. În urma studiilor reiese că monocultura pe o perioadă îndelungată are în consecință o scăderea importantă a producției, fiind înregistr ate următoarele diferențe: 5.284 kg/ha in anul 2004, 5.030 kg/ha in anul 2005 și 4.650 kg/ha în anul 2006. Rotația pe o perioadă de 3 -4 ani, prin schimbarea culturilor, s – au obținut producții de până la 10.000 kg/ha. În același timp pentru rotația de 4 ani, utilizând în asolament floarea soarelui și sfecla de zahăr, acestea fiind consumatoare mari de azot, producțiile au avut un nivel mai scăzut față de cele realizate in asolamente de 3 ani. Din aceste relatări rezultă că o importantă aparte a avut p lanta premergătoare în realizare unor producții mai mari. Astfel, în urma rotației grâu -porumb, a rezultat o producție mai mare față de cea realizată în monocultură, cu aproximativ 2.100 kg/ha, condițiile climatice fiind favorabile. Prin efectul prielnic al solei, utilizând leguminoase și prășitoare în rotația de 3 ani, iar la rotația de 4 ani efectul sfeclei, ca plante premergătoare, au rezultat creșteri ale producției in monocultură de 6.240 kg/ha, și 5750 kg/ha pentru lotul martor. În anii secetoși ro tația culturii își pune amprenta peste producție dar și peste dezvoltarea plantelor. Plasarea porumbului după plante leguminoase, în comparație cu plasarea porumbului după floarea soarelui, in anul 2007, când precipitațiile au fost reduse, fiind cunoscut c a 12 un an secetos, a rezultat o evoluție mai bună pentru prima variantă până in prezent (www.arhiva.lumeasatului.ro ). Numeroase studii au marcat faptul că pentru obținerea unor producții mari la cultura porumbului, lucrările pentru combaterea burui enilor sunt foarte importante. Datorită experiențelor de durată (peste10 ani), s -a demonstrat ca pe majoritatea terenurilor cultivate cu porumb, producția maximă s -a obținut pe parcelele care au avut parte de un complex adecvat de combatere a buruienilor d ar și de o fertilizare adecvată. Toate acestea au fost demonstrate și la Suceava, că principalul factor pentru obținerea de producții mari este reprezentat de fertilizare și combaterea buruienilor. În prezent, în România se cultivă doar hibrizi de porumb obținuți pe baza liniilor consangvinizate, aceștia răspândindu -se în agricultura tuturor fermierilor, datorită faptului că prezintă avantaje superioare față de soiuri. Alegerea hibrizilor a contituit o deosebită provocare în unii ani, a ceasta fiind legată de modul în care cultivatorul își determină și prioritizează criteriile de selectare ale hibrizilor pe care îi va cultiva. În proiectul redactat s -a studiat modul în care indicatorii tehnico -economici a influențat producția ș i unele caracteristici morfologice și fiziologice la hibrizii de porumb experimentați la S.C. Teisa Autotrans S.R.L. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 PARTEA A -II-A CONTRIBU ȚII PROPRII CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1 Scopul și obiectivele studiului Elaborarea lucrării Principalii indicatori tehnico -economici obținuți la câțiva hibrizi de porumb în condițiile de la SC. TEISA AUTOTRANS SRL., localitatea Gorban, județul Iași , s-a produs pentru a aduce noi date privind indicatorii tehnico -economici obținuți la patru hibrizi de porumb în funcție de o plantă premer gătoare și de asemenea, influența premergătoarei asupra hibrizilor de porumb. Obiectivele principale care au stat la baza acestui studiu sunt: • Modul cum influențează hibridul producția de cariopse. • Interacțiunea hibrid -premergătoare asupra producției. • Cum este influențată eficiența economică în funcție de hibrid și premergătoare. • Influența premergătoarei asupra producției de cariopse. • Principalii indicatori tehnico -economici obținuți la cei patru hibrizi de porumb. • Evaluarea în cultură a unui număr de hibr izi de porumb din grupe de maturitate FAO diferite, privind producția și stabilitatea acesteia, permite identificarea celui mai bun hibrid pentru zona unde s -a desfășurat experiența, în anul agricol 2015 -2016. Ca obiectiv secundar, dar nu mai puțin importa nt, este perfecționarea metodelor și instrumentelor de investigare pentru obținerea unor producții cât mai mari și calitative. În susținerea obiectivelor menționate anterior, s -a realizat studiul actual în cadrul firmei S.C. Teisa Autotrans S.R.L, județul Iași, având ca material de cercetare următorii factori: Factorul A Planta premergătoare cu două graduări: a1 – Grâul de toamnă; a2 – Floarea -soarelui; 23 Factorul B Hibridul cu patru graduări: b1 – Monsanto, DKC 3511; b2 – Monsanto, DKC 45 90; b3 – KWS Severo; b4 – Saaten Union Bonito; 3.2 Materialul si metoda de cercetare 3.2.1 Materialul de cercetare Hibrizii de porumb studiați în perioada de experimentare, 2015 -2016, în cadrul SC. TEISA AUTOTRANS SRL., au fost: Monsanto DKC 3511, Monsanto DKC 4590, Saaten Union Bonito, KWS Severo. Monsanto, DKC 3511 • Caracteristici generale : -Grupa de maturitate: FAO 310; -Hibrid timpuriu – 310 zile; -Răspunde favorabil în condiții de tehnologie; -Toleranță la stresul hidric și termic; -Un potential bun de producție; -Densitatea recomandată: pe teren neirigat este de 60.000 – 65.000 plante recoltabile/ha, iar pe teren irigat 65.000 -70.000 plante recoltabile/ha. -Pierde rapid apa la maturitate; • Avantaje principale : -Este rezistent la principalele boli ale porumbului; -Rezistență bună la frângere și cădere; -Toleranță bună la secetă; 24 25 26 27 28 29 30 31 32 3.4 Condițiile climatic e din perioada de experimentare Temperatura medie multianuală în anul 2015 -2016 a fost de 11,6 grade Celsius, temperaturile cele mai ridicate s -au înregistrat în luna iulie (26,4 grade C), iar temperaturile medii lunare cele mai scăzute s -au înregistrat în lun a ianuarie ( -3,5 – -3 grade C), ce pot fi observate și în figura 3.4 Primul îngheț, cel mai timpuriu se înregistrează la 10septembrie, iar cel mai târziu are loc la 25 noiembrie. Ultimul ingheț cel mai devreme are loc la 2 martie, iar cel mai tarziu la 21 mai, intervalul fără îngheț este de 181 de zile. În zona unde are loc experința, solul prezintă un flux termic pozitiv primăvara și vara și negativ vara și iarna. Figura 3.4.a Media temperaturilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – augu st 2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L. În cea mai mare parte a anului, precipitațiile cad sub formă de ploaie, excepție făcând intervalul cuprins între datele medii de 23 noiembrie și 21 martie, când se înregistrează ninsori. Lunile în care se înregistrează cele mai mari cantități de precipit ații sunt iunie cu 75 mm și iulie cu 69,2 mm. Pe perioada verii, lipsa de precipitații mai mare de 14 zile duce la apariția secetei. Umiditatea atmosferică prezintă o media anuală de 70 -80 % și variază în limite largi. 16.5 011.5 5.1 1.8 -3.50.561417.122.826.425.2 30 25 20 15 10 5 0 -3Media temperaturii lunare Sep Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug 33 Figura 3.4.b. Media precipitațiilor lunare înregistrate în perioada septembrie 2015 – august 2015 la societatea S.C. Teisa Autotrans S.R.L 01020304050607080 80 70 60 50 40 30 20 10 0Media precipitațiilor lunaresep oct nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug 34 CAPITOLUL 4 – REZULTATELE STUDIULUI PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN CONDIȚIILE DE LA SC. TEISA AUTOTRANS SRL. 4.1 Sinteza rezultatelor de producție Rezultatele producției la cultura de porumb au fost satisfăcătoare, la cultivarea terenului cu plantele premergătoare în condiții favorabile, la temperaturi și cerințe specifice față de apă, sol și lumină. Respectarea tehnologiei de cultivare, fertilizar ea corectă și aplicarea lucrărilor solului, dar și a lucrărilor de îngrijire, au dus la concluzia ca aceste culturi sunt bune premergătoare pentru cultura de porumb. Plantele premergătoare au influențat valorile medii ale parametrului discutat, obținându – se, față de martor, diferențe semnificative de greutate. Toate terminările s -au efectuat în patru repetiții, deoarece rezultatele să poată fi prelucrate statistic. Producțiile înregistrate de hibrizii în studiu sunt reprezentate în tabelul 4.4.1 Hibridul Producția înregistrată (kg/ha) Media producțiilor R1 R2 R3 R4 Monsanto DKC 3511 5820 5790 5780 5800 5797.5 Monsanto DKC 4590 6930 6800 6900 6910 6885 KWS Severo 6400 6460 6420 6430 6427,5 Saaten Union Bonito 6050 5880 6000 6030 5990 Media 6290 6232.5 6275 6292.5 6272.5 Tabelul 4.1. a Producțiile de hibrizi în studiu Pentru a stabili diferențele dintre variantele experimentale, s -a calculat diferențele limită pentru probabilitățile de transgresiune de 5%, 1% și 0,1%. 35 Analiza statistică a rezultatelor experimentale s -a realizat prin analiza variației și a cuprins următoarele etape: stabilirea gradului de libertate (GL), calcularea sumei pătratelor abaterilor, realizarea tabelului variației, (tabelul 3.4), calcularea diferențelo r de producție și după aceea stabilirea semnificației după care a urmat interpretarea rezultatelor (tabelul 3.5). Analiza varianței Sursa variației SP GL S2 F Total 0,99 35 Blocuri 0,00 2 Variante 0,92 11 0.08 24.4602 Eroare 0,07 22 0.00 (2.35) Tabelul 4.1 b Analiza varianței Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă Denumirea variantei Producția Diferența (kg/ha) Semnificația Kg/ha % Monsanto DKC 3511 5797.5 100 Monsanto DKC 4590 6885 125 1087.5 *** KWS Severo 6427,5 118.4 630 *** Saaten Union Bonito 5990 110 192.5 *** Tabelul 4.1 c Determinarea diferențelor după premergătoarea grâu de toamnă DL 5% = 205 kg/ha DL 1% = 291 kg/ha DL 0,1 % = 441 kg/ha 36 Producția totală ilustrează întreaga cantitate care se recoltează de pe suprafața cultivată, cu fiecare hibrid de pe cele două agrofonduri. Mai jos este formula după care s -a calculat producția totală: Qt = S x q, în care: Qt – producția totală; S – supraf ața cultivată; q – producția medie pe unitatea de suprafață (kg/ha); Urmărind influența hibridului asupra producției de cariopse (boabe de porumb) se observă că hibridul Monsanto DKC 3511 are o producție de 5627 kg/ha după planta premergătoare floarea soarelui și respectiv 6427.5 kg/ha după planta premergătoarea grâu de toamnă. Hibridul Monsanto DKC 4590 a înregistrat cea mai mare producție de 5835 kg/ha, ca plantă premergătoare fiind floarea soarelui și 6885 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă. Are cea mai bună comportare față de premergătoarea grâu de toamnă. Hibridul KWS Severo fiind un hibrid timpuriu , a înregistrat o producție de 4697 kg/ha după premergătoarea floarea -soarelui și 5797.5 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă. Hibridul Saaten Union Bonito s -a înregistrat cu o producție de 4365 kg/ha după premergătoarea floarea soarelui și 5990 kg/ha după premergătoarea grâu de toamnă. Diferențele dintre producțiile hibrizilor sunt semnificative și anume: la hibridul Monsan to DKC 4590 față de hibridul Monsanto DKC 3511 este de 208kg/ha față de premergătoarea grâu de toamnă și 457,5 kg/ha față de premergătoarea floarea soarelui. Hibridul KWS Severo a avut o diferență față de martor de -930 după floarea soarelui și de -630kg/h a față de grâu de toamnă. Iar hibridul Saaten Union Bonito a avut o diferență față de martor de -1262 după floarea soarelui și -437,5 față de grâu de toamnă. După cum se observă mai sus, acești hibrizi se comporta mai bine când sunt cultivați după premergătaorea grâu de toamnă decât după floarea soarelui. 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 În figura de mai jos sunt redate grafic, producțiile înregistrate și notate în tabelul 4.1.5 b Figura 4.1.5. Influența premergătoarei asupra producției de cariopse în anul 2016 4.2 Analiza eficienței economice. Indicatorii tehnico -economici. Aprecierea eficienței economice se face pe baza unui sistem de indicatori: indicatori tehnici și indicatori economici. Indicatori economici: cos tul de producție, producția finală, cheltuieli, venituri, profitul și rata profitului, marja brută, valoare adăugată, productivitatea muncii etc. Indicatori tehnici: suprafața cultivată, producția totală, producția medie Pe baza indicatorilor cal culați (venit total, cheltuieli totale, profit brut, profit net și rata profitului) se face o analiză comparativă a factorilor luați în studiu în care se scoate în evidență în mod deosebit aspectele calitative ale eficienșei economice, corelației dintre p rincipalii indicatori și influența acestora asupra nivelului de eficiență economică. În esență, indicatorii economici au scopul de a atenționa decidentul asupra condițiilor concrete în care funcționează sistemul economic în perioada anali zată, iar neluare a lor în seamă sau ignorarea informațiilor furnizate de ei pot conduce la o funcționare ineficientă a sistemului sau chiar blocarea acestuia. 43655835 46975627 57976885 59906427 Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 Saaten Union Bonito KWS SeveroProducția kg/ha După floarea-soarelui După grâul de toamnă 50 Orice activitate economică sau de producție trebuie să fie urmată de calculul eficienței economice. Eficiența economică este o categorie economică care se exprimă prin raportul dintre efectul și efortul depus pentru obținerea acestui efect. E.E= 𝑉𝑛 𝐶ℎ𝑡, unde: E.E = Eficien ța economică ; VN = Venitul net ( în lei); Cht = Cheltuieli totale de produc ție; Dacă: E.E = 1, profitul este 0; E.E < 1, întreprinderea înregistrează pierderi; E.E > 1, întreprinderea înregistreză profit; Pentru a calcula eficiența economică, la început s -a calculat raportate la hectar excluzând cheltuielile cu forța de muncă și combustibil. Nr. Crt Lucrarea Monsanto DKC 3511 Monsanto DKC 4590 Saaten Union Bonito KWS Severo 1. Arat 260 260 260 260 2. Discuit + semănat 260 260 260 260 3. Îngrășăminte +administrare 250 250 250 250 4. Sămânță 385 560 532 430 5. Prășit mecanic I și II 350 350 350 350 6. Erbicidat 250 250 250 250 7. Recoltat 300 300 300 300 TOTAL 2055 2230 2202 2100 Tabelul 4.2.a Cheltuieli efectuate la porumb în perioada 2015 -2016 Pentru calcularea valorii producției, în anul 2016 prețul de valorificare al recoltei a fost de 0,5lei/kg. Pentru a calcula cheltuielile generale de producție s -au folosit tarifele de lucrări și prețurile pentru materii și materiale pr acticate în anul 2015 -2016. 51 Venitul cel mai mare de 4000 de lei s -a înregistrat la hibridul Monsanto DKC 4590, hibridul Monsanto DKC 3511 având un venit de 3100 lei, KWS Severo de 3500 lei, iar hibridul Saaten Union Bonito un venit de 3600 lei. Nr crt Indicator ul U M Hibridul în funcție de premergătoare Grâu de toam nă Floare a soarel ui Grâu de toamnă Floarea soareleu i Grâu de toamn ă Floare a soarelu i Grâu de toamn a Floare a soarelu i DKC 3511 martor DKC 3511 DKC 4590 DKC 4590 KWS Severo KWS Severo Saaten Saaten 1. Suprafața cultivată Ha 16 16 16 16 16 16 16 16 2. Producția medie Kg /ha 5800 4370 6890 5840 6430 4700 5990 5630 3. Cheltuieli Lei /ha 1985 1985 2170 2170 2130 2130 2080 2080 4. Preț livrare Lei /kg 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 5. Venit la hectar Lei /ha 3620 2960 4010 3605 3650 3720 3430 3250 6. Profit la hectar Lei /ha 1690 935 1880 1310 1410 1635 1510 1480 7. Profit total Lei 2836 0 16810 26420 20130 33240 25010 26810 25320 8. Rata profitului % 51,7 43,3 95,7 53,2 78,1 46,3 58,8 50,2 Tabelul 4.2.b Analiza indicatorilor de eficiență economică în funcție de premergătoare și hibrid în anul 2016 52 Analizând figura 4.4.1 putem observa că în anul 2016 profitul brut are cea mai mare valoare atunci când semănatul se efectuează cu hibridul DKC 4590, după premergătoarea grâu de toamnă, profitul fiind de 1780 lei/ha. Valoarea cea mai mică a profi tului brut se înregistrează la hibridul DKC 3511, după premergătoarea floarea -soarelui, respectiv 935 lei/ha. 53 CONCLUZII Cercetările realizate în condițiile de la SC. TEISA AUTOTRANS SRL Iași, în anul 2015 – 2016 privind principalii indicatori tehnico -economici obținuți la patru hibrizi de porumb cu perioada de vegetație diferită față de plantele premergătoare grâu ș i floarea -soarelui au condus la o serie de concluzii și recomandări ce contribuie la precizarea unor aspecte importante în ceea ce privește productivitatea și eficiență economică la cultura porumbului. Modelul experimental a reprezentat o experie nță monofacială, cu parcele subdivizate în trei repetiții, luând în studiu patru hibrizi de porumb cu grupe FAO diferite: FAO 270, FAO 310, FAO 340 și FAO 350. Toate determinările s -au efectuat în trei repetiții, pentru ca repetițiile să poată fi prelucrate din punct de vedere statistic. Luând în calcul studiul analizei hibrizilor asupra producției de cariopse, se poate observa că față de varianta martor (MONSANTO DKC 3511, cu o producție medie de 5797,5 kg/ha), hibridul MONSANTO DKC 459 0 a avut o producție de circa 6885 kg/ha, hibridul KWS SEVERO a avut o producție medie de 6427,5 kg/ha, iar hibridul SAATEN UNION BONITO a avut o producție de 5990 kg/ha. Producțiile cele mai mari au fost înregistrate atunci când porumbul a fost cultivat având ca plantă premergătoare grâul de toamnă, cu următoarele producții medii: hibridul Monsanto DKC 3511 a avut o producție de 6427,5 kg/ha, hibridul Monsanto DKC 4590 a avut cea mai mare producție – 6885 kg/ha, hibridul Saaten Union Bonito cu o producție de 5990 kg/ha, iar hibridul KWS Severo 5797,5 kg/ha.