Adriana Paduraru@yahoo.ro 931 Contabilitatea Manageriala Si Efectele Ei Asupara Mediului De Afaceri Din Romania Revizuire 3 Text

Contabilitatea manageriala si efectele ei asupara mediului de afaceri din Romania Autor: drd. Paduraru (Horaicu) Adriana Universitatea ”Valahia” din Targoviste Rezumat Articolul de fata este concentrat pe evidentierea efectelor generate de informatii le circulate în contabilitatea manageriala si posibilitatile oferite de aceasta pentru a obtine performanta economica, incercand sa ofere raspunsuri la intrebarea de baza privind impactul informatiilor din contabilitatea manageriala asupra mediului de afac eri. Problematicile de analiza a performantei prin intermediul informatiilor puse la dispozitie de contabilitate, apar atunci când cercetatorul incepe să examineze dileme sensibile legate de stiintele contabilitatii manageriale, cum ar fi realitatea si c aracteristicile informatiilor sursa, sau alegerea între diferite instrumente de analiza, în cadrul general al teoriilor de guvernanta corporative și de agentie. Prezentarea acestora este realizata printr -o abordare critica, ilustrand metode clasice și noi din literatura de specialitate cu privire la acest subiect. Pe langa teorie abordam de asemenea, si punctul de vedere al practicii, pentru a oferi o imagine complexa a continutului acestui subiect și pentru a sugera noi progrese in această privinta. Cuvi nte cheie: contabilitate manageriala, control de gestiune, indicatori non -financiari, analiza performantei; analiza financiara; guvernanta corporativa; teorii de informare. Summary The present article is focused on revealing the effects generated by the i nformation that circulates in managerial accounting and its possibilities to achieve economic perfomance, this way trying to get responses to the basic question on the impact of managerial accounting information over the business environment. Performance analysis issues through information provided by accounting appear when the researcher begins to examine sensitive dilemmas related to the management accounting sciences, such as the reality and characteristics of the source information, or the choice betwe en different analysis tools within the general corporate governance and agency theories. Their presentation is done through a critical approach, the classic and new methods of the specialized literature with this issue. Besides theory, we also approach the point of view of practice to provide a comprehensive picture of the subject’s content and to suggest further progress in this regard. Keywords: managerial accounting; management control; non -financial indicators, performance analysis, financial analysis and corporate governance; information theories. Introducere Contabilitatea manageriala in Romania este orientata spre inregistrarea si prelucrarea diverselor informatii financiare a organizatiilor economice, conform nevoilor de management general si fi nanciar al activitatii acestora, si prezentarea acestora sub forma de: rapoarte manageriale, analize, bugete, tablouri de bord. Aceasta are in vedere identificarea si optimizarea surselor de castig si de pierderi ale organizatiei (firmei): managementul ven iturilor si al costurilor, managementul incasarilor si al platilor, cat si managementul surselor de finantare. În contextul actual, datorita exigentelor integrarii Romaniei în Uniunea Europeana, contabilitatea manageriala a devenit o necesitate cu privire la conducerea si coordonarea eficienta, a activitatii economice a unei organizatii care doreste sa se mentină competitiva. Contabilitatea manageriala (numita si de gestiune sau analitica) poate fi definita ca un ansamblu de proceduri de identificare, cuant ificare, colectare, analiza si raportare a informatiilor contabile financiare cu privire la operatiunile, activitatile, procesele, lucrările si serviciile realizate de organizatiile economice in vederea fundamentării deciziilor tactice si strategice privin d atingerea obiectivelor fixate de companii. Obiectivele principale ale contabilitatii manageriale sunt: calculatia costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, previziunea chel tuielilor si veniturilor prin inlocuirea unei retele interne de bugete, controlul costurilor si bugetelor prin intermediul abaterilor si furnizarea datelor necesare fundamentarii deciziilor organizatiei. In economia de piata, formarea preturilor functie de cerere si oferta ii determina pe producatori sa acorde o atentie deosebita costului efectiv al produselor care, comparat cu pretul de vanzare al acestora, arata eficienta sau ineficienta activitatii lui si, in cosecinta nivelul competitivitatii. De aceea, contabilitatea manageriala ajuta actualul management romanesc sa – si organizeze afacerile existente si viitoare de asa maniera incat sa -si evalueze, controleze si gestioneze viitorul si tot ceea ce este legat de nesiguranta sa . Pe masura ce societatea se dezvolta, concurenta devine tot mai acerba. Ea trece de la o forma de concurenta prin costuri la una mai complexa, care priveste strategiile pe care organizatia economica le foloseste pentru a -i face fata. In consecinta, este nevoie de un cadru conceptual care sa permita demonstrarea pertinentei metodelor utilizate; pertinenta costurilor, de exemplu, este valabila numai daca este asigurata conditia de fiabilitate a calculatiei acestora (si nu numai a costurilor produselor, ci si a celor care induc performa ntele asupra carora entitatea va cauta sa -si cldeasca un avantaj competitiv: termene, flexibilitate, servicii). Atat la nivel mondial cat si la nivel national, cercetatorii (Treece, 2000; Hamilton, 2003; Vamosi, 2003; Albu 2005) considera ca hipercompetiti a si globalizarea sunt doua fenomene care generează complexitate in mediul de afaceri. Aceste fenomene creeaza o stare de dezordine si de turbulenta in mediul concurential, generand totodata si modificari ale conditiilor pietei, impunand schimbari si dez voltari si in cadrul organizational. Astfel, organizatiile din lumea intreaga se vad nevoite sa -si adapteze, permanent produsele si serviciile, spre cerintele pietei; sa – si indrepte atentia spre satisfactia cerintelor clientilor; au nevoie de procese de pr oductie sofisticate, procese interne flexibilre pentru a raspunde rapid schimbarilor mediului. Totodata aceste fenomene isi lasa amprenta si asupra sistemelor de contabilitate in cadrul organizatiilor, asupra modului de organizare si functionare atat cont abilitatii financiare cat si a contabilitatii managerilae. Literatura de specialitate (Anathony, 1989; Burns&Scapens, 2000; Pierce&O Dea, 2003; Vamosi, 2003; Burns&Baldivinsdottir, 2005; Jarvenpaa, 2007), trateaza cu interes deosebit aceste aspecte si nu p utini sunt cei care sugeraza ca, datorita competitiei si globalizarii, a vitezei extraordinare de dezvoltare a tehnologiilor (e -commerce si internet); liberalizarii si privatizarii pietelor; respectiv aparitia concurentei, a pietelor si produselor si conta bilitatea manageriala trebuie sa se schimbe in asa fel incat informatiile furnizate de contabilitate trebuie sa ajute organizariile sa se schimbe. Contabilitatea manageriala trebuie sa parcurga un proces de ”dezinvatare a unor practici vechi” (Albu 2005), trebuie sa renunte la rolul sau de ”caine de paza” sau ”scorekeeper” (Jarvenpaa, 2007) fiind nevoit sa invete practici noi pentru a deveni un consilier activ al managementului si participant permenent al actului decizional (Burns&Baldivinsdottir, 2005). P ractici vechi de care Romania trerbiue sa se desprinda de ele in totalitate, pentru ca efectele perfectionarii contabilitatii manageriale si aplicarea acesteia, sa paota da roade, iar dezvoltarea economica a organizatiilor sa poata ajunge la un inel de efi cienta maxima. Contabilitatea manageriala se anunta o disciplina de sine statatoare, avand radacinile in capitalism si in obiectivul sau de baza performanta (profitul) și maximizarea sa, ducand fara indoiala la evolutie si crestere economica la nivel national cat si internatioanal. Insa, inainte de toate, pentru a obtine performanta maxima este nevoie sa d evenim buni consilieri si parteneri ai managementului in procesul decizional. Contabilitatea manageriala trebuie sa acorde o atentie deosebita studiului costurilor. Calculul, analiza, controlul, optimizarea costurilor si mai apoi valorificarea informatiil or privind costurile sunt esentiale deoarece succesul oricarei organizatii, ”de la cel mai mic butic de la colt de strada, pana la cele mai mari companii multinationale” (Horngren et al, 2003), necesita folosirea conceptelor, practicilor si metodelor de ca lculatie a costurilor. Impactul puternic al contabilitatii manageriale asupra succesului unei organizarii generandu -l doar informatiile corecte, oportune, exacte si intr -o forma utila. Pentru realizarea acestui lucru informatiile trebuie corelate corespunz ator cu scopul urmarit de organizatie si sa fie raportate intr -un mod relevant pentru management. In Romania, schimbarile generate de globalizare, de intensificarea concurentei, de tehnologizarea proceselor de productie au patruns mai lent,”de vina” fiind contextul economico – politic si dezvoltarea economiei. Acesta situatie a dus la o evolutie putin mai distincta si mai lenta a contabuilitatii manageriale decat evolutia acesteia la nivel international, efectele fiind unele dureroase, ce au produs numeroase dezechilibre economice. In decursul timpului contabilitatea manageriala romaneasca a cunoscut dezvoltari si aprofundari, metodele si instrumentele moderne de gestiune, atat de laudate la nivel international, care si -au facut aparitia si in tara noastra. Dar, in ciuda acestor aparitii si modificari cercetarile din acest domeniu ”sunt putine si fragmentate si studiaza mai degraba din punct de vedere tehnic anumite instrumente, fara a realiza legatura cu contextul organizational” (Albu, 2005), aici observandu -se legislatia defectuasa, ambigua si stufaiosa ce sta la baza aplicarii contabilitatii manageriale, desi efectele aplicarii si organiuzarii contabilitatiiu manageriuale la nivelul fiecarei organizarii economice ar solutiana marea majoritate a problemelor cu care se confrunta mediul de afaceri astazi in Romania. Petru acesta voi menitiona cateva din efectele pozitive pe care contabilitatea manageriala le poate genera asupra mediului de afaceri, cum ar fi: rentabilitate economica crescuta, obtinerea de porofit si performanta, in conformitate cu cerintele pietei interne si internationale; eficienta controlului asupra concurentei cu ajutorul parghiilor de care dispune; asigurarea raspunderii cerintelor privind relatiile de colaborare intre st atele membre ale Uniunii Europene; mediul de afaceri din ce in ce mai competitiv; beneficiile dezvoltarii de procese de productie sofisticate, fexibile care raspund rapid si eficient schimbarilor mediului; posibilitatea dezvoltarii metodelor si tehnicilor de calculatie a costurilor si adaptabilitatea acestora functie de activitatea organizatiei; eficienta proceselor de alocare si prelucrare a informatiilor; asigurarea performantei managrmrntului organizational, datorat de oferirea instrumentelor necesare cu care managerii pot efectua un control permanent si eficient, asupra afacerii coordonate de ctre acestea. Avand in vedere nevoia de dezvoltare continua a mediului economic, consider ca toate aceste schimbari si modificari atat la nivel national cat si inte rnational, constituie un motiv intemeiat si o provocare permanenta, in acelasi timp, pentru orice cercetator pasionat de domeniul contabilitatii manageriale. Framantarile si dorinta de a crea valoare adaugata intr -un domeniu ”foarte frumos dar foarte dific il de cercetat in Romania”, cel al contabilitatii manageriale, din dorinta de a genera cunostinte utile atat mediului academic cat si celui practic, prezentul demers stiintific isi propune ca obiectiv: Contabilitatea manageriala si punerea in opera a noi m ijloce de calcul a indicatorilor relevanti in analiza activitatii organizatiilor economice din Romania. Contabilitatea in Romania este considerata o disciplina stiintifica din domeniul stiintelor economice. In SUA contabilitatea este considerata o disciplina stiintifica din domeniul stiintelor de gestiune (stiintele de gestiune nu fac parte la nivel mai mare tot din stiintele economice?). Un loc special in cadrul contabilitatii manageriale trebuie sa -l ocupe controlul de gestiune care este responsab il de buna functionare a sistemului informational necesar luarii deciziilor intr -o organizatie. Tot aici trebuie inclus si auditul intern , care ajuta organizatia sa -si atinga obiectivele realizand evaluari sistematice si imbunatatind managementul riscului , controlul si gestiunea proceselor, avand in vedere in permanenta perfectionarea , prin crearea de noi parghii de analiza, cat si punerea in aplicare a unor analize bazate pe indicatorii financiari si non -financiari. Un alt obiectiv foarte important este acela al interpretarii acestor indicatori, care au o influienta majora in luarea deciziilor ce se impun pentru ca organizatia sa poata fi competitiva din punct de vedere economic, sau sa se poata redresa din mers pe baza interpretarii corecte a acestor in dicatorii si a solutiilor pertinente, pe care managerii le pot lua. Auditul intern trebuie sa fie perceput si ca o activitate independenta, obiectiva, de asigurare si consultare, avnd drept scop sporirea valorii si perfectionarea operatiunilor unei organizatii. Independenta auditorului constitie un element important in garantarea obiectivitatii informatiei contabile destinate tertilor si in mod special actionarilor sau asociatilor. In activitatea unei organizatii cele doua functiuni, auditul in tern si controlul de gestiune sunt complementare. Astfel, in toate demersurile sale, auditul intern are o contributie la realizarea controlului de gestiune, deoarece are rolul de a garanta calitatea informatiei utilizate de controlul de gestiune. In plus r apoartele de audit intern furnizeaza controlului de gestiune informatii importante privind aprecierea functionatii activitatii organizatiei in vederea elaborarii proiectelor sale prezente si viitoare. Prin realizarea misiunilor sale auditorul intern se poa te raporta la informatiile proprii controlului de gestiune in vederea stabilirii unor punte tari sau slabe, poate face propuneri si poate veni si cu solutii in ceea ce priveste desfasurarea activitatii organizatiei in viitor. Indicatorii financiari s i non -financiari in analiza performantelor contabilitatii manageriale au un rol deiosebit ajutand la masurarea profitabilitatii oricarei entitati economuice, aferind informatii relevante in luarea deciziilor de catere manageri. Avand in vedere cele prezentate in paragrafele anterioare, parghiilre principale pentru rezolvarea problemelor intr -o organizatie economica sunt monitorizarea si masurarea performantelor. In ceea ce priveste monitorizarea, problemele de baza care apar sunt legate de organisme le externe si interne care o pot asigura, precum si de independenta acestora, mai ales in cazul auditului financiar. Insa masurarea performantei, este dependenta de informatiile introduse in sistemul de masurare si de instrumentele utilizate, impactul ace stora asupra deciziilor ce urmeza a fi luate fiind unul dexcisiv. Indicatorii financiari utilizati pentru masurarea performantei unei organizatii au o mare diversitate, clasificarea cea mai larga fiind in indicatorii clasici si moderni, iar un rol de osebit il au indicatorii de creare de vloare. Calitatile de baza ale indicatorilor de analiza financiari sunt urmatoarele (Vasilescu 2003):  reflectarea sintetica si dinamica a situatiei economico -financiare a organizatiei;  asigurarea interdependentei dintre fenomenele economice, sociale si naturale, in scopul prevenirii si incetinirii degregarii mediului natural;  reflectarea corelatiei intre toate functiile organizatiei (cercetare -dezvoltare, productie, comerciala, personal, financiar -contabila);  oferirea posibilitatii realizarii de comparatii in timp, spatiu si mixte, pe baza utilizarii de rate financiare standardizate utilizate atat pe plan national, cat si international. Cei mai reprezentativi indicatori utilizati in cadrul diagnosticului fina nciar sunt ratele financiare. In literatura de specialitate se pot identifica, peste 150 de rate financiare (Anghel 2002). Urmatorul tabel prezinta sintetic un set de rate financiare, considerate a fi cele mai reprezentative pentru diagnosticul financiar (Pinches, 1975): Tabel nr.1. Rate financiare reprezentative Rentabilitatea investitiei Indatorare Eficienta capital Lichiditatea Cash -flow Rotatia stocutilor Rotatia creantelor Profit net/ A ctiv net Datorii/ Capital propriu Cifra de afaceri/ Active Active circulante/ Datorii curente Disponibil/ Active Stocuri/ Cifra de afaceri Creante/ Stocuri Profit net/ Capital propriu Datorii/ Active Cifra de afacei/ Imobilizari Active curente/ Datorii curente Disponibil/ Cheltuieli Cost vanzari/ Stocuri Creante/ Cifra de afaceri Pe langa aceste rate, considerate clasice, in analiza financiara, practica a dezvoltat anumiti indicatori moderni, care se incadreaza in viziunea actiunilor unei organizatii, asa -numitii indicatori de creare de valoare. Dintre acestea amint im Valoarea Economica Adaugata (EVA, proprietate a firmei de consultanta Stern Stewart), Valoarea de Piata Adaugata, Vloarea Lichida Adaugata, Rentabilitatea Lichida a Investitiilor, Rentabilitatea Totala a Actionarilor. Acesti indicatori afirma logica de ja amintita, a orientarii gestiunii organizatiei in functie de nevoile actionarului. Orientarea primordiala a strategiei organizatiei este crearea de valoare pentru actionari, impactul asupra managementului companiei fiind unul crucial, prin dezvoltarea unor metode de gestiune si pilotaj orientate catre crearea de valoare pentru actionari (Valceanu et. al., 2000). Criticile aduse puterii de informare a indicatorilor financiari, fie ca sunt clasici sau moderni, sunt dintre cele mai diverse, pornind de la ca litatea informatiei folosite ca sursa si ajungand la utilitatea sau, mai bine zis, lipsa de utilitate practica pentru luarea deciziei, asa cum o demonstreaza unele studii empirice. Totusi, desi din ce in ce mai multi analisti apeleaza la un nou tip de indi catori, non -financiari, care caracterizeaza mai bine performantele organizatiei, pentru ca ating direct puncte sensibile ale organizatiei (cum ar fi calitatea managementului si a capitalului intelectual in general), indicatorii financiari isi pastreaza un loc istoric privilegiat in fundamentarea deciziei de investitii. Pentru a demonstra eficienta indicatorilor utilizati in analiza financiara a unei organizatii pe baza ratelor finaciare considerate a fi cele mai reprezentative, prezentate in tabelul de mai sus, voi face o analiza a acestora cu ajutorul datelor obtinute pe baza de bilant ale unei mari companii farmaceutice ”X”. Studiu de caz Analiza, va cuprinde ultimii trei ani de activitate a companiei ”X”cu privire la situatia rezultatului global si a pozitiei financiare a acesteia pentru perioada 2014 -2016, dupa cum urmeaza: Tabel nr.2 Situatiile rezultatului global a companiei ”X” la 31 decembrie a perioadei 2014 -2016 Pentru anii incheiati la: 31 decembrie 2014 31 decembrie 2015 31 decembrie 2 016 Ve n ituri din vanzari 318.945.093 330.087.508 333.072.499 Alte veniruri din exploatare 15.314.945 14.631.018 20.240.499 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 9.297.266 6.546.669 -900.215 Venituri din activitatea realizata de entitate si capitalizata 2.837.630 2.505.214 2.177.574 Cheltui eli cu materiile prime si materialele consumabile 108.174.189 118.818.573 126.867.849 Cheltuieli cu personalul 71.439.222 70.868.387 71.316.549 Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea 17.057.809 15.099.989 17.667.194 Alte cheltuieli de exploatare 99.446.184 112.046.621 99.236.954 Profit din exploatare 50.277.530 36.936.839 39.501.945 Venituri financiare nete – 12.914.398 -4.889.304 -4.648.023 Profit inainte de impozuitare 37.363.132 32.047.535 34.853.992 Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 6.224.393 4.868712 4.784.764 Profit 31.138.739 27.178.823 30.069.158 Tabel nr.3 Situatia pozitiei financiare a compani ei ”X” la 31decembrie a perioadei 2014 -2016 Pentru anii incheiati la: 31 decembrie 2014 31 decembrie 2015 31 decembrie 2016 ACTIVE ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari corporale 188.5 76.994 205.945.190 206.839.608 Imobilizari necorporale 7.916.842 9.730.186 11.421.176 Investitii in instrumente de capitaluri – – – TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 196.493.836 215.675.376 218.260.784 ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 57.284.464 60.290.277 65.207.666 Creante comerciale si similare 232.062.022 231.314.744 233.881.313 Active financiare detinute pentru vanzare 140 220 – Numerar si echivalent in numarar 17.806.234 37.381.974 13.902.686 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 307.152.860 544.662.591 531.252.44 9 TOTAL ACTIVE 503.646.697 544.662.591 531.252.449 DARORII DATORII CURENTE Datorii comerciale si sim ilare 46.916.170 71.391.757 39.110.840 Sume datorate institutiilor de credit 54.783.341 41.778.509 40.705.967 Datorii din impozite si taxe cure nte 12.436.407 8.989.373 16.194.858 Provizioane pe termen scurt 5.012.334 7.179.938 4.803.314 TOTAL DATORII CURENTE 119.157.252 129.339.577 100.814.979 TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG Subventii pentru investitii 3..521.762 3.193.972 2.914.396 Impozit amanat 16.636.682 19.479.158 18.758.368 TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG 20.158.444 22.673.130 21.672.764 TOTAL DATORII 139.315.696 152.012.707 122.487.743 Capital social si rezerve Capital social 264.835.156 264.835.156 264.835.156 Rezerve din reevalu are 4.158.471 19.909.157 16.925.870 Rezerve legale 13,.189.007 13.426.761 13.426.761 Alte rezerve 118.149.425 133.303.701 146.528.189 Rezultatul reportat -67.139.797 -66.003.714 -63.020.428 Rezultatul curent 31.138.739 27.178.823 30.069.158 TOTAL CAPI TALURI PROPRII 364.331.001 392.649.884 408.764.706 TOTAL CAPITALURI SI DATORII 503.646.697 544.662.591 531.252.449 In continuare voi prezenta analiza celor mai reprezentative rate financiare pe baza indicatorilor din talelele: 2 si 3 1.Rentabilitate a investitiei Rata Profit net 31.138.739 rentabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,23 x 100 = 23% investitiei 2014 Activ net 132.268.838 sau (Rata rentabilitatii activelor) Rata Profit net 31.138.739 rentabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,08 x 100 = 8% financiare Capital propriu 364.331.001 2014 Rata Profit net 27.178.823 rentabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,11 x 100 = 11% investit iei 2015 Activ net 241.955.870 (Rata abilitatii activelor) Rata Profit net 27.178.823 rentabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,06 x 100 = 6% financiare Capital propriu 392.649.884 2015 Rata Profit net 30.069.158 rentabilitatii = ––––––– = –––- ––- = 0,11 x 100 = 11% investitiei 2016 Activ net 258.260.296 sau (Rata rentabilitatii activelor) Rata Profit net 30.069.158 rentabilitatii = –––– ––– = –––––– = 0,07 x 100 = 7% financiare Capital propriu 408.764.706 2016 Rata rentabilitatii investitiei (Rata rentabilitatii activelor -ROA) Indicator de de performanta utilizat pentru mas urarea eficientei unei investitii sau pentru a compara eficienta unui numar de investitii diferite. Rata rentabilitatii investitiei ( Rata rentabilitatii activelor – ROA) ne indica eficienta utilizarii activelor societatii, in activitatea operationala, res pectiv gradul de rentabilitate al intregului capital investit in companie. Deci, rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, din punctul de vedere al profitului obtinut si arata cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in active . Pentru, Rata rentabilitatii investitiei (rata rentabilitatii activelor -ROA), practica sugereaza ca un interval de referinta optim pentru o societate este evidentiat prin media țărilor dezvoltate intre : 3 % – 9 %. Astfel, potrivit indicatorilor mai sus analizati, entitatea economica depaseste intervalul de siguranta, respectiv la fiecare un leu investit in active, societatea obtine sub forma de profit 23 lei in 2014, pentru fi ecare leu investit, iar incepand cu 2015, 11 lei, aflandu -ne in situatia unei cresteri economice, ce reprezinta profit pentru compania analizata. Rrata rentabilitatii financiare Acest indicator masoara randamentul obtinut de o companie pe baza capitalului propriu. O valoare mai mare a indicatorului inseamna ca o investitie mica a actionarilor a fost transformata intr -un profit mare. Pragul ratei rentabilității financiare avut in vedere la analiza acestui indicator este de 1,75%, adica dobanda de referinta a BN R, pentru perioada 2014 -2016. Rentabilitatea financiara reflecta gradul de remunerare al actionarilor din profitul societatii, masoara performanta neta a capitalurilor societatii, cele aduse de investitori, profitul curent si cel neridicat (sub form a de rezerve si profit nerepartizat). Trebuie sa acopere rata dobanzii curente. O valoare prea ridicata a indicatorului asa cum este si in cazul companiei ”X” analizate, poate insemna si capital social redus, fapt ce trebuie sa mobilizeze actionariatul p entru a adecva capitalul social la dimensiunea afaceri. Rata rentabilitatii financiare in cazul nostru: 2014 – 8%, 2015 – 6%, iar in 2016 – 7%. Acest indicator masoara profitul obtinut de investitor in urma investitiei sale prin aportul adus la capitaluril e proprii. Prin urmare, este corect a se compara aceasta rata cu costul capitalurilor proprii. 2.Rate grad indatorare Datorii 139.315.696 Gradul de indatorare = ––––––– = –––- ––- = 0,38 x 100 = 38 % 2014 Capitaluri proprii 364.331.001 Datorii 139.315.696 Rata solvabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,27 x 100 = 27% 2014 Active 503.646.697 Datorii 152.012.707 Gardul de indatorare = ––––––– = –––––– = 0,38 x 100 = 38% 2015 Capitaluri proprii 392.649.884 Datorii 152.012.707 Rata solvabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,27 x 100 = 27% 2015 Acti ve 544.662.591 Datorii 122.487.743 Gradul de indatorare = ––––––– = –––––– = 0,29 x 100 = 29% 2016 Capitaluri proprii 408.764.7 06 Datorii 122..487.743 Rata solvabilitatii = ––––––– = –––––– = 0,23 x 100 = 23 % 2016 Active 531.252.448 Gradul de indatorare Indicator ce masoara raportul dintre datoriile totale si capitalurile proprii ale companiei. cu cat valoarea indicatorului este mai mare cu atat solvabilitatea este mai scazuta. Acest indicato r masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurate de actionari. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat afacerea depinde mai mult de creditorii sai, si cu atat mai mare riscul asociat, deoarece toate datoriile din bilant dau d repturi asupra companiei unor terti. Un raport mare implica un risc mare pentru creditori. Acestia vor tine cont de normele bancare curente si reglementarile in domeniu. De regula o valoare acceptabila pentru cea mai mare parte a activitatilor este < 0,5. Un raport mic demonstreaza capacitatea companiei de a -si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator, care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei. Indicatorul este inversul solvabilita tii patrimoniale si poate avea valori mai mici sau egale cu 1. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80%, o depend enta de credite, situatie alarmanta. In cazul nostru, incepand cu anul 2016 unde gradul de indatoratre este de 29%, deci, sub limita de 30%, impune o mai mare atentie din partea companiei daca au nevie sa apeleze la credite si imprumuturi, altele decat ce le existente. Rata solvabilitatii Rata solvabilitatii reflecta capacitatea unei intreprinderi de a face fata tuturor scadentelor sale, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung. Intervalul de referinta pentru acest indicator :150% -300%. Potrivit rezultatului, compania studiata in acest caz nu i -si poate acoperi datoriile totale pe seama activelor totale, doar intr -o proportie cuprinsa intre 27% in perioada 2014 -2015, si in proportie de doar 23%, in 2016, ceea ce se sugeraza ca compania apeleaza, pentru acoperirea datoriilor si la credite bancare si imprumuturi. 3.Rate eficienta capital Cifra de afaceri 318.945.093 Rotatia ativului = --------------------- = ----------------- = 0,63 x 365 = 230 zile 2014 Active 503.646.697 Cifra de afaceri 318.945.093 Rotatia activului = --------------------- = ----------------- = 1,62 x 365 = 591 zile imobilizat 2014 Imobilizari 196.493.836 Cifra de afaceri 330.087.508 Rotatia activului = --------------------- = ----------------- = 0,60 x 365 = 219 zile 2015 Active 5 44.662.591 Cifra de afaceri 330.087.508 Rotaria activului = --------------------- = ----------------- = 1,53 x 365 = 558 zile imobilizat 2015 Imobilizari 215.675.376 Cifra de afaceri 333.072.499 Rotatia activului = --------------------- = ----------------- = 0,62 x 365 = 226 zile 2016 Active 531.252.449 Cifra de afaceri 333.072 .499 Rotatia activului = --------------------- = ----------------- = 1,52 x 365 = 555 zile imobilizat 2016 Imobilizari 218.260.784 Rotatia activului total Indicator ce masoara capacitatea de ansamblu a unei companii de a ge nera venituri cu un anumit nivel de active. Un raport scazut poate indica ineficienta, sau de intensitate relativa a capitalului activitatii respective. Indicatorul este deosebit de important pentru buna gestionare a capitalului companiei, deoarece indică durata de imobilizare a capitalului în afara procesului de exploatare. Este recomandat ca in permanenta acest indicator sa se compare cu rata de rotatie a obligatiilor de plata spre a se asigura corespondenta necesara intre ceea ce datoreaza firma si creantele pe care le are (Accounts payable and Accounts receivable) . Comparatia (in numar de zile) poate da informatii importante despre conditiile de asigur are ale echilibrului financiar. Acest indicator arata de cate ori sunt transformate activele in vanzari pe parcursul unui an, sau mai simplu cifra de afaceri la 1 leu active. Cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun. Se considera in terval de siguranta normal intre 0,8 si 1. Din calcul nostru rezulta ca valorile obtinute pe parcursul perioadei celor trei ani analizati, respectiv 2014 -2016, sunt cuprinse intre 0,60 -0,63 ori, reflectand o situație medie de rotatie a activelor to tale. Durata in zile a unei rotatii se stabileste anual raportand 365 de zile la numarul de rotatii. Acest indicator reflecta viteza de rotatie al intregului capital investit (daca privim din punctul de vedere al pasivului bilantier). Este unul dintr e indicatorii cei mai utili, care pune in evidenta eficienta cu care o companie isi valorifica toate activele pe care le detine, respectiv eficienta cu care utilizeaza intregul capital. Conform uzantelor internationale se considera normal un numar de 2-3 rotatii pe an. Indicatorul poate fi detaliat pe componente ale activului: imobilizari corporale si active circulante. Accelerarea vitezei de rotatie (respectic marirea numarului de rotatii sau reducerea numarului de zile a unei rotatii) semnifi ca recuperarea mai rapida a capitalului investit in active circulante. Conform uzantelor internationale se considera normala o durata a rotatiei de 45 de zile (pentru ramuri cu ciclu lung de fabricatie se ajunge la 60 sau 90 de zile). Rotatia activelor cir culante se detaliaza pe stocuri si creante. In cazul companiei noastre unde ciclul de fabricatie este unul cu ciclul lung, ne incadram la o durata a rotatiei intre 60 -90 de zile. Pe baza analizei mai sus prezentata rotatia activelor totale a companiei ana lizate se situiaza intre, 2,43 si 2,55 rotatii pe an, aproximativ doua rotarii si jumatate, o rotatie fiind calculata la 90 zile. Cu cat cresterea vitezei de rotatie a activului este mai mare cu atat eficienta utilizarii activelor este una care gene raza cresterea gradului de lichiditate a acestuia. Se apreciază că avem o eficiență sporita a activului total, ca aport in realizarea cifrei de afaceri la 2,55 rotații, care corespund unui termen ce se incadreza in limita normalitatii de încasare de 90 de zile. Rotatia activului imobilizat Acest indicator exprima numărul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. În plus, prin utilizarea acestui indicator se poate evalua eficiența managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afac eri generate de exploatarea acestora. Nivelul normal al acestei rate difera de la o entitate la alta, in functie de ramura sau sectorul de activitate din care face parte. Aceasta rata inregistreaza valori cuprinse intre 152% si 162%, in cazul companiei an alizate, care are ca activitate fabricarea preparatelor farmaceutice. Cresterea ratei activelor imobilizate reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor, datorita modificarii intr -un ritm mai mare a valorii imobilizarilor in raport cu valoarea activelor totale (in anii 2014 -2016). Compararea indicelui activelor imobilizate cu ritmul de crestere a cifrei de afaceri reflecta o crestere a eficientei utilizarii activelor imobilizate in anul 2014 si o diminuare a acesteia in perioada 20 15-2016, respectiv 9% in anul 2015 si de 10% in anul 2016,comparativ cu anul 2014. Rotatia actuivului imobilizat in cazul analizat se situiaza intre 6,16 -6,56 rotatii pe an. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor curente este de cel puțin 4 rotații, care corespunde unei durate medii de plată de maxim 90 de zile. In cazul nostru ne aflam in situatia unei eficiente crescute a activelor la peste 6 rotatii. 4.Rate lichiditate Active circulante 249.868.396 Lichiditatea imediata = --------------------- = ----------------- = 2,09 x 100 = 209% 2014 Datorii curente 119.157 .252 Active curente 307.152.860 Lichiditatea curenta = --------------------- = ----------------- = 2,57 x 100 = 257% 2014 Datorii curente 119.157.252 Active circulante 268.696.938 Lichiditatea imediata = --------------------- = ----------------- = 2,07 x 100 = 207% 2015 Datorii curente 129.339.577 Active cu rente 328.987.215 Lichiditatea curenta = --------------------- = ----------------- = 2,54 x 100 = 254% 2015 Datorii curente 129.339.577 Active circulante 247.783.999 Lichiditatea imediata = --------------------- = ----------------- = 2,45 x 100 = 245% 2016 Datorii curente 100.814.979 Active curente 312.991.665 Lichiditatea curenta = ------- -------------- = ----------------- = 3,10 x 100 = 310% 2016 Datorii curente 100.814.979 Lichiditatea imediata Exprima capacitatea firmei de a -si onora datoriile pe termen scurt din creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati banesti. Este evident faptul ca mijloacele banesti, precum si creantele sunt mai usor disponibile pentru stingerea datoriilor decat o unitatea de stocuri de orice tip. Acest indicator cuprinde raportul dint re activele curente cele mai lichide și datoriile curente. Un raport mai mare indică un nivel mai ridicat de lichiditate. Valoarea acestei rate se considera normala, potrivit uzantelor internationale, daca este de 0,8 si 1, in timp ce valoarea mai mi ca de 0,5 poate evidentia probleme in plata imediata a datoriilor. In cazul acestui indicator valoarea inregistrata de compania ”X” analizata este supraunitara, inregistand o valaore intre 2,07 -2,45 (comparativ cu valoarea optimă 1) reprezintand un aspect vavorabil pentru societate. Valoarea supraunitara ne arata ca pe termen scurt compania îsi poate onora datoriile si aceasta apare ca un element favorabil în termen de echilibru financiar. Lichiditatea curenta Acest raport exprimă active circu lante (active estimate a fi transformate în numerar în mai puțin de un an) în raport cu datoriile curente (datorii cu scadența mai mică de un an). Un raport mai mare indică un nivel mai ridicat de lichiditate, adică o capacitate mai mare de a îndeplini obligații pe termen scurt. Conform Ordinului MFP nr. 3055 din 2009, valoarea recomandabilă acceptabilă a acestui indicator este în jurul valorii de 2. Acest indicator semnifică o lichiditate generală întrucât stocurile luate în calcul pot cuprinde și u nele greu vandabile, care se vor încasa (sau nu se vor încasa) decât într -o perioadă mai mare de timp. Lichiditatea curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Valoarea supraunitara a acestei rate semnifica faptul ca fondul de rulment este pozitiv, si, totodata, aceasta ii permite intreprinderii sa faca fata anumitor dereglari ce pot aparea in miscarea activelor circulante. Teoretic, cu cat este mai mare valoarea acestui raport, cu atat este mai protejata pozitia creditorilor companiei. O valoare ridicata a acestui indicator ar oferi o mult mai mare protectie impotriva pierderilor potentiale, ce s -ar datora falimentului afacerii. Un excedent semnificativ al activelor curente fata de datoriile curente ar putea fi considerat un mijloc de prot ectie, in conditiile in care stocurile ar trebui lichidate rapid, iar la colectarea creantelor s -ar inregistra pierderi sau probleme de recuperare. Privita dintr -un alt unghi, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea sa semnaleze un management defect uos. Aceasta rata ridicata ar putea indica nivele excesive ale numerarului, stocuri supradimensionate devenite inutile, comparative cu nevoile curente, si un management slab al creditului commercial acordat. In acelasi timp, compania s -ar putea sa nu profi te din plin de capacitatea sa de indatorare comerciala pe termen scurt. In cazul analizat de noi lichiditatea curenta are valori de: 2014 – 2,57, 2015 – 2,54, iar in 2016 – a inregistrat o valoare de 3,10, ceea ce se poate spune ca compania a inregistrat p e perioada celor trei ani valori supraunitare, semnificand faptul ca fondul de rulment este unul pozitiv, prrmitandu -i companiei sa faca fata anumitor dereglari ce ar putea aparea in micsorarea activelor circulante. 5. Rate cash -flow Disponibilitati 17.806.234 Rata dispoonibilitatilor = --------------------- = ----------------- = 0,03 x 100 = 3% in total active 2014 Active 503.646.697 Disponibilitati 17.806.234 Rata disponibilitatilor = ---------------------- = ----------------- = 0,06 x 100 = 6% in total cheltuieli 2014 Cheltuieli 296.117.404 Disponibilit ati 37.381.974 Rata disponibilitatilor = --------------------- = ----------------- = 0,06 x 100 = 6% in total active 2015 Active 544.662.591 Disponibilitati 37.381 .974 Rata disponibilitatilor = --------------------- = ----------------- = 0,11 x 100 = 11% in total cheltuieli 2015 Cheltuieli 316.833.570 Disponibilitati 13.902.686 Rata disponibilit atilor = --------------------- = ----------------- = 0,02 x 100 = 2% in total active 2016 Active 531.252.449 Disponibilitati 13.902.686 Rata disponibilitatilor = ------ --------------- = ----------------- = 0,04 x 100 = 4% in total cheltuieli 2016 Cheltuieli 315.088.546 Rata disponibilitatilor banesti in total active Rata disponibilitatilor banesti reflecta ponderea disponibilitatilor in cad rul patrimoniului, informatiile sale fiind foarte fragile, necesitand o interpretare nuantata de la caz la caz. Insasi marimea (nivelul) disponibilitatilor poate avea o dubla semnificatie. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar dar paote fi si semnul unor resurse ineficient utilizate, ale unor resurse neproductive. De asemenea trebuie sa tinem seama de faptul ca disponibilitatile pot inregistra variatii de mare amplitudine in int ervale foarte scurte: in cateva zile incasarile pot sa creasca foarte mult datorita unor intrari importante de fonduri sau dimpotriva, sa scada ca urmare a unor plati concentrate in timp. Se apreciaza un nivel al disponibilitatilor intre 3 -5% din ac tivele circulante sau 1,5 -2% din activele totale ce asigura necesitatile financiare ale firmei. Se pot face aprecieri asupra nivelului acestei rate. Astfel, atunci cand rata este superioara nivelului optim, se considera ca firma are lichiditati in exces, a sigurand o remunerare slaba a activelor. Dimpotriva, atunci cand rata este inferioara valorilor optime, se considera ca firma poate intampina greutati in ceea ce priveste achitarea obligatilor scadente. Compania analizata inregistreaza o crestere a ra tei disponibilitatilor de la 3% in anul 2014 la 6% in anul 2015 aratand o consolidare a lichiditatilor si solvabilitatii financiare, precum si o inbunatatire a rentabilitatii monetare a companiei, urmata de o scadere a retei disponibilitatilor in totalul a ctivelor in 2016 sub 3%, respectiv de 2%, comparativ cu anii 2014 -2015, drept pentru care nuivelul ratei disponibilitatilor este de o marime medie la inchiderea exercitiului financiar 2016. Rata disponibilitatilor banesti in total cheltuieli Dispo nibilitățile bănești reprezintă sumele, lichiditățile întreprinderii aflate în casă, în bănci, acreditive, plasamente și alte valori. Pe baza experienței practice se apreciază că disponibilitățile bănești pot satisface cerințele de plată imediată dacă deți n ponderea de 3 -5 % din totalul activelor circulante. Modificarea volumului disponibilităților bănești față de perioada precedentă este influențată de: viteza de rotație a activelor circulante; raportul dinte nivelul creanțelor și nivelul datoriilor pe ter men scurt; raportul dintre temenele de încasare a creanțelor și cele de plată a obligațiilor; nivelul profitului; efectele și termenele de încasare a titlurilor de plasament. Dacă disponibilitățile bănești sunt sub limita minimă necesară pentru du rata mai mare de timp, aceasta înseamnă: incapacitatea de onorare a plăților imediate; întârzierea în onorarea obligațiilor generează penalități și costuri suplimentare; nevoia de a apela la credite de trezorerie, purtătoare de costuri. Dacă dispon ibilitățile bănești se află pentru durată mai mare de timp la un nivel superior necesarului curent înseamnă: imobilizări de lichidități; nefructificarea și neconservarea lichidității având în vedere efectele inflației; lipsa unei politici de plasament care să asigure, pe de o parte, menținerea valorii banilor, iar pe de altă parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobânzi și/sau din vânzarea titlurilor de plasament la prețuri mai mari decât cele de achiziție. Printr -o politică r ațională și eficientă de investiții și de plasament, soldul mijloacelor bănești (care au cel mai ridicat grad de lichiditate) devine, de multe ori, simbolic. In cazul nostru conforma datelor analizate rata disponibilitatilor banesti in totalul cheltuielilo r este de 6% in 2014, in anul 2015 inregisteaza o crestere semnificativa de la 6% la 11%, iar in anul 2016 se inregistraza o scadere a disponibilitatilor in totalul cheltuielilor de pana la 4%, nivelul ratei disponibilitatilor fiind in permanenta cu mult p este medie, deci, compania are autonomie financiara. 6. Rotatia stocurilor Stocuri 57.284.464 Rotatia stocurilor in = --------------------- = ----------------- = 0,17 x 365 = 62 zile cifra de afa ceri 2014 Cifra de afaceri 318.945.093 Cost vanzare 108.174.189 Rotatia stocurilor in = ---------------------- = ------------------ = 1,88 x 365 = 686 zile total cost vanzari 2014 Stocuri 57.284.464 Stocuri 60.290.277 Rotatia stocurilor in = --------------------- = ----------------- = 0,18 x 365 = 66 zile cifra afaceri 2015 Cifra de afaceri 330. 087.508 Cost vanzare 118.818.573 Rotatia stocurilor in = ---------------------- = ----------------- = 1,97 x 365 = 719 zile total cost vanzari 2015 Stocuri 60.290.277 Stocuri 65.207.666 Rotatia stocurilor in = --------------------- = ----------------- = 0,19 x 365 = 69 zile cifra de afaceri 2016 Cifra de afaceri 333.072.499 Cost vanzare 126.867.849 Rotatia stocurilor in = ---------------------- = ----------------- = 1,94 x 365 = 708 zile total cost vanzari 2016 Stocuri 65.207.666 Rotatia stocurilor in total cifra afaceri Rotatia stocurilor arata de cate ori este sunt vandute si inlocuite stocurile companiei pe parcursul unui an, masurand in acest fel eficienta cu care acestea sunt utilizate. Evident, o valoare mai mare inseamna o eficienta mai mare, iar o valoare mai mi ca o eficienta mai scazuta. In functie de sectorul de activitate al companiei si de particulatiratile acestuia, legate mai ales de stocurile mai mari sau mai mici cu care se lucreaza, indicatorul poate sa ia valori mai mari sau mai mici. Acest indicator reflecta numarul de zile necesar pentru reinnoirea stocurilor. Daca stocurile se invart mai greu, numarul de zile a crescut, nu inseamna neaparat ca este un aspect negativ, mai ales daca volumul de activitate a crescut. Se apreciaza ca avem o ef icienta minima a stocurilor la 8 rotatii, care corespund unui termen mediu de revenire sub forma initiala baneasca de 45 zile. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile. Avand in vedere cazul analizat, compania noastra utilizad stocurile in procesul de productie, avand o rotatie a stocurilor i n totalul cifrei de afaceri de 62 zile in 2014, 66 zile in 2015, 69 zile in 2016, aproximativ o rotatie jumatate/total perioada analizata, deci rotatia stocurilor este una eficienta. Rotatia stocurilor in total cost vanzari Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de -a lungul exercitiului financiar.Viteza de rotatie a stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitatii pana se reintorc sub forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a lor este mai mare, cu atat eficienta utilizarii lor este mai buna, avand drept efect eliberarea de resurse financiare. Indicatorul arata numarul mediu de zile care sunt necesare pentru ca stocurile sa se transforme in bani; el difera mult in functie de specificu l activitatii si ia in considerare toate tipurile de stocuri: de la materii prime si materiale, semifabricatele si productia in curs, unde e cazul si marfa. Cu cat indicatorul este mai mic, cu atat imobilizarile de cash in stocuri sunt mai reduse si posib ilitatea ca acestea sa devina nevandabile sau obsolente este mai mica. Pe de alta parte, sunt sectoare cu cicluri de productie lungi care necesita atat stoc tampon de materie prima, cat si stocuri de produse in diferite faze de executie pentru a asigura fl uenta procesului de productie.Cu cat nivelul indicatorului e mai mare, cu atat e mai mare suma de bani imobilizata in stocuri. Cresterea nivelului indicatorului de la o perioada la alta arata consum de cash. In cazul companiei noastre supusa analizei, vite za de rotatie a socurilor in total cost vanzari reflecta eficienta utilizarii acestora, nivelul indicatorului fiind mai mare datorita activitatii de productie cu ciclu lung si necesitatea unui stoc tampon. Rezultatul analizei pentru perioada analizata se p rezinta astfel: 2014 -686 zile, 2015 -719 zile, 2016 -708 zile. 365 365 Perioada de conversie a stocurilor = ---------------------- = ------------ --- = 188 Rotatia stocurilor 1,94 Astfel, dacă stocul mediu de mărfuri a fost de 65.207.666 u.m. și costul de achiziție al mărfurilor vândute a fost de 126.867.849 u.m, se poate deduce că stocul a suferit 1,94 rotații în cursul exercițiului financiar. Împărțind 365 la 1,94, obținem un număr mediu de zile în care mărfurile au rămas în stoc până a vor fi vândute. Numărul de zile este 188. 7.Rotatia creantelor Creante 232.062.022 Rotatia creantelor in = -------------------- = ------------------ = 4,05 x 365 = 1.478 zile total stocuri 2014 Stocuri 57.284.464 Rotatia crentelor in Creante 232.062.022 total cifra de afaceri = --------------------- = ------------------ = 0,72 x 365 = 263 zile 2014 Cifra de afaceri 318.945.093 Creante 231.314.744 Rotatia creantelor in = --------------------- = ----------------- = 3,83 x 365 = 1.398 zile total stocuri 2015 Sticuri 60.290.277 Rotatia creantelor in Creante 231.314.744 total cifra de afaceri = --------------------- = ----------------- = 0,70 x 365 = 256 zile 2015 Cifra de afaceri 330.087.508 Creante 233.881.313 Rotatia creante lior in = --------------------- = ----------------- = 3,58 x 365 = 1.307 zile total stocuri 2016 Stocuri 65.2907.666 Rotatia creantelor in Creante 233.881.313 total cifr a de afaceri = --------------------- = ----------------- = 0,70 x 365 = 256 zile 2016 Cifra de afaceri 333.072.499 Rotatia creantelor in total stocuri Rotatia creantelor in total stocuri are valori diferite la n ivelul firmelor, in functie de sectorul de activitate al societatii, si reflecta ponderea stocurilor in total creante. Marimea acestei rate este determinata de natura relatiilor firmei cu partenerii externi din aval, de termenele de plata pe care le acorda clientelei sale. O pondere ridicata a acestora poate semnala fie deficiente in incasare (clienti problema) fie acordarea unor credite -clienti cu termene de incasare mari intr -o politica agresiva de expansiune pe piata. Daca rata prezint a o tendinta de reducere atunci ponderea creantelor scade ca urmare a modificarii valorii creantelor intr -o proportie mai mica decat cea a stocului, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri intr -o proportie superioara, pentru a asigura accelerarea vitezei de rotatie superioare fata de perioada de baza. Nivelul ratei companiei analizate in 2014 este de 405%, iar in urmatorii ani 2015,2016 se afla in scadere ajungand in anul 2016 la o valoare de 358%. Se poate aprecia in cazul nostru ca ponderea creantele in total stocuri este una ridicata, ceea ce, reprezita mici deficiente de incasare, cat si acordarea unor credite -clienti cu termene de incasare suficient de mari. Rotatia creantelor in total cifra de afaceri Exprima numarul incasarilor (teoretice) ale creantelor in raport de cifra de afaceri. O rotarie mai redusa de 6 ridica semne de intrebre asupra capacitatii de incasarea a facturilor si eventual a TVA - ului de recuperat de la stat. Rotatia creantelo r este o masura a eficientei cu care compania isi utilizeaza activele, in acest caz creantele catre clienti. O valoare mai mare a acestui indicator semnifica fie ca firma in cauza foloseste foarte putin vanzarile pe credit, majoritatea clientilor fac and plata pe loc, fie ca reuseste sa isi colecteze creantele cu o eficienta crescuta. O rotatie mica a creantelor inseamna in mod normal ca firma are probleme in a le colecta in timp util, iar efectele sunt ingreunarea activitatii, aparitia unor prob leme de lichiditate si un volum al productiei si mai ales al vanzarilor mai mici decat potentialul. La fel ca si la alti indicatori, valoarea optima depinde de sectorul de activitate. Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai repede. Acest indicator se exprima in mod concret in numarul de zile in care compania recupereaza creantele. Se determina ca raport intre cifra de afaceri neta si soldu l creantelor neincasate la sfarsitul perioadei. Acest indicator pune in evidenta seriozitatea clientilor intreprinderii, manifestata prin rapiditatea cu care isi achita obligatiile pentru produsele, lucrarile, serviciile receptionate. Rotatia creantelor de 70%, in cazul companiei analizate, reflecta seriozitatea clientilor firmei, iar perioada de conversie a creantelor fiind de 257 zile, justificata si ea de sectorul de activitate, productie produse farmaceutice. 365 365 Perioada de conversie a creantelor = ---------------------- = -------------- = 257 zile Rotatia creantelor 1,42 Prezentarea rezultatelor inficatorilor mai sus anlaizati si interpretati ai companiei ”X”, ca urmare a studiului de caz avut in vedere pentru realizarea prezentei cercetari. Tabel nr.4 Rate financiare reprezentative Denumire indicator Anul 2014 Nr.zile rotatie Anul 2015 Nr.zile rotatie Anul 2016 Nr. zile rotatie Rata rentabilitatii investitiei 23% 11% 11% Rata rentabilitatii financiare 8% 6% 7% Gradul de indatorare 38% 38% 29% Rata solvabilitatii 27% 27% 23% Rotatia activului 0,63 230 0,60 219 0,62 226 Rotatia activului imobilizat 1,62 591 1,53 558 1,52 555 Lichiditatea imediata 209% 207% 245% Lichiditatea curenta 257% 254% 310% Rata disponibilitatilor in total active 3% 6% 2% Rata disponibilitatilor in total cheltuieli 6% 11% 4% Rotatia stocurilor in total cifra de afaceri 0,17 62 0,18 66 0,19 69 Rotatia stocurilor in total cost vanzari 1,88 686 1,97 719 1,94 708 Rotatia creantelor in total stocuri 4,05 1478 3,85 1398 3,58 1.307 Rotatia creantelor in total cifra afaceri 0,72 263 0,70 256 0,70 256 Legenda diagrama: Interpretare indicatori analizati si prezentati pentru compan ia ”X”.  Rata rentabilitatii investitiei - crestere economica, profit; 23% 8%38%27%209%257% 3% 6% 11% 6%38%27%207%254% 6% 11% 11% 7% 29% 23%254%310% 2% 4% 0%50%100%150%200%250%300%350%Rata financiare reprezentative Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016  Rata rentabilitatii financiare - grad ridicat de remunerare a actionarilor, dar poate insemna si capital social redus, fapt ce trebuie sa mobilizeze actionariatul pentru a adecva capital ul social la dimensiunea afacerii;  Gradul de indatorare - 29% in anul 2016, deci sub limita de 30%, atentionare privind creditele si imprumuturile;  Rata solvabilitatii - ne arata ca, compania apeleza la credite bancare si imprumuturi prntru acoperirea dato riilor totale;  Lichiditatea imediata - valoarea supraunitara, apare ca element favorabil in termen de echilibru financiar;  Lichiditatea curenta - valoarea supraunitara a acesteia, ne arata ca fondul de rulment este unul pozitiv si permite companiei sa faca , fata anumitor dereglari ce ar putea aparea in micsorarea activelor circulante;  Rata disponibilitatilor in total active - de marime medie;  Rata disponibilitatilor in total cheltuieli – ne indica autonomie financiara. Urmatorul tabel prezinta o lista de criterii non -financiare utilizate de investitori pentru a aprecia performantele companiei, si care sunt in stransa legatura cu practicile de guvernanta corporativa (Robu, Vasilescu, 2004): Tabel nr.5 Criterii non -financiare utilizate in evaluarea perf ormantelor Calitatea managementului Eficienta politicilor de remuerare a conducerii executive  Gradul de executie si strategiei organizatiei  Calitatea strategiei companiei  Experienta manageriala  Calitatea viziunii organizationalke  Stilul de cond ucere al managementului  Armonizarea politicii de stimulare a managementului cu interesele actionarilor  Politicile de remunerare bazate pe criterii de performanta  Raportul de remunerarea conducerii executive si remunerarea fortei de munca Cultura corporati va Calitatea sistemului de comunicare cu actionarii  Abilitatea de a atrage si a pastra  Calitatea fortei de munca  Calitatea sistemului de acordare de stimulente  Calitatea programelor de traning a personalului  Politicile sociale si de mediu  Utilizarea munc ii in echipa  Credibilitatea managementului  Accesibilitatea managementului  Eficienta departamentului de relatii cu actionarii  Calitatea materialelor publicate Raportul FASB din 2001 privind Raportarea financiara in contextul noii economii prezinta, noi i dicatori de masurare a performantei cu caracter non -financiar. Dintre exemplele citate amintim tablul de bord echilibrat (Kaplasn, 1992), rapoaretele inovatoare cu privire la capitalul intelectual al companiei suedeze Skandia, matricea Karl -Erik Sveiby.Tab loul de bord echilibrat ”traduce misiunea organizatiei intr -un set complet de masuri ale performantei care creeaza cadrul pentru un sistem startegic de masura si de gestiune” (Kaplan, 1996). Acest tip de tablou de bord tine cont de patru perspective echili brate (in sensul ca nu se acorda importanta disporoportionala niciuneia dintre ele, au atat mai putin celei financiare): perspectiva financiara, perspectiva axata pe clientela, perspectiva interna si perspectiva de inovare si invatare continua. In urmat orul tabel voi prezinta indicatorii non -financiari preluati din raportul Skandia cu privire la capitalul intelectual. Tabel nr.6 Exemple de indicatori non -financiari Perspectiva axata pe clienti Perspectiva axata pe resurse umane Perspectiva axata pe procese Perspectiva axata pe dezvoltare si inovare Numarul de contracte Numar de angajati in regim de timp complet Numar de contracte/angajat Procentul de clienti noi in 12 luni (%) Numarul de clienti Numar de manageri din care femei Rata de ocupare masu rata in arie (%) Numarul de contracte/angajat Indicele de satisfactie a clientilor Indicele de capital uman Procentul angajatilor in domeniul IT din numarul total de angajati (%) Fonduri accesate prin Telelink (%) Accesibilitatea prin telefon (%) Rotatia angajatilor Cheltuieli de informatizare in totalul cheltuielilor administrative (%) Procentul primelor de asigurare in produsele nou lansate (%) Economii/contract Cheltuieli de formare/angajat Rezultat de exploatare pe metru patrat Cheltuieli de dezvolta re in totalul cheltuielilor administrative (%) Numar de polite individuale Varsta medie Costuri pe metru patrat Numarul de idei inregistrate documentate cu idea Group Puncte de vanzare Numar mediu de angajati Procentul angajatilor cu varsta mai mica de 40 de ani Numar de zile si strategii de formare Procentul de angajati cu studii medii si superioare Procentul de angajati cu mai mult de trei ani experienta Principalele critici aduse acestui tip de raportari sunt lipsa de relevanta a u nor indicatori, opacitatea instrumentelor utilizate, care nu au intotdeauna o explicatie clara si lipsa de continuitate de la un an la altul, care poate sugera aparitia unor evenimente neasteptate. Depasind aceste critici, putem spune ca astfel de i ndicatori au o importanta decisiva pentru problema guvernantei corporative de KPMG (2005). Compania avuta in vedere cu privire la date analizate in continutul acestui material are in vedere construirea unei relatii puternice cu actionarii si patronii investitori, adoptand principiile si recomandarile Codului de Guvernanta Corporativa, principii care stau la baza indeplinirii standardelor de buna guvernare corporativa a societatii. Considera ca guvernanta corporativa este un instrument important pentru obtinerea de performante, in conditii de dezvoltare durabila asigurand acuratetea si transparenta procesului decizional al societatii, prin accesul egal pentru toti actionarii la informatiile relevante despre societate. Insa modificarile legislative ce vizeaza piata farmaceutica conduc la aparitia riscului, ce trebuie g estionat continuu. Adaptarea la aceste prevederi se reflecata atat in costuri suplimentare legate de actualizarea documentatiei, de alinierea la ultimele satandarde de calitate, in influiente asupra preturilor maximale de vanzare, cat si la intarzieri in punerea pe piata a produselor, si de aici realizarea cu dificultate a cifrei de afaceri, un alt risc cu care s -a conf runtat societatea. Punctul forte pentru a raspun de tuturor exigentelor guvernantei corporative il reprezinta dezvoltarea si aplicarea contabilitatii manageriale care printr -o relationare stransa intre contabilitatea de gestiune, contabilitatea financiara, organizarea si conduderea managementului decizi onal al intreprinderii, coroborat cu o multitudine de informatii obtinute din domenii ca: marketing, statistica, mediu social, pozitia geografica, domenii care ne duc la obtinerea a numeroase informatii non -financiare, facand posibila analiza multiplilor i ndicatori non - financiari. Numai asa vom putea obtine o analiza calara si corecta asupra performantei unei intreprinderi si se vor putea resimti efectele asupra mediului de afaceri datorate aplicarii contabilitatii manageriale. In concluzie, consid eram importanta analiza performantelor organizatiei economice in stransa legatura cu insusirile mediului in care este transmisa informatia financiar -contabila, cu scopul de a identifica limitele acesteia si mai ales punctele sale sensibile. Contabili tatea manageriala are un rol strategic in ceea ce priveste analiza costurilor, luarea deciziilor, culegerea de informarii pertinente , planificarea si urmarirea obiectivelor stabilite de catre managerii organizatiilor economice. De asemenea, ne manif estam interesul pentru gasirea de solutii (chiar partiale), in ceea ce priveste problemele de agentie si de guvernanta, care marcheaza comunicarea financiara, si, de extindere, pentru orice organizatie economica, indiferent ca face sau nu apel la pietele d e capital pentru finantarea activitatii. O alta problema -cheie, conturata in prezentul material, este aceea a costurilor de informare, care plaseaza problema informatiei financiar -contabile intr -o logica de eficienta. Studierea problematicii analizei performantelor cu ajutorul informatiilor contabilitatii manageriale conduce la identificarea unor perspective de cercetare viitoare extrerm de generaoase. Propunem, in cele ce urmeaza, cateva directii, de avut in vedere:  Cercetari pentru dezvoltarea meto delor de contabilitate manageriala, ca sursa alternativa de informatii financiar -contabile, porntr -o conlucrare stransa cu celelalte materii de studiu economic in vederea obtinerii de informatii cat mai calare si precise;  Implementarea de programe complexe de contabilitate manageriala in vederea realizarii de analiza a performatelor, concreta, coerenta si cat mai precisa;  Studii empirice pe piata romaneasca cu privire la manifestarea fenomenelor de asimetrie informationala sau a relatiilor de agentie, in di verse sectoare;  Studii empirice pentru evaluarea nivelului de educare financiara a investitorilor institutionali si individuali (chiar daca au fost deja realizate, aceste studii trebuie repetate pentru componenta lor dinamica, mai ales intr -un mediu econom ic si social cum este cel romanesc, in care mentalitatile evolueaza rapid);  Studii intelectuale cu privire la manifestarea problemelor de guvernanta in companii multinationale implantate intr -un mediu economic, politic si social diferit de cel de origine;  Studii cu privire la parghiile de solutionare a problemelor de guvernanta;  Demersuri privind sustinerea implementarii acestor programe de analiza a performantelor, printr -o legislatie care sa permita dezvotarea economica a Romniei, pe plan intern cat si la nivel international, etc. Insa putem avea in vedere si propuneri de standardizare a raportului de gestiune cuprins in raportarea financiara. Cercetarea unui asemenea demers, precum si propunerea si testarea unor modele standardizate de rapoarte de gestiune, ar continua in mod firesc etapa problematizarii cu cea a investigarii solutiilor practice, care inca in Romania este foarte greu de realizat, si nu in ultimul rand de aplicat, datorita lipsei unei legislatii riguroase. Bibliografie 1. Anghel, I., Falimentul. Radiografie si predictie, Editura Economica, Bucuresti, 2002; 2. Anghel, I., Sandu, R., „Intellectual Capital (IC) Valuation. IC Value for the Romanian listed companies”,articol propus pentru conferinta internationala Craiova, 2006 ; 3. Dutescu, A., Informatia contabila si pietele de capital, Editura Economica, Bucuresti, 2000; 4. Malciu, L., Cererea si oferta de informatii contabile, Editura Economica, Bucuresti, 1998; 5. Minu, M., Contabilitatea ca instrument de putere, Editura Ec onomica, Bucuresti, 2002; 6. Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 2003; 7. Contabilitatea manageriala: Ghid practico -didactic - Colectiv de autori. (coordonator A.Nederita); 8. Contabilitatea de gestiune și control de gestiune - Colectiv de autori (coordonatori C. Caraiani, M. Dumitrana). Ediția a II -a. - Bucuresti: InfoMega, 2005; 9. Contabilitate de gestiune - Colectiv de autori (coordonator O.Călin). - Bucuresti: Tribuna Economica, 2000; 10. Sisteme contabile compar ate / Colectiv de autori (coordonatori M.Ristea, L.Olimp, D.Calu). - Bucuresti: CECCAR, 2006, Prezentat la 10.12.2008; 11. Robu V., Vasilescu c., ”Imbunatatirea sistemului de guvernanta corporativa – strategie de crestere a performantei globale a intreprin derii”, Contabilitate si informatica de gestiune, nr.10, 2004; 12. Valceanu, Gh., si altii, Analiza economico -financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2005; 13. Vasilescu, C., Analiza conexiunilor dintre activitatea finaciara a firmei si piata de capital, teza de doctorat, 2003; 14. Business and Financial Reporting, Challenges from the New Economy, FASB, 2001; 15. Cadrul conceptual pentru raportarea financiara, FASB si IASB, 2006; 16. Diaconu, P., Contabilitatea manageriala, Bucuresti, 2002; 17. Briciu Sor in, Contabilitatea manageriala, Aspecte teoretice si practice, Editura Economica, Bucuresti, 2006; Alte surse www.levier.ro ; Legea contabilitatii nr.82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare; www.tradiville.eu ; www.edufin.asfromania.ro , www.store.ecap.ro ; www.goldring.ro .